Pasaportul localitatii CrivaDenumirea deplina a localitatii: Satul Criva. Raionul: Briceni. Republica Moldova. Suprafata totala: pamant arabil 1356,04 ha; pasuni 256 ha; suprafete sub culturi multianuale 54 ha; teren proprietate a statului 195,05 ha; teren proprietate administrativ teritoriala 602,35 ha; teren proprietate privata 1669 ha; suprafete irigate nu sunt. Localitati / sate vecine: satul Drepcauti (Moldova), satul Mamaliga(Ucraina), satul.Podvirnoe(Ucraina),satul Coylau (Romania). Numarul populatiei: 1568 persoane. femei 858; barbati 710; copiii 291; pensionari 522; tineri (intre 18 si 35 ani) 170; persoane active (angajati in campul muncii) 272; Densitatea populatiei: 64 locuitori / 1 km2; Structura etnica a populatiei (numar de oameni): moldoveni: 1523; rusi: 12; ucranieni: 31; alte minoritati: 2;Administratia Publica LocalaIvanov Octavii primarul satului Criva. Zi de primire luni, Telefon: (247) 47-3-36 Fax: (247)47-2-74 E-mail:primariacriva@yahoo.com Info e-mail: crio_inform@rambler.ruAparatul Primariei:Secretar Mocan Valerian Vladimir a.n.1950, studii superioare Contabil sef Duca Valentina Leonte a.n. 1957, studii supeioare Inginer- cadastral, perceptor fiscal Mamaliga Vitalie, a.n. 1980, studii sup. Contabil - Calinici Larisa Petru, a.n 1956, studii medii speciale Membrii Consiliului Satesc.Gujuman Condrat Tudor, a.n. 1950, studii superioare Duca Valerii Andrei, a.n. 1955, studii superioare Vasilache Eugen Mihai, a.n. 1951, studii superioare Ioxa Mihail Dmitrie, a.n. 1953, studii medii speciale Babiuc Tatiana Zahar, a.n. 1947, studii medii speciale Minciuna Vasile Vladimir, a.n. 1966, studii superioare Usaci Anatolii Serghei, a.n. 1958, studii medii generale Gheorghies Valentina Vasile, a.n. 1958, studii medii speciale Mocan Svetlana Mihai, a.n. 1963, studii medii speciale Nituleac Raisa Ion, a.n. 1949, studii medii generale Savin Elena Ion, a.n. 1963, studii medii specialeAsezarea Geografica a Satului CrivaCel mai de vest punct a Republicii Moldova,situat in lunca raului Prut, la intersectia a trei tari Moldova- UcrainaRomania. Amplasat la distanta de 35 de km de la centrul raional Briceni, 65 km orasul Cernauti (Ucraina), 70 km Camenet-Podolisc, 30 km cetatea istorica Hotin,280 km de la Chisinau, amplasat pe traseul international Brest- Odesa, punct vamal Criva -Mamaliga (Ucraina). In prezent se reconstruieste podul Lipcani(Moldova)- Radauti(Romania)Prut situat la distanta de 10 km de la sat. Localitatea este intersectata de calea ferata moldoveneasca.Specificul localitatiiContrar asezarii satului, mosia este situata pe partea cealalta a drumului, pe un platou mai inalt cu un pamant mai bogat de cernoziom - cenusiu de padure. Solul din valea raului Prut este aluvial, ce se depune an cu an in perioada revarsarii raului. Din punct de vedere a reliefului mosia satului si imprejurimile lui reprezinta o cimpie riguroasa. O parte a cimpurilor lui suntsituate in valea riului Prut . Fata de nivelul marii satul este asezat la o inaltime de 180-200 m. Expeditia geologica din 1946 a cercetat acest teren si s-a constatat, ca, incepind de la o adincime de 25m se gaseste un strat de gips in grosime de 5-25m. In mai multe locuri pe mosie, apele subterane, spalind gipsul, au format locuri goale, iar in perioada ploilor abundente pamintul s-a prabusit, formind mai multe gropi. Afara de gips, aproape de suprafata , se gaseste multa argila. Pe traseele vechi ale Prutului se gasesc straturi de nisip, prundis si pietris. Straturile de la suprafata de pe teritoriul satului sint roci sedimentare, formate in acele perioada geologice, cind acest teritoriu era fund de mare (ultima din mari - MAREA SARMATA a disparut cu 5 milioane ani in urma).Istoria satului CrivaSatul Criva este atestat prima oara la 1520 intr-un document a Domnitorului Stefanita Voda si se pastreaza in arhiva din Bucuresti. Exista doua versiuni de intemeiere a satului Criva. Se sustine, ca infiintarea satului a luat nastere din ziua, in care sau stabilit pe locurile acestea 5 familii coborate din Carpati din satul Criva. Alta legenda glasuieste, ca din Moldova de peste Prut vine in tinutul nostru prima mosiereasa, numita Pantazi. Aici dinsa primeste mosii la Nouasulita, Tabani si la Criva. Cucoana era schioapa. Deseori prin aceste parti soseau locuitori din Podolia si Galitia. Fiind ucraineni ei se intrebau unii pe altii Cuda bratoc do roboti? La care celalalt raspundea: Do pani crivoi- adica la cucoana schioapa . Asa a si ramas mai tirziu denumirea Criva. Daca vorbim de trecutul satului l-am puteacaracteriza pri cuvintele batranilor : Acest sat era asezat in lunca Prutului. Prutul invartea candva ca intr-o joaca pietrele a sase mori de apa. Prin anii 1800 Criva avea circa 50 familii. In anul 1831 in satul Criva a izbucnit holera. Tot satul o vara intreaga a trait in bordeie la o distanta de 2 km de sat si sau intors cand boala a disparut. Biserica sf. Arhanghel Mihaiil a fost construita in 1835 de mosiereasa Sumarocova. In 1878 pe linga biserica este infiintata o scoala de o clasa. Catre anul 1911 in aceasta scoala invatau 71 baieti si 8 fete. In 1892 in sat erau 73 case unde locuiau barbati 693 si femei 633. In 1900 Criva dispunea de 216 case, iar in 1911 erau 233 case. Numarul locuitorilor era de 1707. calea ferata se construieste de specialistii italieni in 1892 si lega Ocnita cu Nouasulita. Culturile principale din sat era porumbul, graul, orzul, malaiul, hrisca , fasolea, bostanul, cartoful, vita de vie, harbuzul, etc. Din culturile tehnice se cultiva canepa. Taranii se mai ocupau cu carausia (aproape 50% din locuitori erau carutasi). De la Odesa se aducea sare cu carele, iar de la Lipcani se transportau in diferite directii. Prima oloinita, adusa in sat de taranul Nituleac Patrache, dateaza de prin anii 1880. din timpurile cele mai vechi stramosii nostri se ocupau cu apicultura. Dupa cel de-al doilea razboi mondial un cioban din localitate pascand oile a gasit o piatra neobisnuita, pe care a prezentato savantilor. Astfel au fost descoperite zacaminte semnificative de ghips, care sun exploatate din anul 1954 pana in prezent. In 1959 in rezultatul extragerii masive a ghipsului a fost descoperita intrarea in una din cele mai mari pesteri din lume Emil Racovita, care din pacate nu a fost valorificata pana in prezent. Dupa razboi au fost formate 2 colhozuri, care ulterior sau comasat in unul singur. Economia satului era dezvoltata indoua directii: industria(extragerea ghipsului) si agricultura. Daca am face o punte de legatura intre trecut si prezent am constata, ca la moment localitatea are aceiasi populatie ca la inceputul secolului. Agricultura si vitaritul este o sursa importanta de existenta pentru multi criveni. Dar latura negativa este, ca toate obiceiurile si traditiile lasate de stramosii nostri se pierd incet cu incet.Obiecti vulsatuluiPestera "Emil Racovita"Pestera "Emil Racovita"4 Aparitia si structura 5 Primii pasi de studiere a pesterii6 Criteriul climatologic a pesterii "Emil Racovita" 7 Lacurile 8 Flora si fauna 9 Evaluare si utilizare 10Risc de disparitieIn august 1969 de catre colaboratorii Institutului de Geografie a Academiei de Stiinta din Republica Moldova, in timpul cercetarilor monumentelor naturale pentru o ulterioara protectie din partea statului, a fost descoperita o pestera, care mai apoi a fost numita in cinstea renumitului savant biospeleolog roman Emil Racovita. In aceasta expeditie a participat si savanta Vera Verina. Pestera este situata nu departe de comuna Criva, judetul Edinet. Ea are doua intrari, una "Sudica", descoperita de catre V. Verina, cu diametrul de 2 m si alta "Nordica", cu inaltimea de 10 m si latimea de 6 m. Alaturi a fost descoperit si un izvor de apa minerala (apa caruia contine hidrocarbonati, sulfati, ioni de Na, Ca si Mn) cu debitul de 280 l/s. Institutul de Geografie a Academiei de Stiinte din Republica Moldova a propus protectia statala a acestei pesteri ca monument al naturii. Din an in an crestea interesul pentru aceasta pestera, mai ales din partea speologilor, care aveau ca scop cartarea si explorarea galeriilor ascunse ale pesterii "Emil Racovita". In 1977 Prezidiul Academiei de Stiinte din Republica Moldova, la cererea Comitetului Sovietului Ministrilor pentru protectia naturii a ordonat sectiei Geografie cercetarea pesterii: era nevoie de o explicatie stiintifica in problema acestui obiect natural unic si de a studia valoarea sa stiintific si practica.Aparitia si structuraAparitia pesterii este legata de structura ei geologica si tectonica, de regimul apelor subterane si a climei teritoriului. Ea constituie rezultatul unor procese carstice care au avut loc in straturile de gips tartonian si care au o larga raspandire pe teritoriul tarii noastre. Dupa observarile facute in partea de nord a Moldovei si teritoriile apropiate acesteia, pe parcursul intregii dezvoltari istorice geologice, se caracterizeaza prin miscari tectonice destul de complicate, ale caror rezultat constituie aparitia unor nivele structurate in blocuri si microblocuri, cit si a unei retele complicate de crapaturi si goluri. In limitele acestora se observa dezvoltarea intensiva a proceselor carstice, formand grote si pesteri. Pestera "Emil Racovita" a aparut datorita anume acestor procese.Primii pasi de studiere a pesteriiPrima cercetare "adevarata" a pesterii avut loc in perioada lunilor iulie-august 1977. Ea a fost efectuata de catre studentii Universitatii din Tiraspol sub conducerea savantei V.N.Verina. Scopul principal al acestor lucrari era alcatuirea hartii pesterii, studierea morfologiei si a volumului subteran, extragerea probelor de plante, animale cavernicole, studierea calitatii apei, efectuarea analizei aerului. Despre marimea salilor subterane descoperite ne putem da seama dupa denumirea lor: "Sala de o suta de metri", "Sala asteptarilor", "Soborul". Unele sali au primit denumirea in dependenta de statuetele create de catre natura, care aveau forme variate: "Sala Cainelui", "Sala Pinguinului", "Cimitirul Dinozaurilor" (vezi colectia de imagini). Lacurile cavernicole sunt denumite in dependenta de particularitatile de care dispun: "Lacul Dezamagirii Verde", sau in numele celor care le-au descoperit: "Lacul Studentesc", "Lacul Comsomolist". In ziua unionala aSportului a fost descoperit lacul, care a primit denumirea "Lacul Sportivului". In conformitate cu clasificatia genetico-morfologica a pesterilor dupa A.G. Ciniseva pestera "Emil Racovita" se atribuie tipului orizontal de labirinturi subterane. Printre golurile subterane ale pesterii "Emil Racovita" domina tunelurile, mai rar se intalnesc crapaturi conice sau forme, care amintesc constructia gotica. Cele mai importante sali se afla la intersectia crapaturilor tectonice din partea nord-nordestica si vest-nord-vestica. Astfel de sali sunt: "Sala asteptarilor", "Cimitirul Dinozaurilor", "Sala de o suta de metri". Aceste sali ajung la o inaltime de 11 m, latime de 38 m si lungime 60 - 100 m. In "Sala asteptarilor" sunt cateva coloane pe care se sprijina tavanul. O coloana nu are legatura cu podeaua pesterii si de aceea este suspendata in aer. Alte forme intalnite in pestera sunt "tuburile organului", care au diferita inaltime si diametru, precum si fantani, unele din ele fiind cu apa. Cea mai mare parte a lacurilor este situata de-a lungul liniei tectonice, care conduce de la Vest-Nord-Vest spre Est-Sud-Est. In decursul expeditiei in aceasta pestera, efectuata de catre echipa noastra, au fost observate diverse forme ale reliefului subteran: conglomerate din cristale de gips, dealuri de forma conica, gauri pe pereti. Suprafata tunelurilor este acoperita cu argila lipicioasa, pe alocuri mult mai umeda si cu o retea de crapaturi. Grosimea medie a stratului de argila ajunge la valoarea de 0,5 m. Acest strat are mai multe nivele, cele maro schimbandu-se cu cele de culoare sura si chiar de culoare neagra. Argila lipicioasa extrasa din pestera constituia, in general, un amestec din mai multi compusi - Ca, Cl, cuart s.a. Principalul component chimic din acestea constituie SiO2 (30-70%) combinat cu Al2O3 (10-40%). In pestera se intalnesc tavane cu mici formatiuni de tip stalactitic, care ajung la 30 cm. Deseori aceste stalactite se formeaza din geluri, care contin oxizi de Fe si Mg. Stalactitele observate sunt inca mici, urmand sa se formeze in decursul urmatorilor zeci de aniCriteriul climatologic a pesterii "Emil Racovita"Climatul acestei pesteri este deosebit si depinde de amplasarea geografica si structura morfologica a ei. Componenta aerului pesterii nu a fost studiat, desi exista careva ipoteze care afirma existenta in unele fantani a gazelor de azot si bioxid de carbon, care provin din adancurile Pamantului, deoarece in aceste locuri se respira mult mai greu. In alte sali, din contra, se respira mai usor ("Sala asteptarilor"). Temperatura si alti indicatori ai climatului pesterii au fost studiati in perioada lunilor iulie-august , cu ajutorul diferitor tipuri de termometre specializate. In depresiuni si mai ales in apropierea lacurilor temperatura era mica - 11-13C, in timp de suprafata temperatura ajungea la +35C. Umiditatea relativa era inalta (95-100%). In locurile mai ridicate temperatura crestea pana la 21-22C la o umiditate de 75-77%. Zilnic umiditatea nu se schimba mai mult de 2%, iar temperatura - 0,6C. Temperatura minima inregistrata a fost de 8,8C, iar temperatura lacurilor 10,8C. Viteza schimbului de aer nu s-a calculat din cauza lipsei unor aparate adecvate, dar directia curentului de aer dominant se determina in dependenta de forma stalactitelor de gel si in dependenta de directia in care se abatea flacara lumanarii. Cercetarile efectuate cu scopul determinarii nivelului de radiatie, cu ajutorul roentgenometrului, au aratat b-radiatie in valoare de 0,05-5; g-radiatie in valoare de 0,01-0,2. Radiatia dominanta este g-radiatia 0,1-0,15. Valoarea maxima inregistrata a fost 0,2.LacurileSase lacuri relativ mari din cele 13 descoperite au fost minutios studiate. Apa lor este curata, cristalina, cu temperatura de 10-11C. Malul la fundul acestor lacuri este steril. Adancimea lor este de la 0,5-2 m, iar suprafata de la 10100 m2.Flora si faunaIn crapaturile si depresiunile pesterii, strabatute de argila lipicioasa, se intalnesc viermi - Tubifex rivulorum Lamark. Flora in pestera este prezentata doar de unele ciuperci, in majoritate saprofite. Sunt specifice si ciupercile Crentrix polypora. Ele elimina o mare cantitate de oxid de Fe intr-o vezicula, care inconjoara hifele ciupercii. Aceste ciuperci se dezvolta intens si acopera toti peretii pesterii cu un strat de grosimea unui deget. In unele locuri mai umede unde sunt si lacuri s-au intalnit unele crustacee inferioare (Gammarus, Asellus, Niphargus), deseori reprezentate de indivizi cu organe de vaz atrofiate. Pe branhiile asa-numitului "magarus de apa", a fost gasit un parazit Lagenophrys ampulla. La suprafata, in apa acumulata la fundul carierii de extragere a gipsului se intalnesc: Padura aquatica, Gammarus pulex Dc., Succinea amfibia Drap., Distomum macrostomum Puidophi. In multe locuri ale pesterii, mai ales acolo unde tunelurile au fost bine prelucrate de apa, la temperatura de 15-22C s-au gasit ciuperci interesante: ficomicete - ciupercile-alge, si scizomicete. Toate acestea reprezinta saprofite. Ele s-au stabilit pe ramasitele moarte ale plantelor si animalelor. Unele din ciupercile inferioare gasite aici se dezvoltau pe plante nimerite in pestera prin fantani si gauri, ce au legatura cu suprafata. De exemplu, un reprezentant al acrosiomicetelor a fost gasit pe o frunza de patlagina: saprofit cu fascicole negre (Diasporangium jonesianum Hohnk.). Acest saprofit poseda capacitatea de a straluci, avind culoarea surie, dupa stingerea lanternelor. A mai fost gasit Gimnoascus reesii Bak., de culoare oranj pe corpul mort al unui magarus-de-apa. In alt loc pe o bucata de hirtie au fost gasite asa ciuperci: Arthocladiela sp., Perenospora sp., Zygorhynchus molleri Vuill). Pehirtia de carton de la termometru timp de cinci zile a crescut un adevarat covoras de Mucor mucedo L., cu sfere de culoare neagra pe la capete.Evaluare si utilizareCercetarile stiintifice din pestera "Emil Racovita" au aratat ca golurile sunt amplasate in trei-patru nivele dintre care cel de jos se afla sub apa. Echipa a reusit sa treaca si sa topografieze fragmentul unui nivel mijlociu. Nivelul superior in multe locuri este blocat. In urma cercetarilor s-a constatat ca pestera "Emil Racovita" are posibilitati mari de dezvoltare in domeniul speleoterapiei si speleoturismului, inclusiv si al turismului international. Aici ar putea fi creat un complex cultural-turistic, care ar functiona an imprejur. La initiativa si sub patronatul Institutului National de Ecologie al Republicii Moldova, impreuna cu Institutul de Speleologie "Emil Racovita" din Bucuresti si colegii speleologi - din Franta si Belgia, in 1992 in aceasta pestera s-au demarat cercetari stiintifice complexe privind aspectele geologice, ecologice, biologice, evolutioniste, balneologice s.a. Importanta pesterii "Emil Racovita" este multipla - ca monument al naturii, zona de recreatie de importanta europeana, statiune balneologica (tratamentul multor maladii in interiorul acestei imense caverne cu un mediu curativ ideal). In prezent in urma cercetarilor efectuate asupra acestei pesteri se afirma, ca: pestera "Emil Racovita" are peste 86 km de galerii descoperite si explorate pe parcursul tuturor acestor ani si este a treia pestera in gips din Europa dupa lungime. Initial pestera a fost o geoda - un gol carstic umplut cu apa, care in urma lucrarilor ce se efectuau in cariera de gips a izbucnit la suprafata, inundand imprejurimile pentru cateva saptamani. Una din ultimele expeditii menite sa stabileasca starea actuala a pesterii a fost organizata de catre un grup de studenti de la Universitatea de Stat din Moldova. Echipa a fost ghidati de catre Vasile Butnaru, colaborator la institutul de geografie al A.S.M.Diversitatea formelor de manifestare a vietii in asemenea pesteri este unica si vulnerabila, prezentand un interes stiintific deosebit. Expeditia de sondaj a starii actuale a pesterii ne-a adus la concluzia ca pestera se afla sub pericolul distrugerii in urma activitatilor de explorare a resurselor de gips. Excursiile haotice, necontrolate ale speologilor amatori si sportivi pun in pericol pastrarea echilibrului ecologic, original al acestei pesteri. Acum in orice colt al pesterii gunoi, murdarii pe pereti, in unele locuri sunt lasate inscriptii, multe cristale originale sunt scoase din pestera sau sunt pur si simplu distruse.Risc de disparitiePe teritoriul adiacent pesterii functioneaza o cariera de ghips, care apartine firmei moldo-germane "CMC-Knauf".Extragerea zacamantului se face prin explozii, fapt ce poate influenta structura tectonica a pesterii. Totodata in urma exploziilor se formeaza nori de praf de ghips, care se depun pe campurile agricole. In locurile de extragere a ghipsului se acumuleaza un volum mare de apa care mai apoi este pompata fapt ce duce la scaderea nivelului freatic al apei. La 1 mai 2004, Miscarea Ecologista din Moldova si revista "Natura" a organiyat o expeditie la pestera "Emil Racovita" accesul in care fusese interzis inca din 1999. Echipa formata din 15 ecologisti si speologi, printre care si presedintele Comisiei parlamentare pentru ecologie, Andrei Conisescu, a intrat pe teritoriul carierei de ghips de la Criva. In perimetrul carierei au fost descoperite circa 15 grope si galerii in ghips acoperite cu bolovani, semidistruse sau distruse difinitiv. Coborand in pestera, membrii expeditiei au ramas suprinsi de o alta descoperire... intrarea in pestera eraplina cu apa. Revista "Natura" a declansat o companie de presa pentru salvarea pesterii "Emil Racovita". Au urmat scrisori catre conducerea statului din partea Miscarii Ecologiste dinMoldova, conferinte de presa. In rezultatul actiunilor intreprinse de MEM, seful satului sa deplasat la Criva, la pestera "Emil Racovita" si a spendat provizoriu activitatea firmei "CMC-Knauf" in aria carierei de ghips. Cu toate acestea, comisiile "de specialisti" care au studiat inpactul exploatarilor asupra pesterii, au declarat ca activitatea intreprinderii nu dauneaza pesterii si localitatii si au prelungit licenta pentru inca 5 ani. In pofida acestei situatii, MEM a declarat ca nu a renuntat la protectia acestui monument al naturii de importanta mondiala si va interveni pe linga organismele regionale si europene, intru stoparea extragerilor de ghips prin explozii in aria pesterii "Emil Racovita". La sfirsitul anului 2004, in urma pomparii apei, s-a constatat ca intrarea principala este blocata de un stat considerabil de namol, piatra etc.Excursie la acest obiectivPestera Emil Racovita intr-o alta lume!Fii primul! Fii extrem! Daca ati avut vreodata dorinta de a face altceva...daca ati visat sa va schimbati profilul activitatii si sa paisiti pe urmele unui geolog, arheolog, biolog sau speolog toate in aceeasi zi o puteti face vizitand pestera "EMIL RACOVITA", a sasea pe lista subteranelor gigantice de pe planeta! Veti descoperi un monument al naturii, inca neatins de exploatarea si poluarea turistica, de o importanta mondiala.Recomandat: ca monument al naturii de o importantaeuropeana, atat persoanelor ce se regasesc in turismul extrem, aceepta provocarile si sunt pasionati sa descopere, cat si specialistilor in domeniu.Durata 13 ore, traseul turistic: Chisinau - Sangerei - Orhei Balti - Edinet Briceni Criva ChisinauInteresant de vazut:1189 de km galerii, strabatute de sali subterane de diferite dimensiuni si forme, pe tavanul carora veti putea observa atat numeroase formatiuni de tip stalactitic, cat si "perlele pesterii". Despre marimea salilor subterane descoperite ne putem da seama dupa denumirea lor: "Sala de o suta de metri", "Sala asteptarilor", "Soborul". Unele sali au primit denumirea in dependenta de statuetele create de catre natura, care aveau forme variate: "Sala Cainelui", "Sala Pinguinului", "Cimitirul Dinozaurilor"1213 lacuri relativ mari cu apa curata si cristalina a caror adancime variaza de la 0,5 pana la 2 m ca: "Lacul Dezamagirii Verde", descoperit: "Lacul Studentesc", "Lacul Comsomolist", "Lacul Sportivului"13labirinturi subterane 14tuneluri 15fantaniActivitati:16Plimbare intr-o zona ecologica neexploatata 17Descoperiri impresionante18Sport 19Filmari/foto Nota: traseul necesita haine vechi, incaltaminte impermeabila, casca de protectie, lanterna, aparat foto. Servicii incluse: transport dus-intors, speleolog, ghid (romana, rusa, engleza), masa bucate traditionale moldovenesti spcifice zonei.InvatamintulFile din istoria scolii In 1878 pe langa biserica este infiintata o scoala de o clasa. Religia citea preotul F.Bacinschi, celelalte obiecte Ch .Andriusciac. Catre 1911 in aceasta scoala invatau 71 baieti si 8 fete. Dupa ce a fost daramata, copiii au mai invatat la o scoala, pe locul unde acum se afla pichetul de graniceri. Din anii 1940 pana in anii 1960 scoala satului se afla la Cebriu, unde acum se afla scoala erau doar 2 sali de clasa si cancelaria. Localul nou al scolii a fost construit 3in 1959. In acest an in cladirea noua a lucrat scoala serala. In 1960 a fost terminata toata scoala. Suprafata ei era de 470 metri patrati. Erau 9 sali de clasa , cabinetul fizic si chimic erau unite la un loc Incalzirea in scoala se facea prin sobe. In 1962 se zideste pe langa scoala, atelierul. Odata cu zidirea scolii noi se formeaza si biblioteca scolara. Gimnaziul Criva azi! Astazi gimnaziul Criva dispune de 11 sali de clase, cabinetul de chimie, biblioteca si sala de mese. In scoala predau lectiile 17 profesori, din ei 5 sunt sustinatori al gradului II didactic. In gimnaziu isi fac studiile 193 de elevi(13 din ei de la Drepcauti),din care 96 elevi sunt in clasele primare, si 97elevi in clasele 5-9. Copii se alimenteaza la cantina scolii.Gradinita de copii Ghiocel s. Criva Este o unitate de educatie si instruire pentru copii de varsta de 2-7 ani. Institutie, ce asigura pregatirea multilaterala a copiilor pentru viata , dezvoltand activitatilor creative prin valorificarea potentialului psihofiziologic . Educatia si instruirea se efectueaza in limba romana. Gradinita de copii este amplasata intr-o cladire cu o suprafata de 170 m patrati, numarul de locuri 50. Cadre didactice in gradinita activeaza 4 educatoare, 3 dadace. Gradinita de copii este inregistrata la primaria locala si este finantata din bugetul primariei Prima gradinita de copii din satul Criva , r-nul Lipcani a colhozului Cotovschi a fost infiintata prin anii 50 de presedintele Daniliuc Vasile Simion, amplasata in lunca Prutului, in gospodaria lui Simion a Moraritei, care a condus-o sefa gradinitei Senic Natalia , nascuta in anul 1900, cu studii de 4 clase, o persoana timida, rabdatoare, harnica, disciplinata, plina de optimism, apoi prin anii 1965 gradinita a fost condusa de Covic Tatiana, prin anii 70 Grigorciuc Didina, din anul 1986 pana in prezent gradinita este condusa de Balan Galina.CulturaBiblioteca publica Criva a reinviat!Biblioteca publica, poarta locala deschisa spre cunoastere Suntem printre putinele biblioteci, care au beneficiat anul trecut de 2 granturi in suma totala de 5900 dolari, oferiti de Fundatia Soros. Aceste granturi au fost castigate la un concurs anuntat de Fundatia Soros, la care au participat mai multe biblioteci. Primul grant acordat pentru proiectul Dezvoltarea colectiei de carte", in suma de 900 dolari, a imbogatit rafturile bibliotecii cu literatura din diferite domenii, prioritate avand enciclopedii pentru diferite varste, dictionare, literatura pentru copii, tineri, literatura pentru gospodine, pentru incepatorii bussnesmani, pentru agricultori etc.. Incepind cu 1 ianuarie 2005 Biblioteca Criva a fost abonata la presa periodica de catre primaria Criva ladiverse reviste si ziare. Cel de-al doilea grant in valoare de 5000 dolari a fost oferit pentru proiectul Extinderea serviciilor bibliotecare. Obiectivul general al acestui proiect este de a oferi posibilitati egale de socializare si agrement persoanelor in dificultate prin diverse programe si servicii , asigurand fiecarui din ei posibilitatea de a se integra in comunitate .Centrul Comunitar de Access la Informatie si InstruireAvand in vedere ca traim intr-o societate informationala, care nu poate sa se dezvolte fara tehnologii informationale, lipsa de informatie de calitate este una dintre cele mai acute necesitati. Acest lucru este simtit in deosebi in sectorul rural . Problema primordiala a populatiei rurale consta in satisfacerea acestor necesitati prin accesul liber la informatie si prelucrarea ei. Aceasta problema a putut fi rezolvata prin implementarea proiectului Crearea Centrului Comunitar de Acces la Informatie si Instruire cu suportul Fundatiei Soros Moldova (bugetul proiectului - 5010 dolari). Odata cu crearea Centrului Comunitar de Acces la Informatie si Instruire in satul Criva (incinta Casei de Cultura et.II )sunt create conditiile necesare pentru instruire si familiarizare cu calculatorul. De asemenea sunt create posibilitati de a utiliza Internetul pentru informatie generala, pentru necesitatile profesionale, pentru posta electronica , odihna si studiu. Scopul principala al acestui proiect consta in promovarea unei societati deschise, bine informate, competenta in folosirea noilor tehnici si tehnologii informationale. La dispozitia Centrului de catre Fundatia Soros Moldova au fost date in folosinta 6 calculatoare , o imprimanta, un scaner. Din bugetul proiectului au fost instalat o linie telefonica cu conectarea internet. Centrul presteaza servicii contra plata, cat si gratis. Sursele financiare obtinute sunt folosite doar pentru acoperirea cheltuielilor administrative.Centrul Comunitar presteaza urmatoarele servicii contra plata:sevicii de birotica multiplicarea materialelor tiparirea documentelor acces PC si servicii internetGratis presteaza urmatoarele servicii:instruire in diferite domenii(tehnologii informationale etc...) consultanta pe plan informational folosirea calculatorului pentru taparea diferitor documente Centrul de Acces la Informatie invita toti locuitorii comunitatii sa participe activ la valorificarea potentialului informational realizat cu suportul Fundatiei Soros Moldova, Primariei Criva si ONG Crio-Inform.Biserica sfintului Arhanghel Mihail si GavriiBiserica sf.Arhanghel Mihaiil a fost construita in 1835 de mosiereasa Sumarocova. In 1878 pe langa biserica este infiintata o scoala de o clasa. Catre anul 1911 in aceasta scoala invatau 71 baieti si 8 fete. Fiind reusit amplasata la intrarea in sat si in tara, biserica este un simbol nu numai al crestinatatii, dar si o carte de vizita a localitatii. Hramul bisericii este 22 noiembrie de ziua sf.Arhanghel Mihaiil si Gavriil. Mai multi ani biserica a fost inchisa, iar localul a fost folosit ca muzeu al satului. Odata cu redeschiderea bisericii sa inceput reconstructia lacasului sfant . In prezent preot al bisericii este parintele Nicolai.Aspect EconomicComponenta stratului antreprenorial: In localitate activeaza 165 gospodarii taranesti, SRL Duval fondata in anul 2000, SRL Partas- fondata in anul 2004, domeniul principal de activitate al carora este agricultura. De asemenea pe teritoriul satului activeaza circa 15 antreprenori de patent (activitatea lor principala fiind comertul, servicii taxi si servicii deconstructii), 2 oloinite si 2 mori de macinarea porumbului. Exista o Intreprindere municipala Cricom-service, care pe parcursul a trei ani de zile presteaza localitatii servicii de aprovizionare cu apa potabila. In raza satului isi desfasoara activitatea 6 cafenele-baruri. Iar din anul 1999 in fiecare miercuri functioneaza piata locala de 50 de locuri, unde sunt comercializate diferite produse. Din 1996 in localitate este inregistrata intreprinderea mixta moldo-germana Knauf, care a privatizat cariera de ghips din localitate cu o capacitate de extractie 500000 m3 de ghips. Ghipsul extras este folosit atat pentru necesitatile interne, cit si pentru export, fiind apreciat ca unul din cel mai calitativ ghips din Europa.SarbatorileSarbatori in satul Criva sunt multe si variate. La ele poate participa oricine. Sarbatorile de iarna, de exemplu, sunt insotite de colinzi, haituri, scenete teatralizate ale copiilor si maturilor de la casa la casa, vestind cu bucurie sosirea unui An Nou. Toti asteapta cu nerabdare venirea lui Mos Craciun cu sania sa plina de daruri. De obicei, copiii se pregatesc minutios pentru aceasta intilnire: isi pregatesc diferite costume, masti, monteaza scenete teatralizate ... De fapt, in aceasta perioada sarbatorile calendarului agricol traditional se suprapun cu cele crestine, legate de Nasterea lui Hristos ,Craciunul. O sarbatoare traditionala moldoveneasca este "Martisorul" simbolul primaverii. In luna martie toata lumea de la noi isi pune la piept doua fire impletite rosii si albe, care semnifica renasterea naturii. La fel, primavara este serbat Pastele o sarbatoare religioasa populara in Moldova. Oamenii se pregatesc din timp pentru a impodobi masa cu cele mai bogate bucate si vinuri, oua incondeiate traditionale si cozonaci. In timp ouale de Pasti incondeiate au devenit drept opere artizanale departe peste hotarele Moldovei. Multe evenimente traditionale, la noi, reprezinta un amalgam de elemente caracteristice calendarului agricol, pastoresc, religios si civil, amestec, care in sat s-a transformat intr-un permanent izvor de bunavointa, caldura si ospitalitate. Oaspetii satului in timpul sarbatorilor pot participa la un sir de evenimente culturale: concerte teatre, hramul satului etc. Zilele roadei sunt marcate in sat prin iarmaroace traditionale. In timpul acestor evenimente turistii straini pot cunoaste indeaproape folclorul , costumele traditionale, piesele de artizanat, etc. Vom aminti de traditiile cu caracter familiar: cumatriile, nuntile, petrecerile etc., care in sat s-au transformat in adevarate spectacole cu multi oaspeti si multe daruri. Traditionale in sat sunt sezatorile in zilele de iarna cu cintecede lautari si dansuri. Pe buna dreptate se zice ca orice oaspete in Moldova este si prieten...Specificul bucatariei localeMoldova este o tara imbelsugata cu sol fertil si insorita, cu oameni harnici si grijulii. Natura Moldovei este foarte darnica in struguri, fructe, legume, produse din carne si lapte, cereale, care si-au gasit loc in bucataria nationala. Solurile bogate in cernoziom, dar si tehnologiile agricole traditionale, favorizeaza cultivarea unei mari diversitati de produse primare pure.Bucataria moldoveneasca a influentat mult bucatariile traditionale ale altor popoare de pe teritoriul ei, si in acelasi timp s-a completat cu elemente din cea ucraineana, bulgara, gagauza, rusa, iar in secolele trecute din bucatariile greceasca si turceasca. Traditionale pentru bucataria autohtona sunt bucatele pregatite din cele mai variate legume: rosii, ardei, vinete, varza alba, fasole, ceapa, usturoi, praz etc. Legumele sunt folosite la pregatirea salatelor si sosurilor, ele sunt coapte, inabusite, murate, sarate sau marinate, obtinindu-se astfel adevarate opere de arta culinara. Un colorit specific reda bucatariei traditionale o diversitate mare de bucate din porumb si faina de porumb: crupe, copturi, supe, fulgi, bauturi nealcoolice, etc. Mai cunoscuta este mamaliga un terci din faina de porumb cu gust fin si delicios. Mamaliga este servita cu jumari, fripturi, brinza, smintina etc. In bucataria satului Criva un rol aparte le revine produselor din carne, in special la pregatirea bucatelor calde, dar si aperitivelor. Este populara zama de pui, bors, tocana, friptura si costita din carne de porc, mici din carne de vita, mangea din carne de berbec. Multe bucate din carne si peste sunt preparate la gratar deasupra carbunelui de lemn incins. Produsele astfel pregatite sunt de obicei anterior marinate. Nici o sarbatoare traditionala nu se petrece fara sarmale, racituri, taitei cu carne de pasare etc. Masa de sarbatoare in sat este cu gust impodobita cu bucate delicioase din faina de griu: prajitei, copturi, invartite, placinte, sarailii cu fructe, legume, nuci etc. In diferite zone ale Moldovei predomina bucataria locala: in zonele de est ucrainenii prefera renumitele borsuri, la sud bulgarii va pot servi cu un sos traditional mangea din pui, iar gagauzii cu sorpa, o supa din carne de berbec, pregatita cu multe mirodenii, in comunitatile de rusi sunt populare pelmeni un soi de coltunasi cu carne, etc. In bucataria satului sunt servite o gama variata de bauturitraditionale: compoturi, sucuri din fructe, dar si bauturi tari: vinuri, divinuri, brendi, tuica, etc. Viticultura in Moldova are traditii multiseculare. Celebrele vinuri moldovenesti sunt cunoscute si apreciate departe peste hotarele tarii. Ele pot fi seci, pentru desert sau tari, pot avea un buchet variat de arome si nuante cromatice. La pregatirea vinurilor sunt folosite soiuri europene: Sovignon, Cabernet, Muscat etc., dar si cele moldovenesti: Feteasca, Rara neagra, Moldova etc. Bauturile tari: rachiurile, brendy si divinurile sunt pregatite dupa tehnologiile traditionale.CazareaDaca diriti sa cunoasteti mai din aproape acest sat, nu va ramine decit sa viniti in aceasta localitate si sa gazduiti la oamenii locali. Veti benificia de ospitalitatea lor, veti cunoaste in deaproape traditiile si obiceiurile locale. O odihna la aer curat si produsele pur ecologie va contribui la inbunatatirea sanatatii dra. Casele au o arhitectura specifica. Chiar daca ele nu deispun de confort maximal, in ele va ve-ti simti foarte confortabil, datorita atmosferei care gazdueste in aceste case. Gazduind aici ve-ti face cunostinta cu mestesuguri locale.Bibliografie:Turism.md Criva.md Google.com Idei proprii