din rlizboiu · 2018. 1. 10. · tàrílor cari agitau politica interna a wei, sbuciumul sufletesc...

MARESAL ALEXANDRU AVERESCU

NOTITE ZILNICEDIN RliZBOIU

1914-1916

(NEUTRAL1TATEA)

BUCURESTI 1937

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE $1 EDITURA APOLLO"CALEA GRIVITEI, 26

NOTITE ZILNICE DIN RASBOIU

1914-19161916

(NEUTRALITATEA)

*

S'AU TRAS DIN ACEASTÄ CARTE UNA SUTA EXEMPLARE,NEPUSE IN COMERT, PE HARTIE CHAMOIS, NUMEROTATE

DELA 1 LA 100

MARE$AL ALEXANDRU AVERESCU

NOTITE ZILNICE

DIN RASBOIU1914-1916

(NEUTRALITATEA)

*

E DIT IA I-a

BUCURESTI 1937INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE 5I EDITU RA APOLLO"

CALEA GRIVITEI, 26

pe cand comandam Corpul I Armata(Parada de 10 Maiu 1915)

*-

Cuvánt inainte pentra intreaga lucrare.

Cele ce m'au indemnat s dau publicitatii notitele mele,In \data fiind inca, sunt aratate in prefata Volumului II.

S'ar putea naste Intrebarea, pentru ce aceasta ordine inaparitia volumelor ? Spre luminarea cititorului, voiu spuneCa am hotarat sa incep publicarea notitelor mele, in aceastaordine, pentru ca in volumul II sunt cele referitoare la in.tamplarile cari intereseaza mal deaproape tara noastra.

In acel volum, sunt notitele eari coprind perioadaAugust 1916 Martie 1918, adica din timpul cat neamgasit in rasboiu cu Puterile Centrale í aliatii lor.

Volumul I coprinde din contra, perioada Tulle 1914August 1916, adica timpul scurs dela inceperea rasboiuluimondial si pana la intrarea noastra in actiune. (Parte dinaceste insemnari, dela 18 VIII 1914 pana la 9 VII 1915, .

au fost publicate in Indreptarea" din anti 1919.-1920).Cititorul va gasi in insemnarile mele, atat consideratiu.

tine strategice, facute asupra momentului, bazat pe datelede cad am putut dispune atunci, precum í ecoul framan.tàrílor cari agitau politica interna a Wei, sbuciumul sufletescal unei natiuni care aspira prin toate elementele ei vrednice,sa intre in valtoare pentru realizarea idealului milenar.

Acum cand dupa aproape un sfert de secol rasfoescaceste insemnari, nu mica imi este satisfactia de a constata

6 NOTITE Z1LNICE DIN RASBO1U

ca am vazut just si ciar, ceiace constitue o dòvada ca amprimit si inregistrat lucrurile nedontenit obiectiv.

In fine Volumul al III si ultimul, va coprinde perioadadela 1918 pana la data aparitiei si el se refera la activitateapolitica ce am desfasurat in calitate de Sef al PartiduluiPoporului si Prim Ministru al Wei.

TurnuoSeoefin Ianuarte 1937 A. A.

Prefata la prezentul volurn.

Dau publicitatii notitele ce am serfs in carnetul meu,pe timpul neutralitatei noastre, dupa inceperea rasboiului.mondial.

Am scris aceste notite sub impresiunea imediata a eveni.mentelor, cred insa necesar sa adaog urmatoarele lamuriri,cari complecteaza pe cele date deja in prefata Volumului II.

Pot afirma hotarat sinceritatea subiectiva a notitelormele, nu pot da insa asigurari in cela ce prívete valoarealor obiectiva.

Sunt prin urmare, in cela ce prívete valoarea celorcad se refera la tara no astra, mai mult aratarea unei st arilsuflete§ti, decat oglinda absolut fidela a faptelor.

S'a spus §i cred cu drept cuvant, ca istoria este povesotjrea faptelor a§a cum i§i inchipuie autorul ca s'au petrecut,cate odata chiar, a§a cum voe§te a face sa se creada cas'au petrecut.

Posibilitatea de a reda, fie prin scris, fie prin viu grai,faptele cu o perfecta exactitate, este ceva necunoscut Inca detoti acei, cari §ioau dat osteneala sa mediteze asupra ei.

Nu este greu de constatat, ca acela§ fapt nu poate fidescris chiar de aceia§ persoana, in cloud momente, maimult sau mai putin departate, exact cu acelea§i colori §I

acelea§i contururi.Pe de alta parte, acela§ fapt produce asupra spiritului

nostru impresiuni diferite, .. dupa starea sufleteasca in care3 uosim.

8 NOTITE ZILNICE DIN RASBOIU

Un lucru pe care intr'o anumitä stare sufleteasca 11

putem trece cu vederea, inteo alta, putem sa4 consideramca ceva enorm.

Pentru aceste consideratiouní, repet : notele cari urmeaza,trebue sa fie considerate maí mull ca oglínda impreslunilorce au produs faptele mentionate asupra spirítuluí meu 0aceasta chlar numaí cu exactitatea permisa de starea sufle.teasca in care ma gasiam.

Nu voesc sa conchíd, ca aceste rezerve micsoreaza vaøloarea materialuluí ce contín insemnarile mele.

Voesc ea ele sa fie apreciate si considerate in justa lorvaloare.

Am recomandat intotdeauna elevilor meí sa aíba inmanevre si la diferite cala toril de ínstructle, camete de acestgen, pentru a se deprínde sa inregistreze asupra momentuøluí, evenímentele sau chlar 0 faptele mal putín importantela carí participa, fie numal ca spectatori.

Coordonarea acestor date, veníte din maí multe partí,pot inlesní reconstruirea faptelor, daca' nu riguros exact, dardesigur mal exact decat s'ar face aceasta, numaí cu ajuto.rul amintirllor, sau al deductltunilor abstracte.

Deosebirile in aratarí au 0 ele ímportanta lor, cad dauoarecum si masura medIului psichologic in care s'a desfa.surat evenimentul descris.

Aceasta din urma consíderatitune m'a facut sa reproducnotítele mele exact 0 fidel cum au fost inscríse in carnetulmeu.

Isí inchipuie orí si cine cal atuncl cand notam sub pre.siunea evenimentelor, a oboselei 0 a lipseí de timp, nu maputeam gandí la forma frazelor. Síngura mea preocupareera sa fíxez cat mal repede 0 cat mai bine conturat, cela cevedeam sau cela ce gandiam.

Forma lasa de aceía mult de dorit, ea este insa inlo.cuitä prín spontaneítatea ideilor.

In unele parti, apreclerile sunt poate cam severe 1 Eraustrigatul de durere in míjlocul uneí tragedii, ce se desfasurape eel mai ingrozítor teatru.

*) Vezi prefata la vol. II. "Notite zilnice din Ilasboiu".

NOTITE ZILNICE DIN RASBOIU 9

Nu trebue vazut in ele altceva, decal numai durere.Linde aprecien i prea personate am fost nevoit sa le las

afara. Se vor publica de altii, dupa mine.In fine, timpul nu mi.a ingaduit sa notez intotdeauna in

carnet cele ce se petreceau, sau nu mi.a ingaduit sa dauinsemnarilor mele desvoltarea necesara, pentru a prezenta oImagine complecta.

Voiu incerca sà inplinesc aceste lacune, dupa cum amspus deja in alta parte, cu inighebari din memorie, cari vorfi imprimate cu alte caractere*, pentru a se deosebi de in.semnarile propriu zise din carnet.

18. V11. 1914

Sunt deja §ase zile de cand armata austriaca- a ice.put mobilizarea.

Situatiunea politica nu pare tocmai limpede la noi. Sin-gurul punct precizat este declaratiunea (daca insa este of-eialá nu stiu) ca se va veghea la respectarea tratatului dinISucures,ti.

Veghea! In ce mod?SS zicem ca Austria liar calca i puterile nu ar impie-

dica-o, cum ar ramane aceasta declaratie a noastra?

Pare ca la Statul nostru Major domneste nedumerire.benmele de, nervozitate sunt aparente. Ordinde curg a secherna ofiterii din concedii ,,in mod discret", iar pe de altaparte jandarmeria este insarcinata a-i goni la corpuri. Pursimplu adoraba.

Ordin a se dienta pentru instructie" contingentul 1912din infanterie. In ce scop? Mobilizarea nu ca.Stiga nimic. S'adat ordin acum cateva zile a se mai creia un al 4-lea ba-talion la regimentele de infanterie! Avem deja in compa-niile existente, lipsa de ofiteri !

Totul denota lipsa de orientare §i de sange rece.

Situattunea generala se complica tot mai Inuit si de-vine din ce in ce mal grava. O adevarata eatastrofa.


Mi se scrie particular, ca as fi fost destinat sa co-mand o Armata. In urma, zilele acestea, s'a revenit asupra

Prin faptul ca nu s'a numit sau destinat un altnl,presupun cà voiu fi inlocuit eta Generalul Zottu i numitSet de Stat Major General.

Rational ar fi, dar am serioase motive de a mei tndoisi (le altfel personal nu mi-ar face pleicere, did ca sigu-rantä ca tot Printul Ferdinand va fi Comandant de Ceipe-tenie si am revent la situatiunea din 1913.

Rational ar fi, pentru ca Generalul Zottu este tinfoarte bun o fifer de geniu, specializat mai ales In cons-tructii. S'a ocupat foarte mult ca tntocmirea planului pen-tru Palatul Cercului Militar. Na are Wei nimic coman cacon ducerea trupelor.

Motivul de cdpetenie de a mä tndoi, este faptullegellurile sale politice ca partidul care este la putete, ex-clude once atingere de persoana sa.

Ion Brätianu, pune, trzainte de toate, In alegerea per-soanelor ca cari ttebue sei lucreze, raporturile sate perso-nate cu ele.

In 1911 Ministerul de räsboiu Nicu Filipescu a tnseir-cinat pe Zottu cu o misiune In streiinätate, din cauzarezultatului deplorabit ce a dat la manevrele Regate din1910. Brätianu tnsä, tndatä dupä venirea la putere, l'area dus In capa! Marelui Stat Major, tocmai acum, cadse cere acestui organ, sel desfäsoare o vastä activit ate,sub impulsul unei directiuni pricepute i experiment ate I

Aceasta destinatiune m'ar pune in cea mai penl.bila situatiune. Nu d$ clod sa mal ma gasesc pe langapersoana Printultd Ferdinand. Apoi schimbari de na-tura aceasta, nu se mai fac in ziva plecarei la rasboiu.

27. VII. 1914

1914 13

Germania a declarat rasboin Rusiei! Dela inceput aluat tucrurile usor, iar cänd le-a recunoscut gravitatea,nu-i mai ramanea altceva de facut, de cat sa-si ajute a-liatul.

Distrugerea acestuia, ar insemna treczrea Germanieiizolate, pe al doilealplan.

Masurile pe frontiera de West a Germaniei, prin bleat-carea Luxemburgului si a Belgiei, au provocat intrarea petata in rasbod si a Frantei si a Angliei.

Italia foarte intelepteste, a gasit mijlocul a se declaraneutra.

Cum stau lucrurile azi, situatia Triplei Intelegeri estemult superioara celei austrogermanilor.

Intelegerea are pentru sine spatiul; numai lipsa de acordlegatura intre cele cloud pàrli, sau incapacitatea de condu-

cere in una din ele, ar putea sa facfi sä" incline balanta inpartea opusa (adicä In partea Puterilor Centrale).

O datei ca izbucnirea marelui tásboiu, am tntreprinsun studiu exclusiv militar, care a fost apol publicatcursul lunei Septembrie (St. v.) tntr'e serie de articole,ziarele: Epoca" $1 la Roumanie" sub titlul ReisboiulEuropean. Articolele, evident, nu au fost semnate. Eramactivitate de serviciu.

Dupei reisboiu, le-am retipdrit in Indreptarea", cafoileton.

Studiul a consistat din o evaluare, dupä datele exis-tente In publicitatea militará, a fortelor celor cloud pärti

*) A se vedea Anexa No. I


Am luat stat cu stat i dupa o succinta, dar cat mi-afost posibil, mai precisa resumare a compunerii fiecareiArmate, a urmat unele consideratiunipronosticuri, cari nuau fost desmintite de desfafurarea ulterioard a evenimen-telor, de aceea le consider interesante i pentru cititorii dedupe' reisboiu*).

Ofensiva hotarata in contra Austriei si temporizare dinpartea francezilor, ?t. fi unja ,de conduita in primal periodstrategic ; apoi ofensiva rusa convergenta contra Prusieirientale.

lncercarea Germaniei de a intoarce stanga franceza, vafi foarte mult stingherita prin o debarcare engleza.

Turcia mobilizeaza i dupa ea Grecia si Bulgaria. Si-tuatia se complica natural si pentru noi, pentru CA- pe de oparte nu se poate sti motivul mobilizarei bulgare, iar pe dealta, linia noastra de conduita nu pare fi tocmai ferm trasata.

Masurile militare luate la noi, fac sa se creada ca nesbatem in nehotarire. Se cbeama pe rand contingente subarme, fara a se sti in ce scop.

Mobilizarea nu se va accelera cu aceasta masura, dealtfel mobilizarea trecuta a dovedit ea nu complectarea efec-tivelor cu oameni a lasat de dorit sau a pricinuit greutati, ci

Chemarea oamenilor inalnte de vreme nu face decat sa enerveze lumea i sa dea loc la cheltuell, abso,lut nefolosítoare

1914 15

A cui sa fie aceste luminoase idei?

2. VIII. 1914

Situatiunea inca nu se deliniaza: de altì.el tiri1e suntatat de contradictor% in cal par a fi raspandite mai m.ultpentru a induce in eroare de cat pentru a orienta opinia pu-blica asupra datelor de fapt.

Din compleaul acestei incureaturi, totusi se pot pana a-cum trage unele concluziuni. Este cert ea' ofensiva austriaca'In contra sarbilor s'a terminat in coada de peste. Hötzen-dorf credea ca afacerea cu sarbii va fi de scurta durataca fortele indreptate impotriva lor, vor fi repede din nou dis-ponibile. Faptele dovedesc altfel, desi mobilizarea rusilor ainceput cateva zile mai tarziu.

Cert este, pe de alta parte, ca nidi sarbii nu sant uti-lati ceI putin pana acum pentru o actiune ofensivaenergica. Este de prevazut prin urmare, ca si aici lucrurilevor merge iarasi incet.

Nu mai poate fi indoiala a Germania au violat neu-tralitatea Belgiei. Din punctul de vedere politic, faptul nuare justificare. Din cel militar, se va vedea. raspanditsvonul, ca Liègerul a fost luat; se dovedeste insa ca svonula fost prematur. Probabil eá germanii au pátruns in ora* ;forturile 'irisa nu au putut fi surprinse. Sá aibâ intentiuneagermanir a le constrange ?

16 NOTITE ZILNICE DIN RASBOILI

Se poate sa fie numai simulacre, pentru ca sa fixezeatentiunea in aceasta parte si sa atraga fortele fTanceze intreLiège si Bruxelles, pentru ca sa se poata utiliza zona dintreVerdun i linia Sambre Meuse, in scopul de a merge sprefrontul St. Que.ntin Laon.

Ar fi o manevrà care implica de sigur, stapanirea, saucel putin nmscarea Liège-ului.

Au cercat stapanirea, nereusind pot sa se multumeascanumai cu mascarea. Se pune insa intrebarea, in cazul acestace se va face cu Namur-ul?

Ce se va intampla insa daca o parte din fortele fran-ceze se vor aduna pe Marna intre Chalons si Paris ? Ger-manii ar fi nevoiti sa facii front spre Sud, cu ambele aripi inaer i Cu amenintarea belgo-engleza in spate.

Este stabilit cà o miscare ofensiva franeeza a inceputIn Alsacia superioara. A fost o simpla diversiune sau o mis-care prematura, cu forte insuficiente,

O ofensiva viguroasa cu dreapta franceza ar fi o repro-ducere a manevrei germane din 1870, dar o diversiune cu pu-tine forte nu are sens.

Neutralitatea Italiei si perspectiva unei posibile roope-rari a ei cu Fran ta, dau multi soti de reusita unei manevrzserioase. Rezultatul ar putea fi hotarator.

Rusii se concentreaza pe esichierul de Nord, inapoiaVistulei Bug Narev. Uncle? Nu se stie. Cu Cat Maideparte, cu Mat ma! sIgur. Linia Bielostok Brest Litow-sky ar fi nimerita. Aici totul consiliaza atitudine defensiva.

In esichierul de Sud, linia Kowno Proschrov, pare afi indicata pentru adunarea unei Armate de cel putin 10Corpuri, pentru a porni ofensiva contra centrului

1914 17

Si noi? O lume intreaga concentrata, pentru ce? Oa-menii luati dela rn4lInca, aproximativ 100.000 si o multimede ofiteri de rzzerva., luati dela ocupatiile lor. Bani chel-tuiti. Tocmai acum Cand ar trebui sá ne economisim rezer-vele.

Toate acestea pentru ce ?In caz de mobilizare, operatiunile rechizitiilor deter-

mina numfirul de zile necesar, iar nici de cum venirea oa.menilor sit a ofiterilor.

23. VIII. 1914

Eri a venit Printul Mostenitor la Craiova. Amabilita-tea Sa cu mine a fost fat% de margini,

Mà gaseam la Itanuficul Valcea in inspectie si am fostchemat anti= prin telefon.

Am plecat noaptea cu automobilul spre Craiova.L'am gasit pe Print, pe cdmpul de exercitii dela Balta

Verde, in mijlocul trupelor. Mi-a spus cá a venit cu pre-textul de A vedea trupele de rezerva, in realitate a venit casa vorbeasca cu mine personal, strict confidential si aimingsá ma intrebe, daca planul de operatii, alcatuit de mine laMarele Stat Major, in vederza unei coop eran cu Austria inpotriva Rusiei, se mai potriveste cu situatia de azi i dacaeste cazul sa fie modificat, ce anume modificAri ar fi deadus ?

1-am raspuns, ca Proectul" meu este absolut aplicabilca nu are nevoe de nici o modificare.

Am mers ca Printul apoi sa vaza compania de instructie infiintata de mine pentru Corpul de Armata si pe

2

Seroiciu &Ma ce se faced in fiecare Dumunca pentru trupele din gar.nizoana Cralooa, pe amp. General Solomon.

Am dejunat la compania de instructie.Dupa dejun, and sa plece, Printul m'a luat la o parte

si mi-a spus: ,,J'ai oublié do vous dire, le Roi m'a dit, quandje suis parti: ,,Viele Griisse far Averescu".

Cunostzam de mult sentimentele Regelui pentru mine;totusi aceste salutari trimise prin Principele Ferdinand, alecarui sentimente pentru mine eran de alta natura, ceeaceRegele Carol stia prea bine, m'au mirat foarte mult, mai a-les in urma intrebari/or privitor la planul de operatie incontra Rusiei.

Aceasta vizita mi-a dat mult de gandit si. m'a tulburatadanc.

24. VIII. 1914

Situatiunea, dei acoperitä de un Val, testa din stiri


care o comanda Capitancl Stefan Tatarascu. A ramas loar-te multurnit de cele ce a vazut.

1914 19

u.nele exagerate, altele pe deaintregul ndscocite, nu mal pu-in in linii mari, se pot face deja, unele noui consideratiuni,

Germanii au respin's ofensiva francezilor din Belgia.Care a fost rostul acestei ofensive? Este greu de vdzut.

Sá admitem cá ar fi izbutit. Care ar fi fost rezultatul? Aripastfinga francezd ar fi trebuit sa se rabatd. spre Sud-Est, sauchiar spre Sud, aclica in directiunea generatd a frontuluiCoblentz Metz. Forpzle germane din Lorena ar fi pututatunci sd vie in ajutor celor respinse din Belgia i cu o si or-tare viguroasä sà arunce spre Nord intreaga aripd francezd.

Nu se vede perspectiva unui rezultat hotärdtor din acea-sta miscare; intreprinsd cu forte insuficiente insd, ea a fosto gresealä, poate plätitä nu destul de scump. Deasemeneaofensiva din Alsacia nu a fost sprijinità si deci s'a terminat,printr'o retragere, care nu vorbeste de loc in favoarea con-ducerei strategice franceze.

Care a tost sensul acestei miscari asa cum s'a executat ?S'au ocupat stramtorile din Vosgi, s'a inaintat pand la Col-

ar i apoi de o datd inapoi, probabil din insuficientfi deforte. Convingerea mea este eá o invazie viguroasa prinAlsacia, pe directia pe care a fost inceputd, era mult mai in-dicatä de cdt prin Belgia.

Gemini Toul Epinal, solid ocupat ì cu o puternicSimpingere a dreptei in directia Strassburg KarlsruheStuttgart, ar Fi dus la rezultat tnult mai important i peri-colul in caz de neisbandâ ar fi fost mai mic, naziltumità std-pfinitei Vosgilor.

Pentru a termina cu francezii, voiu observa ca situa-tiunea nu numai cd nu este compromisd, dar o considermult amelioratd fatfi cu cea de acum 15 zile, când s'au in-drumat cele dottä ofensive la ambetz aripi, ofenSive faràvlaga din insuficientd de forte si una din ele fdrä intelesstrategic.

Hotdeärea de a pdstra armata intactà .1i de a ceda te-ren pas cu pas, chiar jiäräsind Parisul, este foarte inteleaped.


Aliatii au pentru ei spatiul. El permite a se castiga timpaceasta din urma, este dusmanul cel mai de temutcel mal fatal pentru austro.germani.

Germanii au respins toate incercarile ofensive alefrancezilor si acum inainteaza ei impingand inainte dreaptasi mai ales extrema dreapta, care prin invaluire pare Ca esteIn aprOiere de Paris (la Compiègne). Nu am inteles ofen-siva prin Belgia; inteleg si mai putin aceasta invaluire. To-tul se traduce in pierdere de timp, ceeace nu este decat inavantajul Intelegerei. Se poate insä, ca aceastä aripä ger.mana, sá alba i surprinderi neplacute.

Planul de operatiuni al germanilor sau nu se desem-neaza inca in destul de lamurit> san este in adevar de neinteles.

Mijloacele puternice de distrugere, de earl dispun, maibine le-ar ti intrebuintat contra cetatei Toul, de cat. Liègedupa cucerirea acesteia, sprijinita de Metz, sa fi executatmanevra din 70, aruncand pe francezi spre Nord. Le-ar fimicsorat simtitor spatiul si prin aceasta timpul.

Mai lanturita pare actiunea armatei ruse; totusi pre-zinta si ea puncte obscure. Armata din spatele Narevului pa-.trunde in Prusia orientala i ajunge pana la Allenstein. Cecautau Corpuri intregi de Armata in regiunea lacurilor, pen-tru ca sa fie inghesuite pe unja Ortesburg HochensteinTannenberg? Pe de alta parte, este de neinteles de ce mica-ea Armatei din dreapta, prin Prusia Orientala spre Vistula

1914 21

de los, nu este urmatd .5i. de Armata din centru, spre Vis-tula de mijloc ?

Se tem poate de amenintarea austriacilor, porniti de pefrontul Cracovia Tarnov /aroslav? Pentru aceasta s'arfi putut lua masuri serioase de rezistenta pe frontul Ivango-rod Brest Litowsky. Greseala de a nu fi insopit i prinRusia cel putin cu parte din forte, inaintarea prin Prusia o-rientald, si-a dat roadele. Numai o explicatiune ar impo-sibilitatea Armatei din Polonia de a se mica, dar aceasta esteneadmisibil, cdci miscarea .s'ar fi fault in propria tard si dealtfel numai 3-4 Corpuri de Armatä ar fi fost de ajuns.

Actiunea contra Lembergului, foarte judicioas5. Impor-tantul acum este a se exploata succesul acesta. Inaintareaspre Cracovia far% cea mai mica intarziere, poate decide desoarta grosului austriac si virtual de situatiunea fortelor ger-mane de pe frontal de Est.

SOrbii nu sunt utilati pentru ofensiv5, totusi cred ca vor

intreprinde ceva. Fac insO foarte bine a nu se grObiface pregairile pe indelete.

Neexplicabilä infarzerea unei actiuni pe mare in Adria-tica. Lipsa de baza poate fi o explicatiune, dar atunci rOma-ne neexplicabilà intarzierea organizgrei unei asemenea baze.

Cattaro nu ar Fi un punct bun ? Cucerirea lui nu cred säprezinte greutati, caci poate sá se combine actiunea flotei, cuactiunea pe uscat a serbo-rnuntenegrenilor.


Un fapt se degajeaza insa pozitiv:soliditatea tacticä agermanilor. Mai mult ca ori cand., se pune in evidenta im-portanta nemarginita a unel organizatiuni rationale, care satinteasca, mai presus de once la calitatea technica a tru.pelor.

Incontestabil ca armata germana este formidabilasoliditatea ei. Va fi deajuns insa aceasta ca sà poata rezistanevoilor fasboiului Mat cat vor putea sa reziste anglo-rusii?lata o chestitme la care inclin mai mult spre nu de cat spreda. Chiar victorioasa dela inceput, Germania cupul va termina prin a fi ingenunchiata de cei dol adver.sari, pe care nu vAd cum ar putea ingenuncheanume pe francezi 1 rusi pe uscat i pe engleji pe apa.

Deocamdata insa, izbanda stangei rusesti poate saschimbe multe in situatiunea generala pe teatrul de rasboi.

Noi? Nimic mai judicios de cat a nu ne amesteca, deoarece estz exclusa posibilitatea de a urma impulsul senti-mentului national. Slugarnicia exclude barbatia.

Cand a izbucnit rásboiui, peirerea mea WO a fortsei intreim $1 noi aleituri cu aliafii, imediat In acliune.

¡deja era pätrunsä in sufletul populafiunei.In 1913, &Ind am tnceput retragerea din Bulgaria,

toate trupele pe cari le tntalneam In drum, spre Dunciremil aclamau, strigandu-mi cu. entuziasm delirant: de acumsá ne duci In Ardeal, Domnule General !

Tofi solda fu, chemafi la concentrare In timpulcantau: Ardealui" Fi Pe-al nostru steag".

Afarei de aceastei parte sentimentalä, mai era pentrumine $i o considerafiune strict militará.

intránd chiar dela tnceput In acfiune, defalcam cloud

1914 23

Corpuri de Armatd austriace, pe cel din Ardeal $i pe celdin Bucovina $i contigentele lor puteau forma o pretioastirezervii pentru Armata noastrd, precurn $i toate depoziteleaustriace din aceste cloud provincti, deveneau de faptprada noastril de rilsboiu I

In luna lui lunie, consulul austriac din Cratova (azitn ministerul nostru de afaceri strcline, Dl. Timciuc) a venitla mine sti mil tntrebe din partea Contelui Czernin, efuisdu, atunci Ministrul Austriei la Bucure$ti, ce piirere am Inprivinta atitudineiRomûniei, In cazul unui rdsboiu ca Austria.

I-am riíspuns al rog sá spue lui Czernin, cd Austriaa comis pentru ea, o gre$eald neertatii. Este drept cd noisuntem aliatii ei (eu am semnat tn 1912 conventia militaráca Austria, pentru care scop a venit atunci, $eful de StatMajor Imperial, Conrad von Ildtzdndorf la Bucure$ti) dardin momentul ce Austria, prin conditille impuse RegatuluiSdrb, se declarer' oficial du$manii pe fatii a ori cdrei reven-dicatiuni nationaliste din ttirile vecfne, $i ceia ce se impuneasarbilor ni s'ar fi impus l noud, judecand mai ales dupe'purtarea ungurilor fir Ardeal, cí deoarece puterile Intelegeriiau declarat cd vor sa refacti harta Europei pe principiulnationalitdtilor, pentru noi este indicat sil mergem caaliatii.

Cdteva Vie mai tdrzitt, numitul consul intorceindu-sedela Bucure$ti, mi-a spus cil a transmis rdspunsul meu$efului sdu $i Contele Czernin i-ar fi spus : Leider derGeneral hat Recht. (Generalul are dreptate).

Nu $tiu pentru ce sunt convins cd Regele Carol ardat un rcispuns identic. Ar fi dat msa toti Romaii de ase.menea, un acela§ rdspuns. Evident, marea, imensa majori-tate, dar, nu s'ar fi giísit unele exceptiuni?

De sigur cd oamenit nogri politici,cari au vot in capitol,sunt impártiti in cloud tabere, dar trnpärtirea aceasta estedeterminatd numai de sentimentele noastre curat nationale,nu este intluentatd i. de simpatia, foarte curioasd dar numal putin reald, pentru fötile cdtre earl tncl:nd uneia dinei ? Md tem cd da !

Germanii au inaintat din Belgia, pdna aproape de Paris.Armata francez5 s'a concentrat la Sud de Marna, front spreNord, A trebuit prin forta lucrurilor sä ajung6 la situatiuneacare i s impunea poate dela inceput !

Stirjle au fost vaed. Rezula insà, ea prin situatiunea deBanc a francezilor, germanii au fost nevoiti s'd suspendeinaintarea asupra Parisului si sa se rabatd ea capetele decoloanä la stanga, spre Sud.

in aceastd situatiune perfect naturald pentru franceziextrem de grea i pericn1oas6 pentru germani, pare ca lu-

crurile se vor intoarce in favoarea celor dintâi, daca vor tra.


Dar tocmai pentru acest motiv i anume cà situafiuneahind, prin ea insd# de op felin cat independent devoinfa i dorinfa noastrd, suntem nevoifi a exclude posibi-litatea unui act de bdrbdfie ne este indicat sd profitdm deocaziunile favorabile, ce imprejurdrile ne-ar presenta. Una,din acestea se desemneazd acum ci care nu se poate $tidacd se va mai repeta!

Galifia orientalä fiind ca i intraid in skipanirea rtql-lor capitala ei (Lembergul) fiind evacuatii deja; este mullprobabil cO ru$ii se vor grabi sei pawl cat mai repedestdpanire pe trecdtorile Carpafilor mici. De ce mare &torle-am fi noi dadi am pdtrunde, insa imediat, imttand,repeziciunea de migdri din 1913, in Transilvania, dela Suddirect la Nord $i prin ameninfarea flancului lor drept, asili pe austriaci sO ¡ase tupor drumul deschis.

&Irbil au redevenit anzeninfdtori, deci stanga noastrdeste pe timpul acestei manevre acoperiki de munfii Apusenidin Transilvania i protejatd de sarbii cari ar puteaflancheze, chiar ag, cum sunt azi.

2. IX. 1914

1914 25

ge tot profitul posibil din avantajele strategice ale situatiuneiin care se gasesc,

O intoarcere sau o miscare de invaluire din partea ger-manilor, pe unul din flancuri, este exclusa. Deci, daca' nu vorsa se ingroape in inertie, vor trebui sa atace de front. Din po-triva francezii vor putea, dupa ce vor uza pe germani insfortarile lor frontale, ga combine intoarcerea ofensiva defront eu o presiune puternica de Rancid drept al germanilor.

Spargerea frontului german ar insemna catastrofa pen-tru aripa lor dreapta.

In Prusia orientara, ofensiva rusa a fostSA fie cauza numai infrangerea coloanei intermediare

din regiunea lacurilor, sau i pentru cá grosul Armatei s'aabatut din Polonia spre Sud-West asupra armatei aus-triace?

In acest din urma caz, esecul sufe_it ar putea sa aibapentru rusi urmärile cele mai bune, caci, Armata Hindem-burg s'ar gasi intr'o situatiune mai mult de cat critica, daca

victoriosi contra austriacilor, ar patrunde in Germaniaprin Silezia.

15. IX. 1914

Ofensiva germana in contra francezilor opriti pe Mama,a dat gres. Nu vor pläti insa destul de scump temeritatea lor,caci din fericire pentru ei, greselile lor au fost urmate de gre-seli serioase, din partea francezilor.

In adevar, nu inteleg pentru ce s'au grabit sa reja ofen-siva, inainte de a fi obligat pe germani sa se uzeze putin con-


tra poziliilor pe cari s'au oprit i cari nu puteau fi atacate decat de front ? !

Nu inteleg de asemenea, o data' ce s'au hoar& pentruintoarcere ofensivá, de ce nu fac o sfortare suprema in unpunct al frontului. Miscarea invaluitoare pe dreapta germandprin ea insesi nu face de cat sa rectifice situatiunea foartecritica a acestora.

Un fapt se desprinde insa din luptele din aceste zi/eanume aceia ca armata francezä nu este lipsita de soli-ditate tacticä i cá soliditatea germandor, nu atingenivelul

Strategia lor a dat gres pa-nd acum; daca sunt covarsitisi tacticeste, atunci soarta lor este pecetluita.

Este foarte posibil, sá fi luat forte multe din Franta pen-tru a le trimite pe frontiera de Est. Greseala neertata! Incepein once caz faza p_ararilor i deci aceia a atacurilor s'a in-cheiat si s'a incheiat cu niste succese trecatoare, mult inferi-oare, in urmarile lor, asteptarilor Comandamentului de Cape-tenie German.

Ofensiva din Prusia orientald nu pare mai norocoasade cat acea din Franta. Dupa o scurta inaintare, oprireprobabil va incepe retragerea, pe masura ce miscarea ofen-siva a rusilor, spre Silezia, se va accentua mai mult.

Pentru moment mil tmping foarte viguros centruistanga lar, au intrat hoteirat In Galitia, au ocupat Lem-bergul $i se apropie fiird Incetare de crestele Carpatilormici. Austriacii se retrag In desordine $i deabia dacei pot

regeiseascei echilibrul pe ici pe colea tu Carpati,spri-jinindu-se evident pe pozitiile favorabile ce prezintei defi-leurile din ei.

Greu se va putea repune Austria sdravän pe picioaredupà aceastei loviturei.

Daca am fi In Transilvania, am putea da Nrei Intdr-

27. IX. 1914

Regele Carol a incetat din viat5, azi dimineata la 5.30

NOTITE ZILNICE DIN RASBOIU 27

ziere mana cu Ru$ii, dar asa, la ce! putin 2 luni de dis-ta* de ei; cate se pot tntampla In dalia luni!...

Sunt unii, cari opiniazei pentru intrarea ¡mediata Inactiune. Printre ace$tia cel mai infocat estc Nicu Filipescu.Am avut o foarte lungei tntretinere Cu ei in aceasta privintä.

Evident di o intrare imediatei, dar in adevar imediataar prezenta avantaje, cáci ar märi desordinea In 1/anca!$i spatele austriacilor. Nu am avea siliatia pe care am fiavut-o daca am fi intrat In Ardeal dela inceput, cand s'auangajat primele inceieräri in Belgia $i In Prusia orientalei,dar totu$i am avea chiar i acum unele avantaje, cu carima tndoesc di nu ne vom tntellni In viitor.

M'am angajat sa dau lui Filipescu un studiu privitorla onfesiva noastrei dupa aderea Lembergului in manaru$ilor.

La noi?La noi nimic. Ce usor era anul trecut de criticat, (in

1913 din cauza holerii din Bulgaria) si acum se vede cat delipsiti de vlaga sunt acei cari se arätau atat de grozavi atunci.

Din punctul de vedere militar, totul se reduce la impro-vizarea efectelor de echipament, prin activitatea regim,en-telor.

Masuri In vederea unei treceri sigure a frontierei inteoparte sau alta, nici una

Doresc din tot sufletul s'a m'a' bisel, dar teama imi este eadacà se va lua o honrare, realizarea ei va fi insotitä de jer-tfe foarte mari, datorite absolut lipsei de pricepere

Din momentul cand se va lua hotararea si pana la pune-rea Armatei in conditiunea de a dispune de fortele ei, vatrece un timp de care austriacii vor sti sa profite, dat fiind ea'la ei nu va fi vorba de cat de a se întri prin transporturi,trupele disponibile din directiunea frontierei noastre.

Regele Carol 1cel Intelept.Fotografie triad de autor in 1912 pe bordul Yachtulut Stefan ce! Mare

28 NOT1TE ZILNICE DIN RASBOIU

Este o mare nenorocire ara nici o indoiala i pentruDinastie si pentru tara.

Desigur ca evenimentele din ultimgle dotiä luni auzdruncinat intru Calva in unele päturi, iubirea si prestigiulce îi castigase defunctul Rage.

Va sti noul Suveran sa se tragä din greaua situatiunein carz j'aseste pe treptele Tronulai, cu avantaje pentru tara'

pentru Dinastie?Daca rasboiul ia o intorsatura favorabila pentru aus-

tro-germani ceeace pare a deveni din ce in ce mai putinprobabil, atunci de sigur ea' solutiunea va fi usor de gasitsi daca ea nu va fi pe deplin satisfäckoare, totusi va fi lip-sita de sguduiri.

Dar daca se intampla contrariul, va avea noul rege des-tul ascendent, destul tact si deshila abilitate politica, a evitao incordare intre curentul celar multi si acela al putinilor,cari par a vedea lucrurile pe dos?

h.

Regele Carol!. Principele Ferdinand, Princlpele Carol st Selo/. M. St.in drum sore Corabia pe bordul Monttorului Lascar Catargiu.

1914 29

Simt o adevdratd nevoe sufleteascd sei adaog urmd-toarele rdnduri :

Regele Carol a fost un suflet mare. El t$i iubea tarade origind i avea o mare incredere In tara Germaniei.Aceasta nu din sentiment, ct din adevdrata convingere.

Venit In tara la nol tandr Locotenent $i absorbit depreocupdrile politice, a rdmas din punctul de vedere mili-tar, la nivelul la care se gdsea and Germania era la apo-geul splendoarei sale militare. Nu a mai urmdrit schimbdrilecari s'au produs In cetelalte tdri.

*) Am fost de fata la acest sdhimb de euvinte.


Dacei Inclina spre Germania, era din sonvingerea caa lupta In contra Germaniei, era a lupta ca invincibirul !A$a am avut eu, de altfel, foarte Infeleptul Suveran, odivergentei smile' ae pcireri In 1904. (Nu voia sei admita,cu nici un pref ccl Japonia ar putea sei tnvingei armatarusa, care a purtat steagurile el victorio ase In toarei Europa.A trebuit victoria Japonezilor dela Yalu, pentru a se con-vinge $r a se amenda).

Evident, ca rlacci ar fi fost Inconjurat de oameni lumi-nati $1 armafi de cuno$brz(e concrete, s'ar fi leislt scl fieconvins, cc-lei In fundul sufletului iubea noua lui Patrie, lamdrirea $1 con solidarea cdreia a lucrat nu flama! ca pri-ceperea, dar $i ca sufletur.

De al/fe!, faptul ca m'a Millis de doucl ori In Rusia,este o dovadd irefutabrlei cd se gandea $i la o colaborarecu Rusia.

In 1912, ca-rd ministru austro-ungar din.. Bucure$tiPrintul de Farstenberg se aratei un sprijinitor al Bul-

gariel $i protivnic Serbia, cu toatei prietenia ce avea pentruImparatul Franz Josef, I-a spas : In cazul acesta, ma tem cadrumurile noastre s'ar desparti ! Ministrul austriac nu amai insistat *).

Cred cci nu gre$esc afirmcInd ccY nu din Upset de iubirepentru Romania, Regele Carol a ezitat de a denunfa, chiardela tnceput, alianta cu Puterile Centrale $1 mai ales cuAustria ca care aveam formal o con ventie militará semnatclIn 1912 In Bucure$ti in Palatal Regal, de $eful de StatMajor austriac $i de mine, In fata Regelut, ci din carrelca nu era nimeni care sd'I arate adevaratá stare de lucruri.

Militari: nici o competenfd !Oamenii politici: Imparnli In cloud tabere I Ceo care

Inclina spre Puterile Centrale, comma din oameni hotel-rati ca Petre Carp $1 Marghiloman; cea care inclina sprepartea opuser, vddit oportuni$ti (BratianuTake lonescu).Unul singar era hotarat tare ace$tia: Nicu FilipescuDinnenorocire era boina t' foarte serios.

Regele Carol I si Sea M Si'. M pe mala drept al Dundrei, in zinade 3. VII. 1913 asistand ta trecerea trupeinr In Bufgana.

calduzeau In toate i edad se tntdmpla sd descopere cd nuerau tntemeiate pe realitäti vddite, se amenda fará ezit are$1 Aire" a se teme de o sceidere a prestigiuluf seiu.

Adoratori a avut Marte ~fi Calificativul de ,Mar?.I se atribuia ca mult belpg, de ace$tia. Mai ales dupdPlevna : ,Marele Cdpitan", Carol ce! Mare", etc, etc. Secuncytea dupd surdsul imperceptibil, de pe tala luiadevär nobilä, cat de profund era dispreful sdu pentru

1914 31

Regeie Carol a fost mai presus de toate un spiritcumpdnit. Av. ea simia' proportiunilor i al realitiitii. Nu seMisa a fi indus In eroare de aparente. Convingerile lui ti

r

r

r

.'"A

,

,

,11

AUPP'

1145I

oe-

I Regale Carol!, Principele Ferdinand, Principele Carol si Genera luíAoerescu &fat M. Si. M. care a-wane situatta

mdrate sa constat ca-I face pldcere, a fost acela de Ca-rol cel Intelepr $1 tntelept a fost $1 un tnielept nuli da-ama opera, de cat din convingere.

:rot.

i, 110.

41; 11.tt.

Regale Carol! asculidnd dorintele pescarilo'r pe malo! lacului Razelmla Gura Canalului Dzanoo 1914


acel cari diutau ca$tige favoarea Cu as fiel de mi/buceInfositoare. Singurul cali ficativ, care am avut prilejuri nenu-

Alcatuind acest testament, ma gandesc tnainte detoate la iubitul meu popor, pentru care ininza mea a batutnetncetat si care a avut depilad incredere In mine. Viafamea era asa strans legatd de aceastel de Dumnezeu binecuvantatei tarei, cei doresc sd-i las si dupe' moartea meadovezi'veidite, de adanca simpatie $i de viul interes, pecare 1-am avut pentru dansa.

Zi si noapte m'anz gandit la fericirea Romániei, carea a funs sei ocupe aural o pozitie vrednicet tntre stateleeuro pene, m'arn silit ca simtlimantul religios sd fie ridicatsi desvoltat in toate randurile societätii si ca fiecare seiimplineascd datoria sa, avand ca finta numai intereseleStatului. Cu toate greutiitile pe cari le-am tntalnit, cu toatebanueliie cari s'au ridicat, mai ales la inceputul domniei mele,In contra mea, expuntinda-md la atacante cele mai violente, ampeisit Pia fricii si farei soveiire, inainte pe calea cea dreaptd,avand nemärginita incredere In Dumnezeu si banal sinzt alcredinciosului meu popor. lnconjurat si sprijinit de fruntasiitdrii pentru care am avut o adanca recunostintei si o vie afec-tiune, am reusit sei ridic la gurile Dzindrii si pe Marea Neagreiun Stat inzestrat Cu o band" armatd si ca toate mijloacelespre a putea menline frumoasa sa pozitie si realiza°data' inaltele sale aspiraiiuni.

Succesorul meu la tron. primeste In dar o mostenirede cure el va fi mandru, $i pe care el o va carmui, amtoatei speranta, In spiritul meu cillduzit fiind prin deviza :

TOT PENTRU TARANIMI"C PENTRU MINE"

Multumesc din suflet tuturor cari 'au lucrat ca mine3

1916 33

Este evident, o mare nenorocire cand convingerea estegresitd.

Dar pentru ce au Suveranli sfetnici?Cum s'ar putea justifica mai bine calificativul de

Infelept" ce s'a atribuit Regelui Carol I, si evidenfia iu-birea sa pentru Romania, de cat amintind ultimile alinatedin testamental sii u.

Nihil Sine' Deo".

2. X. 1914

Un eveniment important s'a produs in easboiul eu-ropean.

Impresionati probabil de atitudinea, devenità iarasi in-drAsneatá a ru.silor, germanii au concentrat forte puternice pefrontiera de Est, pentru ca in unire cu cele austriace, sá con-stranga pe rus.i a primi o batAlie decisiv6 in conditiuni de-favorabile. Oamenii notri politici sunt cam alarmati, maiales de faptul ca rusii, informati n vede foarte bine, decele ce se petrec in tab5ra inamicS, au inceput ni.ste repezi

dupà mine, foarte chibzuite, mi.scari de concentrare ina-poi, spre centru.

Am vazut pe Take Ionescu, Nicu Filipescu, MihailCantacuzino i Iona* Gràdi.steanu. Le-am explicat vederilemele asupra situatiei.

Fatä cu noua situatie creiatä, prin concentrarea ger-manilor In Sikzia si Posnania, era natural ca i ruii sipun& printeo manevrà, care in nici un caz nu poate fi con-sideratà ca un simptom de slabiciune.


;I cart m'au servit ca credinta, iert acelora cari au scris$1 au vorbit In contra mea, cautand a ma calomnia saua arunca indoeii asupra bunelor mele intentinni.Trimitandtutulor o ultima salutare plinei de dragoste, rog ca i ge-neratiile viitoare sei-# aminteasca din cand in and deacela care s'a tnchinat cu tot sufletul iubitului sau popor,In mijlocui ceiruia el s'a geisit a$a de fericit.

Pronla cereascd a voit ca sá sfargsc bogata meaviaja, am treht §i mor ca deviza mea care streiluce0earmele Romaniei:

Care va fi aceastd ma:lewd este riscat a se prez-ice,Cu preciziune.

In Jura Regequi !laden!

Am Inns credinta ca clacä rusii nu se simt destlil detari, se vor concentra inapoia Vistulei medii, îi regiuneaEirest-Litowsk-Bielosotk. Dacd se v or opri insd pe Vistula,atunci va fi o dovadd cá sunt destul de tari, pentru a primiWalla pe ea,

O bfialie la West de Vistula ar fi putut sá aibd urmarifatale, in caz de infrfingere i ar fi fost deci o gresealdiertatd a o primi.

Am fost intrebat asupra situatiunei i intervenirei noa-stm Am formulat pdrerea cà deoarece nu am intrat cAndtrebuia, acum asupra iernei ar fi desavantajos a intra in ac-tiune, pentru urmdtoarele motive:

este posibil ca inainte de a fi noi gata, muntii sd seacoperc de zdpezi, ceiace ar ingrcuia foarte mult operatiunile.

r'

° 11

a

1914 35

NOT1TE ZILNICE DIN RASBO1U

Venirea ernei ar fi o piedica la o actiune hotaratoaresi deci va trebui sa stam 3-4 luni in hartuieli, edam ne-aruza echipamentul, in special incaltamintea, ar subtia efecti-vele in cai i ar fad avantul trupelor.

Cuna se prezinta situatiunea generala este putin proba-bil sa aiba loc si pe teatrele principale de operaltuni oschimbare hotaratoare.

Vor trebui 10-15 zile pana sá aiba loc atingerea grosu-lui germano-austriac cu ruii. Batalia însàsi poate sä" durezecateva zile si noua distributie, in urma acestei batfilii, carenu este de prevazut ea va fi hotaratoare, va mai dura 'limaiarãi cateva zile. Se va ajunge deci in iamb.' i operatiunilevor infra, prin torta lucrurilor, inteo perioada mai putinacuta, daca nu chiar de stagnatiune.

Acestea sunt 'Msà numai presupuneri, cari n,u excludposibilitatea unui fapt hotaritor neprevazut, care sa faca in-tervenirea noastra necesara, fara cea mai mica intarzierz.

Acest fapt ar fi o victorie mare austro-germana, care sapericliteze in mod serios rezultatul rasboiului pentrusau o victorie a acestora, care sa faca intervenirea noastrasa devie o cantitate neglijabila.

M'am angajat a semnala cand, dupa apreeierea mea, si-tuatiunea ar ajunge la una din aceste douà posibilitati, subrezerva de a mä putea insela, cu atat mai mult, cu cat nupot judeca lucrurile, decal dupa informatiunile incomplectece le culeg de prin ziare.

13. X. 1914

Cu o vie satisfactie pot scri aici, ca prevederile meles'au adeverit.

Rusii au facut concentrarea la vreme. Nu numai atat,dar simtindu-se tari, s'au oprit pe Vistula si dupa ce au la-

1914 37

sat ca germanii i austriacii toceasca putin coarnelela Varsovia si Ivangorod, au luat ei ofensiva.

Pare ca germanii au inaintat pe patru direetiuni : Ka-lisch-Lodz-Varsovia; Thorn-Novogeorgewsk; Certochow-Varsovia i Gleivitz-Ivangorod.

Ultima direetie in atingere cu austriacii.Rusii au inceput miscarea of ensiva cu dreapta, pe fron-

tul Novogeorgewsk-Varsovia, in directiunea Sud-West.Este de stiut daca invaluirea kr a coprins i trupele

provenite dela Thorn.In once caz, ofensiva germana a dat gres.In ce scop a fost intreprinsa? Pentru a produce impre-

siune asupra populatiei germane, care incepe sa deschidaochii asupra realitatii care nu mai poate fi fainuita, sausa-si aSigure pentru lama un front puternic pe Vistula, cuVarsovia, Ivangorod i Sandomierz ca puncte de sprijin ?Poate si una si alta.

In once caz, scopul acestei of ensive denota cá germa-nil au intrat in faza expedientelor, iar rezultatul ei a doveditinca °data, ca conducerea ion este departe de a cunoasteputerea i mijloacele adversarului.

17. X. 1914

Rusii urmaresc tot in directia Sud-West, pare ¡Jima caau indreptat forte i spre Kalisch.

Nici o data precisa nu am putut avea cu privire la co-loana Thorn.

Imi pare dreapta lor, in aer.Buletinul Statululi Major rus, da frontul strategic con-

tinu, cu o marcata- inflexiune esinda la centru. Mie mi se

Au intrat si turcii in räsboin alaturi de austro-ger-mani, pentru a scapa civilizatia amenintata de Franta í En.glitera

Aveam oare care ideie de Enver Pasa, carui datorim, in!mina parte, trenul pe care am parvenit apucam anultrecut.

Se dovedeste insa, prin precipitarea patriei sale inteoaventura atat de riscata, ca este impulsiv dar nn si per-spicace.

In Flandra maceluri neinfelese.La ce ar folosi germanilor o impingere Cu cativa kilo-

metri inainte a dreptei lor?!


pare insä, ca este un gol intre miscarea ofensiva a grosuluiarmata care opereaza contra Prusiei orientale. Stanga a-

cesteia pare cá se intinde pana la Mlawa,

An vorbit din nou cu oamznii nostri politici (Take Io-nescu i Mott Filipescu). Am ramas la aceiasi parere.

Pare bine stabilit cá vom infra in actiune numai contraaustriacilor, adica in nici un caz alaturi cu ei, dar numaiatunci, and va fi imperios necesar, aceasta cel putin pentrutimpul eme!.

25. X. 1914

1916 39

SA prepare o invazie in Englitera ? Este care cu putintàsA fie cineva in Germania, care sa se gändeascd serios laasa ceva?

Ar fi o dovadd din cele mai nediscutabile efi cel putincercurile superioare militare sunt 1n piing decadentl intelec.tualä.

Ofensiva rusd inainteazA destul de incet. Pare ca ger-nanii tot ce este opera de arta pe comunicatiuni. Numai au de gaud sá. reía ofensiva, sau simt nevoia de maimult spatiu 'nitre ei i rusi ?

Rusii au reluat of ensiva si in Prusia orientala. Nu in-teleg insä directia ei. Star ajunge cred la rezultat mai sigurpe directia Graudenz, pornindu-se de pe parten estieä a in-tervalului Soldau-Thorn.

In orice caz, inaintarea centrului, cu sAnga inca- multinapoi in Gaititia occidentald, cu dreapta in fata Prusiei ori-entate i cu o mare spärtura intre centru i dreapta, nu seface in conditiuni invidiabile.

b. Xl. 1914

Un nou foc de artificii din partea germanilor. ProbabilcA trupele cari au fost indreptate dela Thorn asupra Var§o-viei, nu au fost cuprinse in miscarea de inväluire a rusilorde pe frontul Novogeorgewsk-Varsovia si au putut sä se re-tragá sau slab urmdrite.

La un moment dat, s'au concentrat si au luat brusc ofen-siva contra capetelor de coloane ruse, arunandu-le pestecap. Acum se dovedeste cà ar fi fost si aici trupe rusesti,adica intre Vistula si Warta, drectia Sud-West-Thorn.

Ofensiva ,germana s'a terminat cum era de preväzut. in-data ce a ajuns in fata grosului rus, a fost obligata a se


Ma indoesc ca au fost multe, se va vedza aceasta dindesvoltarea ulterioara a operatitmilor.

Din telegramele germane, rezulta ea' directia ataculuilor este spre Sud, ceiace inseamna ea vor sa ameninte dreap-ta grosului rus, care cu bulla seamä de mai bine de douasäpfámani, este in aer, chiar daca masse insem,nate ar fi incadisponibile la Varsovia.

Totusi ofensiva germana este o operaliune cu caracteriaräsi de expedient, pentru a reinvia moralul deprimat al na-tiunei, nerabdatoare dupa victoriile promise i cari numai vin.

Daca miscarea brusca inapoi a germanilor a fostta numai cu trupele din acel sector sau ezl mult cu trupeaduse din interiorul tärii, atunci desigur ca a fost o manevràabila, cu efect local, din punctut de vedere strategic, dar deefect general din punctul de vedere moral.

Lectia primita de ruqi este bine meritatá. Chiar dacafrontul a fost continu, impingerea prea niult a centrului erao indfasneala dupa cum se vede nejustificatä. Daca insafrontul a fost discontinu, impingerea dreptei grosului In aerspre Kalisch a fost o greseala neexplicabilä.

Daca din potriva, germanii au facut aceastä intoarcerebrusca a stangei lor cu trupe luate dela dreapta, atunci eaeste o grzsealä, care poate sa le devie fatalä, destul numaica rusii sä se raärgineasca in fa_ta ei la defensiva, chiar laretragere pana la Pilita, resfrangand aripa dreapta ti s'a ur-meze cu indoita energie ofensiva spre Galtia si Silezia, adicacu stanga lor.

Vor face asa?

15. XI. 1914

1914 41

opri i lucrurile incep sá ia o intorsäturd defavorabil ger-manilor.

Cred ea ar fi o gresald din partea ruOlor s'a caute suc-cesul aici. Ar putea sd se expide chiar in caz de victorie, laulterioare pericole.

La una din aripi ar trebui sa faca sfortarza principal sipoate ar fi mai bine sa aleaga dreapta.

21 XI. 1914

Germanii au izbutit sd-si rectifice situatiunza criticd incare s'au gasit un moment, pe frontul Lodz-Kalisch.

Ei grama desc forte in regiunea Kalisch. Cred ca fac a-ceasta, sau mai bine au facut aceasta, pentru a paraliza pe-riculoasele urmari ale pretinsului mare succes, obtinut prinintoarcerea ofensiva' -dela Rubio.

Daca' din potriva, concentrarea este facuta Cu scop ofen-siv i facuta cu forte de pe frontul de Est, atunci devine simai intlicat pentru rusi a se mentine puternic in defensivala centru si pe una din aripi si a lua ofensiva puternic i gra-bit pe cealalta aripa.

De si operatiunile cu stanga contra austriacilor ar fimai usoare, totusi cred ca operatiunile cu dreapta ar duce inmai scurtd vreme SI cu mai putine riscuri, la o solntiune Cucaracter hotfiritor.

Daca bunioara, s*ar tine puternic trecatorile Carpatilor,deja stapanite i s'ar intdri solid frontul: San cursul lui Bob-Michova-cursul superior al Pielitei-Petrikov-LodiLovitsch-Plotz, inaintarza inamicului ar putea fi oprita.

In acelas timp, in dosul acestei puternice perdele, dacas'ar gramadi forte spre dreapta si facand baza spre Narew,

42 NOTITE Z1LNICE DIN RASBOIU

s'ar lua o ofensiva cat mai viguroasa in deschizatura Thorn-Soldau, reusita acestei ofensive ar determina evacuarea Pru-siei orientale pana la cursul inferior al Vistulei i ar schimbaradical situatiunea pe frontul oriental, sou drumul spre Stet-fin ar deveni ca i deschis pentru rusi. In once caz, pentrua-1 bara, germanii ar trebui sa se stabeasca in. alte 01.0.

Este, se poate afirma, o solutiune, prin care s'ar puteaobtine avantaje insemnate, fard riscuti mari.

Pe frontul francez nimic i totusi este pozitiv cá ger-monii au luat de acolo trupe. S'a vorbit de o brigadá a garzeiIn Polonia. Este de neinteles inertia francezilor; tot anuntaprogrese si de dona' luni stau pe loc, desi intariti cu trupeengleze, indiene si cu resturile bravei armate belgiene.

Belgradul a fost ocupat de ~triad. Desigur acest suc-ces usor va fi motiv de bucurie in presa deprimata austriaca,dar intrucat el va imbunatati situatia militara propriu zisa,nu rezulta tocmai ciar.

Este chestiunea a t'aia comunicatia cu Rusia. Aceasta co-municatie se face irisa numai pe Dunare, in baza neutralita-tii navigatiunei.

Dela Belgrad la Timoc sunt peste 250 Km. Admitand cdnu s'ar intampina nici o rezistenta in cale si inca, din cauzadificultátilor terenului, ocuparea serioasd si efectiva a malu-lui Dunarei pe intreaga aceasta intindere, va dura ce! putin20-30 zile. Pana atunci irisa va inceta navigatiunea dela sine.Rezultatul acestei ocupari va fi pe o parte izolarea Roma-niel si pe alta venirea in contact cu Bulgaria.

1914 43

Izolarea noastrá nu ar avea atáta importantd, pentru mo-ment cel pUtin, daca ne rämâne posibilitatea ca, odatá cu esi-rea din neutralitate, s'a ne putem redeschide catea.

Acmsta din urmd posibilitate ciepinde insá de putereade rezistentá rámasá Serbiei si de intentiunile Bulgariei.

Aceste lucruri puse in balanta, in perfectá cuno§tintä decauzá, ar trebui sä determine intrarea noastrá im,ediatáacune, sau pästrarea neutralitátii, pánl la primávard.

25. XI. 1914

Situatiunea sárbilor nu este excelentd, nu mai putin estedeparte de a fi desperatá.

Se semnaleazá chiar unele intoarceri ofensive la Westde Avghenovatz si Lazarovatz. De sigur cá nu pot Fi actiuniserioase, dar ele pot procura timpul necesar organizárei de-fensive pe pozitiunile alese mai inapoi.

Este aproape de neinteles cazul care se face de ocupareaBelgradului. Natural ai in lipsa de victorii hotfirátoare, semáreste importanta succeselor secundare.

Sunt peste douci luni, de alud au tnceput austriaciimobilizarea si pela acum sunt realmente imobilizate fortedestul de trzsemnate de sdrbi!

In 1912, alud a fost $eful de Stat Major al ArmateiAustriace in Bucuresti, pentru a semna conventiurzea mili-tará ca Romdnia, mi-a spus cd In sprijinul aripei stangia grosului Armatei noastre, care ar fi tnaintat dela Prutin directia generalá spre Kiew, nu ne-ar fi putut da de cátun singur Corp de Armatei i anume, pe ce! din Bucovina.

Nu tárziu ar fi fost urmat, acest Corp de Armatii, de for-tele indrept ate, odatá cu inceperea ostilitdtilor, asupra SerbielLucrurile se vor termina lusa' acolo foarte repede

Se pune insa intrebarea, la ce va duce ea ? La reluareainaintárei spre Var§ovia ? Intrand in cle§tele format de Vis-

44 NOTITE ZILICE DIN NRAS1301U

Un optimism din cale afaril de robust g tottql GeneralulConrad von Hillzendorf era o minte luminatà, dar care seläsa uneori tntunecatcl de energia lui, nu rare ori preaImpulsiva. Astfel pi-ar fi Peat soco tele Generalul Beck.

Cu desavarqire de neinteles actiunea aliatilor pe frontulde West !

Totul se reduce la o defensivä' generalä, cu mici intoar-ceri ofensive, de efect local.

Ca germanii, sunt mai slabi ca numar' in Franta, azi decat acum cloud' luni, este mai mult ca sigur i tot atat degur este cá aliatii trebue sa fie mai tari. Care sa fie deci ade-varatul motiv al acestei inertii ?

Un fel de conducere de detaliu, nici o incercare de cevahotarator !

Inca o data nu inteleg pe Joffre. Ce se ascunde dede-subt ?

In Polonia, germanii anuntä ca au luat Lodz; daca a,ceasta victorie este datorita slabirei ruOlor aici, pentru a damai multa vigoare atacului la una din aripile lor, de sigur eaIn curand situatiunea se va schimba, foarte mor in defavoa-rea germanilor.

Este caracteristic in once caz, cá germanii au ajuns lapunctul de a considera ca cel mai frumos fapt de arme dintoatä campania, zadarnicirea inamicului de a-i impresura laLodz. Va sa zica, nu mai este vorba de victorii, este deja.ceva extraordinar a nu fi striviti ! De asemenea se consi-deed ca ceva foarte important cucerirea ora§ului Lodz, daca

aceasta cucerire-va fi definitiva.

1914 45

tula si Pilita, cu Varsovia in varf, ar urma sd se pund inlet)situatiune mult mai urda ca acum o lund si urmdrile unui in-succes ar putea foarte probabil sfi se rezolve inter) catastroa.

Generalul Rennenkampf a fost, se afirmd, destituit. Nustiu dacä mdsura este bine meritatd, clacd a fost huatà, pozi-tiv este insä, cá actiunea Armatei de Vilna a fost foarteslabd. Care sa fie cauza ? Insuficienta fortelor sau a Coman-damentului ?

Credinta mea este cä o victorie seriosa In aceastäparte, ar fi schimbat si ar mai putea 'he'd sà schimbe radicalsituatia generald pe teatrul de Est.

29. XI. 1914

Se anuntd oficial o victorie navald a englejilor asupragermanilor. Patru crucisetoare au fost scufundate si al einci-cilea urmänir. Este revansa victoriei de acum cdtva timp Cass-tigatd de germani si de care au fdcut un asa mare caz.

Pare cd situatiunea in Serbia s'a imbundtätit in adevdr.Si de rdndul acesta, austriacii s'au gräbit a striga victorie.

Cu un dinism desgustätor au publcat o Todesanzeige".Serbia era socotitd moartd deja si iat-o reinviatd. Contra-lovitura trebue sà fie de aceia, cu atat mai dureroasd.

In Polonia situatiunea este bled. neldmurità. BerlinerTagblatt" anuntä cà bdtalia decisivd este bled in curs. DacdVictoria va fi a lor, vor sustine pe toate tonurile cà este de-

dacä din contra vor invinge rusii, nu va 'fi de cat oactiune secundard, de nici o importanta si o noud gruparea fortelor va aduce curAnd hotdrdrea, Totusi actiunea ru-silor nu se desemneazd bled: este posibil cà perioadarei rezerve/or nu s'a terminat.

Se confirmi oficial ca sArbii au reocupat Belgradul. Cerusine pentru austriaci. Faptul in sine, din punctul de ye-

46 NOTITE ZILNICE DIN RASBO1U

Unde vor da lovitura ? Pare cA forte insemnate se grà-nadesc in regiunea Plosk. De sigur eh o impingere viguroasäIn sectorul Tborn-Soldau ar imbun6ati situatiunea lor inmod slingitor.

Actiunea aliatilor p.c frontul de West stationarà; sei a-nunta zilnic succese, dar toate de aceiasi importantd,

limitaa.Ce se asteaptä?Neexplicabil, cu atat mai mult cu cAt, dupd cum spun

ziarele, pare ca forte insemnate se transporta din BelgiaFranta spre Polonia.

Pe de akà parte, este iara0 interesant de a se .sti cevoiau germanii prin aceasta ? Vor sà sdrobeasca pe rusi ?Cam greu.

In once caz, cum stau lucrurile azi, nu pare a fi de ab-solua necesitate intrarea noastrà imecliaa in acpune.

Este posibil ca o astfel de necesitate sá nu se simapentru o buna bucatà de vreme.

De am putea s'd ajungem Ong in Februarie ce! putin!Pe de ala parte sà sperAm cá actiunea diplomâtica i atitu-dinea noastrfi militara nu vor fi atat de nechibzuite in cat sadestepte prea mult hänuelile austriacilor i sa-i fac5 a luam5suri, cari sä se traducá pentru noi in jertfel

5. XII. 1914

1914 47

dere militar este, chiar local considerat, de o importantd se-cundará; dar dupä sgomotul facut la cucerirea fdrá luptda orasului, de austriaci, dupd manifestatiunile ridicole fa-cute atun.ci, dupd proporttiunil.a ce i s'au dat, nu apare acumca uriasä victoria sdrbilor ? Cdci victoria este, de oarece afost ocupat Belgradul prin luptd i cu 15.000 prizonieri !!!

Un ziar anuntd cà sdrbii ar fi frecut la Semlin. Poatefie numai un svon fals, san vreun detasament de recunoas-tere, cdci a/del ar fi o nota' mare gresealä.

Actiunea rusilor in contra grosului austraic stagneazd.De ce? Neexplicabil.

Este aparentd aceastd stagnatiune, satt reald ? In cazul a-cesta pentru ce? Se cauta a se da lovitura in alfa' parte, laNord? Aceasta ar fi manevra cea mai inteleaptd.

O traversare serioasd a Carpatilor, mascdnd armataaustriaca' pe unja Dunajetz Poprad, ar fi de un efect moralasupra populatiunei, incontestabil foarte mare. Din punctulde vedere al situatiunei strategice, ar putea sá aibh pentrurusi, urmdri fatale.

Sá sperdm cá in curdnd situatiunea se va 15muri.In once caz credinta mr.. a este cd o acune prea intinsä

ar fi o greseald din partea rusilor.Germanii continud sd dea proportiuni tot mai mari vic-

toriei dela Lodz. Se poate sd fi fost si o victorie, dar nu i sevdd urnadrile. Ridman insd, din cele ce s'au ardtat pana a-cum, la credinta, cà nu a fost de cdt una din acele fluctua-Ouni cari au numai importantd locald. Este insd natural dinpartea germanilor ca, din lipsa de victorii reale, sd ingroasepe cele aparente.

In directitmea IVIlawa s'a produs o misa-rare ofensivagermana pe care, se anuntd, cd rusii ar fi respins-o cu fortecovârsitoare.

Situatiunea peste tot neschimbata. Mici atacuri respinsesau reusite, toate insa de importanta i efect local.

48 NOTITE Z1LNICE DIN RA SBOIU

Succesul n.0 are nici o importanta, daca rusii nu auconcentrat aici trape indestulatoare pentru a trece hotarit laofensiva pe directiunea Soldau-Graudentz.

Ofensiva germana aici are insa o alta insemuatate pen-tru mine.

Am avut credinta cd prin intervalul Soldau Thorn,era druniul cel mai indicat pentru a se produce prin el ofen-siva rusä, fie din cauza inflecsiunei frontului strategic, fiedin cauza distribuirei fortelor germane. Mi se parea, atuncicand am scris, cà aici era directiunea de eea mai mica rezis-tenta. Miscarea ofensiva dela Soldau poate fi un indiciu cagermanii rectificat distribuirea fortelor i ceeace acum15 zile era posibil, azi va fi de o realizare indoelnica.

Spre Gumbinen actiunea lancezeste. Nu i-am inteles niel()data rostul.

La noi. In once caz, situatia s'a mai limpezit. Opozitiaeste de acord eá daca intram in actiune, vom merge impo-triva, iar nici °data cu Austria.

Chestiunea nu este hotarata cand. Mentin parerea meacà ar fi bine sa asteptam pang la Februarie cel putin i situa-tiunea generala cum se prezinta azi permite aceasta.

Capitanul Starcea serie din Austria, ea' mii de soldati vincu picioarele degerate, literalmente ologi. La cea mai mareparte li se amputeaza picioarele.

De sigur ca asemenea cazuri am avea i noi, cu atát maimult, Cu cat operatiunile noastre s'ar desfasura in munti.

Ce enervare nu ar produce asa ceva la noi !

7. XII. 1914

1914 49

Germanii afirma ca au o victorie stralucita, decisiva',prin respingerea rusilor dela Lodz, dei ei insasi marturisescdeja cà orasul s'a ocupat bra lupte, dar in urma lupteloranterioare.

Pozitiv este ea rezistenta rusilor la centru a slabittot astfel se constata o slähire la stanga lor, pe care au re-tras-o pe linia Jaslo Sanak.

Hetragerea dela stanga se poate explica prin hotarareade a evita tinerea trupe1or in munti si a le ocroti in contrarigoarei timpului. Se poate insa s'a fie i o slabire reala a for.telor atat aici cat si la centru, pentru a le concentra in altaparte.

Linde?Dacä s'ar alege regiunea PlotzkMlawa ca baz5 pen-

tru o viguroasa ofensiva in directiunea SoldauGraudentz,atunci marea victorie germana ar putea sa aiba foarte cu-rand urmari destul de dureroase pentru ei.

17. XII. 1914

In decursul acestor 10 zile nimic important, de cat fap-tul ea o actiune energica din parten rusilor in spartura

horn-Soldan, a devenitFie ca au avut sau nu aceasta intentiune, este sigue insa

ca gennanii au luat masuri serioase a preintampina un atacin directia Graudentz.

Sa accentuat chiar o actiune ofensivá din partea loe coforte superioare, ceia ce le-a permis a reocupa Mlawa. O im-pingere inainte in massa din partea germanilor in aceastadirectitme, nu poate fi de mare moment.

Linia Vistula-Bug poate tie serios in loe pentru mul-vreme, in care interval pot s'a se petreaca evenimente im-

portante in alta parte.4


Rusii au reluat ofensiva cu stanga lor in Galitia occi-dentara i Bucovina.

Este o solutie, nu vad ciar obiectivul urmarit prin ea.Se vorbeste de ocuparea Sileziei pentru a priva Gema-

nia de resursele ce of era.' aceasta provincie.Nu vä'd irisa cum ar putea fi Silezia serios ocupata de

rusi, atat timp cat Prusia orientalá i Posnania vor fi inmainile germanilor.

Indräsnet ar trebui s'a fie, in once caz, generalul cares'ar baga intre: Boemia i Galitia occidentala de o partePosnania de alta.

In Franta, un enorm punct de intrebare.Din partea germanilor se intelege stagnaTiunea. Intor-

satura periculoasa luata de mersul operatiunilor in Polonia,i-a silit sa se anemieze serios pe frontul de West. Pe ch altaparte, pentru a masca aceasta anemiere, dan pe ici pe coleaunele lovituri si trambiteaza succese si unde sunt i linde nusunt.

Dar aliatii?Se ascunde ceva inapoia acestei inactiuni ?Si in caz ca da, ce?

La noi.Mi s'a spus din doua parti cà voiu avea comanda Arma-

tei principale.Atunci pun intrebarea: Bratianu, pentru a satisface pe

unii din partizani, creiaza Comandametnte de Armate i punein capul unora din ele, generali in a cáror valoare militaranu are ineredere ?

2. I. 1915

1 9 1 5

S'a incheiat anal f914 cu mi fiasco complect al ofensi-vei germane.

De abia dac5 se mai poate spera in o rezistenta indar-jità mulomia soliditdtei extraordinare a trupelot. Cele datafronturi sunt ca si stationare.

Succesele obtinute de Hindenburg pe frontul orientalsunt de efect loEal i trechtor; mie imi fac impresia unui ex-pediera pentru a mai intretine moralul si al trupelor si al na-tiunei mai cu seamd.

Cu timpul, aceste succese vor lua caracterul baloanelorde oxigen.

Din partea rusilor ar fi un remediu, la greseala Mentade a se aventura cu centrul i anumet o retragere a lor, ast-iel ca germanii s'A' nu mai poatà avea, imediat in spate, en-niunicatiuni usoare paralele ca frontul i nici comunicatiunisuficiente in directia operatiilor.

Nimic 130U pe fronturile principale..Lupte mici cu efectlocal si trecdtor. Pare ca ofensiva germanä in directiuneaSoissons ar fi aruncat inapoi trupele f ranceze, earl se gAseaupe dreapta ränlui Aisne.

Directiunea EIcestui atac este periculoasd pentru fran-cezi, cred urisä cd este deja prea tärziu acuma pentru capoatd reusi. Rezistenta in aceastd parte far% indoaild trebuesd fie formidabilä si este greu de presupus cá germanii vordispune de forte suficiente pentru a o zdrobi. i pe urmächiar dacá ar izbuti atacul ? In fata spdrturLi, care star pro-duce pe frontul franeez, se gäseste Parisul.


Berthold a demisionat. SA fie inceputul sfdrsitului?fie primul pas cdtre o pace separata', despre care jurnalele demai multd vreme cred a fi descoperit indicii sigure, in lumeapoliticä ungureascd? Ar fi o loviturd magistralá din parteaungurilor.

Avänd ei directilmea, ar putea indruma trativele de paceseparatd, nu numai in numele lor propriu, dar si in acel alAus triei.

Si atunci?In toe sä plateascd oalele sparte numai Austro-Ungaria,

partea ca mai mare ar cadea in spinarea Germaniei.Mare desamdgire ar fi pentru noi. Ne-am alege cu nimic,

iar ungurii ar eSi m,ai intdriti din ceia ce erau, dintrto criz5care tebuia sd-i zdrobeascä.

Sd sperdm cá nu va fi asa. Sfi speräm in incdpdtanareacercurilor diriguitoare din Viena, in imposibilitatea uneipropieri intre Rusia ki Austria si in lipsa de curaj la unguride a rupe fdtis cu austriacii, daeä nu consinit urmeze.

10. I. 191.5

1915 53

Cu mijloacele de cari dispun germanii fata de aliati, pefrontul occidental, nu cred ca se poate ajunge la ceva serios.

Un fapt nou senwaleaza ziarele in spre Serbia. Se ziceea s'ar aduna in aceastä parte, o Armatd de 10 C,orpuri.

Ma indoesc sa fie asa; pentru ca raportul intre belige-ranti nu este de asa natura in cat sd fie probabild detasareaa zece Corpuri, pentru o acune secundard.

Se presupune insd ca aceasta concentrare este indrepta-ta nu atat contra sarbilor, cat in.yotriva noastra, cu altecuvinte ar fi menità sá ne tina in respect.

Cred cá este o concentrare de forte in gazete, pentru aintimida pe lesne crezatori.

Admiland insd ca ar fi astfel, atunc: putem sa ne man-drtim, cd numai ca niste demonstratiuni in opinia publica, amputut sa atragem in spre noi, un numar de Corpuri de Ar-mata mai mare de cat al nostru.

O acune reala, pentru mental general al operatiunilor,nu ar putea sa dea un rezultat mai stralucit din punctul nos.trude vedere.

Este mai mult ca sigur, cd nu in Transilvania se va ho-Cara soarta rdsboinlui, ci pe unul din fronturile principale.

Rolul nostru, fata bine inteles Cu situatiunea generala,se reduce la atragerea asupra noastrd a unei parrti din for.tele adverse, cat mai mare pentru ca sa inlesnim actiunea a-liatilor in mod indirect.

Daca fara sd ne mobilizdm chair, atragem 10 Corpuride Armatd, este o victorie mai mare de cat s'ar putea crede.

Persist insd in a crede ca cifrele sunt umflate; cá estevorba tot de o acune impotriva Serbiei si de precantiunipentru cazul unei eventuale mobilizari a noastre.

Evident ca puse In Transilvania trupe suficiente (2-3

Aseara am primit ordinul de a compleeta efectivul derasboiu al Regimentelor 17 si 57, la Szverin.

Care sa fie scopul ?Lucrul nu se poate ascunde, se va sti. Se poate sa ur-

meze explicatiuni pe. cale diplomatica, dar se poate in ace-las tram), sä urmeze mäsuri militare, din partea austriacilor,cari sa ne pericliteze mohilizarea in toata tara, san care celputin sa ne faca inaintarea peste frontiera destul de grea.

Succesul ar fi fost pe jumdtate asigurat, (lac& am fi in-drumat lucrurile i politiceste i militareste, astfel ca intrareanoastra sA se faca prin surprindere i °data' cartile pe fatä,


C. A.) acestea chiar daca ne-ar rasa in pace sa ne mobilizamsa ne concentram nesuparati, totusi ar face ca actiunea

noastra sá se desfasoare in conditiuni foarte grele. In ori cecaz concentrarea zvonitä, ar fi de putina importanta pentrusituatia generala.

In adevar, am socotit chiar fara nici o rezistenta, timpulnecesar (-Lela termlinarea transporturilor pana la esirea in va-lea Tisei si am ajuns la rezultatul cà ne,-ar trebui cam dataluni.

Dar cu 2-3 Corpuri dusmane in drum, cat ne va trebui?Ce se va petrece in intervalul acesta pe teatrele prin-

cipale ?

Ce,eace am fi putut obtine in August-Septembrie repedesi cu putine sacrificii, este mult probabil ca in primavarä, sfin.0 se poate ohtine de cat cu jertfe mari i cu o intkzierefoarte inseranata.

A cui este vina?!..

15. I. 1915

1915 55

sa se procedeze Cu iuteala i m,ai fulgeratoare chiar de catanul trecut.

19. 1. 1915

S'a dispus a se instala turele lui Turnu Severin, Targu-jiu si Ramnicu Valcea sau, mai potrivit, in defileurile cariduc spre aceste puncte.

In ce scop aceasta masura ?Ori care ar fi consideratiunea care a dictat-o, pentru cei

cari vor lua cunostinta de acest fapt numai in el insusi, vorajunge la concluziunea ca, din ceeace pana acum 11U e faceade cat sa se vorbeasca de intrarea in Transilvania, adica deo actiune ofensiva, acura incepem sa luam masuri de apa-rare, ceeace da indicii, ea sferele inalte admit posibilitateaunei actiuni ofensive a ungurtilor, impotriva noastra.

La rezultate stralucite am ajuns.Pe de alta parte, cu instalarea cupolelor este insarcinat

Comandantul Scoalei Superioare de Rasboiu.Centralizarea cea mai extraordinara' ministru, sau a-

cela care face pe Ministru se slujeste de agentii sal perso-nali, nu de organele cari sunt itistituite anume pentru aseme,nea imprejurari. Nu exista Inspector al geniului, nu existaInspector al artileriei, nu este .Sef de Stat Major, nu este Co-mandantul de Corp de Armata! Nimic din toatz astea. Pecine a voit pseudo-ministru, pe acela ra insarcinat.

Se vorbeste iarasi de un guvern national. Fdipescu ar fideclarat a nu primeste sa intre in guvern de cat cu acestedoua conditiuni: el rasboiul si eu Statul Major.

Situatiunea generalà pe ambele fronturi, cu foarte nein-semnate variatiuni de insemnatate locala, aceiasi.

Ofensiva germana data inapoi in Franta i intua pe locin Polonlia. Succesnl obtinut acum zece zile de germani indirectiunea Soissons a ramas fara urmari. Se presupune cape aici se va face o iruptiune viguroasa pentrtt a se mantacarecter hotarätor.

Pe de altä parte, se presupune cá inaintarea nu va puteafi de cat inceata, fie din cauza rzzistentei aliatilor, fie dincauza timpului urat' si ca Oita atunci, ofensiva rusa Ii vaproduce efectele.

Presupuneri !In sfera propriu zisa a realitatei sta faptul, ea germanii

nu pot ajunge la o actiune hotgratoarz, sau cel putin nu auajuns pang acum si tot acelas lucru este de spus i pentrualiati. Au rezistat ; francezii, printeo scurta intoarcere ofen-siva au mai recastigat din terenul pierdut, si tot asemenearusii, dar numal atat.

Pare insa ca aliatii continua asi ingrosa randurile, prinformatiuni noui, mai cu seama in armata engleza i cea rusa.

Din partea Engliterei se anunta formatiunea a sase Ar-mate a cate trei Corptui de Armatà ; Comandantii de Armateau si fost numiti.

Aceste motive au silit pe germani, de a sa gandi i ei lasporirea fortelor.

Au dispus deja chemarea claselor 89 i 88, deci vor a-vea si oameni de 48 ani sub arma. Au dispus chemarea pri-


De prisos a-mi spune parerile In aceastd privinta, sa as-teptám evenimentele.

21 . I. 1915

1915 57

sosului contingentului din toate clasele mobilizate si in fineanticiparea recrutdrei care va aduce sub arme, cu amdnatii,tineri de 18-20 ani. (luat din Times 1982).

"loate aceste izvoare vor mai da armatei peste 3.000.000oameni.

Se pune intrebarea cum vor fi incadrati.Ziarele engleze povestesc, in ultimele numere Cá, Cu

ocazia Crdciunului, pe frontul occidental, soldatii au incheiatdela cidnsii un armistitiu de 24 ore (germanfi ar fi dorit 48).Cu aceasta ocaziune srau putut vzdea printre ofiterii. ger-mani adevära.ti copii, tot asemenea si printre soldati.

Dar admitdnd cd s'ar incadra noui unitäti, släbind pecele vechi, deja foarte anemizate, in ceeace priveste cadrele,se pune intrebarea ce intrebuintare vor avea aceste masse?

A prelungi frontul este natural peste putintä. Nu rdmdnede cat ruperea frontului.

Dar dacd nu s'a putut obtine aceasta en toatd maceldri-rea din Flandra, cu trupe vechi si bine incadrate, nu stiu cumse va putea obtine cu masse de trupe aproape improvizate ?

Mai degrabd este de prevazut, cd se vor face noui co-losale färd vreun rezultat echivalent.

Turcii au suferit in Caucaz cloud infrangeri foarte sim-titoare.

Contariul ar fi fost de mira t, Prin urmare se poate ziceca Incrurile îsi urmeazd cursul normal.

4. II. 1915

Pe frontul occidental nimic nou.Pare cà germanii pregdtesc noui sfoi 0'4 in Flandra.

Un comunicat, al cfirai text nu este incá reprodus, pare


Pe de altd parte se afirmä cd debarcdrile englailor con.tinud.

Pe frontul oriental se produc unele schimbdri, dar nu sedeliniazd incal nimic bine,

Rusii se retrag din Prusia orientald. O fac de bunä voiesau siliti? Si in acest din urmd caz, au suferit o infrängere,sau prevdd cd nu vor putea rezista?

pupa comunicatele ruse ar pdrea ed retragerea este da-torità ingrämädirei de forte superioare germane.

Aceasta oficial, sd fie insä si in realitate asa? Ar puteasä mai fie i o maneved strategicd pe care au interesul a nuo desvälui.

Dupd comunicatele germane, ca de obiceiu, nu este oretragere a rusilor di victorii strfilucite ale germanilor cu mii

mii de prizonieri (50.000 pdnd acum).Rusii cedeazd si la extrema stängd In sectorul Colomeea-

Cernduti. Se atirmd cd austriacii ar fi ocupat Colomeea ;cazul acesta rusii vor trebui sd pdräseasc'd i Cerndutii.

Ofensiva austriacä' (in realitate austro-germand) in a-cest sector nu poate sd ailid de at scopuri de ordin politiclocal. Este greu de väzut, intru eat un succes chiar impor-tant in Bucovina, ar putea sä influenteze situatia generald,sau chiar numai aceia din Galitia occidentald.

Prszemysl continua s'A reziste, pe de o parte deci, aus-triacii au fost bine pregfititi pentru o rezistentä indelungatd,lar, pe de alta Mijloacele de atac ale Rusilor sunt slabe.

10. 11. 1915

59

a explica retragerea rusilor din Prusia orientala in modulurmator; adversarul ingramadind forte superioare impotrivadreptei ruse si aceasta neputand fi intarita la timp, cu fortesuficiente, din lipsa de comunicatiuni, s'a dat ordin de re-tragere. Extrema dreapta a executat retragerea prea repedesi a fasat descoperite celelalte trupe si de aci ciocnirileversunate, mai ales in jurul orasului Lyck.

Explicapiunea este discutabila, desi nu cu totul nevero-

S'ar putea irisa crede mai degraba ca rusii au comis,de data acesta, greleala de a impinge operatiunile inainteCu trupe insuficiente si, vazandu-se in pericol de a fi copie-

prin concentrarea repede a germanilor, s'a ordonat re-tragerea, care s'a executat luptand, irisa si cu putina neoran-duiala.

In once caz, si miscarea ofensiva germana' a fost opritain apropiere de frontiera, de sigur dupa ce au facut ca deobiceiu prizonieri, al caror nutnar a crescut pana' la 100.000.

Este interesant in aceasta privinta comunicatul german.Dupa ce arata numarul enorm de prizonieri i ea ArmataX-a rusa poate fi considerata ca distrusa, marturiseste ca ur-marirea s'a terminat. Aceasta inszamna ca s'a oprit; dar dacaarmata rusa a fost distrusä, cine a mai putut sa'i oprzasca ?

Pe Vistula lupta pare ea incepe sa se desemneze in f a-voarea rusilor In Carpati deasemenea. Comunicatele rusi.lor sunt foarte concise si rare.

In Bucovina, ofensiva austro-germana a fost oprita.Efectele ei au fost resfrangerea slabei aripi stangi ruse spreStanislau.

Actun trei zile, am primit o scrisoare dela M. Cantacu-zino in care imi spunza, ca cu ocazia trecerei Generalului

Retragerea rusilor din Prusia orientala a fost datoritäunei concentrad insemnate de forte germane.

Ce s'a urmarit cu aceastá concentrare este greu de stiut.Fortarea dreptei rusesti pentru a se ajunge in preajma Var-soviei, sau numai un succes local, un fel de bluff, pentru amicsora efectul stagnfirei generale?


Pau prin Romania, daca sta mai mult de 24 ore, ii va da unpranz, la care doreste sa iau i en. parte. Pentru a nu se dao interpretare politica acestei invitatiuni, va mai invita un altGeneral, pe Culcer, pe Comida sau pe Cristescu.

Voiam sá ma consult la telefon cu Take Ionescu in a-ceasta privinta, cand primesc telegrama ministrului de amerge la Bucuresti, unde erau corivocati generalii. Am lasata m'a hotara cand voiu fi la Bucuresti.

Eri la n2inister, Generalul Cujcer ¡mi vorbeste de ches-tiune spune ca este invitat si el si ca va intreba peministru.

Dupa terminarea sedintei am vorbit eu Bratianu si el a spusea in gituatia in care ne gasim ajunsa la punctul mort, dincare spera s'a esim in curand once manifestare de gentilacesta Ii creiaza dificultati. Este de parere de aceia ca sa seevite caracterul de manifestare, ceeace s'ar obtine daca armerge numai un singur general, nu mai multi, la masa.

Generalul Culcer, s'a grabit sa spuna atunci ca de oare-ce a fost la masa data Generalului von der Goltz, ar donisa mearga el.

Bratianu a incuviintat i en am spus natural ca nu facniel o obiecde. Asa dar, paravanul devine invitatul unic. Nu-ipentru cine se gateste.

17. 11. 1915

1915 61

In once caz, nu au obtinut de cat un succes localpare si acesta chiar numai trecator, caci rusii anuntO acumsuccese importante in directiunea Mlawa, respingand, afir-ma ei, cu pierden simtitoare, dona corpuri germane.

Vor fi rusii in masura sa continue viguros ofensiva inaceasta directie, care este in adevdr cea band?

In once caz este de remarcat faptul, cà pentru a- treiaoara Hindenburg ja ofensiva cu mijloace insuficiente; izbu-teste, multumitd posibilitätei de a a-si concentra prin surprin-dere (strategica) tortele intr'un punct, sd sfarme rezistentarusilor, dar nu poate trage nici un folos, caci inainte de a fiexploatat victoria, ajung rezervele ruse si bátàlia inclina inpanca opusd.

Daca rusii nu sunt in stare sa prevadd surprinderile po-sibile, tot astfel i germanii au dovedit ca nu au fost niciodata pregatiti, pentru a face fata contra-atacurilor, cu carirusii au fost in masurd a le raspunde.

totusi problema pentru germani a fost mai simpld,tteaua de .comunicatiuni a rusilor fiind asa de redusd !

O nona operatiune, de o importantd cat se poate demare a inceput, de cateva zile, in orientul Europei.

Elota tranco-engleza a inceput bombardarea Dardane-leilor si se afirma, cu oare care succes. Telegramele din Atenaanunta cà mai multe forturi au fost chiar ocupate; unele re-duse numai la facere.

Incontestabil cá operatiunea este din cele mai grelenu va putea fi cu urmari serioase, de cat daca actiunea pemare va fi complectata cu o actiune pe uscat.

Inca de cand a intrat In rfisboiu Turcia, devenisedent cd mijlocul cel mai simplu, de a reduce la neputtinta a-ceastd interverire nesocotita, ar fi o actiune contra stramto-

Am facut azi cunostinta Parintelui Lucaci, la Ionel Grá-disteanu.

O persoaná interesana mai ales din punctul de vedereal românismului.

Despre intrarea noastra in actiune, mi-a spus, ca o fru-moas5 hiperbolà, ea' pentru dânsul personal, rezultatul va fiacelas : de inteam va muri de bucurie, de nu, de mfthnire.

Este absolut convins cá vom intrain actiune impotriva


rilor. Era vklit ea' o debacare pe coastele apusene ale AsieiMici, din partea anglo-francezilor si pe cele de Nord a ru-silor ar fi putut sá dura la rezultat bun actiunea

Pare el lucrurile se vor desfäsura cam in sensul acesta.inarzierea s'ar explica, pe de o parte prin timpul necesarpregkirilor unei intreprinderi ata de grele, lar pe de alta,s'a voit, probabil, ca grosul fortelor turcesti sà fie deja dusin alta parte, asa in cal sfi nu mai aibfi titnpul material ca s'A"ajung5 la vreme, pentru apararea stramtorilor.

Dará se vor face debarcki, este interesant de a sti punc-tele ce se vor alee. De sigur ea' conditiunile coastelor, vorfi acelea cari vor determina aceasta alegere.

Golful Mitilene prectun si coasta in dreptul insulei Te-nedos ar fi punetele: cele mai indicate sub raportul strate-gic. Pentru rusi, punctul Kili ar fi iarksi avantajos.

In unele ziare s'ar mentiona Midia. Ar fi o gresealfi,pentru cà corpul expeditionar s'ar izbi de unja defensivdCeatalrvea.

La noi : pace, liniste.

24.11. 1915

1915 63

Austriei, in cel mult sase säptdmâni. I-am ardtat scepticis-mul meu, lucru ce pare cd ra mirat foarte mult. Ionel Grddis-teanu mi-a spus, cà dacä nu intrdm, sunt unele persoane cariar putea fi pälmuite.

Au trecut mal mult dealt de 10 ori sase sciptämtlniFi nu am aflat de vreo persoanä sei fi fost peilmuiter.

Ne place sä diírn drumul gureiVorbindu-se de soldatii romdni transilvdneni, din ar-

mata ungureased, mi-a confirmat ea' s'a dat ordin de zi incorpuri, cä armata romdnd va merge aldturi cu ungurii inpotriva Rusiei.

Aceastd -afirmatiune oficiald a facut pe soldatii si mai cuseamd ofiterii de nationalitate romdnd, sd nu sovdeascd deladatoria lor.

Cuvântdri in acest sens pare CA ar fi tinut unii depututiromani din partamentul unguresc i deputatul nostru din re-gat, de origine basarabeand, Stere.

Párintele Lucaci intdlnind pe unul din deputatii romrdnidin parlamentul unguresc, ra intrebat cum de a putut sd a-firme asa Lava; acesta ar fi rdspuns eä ni putea sd se indo-iascä de cuvintele lu Stere ! Frurnos räspuns, de un rout&nism admirabil !

Pe de alta parte, lonas Grädisteanu mi-a spus, cd o per-soand a carei bund credintd este in afarä de once indoiard,intrebanel pe Stere dacd îsi dà seama de ceia ce a fäcut, i-arfi rdspuns, cd a mers ca trimis al Primului Ministru I. C. Brä-tianu !... Mai poate avea loe vreun comentar ? !

Tot cu acest prilej, mai aflu isprävile unui alt fruntas alnostru.

Vorbind cu Generalul Pau, Domnia sa i-ar fi sugeratideia, cá dacä Franta si Germania s'ar uni, ar putea sä dic-teze in Europa.

Generalul francez i-ar fi rdspuns, cá asemenea sugeräriar fi venit franceztilor din ma multe cercuri amice germani-lor, o cá räspunsul salt a fost cä räsboiul de azi este tocmai

Pentru ziva de 24 am frost convocati la Bucureszi toti in-spectorii, pentru a lucra la tablourile de inaintare.

Am fost amanati pentru marea viitoarc ; motivul : ea-

nu s'a inchis parlamente!. Ministrul de fasboiu a facut o ex-ptmere a siruatiei armatei, aratand ca azi este mai pregatitade cum era la izbucnirea rasboiului si ca, daca atunci exis-tau ligsuri, faptul se datoreste crzdintei ca räsboiul nu ar fiizbucnit atat de repede: am fost surprinsi, nu ne-am ganditla o asa precipitare a evenimentelor, a zis ministrul derasboiu!!

Laudele ce si-a adus el insusi erau de asa natura, in catam avut impresia ca-si da ,seama de raspunderea mare ce-irevine si cauta a induce lumea in eroare, spunand ca servi-citul nostru sanitar este mai bine organizat de cat ori unde.(Ca nu avem munitiuni de infanterie si artilerie suficiente,este lucru secundar. hnportant este Ca avem vaccinuri i astaeste imbucurator!).

Despre cadre, a citit o statistica din care rezulta cá avem16.000 de ofiteri, si cá ne-ar trzbui vreo 400 mai putin.

Despre calitatea ofiterilor improvizati nu s'a vorbit ni-mic. Am tacut si cu. Ar fi de prisos a mai repeta ceia ce amspus de atatea ori.


provocat de dorinta de a suprima once nazuinfáde dictaturain Europa din partea orieui ar fi. Se zice ca ar fi incercatsa taca pe generalul francez atent asupra calitatilor extra-ordinar de superioare ale armatei germane, la care Genetra-lul Pau ar fi raspuns : ,,Je m'en fiche", lasand sa se inteleag5c5 nu gusta convorbirea

26. II. 1915

1915 63

17. 11. 1915

Acpunea In Dardanek ii urmea:ä cursul pare-se favo-rabil.

Este, repet, actul cel mai important, din parteaprima lor actiune cti scop ofensiv determinat. Ceia ce au fa-

.cut pand acum, pe ambele fronturi, exceptand primek incer-cdri precipitate si nepregätite, ofensve, nu au fost de Cat pa-räri la loviturile germanilor. In aceastà actiune ¡ma' au initia-tiva si a ideiei si a operatiunilor, iar rezultatul se va resin*

roliticeste i economiceste si militäreste.

4, II!. 1915

Aseará am luat masa cu ministrul Rusiei, PoklzwskyKoziel, la Doamna Elena Soutzo, sotia atasatului nostru mi-litar la Paris.

Eram patru persoane; deci caracter ea total intim.Ministrul rus Poklewsky, este un perfect om de lame

tn sensul mentalitätii rusesti.Exuberant, cam tapajos i alunecei usor pe panta in-

discretiel. Toate acestea din cauza iutelii cu care se an-gajeazd rusii pe calea intimitdiii de tndatei ce vin tn con-tact cu o persoand care ti intereseazei.

De alifel foarte gentil, diplomat cu veden i cat se poatede largi si limpezi, extrem de binevoitor pentru noi.

manifestat, färä nici o rezervä, nu numai dorinta casä inträin in actiune, dar chiar, in oare-care mod, si ne-rabdarea.

Pe deoparte dädea ca ceva sigur ca voin infra, cändnu se stie iar pe de alta, imi punea diferite intrehäri, casä afle dela mine ceva pozitiv in aceasta privintä.

5


Atribue o mare importanta actitmei in Dardanele. Eui-am spus ca, in ceia ce ne priveste, pe noi, nu vad nici oimportanta politica, economica sau militara, pentru moment

Mi-a cerut pärerea asupra acestei importante hitreprin-deri. I-am raspuns, ca nu am elementele necesare pentrn aemite o apreciere. Presupun insa ca englejii, cari deSigurca cun.osc precis adevarata stare de lucruri, nu s'au imbarcatintr'o chestiune atat de serioasa pentru ei, fara ca sa. fie si-gun cà vor fi in stare a o duce la bun sfarsit.

Poklewsky este de parere, ea se va termina in curand,cant in trei sapamani i ca rezultatul obtinut va produce 11131efect hotärator, in Balcani.

Am ramas, in ceia ce ne priveste pe noi in particular, laparerea mea; nu am negat insa ea daca aliatii aduc forte in-semnate de uscat in Turcia s,i daca. acestea devenind dispo;nibile, dupa intrarea in Constantinopole, ar li indreptate prinSerbia de Nord, ar putea sa. schimbe fata lucrttrilor nu nu-mai in Balcani, dar chiar si pe intregul teatru de räsboiu.

Mi-a raspuns ca. asa ceva ar fi ehiar planuit deja, de-oarece aliatii dispun pe frontul occidental de forte mult su-perioare trebuintelor locale si cà, unei fortari a frantului ger-man, s'ar prefera o intoarcere pe la Sud.

Parzrea lui este ea poate sa se aleaga portul Cattaro, cabaza pentru aceste operatiuni.

6. III. 1915

Am vazut azi pe Filipescu. Este aproape sigur ca vominfra in actiune. Nu stie insa cand. Acest punct al intregeichestiuni, este invählit in mister, pare-se pentru, toti.

Cu cloud zile inainte, cand am vazut pe ministrul Rusieiam vazut si pe Misu, ministrul nostru la Londra. Mi-a pro-

1915 67

mis a va cfiuta sd md mai vadd inainte de plecare, dar nul'am mai vdzut. Mi s'a pärut si el cd avea aetul misterios

impenetrabil. Stia ceva ? Ori din cauzd cd nu era orientat,credea CA era de circumstantd un asemenea aer?

In once caz, Filipescu mi-a spus ea din informatiuni si-gure, stie cd rusii vor opera spre Ungaria, pentru a privape austro-germani de recolta acestei tart Decurge de aicivor trebui aii fie stdpani pe rzgiunile ce vor sd cucereascd,cel mai tarziu la finele lui Iunie.

Pentru noi se pune deci chestiunea, ca pe la finde lui Iu-nie sii hm pe Tisa.

Eu socotesc cel putin cloud luni pentru aceasa operati-une, fard a tine seama de vreo eventuald impotrivire maiserioasd din partea ungurilor.

Ar trebui deci sd incepem mobilizarea cel mai tarziu lafinele lui Aprilie.

Dar daca ne izbim de impotriviri, cela ce devine din cein ce mai probabil, atunci desigur cd vom esi din Transilva-nia mai tarziu de cat epoca strangerii recoltei.

Am spus lui Filipescu, ci unul din punctele importantear fi luarea contactului imediat cu Statul Major Rus. Ope-ratiunile noastre, trehuesc regulate in timp si orientare, cadirectiune, dupd ale lor. Acesta ar putea eventual sd ceardmodificare in proectele noastre de transporten i con.centräri,ceia ce nu se poate face dintr'o zi la alta.

7. III. 1915

Am vdzut pe Take Ionescu. Sigur cd vom intra in acti-une. Cand, nu se stie. Mai sunt unele dificulati politice deintaturat. Una din aceste dificultdti ar fi si la LondraMisu ar fi primit instructiuni, in aceastä privintd.

Flota aliata a piexdut in Dardanele trei chiurasate, unulfranc= Bouvet §*1 doua engleze: 'resistible si Ocean. Pier-derea este incontestabil serioasa, nu cred cá va avea alta in-


L'am intrebat de Bratianu, daca are incredere in el.Mi-a raspuns afirmativ, pentruca este in interesul lui per-sonal sa nu lase pe altii sa faca o fapta mare in tara. Acea-sta ar fi chiar consideratiunea pentru care opozitia nu a fa-cut dificultkti la legea starei de asediu.

Punctul de vedere a lui Take lonescu este just, pen-trued el pleacd dela premisa ca aliatii vor invinge, casigurantä.

Dar daca Brätianu ar porni dela premisa ea se poatetntampla i altfel 21 Nu se poate pune margini la presu-panel i.

Pe de orpate repulsiunea Regelui de a intra in räsboiuDoamna H. S. mi-a spus cá vorbind ca Regele despre

aceasta, i-ar fi nispuns categoric : I don't want war"(nu doresc rasboiu). Pe de alta, dorinta poate ascunsäa lui Bratinu de a fterge, prin cucerirea Basarabiei, patarcimasä pe numele tatälui, prin nedreptatea dela Berlin din,1878; s'ar putea, ca la o eventualä intorsäturd favorabilda soartei räsboiului In favoarea austro-germanilor, sä sehotarasca a trece de partea lor 1 Evident ca ar fi o gre-gala enorma, awl cum stau lucrurile azi, din punctul devedere national, o infrangere alaturi de aliati este, inonce caz, preferablui unei victorii aläturi de puterilecentralel

Take Ionescu mi-a spus, cá vorbind cu Regele, l'a sfa-tuit sa ma ja pe mine ca Sef de Stat Major'. Regele i-ar firäspuns, ca. /a asa ezva se gandeste si el. Dar Bratianu?

10. 111. 1915

1915 69

raurire asupra actiunei, de cat aceia de a Lace pe aliati sa fiein viitor m,ai cu bagare de seama. Aszmenea lectii sunt intot-deauna dureroase, dar au si partea lor de folos pentru viitor.

Am vfizut pe Locot. Colonel englez Thomson, ata§at mi-litar la noi. 11 cunasteam deja din 1912.

Vine din Franta. Este cu desavarsire convins ca vorinvinge. Trupele franceze s'au complectat cu tot necesarulpentru a rezista celor mai inverpnate atacuri §i a sfaramachiar rezistenta germ.ang la nevoe. Crede i el insa ea nu seva recurge la acest mijloc decat in lipid de altul. Intoarcereape la Sud crede ca va fi facuta. Este canvins de izbanda inDardanele, de care ce Englitera va face toate sacrificillepentru a o obtine. O nereusitä in aceasta intreprindere ar in-senma un dezastru, pentru ea, in lumea mahomedana.

11. III. 1915

Prszemysl a capitulat. Este incontestabil un castig im.portant pentru rusi. Comunicatia mai libera in Galitia; o Ar.mai molt disponibila. Un punct de sprijin formidabil in spate.

Aliatii au ocupat insulele Tenedos i Lemnos. Cred caeste mai mult decat indispensabil de a nu mai intarzia actin-nea pe uscat. SS fi cautat ei sa forteze Dardanelele numaicu flota? Este putin probabil. Ramane insa neexplicabilalipsa de legatura ,,in timp" intre actiunea pe uscat §i cea deapa. Sau aceasta din urma a inceput prea de timptuiu, sauprima intarzie prea mult.

Eri am cOldtorit in tren cu Brdtianu, dela Golqti la Bu-curesti.

M'a intrebat de posibilitatea unei invaziuni austriace pela Värciorova!

1-am spus cä mi se pare foarte putin probabila, o astfeldc intreprindere.

1-am pus eu intrebarea, in cdte zile crede cd vom tra-versa "1 ransilvania. Mi-a rdspuns, 10-15 zile.

explicat câ pentru ca sá ajungem pe frontul Se-ghedin-Solnok, ne trebuie 50-60 zile, coprinsd i mobiliza-rea. S'a ardtat neincrezOtor, I-am repetat afirmatiunea, add-ogdnd, cA in socoteala mea nu am fdcut sä intre i intazie.rile unor eventuale rezistente din partea inamicului.

Si-a exprimat in vreo data ednduri teama pentru Olte.nia i apoi de °data' imi spune cd va trebui noi sá atacdmBanatull... Se explicO atat de bine ezitdrile sale!

ldei foarte confuze. Nu am putut intelege nimic i nicinu am cercat sd-l-descos.

Cu cine se consulta el?

1-am promis 6:1'4 voiu trimite un proect al mlOu asupraunor eventuate operatiuni in Transilvania *).

A se vedea Anexa No. 2 copie dupa originalul care a fost expe..diat prin curler special luí Bratianu inainte de sfar§itul lunii.


Am vazut pe Gradi§teanu. Foarte convins de apropiatanoastrà intrare in actiune. (Ar fi spus lui Bratianu, ciz oca-zia votärii legei stOrei de asediu, cá daeä va face o iiitre-buintare nepotrività de ea ,,i1 va impuNa cu mOna lui").

17. III. 1915

1915 71

12. V. 1915

Italia t declarat rasboiu Austriei.In intervalul de cand nu am mai notat evenimentele, s'au

produs uncle schimbari, destul de importante, dar cari nuau alterat simtitor situatia generala.

Pe la inceputul hind Aprilie, rusii au inaintat cu cen-trul in Galitia occidentala, trecand Carpatii pe la Dukla.

Se considera aceasta miscare ca preludiul unei actiunidecisive in contra Ungariei.

Vorbind cu Filipescu in aceasta privinta, aratatIndoelile mele, ea' ear putea ajunge pe acea directiune laceva hotarator. Din potrivà mi se parea miscarea cam ris-cata Si socoteam, ca." o impingere a stangei ruse din Galitiaorientala si Bucovina, inainte, ar fi putut duce cu mai putinrise la o situatiune mult mai amenintfitoare pentru unguri.Prevederile mele s'au adeverit. Germanii au gramadit fortesuperioare in Beschizi si la Est de Cracovia si de acolo, im-preuna cu austriacii, au svarlit coloanele ruse, angajate inmunti, inapoi. Rusii au fost nevoiti poate pentru conside-ratiuni nu locale ci generale sa se retraga.

Se pretinde ca ar fi pierdut multi prizonieri. In once caz,nu s'au oprit de cat pe San.

Aceasta retragere a fost insa insotita de o inaintare astangei lor. Ea a fost slaba. Neexplicabil, pentru. ce?

Germanii au incerCat o alta ofensiva, cam in acelas timpIn directiunea Mittau Riga, dar a fost respinsa". S'a do-vedit in urma ca aceasta ofensiva' nu a fost decat o dempn-stratiune, fie ca sá usureze ofensiva dela centru, fie sa pro-duca efect in tara si in strainatate. Primul scop a fost atins,prin reus,ita ofensivei la centru, al doilea, nu.

Dupa o lunga intrerupere, in parte din cauza timpului


m'Al, in parte din cauza reorganizarii escadrei si a pregati-rei operatiunilor de uscat, s'au reluat operatinnile contra_Dardanelelor. De asta data s'a pocedat fina Cu maijudecata.

Actiunea pe mare va fi insotita de o actiune serioasa.pe uscat.

S'au facut debarcari in m,ai multe puncte din care uneleau tost numai simple demonstratiuni. In once caz, aliatii aupus picior solid in peninsula i de aici inainte operatiunile-vor fi duse, cu siguranta la bun sfailit.

Intrarea Italiei in rasboiu va grabi de sigur sfaa*itul.Este probabil ca cu o parte din forte va participa la-

expeditie in Dardanele, ceia ce va inlesni sa accelerezeaceasta importanta intreprindere.

Grosul fortelor italiene este posibil sgi fie des prin FriaIn Carintia.

De aci se poate sä se rabata." cu o parte spre Istria pen-tru ca sa taie legatura bazei maritime austriace, Po/a, cu in-teriorul. Vom avea In cazul acesta un nou Port Arthur..

Resta fortelor italiene se vor indrepta direct spre Vi-ena sau vOr cauta sä se lege ca dueapta franceza, prin o.actiune convergenta asupra Germaniei de Sud?

Aceasta din urma solutiune, plina de mariar putea duce la rezultate hotaritoare, cere insa o impinge-re viguroasa cu forte ingramadite spre Alsacia, din parteafrancezilor.

Dar noilS'a dat acum 22 zile ordin de a se pune pq picior de-

rasboiu regimentele de artilerie ale Corpului de armata i re-gimentele de infanterie de pe frontiefa, 18, 58, 2 i 42) plusregimentele de vanatori.

1915 73

Avem deci cu efectivul de easboi, 6 regimente de infan-terie, Z de vinfitori si tmul de artilerie.

La ce toate acestea?Efectivele de rdsboiu sunt numai in oameni. Timpul ne-

eesar mobilizärei nu s'a micsorat niei cu, o singurà zi, cAcirechizitionaria cailor nu este de loe accelerata prin chema-Tea oamenilor.

Din punctul de vedere politic mi tem eh intrarea Italicimn rásboiu inaintea noasträ, sO nu micsoreze valoarea coo-peratiunii .Româniel.

S'a mai intimplat sA survie i succesul austro-germani-dor in Galia occidentalà i este mult probabil cA rusit sifie mai rezervati perttru ca sä. ni ne dea prilejul i acum, ca

3n 77, BA aparem ca salvatorii lor.Deja unele ziare au inceput a bate aceastd notà, cela ce

este o gresealä politicfi i o lipsä de tact.Avem nevoe de relatiuni cordiale, nu de incordarea

Nu mteleg motivul invocat al garantidor sigure.admitem, CO, fiind in mare strOmtoarealiaii ne-ar da

toate asigurärile. Cine poate prevede ce se va intimPla pallasfOrsitill risboiului ?

Cred cb." garantia cea mai sigurd este o atitudine.hota-ritd, o intrare prom,pti in rdsboiu i apoi incoronareaei de succese militare de asa naturä, incit sA uu lase nicio indoiald asupra partei ce ne revine la succeSul final alxäsboiului.

La ce ar mai sluji garantiile cele mai solemne, daa,inultumiti unui eveniment neasteptat, s'ar ajunge la desno-dämint inainte ea noi sà. fi dat o singurfi batälie importanta.

Primesc dela Bucure§ti ve,stea ea' pând la huele säpamd-nei se vor termina tratativele si cd mobilizarea va unanumai de cat.

Este ceva extraordinar, cu tratativele acestea.Reduse la cea mai simpld expresiune, inseamnd cà ne

toc-mim pentru participarea noastrd la rfisboiu.Sá zicem cà nu ni se acordd ceeace dorim, ce facem

atunci ? Stam pe /oc ?Nu este ceva inept a pune o chestittne care nu poate

avea de cfit o solutiune pentru noi t intrarea cu once pret,aráturi de aliafi

Se intelege cd, Cu cat vom cd§tiga mai mult, cu atdt vafi mai bine; dar aceasta prin tratative, inteun moment Cat' ulposibiltatea este, ca intervenired noastrd sá devind o can-titate aproape neglijabild ? !

in orice caz, intervenirea noastrd azi nu mai are va..loarea, ce ar fi avut-o la inceputul rdsboiului sau chiarnumai aeum trei luni.


Si tot astfel, care ar fi valoarea garantiilor, dacá acti-unea noasträ militard ar contribui foarte slab la schimbareasituatiunei generale pe teatrul de rdsboiu!

Cred ea este o grqealä, in conditiunile actuale, a seda prea multi importantd conventiunilor scrise i a credecà acestea pot avea tdrie prin ele iusile, dacd, 11U sunesanc-tionate i de fapte militare strdlucite, puse in cumpdnàla timp.

Ar fi putut cineva sà-Fi Inchipue In 1915, defecfiunearuseascei din 1917, precum Fi influenfa dictatorialei exerciotatei de Wilson In 1919, cand au Inceput adevära tele tra-tative de pace?

17. V. 1915

1915 75

Deja tonul presei rusesti arata, ca- cei dela Petrogradnu ar fi niel surprinsi nici amarati, dacd soväelile noastre arlua un caracter, cronic, incurabil ! Dar chiar si in Ermita,pana lui Clémenceau nu ne eruta' de loe!..

O mare greseala a fost din partea noastra a ne com-para cu Italia si E voi sá procedan' ca dama.

Pentru Italia nu era indislpensabil o participare la ras-bolu cu once pret pe cata vrzme pentru noi, neparticipareala el inseamna a pierde o ocaziune, care cine stie daca seva mai ivi vre-o data' i poate a ne creia pentru viitor, o si-tuatiune politica din cele mai przcare.

In Italia se continua mobilizarea. Nici o stire insa asu-pra gruparei fortelor.

Pe frontul oriental este probabil ca ofensiva germanas'a se opreasca i sá fie urmata de o reactiune rusa.

Sz va produce aceasta pe una din atipi? Sa. speram. Ineonditiunile actuale i in vederea intrárei noastre in actiunear fi indicata Galitia orientala, ca teatru al nouilor opera-tiuni serioase.

Pe frontal occidental nimic.S'A fie vreo miscare de trape in spatele liniei de lupa,

in vederea intrarei italienilor in actiune ?Sa speram ea da.

Ofensiva austro-germana progreseaza ; au respinsru,si de pe unja Sanului si au luat Prszemyslul.

Aceste succese, dupa mine, mai mult aparente de cat:reale, tata cu situatiimea generala pe intregul teatru de ras-boiu, au designr importanta lor.

Au reinviorat moralul in Germania si Austria; au dat at-raj germanofililor din statele neutra si au impresionat pe ceislabi de inger din aceleasi state.

Vad cu surprindere chiar militari, judecand foarte se-ver pe rusi, fiincka au fosr mnvini, iar unii mergand pana,a-i vedea deja, sau cel putin pe cale de a fi, distrusi !

Ma ingrijoreaza foarte mult aceasta impresionabilitate..Ce va fi la noi, daca am pierde o batalie, sau doua ? !

Pe trontul italian nimic important; operatiunile de mo-bilizare cred ea trebue sa fie terminate, lar cele de trans*port in plina desvoltare.

Pe frontul francez necontenit succese ale aliatilor, darde fapt stau tot pe loc. Ceeace vfid in toate jurnalelevistele iranceze, Bunt diferite scene din rasbolu.

Mi-ar placea mai putine fotogratii i tnai multi pasi ina-inte. Se da prea multa atentiune galeriei.

In Dardan ele operatiunile vor continua, dar tot dupálsistemul franco-englez, adica pas cu pas, fara vlaga.


22. V. 1916

In fine s'a dat pe fatà ca guvernul nostru este dezorien-tat si c d. Bratianu a dus cu vorba pe fruntasik, cari auntpentru intrarea in actiune.

1915 77

30. V. 1915

Generalul Joffre cu ocazia vizitel fäcut'a Romania In 1926

S'a luat hotarkea a se numi o comisiune, compusa dinTake Ionescu, Nicu Filipescu si Barbu Delavrancea, pentru


a redacta un manifest catre tara, precum i o alta comisie,care sa alcatulasca programul ,,actiunei nationale", pentruea pa provoace intrarea in rasboiu.

Pare ea opozitia este pe punctul de a lua o atitudine,daeä nu ostila fata cu guvernul, cel putin mai extergica, pen-tru ca sa-1 provoace desvaluiasca intentiunile. Nu .*tiudaca i aceasta este posibil a se cere ori cui !

Lie cand a inceput rasboiul european, Bratianu s'a ara-tat o ca ministru d easboiu i ca conducator al politiceiexterioare, de o nehotarare fara margini. Probabil ca estein firea lui.

Masuri, unele in contrazieere Cu altele. De sigur ea' leconsidera abilitati, de fapt au constat din pierdere de timp,risipa de bani, sustragerea clasei de jos dela ocupatiile or-dirtare, enervarea clasei de sus, prin tinerea spiritelor de a,proape un an de zile continu in a§teptare.

Se va institui int?o zi un consiliu de räsboi pentru a selua socoteala celor asupra caror cade räspunderea gmelilorcomise ?

Din aceastei reflexiune a mea, a isvordt mai tdrziuseria de articole publicate in Indreptarea" pentru a ficolectionate apoi, in cunoscuta brolurd Rdspunderile".

Este util $i o cred foarte la locul sdu, urmdtoareaexplicafiune.

Articolele pomenite au fost scrise In primele luni aledefectiunei rusegi; soarta rdsboiului depindea de mdsuraIn care Statele Unite ar fi voit i ar fi fost in stare seitmplineascei golul produs de acea defectiune. Ambele

eran de ant in vedere. Evident ea o politicd malhotdriltd a Romdniei i o conducere militard mai priceputdar fi contribuit foarte mud a pune capeit osttlitatilor,tnainte de a isbucni revolutia ruseascel. Era firesc a sevorbi atunci de nispunderea celor cari au avut §i condu-cerea politicd $i pe cea militara.

In 1920, situatia era cu total alta.Aportul Statelor Unite a feicut sei Incline hoteirdt

Pare cd rusii sunt hotärati a se opri pe Nistru i a seimpotrivi inainfärei mai departe a germanilor. Cred e'd nu

*) Telegrama trimisa lui I. Bratianu in zitta de 19. IX. 1920 cuocazia primei improprietariri Motile in Comuna Gurbane§ti, jud. Ilfov

Dlut lone! Bratianu. Improprietarirea índividuala a taranilor ainceput azí, in Comuna Gurbaneqti jud. Ilfov, prín punerea saenilor instapanirea loturilor la earl au dreptul.

Sunt convins c veti simti o vie bucurie, afland ca incepe a setraduce in fapt implinit celace ati avut rnarele merit a enunta in 1913qí a introduce in constitutie in 1916.

Sunt nu mal putin convins in acelaq limp, ca 'partidul liberal vacontribuí cu toate puterile, la desavar§irea acestei marl i vitale reformecat mai repede i cat mal corespunzator tuturor intereselor

19. IX 1920. A. A.

1915 79

definitiv Manta in favoarea aliatilor. Mai era oare cazula se mal scormoni chstiunea Rcispunderilor, tocmai tn a-cele momente, and eram tntre douei fad in destrdmaresociala (Rusia si Ungaria) i populatia noastra tnteo efer-vescentei atát de periculoasd I

Numai niste minti 'Insvdpcliate, orbite de pasiunese mai puteau gdndi la asa ceva.

In 1918 mei gäsiam la Piatra Neamt tu refugiu, cada venit la mine un Muir partizan, foarte luimos de altfel,ca sá md sfatuiascei sa merg la Iasi, pentru ca in capulunei m4cari de strada, scl tau guvernul, sti pedepsesc pevinovati etc. etc....

I-am raspuns : dragul meu, pônä acum m'amlconduscu capul meu, dacd acum l'asi schimba si asi pune pe alD-tale In locul lui, as face o escrocherie I Vreau saasa cum am fost $i cum m'a cunoscut lumea. Avem ne-vole acum de armonie. Cred ca aceastd explicafie estevalabila i pentru telegrama dela Gurbane$ti*).

2. VI. 1915

Manifestul actiunei nationale a facut o impresiune de-plorabilä. Ceva searbda. Se vorbes,te de propaganda germa-nofilä i atäta tot.

Sau sunt dezorientati i capii actiunei, sau motivele gu-vernutui sunt in adevär puternice, ceeace nu este de exclus.Nu am destule elemente pentru a emite o pärere.

Ofensiva austro-germanä continua.Ofensiva italianä progreseazO atät de incet in Cat se

poate spune ca stagneazä. In once caz au trecut frontrera.

10. VI. 1915

Russii sunt nevoiti a se retrage si de pe Nistrul superior,pdrOsind Lembergul. De sigur ea trebuie sà aibà explicatiu-nea ei aceasta retragere. Nu cred sa fie -datoritä numai tdrieiacestei ofensive germane in sine ins4i.

Se vorbete de lipsl de munitiuni. Se poate. Inclin acrede ea- pentru un motiv sau altul, ru§ii gasese avantajossà amäse once actiune decisivä, preferänd In acest scop,cede,ze teren, de cOt sd se angajeze serios, inainte de vrem,e.Poate a.steaptà efectul otensivei italiene, precum i intrareanoastrà in actiune.


le-ar fi greu sä obtie aceasta. Pe de o parte, austro-germaniitrebue sa fie, dacä nu istoviti, dar de sigue mult sLibiti. Dealtf el presiunea italienilor va cere a se retrage o parte dintrupele din Galtitia. Pe de altä parte, rusii au putut sä-§iaduc5 ì sä grupeze reze:rvele in mod corespunzOtor situa-

6. VI. 1915

Rusii sunt in Galitia deja pe linia Bug-Gnilatru sperAm cá vor pästra aceasta

O ofensivä' viguroasá a lor, pornitä de pe baza: Ivan-gorod-Brest Litowsky, prin Lublin-Kholm ar putea sá. fieiatará intrándului german, spre Lemberg.

Am fost chemat de Brätianu la Bucuresti.M'a intrebat dacä in imprejueärile actuate este nimeri1

sä intram in actiune, raspuns ca hotarárea :masted tre-bue subordona liniei de purtare a rusilor. Daca ei sunt inmäsurä sd ja ofensiva cu stänga lor, atunci da.

M'a intrebat daca cred eh' ei pot lua ofensiva. spusca. nu an elementele necesare sá judec, dar dacfi nu este a-devärat eá le lipsesc ar fi Cu putintä in orine caz,

concentreze fortele necesare spre frontut Colomeea-Cer-mäuti.

M'a intrebat cam eat ar dura o astfel de concentrare,,chestiune la care de sigur cá nu am putut rdspunde precis.

Mi-a spus atunci, cfi in once caz noi nu am intra in ac-tiune inainte, de eel mai devreme 15 Iulie.

Natural cä o fund ar Fi deajuns rusilor pentrtz a-si pre..gäti otensiva partiald, arStata de mine ca nccesarà.

Mi-a obiectat cä i germanii ar putea sä pareze la a-ceasta concentrare, grämädind si ei forte in fata stängei ru-sesti. Mi-am aratat indoiala pentru aceastá posibilitate, dincauz4 cA in Galitia orientalà nu dispun de cât de o linie sin-gura si aceia slabd prin natura ei. Acum ea trebue sä fie simai slábitä din cauza striCáciunilor ce probabil a suferit.

M'a insfircinat sa fac un proect de conventiune militaráintre noi si Rusia *).

1. A se vedea Anexa No. 3.

1915 81

14. VI. 191 5

6

Am, dat proectul de conventiune lui Brätianu. Am stu-diat impreunä situatia rutsilor pe hartä.

PentTu mine, Brätianu, a fost intotdeauna un mare X.S'a arätat foarte gentil, dar pänä la ce punct sá fie sine

cera aceastä gentilete, nu asi avea curajul sà o afirm nielo discut.

lmi amintesc de Februarie 1909.

18. VI. 1915

Nicu Filipescu ales s,ef al partidului conservator. (loanLahovary a murit subit).

Pe toate teatrele, operatiunile stagneazà.

Un articol scris de colonelul Barone aratä situatiunearetragerea rusilor tot asa cum le \TALI i eu.

Colonelul Barqtze a fost coleg de banca cu mine tn$coala superioard de reisboiu. A fost trz urnzei profesor deistorie militara la acea $coalei.

De origind Napolitan. Avea un pro fil absolut napole-onian, $i era de o inteligentei cu totul exceptionalä.


1-am vorbit de conventia ce am, facut in 1912 cu Aus-tria. Nu avea niel o cunostintä de ea.

16. VI. 1915

1915 83

Noi colegii lui Il consideram genial. Si-a sfdrámatcfiriera din cauza unui conflIct cu generalul Saletta, Sefulde Stat Major al Armatei. Era cdsdtorit. Avea doi copi-10'0 delicio#. Era bun sot, bun tata, excelent camarad.Am lucrat multd vreme tmpreund.

Sd fie adevdrat cä Rennenkapf a fost necredinciosdatoritä relei sale vointe si c:redinte au fost rusii bätuti lalacurile Mazuriene i cà Makensen a scdpat de dezastru laLodz? In Manciuria a lost un bray! Regret foarte mult;bta tara noastra.

21. VI. 1915

Jimmiele au adus noutatea acum cateva zile, ca, atatCancelarul german, cat i niinistrul afacerilor straine aufost la Viena, pentru a conf eri cu contele Burlan ì conteleTisza.

Nu se stie care a fost obiectul acestei conferinpe. Atranspirat insa, cà rezultatul nu a fost satisfacator. Se afirmacá s'ar fi publicat, de catre ',Frankfurter Zeitung", un ar-ticol privitor la aceastä conferintd, pe care zisul ziar o punein legAturd cu chestiunea atitudinei neutrilor.

itegretând nereusita conterintei, ziarul pare CS ar fi con-chis: tot actiunea armatelor noastre este mijlocul cel mai e-ficace de a impune neutrilor linia de conduita ce trebuie sd

Nu stiu panä la ce punct este informat ,,Prankfurter Zei-tung" asupra ezlor urmdrite i celor petrecute in conferinta.Concluziunea sa este insä caracteristica. Ea desvaluie intoad goliciunea lui scopul ofensivei germane din Galitia: aimpresiona pe neutri, ceeace a si reusit cu cei sovditori.

Din punctul de vedere strategic, atacul pe Dunaetz,


chiar admitandu-se ca remit ar fi putut sa aiba consecinte-cu eat mai grave, hand poate s caracterul unui adevaratdezastru, cu cat rusii ar fi fost mai angajati in Beschizi; toatetrupele trecute peste munti, dupa reusita atacului german, arfi fost pierdute.

Acest plan mai cerea insa timp; era necesar sa se as-tepte ea ofensiva ruseasca sa se accentueze bine, dar in a-cest interval puteau interveni Italia si Romania.

De; aceia s'a pornit la atac, nu pentru a oktine un re-zultat strategic decisiv, care sa duca la o schimbare impor.tatted in mersul rasboiului, sà inchida un capitol si sà incea-pa un altul, ci numai pentru a impresiona eat mai repedeneutri, adica inainte ca ei sa se fi decis.

Masura a reusit fata eu, Romania; fata eu Italia, nu, fie caera prea tarziu, fie ca acolo vederile oamenilor conducatorisunt mai ascutite i mintile mai red. Nu se lasa a fi influen-tati de azi pe maine.

Ofensiva germana slabeste din ce in ce. Fie cà sunttoviti, fie ca au de luptat cu greutati, He ca rusii primescintariri. In once caz, pare ca ea se apropie de punctul limita.

Persist in a ere& a o ofensiva pornita de pe frontullvangorod-Brest Litowsky spre frontuh Lublin-Kholm, atputea sa alba urmari dezastroase pentru germani.dable, plus o linie care leaga Kholm, ca Kovel, nod impor-

Rusii dispan, pe acest front, de 3 ell ferate din cari dona,

tent de comtmicatii din spre Kiew si Odessa.

Aceasta ofensiva s'ar putea intreprinde chiar cu riscuidegarnisirei intregului front dela Varsovia spre Nord, panala mare, eaci lantul de cetati ar fi prin sine in masura aintarzia inaintarea inamicului, pang ce ofensiva si-er produceefectul si acest efect, in caz de succes, ar fi un urjas dezas-tru pentru inamic.

1915 SS

30. VI. 1915

Eapt pozitiv este azi, cá ofensiva germanfi a pierdut vi-goarea ei i cà ra§ii au pastrat destutd soliditate nu numai,pentru a rezista, dar chiar pentru a reina ofensiva.

La arapa dreapta austro- germand, pe Nistru si pe ZlotaLipa, situatia de cäteva zile absolut stationard. Intre BugVistula, de 10 zire stortdrile germanilor in directia Lublin-Kholm, par oprite pe linia Krasnik-Krilov.

In ultimile trei zile se vede chiar o m*are ofensivd arasilor spre Sud. La Krasnik, care este in stapanirea austro-germanilor, contra ofensiva rush pare foarte viguroasa, caciaruncat pe germani inapoi reckstigänd o parte din terenulpierclut la Nord de Krasnik.

Dacd rasii isbutesc sa adune tone suficiente pe frontdLublin-Kholm, i au mijloacele necesare de a reincepe mi--carea ofensiva, inaintarea lor spre frontal Prszemysl-Lemhergar pime armatele austro-germane din Galitia intr'o situatiunedin cele mai critice.

Prezenta und armate in Transilvania ar putea sä. schim-be aceasta situatie in adevdratd catastrofk inaintänd boa-rat pe valea superioard a Tisei.

5. VII. 1915

Am väzut pe Maiorul Prodan, atap.tul nostru militar laPetrograd, venit aici pentru cäteva zile. Dupd aratdrile salepe de o parte ruOi vor fi nevoiti a pdrasi Vistula a se re-trage cu totul inapoia Bugului. Varsovia, de abia daca vaputea sfi reziste 6 zile.

Pe de altd parte insd, aratä ca. Armata este cu moralultoarte ridicat si cd va relua ofensiva.


In acest timp insa, dupà cele ce §tie, Comanclamentulsuperior ar rasa foarte mult de dorit. Marcie Duce Nicolaeeste despotic: trateazi aspru pe toti si a in.dispus pe subor-donatii sai. Ace,stia nu sunt la rAndul lor in armonie intre ei§i nu se ajutà reciproc din pasiuni personate.

Lipsa de munitiuni zice CS s'a datorit mai cu seama fap-tului, cá agentii germani ar fi facut s'a sari in aer, in diferitepuncte, vrz-o 6 depozite mari de munktitmi. Exploziile auavut loe in acelas timp 0 cam la inceputul ofensivei ger-mane.

Sukhomlinov a demisionat fiindea era in dezacord cuMarele Duce. El cerea continu retragerea inapoia Bugului,pe eand Marele Duce a fost inteuna pentru ofensiva'. DeRennenkampf nu §tie daca este sau nu vinovat, dar la Lodza facut gres,eala, c5 in loc sa' vie cu intreaga Armata, a tri-mis numai un Corp de Armatà i aceasta pentru a nu infrasub ordinele lui Ruski.

De Ianuschievici, Sefiil de Stat Major, spune cà este deputind valoare.

Tràdärile anuntate prin ziare sunt adevarate, mai multiofiteri au, fost executati deja i vor fi urmati probabil incade

Marele Cartier este la Baranovici(?) lingi Smolensk 0ordinele nu ajung pe teatrul de operatiuni and este vre-uneveniment important, de cat cu intarziere.

In rezumat nimic nou i in special nimic interesantin adevar ca miez. Mi-a felcut impresia ca pi-a improvizatexpunerea ca reminiscente din cetirea ziarelor, cari in Ru-sia mai mult ca in alte párti, sunt foarte abile in räspan-direa Ftirilor ten dentioase. Mie personal mi-a servit, cacicunopteam personal mai multi din comandantii pomeniti.

Conflictul dintre Marele Duce Nicolae i Miniatrul dedisboiu Sukhomlinov, m'a interesat foarte mult. Acestadin urma este un °filler de vasta cultura i foarte inte-ligent.

1915 87

S'ar putea sa fie victima ambiantei foarte viciate InMallete cercuri pataliste §i administrative. Sukhomlinovcunoa$te tn fond armatele puterilor centrale, cunoagetimba noastrei, o serie destul de binipr.

9. VIL 1915

Pare ca turcii in adevar sunt in lipsa de munitiuni.S'a conteze a1iaii, numai pe aceasta lipsa pentru cade-

rea Dardanelelor?Nu este explicabil pentru ce n,u intervin i italienii.

Germanii fac_iarasi progrese la stanga lor pe frontuloriental. De sigur ea nu este de cat presiune cu dubu scop,de a liza pe rusi, pentru a disloca spre Ga1iia trupe si de aimpresiona pe neutri.

Generalul Porro a fost 1n n'anta in scopul se zice --de a se intelege asupra ttnui plan COMUJ1 de operatitmi.

Initiativa este inteleapta, dar pentru a se obtine coordo.narea sfortarilor, ar fi nevoe s'a se creeze un organ central,compus din reprezentantii tuturor Statelor Majoare aliate penetru a stabili linia comuna de conduita si partea fieearei Ar-mate, in acordul ce s'ar hotara.

Superioritatea austro-germanilor rezida' in faptulcd au un singur comandament.

13. VII. 1915

Situatiunea generara pe intreg teatru de räsboiu se poatecaracteriza ca: defavorabila pentru


Italienii inainteaza dar foarte incet ; fie din cauza greu-tatilor cu care au sa lupte: teren i intdriri, fie din cauza si-tuatiunei loe strategice. O inaintare prea indrasneata pe Ison-zo, fard o siguranta absoluta din directiunea Trentihului, arputea duce la o situatiune riscata.

In Dardanele-actiun.ea gtagn,eaza, cu toate succesele zil--nice anuntate.

Pe frontul .occidental, de asemenea mid lupte cu efectlocal. Aliatii au mereu succese, dar tot pe Inc stau.

Numai pe frontul oriental se opereaza serios, dar de a-ceia si austro-germanii au concentrat aici sfollarea loe prin.cip

Temandu-se probabil de o contra ofensiva din directittnea Lublin-Kholm, continua lupta cu vioiciune in acest sec-tor si fac in acela§ timp miscari ofensive pe tot restul fron-tului i mai ales pe Narev si la aripa lor stanga, de sigur in,scopul de a fixa pe Rnsi.

Generalul von Billow, care era in Franta, se gaseste.acum pe trontul oriental.

Este deci fapt pozitiv ca centrul de grzutate austro.german, este in aceasta parte i totusi aliatii, pe frontul oc-cidental, se multumesc numai cu mid succese locale!

0 constatare este de facut. Austro-germanii pot fi con-siderati ca o Singurä armata, cu un singur comandanvut su-prem, deci cu unitate de concepOune i executiune, asi-gurata.

Din potrivd, aliatii sunt impartiti in patru grupe i dacase considera i sdrbii, In cinci, fdra nici o legatura intre ele

lucrand fiecare pe socoteala sa, lasdndu-se a fi calauzite,pare, numai de interesele proprii, locale.

Trebue recunoscut, ca rusii au procedat cu totul altfelin prima faza a rdzboiului. Mai tarziu ¡Ina, au riscat i ei

1915 89-

mai mult de cat era puterea lor sa o faca i rat au avut spri-jinul virtual necesar, pentru ca sà lì se asigure succeseleprin imobilizarea absoluta' a 'inamicului pe celelalte fronturi,sau prin un atac serios, in caz ca el s'ar fi slabit acolo.

La o coordonare a sfortärilor aliatilor nu se va alma-ge, dacä nu se va organiza conducerea superloarä in a5amod, ca sfortärlle din diferitele part' ale teatrului in-treg de räsboiu sä se sumeze in timp".

Poate cà o solutiune ar fi sa se institue un organ central,un fel de Stat Major General mixt, care sa tie acordul ne-contenit intre parti, potrivit Cu situatiunea momentului.

22. VII. 1915

In Franta stagnatiune.C;are sa .fie motivul ?Pe frontut oriental ofensiva austro-germana progresea-

incet este drept, dar progreseazä.Rusii se gasesc in situatiunea de a primi o batalie mare,

sau de a se retrage. 'Linde pareri sunt ca ei nu mai pot sa se-retragä, ea trebue sa primeascá batalia, cä." aceastä. Waleva fi decisiva. In caz de infrangere a rusi1or, ei vor suferi unadevarat dezastru, ceia ce ar pune capat campaniei in Rusia

ar asigura victoria finala austro-germanilor.Nu impärtasesc aceste veden, desi nu cunose exact situ-

atiunea, judec insá dupa aspectul frontului de lupta. Credcà rusii pot sa primeasca sau sà refuze batalia.

Cred ca primind bätalia, ea mi va fi decisivä pentru el,.caci vor avea mijlocul sa se retraga la timp, in raport, bineinteles, cu posibiritatea ce va mai ramane unui inamic ista-vit, de a-i strange de aproape printeo mancvra energica. Ju-dec aceasta posibilitate ca foarte putin probabilä, afard dacäaustro-gemanii nu posed, in afarà de trttpele in WO'S, altenoui masse insemnate de manevr5.


Cred in fine ca cbiar daca sansele de victorie nu ar fiexduse, ar fi mai intelept din partea rusilor sa cedeze terenclecat sa primeasea o bätalie, de al carui rezUltat favorabilnu ar fi siguri. O asemena siguranta socot cá ni i o poateavea o armata, care de trei luni de zile se retrage, incet darnecontenit, mai ales dada retragerea este datorita lipsei demunitiuni, cela ce nu este exdus.

In once caz moralul ar trebui restabilit printrio oprirepe loc mai ferina i insotita de Intoarceri ofensive scurtetdar viguroase.

ltalienii progreseaza sistematic i fac foarte bine. Tere.nul castigat este imediat organizat defensiv, asa incat nuau dat niel un pas indarat.

In Dardanele stagnaliune. Micile succese ca importantalocala, nu altereaza situatiunea. Turcii rezista si aliatii nu aupus in actiune mijloace suficiente.

Vor participa si italienii la aceasta intreprindere?Dacá da, atunci se pune intrebarea, pentu ce atat de

tarziu.

Am avut satisfactiunea sa vad in ,,La Revue hebdom.madaire" ca si Gabriel Hannoteaux se pronunta asupra ne.cesitatii unui comandament suprem general, pentru coordo-narea actiunii aliatilor.

La noi nimica nou. Din diferite par se emit paren i camomentul nostru a trecut. Asupra acestui punct sunt de acordziarele din ambele tabere beligerante

SA fie asa? Ar fi foarte trist!

1915 91

Incontestabil cà ceia ce am pierdut nu se mai reckstigáfárá un non eveniment neasteptat si favorabil, cánd vom

intra, vom avea de luptat cu mari geutáti.Poate presimfämäntul acestor dificulati face pe Brä-

tianu sá mai amfie.

25. VIII. 1915

Este o lunä de cánd am incetat de a mai inregistra eve-nimentele, pentru a nu mai repeta acelas lucru. Nimic maiimportant nu s'a produs.

Pe frontul de West, ofensivele par.tiale au incetat deambele pàri S'a constatat in fine inutilitatea lor,

be pare cá o ofensivá viguroasá, it fond, este in vedere,dar se asteaptá debarcarea fortelor engleze cari sunt evaluatela 800.000 oameni si al cáror transport este deja in curs decátva timp. Informatiunea o am dela atasatul militar englez.

Pe frontul oriental, rusii continua retragerea lor lentä.Impáratul Niculae a luat comanda in persoaná a armatelorpare ea in curänd se vor pregAti evenimente importante si peacest front.

Italienii /uptá cu greutátile terenului. Nu se pot deduceIna intentiunile lor. Grosul fortelor nu este pus ined in mis-care si nu se stie deocamdatá ce destinatiune va avea.

Ma' tem ca.- timpul fan sä nu survie, inainte. de -a-si fideschis drumul.

In Dardanele aliath ispdsesc prin prelungirea operatinni-lor, gresala originará, de a nu fi combinat din capul loculuiactiunea pe mar e cu cea de uscat.

Ca din senin, a sosit ordinal ca trupele ce au efectivulde rasboiu, sa mearga la frontiera. Masura este luata ca ras-pus la oprirea calatorilor no.5tri la frontiera.

Rusil au repurtat, pare-se o victorie la Tarnopol, prino intoarcere viguroasa ofensiva'. Se anunta mai multe mil deprizonieri.

.51. VIII. 1915

Ducerea trupelor noastre pe frontiera, nu convine pu-terilor centrale. S'a dispus retragerea trupelor austro-ungare

.din apropierea trontierei noastre.Nu-mi explic aceasta incurcatura, de cat prin faptut ca

puterile centrale au dorit sa pästreze secretul asupra trans-porturilor militare, cari probabil se fac spre Sud. Nu cred eaau putut avea intentiunea sa ne ameninte pe noi, O gre§earamai mare nu ar fi putut face.

1. IX. 1915

Trupele noastre nu se vor retrage de pe frontiera. Pe,de alta parte insa, transpoturi de cereale sunt permise !

'92 NOTITE Z1LNICE DIN RASBOIU

In interiorul Austriei se fac miscári de trupe. Deduc a-ceasta din taptul ca s'au inchis frontierele spre statele neutre,iar Calatorii spre Romania sunt opriti de a trece frontiera.

-28. VIII. 1915

1915 93

Am lost chemat la Bucure$ti $s m'am dus la PrimulMinistru acasd.

M'a primit cu aceste cuvinte :D-ta critici domnule general organizatiunea armatei

noastre, ca i cand ar fi feicutd de mine!"0 mica explicatiune este necesard la aceasta tntam-

pinare.La instructtunile de mobilizare, cari au intrat In apli-

care la 1 Aprilie 1915, am facut o dare de seamd care aconstat din o serie de observatiuni critice foarte documen-late, nu insci asupra organizArii ci asupra dezorganizdrii.care se introducea cu adevdratd incongientd In armatdcare nu me" put ea lasa indiferent, cu atat mai mult cdceiace se ddrama era legea de organizatiune a armatei din1908, facutei de mine.

In once caz cuvintele Primului Ministru, desveiluiauo intreagd mentalit ate !

Nu era vorba de: ce s'a fa cut" (bine sau tau), cide cine, s'a feicut I"

In scurta Intretinere ce am avut, nu s'a vorbit de celece erau coprinse In raportul meu, ci de unele generalitätilard importantd i ne-am despartit, ranoinand sa ne vedema doua zi la Palat, unde se vor intruni tot' inspectorii ge-nerali, In prezenta Regelui.

Ne-am tntrunit In adevar la Palat i dupd o scurteicuvtìntare a Regelui, noul Suveran a pus unele tntrebdrivagl, la cari parte din generali au rdspuns. Mi-aduc contriteca cel care a vorbit mai cu miez a fost regretatul generalCoandei, Inspectorul General al Artileriei, care a pus Inevidenta cat suntem de tnapoiati In ceia ce privege arti-leria In general, adicei cea de camp i cea de pozitie ficela ce privege aprovizionarea cu munitiuni.

Dupe'. aceia, Regele a pus Intrebarea daca nu suntobservatiuni privitoare la organizatiunea armatei.

Intrebarea, ma privea pe mine personal cdci Regele asurds 0 m'a privit. Am tnteles ca Primal Mmistru I-avorbit de critic* din memoriul meu i de aceia am Inceput-sa rezum observatiunile mele de cdpetenie.

94 NOTITE ZILNICE DIN RASE=

Am spas a puterea noastrd de incadrare nu poatedepei$i 15 Divizii. Nu avem nici °filed, nici cadre, nicioameni instruiti, nici armament, nici muni(iuni, pentru maimult, filar' a mai adäoga lipsa de rezerve de tot Phil pentrua implini golurile $1 lipsurbe ce se vor produce imediat cevom incepe operatiunile. In noile instructiuni de mobilizarese proecteazei a se pane pe picior de rdsboiu 23 Divizii.Vom avea un spor de nurnär, dar in schimbul unor viiditesccideri a valorii combative, cad scäderi vor merge crescand,cdci nu aveln cu ce tmplini golurile inerente ori are'operatiuni *).

La aceste afirmatiuni ale me/e, Primal Ministru,lueindcuvatul a spune textual: voi rcIspunde Domnului Gene-ral Averescu nu ca Ministru de Rcisbolu, ci ca Pre$edintede consiiiu, ca Armata noastrei nu va avea de luptat catrape mai bine organizate".

Am Minas talemnit. Dupei o foarte scurtei pauzã amreplicat. Pe terenul acesta nu mei pot anga ja, pot spunerind cd o pregellire scinätoasci de räsboi trebue sei alba invedere toate posibilitätile $i am adus ca exempla cele ces'au intampiat cu Bulgaria.

Vecinii no$tri in vederea anal räsbol ca Turcii $i-audiluat excesiv armata $1 au avut unele succese la inceputulprimului reisboi balcanic din 1912. In al dei/ea, and s'augeisit in fata unor trape mai solide, au Jost nevoi(i sei re-mute la luptä $i sä cearei pace!

Nu a mai avut ce replica. S'autnsärcinat 'Irma faptelea vorbi $i din nenorocire pentru noi, au vorbit alga decum a vorbit Primul Ministru.

10. IX. 1915

Bulgaria mobilizeaz5. Atat mai bine.

4) In darea de seamä asupra pregatirii mobilizärli Corpului I Ar.matä pe anul 1916-19t7 ce am inaintat se gäseau si graficele cu or,ganizarea si incadrarea regimentelor organice. Cu Will de .curiozitatea se vedea la Anexa 4.a grafieul Rea. 57 inf.

1915 95

Acest nou eveniment simplifica.' problema in Balcanidá posibilitate aliatilor de a pune stapanire pe stráUltori, pealtá cale de .cOt acea de pana acum. O actiune energica inBulgaria prin Marea Egee si Marea Neagrfi, ar duce la re-zultat sigur in scurt timp.

Nu este exclus ca in Bulgaria s'O se produca evenimenteinterne foarte grave.

NU mà pot de loe hnpica cu ideia unei actiuni armate asoldatului bulgar in fata celui rus!

15. IX. 1915

Pare ca- armatele franco-engleze au luat ofensiva. In oncecaz, armata francezd a fdcut in Chmpagne o sparturl devre-o 25 km, pe o adOncime de 4-5 km.

Englejii au repurtat i ei un succes destul de serios.

Grecia a mobilizat de asemenea, fatO cu mobilizareabulgarà.

Pare c5 se desemneazil o activitate ofensivá impotrivaSerbiei. Trupele destinate acestei operatiuni se zice ea' suntcomandate de generalul Makenzen. SO fie aceasta ofensivacu adevdrat necesarà ?

In cazul acesta eventimente importarte, cu caracter de-cisiv, se vor desfäsura in Macedonia si Serbia.

Un eveniment important se produce la noi. Un grupparlamentari au trimis la prim,u1 ministru o delegatiune, pen-tru a care mobilizarea,

ministru a dat un räspuns evasiv.Parlamentarii au hot:Seal o nouà intrunire.

I,X. 1915

La intrunirea de eri s'a hotärät (motiunea Take Ionescu)a se face apel la tara.

Pare ea' se indrumeaz6 o actiune de rästurnare a guver-nului.

Sr va räspunde cu starea de asediu din partea guver-nului ?

23. I,X. 1915

In fine situatiunea in Balcani se va limpezi.Pala cu mobilizarea bulgark aliatil s'au hotarat a pro-

ceda energic. O notä ultimatum a fost inaintatä de mini§triiimpätritei intelecteri, ceränd a concedia pe ofiterii germani.

Rusia in deosebi a Minis o notä foarte energicfi, ame-nintänd cu ruperea relatiunilor dacä nu se va da un raspunsprecis i satisfäcätor.

Trupe aliate au inceput debarcarea la Salonic, färä con-simfbnfintul Greciei.

96 NOTITE ZILNICE DIN RASSOIU

IX. 1915

Evenimentele se precipita. Raspunsul bulgaiilor a fostevasiv. S'a hotarat plecarea ministrilor. Maine vor fi in Ro-mania. Sunt de prevazut evenimente interne grave in Bul-garia.

In Grecia, Venizelos a fost nevoit sa-si dea demisia. Re-gele pare ca dezaproba atitudinea lui toleranta fata cu aliatii;este de stiut daca va gäsi un guvern care sa indrasneasca alua o alta atitudine.

Federatiunea, la noi, a publicat un manifest destul deenergic, aproape revolutionar.

8. X. 1915

1915 97

24. IX. 1915

La inaugurarea clubului Federalistilor", Filipescu atinut un discurs energic, prin care a infierat pe Brdtianu dinpunctul de vedere al activitalii sale in capul minister'ului derasboiu si din acela al conducerei politicii externe.

1 ot ce a spus este zcirobitor pentru. guvern. In alta partear ramane infierat pentru toatd viata, la noi, va trececeasta, fara nici o urmare seriOasa. In once caz, este impor-tant faptul cá opozitia se desoliflarizeaza de guvern. Foartetarziu, dar in fine, sa vedem ce 'va esi.

Dumineca 27 Septembrie am fost la Curtea de Argespentru parastasul R.egelui Carol, Regele Ferdinand s'a in-tretinut mult cu mine, intre altele mi-a spus, ca lucrarile pefrontiera au fost un bun exercitiu. Despre rdsboiu nu poate fivorba acum : faire a guerre maintenant, ce serait tout sim-plement de la tollie turieuse.

A mai adhogat ca mai tarziu, in cursul ernei vom maivorbi si a ea's intr'un mod semnificativ.

7


Am avut impresiunea cä sparS inteo schinbare de front.Se poate sá má înel, aceasta fost ins4 impresiunea.

Am vorbit in tren cu Filie eseu si Take Ionescu. Ambiisunt toarte hotär4ti pentru intrarea in actiune.

Cari vor fi mijloacele de rezistenti ale lui BrAtianu ?Cu abilitkti nu cred s'A.' mai poata izbuti. Va recurge latorfá ?

~Vd procedeaza energic. Dupà ziaL, ei ar fi transpor-tat trupe in Serbia §i ar fi §i luat parte la lupte.

Rusia a declarat ciá va veni in ajutorul Serbiei. De nuar veni irisa prea târziu. Intervenirea im,ediata ar produce ostare de lucruri foarte grava' in Bulgaria.

Mintea mea retina a vedea pe soldatul buigar al5turi decel turc, trägand in soldatul rus L..

Pare eä aliaii vor incepe sà debarce i la Dedeagaei.Cred cá acest punct este indicat pentru a zAdärnici, pana laevenimente mai serioase, efectele unei eventuale jonctiuni, peDunSre, intre puterile centrale §i Bulgaria. Turcia ar fam'a-ne basa tot izolatä.

Italia a declarat rásbodu Bulgariei.Cred cZi o intervenire a Italiei in stil mare in Serbia, ar

rezolva problema Alpilor, prin intoarcerea lor pe la Sud.Medua, Durazzo si Valona ar putea constituí trei puncte

de bazá, pentru operatiuni sumare spre Nord.

15. X. 1915

1915 99

9. X. 1915

inteurr-manitest scurt insa toarte incisiv, adresat po-porului rus, Tarul Nicolae al II-lea infiereaza purtarea Bul-gariei i o nurneste tradatoarea cauzei Slave.

sigur va produc adanca impresie in Bulgaria i nustiu daca va ramane fdra urmAri.

I I . X. 1915

intrunirea federatiunei la Dacia, in Buturesti.Mare aglomerare de lume. Gravernul a intrebuintat ar-

mata pentru a impiedica desordinele. S'au oprit manifestantiide a mgrge la Palat

Un mort si eativa r5niti. Din ce in ce mai mult se de-semneaza politica indoelnicd a lui Bfatianu.

Tot mai mult îi face drum printre partizanii lui perso-nali, ideia ea bine a fäcut de nu a intrat.

Chestiunea se pune acum, pe terenul antipatic al politiceiinterne.

teederalistii spun: daca intrati in actiune suntem alaturicu voi, daa nu intrati, atunci faceti loc altora.

Guvernamentalii, trz.(cand sub täcere Prima parte, sus-tin ca totul nu este de cat un pretext din partea opozitiei,pentru a easturna auvernul !...

Liberalii !... Nu se desmint nici in imprejurkile ezle maigrave L.

Debarcar4ile aliatilor merg incet, ceia ce dovedestes'au gandit la ele prea tarziu, noate ci deabia numai cand a

Azi intrunire a Federali§tilor la Craiova.Discurs remarcabil a lui Take Ionescu.Am avut un mic conflict en prefectul pentru, másurile de

luat. An primit o telegrama' foarte curioasa din partea luiBratianu. Voiu lámuri aceasta chestiune.

X. 1915

Invaziunea in Serbia face progrese.Cum se pune chestiunea pentru noi, daca ar fi sá in-

tervenim alaturi cu ?

Sunt diferite pared; pentru mine solutiunea ar fi : o partedin trupele noastre, 4 cel mult la 6 Divizii, intärite du çel

100 NOTITE ZILNICE DIN RASE=

inceput invaziunea austro-germana in Serbia i cand Bulga-ria §i-a aruncat masca jos,

bombardat Varna. S'a fie demonstratiune pre-mergátoare unei debarcari ?

Ar fi i timpul.

Dar noi ?Pandim momentul !...Momentul va II mai prielnic, dupa ce se va reaprovizio-

na i Bulgaria i Turcìa, iar Serbia ar fi nimicita.Ce mare nenorocire !

X. 1915

putin un Corp de Armatd rus, ar pdtrunde prin DobrogeaBulgaria, pentru á ocupa triunghiul Rusciuk-Tarnova-Plev-na, restul fortelor noastre, hordrat prin Transilvania si Banat,asupra comunicapilor austro-germanilor trecuti in Serbia.

Misarea noastra ar trebui, natural, sa. fie susfinuta deo viguroasd ofensiva a stangei rusesti,

O foarte virulenta campanie este dusa de ziarul EpocaJ'impotriva administratiunei rasboiului. Se reproduc actefacisiniile L. Este si momentul pentru, asa ceva !

25.X.19151915

In line cei dela Statul Major au inceput sa se desmeti-iceasca.

Mi-au trimis un ordin, prin care imi dau oare care li-bertate de a pregati dispunerea trupelor in vederea unei,opriri a inaintarei austro-germanilor, in caz cd ar incerca un:atac pe directia Orsova-Severtin.

'Pe de o parte s'au speriat se vede de progresele germa--nilor in Serbia, iar pe de alta au ajuns a se convinge ca nu seface fata situatinnilor serioase cu siraguri de batalioane, in.creerti muntilor, pe frontiera chiar.

Mai bine mai fariitt ,de cat nici o data.

'Situatiunea pe toate teatrele de operatiuni, neschimbaa.In Franta, hartneli. In peninsula Galipoli, stagnare. In

Caucaz miscari neinsemnate, in Rusia sz accentuiaza tot maimult reinvigorirea armatei rusesti.

Am fost la Turnu Serverin si am dat indicatiunile nece-sare pentru organizarea apdrarei i pregaiiirea unei eventuale.ofensive a noastre, in aceasta parte.

Este de prisos a spurte, ca dispozitiunile mele nu au ni-mic de comun cu copirariile cari le-au precedat. GeneralutValeanu pricepe situatiunea.

Curioasa este atitudinea Ivi Bratianu si a presei guver-namentale in chestiun.ea neregulilor la administralia

centralardsboiului.


Pe teatrul balcanic insa, nu inteleg planulCiermanii i bulgarii progreseaza, cad de fapt nu au la

fata lor de cat pe bietii sarbi. Aliatii eari au debarcat la Sa-Ionic, d abia stau apropiat de Veles. Probabil ea au forteputine, cola ce inseamna ea au inceput expeditia tarziu i camijloace inferioare trebuintelor momentului.

Rusii aduna forte in Basarabia. In ce scop ? Sá treaca pela noi sau sa le scurga pe Dunare ea sa debarce intre Tur-tucaia si Ruseiuk, dupa ce vor fi pus din spre mare picior pe-pamantul Bulgariei ?

Nu se poate sti nimic. Se constata insa din nenorocirelucrurile merg incet, foarte incet,

De asemenea neexplicabila este atitudinea Italiei inchestiunea balcanicd.

Nu este ea in stare sa trimitd, ce! putin 2 Corpuri deArmati. prin Albania de Sud sau in Muntenegru? In Alpicred sa aiba curand nevoe de toate fortele disponibile, asaeat organizarea unid corp expeditionar de vre-o 100.000 oa-meni nu i-ar compromite de loe pe front. In schimb Insavictorie in Balcani ar simplifica poate problema

1. AL 1915

1915 103

In loc de a face lumina si a dovedi daca au fost sau:znereguli, se iau masuri aspre contra acelora cari au procu-:rat mijlocul sa fie date in vileag.

Asa am facut eu in 19O? Pe de alta parte ,,Viitorul";gdsete cá este o infamie a se ataca armata, iar in 1913 cand-I se imputa acelas lucru, stia sá raspunda, ca nu ataca armata,-ci numai pe Militarii vinovati!... Dar Epoca" pe cine atacaazi ?

Deosebirea este cá atund atacurile eran gratuite, cacivinovati nu existau, pe and astazi aceasta nu este ina do-vedit. Din potriva, prin modal cum se procedeaza, lasa loc.presupunerilor cá denunturiZ nu sunt lipsite de temeiu.

De altfel, ea risipa a tost, lucrul este vádit, Acum, ca. se-datoreste ea nepriceperii sau necinstei, este egal, in impre-_jurarile de fata avem nervoe si de cinstiti si de priceputi, maieu seama de priceputi !...

An1 nadejde cá ziva socotelilor va veni i ca fiecare i§iva apata partea ce i se cuvine. Evident nu este momentulacum.

15 X11: 1915

Nu am mai inregistrat fap tele pentru a se desfasoara innele parti foarte incurcat, lar in altde nu este nimic deninde sempalat.

Pe frontal francez: nimic. Pe frontal rus: ofensiva ger-mana s'a oprit se poate zice ca total, dar nici rusii nu suntinc.a in mama' a face vre-o mi.scare de seamä. In once caz,pare a sunt destul de intariti acum pentru a rezista.

Pe trontuf italian, stagnatiune. Lupte de artilerie, bule-tine cu fraze pompoase, dar nimic substantial. Probabilstarea timpului este o mare piedica pentru italieni.

Expeditiunea in Dardanele, dupà at se pare, se va ter-mina in coada de pote.


Inceputd fard un plan complect, a dat rezultate dezas-troase, mai intdi pe apa i apoi pe uscat.

Este in adevär surprinzator Ca englejii s'd facd asaceva. In ori ce caz, aliatii au de inregistrat in aceasta partea teatrului de rdsboiu un dureros esec, importanta carui estecu atat mai mare, cu eat reusita expeditiunei lor in aceastäparte, ar ti-schimbat situatiunea in mod simtitor in favoa-rea lor.

In peninsula balcanica s'au petrecut lucruri dureroasedesgustatoare.Austro-germanii ajutati de bulgari s'au napustit asupra

adrbilor si i-au zdrobit. Rezultatul : Serbia scoasd afar% dincauza, Bulgaria si Turcia in masurd de a se reaproviziona cuarme si munitiuni dela puterile centrale.

De sigur ca lucrurile nu ar fi mers at'dt de neted pentru_austro-germano-bulgari, daca' interveneam fara ezitare dela_inceputul invaziei in Serbia.

Ce ne-a oprit ?Pentru moment, nu stiu.Aliatii i in ocaziunea aceasta au fdcut dovada de lipsd,

de hotardre si de energie.S'a trdmbitat ca Serbia nu va fi parasita.S'au debarcat la Salonic trupe franco-engleze. S'a vor-

bit de o intervenire si a Italiei, s'au facut demonstratiunipregatiri din partea Rusiei. Totul s'a redus insa, numai la oinaintare timida dela Salonic pand la Krivolac, urmata de oretragere mai mult decdt prudenta.

ltalienii i rusii nu au fácut nimic. Nu cu, simple demonstratiuni si Inca si mai putin cu vorbe, se poate opri cursulunei ofensive victorioase.

La noi, in parlament discursuri i iar discursuri!Parerile pot fi grupate in modul urmátor :

1915 105

Unii vor sä intrim numai de cAt alAturi cu austro-ger-manii. Unii vor deseamenea intrarea itaediatA in rAsboiu, daralAturi de aliati.

Unii ver sä" stAm la pând i sa mergem Cu cei mai tari.Unii in fine, cred cA suntem bine cum, suntem.Cei cari due destinele tArii 1111 spus euvfintuI, astfel

cá plutira in nesigurantä.Ce ti mai perfecta' pregAtire sufleteasca pentru intrarea

bite= rAsboiu cum nu s'a mai pomenit in istoria lumii §i incare s'ar putea &a' se hotArascA nu numai realizarea aspira.tiunilor noastre, dar poate chiar si de existenta noastrA.

Ne-au surprins timpuri mari cu oameni mid

8. 11. 1916

1 9 1 6

Am avnt vizita Conteamiralului Mihail Mihailoviciselkin, adjutant al lmparatului, prieten din copilfirie al Lasi se zice, fiu natural al Tarului Alexandru al III-lea,

Foarte increzator in mersul operaliunilor viitoare, cu,desavfirsire nemultumit de priceperea lui Poklewsky pe careIl crede putin potrivit i prin jtmiatati de vorbe m'a lasat aintelege cá nici Bratianu nu-i inspira multa incredere ; esteinsa convins cà Romfinia nu va merge impotriva Rusiei.

Ant relatat lui Bratian i inscris convorbirea cu amiralul..

Situatia pe teatrele de rdsboiu stationara, un singur faptcare ar putea sa aiba urmari importante, este luarea Erzeru-mului de catre rusi,

Daca in urma acestei victorii, rusii parvin a-si da manacu englejii din Mesopotamia, incercuirza dela Sud a Turcieiva limita din eir in ce resursele ei i va face sa fie dacaimposibila, dar cel putin de un rezultat indo?lnic, intreprin-derea impotriva Egiptului.

1916 107

La noi ?

Doamne, la noi !

S'a dat ordin ca pând la 15 ale lunii, toate lucrarile pefrontierà sá fie gata, intrebuintAndu-se i tucrAtori luati derechizitie. Mai zilele trecute s'a dat de asemenea ordin sfi sesuspende acordarea de concedii sï permisii.

S'ar zice cä suntem in ajunul unei mobilizdri!Nu ne-am hotáräst la asa ceva cand Bulgaria era fára

arme si munitiuni, cand Turcia era istovitd, cand Serbia eraIn picioare ; ce am asteptat pentru a ne botará'?

De sigur ca guvernul poate scl alba motivele salepentru a justifica tntarzierea de pana acum. Pentru orrzuldin stradd, aceste motive sunt ca total necunoscute. Sin-gurul lucra ce a vdzut, sunt unele mcisurl luate In armatd$i Cu ajutorut armatei In lungul frontierez spre Austro-Ungaria, mai cu seamci sore Ungaria.

Dar masurile luate in armatd, din nenorocire in locde a fi sporit capacitatea combativa a ogirli, a sicibit-o,ccici sporirea numdrului s'a obtinut prin diluare, ceia ce aadus sldbirea soilditôfii. Acest lucru s'a vazut ciar de ca-tre mtlitarii cunosccitori In materie. lar mai tc2rziu, s'a ud.zut de toatd lumea.

In 1913, pentru campania din Bulgaria, am pus pepicior de rasbolu 5 Corpuri de Armatd, a cate doud Divi-zii active $i cate una de rezervd. Cu alte cuvinte 15 Di-vizii, din cari 10 active $i 5 de rezervd.

Astfel constituitä Armata, a fdcut campania In con-ditiuni satisfácdtoare. Este dreptul ca a lipsit värsatea desscInge, dar 'in schimb au fost alte greutall pe cari a $tiutscl le Invingcl.

Astfel, a fost obligatc2 sá faca mar$uri obositoare,lipsitc2 de serviciile auxiliare, Coci urgen fa impuscl de situ-fiunea strategicd, a obligat corpurile sci se pue In mi$-,care de inflad ce au avut sub arme efectivele cerute demobilizare. In plin mar $ de desfcipirare strategicd, adicdo data ca trecerea Dundrii, a fost nevoitcl a traversa

Germanii au pregatit in taina o ofensiva asupra Ver-dunului ; pare ca au concentrat acolo 17 Divizii i tunuri420 si 305.

108 NOTITE Z1LNICE DIN RASBOIU

punce contaminate de holerd, de catre inamicul pe urmele-cdruia mergeau coloanele noastre.

Situaliunea era ca atat mat gravel ca cat servicille-auxiliare, deci atilt cel sanitar cat $i cei de subzistenfa,niel nu apucasercl meteor a trece Dundrea, and s' a Ilia-prin patrule contactul ca inamicul.

Din contra, pentru vittoarea mobilizare, pregatitä pe-timpul neutralitafit noastre, Ora a se fine seama de ex--perienfa din 1913, adicci de puterea noastrd de tncadrarearmare $1 echipare, s'a hotarat a se mobiliza 23 de Divi--zit tncepandu-se o nefasta acliune de dezorganizare.

Ne-a trebuit dot ant de $ovidirt zadarnice, a face ca,o Armatei care s'a dovedit In 1913 excelent operantcl,mat duper' trei luni de acfiune descuslitä set fie spulberatef

obligata a reveni la organizaflunea din 1913, mulfumiterdiscernamantulut grupului de ofiferi francezi dela M. C. G..care,sba dat firma! de cat seama de nuterea noastrei detncadrare $1 de valoarea technicei si tacticä a resturiiorcart au putut, drip(' retragerea dela Arge$, sd se tnchegeIn Moldova!

S'a ca$tigat ceva meicar din punctul de vederestim post factum, di nu I Dar se putea prevedea

acest lucru?Evident ca nu 1 Totusi unele barmen or fi putut

existe! Nu ne desparfeau de cat 9 ani de evenimentele dinRusia din 19051 $1 guvernul avea mijlocul de a se laminaasupra celor de a$teptat dela Rusia, praz Deputatul Siete..Dar $eful guvernului nu a fost in persoand trz Rusia?

Probabil ca daca a vorbit ca Stere, nu a facut-o pen-tru ca sá asculte ce spline, ci sä1 oblige sit faca cela ce-credea ca are dreptul sa spue si sei impue... Tot astfePand a fost in Rusia, nu au fost cdlittorii de instrucfie, cEmilt probabil ceileitorii de dat tndrumari.

15. 11. 1916

Pe pretul unor sacrificii asemenea celor de pe Izer, au.izbutit a lua un fort exterior ; a doua zi insa multumitá uneiviguroase contra ofensive, au fost asvárliti inapoi, pare din-colo de liniile proprii din cari an pornit la atad Daed se ade-vereste aceasta si francezii izbutesc a se mentine fard a maiceda o palmfi de pámânt, aceastá ?urità intorsátura a Incrw-rilor pentru germani, ar putea sa semneze inceputul dar-

Prevederile mele s'au adeverit, privitor la noi.Eram in ajunul unei mobilizari !Azi am primit ordin a da drumul oamenilor in conceda

pe serii. in vederea muncii cámpului.Ne mobilizám pentru a ne intepeni mai bine pe loc.

20. II. 1916

Situatia incepe s'a se limpezeased la Verdun. Atacal ainceput in ziva de 8.11 pe dreapta Meuzei eu rezultat, luatIn total, favorabil germanilor, cari au izbutit dupd unelefluctuatiuni, sà la fortul inaintat Douaumont, dar au fostnevoiti s'a se opreaseg inaintea liniei principale, care este la-Sudul tdeturei Vaux.

S'a inceput atunci un atac pe stánga Meusei, unde lars'au obtinut avantaje. Pare ea' s'a ajuns cam la aceiasi ali-niere cu linia de pe dreapta Meusei.

In ziva de 16.11 pare ea francezii, nevoiti retragelinia inaintata, sub o presiune puternicfi, si-au gfisit echilibrutpe frontul principal. Este de vdzut acum daed fortele grä-mädite de germani, vor izbuti sà rástoarne rezistenta linieiprincipale franceze si sA atraga in aceasta parte rezerva ge-nerar:S franceza.

Situatiunea la Verdun, stationara. Primul avant al °fen-sivei a fost infrant. Este greu de admis ca, o data scazutavantul, se va mai putea reinalta!

Avantajul surprinderei este p:erdut, sau a dat mai putinclecat era necesar pmtru a se avea victoria. De aci inainte,este foarte putin probabil a se mai produce un moment decriad acuta. Vor fi lupte ca si pe restul froritului cu rezultatalternativ i importanta va fi data mai mult de efectivelepuse in lupta, de cat de bilantul actiunei lor.

Se pune insa intrebarea, ce rost a avut ofensiva ger-mana la Verdun? Este exclusa ideia une incercari de asparge frontul francez, pentru a deschide drumul spre Paris.

Se poate face mai degraba urmatoarea presupunere. Ger.manii au suferit in ultimul timp doua esecuri morale.

Progresele rusilor in Asia si intarirea englejilor in Egipt,i-au facut sa paraseasca ideia unei of ensive contra Egip.tului... primul esec.

Pentru ca sa nu /ase a se trane concluzia ea' putereaofensiva' a neinvinsei Germanii a scazut, era neeesar lun suc-ces si un succes repede si cat se poate mai izbitor, pentruopinia publica mai cu seama, indiferent de importanta luistrategica, fata cu situatiunea generald.

Ce poate impresiona mai mult pe laici, decat luarea tmeicetati de prim ordin?

Daca in 10 sau 15 zile, Berlinul si Viena ar fi fostsarbatoare pentru luarea Verdimului, moralul am,belor na-tiuni s'ar fi inältat foarte mult i prestigiul lor in tdrile neu.

110 NOLTE ZILNICE DIN RAsBOIU

Ar fi incontestabil un mare succes pentru germani, dacaobtin acest din urma rezultat si o dovadd Ca francezii nupot sa-si pastreze sangele rece, in imprejurari grele.

24. 11. 1916

tre, s'ar fi ridicat incontestabil, cu atat mai mult, cu catgermanii au dat dovada, ca stiu cum sa procedeze pentru

atrage admirafia.

Mai este insa i o alta presupunere de facut.Se poate ca adevarata victorie sa nu fi fost cautata la

Verdun, ci in alta parte. Verdunul sa fi fost ales numai pen-tru a atrage spre el rezerva generala, in totul sau numadparte.

Daca este asa, apoi de sigur, &pa cum s'au desfasuratlucrurile 'Ana acum, actul al doilea va lipsi ti este posibilFA se prelungeasca actul I, aducand la Verdun si fortele des-tinate pentru ofensiva in al doilea punct ales.

Consilierul de legatie francez, cu care am facut eunos.tinta, mi-a spus cà aceasta pare a fi si parerea C. G. frames.Eu inclin insa tot mai mult spre prima.

2. III. 1916

M'a intrebat Bratianu asupra niasurilor de Iuat pe fron-tiera bulgara. Este foarte speriat, fiindca s'a semnalat adu-cerea unei Divizii la Cerveni Breg ! Vrea sa repete ceace s'afacut pe frontiera muntoasa. Dispunere de forte in cordon.

I-am spus parerea mea. Nu cred in o invazie bulgara,si chiar daca s'ar planui asa ceva (o preshpunere foarte neeintemeiati), nu avem nevoe a lua masuni de pe acum.

Stiu ce este a trece un fluviu si chiar daca ar fi hulgariiIn stare sA procedeze cu aceias iuteala, cu care- am procedatnoi in 1913, inca vom fi in stare sa facem fata situatiunei,dacii vom incepe a ne lua masurile de indata ce s'ar deseinnagruparea fortelor bulgare.

Am facut cunostint:a Cu noul ata§at militar rus, Colone-,lul Tatarinov. Mi s'a pdrut un om destept i militar cunos-cdtor al chestiunilor mari de organizare §i conducere a t'u-p elor.

Mi s'a plans ca este jucat ca o pApuse de cfitre Gene-ralul Iliescu, singurul cu care este autorizat de Brdtianu cavorbeasca, de chestiunile militare 1..

Brfitianu si cu Iliescu se complecteaza de minune, dinmenorocire in dauna prestigiului nostru §i de sigui' §i al inte-reselor viitoare.

Daca' m'asi bisela ce bine ar fi

ç. I1L 1916

Ionel Bratianu, din cauza cà s'a semnaiat rztragereaAmor trupe de pe frontiera Moldovei, se teme de vre-o sur-prindere si de aceia a intrunit pe Comandantii de Corp deArmatà, pentru a suspenda trimiterea oamenilor in concediu!

cerut motivele acestei masuri i dupà ce mi le-aspus, i-am obiectat cà prezenta sau absenta unui numar oarecare de oameni, niel nu grábete nici nu infarzie dispunereafortelor noastre pentru operatiuni in stil mare; a renuntat laputin fericita lui ideie a suspendärii concediilor.

Ce r'im este secondatSfi sperdm ins5 in norocul neamului.


O ofensiva peste DunSre nu se intreprinde Cu 2-3 Di-vizii, lar concentrarea unei mari masse, cu mijloacele de tran-sport bulgare, nu se face in 2-3 zile.

S'a convins, dar tot a insirat cateva batalioane pe Du-

3. III. 1916

O dovada cfit de slab este sfätuit Brätianu, din punctulde vedere militar, este faptul ea, la fin.ele lunij Ianuarie, aordonat s'a' se faca' lucräri in oraba' pe frontierä, lar cAtevazile mai tärziu, a ordonat trimiterea oamenilor in concediu 1.

Mi-a intrat un document foarte interesant in mfinä. Ocolectie din härtiile gäsite la Cdpitanui. von Papen i care,eolectie, tradusa in englezqte, a fost supusa Regelui George,

Documentul No. 13 este o scrisoare a printului Hatzen-feld catre von Papen (probabil prin Tulle 1915). lata- cestä iii acea scrisoare : ,,femeia mea ¡mi serie ea- Bulgaria vaveni cu noti de sigur, dupa strängerea recoltei, la finele luiAugust §i ea este sigurä cä Romänia va 14mâne inactiva'. Deoarece ambasadorul austriac, Hohenlohe este in Berlin, non-tatea este de crezut" 1

Printesa stia ce seria....Regret foarte mult ca am vorbit lui Take lonescu de

aceastä interesan (à brosurä. M'a rugat sä i-o i'mprumut.Am táctil greseala a i-o da. Nu am avut-o tnapoi.Daca ar fi azi ta posesiunea mea asi reproduce din ea

-triai multe pärti, de mare ¡atetes pentru noi

10. lil. 1916

Am pränzit aseará cu ministrul rus §i cu ata§atul mi-litar la D-na S.

Poklewsky este ori prea fin, ori teribil de naiv.Daca 11 crede in adevar pe Bratianu, este naiv, daca se

face crede este foarte fin ; nu .stiu insä ce va obtine=m'a intreb daca acum este cazul. a face joc de finete.

La Verdun, situatiunea in linii maxi, aceiasi. Germanifsunt increzdtori In rezultatul favorabil. Stall' Major nupoate sd intreprindd ceva, care ad nu, fie sigur"

Este o consolare i aceasta. Ar fi de §tiut dacd StatulMajor se astepta ca intreprinderza sd dureze atdt ! Cinestie cdt va mai dnra.

Cred cá pentru Germania se pune acum chestiunea cum_sä insfi cu cinste din incurcdturd.

Dovada este facutd, cd ofensiva cea mai bine preparatdpoate fi stàviità. InvIncibilitatea germana a devenitlegenda...

10. IV. 1916

Mi s'a mutat din senin, seful si subsefel de stat major.


ij el si atasatul militar sunt purtali Cu vorba; in cescop nu pot sti. Cine o poate?

Mi-a spus ed. &alarm are o mare ideie de mine si desigur cá raportuiile intre noi trebute sd fie bune (?)

I-am rdspuns cá azi eu sunt comandant de corp dearraatd si el ministra de rdsboiu. Relatiunile dintre noi nu.pot fi dec.& cele impuse de situatiunilg respective ce ocu-

Atdt at va fi minstru, Ii voiu da concursul in modulcel mai loial i Cu toate mijloacele de cari a putea dispune.Cand nu va mai fi ministru, va redeveni pentru mine omul'din 1909.

Dupd masd au venit ii alti liplomati de aiLa ordinea zilei Verdun-ul.

Dupä o lund de sfortdri cu rezultat minuscul, nu era o.temid lipsitd de interes Si de materie de desvoltat.

Din parte-mi, sunt fixat deja.

2. III. 1916

*) Vezi anexa No. 5.

101-6 115

Pentru ce ? Probabil pentru ca asa placut lui Ilieseu.Am intervenit sa-mi fie lasati pe loc. Raspunsul a fost oadevaratä necuviinta.

Am scris azi personal lui Bratianu, sper ca nu va mergeatat de) departe bleat sa ma faea a crede c pune iaraplicare tactica. de sicane meschine.

24. IV. 1916

Nadejdea mea a fost o naivitate.Am avut un raspuns din cele mai ridicule, semnat de

.Bratianu.Este inufil sa se mai ascuncla dupa deget.Am dat cartile pe fata i i-am scris cum i se cuvenea *`.In loc de sicane pe ascuns, de ilCUM vom avea rasboiu

pe fata i sunt incautat.Daca asi avea casa gata la vie, as incepe sa-mi due

lucrurile acolo, pentru a fi gata la once moment sa md sta.mut definitiv.

27. IV. 1916

Am avut vizita Locot. Colonelului Mircescu, atasatulnostru la Berlin.

Dei inca mare admirator al germanilor, este mai putinincrezator in rezultatul final.

Falkenhayn i-ar fi spus ca el a obtinut ceiace dorea laVerdun si anume, de a impiedica ofensiva mare franceza,proectata acolo

1-am spus lui Mireescu sa spuie din parte-mi lui

Trei luni dela inceperea ofensivei contra VerdunuluiStatta Major german nu intrzprinde ceva, de care sd nu

fie sigurMergi, de ap sigurantd !Dacd rdsboiul va dura ined un an i germanii vor duce

lupta necontenit la Verdun, se poate ca la urina urmei sdimpingd linia francezd dincolo de aceastä localitate. Caned-rind insd sacrificinl in oameni i timp de o parte, cutajele pur materiale, nu §tiu cine ar putea sd se mai indo-iaseä in ce parte ar inclina balanta.....

Despre avantajul moral, che_stiunea este mai discutabild..Un avantaj real., bine stabllit, in sensul dorit de ger--

mani, dupd presupunerea ce am fdcut, cand a inceput atacul,s'ar fi obtinut dacd cetatea cddea in 10-15 eel mutt 20de zile.

Dupd trei luni de sfortdri (0 cine stie cat va mal trece)izbutind, singurul avantaj obtinut ar fi sà devie ru0nea mairuled.

Este in adevdr o ru0ne sä intreprinzi ceva, pe o directierdu aleasd i cu mijloace inferioare rezistentei inamicului.....

Austriacii au inceput i ei o actiune ofensivd in stirmare, in Trentin. Regiunea este bine aleasä i directiunea.


kenhayn, cá trebuie sd aibd o ideie putin mdgulitoare de ceicdrora le poveste§te acest lucru.

OfenSiva francezd pe calea bared de cetatea Metz !

8. V. 1916

de atac de asemenea foarte bine. Daca izbutesc sa arunmpe italieni spre linia: Vicenza-Bassano, situatiunea forteloritaliefie din Canija sì Friul devine din cele mai critiez.

Este insa putin probabil ca austriacii sa dispuie de for-tele necesare pentru a duce la bun s:arsit o ofensiva' à fond.

Nu cred ca este un bluff; poate sa fie insa prega-tirea ca i la Verdun in ultimul timp a unei platformepentru tratativele de pace.

Ar fi culmea succesului pentru noi, cari asteptamtrenul nostru !

De altfel trenul nostru, deja prea intarziat, este asteptatde cei cari se uita in stele, càci pentru cei cari conduc ar-mata, a sosit din ziva in care s'a ordonat inceperea descon-centrarei trupelor.

Imbarcarea va avea loc in ziva cand se va da ordinretragem trupele de pe frontiera.

20 V. 1916

Ofensiva austriaca, fara sa fie prea ingrijitoare, a facutunele progrese la centru. A strabatut aproape jumatatetanta intre punctul de plecare i Bassano.

Daca italienili nu se hotarasc printeo contra manevra',cu mari sacrificii chiar, contra unui flanc al ofznsivei, situa-tiunea lor va deveni din zi in zi mai urita.

Prea sunt intelepti generalii intelegerii ; ar mai fi nevoitsi de nitel nerv, pe tanga atata creer !...

Ntistiu de ce mi se pare, ea' si Joffr i Cadorna suntvictima intelepciunei ',chi non risica, non rosica".

22. V. 1916

Este probabil sfi má 'bisel, dar in spiritul meu i-a formal


tot mai consistentà presupunerea, cd mutismul primtdui mi.nistru, datorit la inceput dezorientarii, a deventt in urmä opavazd la adapostul areia, a putut sa traga nesuparat fireleunei politici de duplicitate,

Când presupunea ca esitdrile ar fi putut sà provoaceo exploziune revolutionard, cred evita SA faca declaratiuniprecise, din cauza cd era dezorientat si nu indraznea sa sehotarasca intre cele cloud credinte in victorie. Situatia nuera, pentru el cel putin, ined limpede í credea cá victoriaeste tot atat de posibila pentru puterile centrale cät i pentrualiati. Astfel stând lucrurile, in spirant lui cel putin, de sigurii venea greu, far% sigurantd de succes, a face un pas ho-tdrit, in urma caruia sd se vadd in conflict pentru totdeaunacu sentimentut national sau cu partizanfi puterilor centratesi deci cu Palatul.

Cand mai tOrziu s'a convins insa cá opozitia face numaisgomot, dar ou mised si mai ales and si-a asigurat stareadc asediu in buzunar, ezitarea a luat o forma definitivSnumai in aparenta, In realitate s'a inceput in mod hotärit po-litica de duplicitate.

Locot. colonel Mircescu mi-a spus in mod sigur,Germania are din partea noastra si pe cale oficiald, asigu.rarea eá nu vom intra in actiune in potriva ei.

Scrisoarea Priutului de HatzenEeld trebue sd fie desigur efectul transpirdrei acestui angajament.

Pe de altd parte insà, tratativele ultra orientate cuRusia, ne asigura in potriva unei rupturi ca ea si astfel Bra-tianu poate sä spuna acum ca navigAnd in doted luntra a-scapat tara de prime:die.

Eilogermanilor, CS a evitat o invasie rush' ;c'd a evitat o istovire careia aw fi fost expusi, din cauza

iduratel rasboiului, daca intram dela inceput in el.Foarte important este faptul cd la inceputul lui Aprilie

,când s'a prezentat generatul Tanasescu Regelui, i s'a spus,cà rdsboiul acum s'a departat pentru noi.

In Septembrie mie imi spuseise, cu toate acestea ',pourle moment ce seraii de la follie furieuse, mais pour le prin.temps c'est autre chose, du resto nous en reparlerons".

Schimbarea aceasta sa nu fie datorita neisbandei dela.Verdun 7

In cazul acesta: ce se plarmiaMare rgspundere au cei dela carmg, dar si cei din opo--

zitie ni mai pitting.Vorbe, vorb i iar vorbe.Montente sau ocazii pierdute au fost, dar impasibilitatea

cu care am asistat la pregatirea si realizarea distrugerii Ser-bici, vor ramane pentru totdeaurta, daca nu o rusine,putin o ridiculizare a marelui succes obtinut, prin tratatuldela Bucuresti din 1913.

Daca ar fi trait Regele Carol s'ar fi gasit in fata unei-crude dileme in fulie-August-Saptembrie 1915. (vezi18.VII,914 ).

24. V. 1916

Se confirma ca o lupta navalä a avut loc tang stram--toarea Skagerak. Pare Ca englejii au avut pierden i serioase,germanii au fost 'find nevoiti a rupe lupta. Chiar daca inluptg, germanii au suferit mari pierden, este de consideratcare este raportul pierderilor la totalul fortelor disponibile.

Din acest punct de -vedere, de sigur cà avantajul va fide partea englejilor.

Se mai adaogä i faptul ea cel care ataca trebue fatal-mente sa aibg pierden i serioase.

Pe de alta parte se desprinde insa din aceasta luptasi faptul incontestabil ea englejii Inca nu cunosc tactica ger-manilor si nu au parvenit Inca a le rgspunde cu mijloaceprocedee adecuate.

Simptomele unor evenimente importante par a se arata,ca fulgi izolati, pe orizontul teatrului general de rasbolu.

Pare a la unitatea de actiune a puterilor centrale, sa varaspunde cu unitate de actiune din partea

Acum trei zile, mare batalie la aripa stanga rusa peiront de sute de kilometri. S'a anuntat &Pa' trei zile, ca la70.000 prizonieri ! In once caz aceasta actiune ofensiva.rusa, va avea un efect virtual asupra ofensivei austriace dinTirol, dupa cum anal trecut, cam la aceiasi epoca, ofensivaitaliana' a usurat nu putin, situatiunea rusilor in Galitia.

Bulgarii au patruns in Grecia cu vre-o 30-40.000 oa.meni. Se zice cà in baza unei conveirtiuni sub chezasia HM-

; este dé' vazut cum vor privi aliatii acest act. Pare,ca este vorba de o blocare complecta a Greciei. Ar fi o ju-matate de m'asura ; probabil ca alìaii inca nu sunt hotarati,pentru o actiune generala.

Daca sunt insa gata, producerea ei nu va infamia.

Perseverenta germanilor la Verdun, este dusa dincoloede marginile judeckii sanätoase.

Ce vor s'a obtina ?S'a zicem, ca maine ar lua Verdunul , ce vor fi obtinat


Meritul germanilor este de netagaduit i aceasta estemenorocirea lor.

Speranta, bazata pe o abilitate rasboinica incontestabila,in o victorie foarte, foarte problematica, Ii face s'a persisteintrto lupta ruinatoare i pentru dusman, dar poate mai rui-n'atoare pentru ei i sa-i dea un caracter tot mai crancen.

-27. V. 1916

Ofensiva rusa este un fapt pozitiv si se anunta pang,acum bane. Ar fi prematur a se face pronosticuri favorabile-pe baza prim,elor rezultate, cari sunt aproape nelipsite la °ri-ce ofensiva pregatita cu precautiune.

Mersul ulterior va depinde insa de valurile disponibiledin urma, cari sa se reverse necontenit prin spartura des-chisa, precum si mijloacele i promptitudinea cu care va iz-buti defensiva a pune stavila acestor valuri.

Ofensiva franceza din Champagne, s'a aratat mediocru,organizata,-eaci dupa un mic succes, a fost nevoita sa seopreasea i chiar sa dea inapoi.

Germanii au fost mult superiori ca pregatire in ofensiva.dela Verdun. Ei s'a,u inselat asupra puterii de rezistenta afrancezilor, plus ea' alegerea punctului de atac este o enigmastrategica, ffar tactic, propriu zis, o eroare.

Ori cum ar ti, revenind la ofensiva rush*, ea se desta-parà pe un front de aproape 300 km, dela frontiera noastraOra la Nord de Lutzk, care a si cazut in mainile lor.

Ofensiva are trei directiuni admirabil alese Kowel,

Stanislau i Cernauti.De sigur ea sprijinind mereu stanga pe Carpati, pe care-

1916 121

prin aceasta, dupa peste trei luni de sfortari titanice i pier-den i dureroase.., restabilirea preEtigiului ? Poate, dar numaiin galerie...

28. V. 1916

Ofensiva rusa in Galitia si Bucovina sel accentuiazA dince in ce ; pare sfi fie in adevAr ceva serios.

Azi se anunta luarea orasului Dubno.


s'ar pune solid stäpanirz, centru ar avea mijlocul sateze caci l'ar degaja amenintarea stangei. Ajunsi din nou peVistula, s'ar vedea ce-ar fi de facut in urma. Cred insà, catot patrunderea in Ungarlia, inainte dz strangerea rzcoltei arfi o lovitura mai decisiva, de cat orioz victorie prin bataliepropriu zisa.

Daca i italienii, dupa descongestionarea probabilà aIrontului lor, se vor hotara o data in esichierul Isonzo, la oactiune viguroasa sprz Karavanca i s'ar ajunge la o jonc.thine italo-rusa pe Dunare, räsboiul poate fi considerat la in--ceputul sfarsitului.

Cifra prizonierilor luati de rusi, dupa buletinul oficialeste de 64.000.

Adaogand Mortii si ranitii cari au putut urma Miscareade retragere, este mult probabil ca armata austriaca s'a" fi

suferit in primele zile o micsorarz ca numär de circa 200.000oameni sosita nu tocmai la timp, dupa pierderile serioase su.ferite cu siguranta In Trzntin.

Noi ? Noi suntem misteriosi, Bulgarii ne califica buni.Vohn sa inseam pe toti.

31 . V. 1916

1916 123

La Kalki, oare care rezistenta, probabil va fi infrantasi ea.

Se afirma ca pana acum austriacii sa fi pierdut numaica prizoniesi 113.000 oameni si 17.000 ofiteri. In ateva.zile I...

Cu toata simpatia ce am pentru italieni, trebue de real-noscut ca este o mare deosebire intre actiunea lor si aceia arusilor. Se, va zice terenul. Da, terenul prezinta greutati,dar aceleasi greutati au intampinat i austriacii in ofensivalor din Tirol si totuSi in patine zile au facut progrese, relativbunicele, piscand cam simtitor pe italieni ; aceiasi austriaci pecari rusii ii asvarle peste cap, desi fortificati in modul celmai formidabil posibil !...

Sa vedem dacä. cel putin acuma nu se va mica cu ceva,mai multa vigoare Cadorna ; posibilitatea o are.

Un incident.Pare ea rusii cari ataca CernaMii, voind s'a intoarca

dreapta austriaca', au trecut cu parte din trupe (s iice vre-otrei regirnente) din greseald, reala sau simulata, pe teritoriulnostru. Se intelege, Valva mare ; poate mai maro in gazetede cat in cercurile diriguitoare.

In once caz, pare ea s'a trimis o Divizie (a 8-a, Ge-neral Patrascu) in acea parte. In ce scop ?

Neutralitate armata ?,..

Un ziar publica ati, ca la sedinta Consliului de Min:stri,sub presidentia Regelui, Suveranul ar fi Epus: aprOb masurileluate de D-voastra. In nkci un caz Eu nu voiu face ca Regele-Constantin al Greciei.

Ce sa insemneze aceste cuvinte? Si mai intaiu au fostin adevar rostite ? Mi-ar parea bine sa nu fi fost.

Ofensiva rusä progreseazä, stânga este in fata Cernäu-centru pe HO-rodenca Buczaci, iar dreapta la Torcin-

West Lutzk, circa 20 km. Pare deci cd in adevär este cevaserios.

Deja panä acum,, rästurnarea obstacolului, inapoia cd-ruia se credeau austriacii inatacabili, numarta enorm, de pri-zonieri, priederilor simtitoare in morti i rdniti ce trebuefi avut, este un rezultat real si de o importantä care este po-sibil sd se rdsfränga asupra situatiunei generate.

Dacd germanii mai au disponibiliati in interior, atuncide sigur cá surprizele brusce pot fi evitate, dacd insd au is-tovit in fata Verdunului tot, atunci sau lasa pe austriaci soar-tei lor, cela ce va avea ca urmare o apropiatä aparitie a rusi-lor In vecindtatea Sileziei supexioare, sau aleargd in ajuto.,rul austriacilor degarnisind vre-o parte a frontului, fie inRusia, fie in Franta; este mult probabil sa pfiteascä' intoc-mai ca austriacii, cari si-au pregdtit atacul in Trentin in de-trimentul soliditàtii frontului din Galitia si Polonia!

In Italia crizä' ministeriald.In toate pfirtile se produc evenimente politice, sub in-

fluenta opiniei publice.La noi unde se strigd si se scrie mai mult si mai violent

ca ori unde mimic !Ce cuminti suntera!Niste castrati nu ar putea sa fie mai cumintiAvem cärmuirea pe care o meritäm.

45. VI. 1916

Pare Ca ofensiva rusd, de si in.ed in progres, a venit incontact pe punctele mai inaintate, Cu rezervele i intfiririlea ustriacilor.


2. VI. 1916

Italienii au oprit ofensiva austriac5 din Trentinle sigur cade aici inainte nu mai au nimic de temut. Vor,

1916 125

Care va fi rezultatul 7DacA este oprita, num,ai cu aceasta simplA concentrara

inapoi a apArArei i numai cu putine intAriri, aduse din ye-cinAtAti, atunei situatia generala probabil va rämane, pän.Ala noui operatiuni, neschimbatA.

DacA din contra, rusii dispun de mijloace destul de largipentru ca s'A marga inainte, atunci o schimbare In ituatdagenerala este

Austro-germanii vor fi nevoiti sá aducA forte inseninateIn partea aceasta a frontului.

De uncle le vor lua 7Vor degarnisi fronturile lor in alte pärti 7 Este4 putin

probabil.Mai admisibil este ca vor duce in Galitia disponibilita-

title din interior.In cazul acesta, o ofensiVA in alta directiune, din partea

aliatilor, va avea sorti s'a nu fie intAmpinatA de cAt cu tru-pele kocale, sau mutt intArite cu ultimiledacA vor mai avea. In once caz, o a &Ala directie ofensivA'ar clarifica situatiunea, din punctul de vedere al fortelordisponibile l ar permite aliatilor sA intreprindA o nouà ofen.sivA, pe o a tre-ia directie In perfectä cunostintA a situatiu-nei adversarului i deci cu multi sorti de reusitfi.

In caznl, putin probabil este drept, cA austro-germaniisA nu mai albA cbiar de acuma cu ce intari frontul dinGalitia, atunci rusii vor putea ea, obtie rezultate enorme. Eiar putea nu numai s'a recucereasca terenul pierdut anul tre-cut, dar s'a pAtrundA si in Ungaria, ceia ce din punctul devedere economic, mai mu/t de CAI din cel strategic, ar aveaurmfiri enorm de dureroase pentru puterile centrale. ToatArecolta de pe teritoritul reluat si cucerit de rusi, ar fi pierdutäpentru ei si aceasta a insemna foametea.


relua ei acum ofensiva, cu mai multa vigoare. Nu au de catvre-o trei luni cel mult de operatiuni in munti. Daca' nu sta.bat bariera pana la finele lui August, atunci vor stape loe o iarna.

Dar noi ?La noi, este foarte curios cela ce se observa.Cu cat situathmea se imbunatateste pentru aliaçi i Cu.

cat unionistii par a voi sá faefi mai multa dovada de ener-gie, cu atat spiritul rasboinie in cercurile de drept, scade.Ceia ce este insa si mai curios, este faptul ca aceasta sea-dere a spiritului fasboinic s'a intins in cercuri tot mai largisi mai intinse in massa natiunei.

Eri un general imi spunea ea' daca anal trccut am lasatmanile libere bulgarilor, am facut-o probabil pentru Ca amfast amenintafi de austro-germlri.

Bietul om poate îi inchipuia ca ar fi fost cu putintaluam o pozitiune hota: ata de partea aliatlior, fära sá fim inprimejdie de a trebui sa ne masuriim cu cineva ?

Cu alte cuvinte: voim Ardealul, voim poate si rasbolu,.dar fara dusman

Suitt unfi, cari au inceput sii creada' in politico opor-tunistä si nu sunt putini acestia.

Din parte-mi o gasesc foarte primejdioasa.Dacli punem necontenit la conditiuni, daca tot amanam

pentru diferite motive, pana ce inteo buna zi balanta va in-dina in mod irevocabil in o parte, atunci de sigue c_A- nu vom,mai fi de vre-un folos pentru cauza generala.

Este drept Ca putem intra in actiune pe socoteala noa-stra proprie. Dar atuncl, totul va depinde dezult a tul local obtinut de no!. Suntem

1916 127

noi Finvingatori i parvenim sá ocupani ceia ce nfizuim, inain.te de incetarea ostiliatilor, bine, dar daca' suntem opriti caitalienii, sau da ti inapoi chilar ? In caza! acesta cu ce titlu nevom przzenta la stabilirea condiliunilor de pace ?...

9. VI. 1916

Ofensiva rusä pare totusi ea' se desfasurä necurmat inmod favorabil, mai cu seama la extrema stangfi.

Rand pe rand Cernanti, Suceava, Seret,Gura Humorului, au cazut in inâinile rusilor.

Asiguraa trecatoarea dela Putna spre Transilvania,stanga rus'a va putea s'à se rabata spre Nord West si pe mà."-stirá ce va inainta, frontul se va restrange i apasarea vacastiga in intensitate.

Obiectiveie mai importante inainte de Lemberg, suntStanislau i Stry, caci stfipanesc Iiniile ferate ce dela Lem-berg tae Carpatii..

Pe de ala parte, ajunsi pe frontul StryBrodnyDub-no, situatiunea rusilor devine foarte anieninätoare nu nu-mai pentu Ga1iia occidenta15, dar si pentru regiunea migarádintre Budapesta i Carpati.

Este posibil insa ca pentru atingerea acestui fronttrebuiasa sfortdri mari i ceva timp, caci se afirm'a ca- oconcentrare de forte austro-germane in catea rusilor, este incurs.

12. VI. 1916

Ofensiva rusa' mai.progreseaza numai u stanga, dreap.ta este Omita sau stà pe loe, centra in lupa' serioasl cu in-täririle austro-germane.


Cred ca presiunea vigfuroasa cu stanga va duce la re-zultate favorabile si la centru; in cela ce priveste dreapta arfi chiar primejdios a o impinge dincolo de Kowel.

In cotice caz, pare a incepe un period de stagnatiune pe2 sau 3 parti ale frontului ofensivei. Se poate cá aceastà.stagnatiune sa fie datorita i necesitatii de a reorganizaregrupa trupele precum s aceleia de a impinge artileriagrea i depozitele de munitiuni inainte.

La Verdun germanii au reinceput sfortarile lor cu o vi-goare accentuata.

Care este ideia cälauzitoare a acestor nesfarsite opin-tiri ? Ce se urmäreste ?

S'a zicem ca ar cadea Verdunul... si pe urma ?

In Grecia aliatii s'au hotarat la un demers energic. Le-a?frebuit vreme sá faca asa ceva!

Guvernul a fost nevoit sa demisioneze ; s'a constituitunul de tranzitie care sa prezideze niste alegeri, cu desavar-sire libere. Armata a fost demobilizata.

Se va intampla i la noi ceva simiar ?Vad ea federalistii se misa', dar mi pun multa sperantà.

in eficacitatea miscarii lor.O parte a opiniei publice este convinsa sincer, sau pen-

tru alte motive, ca politica lui Bratianu a fost inteleaptaprevazatoare.

Ce ne faceam noi daca intram in razboiu ? Patean" caBelgia sau ca Serbia. A stiut Bratianu ce face. Daca a stiut-ce face ,atunci cum se explica acei bani svarliti cu nemiluitaIn 1914, pentru improvizarea unei echipari medievale ?

Dupa o stagnatiune de cateva zile, foarte explicabila dealtfel, ofensiva rusa reluat cursul.

Impingerea se face cu aripa stanga. Arstriacii au para-sit cu totul Bucovina ; pare ca rusii au patruns chiar dincolode creasta Carpatilor prin pasurile Tihuta i CarlibabaTransilvania si Marainures. Desigur ca nu pot fi de cat in-cursitmi de cavalerie.

Colomeea i Kuti su,nt in stapanirea rusilor. Obiectivularmatei va fi desigur Stanislau.

Germanii gfamadesc forte spre Rowel, pivotul conver-siunii ru0or. Vor izbuti sa arunce pe rusi inapoi ? Ar fi osituatiune cu oare cari nrimejdii pentru acestia din urma, incaz ea nu ar avea la indemana rezerve puternice, ceia ceeste putin probabil.

Dupa modul cum a fost pregatita, indrumata si dusapana acum ofensiva rusa, nu este exagerat a spune ca gene-ralul Brussilov isi cunoaste meseria...

Telegramele anunta cá italienii fac progrese, dei defapt urmarind pe harta aceste progrese apar microscopice,pe cand in comunicat sunt zugrävite cu colori foarte vii.

1916 129

Cum se explica stinjenirea a sute de mii de oameni delaocupatiile lor si a mii de ofiteri de rezervá ?

Cum se explica suspendarea mersului normal al instruc-tiei cadrelor si ofiterilor de 2 ani si svärcolirile organizatoriiIn armata, astf el ca in loc sa o intareasca a slabit-o.

Adevarul este ca a fost si este un dezorientat.

19. VI. 1916


De sigur ea' momentul este prielnic pentru o actiune ita-liana energica. Se va produce ea ? i in ce directie ?

Ori care ar fi planul actiunei ultetioare, creddiul ar trebui sa fie, in urma experientei t'acure, asigurareasolida a stangei. S'ar obtine aceasta prin impingerea actiu-nei in Trentin pana la MeranBozenTolbach. In a-cest caz, actiunea pe Isonzo ar putea s'a se desfásoare taranici o primejdie mai departe in once directinne s'ar voi.

Vineri 17 curent am vazut pe Take Ionescu.Mi s'a parra i descurajat i inca nefixat asupra celor

de facut.I-am spus cà daca lucrurile vor merge rau, raspunderea

opozitiei nu este mai micà de cat a guvernului.raspuns

Ce putem face !Da, acum este greu, de si tot ar fi ceva de t'Azur, dar

chestiunea este asupra cui cade raspunderea a s'a ajuns laaceasta raspantie ?

Dimineata vazusem pe I. Gradisteanu, jara% descurajatnestiind inca' bine ce ar fi de facut. Crede ca ar fi un Mij-

loc, s'a se prezinte un memoriu in care sa se spuitä. hotäratSuveranului, cá daca nu i-a o hotarire, opozitia va ruperaporturile cu. Coroana.

Mijlocul ar fi eficace daca s'ar alipi la opozitie i dizi-denta liberara.

Un alt mijloc zice ea ar fi o miscare revolutionara. Nuvad cum s'ar produce asa ceva.

Dupd amiazd, mai tdrziiu am intAlnif inampldtor pe PA-rintele Lucaci. Sigur cá vom intra in curand in actiune.

Incontestabil cd ofensiva rusfi a m,ai dat putin curaj fe-derallistilor si multi din ezitanti es din amorteald.

Bratianu a gdsit un anesteziant si pentru imprejurareaaceasta: sà asteptdm limpezirea situatiei in Grecia !

Pfind atunci multe pot sttrveni, in mica caz o reintrareIn apatie, cu sigurantA i asta este ceia ce ii trebue.

In definitiv, dintre toti pe cari i-am vAzut, mi s'a pdrutea' Take Ionescu este acela care vede lucrurfile tot cel maiclar, dar intrebarea : ce putem face, m'a uimif.

Afunsi la acest punci al sittradunei noastre pe timepul neutralitätfi, situalie care a semnat In toatä puler eacuoântultd un punct mort, Inceputul deslasurärei evení.mentelor tragice prin care am trecut pad la semnareapä cif, este de toatä importarda sä aoem prezente uneleidei si conoingeri, carl au constituit armatara sufletuluinostru atunci cand ne-am gäsit in fata ce/el mal martprobleme ale neamultd.

Reproducem pentru aces( slarsit un ele fragmentedin rapoartele Confetti( Czernin, Ministru plenipotentiaral Austriei, extrase din Cartea Rosie Austro.C.Ingarä, pugblicatä in edattra Regele Carol 1917.

Documental 53 (pa g. 37).Contele 'Ottakar Czernin, catre Baronul Burlan

Bucuresti 13 Mai 1916

Ca armare la telegrama mea de eri, am onoareade a recta cu amänunlime, conoorbirea mea cu D01 Bräo

asupra situaliunei generate.Domnul Prim Ministru a incepat prin a spune cä

simte trebuinta, dupä mai multä oreme, are a oorbi camine ca total deschis, peraru agmi explica unele lucranipe car!, pana acum nu le-am inieles, deoarece se parecä In unele punce" asi fi de add pärere de cat dânsul..


Ca t despre Dosa, e un om pe care addle märuntisuriale zitei nu.1 citing. Daca Verdunul cade sau nu, dacciMean loc oare care castiga un Kilometru pat. tat sau nu,if este cu total incliferent, cad aceasta nu va Izotärä MS%boial. Hotarcitor va fi daca until din cele cloud gt upurtIn tupid ar putea I eu.51 sä sdrobeascä pe ce/ala/t, saudaca ambele pärti s'ar convinge cd nu pot invinge si arincheia pace cam pe baza statului quo. In ambele cazuriinsä politica sa va fi fost cea justa. In caza/ día urmä celmat probabil paced viiioare va creed o Europa, careabia dacä se va deosebi de cea din 1914. Toate groza..vele jerife si pierderi vor it`i fost zadarnice si intreagaRomanie if va fi fost recunoscätoare ca a fez* tara degrozabille acestui räsboiu (null/. Daca Insä intr'adeoar ungrup cic clusmani ar reusi &I../ nimiceasca pe celaialt, eimposibil ca un asem enea eveniment sä se indepluzeascasubit 4s. i neobservat si pentru Romania va fi ,deci incadestul timp ca sä se hotarasca. Di Brätianu nu crede inacest sfärsit, daca insä totusi s'ar produce, apoi ant dezhe ar mai putea trece pad atanci. deoarece la &idunlit din grupul de puteri, nu se obserod simotome deepuizare. Dat fiind insä ca. Romania nici nu poate suoporta un räsboiu Lare sd dureze ca anti, este evident adea trebue sä astepte.

Dupä D.1 Brätiana insä, ambele partt cari vorbescmereu de victorie, vor recunoa,sie ca premed cd o victo.rte nu e ca putinta, ba cä acest rasboiu va ramane farcirezuhat (et que cette guerre finira en queue de poisson)...Rusia nu va admite nici odatä ca Serbia sa dispara, dea cela nu se Da creea o Bulgarie mal e; nici odatä RusiaMI Od ceda Polonia si Mt se Od 11100i Cd Sd. ded Rornâoniel Basarabia. Europa este intr'o stare de infrigura t e, careimpiecitca °rice judecad 'impede ; el insa, Brätianu, sioapästrat sangele t ece.

Pe premed Ca' nd rusii emu in Carpal, el a fost a,-saltat sä intervie contra noasträ, de oarece a sosit star..situ! Monarhiei" 4s z acum not am gonit pe toll tnamicii

1916 133

,s i ne &lam adiinc in tara dusmana. Ar mal puled firmaInca alte faze chiar defaDorabtle pentru not farä ca säaduca totus( o deciziune. Acest fasbotu nu e ca altele ; elnu are precedent in istorie ; de aceea toate analogftlesunt gresite. In ce situatie ar fi Romania, daca urmandpr000catiunei noastre, ar II (twat in 1914 aläturt de notIn rasboiti ? Cu síguranM rust( ar fi invadat toatä Mol-dova a jumatate din Romania ar fi aSkiZi o gramadä decenusa. Romania insa nu poate suporta ceea ce su-porta marl Pulen si pe cand acestea bate sangereazadin pi-kind rasbolului, Romania face afaced destul debune si, afara de cateva cap ele infierbantate, nimeniIn tara nu se mal plange.

Cat despre Dosa s'a desoätat de a face o política baozata pe combination( de olitor. Nimic nu se poate pre%Dedea st poate Ca peste vase Zuni, situationea va fi catotal dad 51:1 va sí!! sä (a ca total alte hotarart. Astäzineutralítatea este sin gura política justä pentru Romaniasi oricine, in local luí, ar fi procedat in ultimii do( aniaide!, ar fi fäcut mat rau.

Daca insä cum e de presupus rasbolul acestacel ma( oribil dintre loa/e, ar fi si cel mal lard de reozultate, apoi foarte repede ,Si in mod automatic, s'ar desivoila taräsi rapot turf normale intre Romania si PuterileCentrale. Aceasta se vede doar de pe acum. Necesitätileeconomice stint mal tart de cat momemele sentímentale.Romania si Putetile Centrale isi sunt necesare reciprocsí se Dar regäsi, ca bate cele ca te 45»d11 intamplat.

Acesta e contínutul expunerifor Dolui Brätíanu síDechlul si nottä tuturor cunoscutul sat% crez : a lama rzeneutral cat de malt amp ca putintä st dacä un grup dePutert e rapas, a se indrepta inca in ultímui momentimpotríoa luí. Nou neoa fost sincerítatea fära de ruo511ze ca care D-I Brätianu a vorbít ,Si co care el alioawl imi clädea a intelege ca Dom vedea Romania con:


Era noasträ, de tndatä ce neoar socoti batati. E drept ca.Primal Mtnistru a intors, In fungal su &scars, cliestiao-nea mal malt contra Rusiel si a repetat mereu cä poseosiunea Basarablei färä zdrobirea Rustei e cu total färäde valoare pentru Roma' aid.

Cu aceasM ocaziune insa, Primal Ministra m'a läsatsä intreoad un aft moment, care färä a fi lost anumepronuraat si färä a fi fost trzedit. e tofu's( interesant. Dosam'a läsat sä stmt, cä considerä distrugerea Monarlitei caposibtiä, cea a Rustet ca imposibtlä, cá de aceta posesoestunea durabilä a Transiloaniet se poate imagina, cea aBasarabiet insä nu.

Se tntelege dela sine ca am data malt de opus opirniunilor Dolui Bra liana. Mentionez totasi räspunsal meanurnat pe scurt. Am combätut vedertle Dolut Prim Mo.ntstr a din indoitul punct de oedere al morale!' ,si al ratio,and. Am insistat asupra aliaraei si a consectraelor el siam läsat pe DI. Brattanu sä inteleagä cä e aid o &vetogenta insurrnontabilä intre opinianile noastre. L'afil mailäsat sä Inteleaga ca un räsboi färä reza/tal e tot atat de-exclus ca si 'infra ngerea noast7a si cä posibilaatea une!'cooperäri ca not, dupä ce oictoria ne va fi asiguratä,e o tluzie."

109

Contele Ottokar Czernin catreBaronul Milian

Bucuresti .26 August 1916.

Telegrama

Donal Brattanu ca care am °orbit Erica' indelung intimpul noptii, mía declarar tn modal cel mai hotarat-cil °owe si poate sä ramae neutral 51 cil va rämâne. Con.silica de coroanä de maine tmi va doped( ca. spurze.

Latin des Balcans.

133

admiral. Mod spus cd Cons(hill de coroand a fost con:oocat contra tzointel sale í m'a läsat sä tnteleg ca DonutMalorescu ooeste säzi- ia focal.

Primal Ministru miza declarat de mai multe oriRomania, sub conducerea sa, ar infra in räsboiu numaitrz cavil cand ar ft ataca/a; o intentiune pe care el oatribule in mod hotardt bufgarilor.

Consilial de Coroanä oa lt probabil amd nat pentruclupd amiazd.

Se inmultesc simptomele cá si Majestatea Sa Regefee hoiärdt la rasboi."

* *Este loarte probabil ca sä fie si multe exageratiuni

in aceste traducen, cdcz nu se poate into stared suffeteascda Ministrului austriac. In °rice caz insd marea täspunzdere ce era legatä de &care cuodni al säu trebule, säz1fi obligat a fi cdt se poate ae circumspect

De aftfel pentru a complecta itziru cdtoa tabloul, add%-og aid unefe randuri irase dintr'un ziar francez, tot dintimpul neutralitätil noastre, datorite marelui om pod&francez: G. Célmenceanu.

Samendt. 3 julliet 1915

L'homme Enchainé

.........La Roumanie se laisserazPede tenter par toffre dene sais quelle quasíautonomíe transiloanienne?

J'ai cessé d'y attacfzer auiant d'importance, depuis quece pays s'est déoollé a nous dans la nudité d'un orientazlame que ses anciens mattres ont í remarquablement-reussi a luí inqulquer.

.11.yerait bien injuste de ne pas tenir compte de la

In ziva de 17 Iunie, o miscare ofensiva a inceput, pe unfront de vreo 40 km. in valea superioara -a Sommei, unde seleagä frontul francez Cu cel englez.

Pang acum se anunta cà ofensiva face progrese,Nu cred sa fie insa ceva serios, din cauza frontului res-

trans pe care este indrumatd actitmea.Nu este exclusd totusi posibilitatea de a se Färgi fron-

tul incetul cu incetul. Natural c5, &Ica ahai sunt deja pre-gàtiti pentru a da räsboiului o mai mare iniensitate ca pangacum, era indicat ca ofensiva rusa, atat de bine inceputa,fie urmatà de o alta pe frontul occidental, ca apoi i aceastasá fie urmatä la randul ei de o a treia.

Valea superioara a raului Somme, ca punct de plecareeste judicios aleasà. Se anuntà cá francezii ar fi facut î zilelede 18 si 19 cam 6000 prizonieri, iar englejii 2500; nu estemph, dar totusi ca inceput este ceva.

Important va fi cand ofensiva se va gäsi in fata rezer-velor ce-i vor esi in cale.


,haute oateur intelectuelle el morale d'fzommes comme,M. M. Rlipesco et Tahe Ion esco, inoarieblement fi,.déles à la traditiun ae leuy sang. je les crois zin peunag à oral dire. je serai tenté de, les eic louez quand11 apparait trop clairement que fears adoersaifes au

igouoernement, ne le sont pas assez.ne suis naturellement pas dans le secret des

,conoersations are M. Bratiano aoec la Triple.Entente. Je,serais bien surplis s'il en avail laissé ignorer quelquechose a Berlín, etc. etc.

(ss) G. Clémenceau

21. VI. 1916

Ofensiva franco-engleza se mentine. Pare eá are maimult caracterul unei lupte de uzura i fixare. Daeä se varargi frontul suficient pentru a inlesni mai mult o impingereviguroasd intr*o anumita directie, di directia pe care esteindrumata in momentul de fat:a nu ar fi tocmai cea indicatapentru o asemenea impingere.

Pána in prezent au fost capturati 15.000 de prizonieri.Nu este mult, dar destul pentru a mai tempera trufia pru-siana.

Ofensiva rusa Isi urmeaza cursul.

VI. 1916

1916 137

VI. 1916

Se da ca ceva pozitiv ofensiva aliatilor dela Salonic.Pregkiri se fac in vederea unei foarte apropiate indrumkia actiunii.

A treia loviturd, pe o directie, daca se vrea secondarkdar care poate sa ia caracter decisiv.

Se indica Monastir (Bitoha), ca Prim obiectiv.Este posibil ; pentru a stabih legatura intre grupul Sa-

ionic i grupul Valona, dar o data aceasta obtinuta, care vafi punctul de orientare generala a operatiunilor ?

Important ar fi a faia eat mai repede legdtura intre pu-terile centrale i Turcia. Aceasta se obtine pe trei directiuni :Ni, Sofia, Adria_nopol. Prima este cea mai simpla, cea maiusoard geograficeste, dar si cea mai avantajoasa rezistentei,daca- mai pot fi disponibile rezerve din Austria si Germania.

A doua ar duce direct la rezolvarea chestiunei bulgare.Terenul este mai putin avantajos.

A treia ar rezo1va indirect chestiunea bulgara, daca s'ar

Ofensiva franco-engleza se mentine, cu progrese micidar definitive.

Ofensiva rusa a devenit mai lenta, dar se mentine. Ko--vel este amenintat. Stanislau asemenea.

7. VII. 1916

Am vazut pe Filipescu la Calimanesti, foarte suferind..El afirma ca in 10-12 zile intram sigur.

Bratianu trebue sa fie la capatul ezitarilor; Regele vamerge Cu toata siguranta, caci nu-si va periclita tronul, aeum.ea este pe el. Si apoi este Regina, care cu energía si abilita.tea Ei va sti la mom,entul prielnie sa-L impinga.

Toate aceste argumente nu an miscat niel o linie la zidulpzsimismului, inapoia ciíruia sal convingerea mea, ca cei ce.au a hotäri sunt sau dezorientati, sau de rea credinta.

Doresc sà mi irisaDe altfel toata llamea este convinsa ea intram.


ajunge la Marea Neagra i s'ar inlesni o debarcare rusa la,Burgas.

Linia de operatii SalonicDedeagaciAdrianopole arputea fi continu ocupata cu ajutorul marinei.

O foarte urata surpriza ar fi in once caz, daca' °data cuInceperea ofensivei dela Salonic, ar apare in prima liniefata bulgarilor, trupe rusesti.

De fapt nu se stie rrimic despre destinatiunea nus,ilor debarcal la Marsilia.

4. VII. 1916

Prima stire care o cap& la intoarcerea mea in Craiova,este ea s'a dat ordin a se trimite discret un batalion din Re.gimentul Dolj, la Poroina si o baterie din Reg. 9 Art. la Bum-besti.

Iaräsi strategie de farmacisti !Uncle vom ajunge, daca va fi ceva serios, cu astfel

conducAtori, sau mai bine zis inspiratori, cäci condueitorinu avem !

.11. VII. 1916

1916 139

Sä dea Dunmezeu ca toatä aceasta lume sä aibä drep.tate.

Filipescu mi-a spus cà Iliescu nu va fi Seful de Stat Ma.jor. Acesta insusi trimis ifispuns ea' renuntä. i aceasta Mise pare o farsä, dar in once caz, dacä nu va fi Iliescu, cineva fi ?

Zottu 7!Iliescu mi-a spus si mie la minister acum catva timp ca

nu se gandeste a merge la M. C. G. I-am spus cá foarte cu.minteste ar face, dar stiam sigur ea' va fi altfel i altfel a fost.

Se zice ca Coandà nu va comanda o Armatä, ci va fitrimis inteo misiune diplomaticd. Altii spun ca va fi genera-lissim.

V. VII. 1916

Eri luat rämas bun Generalul Väleanu, care este.numit comandant al CETATII BUCURESTI !

Domnule General,Majestatea Sa Regele, judecând propunerea de Mao,


El era hotarit, prin ordinea de batae sa comande la mo-bilizare Corpul L Suntem zice-se In ajttnul mobilizOrii si estedat la un alt serviciu!

Mai este de inteles ceva ?Mai mult. VAleantt spune cà vorbind en Bratianu, ace-

sta i-ar fi ; te-am luat pentro putin timp. La mobilizarevei comanda un Corp de Armata. Care ? nu stiu !

Va sa zicä acum trei luni destina' pe Valeanu la CorpulI de Armata si in vederea acestei destinatiuni, ColonelulVaitoianu, seful meu de Stat Major este mutat dela Corpulde Armata la trupd, aducOndu-se Colonelul Vradescu laCorpul de Armata, lar astazi spune ca nu stie la ce Corpde Armata va fi Väleanu!!!

Motivul: trupele din Oltenia stmt destinate la defensivä,caci pe aici inamicul va lua ofensiva cu 3 Corpuri de Armata.Valeanu va fi trimis ales de Rege sa comande pe o di-rectie pe care Se vor executa operatiuni strategice ofensiven...

S'a comis enorma greseala a considera fortificaaileneterminate, pe jumatate parasite si fara armament& neocesar, ca cetate I .51. se destina -si um comandant luat¿eta trupa

Cateva fun, mai târziu aceasta cetate fära mUloacede aparare a fost bombardata de aeroplanele gerrnane

Au pläilt sutele de victime, din populatia ciollal

Peregrindrile Generalulu Wilecnu, nu s'au termiratMai tdrziu In 1917 cad, perfect justificat, l'am mu-

tat dela Corpul IV la Cor pul II, aceasta era sd-1 costeavansarea la gradul de general de Divizie.

Dar pentru a se vedea mai bine mentalitatea care dom.nea atunci i procedeele Intrebuintate, public scrisoarea Geoneralului Adjutant Rdmniceanu i rlispunsul ei :

Casa M. S. Regelui 1.X11.917

1916 141

intare a Colonel(lor ,s1 a Generaldor de Brigada lagradul cíe general de Divízle, a väzirt propunerea Dos.pentru inaintarea Generaluluí Väleanu.

Cum Mafestatea Sa stia cä aotí luat comanda Gene%raluluí Väleana, dela Corpul IV ArmatO tocmai in moomental actitazei, câncl avea ocaziunea a se manifesta cacomandan!, si loot? trecut la Corp& II care nu aveaatunci tact o actiane, Mioa ordonat a Dd raga sä &lie%bola a rcispande, daca trecerea dela Corpw IV la CorpulII are vreo legäturä ca propunerea specialci de Mai:darela grad& de General de Dívízle.

Aceasta, pentru ca Mafestatea Sa Regele sa poatahotel Pl.

Va rog Dole General sa prímiti expresiunea devo%tamentalui mea.

Al Divs.General Adjutant Ramniceanu

1.XII. 17

labile Domnule GeneralAm cera! strämutarea Genera!alai leanu cíela Coro

pul IV la Corpul II in zitra de 1 August lar propane%rea pentru trzaintarea luí la gradul de General de Díovízle am formulatoo la 15 Septembrie.

Compararea acestor cloud date, duc firesc la con cluzíaca motívele cart m'au determínat a cere mutarea nu aufost de natura a considera pe alter ca ne mal meritând

inalrzta.Propunerea mea s'a bazat pe :I. Aprecierlle mete din cursul celor (reí aní cat

am avut pe Generalul Vâleanu ca comarzdant de Divizie,In Corpul I de Armatä.

Pe modal cum a exercítat comandamentulCorpulal VI de Armatä pe timpul, cOt am comanda!Grupul de Armate de Sud.

Pe modal cum a condus operatiunde aripeidrepte a At mateí pe tímpul ofensivel din Zulle trecut.

Astdzi este ziva presupus5 de multi, ca prima zi de mo-bilizare,


Zuptele dela Teheratele D. 12ci sbolului, Rãchitayut micstMdgura Casinulut.

4. Pe modal cum a condus operaauntle la aripastängd a Armatel, in luna August cdnd prIn interoentrearezeroelor Corpului II de Arrnatä s'a putut restabtli situ%attuned sdruncinatä la Arrnata loa. Luptele dela Minocelul si D. Porcului.

Am cerut mutarea Genet alului Väleanu pentru cdaripa dreaptid a Armatet situatia era at& de serioasä inAugust, in cat se simaa nevoid unei mart concenträri deforte. In adevär am strd ns acolo 4 Diotza de infanterieuna de caoaterie í Vätzdtora de munie.

Generala! Väleanu, dupd ce a comandat la inceputulräsboiului, CatoOd un Corp de Armatd improoizat i insiratdealungul Dunärii, nu a luat contact prop= zis ca dup.manul, de cd t dela juind tatea azi Zanje cad a lost nuomit Comandan! al Corpulta al IV, in local GeneraluluiGrigorescu.

In momentul când s'a produs criza dela Oituz-7 g.Ocna, el nu deed prin armare decdi cam o lurid de ex,perienta reald de rdsboi si de aceia am judecat cid eramal conform ca situatia, sa aduc acolo pe GeneraiulVättotanu, care a Idcut intreg rdsboint numai in rnunast care mai apusese deja prilejul a comanda 4 si 5 Dio&zit. Am judecat in acelas timp, cid Generala! Va leanuDa palea comanda satisfäcdtor forfele mai reduse dela aripastângd a Armatei, ande situafiunea era mai plain grava

emnimentele din August au dovedit cid nu m'am (meta.Prtmeste, labile Domnme General incredintarea seno

timentelor mete de bunä camaraderie.General de divizie AVERESCU

25. VII. 1916

1916 143

S'au chemat oameoii dela vetre la !Ingle unitkti, care kicomplecteazd efectivul de räsboiu, fdrä a se face mobilizareIn toatd puterea cuvantului, eaci rechizitiuni nu se fac.

linele trupe se dislocd pe frontierd. Rand acum svârco-lefile se fdceau numai pe frontiera muntoasd, acumam inceput a ne insira i pe Dunäre.

O adevfirata joacd de-a soldatii.Daca- in adevdr, existd in fundul constiintei celor cari

au a hotdri, intentiunea sigma ed inteo zi va trebui sà pdsimIn contra ungurilor i bulgarilor, apoi toate aceste mdsuri pre-mergfitoare: mobilizàrij si dislocdrii drdmuite, vor fi pldtitefoarte scump. Ele nu fac de cat sä ne dea pe fatd situatiunea

sd ne desvdlue intentiunile, cela ce pune pe adversarmdsurd de a ne dejuca planurile si a trage profit din acestdiletantism strategic.

Raul este cá vor suferi bietele trupe, cari vor fi expusela pierden i ce s'ar fi putut evita si, pang la oare care punct,vor suferi e comandantii, edci marele public nu va sti nieiodatä ineptiei cui se datoresc, dificultátile i primejdiile cevor avea s infrunte ei.

28. VII. 1916

Italienii au luat Gorizia. In' fine, cei cari suradeau eand'era vorba de armata italiand, vor incepe sfi gandeascd altfel.

Acum se deschid italienilor doud egi una spre Leibachsi alta spre Triest. Desigur cd se vor izbi pe amandoud denoui i mari greutdti. Rdsboiu fait' dificultdti nu poate sdexiste de cat in mintea conducdtorilor nostri politidi.

Nu voiu uita, in aceastd privintd, rdspunsul ce mi-a datBratianu in toamna anului 1914 la Palatul Regalk in fata tu-turor generalilor, cand mi-a spus textual, cä nu vom ave ade luptat cu trupe mal solid organizate deCat alenoastre.

Rusii au luat Stanislau. Va s'a zicA inainteaza cu stangasi fac bine.

In ziva de 17 Iulie am avut la vie, vizita profesorului rusde biologie, Zalewsky, care dorea sa-mi faca cunostinta.

Se intelege CA am vorbit si de participarea noastra even-tuala la iásboiu si de mersul ofensivei ruse. In aceasta pri-vintA profesorul era de ideia, ca scopul ofensivei Brussilowtrebuie s'A fie sa inainteze cu dreapta, in directia Kowel-VVIadimir Wolinski si de acolo spre Brest L4itowski.

I-am raspuns ea' aceasta operatie ar duce pe de o partela separarea austriacilor de germani, iar pe de alta !a ame-nintarea intregului front german ceia ce 1-ar sili s'a' se retra-ga mult inapoi far'A lupa. Are insa inconvenierttul de a ex-pune central rus invaluirei, iinconvenient pe care l'au platitdeja de dota ori scump

I-am adaogat cA operand cu stanga In directia Stanis-


De atttnci cred ca este calauzit si muncit de ideia s'aducá lucrurile, prin abilitati, la punctul ca sa infra= Ii ac-tiune numai atunci cand va incepe debandada la partida incontra carda ne-am hotari sA luptam. Aceasta cred ca esteuna daca nu sinaura, din cauzele esitá'rilor i amanarilor.

Pare extraordinar inchipui un razboiu farà sacrificii,rara greutati enorme si far'S alternativa de a'fi i invins

Mintea lui Batianu con.cepe insa asa ceva. In viga !nipersonará, a avut noroc, in tot ce a intreprins ! De ce rtu aravea acelas noroc i pentru barca la a carei carma sta ?

If urez din sutlet s'A-1 alba. Nut.1 mal putin ade-värat, conceptiunea ce are de organizatiunea militará,de caracterul räsbolului 51 de alternativele lui, estedupá cuna am spus, extraordinará.

30. VII. 1916

1915 145

lau-Stry, s'ar ajunge pe unja Stry-Lemberg-Lutzli, de unclestar llanca intregul rest al frontului austro-german, invalu-ind centru la Kowel.

Operatiunea aceasta dei legata de unele dificultatitactice, nu pretinta riscuri strategice si duce la rezultate totatdt de hotardtoare ca i operatiunea pe, directia Rowel.

Profesorul nu a parut convins de aratarile mele. Pareinsa ca faptele incep sa incline in aceasta directie.

31. VII. 1916

Ultima zi din lulie si nici urma de mobilizare.Se poate sa ma insel dar iatO cum imi expiic aceasta

noua 1inite, dupa cdteva zile de svArco,eli cu veleitati de mo-bilizare iminenta.

S'a crezut ca se va putea lace rasboiu Austriei, farasa se altereze relatiunile amicale cu Germania. Solutiune carear fi satisfacut sentimen.tul i aspiratiunile àrii, fara a punepe Rege bite° situatiune critica.

Pare insa ca Germania n.0 a fost de loc dispusO a toleraasa ceva. Intemeiez aceasta presupunere pe o audientO a luivon dem Busche la Rege, avuta acum cdteva zile, concor-&and c,u unele publicari prin jurnalele germane si austriacet(si natural si cele nemtofile din tara) prin care se spuneaRomdniei ciar, ca de va mica in contra Austriei, va intalniIn cale soldatul oerman.

Bratian.0 s'a calmat.Dupa cateva zile s'a gândit presupun, dacd nu ar fi o

solutie sa intre in actiune impotriva Bulgariei o data cu aliatiidela Salonic.

S'a pipait probabil terenul si in aceasta privinta, ince-pandu-se a se lua i nude masuri de *Malta strategie in lull-gul Dunarii.

Regimentul 1 Ro§lori a primit ordin sá plece imediatcu destinatie necufloscute.Expresiunea, aplicatä cavale.-

riel, este demnä de un ziar umoristic.


La toate acestea s'a räspuns prin transportul, pe Duna--re chiar, a unor trape austriace, se zice si germane, spre Bul-garia; ceia ce inseamnä cine ataca' pe bulgari intálnes,te pe'austriaci §i pe germani ì cum ace§tia sunt inca departe de afi in plinä debandadd, BrAtiann se intreaba dacá a sosit inadevfir momentul.

Eri ana semnat ordinul de serviciu pentru Generalul Po--povici ca Comandant al Corpului I de Armatà, in caz de mo-bilizare ? !

Cuna rämäne acum chestiunea mutärii Colonelului Vla---descu, pe care Brätianu dat-o ca fäcutä numai in scopulcà Generalul Väleanu destinat la Corpul 1, s'al alba de Sefde Stat Major !

Este o caracteristieg a desorientärii din acea epoc_ä, n§u,

tinta ca care se fáceau strämufärile chiar si in treptele celemai inalte ale erarhiei.

Acuna trei zile a fost Vazanow Consulul rus delaRusciuk pe la mine si mi-a spus cá s'ar fi svonit, cä truperusesti vor coopera et trupele noastre prin Dobrogea impo--trtiva Bulgariei si cá comanda Armatei astfel compusa cupe ruso-române, îmj va fi incredintatä mie.

Zvon

3. VIII. 1916

Nu m' am inselat. Regimentul 1 de Rosiori a fost dislocatin imprejurimile Alexandriei spre Donare. In ce scop ? Sätreacd Dunärea inot ? Sä opreasca o invazie ? Sd fie la in-demänd i pentru un caz si pentru celälalt ? Má." indoesc foar-te mult c21. voin incepe operatittnile noastre pen frecereanärii sub focul bulgar si mä indoesc si mai mult cà vor in-cerca bulgarii s'A treaca Dunärea, cel putin atät e-U Armatadela Salonic nu este cu desfivärsire paralizatä de alte trupe.

12. VIII. 1916

Eri am fost chemat cu o telegrama- de Brätianu, pentrucA "dore5te vorbeasca".

Am plecat cu primul tren si am sosit la Bucuresti la ora10.25 seara. Azi dimineata am pus sä telefoneze lui Brätianupentru a-mi fixa ora si local. Mi s'a räspuns: la ora 6 p. m.la e] acasà.

Foarte mare urgentä.La ora fixatd m'am dus si am fost imediat primit.lata' ce mi-a spus : Mi se pare cä a venit momentul ca

lucrurile sä. depindä de Armatä. Am doet s'a' te vad peritruati spune cá esti destinat sä comanzi Armata II-a. Sunt Sigurt'A vei face sä meargä lucrurile bine, va fi ciliar si interesul.d-tale personal.

1916 147

Necunoscutà destinatie când in plin timp de pace 'inca,_iniscarea trebue sä se faca' pe Calle ferate, pline de ca-15tori

Copilarii...De sigur ca Regimentul a fost indreptat spre frontiera

bulgarä, cfici spre munte mi are ce cfiuta.

8. VIII. 1916

Azi am fost la dejun la Hartel si mi-a spus: tu comanziArmata II-a?

Discretia lui Bratianu!...In cursul diminetii am fost la Marele Stat Major, de a-

colo am intrebat pe Generalul Mavrocordat prin telefon,despre audienta mea si mi-a spus ca nu stie nimic !

Dupa amiazi mi-a adus Locot. Colonel Nicoleartu unordin semnat de Bratiann, print care se confirma in scris nu.mirea mea la Armata II-a si sunt invitat "a ma prezentd" laMarele Stat Major, pentru a lua cunostinta de lucrarile carimä privesc.

Am intrebat pe Nicoleanu, cui sa má prezint ?Bietul om a rämas foarte ineurcat, A recunoseut cá este

gresealä in ordin. Nu poate fi vorba de prezentare, ci din


M'a im.presionat foarte neplaeut ultima frazä, nu am ga-sit insä cu cale sá o relevez i m'am limitat a-i räspunde ca,nu numai personal dar in n.umele tuturor generalilor, potsä'l asigur cá toti vom pune in serviciul tárli, pana In ultimaresursa, activitatea, priceperea i devotamentuf nostruconditionat. Despre sacrificiul vietii, nici nu mal cred ca estenecesar sá vorbesc.

Mi-a recoman dat apoi discretie.Nu am relevat nici aceasta a doua ofensa, fiind sigur ea

era necugetatä i i-am spus ct am mai Iucrat impreunficand am facut proectul de conventie si stie cá nu a transpi-rat nimic dela mine,

spus in fine cà va trebui sa má duc la Regele: mfii-ne sau poate chiar poimäine pentru a vorbi de chestiunilemilitare, in cari, ,,eu nu ma pot amesteca" !! I (Adevarat

15. VIII. 1916

1916 149

contra' &A dau eu ordin Locot. Colonelului Rascanu când s5vie la Statul Major, pentru a-mi arfita lucrarile.

Bine incepem.

Deja este mult eá nu era hotfirAt sa ma prezint, nu sefu-lui de sectie ci sefului de birou !

Am fost intrebat de &Miami, tot prin Locot. ColonelNicoleanu, pe cine voesc de sef de Stat Major, pe GeneralulChristescu sau pe Generalul Stratitescu, nu din considera-tiuni personate, ci de serviciu7

14. VIII. 1916

Nici astäzi nimic despre audienta mea !... Totusi eveni.mentele se accelereazà. Am fost la Statul Major si am fostpus in curent.

Armata insiraa in cordon. 4 Corpuri de Armatä spreTransilvania si 2 spre Bulgaria. Un Sigur Corp de Armatàdispus in adâncime intre cele donä fronturi, ca rezerv5.

Dumrtezeu s'S fie cu noi. Am f5 cut unele obiectiuni asu-pra dispozitiunii de a trece frontiera inainte de a se dispunede trepe suficiente pentru a inainta definitiv.

In instructiuni este pus ca inaintarea se va faceIn prima zi de mobilizare, din ordinul Marelui Cartier,dat prin comandamentele de Armed, dar tot in aceleínstructiuni, se spune ca comandamentele de Armatase constitue In Zittd d 6-1.V...

De asemenea am facut obiectuni asupra teamei excesivedinspre Dunárea.

MI s'a rfispsuns, c'à pericolul unei invazii bulgare esteverosimil !... Pe la Dunäre ? Intreb eu!

150

14. VIII. 1916

Astaei dimineata Consilfu de Coroana, dupa care s'adecretat mobilizarea.

Eu stau inca in Buc-uresti i astept sa fiu chem,at ,,a dis-cuta chestiunile militare".

Drupa amiaza Regele a esit In automobil in tinuta decampanie !

A fost viu aclamat. Seara foarte putin e-ntuziasm; copiiide liceu au parcurs miele strazi ti atata. Cel putin atat amvaya eu. M'ara intalnit chiar cu una din acele demonstra-tittni patriotice si era compusa literalmente numai din btie-ta§i

Cand s'a intunecat, s'au aprins numai felinarele vopsite.Orasul prezinta un aspect lugubru. De teama aeroplane-

lor, s'a suprimat surescitarea patrioticà atat de necesara, inasemenea imprejuran si de mai mare importanta sentimentu-lui de preservare de cat avantului !...

15. VIII. 1916

NOTITE ZILNICE DIN RASBOIU

Prima zi de mobilizare.In fine, dupa patru zile de asteptare, ant fost primit in

audienta de Rege pentru ,,chestiunile militare".Mi-a spus: Comandati Armata II-a si aveti ca 5ef de

Stat Major pe Generalul Christescu. Este bine caci ati mallucrat impreuna.

Aceasta a fost intretineirea asupra ,,chestiunilor milita-re", in colo banalitati si unele obicinuite aprecien asuprapersoanelor.

Din parte-mi, am aratat Reaelui a este riscat s'a ince-pem invaziunea, inainte de a ne fi concentrat fortele. Am

.spus Regelui, ea' dela un roman din Transilvania, fost stafeta

1916 151

la Corpul XII de Arnaata austriac, aveam date precise asu-pra planului de operatii al austro-germanilor impotriva n.oa-stra. Primul obiectiv spargerea frontului pe valea Oltului

apoi inaintarea pang la Siretul de jos, pentru a constituifrontul Muntii Moldova, Siretul de jos, Dunarea de jos.

Inainte de plecare am intrebat pe Rege daca credevom avea i trupe germane, mi-a raspuns Ca este convins eavon; avea.

lirari de izbanda, etc. etc., si total s'a terminat !

Trehtte sa notez aici Inca cloud mici chestiuni cari pun,In lumina adevarata starea de spirit a lui Bratianu.

Cu ceva inainte de a fi introdus la Rege, soseste el sivazandu-ma uni spune ca vrea sa ma intrebe ceva, in patru-oehi i anume; pe cine preferi ca Sef de Stat Major ? Pe Ge-neralul Christescu sau pe Generalul Stratilescu ?

71!I-am raspuns ea pe Generalul Christescu. Nu siiu insa

ce fata am Lieut.Cu dona zile inainte, an avut aceiasi intrebare din par-

tea lui prin Locot. Colonel Nicole anu, i-am dat raspunsulam primit peste o ora dela el, tot prin Lt. Col. Nicoleanu,confirmarea, deei aprobarea alegerii mete.

Mara de aceasta, eri, odata cu aparitia Decretuluimobilizare, a intrat In vigoare ordinea de tame, lar in acea-sta este deja trecut imprimat Generalul Christescu, ca.Sef de Stat Major, la Armata II-a.

Intrebarea ministrului de r5sboiu era cel putin de pr:sos.A doua.

Má chiama pe mine si pe Generalul Aslan i ne spuneea tine foarte mult sa nu se vorheasch de operatiuniletare; totusi ar don, ca vestea a 200.000 de rusi tree prin

O canoniera si un remorcher armat au bombardat Se-verinul. Au facut stricaciuni mici la Divizie si la unele

Un obuz a cazut la vie la mine, la circa 50 m. inlaturide casä.

Nevasta mea gray bolnava, era acolo !

19. VIII. 1916

Marcie Stat Major si-a pus in aphcatiune proectul. Tru-pele de acoperire au trecut froutiera si se zicecá ar fi ocu-pat Sibiul i Brasovul.

Stiu pozitiv insa, ea la Ciresul s'a iscat o panica. Amvorbit chiar cu ofiterul considerat ca autor al ei.. Este are-stat la Severin.

Daca s'au putut ocupa punctele mentionate numai cutrupele de acoperire, aceasta dovedeste cá ungurii nu autrape suficiente pe frontiera. In cazul acesta inaintarea noa-stra a fost de prisos.

Dar daca, para la miscarea grosului se produce vreunatac mai serios, atunci ?

Doresc din suflet sa nu primim aceastà lectie bine me-


Dobrogea sa se raspandeasca prin toate mijloacele, eat maimult.

Si-a dat pe fata sistemul. De altfel si Napoleon recurgeala asemenea mijloace, de cat numai cà atunci nu existan calferate, telefon, aviatie !

La ora 1 jum, am pornit cu automobilul spre Craiova.

16. VIII. 1916

ANEXA No.1 153

ritatà i s'd meargfi total Cu bine, chiar acolo uncle s'a gre.sit...

Aceastä !eerie din nenorocire tot am prinun ceoamal tarziu, ciar mutt mat dureros : la Porumbacul

Nu cred ca se poate incheia mai potrivit expunerea eve-nimentelor, cari au precedat intrarea noastre In actiunepentru intregirea n.eamului, de cAt cu reproducerea textuala adeclaratiunii de r5sboiu, care a fost remis5. de ministrul nos-tru plenipotentiar dela Viena, in seara zilei de 14/23 August1916... A se vedea Anexa No. 6...

Ca un corolar al acestei lucrari si pentru ca cititorulsà-si dea mai bine seama de felul cum s'a facut pregaireamateriala si mora1à a räsboiulUi, pe timpul pretios de doi anice s'au pierdut fara a se trage nici un profit din experientacelor ce sangeran pe toate fronturile, de lipsa de pricepereadunarea si folosirea resurselor de tot felul, dar mai cu sea-mb.' In organizarea Armatei noastre, un dodument pretiosedificator, este interpelarea lui I. Gràdisteanu la Senat inIasi 1917.

Cititorul o va gdsi la Anexa No. 7.

ANEXA No. 1

FAPTE I DOCUMENTE

RAZBOIUL EUROPEANde GENERAL AVERESCU

Atentiunea lumii intregi este indreptatä, cu un interesdin ce in ce mai mare, asupra teribilei drame care se des-fäsoará la Nordul Europei Centrale.

Proportiile acestei drama gigantice, färá pereche inistoria umanitatii, nu sunt incd mäsurate azi, de cal prinvalurile nesfársite de sánge, care eurge fard incetare de 31uni aproape, ce se implinesc máine. i cu toate acesteaele se vor face simtite prin consecintele lor politice si econo-mice.

Ce poate fi dar mai natural si mai legitim decát dorintade a sti ca se intâmplä acolo unde mii de vieti sunt in joc,vieti din cele mai viguroasa i unde se decide viitoarea starea lucrurilor, dimpreuná cu situatiunea intreagd pOlitica i eco-

nomic5 a Europei ICu toate acestea, aceastä dorinta generala se opreste

dinaintea unei perdele opace, tesut impenetrabil de stiri su-


mare, incomplecte, din care si cea mai mare parta inexacte,.in dosul carora se desfasoard In peripetiile sale crude, luptatitanica.

De pe teatrul de operatiuni, sosesc numai spre restul,spre masele interesate direct sau indirect, informatiunile pacare beligerantii cred ca pot sa fie cunoscute, atunci candrelatiunile sunt exacte sau cred cd trebue sO fie cunoscute.atunei cand ele sunt alaturi de adevAr.

Aceasta este cauza cd nu numai pronosticurile de vii-tor, dar chiar comentariile sau descriptia faptelor, se spriji-iau

niai mult pe conjecturi clecat pe date reale, riguros exacte.Astfel incat nu esta greu de a se lua dorintele drept

realitati; i daca se adaogä cate odatä si interesul pe care-Iare cineva de a deforma intentionat lucrurile, ne putem dacearaa usor de valoarea pe care o prezinta diferitele descrip-/iuni a celor executate, ca i diferitele preziceri care pri-

vesc operatiunile cari vor avea loc in viitor.Acum eateva zilz un jurnalist care de altminteri e

socotit printre cei mai seriosi pentru a da o valoare maimare succesului cu care spelt* sa fie incununata ofensivagermana din Polonia si pentru a dovedi inferioritatea nu-merica rusa, spunea ca masa germana care avanseaza dela nord, ar fi compusa din opt corpuri de armata, ceeace innici un caz n'ar reprezenta mai mult de 500.000 °amen].dupa aceasta socoteala, jurnalul in chestiune atribue corpu-lui de armata un efectiv de circa 60.000 oameni.

Dar cateva zile inainte acelas jurnal, cat de putin pro-babila ar fi o noua tentativa a rusilor in aceasta directie, zi-cea cA cele trei corpuri de armatä ale Prusiei orientale, co-mandate de Hindenburg, si carora le dadea i numarul, a-°time : 1, 17, si 20 constituiau un efectiv de 500.000 oamenisau chiar 750.000 oarneni si Landsturmul lor ar fi dispo-

nibil. Cu alte cuvinte, acelas jaral atribuia corpului dearrnata german un efectiv de 165.000 oarneni dimpreunatu Landsturmul

Este usor, având o consideratiune asa de slabä penutt

1916 159

realitatea lucruriIor, de a transforma succesele pasagereinteo victorie definitivà si de a descoperi in situatiunilecele mai nesigure, semnele precursorii ale unor indiscutabilesuccese.

Noi credem cu toate acestea cà, pentru aceia cari potsa fie atrasi dintfun moment intr'altul in lupta gigantic&la care asistdm, este de .un interes imens de a cosidera lu-erurile prin prisma realitatei, si de a trage o barierã foarteneted& intre aceea ce noi am don i a fi si aceea ce este inrealitate.

Daca beligerantii cred c& interesul succesului pe care-1spera, cere ca sä prezinte situatiunile sub lumina cea maifavorabala pentru ei si cea mai intunecata posibilä pentru,adversarii lor, pentru neutrii dimpotrivd, este o adevaratädatorie de constiintd de a in&busi once miscare 'de simpatie

pentru unii sau pentru altii, si de a considera ca un ade.Ararat atentat la interesele vitale ale tArei, faptul de a in-duce in eroare cat de p,utin opinia publica in ceeace pri-

veste succesiunea evenimentelor.

FORTELE BELIGERANTILOR

Trebue sa o spun em clela inceput, c& o evaluare exacta'a fortelor beligerantilor, ntrece pentru un moment celputin, cadrul

De aceea ar trebui nici macar sa nu facem o incercare.Putem totusi enumera si examina date sigure in pri.

vinta elementelor cari contribuesc la compunerea arma-telor de operatiuni in lupta.

Mai atragem atentiunea asupra faptului, cá chiar tindndseama de aceste date, evaluarea lipseste de preciziune, ne-avdnd in nici un caz un caracter de preciziune absoluta, a-ceste date neputánd servi decdt ca indicatiuni, care ar puteasa ne dea o ideie, cu o mare aproximatie, de aceea ce este po-sibil si de aceea ce intrece limitele

Cifrele comparative ale tabloului de mai sus ne aratOca superioritatea efectivelor bugetare e de partea aliatilor,

FORMATIUNI/

Gen,manía

Aus.tría Rusia Franta

TotalAustro,-

GermanAlfall

Corpuri de Arm. 25 16 57 21 41 581

Divizii de nfan. . 50 49 77 47 99 124

Batalloane . . . 669 681 1265 685 1350 195

Escadroane . . . 547 348 723 455 895 117

Al-Hiel-fe de Camp.a) baterll . . . 642 342 642 728 984 147b) tunuri . . . 3787 1930 4834 2912 5725 77,

Efective bugetarea) Trupa . . . 770400 580496 1240000 730000 1150896 188****b) Ofiieri . . 56400 54183 49000 51690 70585 8064


Elementele care pot servi la o asemenea evaluare sunturmAtoarele:

Organizatia din timp de pace.Disponibilitàtile pentru mobilizare.Sohditatea technicá §i moralä a trupeior.Conditiunile strategice.

ORGANIZAREA DIN TIMP DE PACE

Dupä ultimele date oficiale pe cari le contin publi-catittnile Lobll's Jahresberichte si Veltzes internationalesArmee-Almanach" am putea stabili cu o foarte mica' depAr-tare de realitate, cA in anul mobilizarei armatele celor patrumari puteri teritoriale: Germania, Austria. Rusia si Ermita,dispuneau pe picior de pace, de urmatoarele formatiuniefective.

Organizarea in timp de pace

ANEXA No.1 161

desi nu am luat in consideratie decat armatele ruse si fran-ceze.

Aceste douà armate la un loc au o superioritate asupraarmatelor austro-germane de 25 divizii sau 600 de bata-lioane, 283 escadroane, 486 baterii, 2021 tunuri, 729.000oameni si circa 10.000 ofiteri.

Diferenta s'ar accentua si mai mult in favoarea alia-tilor daca ar fi sa intre in socoteala §i armatele belgiene,sarbe, muntenegreana de asem enea i partea de armata instare sa fie transportata pe continent, a efectivelor engleze.

Am crezut ca este inutil a mai complica lucrurile ad:A(3-gand i aceste continaente, caci cifrele eitate mai sus ajungsingure pentru a dovedi scopul urmarit in acest paragraf.

Scopul a fost de a da posibilitatea cititorului sa-si deaseama, in modul cel mai sigur, ca armatele de operatiuniale beligerantilor s'au desvoltat cu operatiunile de mobili-zare, in ceeace priveste numarul, aproape cu aceiasi baza'organica din timp de pace si ca daca exista o diferentd, eae in favoarea aliatilor, chiar nesocotind micile armate.

Cateva explicatiuni referitoare la cifrele tabloului suntnecesare.

Este de remarcat dela inceput disproportia care existaintre numarul corpurilor de armata i acela al diviziilor.

Formatiunea tip a corpului de armatä este de doua di-vizii in Germania, Franta, Rusia.

In Austria prin exceptie, corpul de arniata e de 3 di-vizii.

Daca in Rusia numarul 'diviziilor este superior indoi-

tului corpurilor de armata, aceasta provine din faptul ca

anumite divizii sunt independente, cum ar fi de ex. diviziile

de granicen i de vanatori.In Rusia sunt deasemenea unitati independente mai

mici, adica brigade, regimente si chiar batalioane, ceeace

explica enorma diferenta care existä intre numarul diviziilor


acela al batalioanelor. Divizia in Rusia se compune din16 batalioane : sunt cam 120 de batalioane cari formeazduntati independente mai mici ca diviziile.

Un alt fapt frapant, este cd pe cand in Austria efec-tivul b,ugetar reprezinta jumatate cf ectivuI din Germania,numdrul diviziilor, batalioanelor i ofiterilor aste aproapeacelas.

Aceasta provine din faptul ca Austria a inglobat în ar-mata sa de prima linie si pe cea de a doua linie, (land a-cesteia din urmä, deja din timp de pace, o existentaefectiva.

Corpul de armata austriac se compune, dupa cum amvazut, din trei divizii.

Cu toate acestea numai cloud' divizii din .trei cuprindtrupe de prima linie propriu zis, cea de a 3-a divizie constadin trupe de Landwehr, care in alte tàri, intra in stocul tru-pelor de a doua linie.

Se intelege dela sine, cal gratie acestei organizatii,Landwehrul austriac poate sd fie socotit ca avand o bazamai solida ca aiurea, avand in vedere CA' el are Inca dintimp de pace, nu numai cadre in activitate de serviciu, darchiar unifäti constituite.

Totusi Austria nu a putut obtine acest avantaj decalmicsorand efectivele arraatei permanente.

De aici vine si faptul, ea pe cand numärul batalioa-nelor austriace e mai mare ca acel al batalioanelor ger-mane, efectivul in oameni este inferior cu mai mult de ju-matate. Consecinta este ca de o parte nivehil soliditateitrupelor de a doua linie s'a ridicat simtitor gratie acesteiinglobari din timp de pace, in trupele de prima linie, de altaparte nivelul a scazut tot asa de simtitor poate, in trupele deprima linie propriu zise.

DISPONIBILITATILE PEN TRU MOBILIZARE

Se confunda adesea luandu-se una pentru alta dis-

ANEXA No.1163

ponibilitäple pentru mobilizare cu aceia ce se poate mobi.liza de fapt.

La inceputul razboiului actual, s'a väzut evaluärile inziare a fortelor cari puteau fi puse in actiune de belige-ranti §i cea mai mare parte din cifrele date erau stupe-fiante.

Cea mai mare parte din aceste cifre, §i in tot cazulcele mai exagerate dadeau ca armate de operatiuni, aceeace nu puteau constitui decdt stoc,u1 de oameni disponibil"pentru mobilizare.

Ciirele obtinute erau rezultatul multiplicarei contin-gentului anual prin numdrul claselor care ar fi putut fichemat sub arme pe baza legilor de recrutare, §i natural seajungea astf el la zecimi de milioane.

Chiar mai tärziu, cand ofensiva germana' a facut pro-grase repezi in Franta, s'a atribuit succesul faptului ea ger.manii ar fi trimis numai contra Frantei, §ase milioane deoameni I

DISPONIBILITAILE PENTRU MOBILIZARE

Daca in limbajul curent, se poate exprima forta arma-telor prin efectivul total in oameni, inteun examen mai pre.cis al lucrurilor cdnd e vorba de chestiunea armatelor deoperatiuni, trebue sa amintim faptul ca nu mai putemmite contra inamicului, mai ales in operatiunile ofensive,,massd de oameni" ca pe vremea lui Tamerlan, ci numaiunifdti constituite".

Oricare ar fi stocul de oameni, o armatà modernä nupoate sä cuprindà, decal ceeace poate echipa, arma, incadra

ingriji cu tot ceeace este necesar, pentru a putea facefata nevoilor luptei i in cazul unei ofensive, nevoilor sus-tinerei trupelor prin ele in§ile.

In consecintd, evaluarea fortelor trebue sa se facä maiintdiu pe unitati ; numai cdnd numärul acestor unitAti este

164 NOT1TE Z1LNICE DIN RASBO1U

stabilit se poate calcula si efectivul total printr'o simplä mul-tiplicare.

Unitatea care serveste astazi de baza a organizatiuneiniarilor armate este .,corpul de armata".

Daca se cunoaste cifra aproximativa a corpurilor dearmata pe care un stat e in másura sä le pue pe picior derazboi, se poate evalua cu o aproximatie satisfacatoare

.efectivul armatei sale.Este de la sine inteles ca aceasta evaluare are limite

foarta largi, fiincica un element important va lipsi, compu-nerea corpului de armaa.

Organizarea in timp de pace e o indicatie, u toate a-cestea nu o putem considera ca o indicatie sigura, caci esteposibil ca la mobilizare ea sä sufere modificari, fie In plus,lie In rainus, dar mai ales in plus.

In tot cazul dupä normele admise, corpul de armatacomporta dota divizii Cu exceptia corpului de armatäaustriac, care dupa cum am aratat mai sus cuprinde trei.Posibilitatea nu este exclusa ca i in alte armate sä fie a-cloptata formatiunea cu trei divizii, adaogand o divizie deformatiune nota la cele dota deja existente.

Noi putem dar sa retinem aceasta, cá corpurile de ar-mata pot sä fie formate, pe dota sau trei divizii.

O divizie este compusa in genere din dota brigade.Aceasta nu exclude insa ì posibilitatea divizilor cu treibrigazi, pentru acela§ motiv ca cel pe care l'am aratat andam vorbi despre formatiunea corpurilor de armata.

Brigadele cuprind In genere dota regimente §i regimen-tele sunt compuse din trei batalioane (Germania, Frantasau de 4 batalioane, Rusia, Austria).

Corp,u1 de armata cel mai mic" ar fi acela care ar cu-prinde doua divizii cu dota brigade, fiecare avand doua re-gimente Cu trei batalioane fiecare, In total 24 de batalioane.Aceasta este formatiunea tip (in timp de pace) a Germanieisi a Frantei.

ANEXA No.1165

formatiune mijlocie a corpului de armatà este aceiain care toate unitätile sunt formate rtupd cum am spus maisus cu exceptiunea regimentului care cuprinde patru bata-lioane. Astfel este tipul rusesc (in timp de pace) si cuprin-de 32 de batalioana.

O formatiune apropiatd de cea precedentà ar fi aceia acorpului de armatä cu trei divizii cu compunerea normald(fie don& brigäzi a doua divizii da trei batalioane) sau decloud' divizii a trei brigdzi cu doud regimente de trei bata-Imane fiecare, In aceste dond cazuri, corpul de armatd cuprin-de 36 batalioane si prin urrnare, poate fi socotit ca tipul mij-lociu. Rezultä amestecul de trupe active cu trupe de forma-thine noua, amestec care se produce cand armata trece pepicior de rdzboi. Aceasta organizare este eminamentedefectoasa i pentru aceasta se pref era a se mentineImpele active astfel cum sunt, si de a se crea unitaticomplect no' cu trupe organizate in momentul mobl.lizarii.

In fine putem avea formatiunile grele" ale corpului dearmatd, dupd tipul austriac, cara se compune din trei diviziia doud brigdzi de cloud regimente a patru batalmane. In a-cest caz corpul de armatd se socoteste pe 48 batalioane sauun numär de cloud ori mai mare ca in tipul Jane.

Pentru evaluarea efectivului unei armate de operatiunieste necesar de o parte ca sà cunoastem dupä cum am spus,numdrul corpurilor de armatd si de altd Darte compunerealor.

Aceste cloud date nu pot fi exact cunoscute ego ele sunttinute secret in mod riguros, mai mult, trebue sA amintim cäla mobilizare sau chiar in timpul operatiunilor se poate deci-de noi creatiuni care nu au avut nici un incep,ut de realizarein timp de pace. Ca exemplu se poate cita Franta in 1870.

Ne aflarn dar in fata unei teren, in care nu putem avan-sa decät prin supozitii.

In ceeace privciste n.umärul corpurilor de armatA, piitem


avea o indicatie sigurä Iii disponibilitatile pentru mobiliza-re", indicatii cari daca nu ne conduce la un rezultat precis,ne aratä totu§i cu o buná aproximatie limita maximd unde neputem intinde.

In ceeace priveste formatiunea corpurilor de armata,chestiunea nu poate fi rezolvatd deck pe baza organizgreiIn timp de pace, si aceasta ajunge chiar dacd la mobilizarese adopta o iformatiune, fie partialà, fie generala, bazatà peaceia care a fost tipica in timp de pace, si dacd in evaluareacomplexa a fortelor nu s'ar tine seama de aceasta diferentglimitele disponibilitkilor ne-a impiedicat de a ajunge la cifreprea mexacte.

Disponibilitàtile pentru mobilizare constau In aceea ceeste necesar pentru a pune pe picior de razboi unitki corn-plecte, avAnd tot ceeace le trebue" pentru a se sustine, ase mica a lupta, cu alte cuvinte oameni, echipament, ar-mament, munitii, trenuri, cadre.

Din punctul de vedere al oamenilor nici nu mai e cazulsd examinan chestiunea, cal î tate arrnatele mari. sto-cul disponihil este asa de mare. incdt intrece cu mult nu-marul necesar constituirei armate/or de operatiuni.

DISPONIBILITATILE PENTRU MOBILIZARE.FORTA MILITARA A GERMANIEI

In ce priveste disponibiltatile de armament. echipa-ment, munitiuni si material de toate felurile, este foarte greude a cunowe exact starea adevaratà a lucrurilor. Cu toateaciestea, In ce priveste armatele bine organizate i ar-matele pe care le cercetam sunt dintre acelea se poateadmite cd ele au luat toate mdsurile necesare, pentru ca ni-ink sà rtu lipseascd efectivelor cari sunt gata sa le mobili-zeze.

Nu rAmane dar deck chestiunea cadrelor care e ceamai importanta si eareia noi putem sá le subordonäin petoate celelalte.

ANEXA No.1 167

In adevar, oricat de imense ar fi disponibilitatile inoameni, armament, echipament, etc. ele nu pot fi utilizate

-pentru creaitune de unitki deck in limitele consimtite prinnumarul cadrelor disponibile.

Nu se poate concepe unitäti fdra cadre §1 unitäti slabincadrafe sau incadrate cu ofiteri improvizati, cari pot a-bia fi de oarecare utilitate pentru apararea teritoriului na-tional sau la spatele armatelor de operatiuni.

Cadrele titilizabile pentru crearea de unitAti constau in :

Cadre complimentare care, in unele armate, existadin timp de pace in efectivul bugetar in vederea noilor crea-tiuni in momentul mobilizärei.

Embrioane de organizatie din timp de pace, desti-nate a se desvolta la mobilizare (untati, cadre).

Stoc de ofiteri de rezerva.SA vedeni acum evaluarile pe cari am putea sa le fa-

cem dupa publicatiunile citate. a armatelor care ne intere-seazd.

FORTA MILITARA A GERMANIEI.

In Germania pregkirile au fost facute in a§a fe!, CaodatA cu mobilizarea celor 25 corpuri de armata active,existente din timpul de pace, sa se organizeze trupe de re-zerva, trupe de Landwehr si trupe de Ladsturin.

Din indicatiumle avute s'a putut deduce cá in fiécarecorp de armata, Germania era In rnäisura sä puie pe piciorde razboiu dela 12 la 16 batalioane de rezerva, ceeace per-mitea sa se constitue cel putin atkea divizii de rezerva, catecorpuri de armata sunt, adica 25.

Daca am lua insa cifra maxima de batalioane presu-puse, 16. am avea un total de 400 batalioane 'care ar per-mite a se constitui 34 de divizii a cate 12 batalioane fiecare(dap:4 tipul normal).

Pe baza acestei presupuneri am ajunge la un maximum


de 17 corpuri de armata constituite aproximativ ca si celede prima linie §i care ar putea deci sa fie intrebuintateaproape in ori §i ce f el de operatiuni.

Se afirmä insa, ca multumita pregatirlIor din ultimuftimp, Germania ar fi putut sa constitue in realitate, lianaIn prezent, la 50 divizii de rezervd, form-And cu ele 25 cor-puri de armata.

In afard de unitdtile de rezerva, s'a mai putut organizaia mobilizare unitati de Landwehr in proportie, dupd toateprobabilitdtile, de cel putin câte o brigadd de fiecare corpde armata. Aceste unitati au permis la,tnecerea armatei pepicior de rdzboi a se forma 13 divizii 1e landwehr, al ca-ror nonmar se crede cd a putut fi d.us apoi !And la 25.

Este de considerat insä, ca atdt prin etatea oamenilorcat i prin proportiunea celorlalte arme, in raport cu in-fanteria, trupele de Landwehr nu pot fi puse pe acela§ pi-cior cu cele de rezervd §i de aceea, este greu de presupus,cd in rdsboiul of ensiv ar putea gdsi allá intrebuintare, decdt in operatiuni secundare.

In once caz, dupd socotelile de mai sus, am ajungepentru Germania, la un total de 42 sau maximum de 50corpuri de armata, din cari 29 active, existente din timpul.de pace, iar restul de 17-25 organizata la mobilizare, cutrupe de rezerva, dar constitutte astf el ca sa poata fi ntre-buintate aldturi de cele active. plus, in fine un numär demaximum 25 divizii de Landwehr de o calitate inferioard.

La un rezultat analog se ajunge §i pe o alta cale, a-nurne pe aceia a stocului de of iteri disponibili pentru Inca-drarea unitatilor.

Din datele ce se cunosc, pare c.a. Germania dispunea,pentru piciorul de rdzboiu de un total de circa 70.000 deofiteri (cu activi de rezervd).

Ofiterii unei armate trebuesc repartizati pentru mo-bi/izare in doud grupe deosebite : grupa destinatd a inca:.dra unitatile cari constituesc corpurile de armata §i grupa

ANEXA No.I 169

destinata : comandamentelor inalte, unitatilor i serviciilor,generale neincadrate in corpurile de armata, diferitele in-stitutiuni militare din tar& pärtile sedentare, diferitele for-matiuni din zona etapelor, etc. etc.

Aceasta ultimà grupa absoarbe cel putin 20 la sutadin efectivul total, proportie dedusa din experienta trecu-tului, din alte pkti si dela noi chiar.

Daca defalcam pe de o parte din 70.000 ofiteri 20 lasuta i scadem deci 17.500 si daca tinem seama pe de altaparte cä pentru un corp de armatd bine incadrat trebuescce.! putin 1000, chiar 1100 ofiteri, ajungem la rezultatul

Cucà cei 52.500 de ofiteri disponibili, dupa defalcarearatata s'ar putea incadra un maximum de 50 de corpuri dearmata.

Daa s'a putut dep'A'si Elsa' acest maximum, (c5ci se a-firma ca s'ar fi organizat 50 de corpuri de armatä activesi de rezervfi, 25 divizii Landwehr) explicatiunea o gasimin masura adoptata in Germania de a se crea la mobilizareo categorie intermediara intre ofiteri i subofiteri (Feldwe-bel-Leutnant).

Rezultatul la care alungem pa ambele cai, Tn once cazeste ca m.ultumità pregAtirei atát de ingrijite i sfortareiuriw facute, Germania a fost in masura a pune pe piciorde räzboi pAnd la 50 corpuri de armatä de intrebuintatIn once fel de opera-dun' precum sí pand la cel2,5 de divizii de Landwelu., apte pentru operatiuni de malmica importanta.

In ceeace priveste Landsturmul, cu toate cà menirealui este apararea teritoriului national, ziarele au inregistratmasura adoptatA si in Germania si In Austria de a intre-buinta i acest element al puterei armatei peste frontiera.

Masura nu altereaza intru nimic rezultatul de mai sus,caci ori cata grija s'ar fi putut pune in organizarea unitati-lor de Landsturm, ele nu vor putea fi niciodata ridicatenivelul celor de Landwehr, de aceia intrebuintarea lor va

170 NOTITE ZILNICE DIN RASB0111

fi in spatele armatelor de operatiuni sau cel mult i cu totulexceptional, alaturi de cele de prima linie In unele opera-tiuni absolut secundare.

FORTA MILITARÁ A AUSTRIEICorpul Ofiterese. Cat pune pe picior de razbot.

Totalitatea fortelor.

Austria dispune in timpul de pace de 16 corpuri de ar-mata a trei divizii, cu un total de 49 divizii, ceeace cores-punde cu efectivul a 25 corpuri de armata normale, adica acate 2 divizii.

Nftunärul mare de divizii provine din faptul, cá tru-pele de a doua linie, Landwehr sunt organizate din timpulde pace si contopite cu trupele de intdia linie.

CORPUL OFITERESC.

Austria dispune, in efectivul bugetar de 34.200 ofiteri,iar cifra ofiterilor de rezerv'd se ridica' la 27.300, ceeace daun total de 61.500 ofiteri.

Daca' tinem seama de constituirea politica a monarhieiaustro-ungare, este permis a se presupune cä mai in toateprovinciile cu tendinte nationaliste trebuesc luate masuricontra oricarei veleitati de turbufäri, mAsuri care nu potconsista de cat din manunchiuri solide de trupe.

Astfel fiind, partea de defalcat pentru trebuintele ge-nerale, in afara de incadrarea corpurilor de armata in Aus-tria ar putea sa se ridice la cel putin 30 la sutà din totaluiofiterilor.

Cu aceasta defalcare numarul ofiterilor disponibili pen-tru corpurile de armata s'ar reduce la 43.000. Socotind si aicimaximum pentru un corp de armata normal la 1000, 1100

ofiteri, ajungem la concluziunea ca Austria ar fi in m'asura sa

ANEXA No.1 171

incadreze cel mult echivalentul a 40 de corpuri de armatade tipul normal.

CAT PUNE PE PICIOR DE RAZBOI.

Pe baza organizatiunei din timpul de pace la mobiliza-re se pun pe picior de razboi, dupa cum am vazut echi-valentul a 25 de corpuri de armata normale; rezulta deci camaximum ce s'ar mai fi putut forma la mobilizare a fostinca de 15 corpuri de armata.

Pe de alta parte formatiunile despre a earor pregatiredin timpul de pace se are cunostinta ar fi cadrela a 219 ba-talioane de Landsturm din cari circa 120 in Austria, iar res-tul in Ungaria. Aceste batalioane grupate cate trei in regi-mente pot da un total de 72 regimente cu care s'a putut or-ganiza cal mult 18 divizii adica un total de 9 maximum 10corpuri de armata.

In afara de aceasta, Austria a mai putut utiliza pentrunoui formatiuni si batalioane de depozit al caror numa'r esteaproximatw egal cu acela al regimentelor active, adica 110.

Admitand i pentru aceste batalioane gruparea a cate treiin regimente si a regimentelor cate patru In divizii, se ajungela un total de inca noua divizii ceeace ar mai da echivalentula patru corpuri de armatá plus o divizie sau in fine maxi-mum 5 corpuri de armatd.

Este de tinut seama insá, ca in afara de cele 9 divizii ces'au putut constituí daca s'au constituit, cu batalioanele dedepozit, ealelalte compuse numai din unitati din Lan-stu'rm, n;u pot fi decat de o calitate mediocrá, poate chiarsub aceia a trupelor de Landwehr germane.

TO TALITATEA FORTELOR

In once caz, recapituland pentru Austria, numarul for-matiunilor pe picior de razboi ar putea marge cal mult panala 40 corpuri da armata si anume:


Echivalentul de 25 corpuri de armatà normale a 2 di-vizii (in realitate corpurile de armata sunt a 3 divizii si deaceia numkul lor este redus la 16); trupe de prima linie in-trebuintabile in once gen de operatiuni.

Echivalentul de 5 corpuri de armatä constituite Cu trupede depozit, i deci de burla calitate.

Echivalentul a 10 corpuri de armatà constituite cu bata-lioanele de Landsturm, a cdror calitate nu le face apte pentruoperatiuni secundare.

ARMATA RUSA

In Rusia am arätat ea' exista ca trupe active din timpde pace 37 corpuri de armatà, din care 27 in Rusia din Eu-ropa, 3 in Caucaz, 2 in Turkestan si 5 in Siberia.

Pentru aceastä armatd s'a proectat formarea cu inceperedela 1 Aprilie a 3 corpuri de armatà, a caror constituiretrebue s'a' fi fost in curs in momentul in care a isbucnit raz-boiul. In once caz mobilizarea lor trebue sá fi fost pregaita.

Trebue sà socotim la 40 numkul corpurilor de armatàde prima linie apte de a intra in compunerea armatelor deoperatiuni prin simpla complectare a efectivelor.

In afara de aceste corpuri de arrnati active, Rusia, gra-tie mAsurilor Iuate din timp de pace, a avut posibilitatea de apune pe picior de rAsboi, un important numä'r de trupe de re-zervä §i de militii.

Existau inainte de fázboi cadre pentru constituirea in mo-men tul mobiliz5rei a 152 regimente de rezervA, care grupatecdte 4, au putut permite constituirea a 38 de divizii, adica 19corpuri de armatä.

Prin faptul existentei cadrelor din timp de pace §i gratiecaliatei oamenilor, 'din punct de vedere al instructiei §1 alvarstei, aceste unitAti pot s'a' fie considerate ca fiind de ovaloare apropiatà de trupele de prima linie, i prin urmare,apte de a fi intrebuintate in tot felul de operatinni.

ANEXA No.1 173

Mara insa de diviziile de rezerva pentru a edror consti-tuire exista din timp de pace un inceput de organizarel. Rusiaa mai putut piune pe picior de rdsboi §i altele de nouä for-matiune. Numärul acestora se evaluiazd pAnd in prezent la12, ceeace ar da un total de 50 de divizii, sau 25 de corpuride armatd, proportie mult mai mica celei din Germania sichiar celei din Austria, fatd cu numärul corpurilor de armatáexistente in timpul de pace.

In fine pentru apdrarea te_ritoriului, Rusia dispune depeste 100 de batalioane de cetate active si de rezervd ; iarpentru mobilizare a fost pregdtità constituirea a 40 divizii demiliçiL

Recapituldnd pentru operatiunile ofensive, Rusia are po-sibilitatea sà dispue de 65 corpuri de armatd din care 59 solidorganizate, iar restul intrebuintabile, probabil numai in ope-ratiunile secundare.

Pentru apdrarea teritoriului: 40 de divizii. adicd 20 decorpuri de armatd.

Dacd am considera chestiunea din punctul de vedere alposibilitàii incadrdrei, ajungem la un rezultat simtitor analog.

Corpul ofiteresc se ridicd in timp de pace la cifra de49.000.

Nui se cunoaste cifra ofiterilor de rezervd. Ar fi poatea ne indepdrta de marginile realiatei, admitänd fará cu ceiactivi, proportia de sutd la sutd, ce am vdzut c'd este datäpentru Germania, dei exista' si in Rusia dispozitiuni ana-loage pentru alimentarea corpului ofiteresc de rezervä.

Sá ludm deaceia proportia de douä treimi. S'ar ajungeCu aceastd presupunere la un total de cca. 82.000 ofiteridin care daca defalcdm i aici 20 la sutä pentru trebuintelegenerale, ar ramdne pentru corpurile de armatd 65.600, cifrasuficientd la incadrarea a 65 corpuri de armatä in ratiunede 1.000 ofiteri de corp de armatd.


Raman insa trupele de militii, care si in Rusia ca i inalte taxi, inclusiv Germania, se incadreaza cu vechi ofiterie.siti din cadrele armatei 'active sau de rezerva, precumdin inaintdri de subofiteri.

ARIVIATA FRANCEZAIn Franla in afara de cele 21 de corpuri de armata

existente din timpul de pace, trupele coloniale au permis ase mai constitui la mobilizara alte trei corpuri de armed ac-tive astfel ca s'au putut mobiliza, prin simplä complectarede efective, 24 de corpuri de armatä de prima linie.

La 19 din aceste corpuri de armatä (cele din Europa)s'a adaugat la mobilizare cate o brigada de rezervä, ceeacereprezintd in total un adaos echivalent la aproximativ 5 cor-purl de armata.

Facand avaluarea i aici cum am fäcut pentru Austria,pe baza corpurilor de armatd normale (cloud divizii a catedoua brigade) se poate stabili ca. Franta a mobilizat catrupe de prima linie echivalentul a 29 corpuri de armatä.

In regiunea fiecarui corp de armata din Europa, dis-pozitiunile pentru pregatirea mobilizarii, au fost luate astfelca in caz de räzboi sa se poata organiza Cu trupe de re-zerva, afarä de a cincea brigadd destinata corpului de ar-mata activ, cum am aratat mai sus, inca cloud brigade derezervä a cate 3 regimante fiecare ceeace ar face 19 diviziia 6 regimente, -sau echivalentul a mai bine de 14 corpuride armata normale.

Toate aceste trupe avand constituirea lor deja pregä-Eta din tinapul de pace, pot fi considerate ca apte a intra incompunerea armatelor de operatiuni alaturi Cu corpuri/e dearmatä active.

Trupele teritoriale, Pentru apärarea teritoriului na-tional, in Franta este destinata armata teritoriald.

Din datela cunoscute reese ca s'ar putea constitui pangla 150 regimente de infanterie teritoriald.

ANEXA No.1 175

Aceste regimente sunt destinate a fi reunite in brigadedivizii. Detalii asupra acestei grupäri nu se cunosc.

LuAnd ca termen de comparatie corpul de armatä nor-mal (a 8 regimente de infanterie) ar rezulta posibilitateaunui total de 19 corpuri de armatä teritoriale, corespunza-toare celor 19 corpuri de armará active din Europa.

In rezumat deci Franta a putut pune pe picior de r5s-boi pentru armata de operatiuni 24 corpuri de armatd ac-tive si 19 divizii de rezervd care prin compunerea lor (cor-purile de armatä pe 5 brig5zi, in loc de 4 si divziile de re-zervä pe 6 regimente in loc de 4) dau un echivalent 'de 43corpuri de armatà normale.

Pentru apärarea teritoriului se poate ajunge la un echi-valent de 19 corpuri de armatà normale de trupe terito-Hale.

Posibilitatea Incadrarei, ne aduce la aceleasi rezultatedacä consider5m ea' efectivul de pace in ofiteri, al arma.tei franceze, este de cca. 32.000, ca stocul ofiterilor de re.-zervä trebue sä fie dupa toate probabilitàile. incä pe atáta.adica in proportie nu mai micä decät in alte pärti i c5,

in fine, pentru armata teritorialà, Incadrarea se poate facedin acelea§i demente, ca in alte armate, adica din ofiterie§iti din cadrele armatei. din prisosul ofiterilor de rezervg,inaintati ofiteri anume pentru armata teritorialà.

TOTAL GENERAL AL FORTELOR

Pentru armatele de operatiunii. Pentru apärarea teritoriului.Interventia Turciei.

Pentru a termina cu evaluarea fortelor ce pare admisibilcà pot pune fata in fatá cele douà pärti, voin adgoga pescutt datele asupra trupelor i celorlalte state aliateFranta si Rusia.

Anglia a adus cel mai puternic contigent.


Rand in prezent s'au transportat pe continent 28 dedivizii (engleze) din care primele 6 in Belgia, lar restul inFranta.

Diviziile sunt grupate cel mult cáte douä in corpuri dearmatd. In once caz fortele arätate reprezintd echivalentula 14 corpuri cla armatä.

In timpul de fatd trupele engleze stint sporite cu Cor-puri indiene, din care cloud esaloane a.i i ajuns pe cámoulde luptd.

Este de addogat cá noi divizii sunt formate sau in starede formatiune in Englitera, destinate de a fi deasemeneaduse pe continent. Numárul lor se evaluiazd la cel putin 10.

Armata Belgiand care si-a atras ádmiratiunea lumei fin-partiale prin bravura si patriotismul ei, a constat la mo.bilizare din patru divizii plus garnizoanele cetätilor.

Se poate deci evalua, pentru armata de operatiuni : doudcorpuri de armatä.

Armata sarbd a putut pune pe picior de rdsboi cel putin5 divizii de prima linie si 5 divizii de a doua linie, care laun loc dau un echivalent de cel putin 5 corpuri de armat5normale, apte pentru once gen de operatiuni.

Pentru apärarea teritoriului se dispune de 60 de bata-lioane de a treia chemare a cdror grupare in unitati marl nueste cunoscutd, dar care se poate evalua ca echivalente cu.'clou5 corpuri de armatd.

Grupánd rezultatele celor ardtate asupra diferitelormate beligerante, obtinem urm5toarele totaluri, 'exprimate incorpuri de armatä a 2 de compunere normald :

a) Pentru armatele operatiuni compuse din trupe deI-a linie si a II-a linia (activä' si de rezervd): Germania, 623'Austro-Ungaria 40 (prin echivalentA) total 10234 corpuri dearmatd, din care 80 apte pentru once gen de operatiuni, lar22 jumAtate (diviziile de landwehr german si cele de lands.turm austro-ungare), probabil apta pentru operatiuni 'de oimportant5 secundará.

ANEXA No.1 177

Rusia 65, Franta 43, Englitera 14, Belgia 2, Serbia 5,total 129 corpuri de armata, toate apte prin constituirea lor,la once gen de operatiuni.

b) Pentru apSrarea teritoriutui. Germania 12 corpuride armata (echivalenta a 25 de divizii de landsturm).

Austria: trupele destinate apararei teritoriului (landstur-mul) au fost deja socotite in armata de operatiuni. Totalaustro-germanii: 12Y, corp,uri de armata.

Rusia: 20 corpuri de armata (opolcenie).Franta 19 corpuri de armatà teritoriale.Belgia dezorganizate. Englitera nu este cazul a o face

sá intre in socoteala. Serbia 234, corpuri de armata (trupe deal 3-lea ban) total aliatii: 411A corpuri de armata.

Ar fi riscat a se trage concluzii din cifrele de mai sus,asa cum se prezinta ele si inch' mai riscat a se face pronosi-curi pe baza lor.

Valoarea lor este relativà, fiind in legatura foartestransa cu alti factori, ce vom examina numai decat, §i carese impun in mod indiscutabil ca coeficienti de sporire sauscadere.

Este destul sà semnalam aici, cu totul In treack n.umaiunul din acesti factori.

Pe cand ?Germania si Austria, multumita organizatiunei/or, pregatirei mobilizàrei, conditimi1or geografice, etc., etc.,au fost In m5sufa a se folosi efectiv de totalitatea fortelorsus al-Mate, chiar dela Tnceputul operatinnilor serioase, saucel mult dupa putine zile; la aliati numai Frantz era in ma-sued sa fad' acelas lucru pe cand Rusia si Englitera nu auputut dispune la terminarea mobilizarei i concentrarei for-telor austro-germane de cat de o parte, poate nu chiar ceamai mare a puterei Ion militare, nu pentru o actiune ofensiva,'dar nici pentru propria apkare.

Este destul de reamintit urmatorul fapt.Regiunile unor corpuri din Siberia, se gasesc la 10.000

km. de teatrul de operatiuni, cu cale ferata, de o productivi-


tate cu totul mediocrd. Aceastá distanta un tren militar ostrdbate 1n cel putin 30 de zile.

Daca se mai tine seama apoi ca pe o astfel de linie estegreu de contat, pentru transporturi numeroasa si continue,pe mai mult de 8 trenuri pe zi, cà penru transportarea unuicorp de armatd trebuesc nu mai putin de 120 de trenuri,mobilizarea In sine, adicd constituirea pe picior da razboi aunitkilor a trebuit sà dureze in acele regiuni aproape o luna',lesne este de In:teles ca multe din trupela vastului imperiun4 au pdtut s'a fie aduse pe teatrul de operatiuni deck cumulta intarziere, i ca nu ar fi de loc surprinzator, daca s'ardovedi ca unale trupe sunt chiar in prezent, inca in cursde transportare spre frontiera de est.

INTERVENTIA TURCO.

Participarea Turciei la rdzboi alaturi Cu austro-ger-manii, devenita probabila dupd ultimele evenimenta, nu araduce vre-o schimbare simtioare in raporturile de forte din-tre beligeranti, pe teatrele actuale de opefatiuni.

Este greu de inchipuit cà trupele turcesti ar puteaintareascd pe cele austro-germane In Franta san chiar in Po-elonia-Galitia. O participare a turcilor pe teatrul Bosno-Sarbeste problematicd.

De asemenea este foarte putin probabil, cá pentru a facefatd unei presupuse ofensiva turcesti, daca se va produce,aliatii vor defalca din armatele lor de operatiuni o parte'din forte. Este mult mai admisibil cd se va recurge la trupede noud formatiune.

In once caz vom nota aici ca Turcia ca numär, dispuneda 14 corpuri de armata, a trei divizii. Divizia insd are oconstituire deosebita, caci se compune din 3 regimente acate 3 batalioane. Treapta intermediará' intre divizie si re-giment e suprimatd. Corpul de armata este deci ca numär debatalioane 'de t'aria corpului de armatd

ANEXA No.1 179

SOLIDITATEA TECHNICA I-MORALÀA TRUPELOR

Armata germana este o masiná uriase.Slàbicíunule armatei austro,-ungare.

Puterea militara a Germaniei este mai Cu seama formi-dabila din punct de vedere al soliditatii ceeace cla o valoaremiult mai mare numarului unitatilor si deci implicit si a oa-mernlor ce poate duce in actiune, deck cea reprezentataprin simple cifre.

Multumitä unei organizatiuni macanice intensive, Ger-mania a parvenit sa fie in masura a dispune de o canti-tate uimitoare de forte. Sumand la un loc toate elementeleorganizate, se ajunge la o enorma cifra de 75 corpuri de ar-mata, cari socotite a 50.000 oameni ar reprezenta un totalde 3.750.000 de oameni.

Multumita unei recrutari ingrijite a oamenilor, a suboa-terilor si mai presus de toate a 6fiterilor, precum i multu-mita unor procedeuri din cele mai judicioase de instructiune

educatiune militarà, s'au obtinut niste rezultate atat destralucite, incat armata poate fi comparata Cu o masinauriasa puternieä prin proportiunile, dar si pentru perfectio-narea tuturor parplor ei compundtoare, pracum si armoniamin,unata ce domneste in functionarea lor. Pregatirea derasboi a trupelor esta barata mai presus de toate pe instruc-tia i educapunea individuala a soldatului.

Aceasta face ca fiecare unitate sa se compue din ele-mente absolut constiente de misiunea lor si perfect in cunos-tinta de toate indatoririle profesionale.

Deprins a fi disciplinat si punctual prin educatiuneamentalitatea adanc inraclacinata in toate páturile natiunei,recrutul german este materialul cel mai propriu pentru a setransforma in soldat desavarsit, adiea in luptator in caresentimentul datoriei sa inabuse i sa predomine pe toate ce-lelalte.


Daca adaogram apoi ca acest material se gäsese in máininunieroas i abile, m`ai cu seamä prin respectarea tradi-

tiilor, este usor de inchipuit care poate fi rezultatul activitätiicelor insarcinati cu pregätirea trupelor pentru räsboi.

Corpul ofiteresc german este obiectul adrairatiunei una-ninae el este factorul principal al soliditätii armatei ger.mane.

Mändru la exces, constient In toatä acceptiunea cuván-tului de misiunea sa, al este pätruns färä cea mai mica re-zervà de spiritul datoriei, iar jertfa de sine nu cunoastemargini pentru el.

Acestea fiind elementele compunAtoare, nu este delocexagerat spunand, Ca' in armata garmand fiecare unitateeste un instrument de lupta perfectionat puternic si docil, pusin acelas timp in niste mâini, cu desävärsire abile. Acesteapentru lupta in mic, pentru tactica de luptä.

In ceeace priveste operatiunile in mare, armata luatä inintregul ei, este un instrument de räsboi nu mai putin docil,cad este prevAzytA de tot necesarul i pregAtia sub toateraporturile ca SA' execute cu precizia, randuialä i sigurantS,erice operatiune.

Rezerve sunt poate de fä'cut insa asupra spirituluimentalitätei Inaltului Comandam,ent.

Din cauza importantel, dealtfel foarte justificataIn oarecare masura a pal-Id de detaliu In Instruireaarmatel, s'a lntrodus procedeul analitic In conducereasuperioara a operatIunilor.

Metodismul intronat inteun mod prea absolut, a res-tráns incetul cu incetul marginila largi in care trebue, sä semiste spiritul pentru operatiuni in stil mare, reducandu-setotul numai la o excesivä tendintä la ofensiv5, bazata pesoliditatea instrumentului destinat de a da loviturile tactice

sigur5 de aczea de rezultatul scopului.Aceastäl hypertrofie a spiritului agresiv, cu siguranta is-

bändei, din cercurde superioare militare, nu numai ca. s'a

*) Cata dreptate ini.au dat evenimentele din 1918-1919.

ANEXA No.1 181

inrdclacinat adanc i puternic in masa armatei dar a patrunssi in natiune, din parte in parte.

Cuvantul de ordine, la toate chiar la femzi astazi este:wir milssen siegen: trebue sa invingem.

Trebue s'a invingem, pentru ea' este de neinchipuit possibilitatea unei infrangeri.

Incontestabil, un semenea spirit este isvor de mareMrie, dar si de grozave desamagiri.

Cam aceasta era credinta armatelor si natiunei franceze.cand atinsesera apogeul gloriei militare, sub primul si aldoilea imperiu, si ce dezastroase urmari au avut primeleinfrangeri.

Armata germana' are pentru sine, pregdtirea absolut in-grijitä si o soliditate bazata pe realitate, nu pe prezumtii, larnatiunea are nepretuita calitate de a fi putin impresionabila.

Numai putin, credinta exageratä cá este destul sä atacisä' atad cu vointä ferrad de a invinge, pentru ca sä invingi

de fapt, este mai mult decat periculoasd, mai ales cand tari peaceasta credintd, °data cu wir miissen siegen", se strigainainte de victorie, si vae victis" cum a fäcut-o MilitarWochensblatt, cand a instiintat pe cititorii säi cá s'a de-clarat rasboiul.

Esta periculoasä o asemenea credinta, cdci nu poatelipai de a da pe deoparte luptelor caracterul cel mai inverssunat imaginabil, si a invalui i armata i natiunea in ceamai cruda dezolare si umilinfa, in cazul cand lucrurile s'arintainpla s'a jasa altfel de cum se doreste *).

SLABICIUNILE ARMATELOR AUSTRO-UN GAREArmata austriacä este mult departe de soliditatea celei

germane. Oganizatiunea ei se inspira fard nicii o indoiala,dela cele mai inaintate si rationale principii ce au cursastdzi.

*) Aceastd constatare, nu poate sà: fíe obiect de reflect-nine qfpentru prezent ?...


Corpul ofiteresc este bine constituit, patruns de senti-mentul datoriei i cat se poate de pregatit atat pentru mi-siunea sa din timpul de pace cat i pentru cea din timpulde rasboi.

Lipsa de soliditate a armatei se datomste la doua cauze.Pe de o parte disproportia enorma din timpul de pace dintreuniatile mid i efectivul armatei, disproportie care da tu-turor armelor, raai ales infanteriei, un caracter de vaditadiluare.

Am vazu ea Austria are pe picior de pace 681 batali-oane, pe cand Germania numai 669, iar efectivul sau bu-getar din contra este n,umai de 380.000 fata cu 770.000 dinGermania.

Consecinta naturala a acestei stari de lucruri este caunitatile sunt aproape nis,te unitald cadre *) si pe deoparteinstructia nu poate sa fie atat de intensiva' ca In Germania,iar pe de alta parte compunerea piciorului de razboi,un nurndr mult mai mare in fiecare unitate de clase derezervä.

Cauza mai importanta de släbiciune a armatei austriaceeste datorita 'ma constituirei politice a monarhiei.

Prin educatiunea i instructiunea sa, corpul oritzrescpoate sa se ridice la notiunea de patrie, identificandu-se cupersoana imparatului, si multumita acestei notiuni el poate safie insufletit de cel mai inradacinat sentiment. Dar trupa ?

Care poate fi pentru ea resortul care sa faca sà vibrezeinima soldatului roman sau ceh pen.tru patrie, cand de nenu-marate ori a asistat sau cel putin a auzit de asuprirea neamu-lui sau, i and acasa vorbeste o limba., iar la cazarma oalta ?

Ce legatura sufleteasca poate strange un asemenea sol-dat de sefii care In multe cazuri vorbesc chiar in serviciu

ANEXA No.1 183

o limba neinteleasa pentru el si care poate nu rare oritrateaza cel putin cu indiferenta.

Totul nu se poate baza decat pe o disciplina rece, sidaca atat este de ajuns, a tine pe fiecare la dattiria sa, nupoate fi i izvor de avantuti covarsitoare.

Din cauze ce nu i se pot imputa, armata austriaca esteo masina de razboi slab alcatuita j neinsufletita, rece.

Nu este greu de imaginat cat de delicata este misiuneaacelora care sunt chemati sä carmuiasca o astf el de masina,si de asemenea nu este de mirat daca adesaa se \lad ne-voiti a recurge la combinatiuni neintelese la prima vedere

daca si ele nu duc la rezultate dorite.Echivalentul la 40 corpuri de armata, ce am vazut cä

Austro-LIngaria a putut fi in masura sà pue pe picior deräzboi la mobilizare. si care s'ar ridica la totalul de2.000.000 oameni nu poate fi pus pe acelas nivel cu un nu-mar corespunzator de forte din armata germana.

Valoarea armatei rusesti. Progresele militareinsemnate realízate In imperful rus.

Am vorbit in numärul trecut de situatia armatelor ger-mane si austriace. Voind a judeca valoarea i soliditateaarmatei rusesti s'ar face o greseala neiertatä, daca s'armerge cu mintea la campania din Manciuria. Nu numai caintr.° armata in 10 ani se pot schimba foarte multe, dar os-tirea lui Kuropatkin era departe de a reprezenta imagineafidela a organizatiunei, instructiunei i pregätirei de räzboia puterei militare rusesti, ajar din acele timpuri. Armatadin Siberia ea insasi era de o calitate mult inferioarä celei'din Europa, iar intäririle ce i s'au trimes au purtat peceteaimprovizarei.

Armata pe de alta parte, croita dupa un tipar nepo-trivit conditiunilor locale, nu era utilatä pentru a opera in


regiunile de acolo, ceeace a pus-o In conditiuni de v5dit5inferioritate, chiar and avea numärul pentru sine.

Nici nu este nevoe a se mai addoga pe 15110 celespuse, cá armata japonezà dimpotrivd, era pregaità subtoate raporturik in perfect acord cu conditiunile regiuneipe care s'au desvoltat operatiunile.

Soldatul rus aduce cu sine, din sänul familiei sale, sen-timentui ascultärei, al supunerei neconditionate in fata ce-lor pe care s'a deprins de mic a-i considera ca superiorii

precum i sentimentul de iubire amestecat cu respectaproape religios catre Imp*drat, care pentru el este tot cepoate sa existe mai mare pe lume.

Prin felul traiului de acas5, prin educatiunea militaràce primeste, viata lui este simpld si de aceea privatiunile stioboselile razboiului nu-1 demoralizeazä aci le suport5 a-proape cu indiferentä.

Corpul ofiteresc este n parte compus din elementeslabe ca cultur5 general& chiar profesiona15. Sentimentuldatoriei ins5 are radacini solide in el, si de aceea spiritulde sacrificiu nu cunoaste margini, actele de bravurä admi-rabile nu sunt rare.

Pentru a judeca pe ofiterul rus In justa lui valoare, nutrebue comparat cu cel german, cdci dup5 cum acesta esteprodusul spiritului intru atva Tnc5 feudal al tärei sale, totasemenea in cel dint5i, nu poate lipsi de a se oglindi mo-rav,urile i mentalitatea propriei natiuni.

Intocmai ca i trupa, masa corpului ofiteresc rus are oviat5 simpI5, ceeace face ca privatiunile räzboiului sa nuapese greu asupra-i. De altfel este cunoscut, cá trupele ru-sesti petrec cea mai mare parte a anului sub cort, afar5 dincazarm5. In ceeace priveste metodele de luptä, armata rus5se cäläuzeste absolut de aceleasi principii ca si celelaltearmate i experienta din Manciuria a servit la mal multeindreptäri sub acest raport.

Cornandamentul este compus ast5zi din elemente

ANEXA No.1 185

desavársire pregatite pentru aceasta grea i delicata sar-cina. Partea practica i utilä a generalului Dragomirow adat roadele cele mai bune. Nu putini dintre generalii detreapta cea mai inalta de azi; incepand cu ministrul de räz-boi, generalul Sukhomlinow i generalul Ruski au fost incontact de serviciu, i de sigur nu fara folos, cu renumitullost comandant general al circumscriptiunei militare deKiew.

0 parte slaba a armatei rusesti a fost intotdeauna ad-ministratiunea. Aprovizionärile de tot felul, precum i func-tionarea serviciului din spatele armatelor, s'au aratat de-f ectuoase, chiar i in ultimele dotia razboaie ale Imperiului(In Bulgaria si in Manciuria), conducerea strategica s'a re-simtit foarte mult de insuficienta aparatului administrativ.Ar fi ins5 o gresala a vedea in aceasta constatare, de alt-fel netagaduita, un element de släbiciune pertru armatarusä in ambele campanii citate, armata de operatiuni era inlegaturd cu tara n,umai printr'o singura linie de operapuni,inteun caz, excesiv de lungd si defectuoasä, in celalalt, maiscurta, dar tot defectuoasa, traversänd o tara straina si unfluviu, conditiuni care ar fi facut de o functionare greanesigurä chiar cele mai bine organizate servicii adminis-trative.

Pe de alta, experientele nepläcute ale acestor campani:au slujit de calAuza administratiunei superioare militare, laindreptarile a clan ci a duse organizatiunei serviciilor auxi-liare, si de sigur ca ele vor functiona cu totul de altfel a-cum, sub impulsul si supavegherea capabilului i energicu-lui ministru de fäzboi actual.

In total deci, dac5 sub unele raporturi armata rusa nupoate figura pe aceiasi treapta cu cea german5, nu mai pu-tin ea constitue un instrument de razboi, in toata putereacuvântului, instrument formidabil prin calitatile ce-i sunt

proprii, precum i prin imensitatea resurselor de care dis-

*) Regtmentul rus fiind organizat pe 4 Batalioane, corpul de armata este mai mare.

*) Marna, Verdun, 1917, 1918.


pune si de care poate sa se foloseasca aproape Lea' limitade tirnp, mai ales intr'un razboi pe taritoriul national.

Cele 65 corpuri de armata ce s'au putut constitui pen-tr,u armata de operatiuni si 20 pentru armata teritorialä,care la un loc dau circa 5 milioane *-) oameni cu resursele decare dispuna, nu numai ca pot fi tinute nesarsit complecte

oricare ar fi pierderile dar cu putine sfortari pot fi

chiar sporite.

Armata franeeza este admirabila. Soliditatea

techníc í morald a trupelor

Armata franceza, desi cu totul de un alt tip, ca cea ger-mana, ocupa insa lacul de frunte in ceeace prives,te prega-tirea de rhzboi.

Solclatul francez nu este o coca* tot asa de usor de mo-delat, in mainile ofiterului, ca cel german ; vointa sa dincauza -vioiciunei temperamentului, este mai greu de domi-nat, mai ales in micile chestiuni ale serviciului obisnuit.

In imprejurärle grave ins5 , devine ramerar clacä nutenace, si mandria nationala inradacinata in urea lui, il facasä inabuse instinctul de conservare si sd nesocoteasca ori ceprimejdie *).

Intructia individualä nu este atat de metodic aplicataIn armata franceza ca in cea germana, dar avantul naturalpropriu rasei, face din fiecare unitate un instrument, un in-strument de lupt5. 'din cele mai de tetnut.

Partea a doua a campaniei din 1870-71 a dovedit cachiar trupe improvizate, cu toata impresionabilitatea carac-teristica a rasei, cand au fost sub o conducere ferma, austiut sa desfasoare i energie si indarätnicie, chiar in

*) coala Colonelului de Grandmaison.

ANEXA No-1 187

tuatiunile cele mai critice. Este destul a cita armata Gene-ralului Chanzy.

Corpul ofiteresc francez este cult si prin aceia chiar,constient de misiunea sa. Amorul propriu, isvorat din bo-gatia de fapte glorioase ale trecutului, este resortul sau celmai puternic. In fata primejdiei, iubirea de patrie se ridicade-astupra oricarui alt sentiment. Nenorocirile din 1870 aupus in evidenta defectele organizatiunei i functiondrei ser-viciilor administrative. 0 atentiune deosebita le-a fost data§f rezultatele constatate in diferitele manevre, au doveditea multumin indrepnrilor treptat aduse, armata nu va malfi paralizan in operatiunile sale de aparatul administrativ.

Comandamentul inalt de astazi este cu iotul altul decat cal din 1870.

*coala superioarà de razboi, concentrarile i manevreleanuale au familiarizat organele superioare de comandamentcu toate problemele de conducerea trupelor, ale razboiuluimodern. Pare chiar cà s'ar desvalui o surprinzatoare pu-tere de infranare a temperamentului vioi, nervos i impre-sionabil. Fi-va aceasta efectul muncei de 44 ani de prega-tire neintrerupta sau con§tiinta gravitatei momeaului isto-ric prin care trece Franta ? Pozitiv este ea se observa atatin comandamentul superior cat i In trupe o liniste, o st5.panire de sine si o tanacitate chiar in situatiunile cele maigrele, Incat cu drept cuvant se poate zice ca ,rmata este lainaltimea timpului si imprejunrilor in care se gäseste.

Comandamentul superior a mai dovedit o foarte mareinmladiere in ceeace prives,te conducerea razboiului. In toc-mai ca in Germania credinta generala era, ea ofensivanesovaitoare duce sigur la izbanda cand este conclusa cu

ferma dorinta de a invinge chiar in cohditiuni de loe i nu-mar nu din cele mai favorabile *).

Aceasta teorie care parea ca, cadreaza cu traditionala


furia franceza" explica ofensivele pripite de la inceputulcampantiei §i care au avut numai rezultatul ce puteau saaiba.

Fat.1 in fata cu realitatea, comandamentul superiorfrancez s'a recules insa numai deck 5i a 5tiut sa dea cu osiguranta admirabila conducerei operatiunilor, caracterulimpus de conditiunile vädite ale razboiului de- milioan.e. Subtoate raporturile cel putin din punctul de vedere militar,sta astazi in fata Germaniei cu totul o alta Franta decat a-ceea din 1870 5i cele 3.000.000 oameni ce am vazut cà eapoate pune sub arme pentru operatiunile ofensive i pentruapkarea teritoriala, nu sunt de comparat, ca compunereconducere, cu armatele lui Bazaine, Mac Mahon .5i Bour-baki.

ARMATA ENGLEZA

Armata enlaza prin organizatiunea ei, difera cu totulde armatele de pe continent.

Nu este cazul deci a se stabili vre-o comparatiune.Vora spune totu5i ca soldatul englez din punctul de ve-

dere al caIitätei sale individuale nu are nimic de invidiatcelui german. Trupa este prin urmare excelenta i apta alupta cu cel mai mare avant in ofensiva i cea mai indarjitatenacitate In defensivä.

Destinata mai cu seamd expeditiunilor departate, ar-mata engleza este perfect prevazuta Cu cele necesare pen-tru a face fata greutatilor rEzboiului, chiar in conditiunilecele mai rele.

Ofitterii sunt animati de .in excelent spirit de sacrificiu.Sub acest iaport ar fi o grevala mare daca s'ar pune peo treapta inferioara oricarui alt tip de ofiter.

In ceeace prive5te conducerea in mare a trupelor, ti-

nand seama de conditiunile speciale in care se 9ase,5te En-

ANEXA No. 1 189

glitera si de menirea trupelor sale, destinate mai cu seamda tupta in colonii, natural ca comandamentul superior en-glez este lipsit de axperienta necesard pentru a sta pe aceiasitreaptd cu armatele de pe continent, dei in prinicipiu s'auurmärit i adop-tat fOrd exceptie toate ideile ce au curs inaceastea.

Chiar daca experienta rdzboilui insusi nu ar duce la im-plinirea acestei lacune, faptul nu are nici o importantd cdcicontingentul dus de Englitcra pe uscat esta prins in angre-najul urias al operatiunilor in asa mod, in cdt misiunea luise reduce mai cu scamd la desfdsurarea calitdtilor tacticeintrinsece ale unitdtilor de luptd, sub care raport, o repe-tdm, corpurile de trupd engleze sunt f Ora nici o rezervd, ex-celente.

ARMATA BELGIANA

Asupra armatei belgiene este de prisos a se mai spuneceva. Faptele au fost atdt de elocvente, in cdt numai dinstirile aduse de ziare, lumea intreagä si-a putut face deja oideie destul de exacta de calitatile incomparabile ae acesteimici, dar brave armate.

ARMATA SARBEASCA

Acelas lucru s'ar putea spune sub o a/td forma, de ar-mata sdrbeascä. Esitd de abia de cAteva luni din doud rdz-boaie, comparativ cu puterile sale, foarte obositoare, si izo-lata aproape cu totul de izvoarele din cara ar fi putut sdtraga cele necesare pentru a-si implini aproviziondrile salesleite, deodatä s'a vdzut nevoitd a lua din nou armele, sprea se mäsUra cu un adversar unas. Dei bravura ce a desfd-

surat mai intdi in aparare si apoi in ofensivd chiar, a fostmai presus de orice admiratiune, nu mai putin, nu se poate-tdgddui ea' armata sArbä nu poate fi in momentul de fatd


compusd decat din unitäti insufletite de sigur de cel mai ex-celent spirit, dar obosite i lipsite simtitor de multe din celenecesare i pentru a opera si chiar pentru a lupta.

ARMATA TURCEASCA

Cdteva cuvinte asupra armatei turcesti. In trecut sol-datul turc era pretuit ca incomparabil. Arrnata turca* pe careBaiazid o ridícase pdnd la faima pe care a dovecht-o intoate rdzboaiele pana la cel din 1877-78 inclusiv, nu s'a maiarätat i in rdzboiul balcanic.

Dupà povestirile generalilor turci însui, trupe absolutproaspete, s'au debanclat in fata unui inamic aproape ino-fesiv, si care venea pe urmele lor cu atAta intdrziere in calle permitea sd-si culeagd dupd cloud zile, tunurile läsate inurnad.

Cauza aparent5 a acestor debandade, cdrora li se da-toresc infrdngerile, trebue sà spunem ermen.til rusinoase,da la Kirkilisse ì Bunar Hissar, se pretinde a fi fost timpulrdu i lipsa de hrand 2-3 zile.

Dar armatele luí Osman Pasa, la Plevna, ale lui Meh-med Ari, pe Lom i SuIeiman Pasa la *ipka nu au ind,uratele oboseli si. foame si Cu toate acestea au tinut ferm in ad-miratia chiar a adversarului ?

Cauza lipsei de soliditate este cu totul alta de cdt nisteprivatiuni pe care le-au indurat in actualul rdzboi §i

germanii i austriacii, poate chiar rnai mult.Bravura soldatului turc era izvoratä din fanatismul re-

ligios. El se batea pentru legea lui impotriva ghiaurului.Reorganizarea irtrod,us5 de germani In Turcia a su-

primat indirect acest izvor de soliditate, fanatismul religios.Cum poate mai inchipue musulmanul ca lupt5

pentru credinta lui Mahomed amenintatä de necredinciosicdrid aráturea cu el, cot la cot, are ghiauri ?

Suprimat acest mijloc de Orle propriu mahomedanilor.

ANEXA No.1 191

soldatul turc nu se mai diferentiaza de oricare alt soldatpentru ca, cu el sd se poatd face unitäti de /upta de oare-care valoare ttebue sd lie tnstruit, educat, prevazut cu totnecesarul, dat pe nainile unui comandament format el insusicare si aceasta sa dispue de un aparat administrativ §t com-plect i priceput.

Räzboiul din 1912 a dovedit ca toate acestea au lipsitastfel de lacune nu se Implinesc intr'un an.

Conditiuni strategice. Aliatii au mai multa armatà.Germanii au mal multä" pregAtire.

Aprecierea sup erioritatei.

Pe baza evaluärilor facute, evaluäri, sa nu se uite, des-bracate de once caracter de preciziune, riguroasa, am gasito forth.' numerica, exprimata in copuri de armata normale (a2 divizii) pentru armatele de operatiuni propriu zise, urrad-toareIe cifre : grupul austro-german 102 corpuri de armata,lar aliatii 129.

Superioritatea numerica ar inclina deci in partea alia-tilor, care ar dispune de vreo 27 de corpuri de armata, a-dica rottmd de aproape un milion i jumatate de oamenimai mult.

Din punctul de vedere al -calitatilor morale si techniceale diferitelor armate, am vazut insd cd Germania se bucurasub acest raport de o superioritate ant de marcatd §i derealä, in cdt pusd pe balanta, modifica sinititor valoarea ci-frelor de mai sus, micsor.and mult diferenta Intre cele dottatotaluri.

Se ponte dar admite ca ceva apropiat de realitate,fortele disponibile (luand nu numai numarul dar ì cauta-tea trupelor) ale celor doua parti adverse, sunt cam de a-ceia§i putere i daca este vreo deosebire ea trebue socotitamai de grabd de partea aliatilor.

Prina,u1 lucru foarte important din punctul de vedere alraportului de forte intre cele cload 01.0 este tirnpul necesai

192 NOTITE ZILNICE DIN RAS130IU

Este insa bine dovedit ca chiar pe campul do batalie,Cu atat mai mult pe teatrul de operatiune í cu atást maimult pe cel de rasboi, izbanda nu apartine in mod necesaracelui care are de parte-i superioritatea fortelor totale, ciea se castigd intotcleauna de cel care are superioritatea in-tfo anumita parte a teatrului de rasboi sau de operatiune,sau intr'un anumit punct al campului de batalie, ajar fiindIn inferioritate in celelalte parti.

O asemenea superioritate se dobande,ste multumita con-ditiunilor strategice de la inceputul ostilitàilor, conducereistrategice si cursul desfasurarei insäsi a operatiunilor, condu-cerei strategice si tactice a fort.elor dispombile.

Este prin urmare de un interes precumpanitor a exa-mina conditiunile stategice in care s'au gasit beligerantii lainceputul ostilitàçilor, i intrucat aceste conditiuni au per-mis unei parti sau celeilalte, combinatiuni de natura a ob-tine, la un moment dat i pe un anume punct o superioritatecovarsitoare, pentru ca sa lie asigurata izbanda.

Independent de partea política a razbolului, faptul in-sasi ca Germania a luat initiativa declardrei razboiului celordoi vecini ai sai de pe Continent dovedeste ca in antantio-nile comandamentului superior german era 5.â se duca raz-boi of ensiv cel putin pe unul d;n fronturi si deci procurareasuperioritätei hotaratoare in o parte a teatrului de rasboi ada lovitura cea mare, devenea nu numai o necesitate dareste de presupus ch.' a trebuit sa [je realizata ca ceva reali-zabil cu toata siguranta.

CONDITIUNICSTRATEGICESuperioritatea remareabild a grupului austrozgerman

in armatele de operatii, la inceput.

ANEXA No.7 193

fieckei din ele pentru a trece de la starea de pace la cea deräsboi, avea trupele in situatiunea din care sa poatAincepe operatiunile.

Din acest punct de vedere, grupul austro-german s'agAsit in conditiuni de superioritate foarte pronuntatá.

MultumitA unei intinderi de teritoriu relativ nu marein raport cu densitatea populatiunei multurpitä unei foartebogate retele de cAi d comunicatiuni, multumitA in finefaptubui cà toate formatiunile din timpul de pace, din careaveau s'A ia fiintä formatiunile de rAzboi, cu tot disponibilulin cadre, oameni, animale §i material de tot felul, se gaseanin cuprinsul teritoriului de pe teatrul de rdsbol insu5i austro-germinii au fost In m'Asura, ca, odatA cu declararea räzboiu-lui sä inceapä, s'ar putea zice simultan. organizarea tuturorformatiunilor destinate a intra in compunerea armatelor deoperatiuni ì sá le poat5 avea disponibile pe toate, pentruoperatiuni In putine zile.

Numärul acestor zile cu multa probabilitate a fost sik25, poate chiar sub 20 pentru gerniani.

Avantajele manevrelor pe linii interioareCu totul altf el stau lucrurile pentru, aliati.Singurile, Belgia i Serbia s'au gfisit in conditiuni ana.

loage cu Austro-Germania. Dar arniatele acestor Olí puteancel mult sA atragd asupra lor ceva din fortele 'adverse, nu

opreasca sou S'a intärzie serios mi§cArile uria.selor maseaveau s'A intre In luptd.EngIitera despktitä pe de o parte cu totul de teatrul

de operatiuni pe care avea sá lupte si din cauza, pe de alta,a organizatinnei sale deosebite. nu era in mAsurt.. sA ducä

dela inceput deck un contingent neinsemat pe continentpe acesta chiar cu Intárziere.


In adevar ca tormatiuni pregatite pentru expeditiuniExpeditionary force" exista in timpul de pace unitatile na-cesare pentru formarea a 6 divizii. Chiar daca am admite camobilizarea acestor forte n'ar fi ceru-t un numär mai mare dezile, decat cel admis in armatele de pe Continent, numaiprin concentrarea lor in porturi imbarcarea i debarcarealor i reconstituirea pe continent, au cerut un timp multmai lung decat Lei necesar concentrarei fortzlor austro-ger-mane.

Dar in tot cazul, chiar admitand conditiunile cele maifavorabile pentru engleji, ei n'au putut pune dela Inceput pebalantd, de cat cel mult 6 divizii.

Franta desi organizata pe aceleasi baze ca si Germania§i Austria, cu un teritoriu restrAns i cu o retea da comuni-catiuni deasemenea foarte bogata, nu mai putin din cauzaea o parte din trupale sale erau in colonii nu a putut fi inmOsura sa .dispue dela inceput de totalitatea fortelor. Dincele 24 corpuri armatä, ce putea sá mobilizeze, numai 19aveau toate formatiunile din timpul de pace pe teritoriul dinEuropa, asa cà aproape 115 din forte nu puteau fi disponibilepentru primul inceput al operatiunilor.

In Rusia conditiunile au fost si mai putin favorabile.Din 'cele 37 de corpuri de armata existente, de abia mai

putin de jumatate îi aveau formatiunile din timpul de pacepe un teritoriu de o aceiasi raza ca acela al Germanieianume in circumscriptiile : Vilna (4 corpuri), Varsovia (5corpuri), Kiev (5 corpuri) si Odessa (2 corpuri).

Formatiunile a 11 corpuri de armatà, i anume ale ce-lor din circumscriptiile: Petrograd (4 corpurf), Moscova (5corpuri) si Cazan ( 2 corpuri) se gaseau la o departaredoitä de frontiera amenintatà.

In fine formatiunile a restttlui de 10 corpuri de armatá;anume ale celor din circumscriptiunile: Kaukas (3 cor-,

ANEXA No.1 195

puri). Turkestan (2 corpuri) Irkutzk (2 corpuri) §1 Amur(3 corpuri) se gaseau la departari, pentru care calificativulde enorme nu este de loc exageratiune.

Daca se mai tine seama de saracia comunciatiilor, chiarin partea de teritoriu de o raza echivalenta cu intindereaGermaniei, se ajunge la concluziunea ca Rusia nu a pututprobabil dispune pentru inceptul ostilitatilor nici macar dejuraatatea fortelor sale de operatiuni in intervalul de timpnecesar grupului austro-german a fi gata sa dea lovitura,cu totalitatea fortelor lor.

Rezulta din scurta expunere ce precede, cd conditiu-nile strategice au fost pentru inceputul razboiului de apnatura, ca ele permiteau austro-germanilor sa aiba o supe-rioritate remarcabila in armatele de operatiuni, ale alia-tilor.

Rezulta insä in acelas timp ca aceasta superioritate nuavea sa fie permanenta cà incetul cu incetul ea era menifasa se mic§oreze i la un anumit moment balanta avea sainceapa sä incline de partea

Era deci indicat pentru austro-germani de a profitade intervalul de timp cat aveau superioritatea de partealor, caci mai tarziu sortii de izbandä, bazati pe superiori-tatea numerica i-ar fi descrescut incetul cu incetul, pentrua dispare chiar cu totul.

Aveau -austro-germanii aceasta posibilitate 9Aíici este de considerat chestiunea din punctul de ve-

dere insa§1 al operatiunilor.

Conclitiunile strategice..-- Avantagille manevrelorpe líníí interioare.

Imbrat4and cu privirea teatrul de razboiu pe o harta,inainte de once alte considerattuni este izbitor faptul, de o


important& strategia extrem de mare, cd pe and a,ustro-germanii au continuitate teritorialà, si pot deci sä-si impart&sau sä grupeze fortele disponibile cum ar voi, aliatii suntdespktiti in cloud grupe principale si unul secundar, färàputintà de legdturà intre ele.

Armata ruseasc& de o parte i armata franco-anglo-belgian& de alta, sunt mkginite la propriile lor forte ne-avänd in nici un chip mijlocul de a se ajuta reciproc, di-rect. Armata skbeascä formeaza un al treilea grup de ase-menea izolat.

Intre grupurile despktite ale aliatilor se gdseste bloculaustro-german, cu posibilitate de a executa ceeace se nu-meste in strategie: manevra pe linii interioare.

Avantagiile acestei manevre consist& din posibilitateace are cel care se g&seste la mijloe de a tine ca o parteslab& din fortele sale in loc, unul din grupele despdrtite aleinamicului disputAndu-i terenul incet, incet, pas cu pas, peand cu masa covksitoare sá cad& asupra celuilalt spre

sdrobi.(Nat& victoria obtinuta intr'o directie, toate fortele

sunt indreptate asupra celeilalte pärti, din grupurile se-parate.

Manevra pe linii interioare de care dup& cum vomvectea s'au slujit in stil mare, austro-germanii i care a datvictorii de glorie neperitoare lui Friederich ì Napoleon,cere unele conditiuni pentru

Mai intäi este necesar ca grupul tinut in esec departea mai mica a fortelor interioare, sá facA jocul adver-sarului, adia sä piardd timpul ,intr'o actiune inceatä.

Pe de salt& parte este necesar ca partea atacata demasa covarstitoare sà voiascd sau sa fie nevoitä a primi inonce conditiuni, bätälia decisiva.

In trecut pe timpul lui Friederich sau Napoleon chiar,c&nd corespondenta se fäcea prin cureni sau prin semnaleoptice, conditiunde de mai sus erau usor de realizat.

ANEXA No.1 197

intre grupele interioare se transmiteau mult mai repedelegdtura de comandament putea sa fie mentinutä., pentrumijloace1e de atunci in conditiuni destul de favorabile.

Din potrivä grupele exterioare, separate, daca chiarputeau sä se tina in legdturd prin curen, stirile dela Ainul laaltul n,u puteau sä ajungd decat cu mare intarziere, asa hickcei doui comandanti nu erau in masurd de a sti in timp util,fiecare din ei, ce avea in fatä, si deci era cu putintd caturul sd se fase a fi tinut in loc, fàrà sä stie cd are In

fatd forte slabe, iar celalt s'a primeasc5 batAlia, fOrd casd s¡tie ea se gäsEste in conditiuni dezavantajoase.

Astazi insä caracterul manevrei pe linii interioare esteschimbat cu desdvOrsire. Comandantii grupelor exterioarese pot tine in tot asa de perfecta legaturd ca si aceiagrupelor interioare si atunci se pot interverti rolurile Cumulta ,usiurintd. Cal contra cOruia se trimite partea slabA,fiind instiintat de aceasta, poate sà o atace cu energieiuteal'a, iar cel contra caruia s'a indreptat masa principalä,In loc de a primi bätdlia decisivA, poate sä cedeze terenulpas cu pas.

Aceastd posibilitate a intervertirii rolurilor, nu numaicd face problematicd reusita manevrei interioare, dar incazul unei conducen i pricepute din partea celui ce se ga-seste pe luía exterioarä, permite acestuia s'a ajungd nu lasimple victorii ci la adevärate catastrofe. Grupul externcare a avut de luptat c,u partea slabd a fortelor de pe hniainterioara ,dupd victorie merge direct in spatele masei prin-cipale adverse, si rezultatul nu poate fi deca catastrofa.

Pa aceste consideratiuni bazat Moltke planul sdu decampanie din 1866 si rezultatul este cunoscut. Austriacii nunumai c'a nu au putut sà traga nici un folos din situatiuneaIon pe linii interioare, dar infrângerea suferitd la Sadova apus capdt fdsboiului.

Un corector la acest pericol, la care este expusä ma-nevra pe linii interioare se gäseste in conditiunile de spatiu.


Dacd gr,upul exterior, impotriva cdruia se aruncd masaprincipald nu are destul spatiu pentru a ceda tere-n pas cupas, mai multd vreme, atunci el este nevoit sà primeascäbätälia, i succesul manevrei este pe jumAtate asigurat.

Succesul este complect asigurat dacd pe langd acestea,cel.,e cloud grupuri exterioare sunt atdt de departe unul dealtul, incdt victoria unuia sd nu aibd influentd asupra celei-lalte pArti a teatrului de rdsboi, panà nu s'a terminat aicibdtAlia decisivd.

Vom vedea mai jos in carz din aceste conditiuni se gd-sesc heligerantii.

Reusita planului strategic german.

Dacd comandamentul austro-german a clAdit spe-rantele sale de victorie pe reusita manevrei pe linii inte-rioare, desigur n'a putut sd se lase a fi cAlduzit numai deconsideratiuni curat

SA examinAm In trdsäturi mad, situatiunea, i pentruaceasta sà facem abstractie de teatrul de operatiune franco-german i austro-germano-rus.

Fortele aliatilor, grupate In doud mase la o distantdde o mie de kilometri una de alta, aveau interpuse intreele pe cele austro-germana.

Aceste din urmd aveau, prin situatiunea lor strategicdgeograficA, posibilitatea sd tie cu o parte din forte in loc

armata ruseascd, lar grosul fortelor sd-1 indrepte asupraFrantei sau, puteau vice-versa Cu o parte slabd din forte sdopreascä in loc eventuala änaintare a francezilor, lar cumasa principld sà meargä hotärdt impotriva armatei rusesti.

Superioritatatea totald de care se bucurau austro-ger-manii la inceputul ostilitätilor le permitea sà aibd pe untildin teatrele de operatiuni, forte atat de covdrsitoare, inatisbAnda sd fie aproape asiguratd atat cdt ar fi depins denum.& i aceasta färä a fi prea slabi pe ceralalt front.

ANEXA Na. 7 199

Toata cbestiunea se reducea in a hotári in ce partesa indrepte sfortarea principala: spre Vest sau spre Est;spre Franta sau spre Rusia. Din punctul de vedere curatmilitar, totul facea preferabila prima directiune.

Faptul ca. Rusia nu putea sä dispuna dela primul in-ceput de cat de o parte din fortele sale, victoria obtinutacontra lor, cbiar admitand ca ei ar fi primit batalia, nufi putut sa fie hotarátoare in tata puterea cuvantului.

Dacg insa din contra in loc de a primi bätalia, rusiis'ar fi hotarat numai la o cedare a terenului pas cu pas,paling cu palma, manevra nu fail precedent pentru ei, ces'ar fi intamplat ?

S'ar fi intâmplat CA masa hotaratä a da lovitura princi-pala sa se vada nevoita a se adanci tot mai Inuit in inimaRusiei, i daca o astf el de actancire a fost fatala lui Carolal XII-lea si lui Napoleon I *), cu armate mai mici, desigurea nu ar fi fost lipsita de mari primejdii pentru o masa devreo 2 milioane oameni cel putin, intr'o regiune slab popu-lata i brasdata si mai slab de comunicatium.

In once caz, o solutiune grabnica nu era sigura, si a-tunci se pune intrebarea ce s'ar fi putut intampla pe frontulopus ?

Era oare de admis in toata siguranta ca francezii saumai bine zis franco-anglo-belgienii s'ar fi multumit sd des-fasure o aqiune lipsita de energie, cand pe deoparte tele-graful le-ar fi spus unde este masa principalä dusmana si inmod virtual ce aveau in fatä, ir pe de alta aviatia ar fi pu-

,tut sa confirme aceasta din urma parte zi Cu zi ?

Desigur era mult mai probabil, ca °data orientati asu-pra situatiunei, aliatii sa desfasure cel putin tot acelas spiritde intreprindere, pe care l'au desfasurat cand au stiut cáerau obiectul isbirei masei principale inamice.

Din aceste cauze, solutiunea de a merge impotriva


Frantei parea preferabila. Ce sorti de reu§ita avea ea insaPe deoparte era necesar ca aliatii sa primeasca hatalia

decisivd pe frontul de West iar pe de alta ca ru§ii sä selase a fi tinuti In loc pe cel de Est.

Prima conditie s'ar fi putut considera sigurd numai incazul cánd axa atacului ar fi avut o astf el de directiune incat sa nu lase adversarului deck alternativa su sa pri-measca batalia decisiva, sau sa depue armele, cum a fostde pildä la Sedan.

In cazul de fata numai o necuno0inta sau nesocotirecomplecta a situatiunei generale pe teatrul de räzboi ar fiputut duce la o astfel de hotArare din partea aliatilor.

De altfel faptele insa0 ap dovedit ca chiar in urmaprimelor imprudente, francezii s'au recules numai deck,farä ezitare au inceput sä cedeze teren, pentru a evitao batalie in conditiuni astfel, ca rezultatul sa fie hotarátor.

Ei s'au retras dincolo de Marna de unde au reluat o-fensiva numai atunci, cand situatiunea sub toate raporturilepermitea aceasta cp perspectiva de reu0td, ceeace de alt-minteri s'a 0 realizat

Dar daca situatiunea ar fi continuat sa fie defavora-bila, nu este lipsita de probabilitate prestipunerea cá mi§-

carea inapoi s'ar fi continuat cu mult. luand un caractermai lent, pentr:u a intarzia cat mai mult desnodamantul.

Ce s'ar fi intamplat in timpul acesta pe frontul deEst ? Ceeace s'a intamplat.

Cunoscandu-se situatiunea generala pe intreg teatrulde razboi, fortele disponibile ruse0i nu au ezitat sa in-f runte pericolul i sa se arunce intr.° ofensiva hotarata,pentru ca prin urmarile ei, sá opreasca ofensiva germandpe teatrul de West.

Invaziunea in Prusia orientala i Galitia a schimbat fatalucrurilor i lard o intervenire grabnica' a noui i nume-roase forte, masa secundará austro-germanä ar fi fost sdro-

ANEXA No.1 201

bita' pe teatrul de Est, inainte ca cea principala sa fi ajunsla victoria decisiva pe cel de West.

De oarece lucrurile s'au petrecut astfel, ele erau de pre-vazut, i rand la probe sigure, nu se poate admite ca co-mandamentul superior austro-german sa nu le fi avut invedere in alcatuirea plantutu de razboi.

Atunci cum a putut sa se hotarasca la o manevra acard neisbanda, daca nu era sigurä, dar era cel putin multprobabila ?

Dupa cum am spus, este de presupus ca, pe langa con-sideratiunile curat militare s'au facut sa intre in calculconsideratiufni de alt ordin. Cel putin cam asa se deducedin cele ce s'a putut culege de prin ziare pana acum.

Probabil s'a contat, pe deoparte, ca o invazie repedeinsotita de distrugeri nemai pomenite pang' acum ca iutealaa fortificatiunilor, va produce in Franta o asa impresiuneincat comandamentul in parte dezorientat, in parte sub pre-siun ea opiniei publice, in parte in fine sclav al ofensivei cuonce pret, sa se expue catastrofei intiun scurt interval detimp.

Pe de alta' parte, s'a contat in-Rusia pe turburäri, pem1scrari revolutionara in marile centre, pe miscari separa-tiste in Polonia, in Caucaz, etc.

Toate aceste fenomene de slabiciune pentru inamic nus'au produs insa, ceeace dovedeste cà sperantele puse in eleerau neintemeiate.

In loc de o Franta nerabdatoare, nervoasa, excesiv deimpresionabila, Germania a gasit o Franta calmä, pregatita

gata pentru once sacrificiu, inainte de a se lasa sa i sepuje genunchiul in piept.

Tot asemenea in locul unei Rusii släbite prin stareade lucruri interioara, in locul unui gigant cu picioarele delut, in fata austro-germanilor, s'a ridicat o natiune uriase.nu numai prin numar, dar §i prin coheziunea tuturor patu-rilor ei. Ca träsätura de unire s'a mai ridicat In fata blo-

202 NOT1TE ZILN10E DIN RASBO1U

cului central, natiunea engleza a card energie perseverentaa pus acum un secol capat epopeii napoleoniene.

In astf el de conditiuni manevra pe linii interioare c,utoate avantajele ce prezinta, nu putea duce cu siguranta de-savarsita la rezultatul dorit.

Evaluarea cantitativa a fortelor beligerantilor, ne-a dusla rezulatul ca aliatii dispun de oarecare superioritate.

Evaluarea calitativa ne duce la concluzia cá ambele ta-bere stau pe acela§ plan.

Conditiunile strategice absolut favorabile blocului aus-tro-german in ceiace priveste fortele disponibile pentru ince-putul operatiunilor, constitue un aliat de o valoare nepre-Oita, anume saptiul" ceiace pune pe austro-germani, dacanu in stare de inferioritate absoluta, cel putin in fata uneisituatii la care distrugerea unuia din grupurile inamice de-vine din ce in ce mai problematic, daca nu iluzoriu.

Spunem .,din 'ce in ce" cad daca raanevra pe linii in-terioare nu a avut succes la inceput cand austro-germaniiaveau superioritatea absolutä a fortelor in actiune, succes,uIdevine acum pe fiece zi mai putin probabil, pe masura cefortele ruse se ingramadesc din ce in ce pe frontiera de Est.

Natural, nu s'ar putea trage nici o concluzie absoluta,caci nu se poate exclude complect po;ibilitatea victoriei fi-nale, chiar in conditiunile de fata.

Totu§, pentru aceasta, j,udecand ,clupa chipul cum s'audesfasurat evenimentele 'Ana in prezent, ar trebui sau caaliatii sà comitä greseli ireparabile, sau ca austro-germaniisa desfa§oare o conducere daca nu geniala, cel putin lainaltime.

In fata acestor posibilitài, privirile se opresc asupraperdelei misterioase, in spatele careia se tese viitorul.

FINEXA No. 2

Proect de operatiune pentru armata Româná"

in cazul cA ar intentiona s'a inainteze prin

Transilvania, spre cImpia UngarA. Obiectiv: Budapesta

Calcularea timpului necesar pentru a sträbateTransilvania dela SudwEst la Nord.West

Determinarea numarului aproximativ de zile pentru astrabate Transilvania s'a facut pe baza urmatoarelor pre-supuneri.

a) GRUPAREA FORTELOR. Pentru operatiuneaconsiderata s'a presupus ea' se destina' doua Armate sianume:

1. Armata din dreapta compusa din trei Corpuri deArmatd, a dotia Divizii fiecare si o Divizie de cavalerie,concentrate in punctele :

Divizia 2 Cavalerie la Bacau.Corpul IV Armata la Adjud.Corpul III Armata la Ploesti.Corpul II Armata la Targoviste.

2. Armata din stanga, compusa din doua Corpuri de

206 NOT1TE Z1LNICE DIN RASBO1U

Armata, o Divizie de rezerva, o Brigada independenta §i oDivizie de cavalerie. concentrate in punctele:

Divizia I-a Cavalerie la Buzau.Corpul V Armata la Ramnicul Valcea.Corpul I Armata la Tg. Jiu.

Divizia de rezerva §i Brigada independenta la TurnuSeverin.

In afar:a de aceste Armate, se presupune ca s'ar maiconstiutui un grup de patru Divizii de rezervd, ramananda se hotati potrivit cu situatiunea din ultimul moment, atátzona de concentrare cat §i destinatiunea acestor forte.

Garnizoana Bucureti ar fi timi.ta cu patru Brigade derezerva.

Restul brigadelor de rezerva, adica cinci, ar urma pro-vizoriu corpurile respective de armata, tinandu-se disporu-bile pentru a fi lasate in spatele Armatei, pe másurd ce seva inainta pe teritoriul invadat.

SITUATIUNEA STRATEGICA. Sá presupun caaripa dreaptá ar fi acoperita de forte amice in Bucovina §ipe mäsurá ce miscarea va progresa, forte insemnate amice,stapane pe trecatorile Carpatilor mici, patrund in bazinulsuperior al Tisei.

Aripa stángá, nu este direct sprijinitä, ci din contraserios amenintata de forte concentrate In regiunea Timi-para-Arad.

Forte amice sunt destinate totdeodata sä urmeze mi--carea armatelor noastre, tinandu-se insa pe dreapta Du-nk-6.

ATITUDINEA INAMICULUI, Se presupunepentru consideratiuni datorite situatiunei generale pe tea-trul de rasboiu, adversarul nu ar fi in masura sà opue o re-zistenta serioasä pe timpul mi§carei noastre, a§a incat nu-marul zilelor calculate nu coprinde §i intarzierele datorite

ANEXA No.2 207

rezistentei apardrei, ci numai pa acela necesar miscareipropriu zise.

d) MODALITATEA MISCAREI. Obiectivul strategical operatiunilor se presupune a fi Budapesta. Operatiunilear trece prin urmdtoarele faze:

Traversarea Carpatilor Mari. Tabela de mi§care a.Pdtrunderea in valea Mures,ului. Tab, de mi§care b.Traversarea muntilor Apuseni Transilvani. Tabela

de mi§care c.Desfd§urarea strategicd pe Tissa. Tabela de mi§-

care d.Inaintarea dela Tissa la Budapesta (lupte).

In rezumatul de fatd s'a considerat numai timpul ne-cesar pentru a se ajunge pe Tissa, in sectorul Seghedin-Solnod.

Luatd in intregimea ei, miFarea va consta din o con-versiune generald spre stdnga, a§a incát, din ceiace la in-ceput frontul ar fi orientat spre Nord, cu un unghiu ofensivJa dreapta, dupä atingerea Tissei el ar fi orientat spreWest.

Pentru a mentine trupele in bune conditiuni, s'a presu-pus ca Comandamentul ar fi hotardt a da o zi de repaosdupa fiecare trei Lile de mar.

Observdnd pe de o parte aceasta, dispozitiune, lar pede alta nepierzAnd din vedare necesitatea de a tine acordulintre coloane pe timpul conversiunei, ar rezulta ea, pe cándaripa ocolitoare s'ar mica necontenit, aripa opusa ar fi ne-voita sa porneascd mai tdrziu i sa stea pe loc un mimar va-.riabil de zile, pentru fiecare din obiectivele fazelor inter-mediare.

Aceasta m'asura se impune, in scop,u1 de, a nu expunepivotul sa fie coples,it, fdrä ca restul fortelor poataajuta, lar pe de alta parte, ca pivotul sa fie in situatiuneafavorabilà de a garanta miscarea partii ocolitoare, contraunui atac mult probabil, din regiunea Timioara-Arad.


DATA INCEPEREI MI5CARII. Pentru a evita se-rioase complicatiuni, data inceperei miscarei ar trebui s'a' fiesubordonata miscarei aripei stAngi a operatiunilorpale din Galitia si Bucovina.

In once caz, daca se prevede rezistenta intarzietoarela strabaterea muntilor, va fi bine ca operatiunile de fortarea pasurilor sa inceapä imediat ce s'a terminat concentrareatrupelor, adica a 12-a zi de mobilizare Daca din contra seprevede ca miscarea se va putea executa fard opriri datoriteinamicului, atunci ar fi bine ca ea s'a inceapa duo termi.narea organizarei serviciilor, adicd in ziva 16 sau 17 demobilizare.

O solutiune preferabild, dar desigur subordonata situa-tiunei momentului, ar fi aceia de a trece lantul muntilor in.data ce s'ar ter mina concentrarea trupelor si sä se astepte,dupä atingerea acestui prim obiectiv intermediar, desavar-sirea organizärei seviciilor.

DIRECTIUNILE DE MARS. Din cauza saracieiretelei de drumuri cari sträbat cele doud lanturi de munti(Carpatii i muntii Apuseni), miscarea va trebui s'a se facape corpuri de armatd, pe un front destul de larg.

La terminarea fieckei faze intermediare (vezi cro-chful) s'a insemnat frontul armatei Cu cifrele 1, 2, 3 i 4.

La sfär§itul primei faze (la esirea din munti) cele douaarmate s'ar gäsi pe un front, In linie dreapta de circa300 km.

La sfarsitul fazei a doua (Valea Muresului) frontuls'ar reduce la 168 km. (Deva-Reghinul Säsesc), plus oflancgardd (Divizia de rezervd) la Caransebes, acoperita

aceasta la flancul stang cu Brigada independentd.La terminarea fazei a treia (girea din rnuntii Apuseni),

frontul ar fi de circa 180 km. cu flancgarda la Timisoara.Frontul Seghedin-Solnoc, este de circa 100 km.

14

ANEXA No.2 209

g) NUM.ARLIL ZILELOR DE MAR*. Am luat pentrua indica aici numArul zilelor de mar*, miscarea unui corpde armata dela aripa mergatoare i anume a corp,ului III,care porneste din Ploesti si urraeaza" itinerariul : Valea Pra-hovei-Brasov-Sighisoara-Tg. Muresului-Oradea-Solnoc.

In prima faza (traversarea muntilor) corpul de armatàare de strabätut cica 110 km. pentu cari s'a socotit 5 zile,farà repaos.

In a doua faza (inaintarea pand in valea Muresului)corpul de armata are de stràbatut circa 180 km., pentrucare s'a socotit 13 zile. Miscarea ar incepe dupà dotfa' zilede repaos in Brasov, iar dupg fiecare 3 zile de mar., o zide repaos. Zile de mar s propriu zise ar fi numai 9, a 20 km.In media pe zi.

In faza a treia (din Valea Muresului pand la esireadin muntii Apuseni) corpful de armata ar avea sä strAbatàcam la 250 km., pentru care s'a socotit un mínimum de 15zile (12 zile de mars a peste 20 km. si 3 zile de repaos).

In fine in ultima faza. (dela esirea din muntii Apusenipana la Tissa, corpul de armata ar mai avea de strabatutpeste 150 km., pentru cari s'a socotit 9 zile.

Zilele de mars, pentru intreaga mis,care ar fi deci: 5traversarea Carpatilor; 13 din Carpati in Valea Muresului;15, din Valea Muresului 'Yana' la esirea din muntii Apuseni;9, dela esirea din muntii Apuseni pan5 in vecinatateaTissei, total minimum 42 zile, la care daca se adaogA zilele demobilizare, se ajung- la totahal general de 54 zile, in caz c5mi§carea ar Incepe imediat dupd concentrarea trupelorsau 59 zile, daca s'ar astepta i des'avarsirea organiarei tu.turor serviciilor.

UnitMile Zina 6 Zlua 7 Ziva 8 Ziva 9 Zilua 10 Ziva 11 Ziva 12 Ziva 13 aua 14 Zina 15 Ziva 16 Ziva 17 Ziva 18

C. IV ArmKezdi.

VasareliBukozad Tusnad Circ.

SeredaSzentega.hazels.

falsa.Ildvarhell Korond Sovata Nyarad.

TerneteSzasz.Regen

C. III ArmBrasov F eldioara Izas.

Maghtaros Hervitz Schiozi.scher

Kaiser.dorf.

Maghiar.Szakod Balavasar Maros.vasarheli

C. II Arrat.Roznov

Fekete.Halorn. Persaní FO Oral Nagy.

SinkSzent.Agota Ma gare Medias Dicso.

St.MartouMaros.Ludoi

C V ArmTaimas,

qibiu' Szecsel Mercurea Sebesulsases, Alba.Julia

C. I Arm.Petrooani,

LivadaMare Hatzeg Batisa Deva

D. II Cav.de

SeredaUdvarheli Sovata Szasz.

Regen Tékendorf Kerler Dees

D. I CaveFeldioara F6gà'ral

Szent.Agota Medias Mikes.

Zasza Blai TovisAlba.Julia Bencone 'd.

o g

e'

i , Y

IXD. if rez.Mehadia Domansa

____

Slatina Sea13.4er

PROECT DE OPERATILINE SPRE TRANSILVANIA TABELA BTABEL DE MIKARE PENTRU INAINTAREA IN VALEA MURqULUI

Unitatile ZIUA I ZIUA II ZIUA III 1 ZIUA IV ZIUA V

Corpul IV Arm,(Adjud.) Catutt Grozave§ti Potana Sarata Berek Kezdt-Vasarheli

Corpul HI Arm.(Ploqt0

CampinaValenti de Munte

ComarnicValea Larga Bu§teni Cheia Predeal

Alt arit Brapv

Corpul II Arm.(Targov_f§te) . Gemena Stoenqii Rucar Torzburg Roznov

Corpul V Arm. Ramnicul Valcit Ca1tmane0 Caltne§ti Cainent Talmtl

Corpul I Arm. Targu-Hu Bumbe§ti LaInict Petro§ard

Divizia II Cavalerie Cornatelu Ocna Comaneqti Palanca Clc Sereda

6(_.4. ,,I'ti" . 'P

G

Divizia I Cavalerte Cisfau La Chef Bodza Tartlau

Divizia II rezerva Turnu Severtn Cirew. \.

P.4

PROECT DE OPERATIUNE SPRE TRANSILVANIA TABELA A,

TABEL DE MISCARE PENTRU TRECEREA FRONTIEREI

PROECT DE OPERATIUNTRAVERSAREA MU

Unitatlle Ziva 19 Ziva 20 Ziva 21 Dua 22 Ziva 23 Ziva 24

_

Zi

Corpul IV Arututa Teaca Lechinta

Apahida

Becleanu Dej

H

ii1{

Ba(

c

Corptd 111 Annata

Corpul 11 Armatä

Sdn

Macrietinui

ampleCdmdrasu Dobdcd

NaddselTurda Cluj

Corpu1 V Armata Tatarlaka Sasvaro§ Deva Bita

Corpul 1 Armata

Divizia II Cavalerle

HA Posoga Totvarad

johaza Remete-Mezt5

Divizla 1 Cavalerie Maria-Radna Arad.

Divizla 11 Rezerva Lugoj

LI n i t A 411 e Mid 34 Ziva 35 Zito 36 Zfua 37 Ziva 38 Ziva 39 Ziva 40 Zitua 41 Zilld 42

Corpul IV Armata Piskolt Vama Perti Debretin Besenmenli

Corpul III Armata' Dioseg Oradea janadZarandul

Mare Gyula

_

Byldsdaba

Corpul II Armata Peterd Darya§ Segalom Gyoma

_

Mezo.Tar

Corpul V Armed Ghyula Unagos Oroshaza Sentez

Corpul I Armata Pecica Lacul.Mare Maca'uHódmezòVasarhely

Divizia II Cavalerie MateSzalka Kallo.Semjen Nyreghyhaza

_

Divizi a I Cavalerie

DivIzla 11 Rezerva Recas Timiwara

PROECT DE OPERATIUNI SPRE TRANSILVANIA TABELA D.

DESFÄSURAREA STRATEGICA PE TISA

i(Vr

\ PE JUDETE'-

_rfijAP1°STIUtItj;

'Ye " 4-

-U 1A atop . ° A

.'frt -;ys--- 'I Ars4p; TOOènnq)

O1,9 Po' ,tii4ftb4 A T t...

'::.*.uvot»::4

1,1.th

_1"24

31

Yew

Cairanir!

Ga`'

/tee&

utd tVe

sti

47114

rabonqi

Ato'spol

,

-

- ...6- ,.\-- -....-...---r-:-_

,or: ---

Cvs.,/,,, k 'Iii*i.I) .6 72.8 Itikérocsa.b.) o

It ___.

4 ,. ,_,-,..--ai,a

Sgéti.V.IIIISET: I

I..,...1.

i'414

l'R-iI .. ..;',.. f '."4.3dIce, -

4 tIt ' K, - ii \ 4t,"ir

, -

-OTA,-- ,,,,

'ef'4, - iernk,

1- ak.- N 0.

Cie hes.

0,1 Vela...,- n

aPyr,.

4.`"..6*.____ 7 _47 IfEREVnbizis!I ''' I

i

i

I ; "\ , i 85I I 12ailitCay li , -io -..-44044i t22,:r.,,,.* -- ,s 1.,t... i, 1,a, ,

.7" .'5

- .9

LEGENDA \ fMUNICH%

ti MUM °MUM' RATA-DLvrE

OMe CO. tab..« narat,dintoo &mum" no,o sat.

fronaarr.

.2i.

000000

0

L. A J//I I

horn

YoradavOr,11. '

, e

'I,

2tl

D, T415ndaryer

.,

1,1Ae R .A'

-Sagol CteAlitit

eX ...SI,Ali, ,

RPM P4t17219:01.4.5:. <Tel'°'-''°'-' ji

irt4RaerfilMR7E4, &Id .1

.2,

Of:14- if PRC

blcr' ss.rlcs1q

h,

30.

,os yebi ;401.. J

.1.,Volur

5 B .R4GrA. Zi

1/RAIR AID PRO6R

CORP RRI1821:3,¡-

Konrad

"

1.-1.D1V REZER1/14

,JU'DESTiN8T1lhj CE

-TANTA :sr.R Da .1V.Ti414TCurie

SI TOR TitIN-

R

Zeb.n.71,

@

Limit.-

o

O

D

,,,,,

a

-

A

.,)....3.t,,,,,

R

29.

/

-'

ANEXA No. 3

Proect de colaborare a fortelorRomano-Ruse

In cazul unei cooperari a Armatei Roma-11e cu ArmataImperiala Rusa, operatiunile vor fi indrumate si se vor des-fasura pe urmatoarele baze:

Armata romana va patrunde in Transilvania straba-tand Carpatii de pe laturile Sud si West ale Transilvaniei,prin valle cari deschict comunicatiuni spre valea Muresuluisi Trotu,sului inclusiv.

Din valea Muresulgi, armata romana prin o conver-siune la stanga va strabate lantul muntilor apuseni ai Tran-silvaniei si va inainta spre Tissa cu aripa la Szolnok.

Miscarea ofensiva a armatei romane va incepe ina . . . zi dupa decretarea mobilizarei.

0 armata rusa compusa din 3--4 corpuri de armatava opera ofensiv pe flancul drept al armatei romane de pefrontul Cernauti-Kolomeea, pentru a patrunde in basinul su-perior al Tisei.

Zona de operatiuni a acestei armate se va intindespre Sud pana in: Iacobeni-Borsa-Maramoros-Sziget- N.Banya-Szatmar Nemety-Mate Szalka-Nyregy Haza-Mez6Sombor-Miskolcz, inclusiv toate aceste puncte si dile de

216 NOT1TE Z1LNICE DIN RASBOIU

comunicatiuni ce le leagd. (A se vedea harta Statului Ma-jor Austriac scara 1: 750.000).

Linia acebsta de demarcatiunt poate fi modificatadupd o prealabild intelgere intre comandamentuI armateiromane 5i acela al armatei ruse din Bucovina.

Ofensiva armatei imperialz ruse din Bucovina va fiacoperitd, pe flancul stang, si la trebuintä sprijinitd chiarde un grup de . . . divizii romdne concentrat in acest scopIn regiunea Pascani.

Operatiunile din Bucovina vor fi astfel pregatiteindrumate, ca la data cand va incepe miscarea armatei ro-mane pentru traversarea Carpatilor, armata imperiald säaibd deja in stapanire cel putdn linia Prutului superior cupunctele Cernovitz-Kolomeea.

In caz cänd inaintarea mai departe a fortelor impe-riale ruse din BucoNina ar intampina o rezistentä indarät._flied in trecdtorile din munti, o parte din fortele aripeidrepte romane vor putea fi indrumate spre Nord in directiaSzatmar NemetyMaramoros Sziget, pentru ca sA amenin-te direct dreapta spatele aripei drepte inamice.

Aceasta conventiune devine obligatorie pentru celedota pärfi de indatä ce va fi vazutä aprobatä de Co-mandantii de cdpetenie ai armatei imperiale ruse st ar,matei regale romane. Sefii de tat major respectivi vor cer-tifica aceste aprobäri cu propria semnätura.

In cazul cánd forte superioare inamice ar cauta prino presione puternicä, pornita din valea superioarä a Tisei,asupra dreptei armatei romdne, sA opreascä Inaintarea eispre West 5i sd o sileascd a se intoarce in parte cel putinspre Nord, armata imperialà rusä din Bucovina, va Impingecu energie ofensiva sa spre valea superioara a Tisei pentrua coordona sfortärile sale cu acelea ale armatei române Inaceastä regiune.

Acordul In conducerea operatiunilor calor dou5pärti va fi asigurat prin urmätoarele mijloace:

ANEXA No.3 217

Statul major román va delega la marele eartier ge-neral rus precum si la cartierul general al armatei imperialedin Bucovina, cate un °fifer de stat major care sd tie lacurent pe comandantul de cdpetenie al tuturor fortelorperiale ruse precum si pe comandantul armatei din Buco-vina, Cu dispozitiunile comandamentului de cdpetenieroman.

Comandamentul de cdpetenie rus precum i coman-damentul armatei din Bucovina, vor delega cate un ofiterde stat major la comandamentul de cdpetenie roman in a-

cela§ scop.In cazurile preväzute la Nr. 3 si 9, conducerea su-

perioard a operatiunilor va reveni comandamentului de ca-petenie al armatei romane, tot timpul cát cele doud armatevor urmdri direct §i concomitent acela§ obiectiv.

Armata rusä va putea, pentru aprovizionarea sitärirea armatei din Bucovina, sa se foloseascd de calea fe-atd LIngheni-Pascani-Itcani.

4,1 t'S

t 7I ' _

.43 4 ... -;

t . t ' ,' AI .; P ....

o ' II,

.7 ......t

, Al

,

, rsirs "4"

ori' %le r;:yr.

Corpul Ofderesc al rewrite:du/Ili 57 Infarderie

.. , ....7.:. tl. . .:j

e

/V.

Sec/en/

3afaf

3 04,7f

MONA 19Zrair ,

f

WO/AMR=

WORKST.OM

Tiffff/./ ffffal

Nfife/KOZie/ign

7~Mell/ITM

LIZZ././%2Z Jj

W&/~eLeox,

REGMENTUL sr

// /./f./j * 6

rim/Y. 77ij C0

UmwmMW,10

4

4 I W Pi 21

riFiff".17,

w_

Z%2W il/A77 4

effili77/ A

///17,ffA

7 ArgreffiW/ A

W/AY/f/A7/7ffirAt

A

o

WMI/1 W ff1/MIA

7 stAallienn;- 30 iribatfienn: re?enoa.-_1 EPe,, /)Po/on

Pl'er,ye, c3,X-v/.

1003

_73d 1.7/ neIf

4, Ö//er uheor, OC7/"Vi Olde S?e=r",,,,,/3,94f-odoc

- 6 cg,, reLlerva - s,-,r7 SC,v

1- -1 eàt,lani art- _

r<7.enua (DOnia no( CA-

Ssub,refer,,

mo/30( de gJ ne

3 a /at . 0 , , z°. iri....,,,...............- _1' oPi.,- ec,.- .:.' ,Y.SarkA,

. ! C"'h, Ian ac-;,' v._ ii ej,b,/a. re. j. 6:b177., a ,I. (27nyt- I 34,6aP/e,, cie, v . . . . ..- f

111001111r"*"'

-1 olk: sc,A,.7e,zvoi Conie,cian/

re,Y-RVQ. Oprr.nd 00,,A3nr;

- sci64/5(e.,,,-.9 .P/f/sOane

- Szfol/er,'rez-vwcj Cere

WIEMEVANNA

0

Z EG E N77_19

4, .51/Ae.r,Cr qc/iv. 7Fkty,,,,,,'

(Per sy../Ser,oy

z RcZy

r re,zerva

4: 04/r ,SciYerr2,9eXr. Co/ etn.,1

oler ..sular/ern re% ed. Go

..so6Q1'Yern re7erv0 .

03 = EA; 0, 5 ("calf,' //61-

3alfaf T

4,Wifeell/A WOM .6 W. GM& FligKreA rg vill;/ffW la03Et F/.M 0 W/fL,e#40,017M "MiWgZA o

wriox- wom NEW Are&AredirM7,

A Par-4 d .5 c/e /crr-c¡

19z,04, sc,/,,,y c.?7( reierVe

al

oo

- j °PercaA,49,

0. s,40//er, ecZi,"740771/Mf/ o_f C'/L/ reRnu4 ._3 st,64/Yenn;Yeou. .

N 7 ff A o

suZe/e.()0,74, P/g/oamesubaper; j

$0 5z/Zo4r.,* C;ife rPZerv.i.

r Affi rel (ff WA ofb

_ 2 strZa('/en,, ocZw,-1/ Julall'en,,' reZenc.ti.. -j PC/rund de P/O/Od,e_3 st?=v, "'lg.,' oc.*,,:. -

Aof 7`e-su/Ser-for rererv,i.itW%/7 7/ ///

0.3 L.==./../1 O re777,77777-7,z777/770 v WM'//A

/". ,7A2 e fit 707.M0) :WM rgeop/7/ Kerm: Nal FM =NM,

_31:7,7e21/0/7/,'"P/Vi /f/o.eig= iugG/Yern dcZy-

ee L

firS fr/le/M

We~ o

04

111P7.///' C

/ AfflÌ7771i7:45

416

0

o

o

o

1

o

O

g

.

soider,

re%

ca.-

.

-

m

(aez(((,7(.a---(ea---o

FiNEXA No. 5

10.IV.916

Domnute Prinz Ministra,

Era consacrat de uz in armatä la noi, ca atunci cdndse credea necesar a se schimba .5elul de Stet Major delaun comandament sä se ia sst aoizal comandantului resopetcio.

Contrar acestui uz, pe zilia de I Aprilie au fost muotatt dela comandamentul meu, atd t Seful cat $i sub Sefulde Stdt MdjOr, fdrd d fi lost consultai nici aStlpfd oporotunitälli acestei mutan, aid asupra inlocuitorilor.

Surprins de aceastä procedare neuzitatä am solicitatprtnir'un raport, sä se aprobe ca ofiterii mutati, sä fieläsati prin atasare la 10C111 lor.

In mod particular mi s'a comunicat din parted Geoneralulut Iliescu, ca schimbarea s'a la cut in acord cudorinta noului comandant de Corp de A. rmatä.

Dacä s'a ain't in oedere o schimbare in comandaoment, pe cand se proectau mutärile in momentui cadproectele au luat formä definitioä, s'a stiut 64 eu rärndnpe loc si deci era liresc a se repent si asupra mutärilorIn personalul meu, pr000cate de cer enea until afraid.

Daca se are In oedere o olitoare sclzimbare, gäsesc

Cred important s6 relevez c acest lnalt Decret poartà aceia§idata §i este publicat in acela§ numa'r al Monitorului Of r al ca §i De-cretul la care se refera cererea mea.


laräsi firesc a se amâna matärile de fapt, pana la acedschimbare.

Oficial mi s'a raspuns, ca ati fi pus Dos. rezolufia,,Decretul hind seaznat $1 publicat nu poate sa ramieneexecutat"

Aceastä rezolutie, mai mull de cat un refuz, este oadeoarata imputare, ca as fi cerut ceoa ce nu se poate.Cfzestiunea D'a fost prezentatä gresit.

Nu am cerut ceoa ce nu se poaie si nici macarceoa neuzitat, cl din potrioa ceoa loarte obisnuit ce s'afäcut totdeauna si clziar in zile.

Exempla : cu inaltul Decret 2436 din 6. XI. 15 Colo,.neful StrMlesca a lost inaintat General si numit Coman'dant al Brigadei a XIX; de fapt a Maws la Marete StatMajor. Cu 'limit& Decret 1020 din 17.111.16 Matortzl Buocica este mutat in Reg. Olt Nr. 3 lar prin ordinterial este läsat la Scoalele Militare si tot astfel MaiorulEater Emil, inaintat in Reg 2 Ca lards' este läsat de faptIn Reg. I R0.51011, prin ordin ministerial.*)

Domnule Prim Miniszt a, nu am cerut nici °data sami se dea aflame persoane, am seroit in lunga mea caoHera cu cine am gasit ande m'am das, dar cred ca-mieste permis a cete sa flu intrebat cana mi se schimbapersonaluf ca care lucrez direct si a solicita sdomi fie Zitoatä in seamä o ceret e cand o :LC in interesul insayi alseroiciului.

In speranta cd nu yea lua In nume de räu cerereamea, mal malt decat intemeiatä pe cele expuse si cd oafda aprobarea solicitatä prin raportuf mea Nr. 6226, caonoare Da rog a primi expresiunea indite( consicteratiunice Da pdstrez.

General Averescu

ANEXA No.5 223

Romania Prhilt la 23.IV.916Ministerul de rasboinCabinetul ministrului

Domn ale General,

Ca räspuns la scrisoarea D-ooasträ din 10 Apriliea. c. am onoarea a thi face cunoscut ca la mutärile McuteIn seroiciul de Stat Major al camandamentalui CorpuluiI Armatä, Ministerul a aout in oedere numai complec.tarea ordinei de bätae pentru mob. a.c. farä de Coman'dantul C. I A. ce se destinase pentru inobitizare.

Precum teese din scrisoarea D000asträ n'am voltprin numirea Colonelulu( Vlädescu sä impun comandantut& corpului, un .yef de Stat Major cu care nu s'ar puotea personal tntelege. De aceia dacä acesta este caza!,oä tog säomi comunicaa si vol proceda la inlocuireaColonelului Vlädescu printr'un eta/.

Deocumdatä insä incuoiin(ez ca, Colon elul Väitoianusä rämänä atasat la comandamentul Corpului I Armaiä,pänä va pune la curent pe noul Se! de Stat major, Coolonelul Vlädescu, cu bate lucrärile comandamentului.

Primal, va rog, Domnule General, asigurarea deo%sebItei mete consideratiuni.

Prqedinte al Consiliului§i

Ministru de ra'sboiu

(ss) Ion I. C. Beatianu


Craiova 24.IV.916

Domnule Prim Ministra,

Vä multumesc loarte mult, pentru bunaoointä, ceati aout, a da atentiune scr isoarei mete.

De sigur insä, ea a fost räu redactatä, cal nu a reodat fide/ gändirea mea.

Colonezul Vlädescu este un after eminent, foarteapreciat de mine si, deci, nu pot sä am ceoa trnpotrioaluí, dupä cum nu am aout MCI' a datä ceoa, impotrioaacelora cu cart am fost intamplätor sor tit sä seroesc.

Am solicitat numai sä nu mi se fa oh" terii cu cart,lucrez azi si am solicitat aceasta cu atát mai mutt, cu catgreu se poate prezice azi data mobilizärti.

De altfel, in moment& trecerii pe piciorul de rä sobou, de sigur se oor introduce multe schimbäri In orodined de bätae si deci s'ar ft putut amâna, pentru Mindsi schimbarea In chestiune.

Aceasta a fast adeoärata mea cerere .51 credeam cäar fi putut fi satisfäcutä, odd insä, märturisesc, färä suroprindere, ea iratamentul negatio are un caracter constanpentru mine 4si nuomi rämäne decá t sä mä resemnezpentru timpul cat, consträ ns de imprejurart, vol fi neooita face sfortäri supraomene4sti, pentru al supor ta.

Destul numai sä isbutesc pänä la capät.Prima'', oä rog, Domnule prim Ministru asigurarea

indite! mete consideratiuni.

General Averescu

In putine cuointe strämutärile Generalutui Väleanuincepute inaintea mobilizärii si termínate' odatä cu armistitiu.

Den? riat pentru mobtlizare la Comanda Corpului I,

ANEXA No.5 225

dei nu a fost admis la inaintare cum l'a propus Co-mandantul Corpulai de ArmaM.

Destina! a fi Comandantul Cetätii Bucarest!' de,s1 aramamentul ceta!í a fost scos din intäriri si a prima' alteintrebuintäri.

Numit Comandantal Corpului VI de Armatä, improooizat la mobilizare. (Pe timpul ca a durat formatiunea,Frontal de Sude a comandat Armata IVoa.

Insärcinat cu dirijarea lucrarilor pentru intaririledela Rämnical Särat si Trotas.

Dupä refacerea Armatei a lIoa, Numit Comandantal Corpului IV de Armatä, apoi al Corpulai II pe armataras! al Corpului IV, ande a rämas pana la sfarsit.

ANEXA No. 6

Nr. 110

Ministrul Regal al Romania la Viena

catre

Ministerul Cassel I. si R. al afacerilor strainelViena 14027 Augusl 1616

Din ordinul guvernului sau, subsemnatul Ministru alRomaniei, am onoare a remite Excelentei sale Ministru de.externe, notificarea aci alaturatä.

Edgar Mavrocordat m. p.

Manta incheiatá intre Germania, Austro-UngariaItalia n'avea dupa chiar declaratiile guvernelor, de cat uncaracter esentialmente conservator si defensiv. Obiectulsau principal era de a garanta àrile aliate In contra ori.cArui atac din afarà si a consolida starea de lucruri creataprin tratate/e anterioare. Numai in dorinta de a-si pune po-litica sa in acord cu aceste tendinte pacifice, RomAnia sealipise la acea alianta.

Consacratà cu totul operei sale de reconstituire inte.rioarà si ctedincioasa nestramutatei sale hotarki de a fi inregiunea Dundrii de jos un element de ordine si de echi.

*) RenalsA la 27 August 1916, orele 8,45 seara la Ministerul I. o'R. al afacerilor strdine.


libru, Romania nu a incetat de a contribui la ma.ntinerea8päcii in Balcani. Ultimele räsboaie in Balcani, distrugand,statului quo, i-a impus o nouà linie de conduita. Interven-tiunea sa a grabit pacea si a restabilit echilibru ; pentru ea

Romania s'a multumit cu o modificare de fruntarie,care ii dà mai multa siguranta contra unei agresiuni si carerepara, in acelas timp. nedreptatea faptuita in paguba sa lacongresul din Berlin. Insä, In urmarirea acestui scop, Ro-mania a av,ut deceptiunea de a constata ca nu gasise pelangä Cabinetul din Viena atitudinea la care era in dreptsa se astepte.

and a izbucnit razboiu1 actual. Romania, astfel pre-cum fäcuse Italia, a refuzat sa se asocieze la declaratiuneade rasboi a Austro-Ungariei, de care nu fusese prevenitade catre cabinetul din Viana. In primavara anului 1915,

Italia declarä' rasboiu Austro-Ungariei. Tripla Manta numai exista. Motivele cari determinau alipirea Romanieiacest sistern politic, dispareau in acelas timp. In locul uneigrupari de state cant s'a caute prin sfortgri comuna a lucraImpreuna pentru asigumarea päcii si pastrarea situatiunilorpe fapt i de drept create prin tratate, Romania se gaseain fata unor Puteri cari luptau 'infra ele tocmai in scopul de -

a ijungle sa transforme cu totul vechile alcatuiri, cari ser-visera' de baza tratatului lor de alianta.

Aceste adanci schimbari erau pentru Romania o do--vada evidenta cá scopul ce ea urmarise alipindu-se la Trf,pla Alianta. nu mai putea fi atins si ca trebuia sa-si in-drepteze vederile i sfortariIe sale spre noui caí. Cu atat-mai mult, cu cat opera IntreprinsA de Austro-Ungaria luaun caracter amenintator pentru interesale esentiale -ale Ro-.maniei ca i pentru aspiratiunile sale nationale cele mai le-.gitime,

In ,fata unei modificari atat de radicale a situatiunii,creata intre Monarhia Austro-Ungara si Romania, aceastardin urmä reluat libertatea sa de actiune.

ANEXA No.6 231

Neutralitatea ce guvernul regal si-a impus in urmaunei declaratiuni de rasboiu facuta in afarä de vointa sa

contrane intereselor sale, fusese adoptata In prima liniepe baza asigurarilor date la inceput de guvernul imperial siregal ca Monarhia, declarand rasboiu Serbiei, nu fuseseinspiratà de un spirit de cucerire i CA nu urmärea in niciun fel de acliuni teritoriale. Aceste asigurari nu s'au in-deplinit.

Astäzi ne gäsim inaintea unor situatiuni de fapt, dincari pot esi mari transformäri teritoriale i schimbäri politicede natura a constitui o grava amenintare pentru siguranta

viitorul Romaniei. Opera de pace pe care Romania, cre-dincioasa spiritului Triplei Aliante, incercase sa o indepli.Aeascd, a fost astf ei izbita de sterilitate de catre aceia chiarcari earu chemati sä o sprijineascä si sä o apere.

Aderand in 1883 la grupul Puterilor Centrale,mania, departe de a uita legäturile de sange ce aveau popu.latiunile regatului cu romanii supusi monarhiei Austra-Un.gare, väzuse in raporturile de prietenie si de alianta ce sestabiliserä intre cele trei Mari Puteri o chezasie pretioasapentru linistea inerna, ca si pentru imbunatatirea soarteiRomanilor din Austro-Ungaria.

In adevär, Germania si Italia, cari isi reconstituiser5-statele lor pe baza principiului nationalitatilor, nu puteanu recunosca legitimitatea temeliei pe care era asezata in-säsi propria lor .existenta. Cat despre Austro-Ungaria, eagäsea In relatiunile amicala ce se stabileau intre dansaRegatul Romaniei asigurdri pentru linistea sa, atat intrucatsi la fruntariile noastre comune, caci ea nu ignora pana lace grad nemultumirea populatiunei sale romanesti se reper-cuta la noi, amenintand sa turbure In fie ce minut buneleraporturi intre cele doua state.

Speranta ce noi puseseram, din acest punct de vedere,.pe adeziunea noastra la Tripla Intelegere, a fost inselatd,In cursul unei perioade de mai bine ele 30 ani, Romanii din

2.32 NOT1TE Z1LNICE DIN RASBOIU

monarhie, nu numai ca nu au vazut nici odata introducan-du-se vreo reforma de natura a le da macar aparenta desatisfactie, dar, din contra, au fost tratati ca o rasa' infe-rioara i condamnati sa sufere apasarea unui elementstrain, care nu constitue decat o minoritate in mijlocul na-tionalitatilor deosebite din care se compune statul Austro-Ungar. Toate nedreptatile pe cari fratii nostri erau astfelsilii a le suporta, au intretinut intre tara noastra i mo-narhie o star e continua de nervozitate pe care guvernelesegatului nu reuseau sa o potoleasca decat cu pretul a marigreutati si numeroase sacrificii.

Cand a izbucnit rasboiul actual, se putea spera ca gu-yernul Austro-Ungariei, cel putin in ultimul moment, vasfarsi prin a se convinge de necesitatea grabnica de a facesá inceteze aceasta nedreptate, care pune in pericol nunumai relatiunile noastre de prietenie, dar chiar raportu-rile normale ce trebue sa existe intre statele vecine.

Doi ani de razboiu, in cursul carora Romania a pas-trat neutralitatea, au dovedit cá Austro-Ungaria, ostila' ori-carei reforme interne, putand a face mai bunä viata popoa-relor ce guverneazd, s'a aratat pe atata de gata a le sacri-fica, pe gat de neputincioasa a le apara contra atacurilordin afara.

Rasboiul la care i-a parte mai toata Europa, pune indiscutiune cele mai grave probleme atingatoare de desvol-tare nationala si de existenta chiar a statelor. Romaniaimpinsa de dorinta de a contribui sa grabeasca sfarsitulconflictului si sub imperiul necesitatii de a-si salva intere-sele sale de rasa', se vede nevoita de a intra in lupta al&turi de aceia cari pot sa-i asigure Infaptuirea unitAtii salenationale.

Pentru aceste motive, ea se considera' Inca din acestmoment, in stare de r5sboiu cu Austro-Ungaria.

ANEXA No. 7

Discursul lui I. Grádisteanu la SenatIn Iasi 1917

Dommlor senatori, inainte de a intra In cercetarea cau-zelor cari au adus Romania in starea de astäzi, tiu sä facdeosebirea intre cloud chestiuni cari, dei in stransd le-gaturd una cu alta, sunt totusi diferite: una este chestiuneaorientärei noastre politice si a intrdrei noastre in actiunepentru indeplinirea idealului nostru national, si alta estechestiunea pregdtirei i conducerei rdsboiului.

Domnilor, in ceeace priveste prima chestiune eu credcd nu este nici un roman vrednic de acest nume, care sd nufie adanc pdtruns ca intrarea in actiune contra puterilorcentrale, i in special contra imperiului Austro-Ungar, erapentru Romania un imperativ categoric al constiintei na-tionale.

Aceastd intrare in actiune era pentru noi o chestiune-de existentä, era asigurarea viitorului acestui neatn, era ar-marea drumului insen-mat noud de Dumnezeu si croit deistorie.

In ceeace md priveste pe mine, vd maturise.sc, cd nu,numai cd nu imi pare räu ea am f ost, unul dintrel propovd-duitorii cei mai infläcärati ai inträrei noastre in actiune,dar de nici o parte a carierei mele nu sunt mandru ca de acestidoi ani in cari am propagat aceastd intrare in actiune i

cred cá aceasta este fapta cea mai bund a vietei mele.Dar, d-lor, daca in ceeace priveste chestiunea inträrei

noastre In actiune, cred cá nu poate fi cm care sä nu fie nu

-236 NOTITE ZILNICE DIN RASBOIU

numai Cu numele, dar si Cu sufletul de roman, care sä poatäavea cloud pared, cu totul altfel stau lucrurile in ceeace pri-veste pregAtirea inträrei noastre in actiune i conducerearäsboiului.

Domnilor, mä voi ocupa in special de cauzeld imediatecare au produs dezastrul nostru. Inainte, insä, tiu sA väspun, ea nu eu voi contesta, eä s,unt, negresit, catire si maidepärtate; nu voi tägädui Ca' nepregatirea noasträ, antterialà cAt si moralà, cade asupra acelora care au gu,vernattara in cei din urmä 50 de ani §i care nu au §tiut sä. pre-gäteascA tara nici din punct de vedere material, nici dinpunct de vadere moral, pentru asemenea imprejurari.

Este de netäggduit ea, acei care au cärmuit aceastätarä, nu au intrebuintat finantele statului pentru pregatireanrmatei si a celorlalte institutiuni menite a da, in caz deprimejdie, ajutor oastei.

Finantele statului au servit prea ades pentru imbojä-tirea partizanilor i pentru satisfacerea intereselor lor, iardin punct de vedere moral departe de a se inälta sufleteles'a ridicat coruptiunea la inältimea unei dogme de guvernä-mänt, inlocuindu-se once ideal prin goana nebunä' dupäcAstigul fä'rà munca í ináltare fdra merit. Istoria va fidesigur, färà milA pentru oamenii politici cari dela 1866 sipang in zilele noastre au carmuit aceastä tarä cu vedeniprea scurte i prea'putin patriotism, scoborând minunateleavänturi dela Divanul Ad-hoc si dela 1859 la nivelul vago-nismului i contrabandelor 'dela 1916.

Acestea zise, viu acum la cauzele imediate i directe,cari privesc guvernul prezidat de d. Ionel Bratianu sau, maibine zis, in special pe d. Ionel Brátianu, pantru CA, cum zi-cea ziarul d-voasträ. oficios Viitorul" d. Brä'tianu in gu-vern avea un rol sintetic" si rezuruativ". Expresiile nusunt ale mele, sunt ale Viitorului".

Ei bina, domnilor, ja sA vedem cum a pregätit in acestidoi ani din urmä. d. Ionel Brätianu armata i tara, atät din

ANEXA No.7 237

punct de vedere material cat si moral, si sá vedem in urmäsi cum a conclus rasboiul sau a facut sa se conduca rasboiul.

Domnilor, precum vá aduceti aminte d. Ionel Bratianua luat puterea in primele zile ale anului 1914, a doua zidupa campania din 1913 si dupa inchearea pacei din Buca-resti. Toata lumea isi dadea seama atunci ca rasboiul bal-canic, care de abia se sfärsea prin pacea din Bucuresti, nuera aItceva decal prologul unui rasboiu mult mai mare, caretrebuia sa isbucneasca inteun timp desigur nu prea depar-tat.

De acest lucru, de altf el, trebuia sa fi fost convinsd. Ionel Bratiann. In once caz tin minte. in primävara a-nului 1.913, facand parte din subcomisiunea bugetara anisterului de rasboiu, i avand de coleg pe d. Vintila Bra-tianu, d-sa Impärtäsea parerea mea in aceasta privintä, saueu Impartaseam parerea d-sale, caci amandoi am cerut säse facá noi comenzi de armament si munitiuni, fiindcä cre-deam tocmai ca era probabil ca nu peste multa vreme va is-bucni marele rasboiu european:

Asa Incat e fapt ca marea conflagratie era prevazutáde toata lumea inteun viitor oarecare, chiar inaintea atenta-tului dela Serajevo. Domnul Ion Brätianu Nand puterealuând In special departamentul rasboiultti, parea, tocmaiprin acest fapt ca i claclea seama de lucrul acesta i voiasa prezideze la pregatirea militara a Orel.

Cu toate acestea ce se face dupä venirea noului gu-vern la pntere, In primeTe zile ale lui Ianuarie 1914?

Credeti ca se pregätesc noi comenzi de arme si de ma-teriale, afara de acele care erau in curs din timpul domnuluiGeneral Härjeu ?

Primul °rain care se da este de a se amana onceiar In ceeace priveste comenzile, care erau facute

§i care uirrtau a se receptiona, nu se pune nici un fel de-graba n executarea lor.

Asa ?neat numai din pricina neglijentei ministrului de.


rasboiu, nu au fost receptioate la timp nici materialele careerau gata.

Asa s'a intámplat cu chestiunea obuzierelor de 150,care erau gata. Fabrica a voit sd le trirneatd Tn. Româniaministerul de rdsboiu nu le-a primit, pentru ed nu isprävisefabricarea tutufor munitiunilor necesare lor. Rezultatul afost. cà aceste 3 baterii au rdmas In Franta la isbucnirearäsboiului i cä nici pánd azi nu au putut sosi. Oricine a vd-zut ce servicii mari au adus cele douä, singure baterii de150, pe care le avem, isi inchipuieste lesne ce gol s'a simtitdin lipsa celor trei baterii.

In sfdrsit, domnilor, aceastd stare de lucruri se men-tine pánd in toamna anului 1914 adicd pänä dupd isbucni.rea rdsboiului eutopean.

Tocmai in toamnd tärziu se desteaptä i ministerul derasboiu i incepe, nu still cum sä. zic, incepe sä chel-tuiascä, fiindeä activitatea ministerului de rdsboiti atuncis'a manifestat mai mult prin cheltueli de cast prin altcevamai de folos.

Se trimet comisiuni in Franta, Englitera i n Americachiar, dar aceste comisiuni lucreazd fArd folos, cheltuescmult si comandd putin. Astfel domnilor, s'a pierdut oca-ziuni pretioase, s'a pierdut in luna Octombrie sau Noembrieo of ertä d tunuri grele care nu s'au aprobat nu stiu de ce,s.i o asemenea ocaziune nu am mai putut avea in urmd,am rdmas fdr5 artilerie grea.

Tot asa s'a pierdut o ocaziune de a se cumpdra 100.000pusti de calibrul armei noastre, lucru rar fiincicd calibrularmei noastre este foarte putin rdspäildit in Europa. Rezul.tatul a fost cd d,upä doi ani de asa zisd pregdtire militarádupä ce am cheltuit suma de aproape un miliard, am intratin rdsboiu fgt.:A artilerie grea, fard mitraliere altele de CAIacele cari erau inainte i Lara aeroplane, afard de cdtevaaeroplane de un sistem vechi care nu au putut aduce nici

-

-un folos in timpul campanii din anul acesta.domnilor sa nu se zied cd nu se putea altfel, sd nu

ANEXA No.7 239

-se zica ca din lipsa de mijloace de comunicatiune nu s'arti putut face nimic, eu nu zic domnilor ca aceasta lipsa decomunicatiuni, mai ales dupa taerea linii de la Saionic nuingreuna foarte mult aducerea de armament si munitiuni,dar de sigur Ca' daca politica noastra externa' ar fi fost maiputin sovaitoare si mai lamurita eu nu am indoiala, cá amfi putut avea o parte din armamentul trebuincios. Dar acea-sta. politica care era menita a insela pe adversarii nostri,dar care punea la indoiala si pe prietenii nostri, a avut da-rul de a ne impiedeca sá ne aprovizionam cu ceeace aveamnevoe. Dar domnilor, era nu numai o chestiune de greutatede transport era si o chestiune de neglijenta i fiindca vor-beam de artilerie grea, sa va clan un exemplu

Vazandu-se ea nu se aduce artilerie grea de aiurea, s'ahotarat sa se puna pe afeturi o parte din artileria noastragrea din forturi.

S'a si facut lucrul acesta in parte. dar in ce conditiuni ?Aceasta artilerie era la noi, va sa zica era la indemana, cutoate acestea nici pang' in ziva de astazi nu s'a ispravit afe-tele pentru artileria grea din forturi, cel putn pana acum oluna sau doua, nu sa ispravisera.

De ce aceasta ?Fiindea directia munitiilor ceruse profilul acestor tu-

nuri pentru ca sa le faca afetele si la adresa directiunei mu-nitiunilor abia s'a raspuns: peste trei luni de zile" I.

Asa incat Domnilor dupa cum spuneam am intrat incampanie fara artilerie grea, fara mitraliere indestulatoare,fara serviciu de aviatiune, fara pusti i tunuri de campaniede rezerva, caci nu am avut alte tunuri i alte pusti de catacele care le aveam din inainte, nu am adaogat nimic lastocul nostru cel vechi, asa ca dupa primele luni de campa-nie ne-am vazut lipsiçi i de pusti si de tunuri de campanie.

Dar ceva mai mult, echipamentul care se fabrica intara la noi, incepuse sa lipseasca Inca' din luna Septembrizadica nici dup5 dou5 luni de campanie. Si, nu numai echi-


pamentul, dar si rufaria pentru soldati. La sfarsitul lui Sep-tembrie soldatii n'u, mai aveau cämasi.

Suradeti Domnule prim-ministru aveti si de ce.

Prim Ministru 1 ministru al afacerilorsträine 1. 1. C. Bratianu

Nu vreau sà intrerup frumosul Dvs. roman.

Domnul I. GradisteanuAcest roman din nenorocire a fost o realitate pesitru

nefericita noasträ tara.Aceasta lipsä de rufärie a fost si una din cauzele de-

capetenie ale tifosului exantematic.Dar, Domnilor, ce era cu materialul armatei era si cu,

pregatirea tactica. Am semnalat inca din, anul trecut la me-sagiu, faptul straniu ca armata noastra nu avea nici Sef deStat Major.

in adevar, nefiind un Sef de Stat Major, nit s'a ocu-pat nimeni de regatirea tactica asa ea armata a intratrasboiu färä a se folosi catusi de putin de experienta ras-boiului si de noile metode pe care le pusese in evidentä.

Din contra, pentru a se arunca praf in ochii 3träinai-t4ei, armata se dezorganiza prin Tnmultirea ei prea repedesi peste mäsura, l crearea mereu de unitati noi, fara a seavea cadrele trebuincioase. Se &idea astfel nastere la uni-tài care erau mult mai slabe decat cele vechi pe canctcele vechi ii pierdeau si ele valoarea lor prin fatpul cäse luau cadrele. S'a ajuns in modul acesta la o slabire aarmatei.

Tot din aceasta cauzä du,pa doua luni de campanien'arn mai avut nici un fel de rezervä nici de oamenide material.

De altfel Domnilor, aceste greseli au fost semnalatecombatute la timp de oamenii cei mai competinti ai armatai,

A E icA No 241

dar D-1 Bratianu n'a vrut sa-i asculte s'a urmat Cutemul care avea de scop de a arunca pral 'in ochii lumei, dea aräta cà avem o armatd mult mai numeroasä de cdtaveam, insä in paguba tarei, a puterei ei i In urmä §i aprestigiului ei.

Ca pilda de dezordinea care domnea in administratiarasboiului, este destul sá va spui cà la sfar§itul lui Sep-tenabrie, inainte ca teritoriul nostru sd fi fost in.vadat saucand se invadase numai pe granita, intendenta pierduseurma a nu mai putin de 250.000 cojoace, de care nu se mai§tia.

Aceasta era regula care domnea in administratia ras-boiului §i a armatei.

Dar, nici celelalte servicii, in legaturd cu apararea na-tionala nu stdteau raai bine.

serviciul cailor de comunicatie despre care s'a vor-bit atâ si cu care s'a facut triste ;,experiente.

Serviciul de aprovizionare al oamenilor, serviciul deaprovizionare al vitelor, toate aceste servicii erau in desa-varsita desorganizare. Pretutindeni dezordine, incurie, a-

buzurilata Domnilor, in ce chip s'a pregätit armata §i tara

din punct de vedere material.Daca din punct de vedere material, pregatire.a a fost

aproape fluid, dei s'a cheltuit aproape un miliard, prega-tirea morala n,u a fost nici ea mai Mina.

In adevar, la isbucnirea rasboiului european, cu toategre§elile oamenilor politici cad condusese aceasta tardcari nu o pregatise in adevär pentru zile mari, cand trebuiasa se puna pe tapet chestiunea mare a intregirei neammlui,totu§i la 14 August 1914, dupd isbucnirea rasboinlui euro-pean, s'a pornit un vijelios curent pentru implinirea idea-lului national. Un avant care uimise lumea domnea in totpublicul romanesc, care simtea puternic ea a venit ceasulmare al reintregirei neamului romanese Dar tot atunci

FiA.RSITLII., VOLUMULLII I

242 ENOTITE ZILNICE DIN RASBOID

ne-a fost dat sa vedem infiintandit-se in tara romaneasca omizerabila propaganda antinationala, organizata de ger-mani, cari au lecurs la toate mijloacele de coruptiune si cu-noscute si. necunoscute. i ceeace este mai ran si aceastaeste obiectul invinovatirei mele este ea aceasta propa-ganda s'a bucurat din primul moment de ocrotirea si bungvointa guvernului, care nu numai ca nu a luat nici o masuräde impiedecare dar a §i. incurajat-o tolerand ca inalti functio-nari publici prin articole de ziare si intervievuri sd faca pro-paganda germana lucru semnalat la timp. Am facut inter-pelare in Senat In aceasta privintä.

TABLA DE /`AATERII

244 TABLA DE PIATERB

Cuvan.t inainte pentru intreagc lucrare . .

Prefata la prezentul volum Inceputul razboiului mondial, primele operatiuni Vizita Printului Mostenitor la Craiova Ofensiva franceza in Belgia Actiunea armatei ruse in Prusia Orientala Atitudinea sarbilor Situatia la no" Inaintarea germanilor in Belgia i Franta Oprirea ofensivei germane in Franta (Marna) Ofensiva rusa' in Galitia Moartea Regelui Carol Situatia la noi Actiunea rusilor in Galitia . . . . .. .. Convorbiri cu oamenii politic' Intrarea Turciei in rasboiu Macelurile din Flandra Mersul ofensivei ruse Batalla dela Lodz Ocuparea Belgradului de catre austriaci Victorie navala engleza Reocuparea Belgradului de catre sarbi Situatia la noi 1915 Bilantul anului 1914 Concentrare de forte spre Serbia Ordin de complectarea efectivelor reg. 17 si 57: inf Ordin de a se instala turele la Turnu Severin,

Tg. jiu.Ramnicul Valcea etc Infrangeri turcesti in Caucaz Retragerea rusilor din Prusia orientala' Vizita generalului Pau. Bombardarea Dardanelelor Parintele Lucaci Expunerea ministrului de razboiu Covorbire cu Poldewsky, Filipescu si T. Ionescu Pierderile flotei alíate in Dardanele

Pagina

506 7=9

10

17 20 21 21 22 24 25 26 27 34 35 35 38 38 39 41 42 45 46 48 51

52 53 54

55 57 58 60 61 62 64 65 63

TABLR DE PIATERII 245

Pagina

Capitularea Prszemysl.uluí . 69Convorbire at Bratíanu .. .. 70Italia declara rasboiu Austria 71

Situatia la noí 72Progresiunea austro.germana spre est 76Actiunea política la noi 77Informatiuni dela atasatul militar roman on Rusia 85Situatia in Franta 89Ordin ca trupele ca efectív de rasboiu sa mearga

pe frontiera 92Convorbíre ca Bra'tianu 93Debarcarea trupelor aliate la Saloníc 96Evenimentele politice la noi . . . 971916 106Vizita Contramiralului Víselkin 106Situatia pe teatrele de rasboiu 107Situatia la noi 107Verdun 108Ordín de a da drumul oamerdlor in concediu 109Situatia la Verdun 110Convorbíre cu Bratíanu 111Cuno§tInta ca atasatul militar rus 112Mutarea $efulului sí Sub.Sefului de Stat Major . 114Vízita Lt. Col. Mírcescu atasatul militar in Germanía 115Continuarea operatiunilor la Verdun 116Ofensiva austriaca in Trentin 117Ofensiva franceza in Champagne . 121Ofensiva rusa' in &dip 122Un incident la frontiera noastra 123Situatia la no1 126Progresiunea ofensivei ruse 127Evenímentele din Grecia 128Intrevedere cu T. Ionescu 130Rapoartelele Conteluí Czernín 131Articolul luí Clémenceanu , 135Ofensiva angtoofranceza pe Somme , 136

TABLA DE PIATER11246

Pagina

Plecarea generalului Valeanu . 139Luarea Goriziei 143Chemarea la Bucure§ti . ,Vizita la Marele Stat Major

147149

Consiliul de Coroana 150Prima zi de mobilizare 150Audienta la Suveran. 150

ANEXEPagina

Anexa 1 Articolelele publícate in ziarul »La RoumanieIn 1914 157

Anexa 2 Proect asupra unor eventuale operatiuniin Transilvania 205

Anexa 3 Proect de conventiune militara' intre noi§i Rusia 215

Anexa 4 Graficul cu organizarea Reg. 57 inf. 218Anexa 5 Corespondenta cu Bratianu , 221Anexa 0 Declaratia de ra'sboi ...... 229Anexa 7 Discursul lui I. Gradi§teanu la Ia§i in

Senat 1917 235

PLANSE IN MARA DE TEXT

Pagina

Generalul Averescu pe cand comanda Corpul1 Armata . 4

Harta cu proectul de operatiuni in Transilvania 212Crochiu pentru a se putea urmári evenimentele

pe teatrul de Est §i West dela inceputul os.tilitatilor pana la intrared noastra in rasboi 148

FOTOGRAFH

Pagina

Servicio divin ce se facea in fiecare Duminica" pentrutrupele din garnizoana Craiova, pe cam*General Solomon 18

Regele Carol I, cel Intelept" Fotografie luata deautor In 1912 pe bordul Yachtului Stefan ce!Mare 28

Regele Carol I, Principele Ferdinand, Principele Carolin drum spre Corabia pe bordul Monitorului

Lascar Catargiu 29Regele Carol I si Seful M. St. M. pe malul drept al

Dunärei, in ziva de 3. VII. 913 asistand la treocerea trupelor in Bulgaria 3L

Regele Carol I, Principele Ferdinand, PrincipeleCarol si Generalul Averescu Seful M. St. Mcare expune situalia 32

Regele Carol I ascultand dorintele pescarilor pe malullacului Razelm la Gura Canalului Dranov 1914 32

In jurul Regelui Intelept 35Generulul Joffre cu ocazia vizitei facutà Romaniei

in 1926 77Corpul Ofiteresc al regimentului 57 Infanterie 218

oCa/ais

Amiens

L o

Cornpra f 9re oLan?

SoissonsPR OS ma r

°Ale/un

\o /Yeve,-'g

o

tfi

Osote.'.1-71a fin vers

/Y/2-7ur

areal-in"

BRUXELLESgassel ,

()Perms

1-/A GA

Chg/ons oVerdun

01)j,,

e le Fri5 ;Le(N 7\

o/7mserdm

2jLiqeNrogne

Co b /enz

O Zjoina/

Colmar°

°Ma/house

Wesel

0Karlsruhe

SErazs-boary.flohyarE

a'gres/au

Wari,

0Ar0b1.5.Z

Czenslochaj

Irra co vo

Tropau sAV'ts?'

Neusoh/o

BUDR (.6,0ESrld

Scapa 14 000 000.

P/ockN.t 0

[

o PlaIrkow

Erlau

San do /77 Z

Leutschauo

Tarnow

O Kos chou

Le breczen

6raucien/ /ensei°zo0 Orte/s6outy

So /ot Lor0 nza

O .-,,q>7\I -.? °Bieloslocl,S MEW \--- ------r,,,,,,

)ovo- Georgewsk

AR;501//1, ''' ' ' ' Brest- -ZrEovsk

iala°

Lublin

krasvik

\Jarosiaw

(.sa,47.5/oo 0

Przernyslb.ukla o

Jana

Munkacso

roo'noo

Pruschan yO

im

Wladirni r -0- Wolins '

o.

Sr?

oKowe/

SEryj

Stanisiau o

O Slonirn

Pinsk

Lo

,Si rolronst.an

o Torn °P°/Proskur ow

k'o/amea

MinskO

O gudz a

geresno

sio,

kameneezPodo/skio

OCernáull

,

(....,14 1..,171 I CI441-U tri pUle" - - irnerzr LW' pe

ero.n.tv? de Est si Vesi clela inzepereakigust 49f6

Chaumonl-

BrornberThorn

Gumbiner)

Tan enberg Licke

-Suwalki

iYowogrudok

-

din rlizboiu · 2018. 1. 10. · tàrílor cari agitau politica interna a wei, sbuciumul sufletesc...

Documents