dieta si caria dentara

5/14/2018 Dieta Si Caria Dentara - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/dieta-si-caria-dentara 1/9

CARIOGENICITATEA DIFERITELOR TIPURI DE ZAHARIDE. .

Pentru masurarea potentialului cariogenic al unui aliment, precum si pentru diferentierea diferitelor tipuri

de carbohidrati in functie de cariogenicitate, sunt utilizate studiile plI-ului placii bacteriene, ce mascara pH-ui

placii inainte si dupa ingestia alimentelor.

CARIOGENICITATEA CARBOHIDRATILOR seade in ordinea:

- zaharoza,

- glucoza,

- fructoza,- galactoza,

- maltoza si

-Tactoza,

- ZAHAROZA este cea mai cariogenica dintre zaharide.

- GLUCOZA si FRUCTOZA au 0 cariogenicitati apropiate, ~inu eu mult mai reduse dedit sucroza.

- ZAHARUL INVERTIT pare a avea 0 cariogenicitate mai redusa dedit a zaharozei.

- nu exista 0 diferenta importanta intre cariogenicitatea zaharului rafinat si a celui nerafinat, sau intre

zaharul rafinat si eel "natural", cum este eel din fructe si miere (mierea contine un amestec de zaharide, in special

glucoza si fructoza).- fruetele pot contine 0 cantitate mare de zahar, iar 0 dieta bogata in fruete nu previne neaparat aparitia

eariei; totusi, fruetele sunt considerate a avea un potential nutritiv mult mai ridicat decat al dulciurilor, iar zaharul

din fructe se pare ca are un clearance mult mai rapid.

LACTOZA SI GALACTOZA produe de asemenea scaderi severe ale pll-ului.

-laptele de vaca (ce contine lactoza) si ceaiul eu lapte (fara zahar) cauzeaza totusi doar reduceri usoare ale

plI-ului placii datorita prezentei proteinelor, calciului si fosforului.

MODIFICAREA PH-ULUI PLACII iN URMA INGESTIEI DE CARBOHIDRATI ESTE DENUMITA

CURBA STEPHAN.

- dupa ingestia de Ia carbohidrati fermentabili, pH-ui placii bacteriene scade la valoarea minima in 5-20 minute.

- valoarea minima a pH-ului placii si timpul de mentinere a acestei val~ri sunt determinate de :

- timpul de mentinere a carbohidratului in cavitatea bucala si

- capacitatea tampon a placii si salivei.

- durata de timp in care pH-ui ramane la valoarea minima este importanta mai ales daca aceasta valoare

corespunde pH-ului critic, la care saliva si fluidul placii devin nesaturate in apatita.

- pH-ul placii bacteriene revine la valoarea initiala dupa 0perioada medie de 30-60 minute si depinde de:

- capacitatea tampon a placii ~isalivei si de

- difuzia acizilor din placa in saliva.

Placa bacteriana de repaus -la 2-2,5 ore de la ultima ingestie de carbohidrati are un pH de 6-7.Placa bacteriana neexpusa timp de 8-12 ore la carbohidrati are un pH de 7-8.

RELATIA DINTRE INCIDENTA CARIEI DENTARE SI CONSUlVIUL DE ZAHAR

- consumul de zahar in cantitati substantiale este 0 tendinta reala.

.dovezile privind relatia dintre consumul de zahar $i incident a cariei dentare provin din comunitati al carer status

dentar a fost imegistrat inainte si dupa cresterea importanta a consumului de zahar,

.unul dintre cele mai cunoscute exemple este eel allocuitorilor din Tristan da Cuhna (insula izolata din Atlanticul

de Sud) pentru ai carei locuitori modificarea dietei in sensul consumului de alimente rafinate a produs 0

deteriorare rapida a sanatatii dentare, in specialla copii.



-studiile realizate pe eschimosi au ararat ca indivizii ce traiesc in mediullor natural si consuma 0 dieta natural a au

lU1 nivel redus de carii, dar sanatatea lor dentara se reduce rapid dupa expunerea la 0 dieta "occidentaHi", bogata

in zahar.

- studiile dietelor din timpul razboaielor (Japonia, Norvegia, Finlanda, Danemarca) dernonstreaza 0 reducere

importanta a incidentei cariei odata cu scaderea consumului de zahar.

-studiile longitudinale australiene ce au vizat vanzarea de dulciuri in scoli au demonstrat 0 relatie direct

proportionala intre un consum redus de dulciuri si 0 cario-activitate scazuta,

-studiile epidemiologice realizate pe subiecti cu intoleranta ereditara la fructoza (nu pot consuma fructoza si

sucroza) obtin indici cariosi extrem de redusi pentru acesti pacienti, in cornparatie cu persoanele C1, .10 dieta lara

astfel de restrictii.

- studiile clinice umane interventionale (Vipeholm, Suedia) au demonstrat clar relatia direct proportionala dintre

consumul frecvent de alimente dulci si lipicioase (caramele) ~icresterea incidentei cariei dentare.

-studiul Turku (Finlanda) a demonstrat ca inlocuirea aproape totala a sucrozei din dieta cu xilitol (alcool al

sucrozei, care este dulce dar nu este metabolizat in acid de microorganismele placii bacteriene) duce la 0

substantiala reducere a incidentei cariei.

- studiile realizate pe animale de laborator au ararat ca sobolanii crescuti in conditii sterile (germ-free) nu

dezvolta carii, chiar daca dieta este bogata in carbohidrati, substratul bacterian fiind deci esential pentru

producerea eariilor.

- pe de alta parte, animalele hranite prin tub stomacal (alimentele cariogenice nu Yin in contact cu dintii) nu

dezvolta carii; studii similare au demonstrat corelatia pozitiva dintre frecventa consumului de zahar si severitateacariilor, precum si faptuI ca zaharoza este eel mai cariogenic hidrocarbonat.

- totusi, studiile observationale recente realizate in ultimele decade in Marea Britanie si S.u.A. pe adolescenti si

copii prin inregistrari succesive ale dietei, nu au mai demonstrat 0 relatie liniara intre consumul de zahar ~i

aparitia cariilor, deci consumul de zahar nu mai reprezinta un factor de rise pentru toti copiii, ci numai pentru cei

cu 0 susceptibilitate crescuta la carii.

In concluzie, STUDIILE PRIVIND RELA TIA DlNTRE CARlA

DENT AM ~I CONSUMUL DE CARBOHIDRA TI arata ca:

- dintre carbohidratii fermentabili, zaharul este eel mai

Important aliment implicat in producerea si evolutia procesului carios;- absenta zaharului din dieta este aproape intotdeauna

asociata cu scoruri carioase reduse;

- expunerea prelungita a dintilor la alimente ce contin zahar

favorizeaza aparitia cariei;

- modificari ale dietei in sensul cresterii/scaderii drastice a

consumului de zahar due la rnodificari corespunzatoare ale

indicilor cariosi;

- timpul de expunere a dintilor la alimente bogate in zahar reprezinta un factor de rise mai puternic pentru

caria dentara dedit simpla forma a alimentului;

- in conditiile unei igiene corespunzatoare, un consum crescut de zahar are doar un efect redus asupra

prevalentei leziunilor carioase;- ingestia de zahar in mari cantitati arata 0 crestere a incidentei cariei numai in cazul unei igiene bucale

precare.

ALIMENTELE CE CONTIN AMIDON S I CARlA DENTARA

- sfaturile curente privind 0 dieta sanatoasa se refera la scaderea consumului de grasimi, zahar, sare si alcool, si la

cresterea consumului de cereale, fructe si legume proaspete. Din acest motiv studiul cariogenicitatii cerealelor

versus alimente ce contin zahar este absolut necesar.

- studiile pH-ului placii bacteriene arata ca produsele din amidon sunt mai putin acidogenice dedit zaharul.

- experimentele efectuate pe mostre de smalt fixate in cavitatea bucala si expuse unei diete bogate in amidon arata

ca acesta are l;4 din cariogenicitatea zaharului,



Studiile realizate pe animale au obtinut rezultate variate:

- amidonul nepreparat (cereale nepreparate terrnic) pare sa fie putin cariogenic.

- amidonul preparat termic are 0 activitatea carioasa crescuta, ajungand Ia valori apropiate de sucroza, iar

-mixturi din amidon si sucroza pro due mai multe carii decat amidonul singur.

Studiile efectuate pe subiecti umani:

- nu obtin in general corelatii pozitive intre consumul de cereale si activitatea carioasa, 0 dieta bogata in amidon

dar saraca in sucroza nefiind cariogenica.

- totusi, atunci cand amidonul este preparat termic poate deveni la fel de cariogenic precum glucoza (prajituri,

cartofi prajiti),

In CONCLUZIE, se poate spune ca:- alimentele din amidon (orez, cartofi, paste fainoase, paine) par a avea 0 cariogenicitate redusa la om DAR

macinat, tratat terrnic ~i consumat frecvent, amidonul poate cauza carii - capacitatea cariogenica este totusi mult

mai redusa decat a sucrozei;

- ADITIA DE ZAHAR CRE~TE IMPORTANT CAPACITATEA CARIOGENICA A PRODUSELQR DIN

AMIDON; alimentele ce contin amidon copt si cantitati insemnate de sucroza sunt la fel de cariogeniee precum 0

eantitate similara de sucroza.

FRUCTELE, LEGUMELE S I CARlA DENTARA

- desi eonsumul de fructe si legume proaspete este esential pentru 0 nutritie echilibrata, inforrnatiile

privind cariogenicitatea acestor alimente sunt destul de reduse.

- in general, consumate in mod natural aceste alimente au 0 eariogenicitate redusa, dar aditia de zaharextrinsec (in sueuri, in special) creste sernnificativ cariogenicitatea. - bauturile din fructe indulcite

cu zahar reprezinta 0 cauza importanta a eariilor dentare, in specialla copii.

- ideea ca mestecarea alimentelor fibroase (mar, morcov, telina) are proprietatea de a igieniza cavitatea

bucala nu este fundamentata stiintific.

- din plmct de vedere nutritiv ins a , este absolut elar ca aceste alirnente sunt mult mai benefice decat

bornboanele, continand mai multe fibre, mai multe vitamine, si mai purine grasimi.

- rolul fibrelor este dificil de determinat exact, dar este elar ca stirnuleaza secretia salivara fiind mestecate

un tirnp mai indelungat decat alimentele ce nu contin fibre.

- chiar si simbolul sanatatii dentare, marul, s-a dovedit a reduce pH-ul placii la scurta vreme dupa ingestie,

inducand leziunea carioasa la sobolani atunci cand este consumat "ad libitum".

CONCLUZIA privind alimentele cu proprietati de curatare este aceea ca alimentele bogate in fibre sunt extrem

de recomandate pentru 0 sanatate general a buna.

- desi impactul unei astfel de diete asupra sanatatii orale nu poate fi decat bun, in conditiile moderne ale

expunerii la fluor nu a putut fi demonstrat faptul ca 0 astfel de dieta va imbunatati sanatatea orala numai prin ea

insasi.

- totusi, desi acest aspect al sfaturilor dietare nu trebuie s a constituie piesa de rezistenta a educatiei pentru

SOD, el trebuie totusi incurajat.

- consumul unor cantitati importante de fructe sau sucuri de fructe (eitrice de ex. ) reprezinta una dintre

cauzele eroziunilor dentare.

- ca si eoncluzie, se poate afirma cu certitudine ca INLOCUIREA CONSUMULUI DE DULCIURI

RAFINATE CU CONSUMUL DE FRUCTE PROASPETE REDUCE ACTIVIT ATEA CARIOASA individuala.

LAPTELE, BRANZA S I ALTI FACTORI CU ROL PROTECTOR

- laptele este una dintre cele mai importante surse de zahar din dieta umaria. Pentru sugari este unica sursa de

zahar, ee scade dupa intarcare, ajungandu-se in prima perioada a adolescentei la un consum de aproximativ 12 g

lactoza/zi, reprezentand 10% din consumul total de zahar.

- laptele lara aditie suplimentara de zahar poate fi considerat necariogenic deoarece contine, in afara laetozei care

este cea mai putin cariogenica forma de zahar, numerosi factori de protectie anti-carie: minerale, caseina, alte

componente lipidiee si proteice.

_continutul in lactoza este de aproximativ 7g/1OOgin laptele uman, si de 4,8g/l 00 g in eel de vaca.

- cantitatile de calciu si fosfor sunt mai mari in laptele de vaca decat in eel uman, deci aceste doua tipuri de lapte

au



potential cariogenic diferit.

- studiile efectuate pe animale arata nu numai ca laptele de vaca nu este cariogenic, dar demonstreaza clar ~i

efectul lui protector.

IN CONCLUZIE, laptele este considerat necariogenic.

- laptele uman are un potential cariogenic mai ridicat decat eel de vaca, dar earia este asociata eu alaptatul numai

in conditiile in care acesta este extrem de prelungit, si se efectueaza la cerere, pe parcursul intregii nopti,

BRANZA este considerata nu numai un aliment necariogenic, ci chiar cario-preventiv.

- desi bolul alimentar cu branza este initial acid (5.9), in 3' dupa consum creste pH-ul din cavitatea bucala la la

7.5, favorizand astfel remineralizarea.

- studiile pH-ului placii bacteriene arata ca, atunci cand este consumata dupa 0 gustare dulce, branza creste pH-ul

placii la 0 valoare neutra,

- proprietatile anti-carie ale branzei sunt explicate prin:

- stimularea puternica a secretiei salivare;

- cresterea concentratiei de calciu din placa bacteriana;

- cresterea cantitatii de substante bazice din placa;

- absorbtia de proteine (cazeina) la suprafata smaltului,

ELEMENTELE MINERALE ~I CARlA DENTARA

Printre variatii aditivi alimentari introdusi in intentia de a reduce caria, efectul imbogatirii alimentelor cu

calciu si fosfat a beneficiat de cea mai mare atentie.

Cei mai studiati compusi sunt:

- fosfatul anorganic de sodiu si de calciu (sarea de sodiu s-a dovedit a avea un efect protector cario-protector mai

mare decat compusii cu calciu);

- trimetafosfatul de sodiu;

- calciu glicerol fosfatul.

Orice crestere a concentratiei ionilor de calciu si fosfat in placa bacteriana si in saliva nu numai ca inhiba

disolutia smaltului, dar stimuleaza procesele de remineralizare,

Fosfatul are ca avantaj suplimentar 0buna capacitate tampon, inhiband scaderea pl-l-ului placii spre eel

critic.

Totusi, trebuie avut In vedere faptul ca 0 crestere substantiala a consumului de calciu si fosfat rnodifica

balanta acido-bazica a dietei, .'?inu poate deci constitui 0metoda adecvata de control al formarii cariei dentare. Pede alta parte, aditia fosfatului tinde sa dea alimentelor un gust neplacut,

Dintre elementele minerale, FLUORUL reprezinta singurul element al dietei umane care poate creste

important si pe tennen lung rezistenta la carie a tesuturilor dure dentare prin efect predominant posteuptiv,

In afara fluorului, alte elemente asociate cu experienta carioasa sunt:

- molibdenul (cu un nivel redus de carii), si

- seleniul (cu un numar important de carii); dovezile privind un rol etiologic real sunt reduse totusi, aceste

date neavand implicatii practice pentru controlul cariilor.

LIPIDELE

- in ceea ce priveste rolul exogen allipidelor in producerea cariilor, prin capacitatea de inmuiere la temperatura

cavitatii bucale, acestea forrneaza rnansoane izolante in jurul dintilor, avand 0 actiune cariostatica ridicata(ciocolata este mai putin cariogena decat alte dulciuri datorita untului de cacao).

PROTEINELE

- rolul exogen al proteinelor in producerea cariei este de protectie locala pe de 0parte, prin absorbtia (lizina,

mucina gastrica, cazeina) pe suprafata smaltului si izolarea suprafetelor dentare, si pe de alta parte prin scaderea

solubilitatii cristalelor de apatita,

- cazeina din lapte, prin proprietatile de absorbtie pe suprafata smaltului si de stimulare a fluxului salivar, precum

~i prin continutul in Ca si fosfor, influenteaza curba finala a pll-ului in sensul cresterii.

INDULCITORII FARA ZAHAR (ALTERNATIVI)



- relatia dintre consumul de zahar si caria dentara a dus la intensificarea cercetarilor privind obtinerea de

indulcitori artificiali.

- nu toti acesti compusi dau acelasi gust dulce precum sucroza.

CARIOGENICITATEA INDULCITORILOR FARA ZAHAR

Sorbitolul ~imanitolul

Exista in mod natural in cantitati mici in anumite plante. Sorbitolul este utilizat larg in alimentele pentru diabetici

si in siropurile medicinale, metabolismullui fiind insulino-independent.

- manito lul este utilizat mai ales in gumele de mestecat.

- sorbitolul ~imanito lul sunt fermentate foarte incet de catre microorganismele placii bacteriene, iar scaderea depH este foarte redusa. Streptococii mutans se pot adapta sa metabolizeze sorbitolul numai daca aceasta reprezinta

unica sursa de energie, ceea ce este foarte putin probabilla om.

- in experimentele realizate pe mostre de smalt, sorbitolul are 45% din potentialul de demineralizare al sucrozei.

XILITOLUL

- este utilizat frecvent 'in pastele de dinti si gumele de mestecat.

- este nu numai non-cariogenic (neputand fi fermentat in acizi de catre microorganismele placii bacteriene), dar si

anti -cariogenic.

- nurnarul streptococilor mutans salivari scade in urma consumului de guma cu xilitol, probabil prin

"infometarea" acestor microorganisme in lipsa sucrozei.

- studiile clinice (Turku, Finlanda) au aratat ca substituirea totala a zaharului cu xilitol are ca efect inhibareaaparitiei cariei dentare si stimularea procesului de remineralizare.

- este mult mai costisitor dedit sucroza si, deoarece este distrus la caldura, nu poate fi utilizat in alimentele

preparate prin tratare termica (coacere).

- este utilizat frecvent ca indulcitor al gumelor de mestecat si al pastelor de dinti, precum si in alte produse non-

cariogenice ("tooth-friendly").

SIROPUL DE GLUCOZA HIDROGENATA (hydrogenated glucose syrup)

- este comercializat sub numele Lycasin (produs de Roquette, Franta), contine mai putin de 0,3% zaharuri

si este utilizat in fabricarea unor alimente, bauturi si rnedicamente.

- este mult mai putin cariogenic dedit sucroza, nu produce dernineralizari ale smaltului ~iproduce 0

scadere minima a pH-ului placii bacteriene.

ISOMALTUL

- este 0mixtura de doi polioli. Este fabricat in Germania, sub denumirea de "Palatinit". Este incorporat in

diverse alimente si bauturi, produce 0 cantitate minima de acid prin incubare cu streptococi, iar pH-ui placii nu

este afectat prin expunere la 0 solutie 10%.

LACTILOLUL

- face parte din grupa poliolilor, are aproximativ Y2din valoarea energetic a a sucrozei si doar 1/3 din

puterea de indulcire a acesteia. Cariogenicitatea este extrem de redusa, iar reducerea pH -ului placii este doar

foarte usoara,

INDULCITORII CU PUTERE MARE (INTENSIVI)

ZAHARINA a fost descoperita in 1879, are un gust usor amarui si este utilizat atat sub forma de tablete, c a t si in

bauturi cu valoare energetica redusa.

ACESULFAME K a fost descoperit in 1967, are un gust dulce, i~i pastreaza calitatile si dupa prelucrarea la

temperaturi ridicate si este utilizat in gumele de mestecat si bauturi,

ASPARTAMUL este 0 dipeptida fermata din fenil-alanina ~iacid aspartic. Este moderat stabila in solutiile

tratate terrnic si este intens utilizata in bauturi si gume de mestecat, dar poate fi utilizat si in alimete congelate.

Utilizarea este interzisa persoanelor ce nu pot metaboliza fenil-alanina.

----- --



THAUMATIN este 0 proteina cu gust dulce extrasa dintr-o planta existenta in vestul Africii. Perceptia gustului

dulce este intarziata, si este utilizata in produse farmaceutice, iar in cornbinatie cu alti indu1citori (zaharina) in

unele bauturi.

CARIOGENICITATEA INDULCITORILOR ALTERNATIVI

- indu1citorii artificiali sunt nu numai non-cariogenici, dar si anti-cariogenici. Proprietatile cario-protectoare sunt

date atat de inhibarea metabolismului bacterian cat mai ales de stimularea secretiei salivare.

- substituirea consumului de zahar cu eonsumul de indulcitori artificiali imbunatateste in mod cert starea de

sanatate dentara.- singurele dezavantaje sunt date de pretul relativ ridicat si de efectele laxative, atunci cand sunt consumati in

cantitati importante.

- studiile c1inice ce au vizat efectele consumului de gume de mestecat cu indulcitori alternativi versus gume

indulcite eu sucroza au demonstrat faptul ca gumele de mestecat cu zahar intensifica activitatea carioasa, iar

gumele cu indulcitori au in mod cert un efect cario-protector.

CONCEPTUL DE IGIENA A ALIMENTATIEI - FACTORUL COMPORT AMENTAL

OBICEIURILE ALIMENTARE / COMPORTAMENTUL FATA DE ALIMENTATIE /IGIENA

ALIMENT ATIEI

-pe langa efectuarea unei igiene orale corecte si utilizarea adecvata a fluorului, modificarea obiceiurilor alimentare

reprezinta a metoda esentiala de reducere a riscului carios individual.

- atunci cand se discuta despre dieta si rolul ei in aparitia cariei, alaturi de prineipiile aliment are din continutul

dietei trebuie luate In calcul ~i obiceiurile alimentare alee fiecarui individ

- 0 activitate carioasa importanta este intotdeauna legata nu numai de 0 dieta bogata in carbohidrati, ci si de 0

frecventa crescuta a consumului de glucide.

.preferinta pentru gustul dulce este innascuta; primul contact al unui copil cu alimentatia este reprezentat de

laptele dulce al mamei.

- modificarea comportamentului dietetic este de cele mai multe ori dificil de realizat deoarece, in afara

necesitatilor nutritionale, dieta este supusa de muIte ori si unor necesitati aditionale, psiho-afeetive ;;i sociale.

- obieeiurile alimentare sunt adeseori motivate nu de necesitatile nutritionale (senzatia de satietate), C 1 de anumitestari psihologice particulare (starea de stress, de exemplu); ALIMENTATIA devine astfel 0 NECESITATE

"SUBIECTIV A" si nu una "obiectiva".

- in aceste conditii, consumul frecvent de "gustari" intre mese, obiceiul de a "rontai" intre mese (biscuiti, eovrigei,

saratele, etc.) sau de a eonsuma freevent sueuri dulei ;;iacidulate are intotdeauna ea rezuItat (si) 0 earioactivitate

ridicata,

- 0 DIETA DE BAZA ECHILIBRA TA, continand cantitati adecvate de proteine, fructe ;;i legume, duce la

scaderea apetitului pentru gustari intre mese ;;i la REDUCEREA CARIO-ACTIVITATII.

-reducerea nu numai a cantitatii, dar ;;i a frecventei consumului de carbohidrati si limitarea eonsumului de du1ciuri

numai la mesele prineipale reprezinta 0 conditie irnportanta a reducerii riscului carios individual.

- TOATE STUDIILE CLINICE PRIVIND EFECTUL CONSUMULUI FRECVENT DE ALIMENTE BOGATE

I N CARBOHIDRATI iNTRE MESELE PRINCIPALE DEMONSTREAZA 0 RELATIE DIRECTPROPORTIONALA CU 0 CARIO-ACTIVITATE RIDICATA.

- copiii sunt cei mai expusi tentatiei de a eonsuma gustari dulci intre mese, fiind foarte usor influentabili de

mediul in care isi desfascara activitatea (scoala, acasa), de reclamele publicitare de la televizor, de ambalajele

atragatoare ale produselor alimentare dulei etc.

- pe de alta parte, PESTE 70% DIN ZAHARUL ALIMENT AR ESTE ASCUNS, deei nu poate fi identificat de

catre eonsumator; astfel, recomandarile privind evitarea consumului de dulciuri nu sunt intotdeauna suficiente,

relativ putine alimente fiind asociate cu termenul de "duleiuri" (miere, ciocolata, caramele).

- muIte aIte produse ce sunt consumate in cantitati mari mari atat de catre copii cat si de catre adulti, desi nu SW1t

inregistrate ca fiind "duleiuri" (ceai, limonada, sucuri dulei si acidulate, sosuri pentru gustari, etc.) contin cantitati

insemnate de ZAHAR EXTRINSEC si sunt eariogene, iar consumul frecvent trebuie evitat atunei cand se

doreste modificarea obieeiurilor alimentare in vederea reducerii cario-activitatii individuale.



(1

ANALIZA DIETEl

- analiza dietei individuale reprezinta baza instruirii pacientului.

- din punctul de vedere al medicului dentist, analiza dietei este in principal CALIT AT IVA, analizand alimentele

consumate de catre fiecare pacient din punctul de vedere al modului in care acestea influenteaza, favorabil sau nu,

stare a de sanatate dentara; analiza cantitativa vizeaza doar frecventa consumului anumitor alimente.

- ANALIZA CANTIT ATIV A a dietei este realizata de nutritionisti, consta in efectuarea de calcule exacte privind

valoarea nutritiva a constituentilor dietei, si furnizeaza diete terapeutice specifice.

OBIECTIVELE ANALIZEI DIETEl

- stabilirea caracteristicilor generale ale dietei (numar de mese principalelzi, numar de gustari/zi, continut general

al dietei);

- stabilirea preferintelor alimentare;

- studiul obiceiurilor alimentare eu referire specials la frecventa si regularitatea meselor, precum si la ordinea in

care sunt eonsumate alimentele;

- stabilirea potentialului cariogen al alimentelor din dieta;

- stabilirea frecventei expunerii la alimente eu potential cariogen;

- cornpararea expunerii la agentii cariogeni din dieta eu starea de sanatate dentara a individului;

- constientizarea pacientului privind continutul dietei proprii si rolul acesteia pentru sanatatea dentara;

- furnizarea de recornandari privind modificarea obiceiurilor alimentare si continutului dietei in scopul reducerii

riseului carios individual.

JURNALUL DIETETIC

- exista doua tehnici principale de inregistrare a dietei:

- SISTEMUL SCURT - inregistrarea alimentelor eonsumate de catre pacient in ultimele 24 de ore;

- SISTEMUL SAPTAMANAL -inregistrarea dietei pe parcursul unei saptamani (sau 3-4 zile

reprezentative ale saptamanii);

- perioada de inregistrare trebuie sa fie tipica pentru viata obisnuita a paeientului (fara stari particulare de boala,

vacante, petreceri sau alte evenimente neobisnuite).

DEZA VANTAJELE INREGISTRARII DIETEl se refera la:

.necesitatea ca pacientul sa fie cooperant si sincer;

-posibilitatea inregistrarii dietei intr-o perioada nereprezentativa pe termen lung, din punctul de vedere al cario-

activitatii individuale; deci "JURNALUL DIETETIC" este un "INSTRUMENT" NE~TIITIFIC ~itrebuie

interpretat cu atentie,

-in functie de tipul de inregistrare a dietei, pacientii primesc formulare pe care trebuie sa inregistreze toate

alimentele si bauturile consumate pe parcursul fiecarei zile, precum si ore1e la care acestea sunt consumate.

-se specifica exact fiecarui pacient faptul ca trebuie consernnate absolut toate alimentele, inclusiv gustarile

(gumele de mestecat, de exernplu); fisa trebuie pastrata pe tot parcursul zilei si cornpletata la timp, pentru a evita

omisiunile.

- trebuie explicat faptul ca medicul si pacientul sunt parteneri in aceasta etapa de diagnostic.

FI~A. DE INREGISTRARE A DIETEl PE 0 PERIOADA. DE 4 ZILE

MODUL DE PREZENTARE A FISEI CA.TRE PACIENT

1.Explicarea scopului:

Se evita mentionarea anumitor alimente si a relatiei acestora cu sanatatea orala: pacientul s-ar putea sa nu

furnizeze un jurnal real dad stie ca va fi verificat.

2.Explicarea formei:

Se recomanda utilizarea masurilor casnice (farfurie, lingura, cana) pentru a preciza cantitatea alimentelor

consumate.

Se indica inregistrarea detaliilor privind alimentele combinate (sandwich-uri, salate).

Se ofera exemple pacientului.



,. ,

Se subliniaza importanta completarii fisei dupa fiecare aliment consurnat, si neeesitatea inregistrarii

tuturor alimentelor (inclusiv vitamine, medicamente care pot influenta rata secretiei si compozitia salivara, tablete

de orice tip, apa minerala/plata, din reteaua publica, etc).

Se solicita ca mese1e consumate in afa.ra casei sa fie identificate in seris ("resturant", "in vizita la un

prieten", "petrecere", etc).

ANALIZA JURNALULUI ALIMENTAR DE CATRE MEDIC

Analizarea de catre medic, a jurnalului fiecarui pacient vizeaza:

1. Obtinerea de date suplimentare - prin intrebari adresate pacientului:

- jurnalul reprezinta sau nu 0 saptamana tipica;- apetitul este sail nu eel obisnuit;

- preferintele alimentare sunt sau nu cele uzuale,

2. Revizuirea jurnalul alimentar al paeientului - se identifica prin dialog cu pacientul omisiunile obisnuite:

- asezonari ale alimentelor (unt pe legume, condimente si sosuri pe salate etc.);

- dimensiunea paharelor de baut;

- tipul painii eonsumate (alba, imbogatita , de grau etc.);

- tipul gumelor de mesteeat (fara sau eu zahar, cantitatea);

- detalii privind fruetele eonservate (in apa sau in sirop), salatele de fructe (eonservate sau proaspete), eerealele

(tipul, eu lapte, frisca, zahar, eantitatea), cartofii (prajiti, cu unt, copti etc.), diverse aluaturi;

- tipul apei si sucurilor consumate.

3. ANALIZA DIETEl

- se analizeaza continutul global al dietei (mesele principale consistente scad dorinta gustarilor intre

mese);

se analizeaza consumul general de alimente pe grupe (proteine, glucide, lipde);

- se analizeaza struetura si consistenta alimentelor;

- se analizeaza consumul de bauturi;

- se analizeaza eonsumul de apa in momente In care ar putea ajuta la clatirea zaharurilor de pe suprafetele

dentare;

- se analizeaza oriee gustare sau bautura consurnata inainte de culcare;



· . - .... -..

CURS ANUL III MD

DIETA SI CARlA DENTARA

VITAMINAD

- relatia rahitism - caria dentara a fost mult studiata, iar rezultatele studiilor epidemiologice nu sunt

uniforme:

- desi majoritatea studiilor arata ca incidenta cariei dentare este mal mare la cOVilirahitici (Mellanby et al,

1932; Alvarez et al, 1964; Firu et al., 1966), exista si studii in care aceasta asociere nu este confirmata (Toth,

1962; Grivu et al, 1969).In consecinta, aportul de vitamina D nu mai este considerat factor determinant al rezistentei la carie, ci

doar unul dintre factorii importanti pentru susceptibilitatea individual a la carie;

- deoarece dezechilibrul mineral din rahitism se produce in plina perioada de mineralizare a dintilor, in

vederea cresterii rezistentei structurilor dure dentare se propune profilaxia cornuna a rahitismului si a cariei

dentare printr-un aport adecvat de Ca si vitamina D.

- studiile privind CARIOGENICITATEA ALIMENTELOR s-au concentrat mai ales asupra zaharului, dar

se pare ca si alte alimente au un rol etiologic inca incomplet elucidat in aparitia cariei.

- amidonul ~ialti carbohidrati simpli ce intra in cornpozitia alimentelor fabricate industrial, sunt totusi

canogemce.

- AMIDONUL, definit ca 0 fractiune ramificata sau nu a moleculei de glucoza, este utilizat de obicei

pentru a denumi un carbohidrat cu molecula mare, intalnit in cartofi, orez si cereale integrale, considerat non-cariogenic deoarece nu este metabolizat dedit intr-o masura foarte mica in cavitatea bucala,

- totusi, amidonul macinat si preparat termic pentru obtinerea de faina de calitate (pentru prajituri, biscuiti,

etc.), poate fi metabolizat in carbohidrati simpli de catre amilaza salivara.

- unele studii arata chiar ca 0 combinatie amidon-zahar, este mult mai cariogenica decat zaharul consumat

smgur,

- termenul nespecific de CARBOHIDRA T FERMENTABIL este utilizat larg in literatura, ca termen

general pentru zahar si amidon prelucrat.

ZAHA.RUL ~I CARlA DENTARA

CONSUMUL DE ZAHAR

- termenul de zahar este utilizat de obicei pentru sucroza, 0 dizaharida ce reprezinta forma de zahar eel

mai frecvent ccnsumata de oameni.

- sucroza si alte zaharuri, atat sub forma de mono- cat ~i di-zaharide, sunt adaugate unei largi varietati de

produse fabricate industrial; pe etichetele acestor produse cum sunt supele concentrate, sosurile pentru salate si

carnea prelucrata industrial, zaharul este inclus de obicei intre primele ingrediente.

- in aceste conditii, 1anivel mondial consumul de zahar este in continua crestere in ultimii ani, si are la

baza atat consumul voluntar de dulciuri rafinate, cat si consumul involuntar, prin alimentele procesate industrial.

GLUCIDELE SAU ZAHARIDELE

- rolul principal al glucidelor in alimentatie este acela de a acoperi necesitatile energetice aleorganismului.

- alaturi de glucide si zaharide se mai foloseste si termenul de HIDRA T 1 DE CARBON, deoarece

compozitia chimica a glucidelor este rezumata 1aformula Cn(H20)m.

- dintre MONOZAHARIDE, 0 importanta deosebita pentru nutritie 0 au HEXOZELE, si in special

glucoza, galactoza, manoza (aldoze) si fructoza (cetoza).

- dintre DIZAHARIDE, importanta alimentara 0 au ZAHAROZA (glucoza si fructoza), MALTOZA (doua

molecule de glucoza) si LACTOZA (glucoza si galactoza).

- dintre POLIZAHARIDE, eel mai important este

AMIDONUL (format din molecule de n-glucoza).

dieta si caria dentara

Documents