DEZVOLTAREA RURAL~ {I REFORMA AGRICULTURII

ROMÂNE{TI

RURAL DEVELOPMENT AND THE REFORM OF

ROMANIAN AGRICULTURE

(Edi]ie bilingv`Bilingual Edition)

Institutul European din Romånia

Blvd. Regina Elisabeta nr. 7-9 Bucure[ti, sector 3, Romånia

Tel: (021) 314 26 97Fax: (021) 314 26 66

E-mail: ier@ier.roWeb site: www.ier.ro

Editor:Mihai Moia

ISSN: 1582 – 4993

© Institutul European din Romånia, 2004

Opiniile prezentate aici apar]in autorului [i nu implic` \n nici un fel institu]ia pecare o reprezint`.

Dezvoltarea rural` [i reforma agriculturii

române[ti

Autori:Mihail Dumitru

Dana DiminescuValentin Lazea

Institutul European din Romånia

Bucure[ti, Decembrie 2004Colec]ia de studii I.E.R. Nr. 10-11

Lista acronimelor

ADS Agen]ia Domeniilor Statului ANCA Agen]ia Na]ional` de Consultan]` Agricol`CEEC-10 Cele 10 state Central [i Est Europene \n curs de aderare la UEEuropa – 19 UE plus Norvegia, Elve]ia, Islanda [i LiechtensteinFAO Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru Alimenta]ie [i Agricultur`IFI Institu]ii Financiare Interna]ionaleIMM |ntreprinderi mici [i milocii MAPDR Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezoltarii Rurale OCDE Organiza]ia pentru Cooperare [i Dezvoltare Economic`OMC Organiza]ia Mondial` a Comer]uluiPAC Politica Agricol` Comun`PIB Produsul Intern Brut PSE Estimarea Sprijinului ProducatoruluiSAU Suprafa]` Agricol` Utilizat`UE-15 Cele 15 state membre ale Uniunii EuropeneVAB Valoarea ad`ugat` brut`ZMO Zon` Monetar` Optim`

Mihail Dumitru este expertul pe probleme de agricultur` al Delega]ieiComisiei Europene în România înc` din 1995. Din anul 2000, coordoneaz` echipaDelega]iei Comisiei Europene responsabil` de domeniul agriculturii [i pie]ei interne.Mihail Dumitru este licen]iat al facult`]ii de Economie Agrar`, din cadrul Academieide Studii Economice, absolvent de master în Economie Rural` [i Dezvoltare la CentrulInterna]ional de Înalte Studii Agronomice Mediteraneene din Paris [i doctor îneconomie. În ultimii ani a elaborat o serie de studii în domeniul agriculturii [idezvolt`rii rurale finan]ate de diverse institu]ii interna]ionale precum Banca Mondial`,Funda]ia Societ`]ii Deschise.

Valentin Lazea este Economist [ef la Banca Na]ional` a României(1999-August 2000 [i începând cu ianuarie 2001). Este absolvent al facult`]ii deEconomie a Industriei, Construc]iilor [i Transporturilor din cadrul Academiei de StudiiEconomice [i absolvent al unui curs de specializare în domeniul Bancar în cadrulInstitutului Giordano dell’Amore din Milano, al unui curs post-universitar înEconomie la Universitatea Sussex din Brighton [i al unui curs de ProgramareFinanciar` la Institutul FMI din Washington DC. Are o bogat` activitate [tiin]ific`, fiindautorul multor lucr`ri [i articole publicate în reviste de specialitate atât din ]ar` cât [istr`in`tate.

Dana Diminescu, sociolog, autoare a multor lucr`ri pe tematica migra]iei,coordoneaz` echipa de cercetare pe domeniul IT [i Migra]ie din cadrul „Maison desSciences de l'Homme” din Paris.

Cuprins

Rezumat...................................................................................................... 31. Provocarea ader`rii pentru economia rural` Româneac`....................... 5

1.1 Structura exploata]iilor, principalul factor limitativ al competitivit`]ii agriculturii.......................................................... 9

1.2 |mbun`t`]irea mobilit`]ii factorilor \n economia rural`................ 132. Demografia rural`, tendin]ele ocupa]ionale [i implica]iile lor politice......... 16

2.1 Demografia................................................................................... 162.2 Ocuparea for]ei de munc`............................................................ 182.3. Solu]ii pentru schimbarea situa]iei actuale................................... 21

2.3.1 Rezolvarea situa]iei persoanelor vârstnice........................ 212.3.1.1 |ncetarea activit`]ilor agricole de c`tre

popula]ia activ` peste vârsta de pensionare................... 222.3.1.2 Introducerea pension`rii anticipate pentru fermieri....... 27

3. Infrastructura rural`............................................................................... 283.1 Infrastructura fizic`....................................................................... 283.2 Infrastructura social`..................................................................... 32

4. Diversificarea economiei rurale............................................................ 334.1 Nevoia pentru un nou concept al politicii de

dezvoltare rural` \n România........................................................ 344.2 Crearea de locuri de munc` alternative \n zonele rurale............... 37

4.2.1 Investi]ii \n activit`]i economice alternative...................... 384.2.2 Activit`]i economice noi care pot genera

locuri de munc` \n zona rural`......................................... 424.2.3 Dezvoltarea IMM-urilor \n domenii neagricole................. 47

5. nivelul de educa]ie [i preg`tire profesional` \n zonele rurale................ 495.1 Programe de recalificare pentru adul]ii din zona rural`................. 505.2 |mbun`t`]irea egalit`]ii de [anse prin educarea

copiilor din zonele rurale............................................................. 526. Migratia \n str`in`tate a for]ei de munc` provenit` din mediul rural. Aspecte [i recomand`ri............................................................................. 54

6.1 Aspecte cantitative/ O lectur` cantitativ` a circula]iei migratoare din mediu rural......................................................................................... 55

6.1.1 Traficul la frontiere........................................................... 556.1.2 Migran]ii romani mediati de Oficul pentru migratia

fortei de munca (OMFM, Ministerul muncii) .................... 566.1.3 Ciclurile de migra]ie......................................................... 566.1.4 Destina]iile \n str`in`tate................................................. 57

6.2 Indicatori ai circula]iei migratorii................................................. 596.3 De la migra]ia intern` la migra]ia interna]ional`:

Aspecte generale.......................................................................... 626.3.1 Configura]ia satelor-pilot.................................................. 65

6.4 Economia ciculatiei migratiei. Castiguri, cheltuieli, transferuri,investitii........................................................................ 66

Concluzii.................................................................................................. 68Bibliografie............................................................................................... 73Anexe....................................................................................................... 81

Aceast` lucrare \[i propune s` analizezesitua]ia actual` [i perspectivele economieirurale române[ti \n contextul procesului deaderare la Uniunea European` \n 2007,precum [i s` recomande ac]iuni menite s`reduc` riscurile poten]iale care amenin]` ointegrare reu[it` [i f`r` probleme aeconomiei rurale române[ti \n economiarural` a Uniunii Europene.

Slaba integrare a economiei ruraleromâne[ti \n economia de pia]` din cauzapreponderen]ei agriculturii de subzisten]`ridic` o serie de dileme politice dinpunctul de vedere al priorit`]ilorguvernamentale din etapa de preaderareprivind zonele rurale. Procesul durabil derestructurare de dup` aderare [iimplementarea PAC pot avea dreptrezultat un [omaj crescut [i s`r`cie lanivelul popula]iei rurale, dac` guvernulnu va aborda de urgen]` problemafundamental` a reducerii for]ei de munc`excesive din agricultur` [i a dezvolt`riide activit`]i economice alternative,precum [i, \n consecin]`, a surseloralternative de venit \n zonele rurale. Esteposibil ca restructurarea economiei rurales` devin` mai dificil` dup` aderare,deoarece avantajele financiare oferite dePAC numero[ilor fermieri care practic` oagricultur` de subzisten]` ar puteaconsolida un tip de produc]ie bazat peautoconsum, asigurându-i viabilitatea petermen scurt. Structura actual` aactivit`]ilor agricole nu favorizeaz`eforturile României de a valorifica pedeplin sus]inerea PAC din prima zi dup`aderare. Un efect direct vizibil al acestui

fapt este acela c`, \n cadrul negocierilor,cifrele acceptate ca punct de referin]`statistic sunt bazate pe bunurilecomercializate [i nu pe statisticile globaleinclusiv autoconsumul (cota de lapte,supfa]ele viti-vinicole).

La nivel macroeconomic, situa]iaactual` a agriculturii române[ti, cu veniturisc`zute [i cu o prea mare contribu]ie aagriculturii la PIB, cauzeaz` \ngrijor`ri cuprivire la [ansele reale ale României de atrece la Euro, dat fiind c` teoria ZoneiMonetare Optime (ZMO) prevede c`,pentru a putea avea o moned` comun`,]`rile trebuie s` aib` structuri economicesimilare. La nivel microeconomic,integrarea poate fi periclitat` depredominan]a rela]iilor de tip non-comercial din economia rural` a României[i de cererea redus` pentru consum [iinvesti]ii pe care acestea o pot genera. |nplus fa]` de situa]ia din agricultur`,perspectivele de dezvoltare a zonelor ruralesunt afectate negativ de infrastructura slab`,de scurtcircuitele \n furnizarea serviciilor,de oportunit`]ile insuficiente de angajare \nactivit`]i neagricole [i de lipsa de facilit`]ide instruire.

Structura inadecvat` a fermeireprezint` principalul factor carelimiteaz` competitivitatea agriculturii.Restabilirea propriet`]ii private asuprap`mântului a avut meritul de a asiguramajoritatea popula]iei rurale \mpotrivas`r`ciei acute, \ns` nu a reu[it s`modernizeze agricultura sau s` creezenoi sisteme de ferme capabile s`

3

Rezumat

produc` pentru comer] [i s` fiecompetitive la nivel interna]ional. Un altaspect abordat de aceast` lucrare serefer` la mobilitatea pie]ei factorilor deproduc]ie \n economia rural`, deoareceaderarea la Uniunea European` va aveacu siguran]` un impact asupra costuriloracestora. P`mântul, for]a de munc` [icapitalul vor circula liber \n UniuneaEuropean` extins` [i acest fenomen vainfluen]a economia rural` \n principalprin cre[terea rapid` a costurilor lor.

Analiza structurii fermei [i a demografieirurale relev` faptul c` problema cheie ]ineevident mai pu]in de agricultur` [i maidegrab` de sfera social`, deoarece cre[tereaproductivit`]ii [i competitivit`]ii fermelornecesit` transferul unei p`r]i semnificativede for]` de munc` de la activit`]i agricole laactivit`]i non-agricole, cu slabe [anse de amuta aceast` popula]ie din zona rural`.

Principala concluzie a evalu`rii esteaceea c` reforma structural` a agriculturiiar trebui s` aib` un dublu obiectiv: \nprimul rând, reducerea num`rului depersoane care \[i câ[tig` traiul dinagricultur` [i, prin urmare, eliberarea deterenuri pentru consolidarea fermelor; \nal doilea rând, cre[terea dimensiunilorfermelor [i, drept consecin]`, sporireaeficien]ei agriculturii române[ti. Studiulpropune dou` seturi de m`suri. Unuldintre acestea are \n vedere popula]iacare \[i poate \nceta activitatea agricol`f`r` a avea nevoie de alte oportunit`]i deangajare (programe de ajutor socialpentru fermieri la vârsta de pensionarecare \[i \nceteaz` activitatea, pensionareanticipat` [i migra]ie extern`).

Descre[terea substan]ial` a popula]ieiactive \n agricultur` de la 36% laaproximativ 15% (aproape de media dincele 10 noi state membre) presupuneg`sirea de solu]ii pentru a redirec]ionaaproximativ 2 milioane de persoaneangajate \n agricultur` spre alte domenii.Structura de vârst` a popula]iei active \nagricultur` relev` faptul c` un milion depersoane active care tr`iesc \n mediul ruralau vârsta pension`rii (peste 60 de ani) [i s-arputea retrage din activit`]ile agricole,disponibilizând astfel p`mântul pentruconsolidarea unor ferme comerciale, cucondi]ia s` beneficieze de un venit netgarantat. De aceea, dat` fiind amploareaproblemei, guvernului i se recomand s`defineasc mai bine o politic bazat peprograme de ajutor social [icomplementarea pensiilor fermierilor, maidegrab decât s continue programele desus]inere a fermelor de mici dimensiuni, careau ca efect men]inerea structurii actualefragmentate a fermelor. De asemenea,pensionarea anticipat` ar putea constitui oalt` direc]ie de politic` care s` solu]ionezeproblema excesului for]ei de munc` dinagricultur`. Scheme similare se aplic` \nunele ]`ri ce au aderat la UE la 1 mai 2004[i face parte din m`surile de dezvoltarerural` finan]ate \n cadrul PAC.

Infrastructura rural` este esen]ial` atâtpentru crearea de activit`]i alternative,cât [i pentru crearea de noi locuri demunc`. Lucrarea de fa]` \ncearc` s`ofere un diagnostic actualizat alinfrastructurii rurale din România [i s`evalueze implica]iile globale aleacesteia asupra diversific`rii economieirurale [i cre`ri de locuri de munc`.

4

O a treia categorie de politici ar trebuis` vizeze \ncurajarea unei p`r]iimportante a agricultorilor sub vârstapension`rii s` renun]e la activit`]ileagricole \n favoarea altor activit`]i.Deoarece zona rural` este dezavantajat`\n compara]ie cu cea urban` \n ceea ceprive[te atragerea de activit`]ieconomice, sunt necesare politici cares` intervin` \n sensul sus]ineriidiversific`rii economiei rurale. |naintede a identifica poten]iale activit`]ieconomice alternative \n zonele rurale,studiul pledeaz` \n favoarea unei noiabord`ri politice, deplasând accentul dela ferm` la zona rural` [i oferind motiveeconomice \ntemeiate. Nivelul sc`zut alveniturilor \n zona rural` afecteaz`negativ diversificarea activit`]ilor, \ns`institu]iile donatoare interna]ionale ofer`o finan]are substan]ial` pentru acompensa lipsa finan]`rii la nivel rural.Finan]area rural` disponibil` din altesurse decât cele bancare este mai multsau mai pu]in cunoscut` [i, pe bazaacestor estim`ri, se poate evalua creareade locuri de munc` \n zona rural`.

Transferul for]ei de munc` de laactivit`]i agricole la activit`]i non-agricole necesit` o evaluare a instruirii,calific`rilor [i abilit`]ilor, precum [i anevoilor de instruire continu`. Un alt setde m`suri ce trebui abordat \n politica

de dezvoltare rural` româneasc`prive[te educa]ia [i calificarea for]ei demuc` din rural astfel \nc`t s` poataaccede la alte activit`]i economiceneagricole sau s` m`reasc` [ansele demigrare temporar` \n alte state ale UE.

Un capitol important al acestuistudiu este dedicat analizei circula]ieimigratoare a românilor dup` 1989 dinmediu rural. Plecând de la dateinstitutionale si de la câteva cercet`rimai mult sau mai putin empirice1) vom\ncerca \n ultimul capitol, s` r`spundemurm`toarelor \ntreb`ri: cât sunt demobili românii de la ]ar`, care este bazasocial` [i institu]ional` a acesteimobilit`]i, care sunt destina]iile si maiales ce economie de migra]ie produc(câ[tiguri, transferuri, investi]ii), \n finecum v`d migran]ii reintegrarea lor \ncomunit`]ile din care provin. Astfel,demersul nostru s-a concentrat pestrategiile de instalare \n mobilitate,respectiv: proiectul de plecare [i de\ntoarcere, frecven]a deplas`rilor \nstr`inatate, construirea re]elelor demigra]ie, convertirea experien]ei demobilitate din spa]iul na]ional spre celinterna]ional, precum [i pe practicileinstitu]ionale de gestionare la nivelnational [i local a investi]iilor [iresurselor provenite din activitatiledesf`[urate de migran]i \n str`in`tate.

5

1) este vorba despre anchetele de teren pe care le-am intreprins \ncepând cu 1993 \n diferite ] ri europene (Fran]a, Italia,Germania, Austria, Anglia), \n Turcia [i Israel [i care au avut ca obiect de cercetare circula]ia migratoare a românilor \naceste ] ri. O parte din rezultatele acestor anchete se g sesc \n raportul de cercetare La construction de l’Europe par sesmarges, Minister de l’Emploi et de la Solidarite, MiRe, Conven]ia de studiu nr 21/1999 (\n colaborare cu Rainer Ohliger,sld Violette Rey), de asemenea: Circula]ia migratoare a românilor dupa 1989 : comportamente de migra]ie, practiciinstitutionale [i politici de gestionare a mobilitatii românilor \n str in tate, raport final aprilie 2002, cu sprijinul IOM [i alGuvernului României (\mpreuna cu Sebastian Lazaroiu) ; acest capitol cuprinde [i rezultatele unui studiu comparativ\ntre patru cercet ri monografice: a Monic i Serban Constantinescu pe migratia din Dobrote[ti (jud Teleorman) \nSpania, Ianelei Vlase, pe migra]ia din Vulturea (jud Vrancea) \n Italia (la Roma), Rodic i Negre pe migra]ia din Bosanci(jud Suceava) \n Belgia, [i a subsemnatei DD din 11 sate din Oa[ (\n special din Certeze) \n Fran]a.

6

1. Provocarea ader`rii pentru economia rural` a RomânieiAnul 2007, data ]int` a ader`rii

României la Uniunea European`, seapropie cu repeziciune [i ]ara trebuie s`\[i adapteze rapid economia rural`pentru a se putea integra \n pia]a intern`a Uniunii Europene [i a adopta \nintegralitate Politica Agricol` Comun`(PAC). Aderarea la UE este, probabil, celmai puternic factor de presiune pentrureforma rapid` a agriculturii [ieconomiei rurale române[ti, dat` fiindnecesitatea integr`rii cu succes \neconomia rural` european`.

Modelul european de agricultur` sebazeaz` pe un sector competitiv [iorientat spre pia]`, \ndeplinind totodat`[i alte func]ii publice, cum ar fiprotejarea mediului \nconjur`tor,oferirea unor a[ezari reziden]iale maiconvenabile pentru popula]ie, precum [iintegrarea agriculturii cu silvicultura.PAC \[i deplaseaz` accentul de lasubven]iile directe acordate agriculturii(pilonul I al PAC) spre dezvoltareaintegrat` a economiei rurale [i spreprotejarea mediului \nconjur`tor(pilonul II al PAC).

|n zona rural` din România tr`iesc47,3% din cele 21,7 de milioane delocuitori, aceast` zon` fiind de]in`toareaunor importante frumuse]i naturale [ibog`]ii na]ionale, ad`postind o parteunic` a culturii, istoriei [i tradi]ieiromâne[ti. Aproximativ 89% din

teritoriul României (212,7 mii de kmp`tra]i) este situat \n zonele rurale.Popula]ia rural` a României de 10,245milioane de persoane locuie[te \n12.751 sate, care sunt organizate dinpunct de vedere administrativ \n 2.688comune.2) Densitatea popula]iei \n zonarural` se apropie de 48 de locuitori/kmp`trat, cu mult sub media la nivelul ]`rii,de 90,9 de locuitori/km p`trat.Densitatea sc`zut` a popula]iei nu estede natur` s` atrag` investi]iile [ireprezint` un obstacol \n calea furniz`riiunei infrastructuri publice adecvate [isuficiente.

|n compara]ie cu situa]ia din UniuneaEuropean`-15 [i din noile state membre3)

sau candidate, agricultura româneasc`reprezint` un sector important dinpunctul de vedere al suprafe]ei agricole,al contribu]iei la PIB [i popula]iei activeocupate (tabelul 1). |n 2002, agriculturaa contribuit cu 13,4% la PIB-ul dinRomânia, iar popula]ia ocupat` \nagricultur` a reprezentat 36,4% dinpopula]ia activ` [i aproximativ 69% dinfor]a de munc` rural`. Sectorul agricoleste o economie dual` deoarece sectorulcomercial coexist` cu un semnificativsector de subzisten]`.

Economia rural` româneasc` este \nmare parte dominat` de agricultur`, ac`rei tr`s`tur` predominant` esteprocentul foarte mare a fermelor de

2) Num`rul comunelor este \n continu` cre[tere prin re-\nfiin]area unor commune desfiin]ate \n perioadacomunist`.3) Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Ceh`, Republica Slovac`, Ungaria [iSlovenia au devenit membre la 1 mai 2004. Romania [i Bulgaria pastreaz` denumirea de ]ari candidatepân` la semnarea Tratatului de Aderare dup` care devin state aderante.

subzisten]`, care produc \n principalpentru autoconsum comercializând pepia]` doar marginal. Dat` fiinddomina]ia sectorului agricol, economiarural` r`mâne foarte slab integrat` \neconomia de pia]`. |n plus, fermele desubzisten]` au foarte greu acces la altesurse de venituri [i, de aceea, bun`stareaunei p`r]i semnificative a popula]ieirurale depinde considerabil de nivelulde profitabilitate al fermelor.

|n compara]ie cu celelalte ]`ri dinregiune care s-au integrat \n UniuneaEuropean`, agricultura româneasc` nu a\nregistrat acela[i colaps al produc]ieiagricole dup` 1989. Produc]ia agricol`\n România a avut o fluctua]ieascendent` sau descendent` moderat`pe parcursul perioadei de tranzi]ie, astfel\ncât, \n anul 2001, ea se afla practic lanivelul anilor 1989-90. Cre[terea dinagricultur` din 1990 \ncoace a mers \ngeneral \n paralel cu cre[terea total` aproduc]iei interne, dar, cu toate acestea,produc]ia agricol` global` a dep`[it cugreu nivelul produc]iei \nregistrate \nanul 1989. Pe parcursul \ntregii

perioade de tranzi]ie, agricultura ajucat un foarte important rol social,ac]ionând ca un „tampon” ocupa]ional\mpotriva efectelor socio-economiceale tranzi]iei, absorbind o parteimportant` din for]a de munc`disponibilizat` de industriile urbane(graficul 1), \ns` acest rol social acondamnat agricultura la stagnare,slab` performan]` [i profitabilitatesc`zut`, contribuind la cre[tereanivelului de s`r`cie \n zonele rurale.

Decizia târzie [i ezitant` deprivatizare a fermele de stat de maridimensiuni a contribuit la odecapitalizare substan]ial` a agriculturii,prin lichidarea activelor productive,inclusiv t`ierea animalelor, [i adescurajat investi]iile serioase \n acestsector timp de mai mult de un deceniu.

Aceast` situa]ie ridic` o serie dedileme administrative când se ridic`problema aplic`rii Politicii AgricoleComune la structura dual` a agriculturiiRomâniei \n momentul ader`rii. Esteposibil ca acest dualism al structurilor s`

7

Tabelul 1. Situa]ia agriculturii în statele UE [i în cele candidateVAB ca % din PIB

2002For_a de munc_ din

agricultur_ ca % din total2002

SAU % din totalsuprafa]`

2000

Pondrea cheltuielilor cualimentele în veniturilefamiliei% total 2002

EU 15 1,6% 4,3% 40,6% 16,2 %CEEC 10 4,6%* 13,4% 54,4%* 28,3%

Estonia 2,9% 6,5% 22,1% 32,7%Ungaria 3,1% 6,1% 62,9% 27,7%Letonia 2,9% 15,3% 38,5% 32,9%Lituania 2,1% 18,6% 53,4% 38,9%Polonia 2,5% 19,6% 58,3% 28,0%Slovacia 2,1% 6,6% 49,8% 28,7%Republica Ceh` 1,2% 4,9% 54,3% 26,4%Slovenia 2,1% 9,7% 24,2% 22,0%Bulgaria 9,7% 10,7% 50,3% 31,8%

România 13,4% 36,4% 62,1% 39,9%Not`: Agricultura include sectoarele silviculturii, vânatului [i pescuitului; * medie calculat` pe baza datelor din anul 2000.

Surs`: Comisia European` (Eurostat [i Direc]ia General` pentru Agricultur`), FAO [i UNSO.

exacerbeze tensiunile politice peparcursul procesului de restructurare,atunci când nu numai structurileagricole, ci [i cele ale sectoarelor dinamonte [i aval, serviciile locale [iactivit`]ile neagricole vor necesita odezvoltare simultan`. |n timp cemembrii mai vechi ai Uniunii Europeneau beneficiat de un interval de timp mailung pentru a dezvolta succesiv /simultan toate aceste sectoare, Românianu dispune de acest timp.

Exist` un num`r de aspecteidentificabile imediat care reprezint` unrisc pentru integrarea cu succes [i f`r`probleme a economiei rurale române[ti\n economia rural` a Uniunii Europene.

|n primul rând, un risc foarte maredup` aderare este acela ca procesuldurabil de restructurare [i aplicarea PACs` fie asociate cu cre[terea [omajului [icu adâncirea s`r`ciei la nivel rural, dac`guvernul nu va rezolva problema cheiea dezvolt`rii de activit`]i economice

alternative [i, drept urmare, de sursealternative de venit \n zonele rurale.Exist` riscul s` se produc` o descre[teredrastic` a for]ei de munc` ocupate \nsectorul agricol, care s` aib` drept efectdeteriorarea vie]ii rurale. De aceea,crearea unei alternative de angajare \nafara acestui sector este o prioritate [imai urgent` decât \n alte p`r]i.

|n al doilea rând, este posibil caprocesul de restructurare a economieirurale s` devin` mai dificil dup` aderare.Experien]ele anterioare \n domeniulader`rii au ar`tat c`, atât pre]ul for]ei demunc` cât [i pre]ul p`mântului crescdup` aderarea ]`rii la UE. Aplicareapl`]ilor directe specifice PAC unorstructurile agricole de subsiten]` [i semi-subzisten]` ar putea \ncetinii sau chiarbloca pentru un anumit timp procesul derestructurare atât de necesar acestuisector, perpetuând un cerc vicioscontinuu al productivitatii sc`zute,standardelor de calitate sc`zute [i rateicrescute de sub-ocupare a for]ei de

8

Graficul 1. Contribu]ia agriculturii la PIB[i în totalul for]ei de munc` ocupate

05

1015202530354045

1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

%

% PIB % for]a de munc` ocupat`

9

munc`. |n special \n cazul fermelor desubzisten]`, a[a cum a avertizat ComisiaEuropean` toate statele candidate peparcursul negocierilor (SEC (2002)95final), nivelul ridicat al pl`]ior directe pehectar vor consolida un tip de produc]iebazat pe autoconsum, asigurându-iviabilitatea pe termen scurt. Chiar [i cuintroducerea treptat` a pl`]ilor directe,dup` cum s-a decis la Copenhaga4),cre[terea venitului net al gospod`riilor desubzisten]` datorat` pl`]ilor directecomunitare poate fi totu[i superioar`nivelului de eituri pre-aderare \nt`rindcaracterul de protec]ie social` al fermelorde subzisten]` \n loc s` dezvolte [i s`integreze acest sector important care esteeconomia rural` \n economia de pia]`.

|n al treilea rând, exist` multipleaspecte ale structurii curente aactivit`]ilor agricole care pot afecta \nmod negativ fermierii români,\mpiedicându-i s` beneficieze pe deplinde ajutorul PAC. De exemplu,continuarea practicii curente a vânz`rilordirecte \n pie]ele din ora[e ca principalpunct de desfacere pentru bunurile debaz` ale micilor \ntreprinz`tori \i vor facepe ace[tia ineligibili pentru m`surile PAClegate de sus]inerea pre]urilor [i pie]ei.Sistemele actuale ale PAC acord` acesttip de suport la nivel de vânzare en grossau de procesare, [i nu pentrucomercializarea cu am`nuntul (lapte,fructe [i legume, amidon din cartofi,zah`r, etc.). De aceea, pentru a beneficiade aceste m`suri ale PAC, micii fermiericomercian]i trebuie s` \nceap` imediat s`se organizeze \n cooperative de desfacere

sau s` renun]e la punctele tradi]ionale dedesfacere \n favoarea pie]elor en gros.Conformarea cu normele obligatoriiprivind siguran]a alimentar`, protec]ia [ibun`starea animalelor [i protec]iamediului poate de asemenea exclude dela beneficiul pl`]ilor directe o partesemnificativ` a micilor fermiericomercian]i. Conceperea de politici cares` solu]ioneze aceste aspecte ar trebui s`reprezinte o prioritate pentru forurile dedecizie, dac` România dore[te s`beneficieze pe deplin de ajutorul PAC dinprima zi de aderare.

|n al patrulea rând, succesul economical integr`rii României \n UniuneaEuropean` va depinde crucial deprogresul \nregistrat \n ceea ce prive[tereforma agriculturii române[ti. La nivelmacroeconomic, trebuie s` lu`m \nconsiderare nu numai criteriulconvergen]ei nominale (Maastricht), ci [icriteriul convergen]ei reale, cum ar fiPIB-ul pe cap de locuitor, structuraeconomiei, gradul de deschidere [istructura comer]ului, etc. Situa]ia actual`a agriculturii române[ti, cu veniturisc`zute [i cu o contribu]ie \nsemnat` aagriculturii la PIB, stânjene[te realizareaunei convergen]e reale [i integrarea cusucces a economiei române[ti \n ceaoccidental`. Mai mult decât atât, aceast`situa]ie nu este de bun augur pentrutrecerea României la moneda Euro, datfiind c` teoria Zonei Monetare Optime(ZMO) prevede c`, pentru a avea omoned` comun`, ]`rile trebuie s` aib` [io structur` economic` similar`. |n celedin urm`, la nivel microeconomic,

4) Decizia Consiliului Europei din decembrie 2002 cu privire la introducerea treptat` a pl`]ilor directe(25%, 30% [i 35%, etc.)

1 0

integrarea este periclitat` de cota marede rela]ii de tip non-comercial cepredomin` \n agricultura româneasc` [ide cererea sc`zut` pentru consum [iinvesti]ii pe care acestea o pot genera. |nconcluzie, dependen]a excesiv` aeconomiei române[ti de agricultur` risc`s` \ncline balan]a ader`rii \n favoareacosturilor [i \n defavoarea beneficiilor.

|n plus fa]` de situa]ia din agricultur`,perspectivele de dezvoltare a zonelorrurale sunt afectate negativ de

infrastructura slab`, de scurtcircuitele \nfurnizarea serviciilor, de oportunit`]ileinsuficiente de angajare \n activit`]ineagricole [i de lipsa de facilit`]i deinstruire.

|n sfâr[it, eforturile de a consolidavia]a social` [i economic` din zonelerurale ale României vor constitui uncriteriu de care va depinde succesulpolitic al procesului de extindere, ce vaavea implica]ii nu numai pentruRomânia, ci [i pentru Europa l`rgit`.

1.1 Structura exploata]iilor, principalul factor limitativ alcompetitivit`]ii agriculturii

Restituirea [i redistribuirea terenuriloragricole [i forestiere care a \nceput \n1991 a implicat aproximativ 5 milioanede persoane [i a transferat \n proprietateprivat` 10.989,2 mii de hectare din cele14.856,8 mii de hectare de teren agricolale ]`rii. Restituirea p`mântului a fostaproape finalizat` pân` la sfâr[itulanului 2003, aproximativ 96% dintretitlurile de proprietate fiind remiseproprietarilor.

Ast`zi, aproximativ 10,3 milioane dehectare de teren agricol se afl` \nproprietatea a 4.170.279 de gospod`riiindividuale, fragmentând proprietateaasupra p`mântului [i ducând la sc`dereadimensiunii medii a fermei la mai pu]inde 2 hectare de teren arabil [i la circa 3hectare de teren total. Dimensiuneapropriet`]ii utilizat` \n medie la nivelulunei gospod`rii rurale este extrem demic`, adic` 2,47 hectare; cu toateacestea, \n general, structura fermeloreste mai pu]in fragmentat` decât reiese

din punctul de vedere al distribu]ieipropriet`]ii. Prin restituirea p`mântului,o parte semnificativ` din terenul agricol(\ntre 30% [i 43,1%, \n func]ie dediferitele estim`ri) a fost alocat` unorproprietari care nu desf`[oar` activit`]iagricole (or`[eni, salaria]i [i pensionaridin zona rural`) [i care nu sunt interesa]is` cultive direct p`mântul. Fragmentareaterenului este \n general considerat` unobstacol major pentru progresultehnologic al agriculturii din România,deoarece fermierii de subzisten]`, carenu vor avea niciodat` capacitateafinanciar` de a investi \n utilajemoderne, sunt cei care lucreaz` cea maimare parte a terenului agricol.

|n România, restabilirea propriet`]iiprivate asupra p`mântului a avut meritulde a proteja cea mai mare parte apopula]iei rurale \mpotriva s`r`cieiextreme, \ns` toate aceste schimb`risubstan]iale privind proprietateaterenurilor [i structura fermei, care s-au

derulat pe parcursul a mai mult depaisprezece ani de reforme, nu au reu[its` modernizeze agricultura sau s` creezenoi sisteme de ferme capabile s` produc`

exclusiv pentru comer] [i s` fiecompetitive la nivel interna]ional. Noilestructuri de la care se a[tepta s` conduc`la o mai mare productivitate [icompetitivitate pe pia]a factorilor deproduc]ie [i a produselor agriole –companii private [i ferme individuale – nuau reu[it s` ancoreze \n mod ireversibileconomia rural` \n economia de pia]`.Drept urmare, productivitatea muncii,randamentul la hectar, rata de conversie afurajelor, [eptelul [i competitivitatea peansamblu r`mân sc`zute \n compara]ie custandardele Uniunii Europene.

Reforma agrar` [i privatizarea autransformat cooperativele [i fermele de stat\ntr-o varietate de structuri agricole noi.Sectorul privat (tabelul 2), care cuprindea12,56 milioane de hectare (adic` 85% dintotalul terenului agricol) era organizat \nanul 2000 \n patru tipuri principale deorganiza]ii agricole: gospod`rii individualere-prezentând 80% (10.054.000 hectare);asocia]ii agriole reprezentând 12,7% din

totalul terenului agricol (1.592.000 hectare);asocia]ii familiale reprezentând 5,2%(648.000 hectare) [i societ`]i pe ac]iuniprivate reprezentând 1% (180.000 hectare).

Nu exist` \nc` \n România statisticioficiale care s` clasifice \n modcomparabil cu statisticile din UEexploata]iile agricole pe categorii dedimensiuni fizice.5) Cu toate acestea,rezultatele preliminare aleRecens`mântului General Agricol din2002 indic` schimb`ri substan]iale dinpunctul de vedere al \ncadr`rii terenurilorcultivate \n cele dou` categorii deexploata]ii de dimesiuni mari [i mici.Conform rezultatelor preliminare alerecens`mântului date publicit`]ii \n varaanului 2003, existau \n România 4.759,7mii de exploata]ii, din care 4.736,6 miierau gospod`rii individuale (99,5%) [i23,1 mii exploata]ii comericiale cu statutjuridic (0,5%). Acela[i Recens`mântAgricol relev` faptul c` din totalulsuprafa]ei agricole utilizate \n România(SAU) de 13.939,5 mii de hectare \n2001-2002, 6.223,9 mii de hectare(44,6%) erau lucrate \n ferme cu un statutjuridic (societ`]i pe ac]iuni, asocia]iiagricole formale) [i 7.715,6 de mii de

1 1

Tabelul 2. Structura exploata]iilor agicole private în România*) 2000Gospod_rii individuale Asocia]ii agricole Asocia]ii agricole familiale

Sfâr[itulanului:

Nr.‘000

‘000 ha Dimensiunea

medie

% dintotalul

terenului

No. ‘000 ha Dimensiunea

medie

% dintotalul

terenului

No. ‘000 ha Dimensiunea

medie

% dintotalul

terenului

1993 3,419 7,333 2.14 66.6 4,265 1,910 448 17.4 13,772 1,763 128 16.0

1994 3,578 7,905 2.21 70.3 3,970 1,771 446 15.8 13,741 1,537 112 13.7

1995 3,597 8,052 2.24 70.7 3,973 1,733 436 15.2 15,915 1,596 100 14.0

1996 3,625 8,348 2.30 72.3 3,759 1,752 466 15.2 15,107 1,440 95 12.5

1997 3,973 8,897 2.24 76.6 3,913 1,714 438 14.8 9,489 1,000 105 8.6

1998 3,946 9,182 2.33 78.5 3,578 1,558 435 13.3 7,175 950 132 8.11999 4,119 9,377 2.40 81.5 3,573 1,429 399 11.5 6,264 868 138 7.02000 4,259 10,054 2.36 80.1 3,724 1,592 427 12.7 6,836 648 95 5.2*)

Nu include terenul aflat în proprietatea societ`]ilor pe ac]iuniSurs`: MAAP, Buletin Informativ, 1993-2001

5) Biroul statistic al Comisie Europeane, Eurostat pe baza datelor armonizate pe ensamblul statelor membre[i al anchetelor statistice privind structurilor exploata]iilor clasific` explota]iile agricole pe 5 clase dedimensiuni fizic: 0-5 ha, 5-10 ha, 10-20 ha, 20-50 ha, peste 50 ha (suprafa]` agricol` utilizat` ha).

hectare (55.4%) sunt lucrate degospod`rii individuale f`r` statut juridic(gospod`rii familiale, asocia]ii familiale).Nu exist` nici o \ndoial` c` cele 23.100de ferme cu statut juridic opereaz` \nmod comercial. Cu toate acestea, nuexist` nici un indiciu câte dintre cele 4,7milioane de gospod`rii individuale suntferme comerciale, de semi-subzisten]`sau de subzisten]`.

O estimare f`cut` \n 1998 de re]eaua deexper]i independen]i folosit` de ComisiaEuropean` arat` c` 712.760 de fermeindividuale (18%) aveau dimensiunicuprinse \ntre 5,0 [i 20 de hectare, dintrecare 288.727 (7,3%) erau \ntre 10 [i 20 dehectare. Acest grup de gosod`riiindividuale de dimensiuni relativ mari (dela 10 la 20 de hectare) ar putea reprezentacoloana vertebral` a sectorului fermelorfamiliale comerciale române[ti similare cumodelul fermei familiale din UniuneaEuropean`, \n timp ce segmentul de fermecu mai pu]in de 5 hectare este susceptibils` r`mân` la nivel de semi-subzisten]` sausubzisten]` [i s` dispar` treptat generândrezervele de teren necesare cre[teriidimensiunii fermelor comerciale familialesau a societ`]ilor pe ac]iuni, cu condi]ia cao parte semnificativ` a popula]iei carelucreaz` actualmente \n aceste ferme s`renun]e la ocupa]ia agricol` [i s` \[i câ[tigetraiul din alte tipuri de activit`]ieconomice. Categoria de ferme cudimensiuni \ntre 5 [i 10 hectare ar puteaevolua \n ambele direc]ii, fie spredomeniul comercial, prin expansiune, fiespre semi-subzisten]`.

|n 2001 guvernul a definit prin Legeanr.166/2002 a exploata]iilor agricole dou`categorii de exploata]ii agricole \n func]iede dimensiunea lor diferen]iat` [i \ncorela]ie cu tipul de activitate al fermei.Astfel, se pot deosebi exploata]iile familiale[i cele comerciale. Legea 166/2001stabile[te c` numai exploata]iile comercialesunt eligibile pentru programele desubven]ionare ale guvernului de[i actenormative ulterioare legii au diluat acest`prevedere. Potrivit celor mai recente dateale Ministerului Agriculturii, P`durilor [iDezvolt`rii Rurale (MAPDR) la sfâr[itul luniimartie 2004 erau \nregistrate la direc]iileagricole jude]ene 169,336 exploata]iiagricole comerciale cultivând o suprafa]`de 6,23 milioane hectare reprezent`nd44,6% din suprafa]a agricol`. Dintreacestea 47.797 erau \n sectorul vegetal,30.327 \n sectorul zootehnic, 91.022exploata]ii mixte [i 190 piscicole. Dinnum`rul total de exploata]ii comerciale1.733 sunt de dimensiuni foarte mari: 42 deexploata]ii de]in peste 5.000 hectare, 75\ntre 2.500 [i 5.000 hectare [i 526 \ntre1.000 [i 2.500 hectare. MinisterulAgriculturii estimeaz` c` suprafa]a agriol`exploatat` \n exploata]ii comerciale6) acrescut de la 3.164 mii hectare \n 2001 la6.325 mii hectare \n 2004. Nici acest`clasificare utilizat` de MAPDR nu surprindecaracterul de subzisten]`, semi-subzisen]`sau comecial al gospod`riilor agricole. Maimult eventualele ferme familiale care dup`standardele europene ar putea fi definitecomerciale nu se \ncadreaz` \n categoriaexploata]iilor comerciale definit` de legearomâneasc`. Strategia MAPDR urm`re[teexploatarea \n 2007 a 10.3 milioane de

1 2

6) Caracterul comercial al unei ferme este definit \n raport de o limita de dimensiune fizic` stabilit` prinlege [i nu de cifra vânz`rilor.

hectare \n exploata]ii comerciale definitecomform legii 166/2001.

Un aspect nu trebuie ignorat \nleg`tur` cu modul de abordare ales deguvern pentru clasificarea [i\nregistrarea exploata]iilor comerciale [ianume c` acest` clasificare nu permite oidentificare real` a exploata]iilor mici pecategorile definite de UE [i pe bazac`rora guvernul ar putea eventualnegocia cu Comisia European` oschem` de transformare a sectorului desemi-subzisten]` \n sector comercial a[acu a negociat Polonia. De asemenea,structurile create [i recenzate \n baz`legii 166 arat` mai degrab` o tendin]`spre un sistem corporatist latifundiarspecific mai degrab` agriculturiiamericane dac`t modelului europeanbazat pe ferma familial`. De[i acestsistem prezint` avantajul economiei descar` totu[i noile elemente de reform`ale PAC care se vor aplica [i Românieidin 2007 sunt de natur` s` limitezevaloarea trenferurilor finaciare de lacomunitate pentru fermele mari.Plafonarea nivelului maxim desubven]ie [i modularea introduse dereforma PAC din 2003 sunt de natur` s`dezavanajeze statele membre custructuri de exploata]ie mari.

Cifrele de mai sus reflect` modul \ncare sectorul agricol românesc este sfâ[iat\ntre dou` extreme izbitoare, [i anume, unnum`r foarte mic de ferme comerciale darde dimensiuni mari care lucreaz` 44.6%din SAU a ]`rii, cu o medie aritmetic`simpl` de 270 de hectare, [i un sectorindividual extrem de fragmentat, \n care

4,7 de milioane de gospod`rii cultiv`55,4% din SAU a ]`rii, cu o medie de maipu]in 1,6 hectare. Aceast` situa]ie indic`faptul c` problema fundamental` esteevident mai pu]in de natur` agricol`, câtmai degrab` rural`, deoarece cre[tereaproductivit`]ii [i competitivit`]ii fermelornecesit` un transfer semnificativ de for]`de munc` dinspre activit`]i agricole sprealte activit`]i, cu [anse reduse de mutarea acetei parti importante a popula]iei dinspa]iul rural.

Dualitatea structurilor de exploatare\ngreuneaz` sus]inerea prin politicicoerente de ajust`rii structurale [i ridic`probleme serioase \n ceea ce prive[teimplementarea PAC \n România. F`r` nicio \ndoial`, România va adera la UniuneaEuropean` având un num`r foarte marede ferme mici, iar existen]a pe termenlung a unor ferme de semi-subzisten]`trebuie s` fie luat` ca o realitate vreme demul]i ani dup` momentul ader`rii.Estim`rile f`cute \n anul 2000 au relevatc` din cele 4,2 milioane de fermeindividuale din ]ar`, 60% au mai pu]in de2 hectare. Compara]ia cu situa]ia din cele15 state membre actuale ale UniuniiEuropene, care au un total de 6,8 milioanede ferme [i o dimensiune medie a fermeide 19 hectare, relev` o diferen]a enorm`din punct de vedere al structuriiexploata]iilor dintre România [i cele 15state membre UE. Pentru a oferii solu]ii laaceast` problem` cheie, trebuie mai \ntâis` analiz`m situa]ia [i tendin]elordemografice precum [i structura for]ei demunc` rurale, [i implica]iile pe careaceste aspecte le pot avea asuprapoliticilor \n domeniu.

1 3

1 4

Se preconizeaz` c` aderarea la UE vaaduce schimb`ri rapide \n economiilenoilor State Membre. Economia rural`va fi [i ea afectat` de aceste schimb`ri.Experien]a proceselor anterioare deaderare a demonstrat efectul pozitiv alintegr`rii asupra economiei rurale, \nspecial \n cazul statelor mai pu]indezvoltate (Portugalia, Grecia, Irlanda [iSpania). Cre[terea investi]iilor agricole,m`rirea productivit`]ii fermelor,cre[terea venitului rural [i o restructuraremai rapid` a acestui sector reprezint`a[tept`ri comune de la aderare. Pe dealt` parte, fluctua]iile pre]urilorproduselor agricole [i a materiilor primeagricole par a fi unele dintre efecteleprevizibile ale integr`rii \n pia]a unic`european`.

Exper]ii estimeaz` c` aderarea vaconduce la o consolidare accelerat` afermelor [i la cre[terea rapid` aproductivit`]ii. Se a[teapt` de asemeneaca dup` aderare num`rul de ferme s`scad` iar terenul agricol astfeldisponibilizat s` fie transferat c`trefermele de dimensiuni mai mari.7) Cusiguran]` c` aceste schimb`ri vor aveaun impact asupra costurilor factorilor deproduc]ie [i vor conduce la cre[tereapre]urilor terenurilor agricole.

Pia]a funciar`. Pia]a funciar` nu estepe deplin dezvoltat` \n România de[iast`zi, noii proprietari funciari au ladispozi]ie o gam` larg` de op]iuni \n

ceea ce prive[te utilizarea terenurilor pecare le de]in: s` le exploatezeindividual, s` se al`ture nou-createlorasocia]ii formale sau informale, s` dea \narend` terenurile altor persoane,societ`]ilor pe ac]iuni sau asocia]iilor oris` le vând`. Dup` 10 ani de tranzi]ie, separe c` noii proprietari priva]i au decis\n mare parte s` nu se al`ture formelorasociative [i s` exploateze individualp`mântul ori s`-l arendeze. Aceast`op]iune ar putea fi explicat` prin faptulc` \n mediul macroeconomic instabilcare a caracterizat economiaromâneasc` mai mult de un deceniu,fermele de subzisten]`, care au leg`turislabe cu pia]a, fac sectorul mai pu]invulnerabil \n fata fluctua]iilorincontrolabile ale pia]ei.

Acesul str`inilor la proprietateafunciar` este restri]ionat. |n timp cepersoanele juridice cu capital str`in audreptul s` achizi]ioneze [i s` de]in`teren, persoanele fizice de alt`na]ionalitate pot numai arenda teren f`r`a putea dobândi dreptul de proprietate.România a negociat o perioad` detranzi]ie de 5 ani pentru terenurilereziden]iale [i de 7 ani pentru celeagricole din momentul ader`rii, interval\n care terenul nu poate fi vândutpersoanelor fizice din celelate statemembre ale UE. Statul [i-a oferitrezervele de terenuri (domeniul privat alstatului) numai pentru concesiune [i celpu]in pân` \n prezent nu [i-a declarat

1.2 |mbun`t`]irea mobilit`]ii factorilor de produc]ie \n economia rural`

7) Re]eaua de exper]i agronomi independen]i \n ]`rile CEE candidate, Viitorul zonelor rurale \n noileState Membre CEE, pag 19.

inten]ia de a privatiza terenurileapar]inând statului. Pe parcursul anilor1999-2004, din momentul acord`riipermisiunii legale de a vinde terenuri,proprietarii priva]i au vândut 355.725 dehectare de teren agricol, ceea cereprezint` 3.1% din terenul agricol \nproprietate privat` \n zonele rurale alte25.104 hectare [i-au schimbatproprietarul prin dona]ie; mai mult de4% dintre proprietarii de p`mânt dinzona rural` au participat la tranzac]iifunciare \n decursul acestei perioade.Astfel, din 1999 \ncoace suntem martoriiunei particip`ri active a proprietarilor dep`mânt români pe pia]a funciar`, ceeace este \ncurajator \n compara]ie cuexperien]a din alte ]`ri \n tranzi]ie. |nprezent, pre]urile de cump`rare aterenurilor variaz` \ntre diferiteleregiuni, \ns` \n 2003 se practica un pre]de 230-270 Euro/ha pentru terenulagricol [i de 2.100-2.300 Euro/ha pentruterenul reziden]ial \n comunit`]ilerurale. |n 2004 MAPDR indica un pre]mediul multianual de 396 Euro/ha.

|n aceeast` perioad`, proprietateafunciar` a protejat majoritatea micilorproprietari \mpotriva s`r`ciei extreme iarterenul a fost ]inut captiv \ntr-un sistemce a perpetuat subzisten]a. Rolul social alp`mântului a fost \nt`rit de lipsa unuisistem de impozitare funciar`. Scutireade impozitul funciare timp de mai multde zece ani a fost o decizie politic`bazat` pe considerente sociale [ipolitice. |n absen]a impozitului funciarproprietarii de p`mânt nu se confrunt`cu nici un stimulent sau constr`ngerevis-a-vis de de]inerea unui factor de

produc]ie limitat. Lipsa acestui cost alde]inerii dreptului de proprietate areconsecin]e asupra dezvolt`rii pie]eifunciare. Pe de alt` parte, impozitulfunciar ar putea reprezenta o surs` sigur`de venit la bugetul comunit`]ilor localecare ar sus]ine dezvoltarea economic` acomunit`]ilor descentralizate. De aceea,neintroducerea impozitului funciar aprivat localita]ile rurale din Româniatimp de 13 ani de o surs` de venit, \ntimp ce alocarea p`mântului a fost sub-optim` din cauza inexisten]ei unui costce incumb` proprietarului pentru o astfelde resurs` rar`.

România nu are \nc` un sistem decadastru pe deplin opera]ional, iarpentru tranzac]ionarea terenului esteobligatorie m`sur`torea topografic`efectuat` de topografi independen]iautoriza]i \nainte de \nregistrareatranzac]iei cu teren. Notarii joac` un rolesen]ial \n transferul propriet`]ii,deoarece ei sunt responsabili pentruautentificarea titlului [i numai uncontract de vânzare-cump`rareautentificat de un notar public poateservi drept baz` pentru \nregistrareatransferurilor drepturilor de proprietate\n cartea funciar`. Costurile notariale [icele cadastrale sunt astfel dou`componente ale costurilor detranzac]ionare a terenurilor imposibil deevitat. Costul m`sur`torilor topograficeefectuat de societ`]i private autorizatepoate ajunge pân` la 3 milioane de leipe hectar, ceea ce, ad`ugat la onorariilenotariale [i costurile \ntabul`rii, poateridica costul de tranzac]ionare aterenului la 4 - 6 milioane de lei pe

1 5

hectar, aproape de valoarea mediecurent` la care se tranzac]ioneaz`terenul agricol pe pia]a liber`. De obiceiaceste costuri sunt suportate decump`r`tor, ceea ce cre[te pre]ulp`mântului pentru fermierii care dorescs`-[i m`reasc` dimensiuneaexploata]iei. De aceea, costurile detranzac]ionare ridicate reprezint` unobstacol serios pentru finalizarea\nregistr`rii cadastrale [i pentrudezvoltarea tranzac]iilor pe pia]afunciar`. Elaborarea cadastrului general\n mod sistematic al c`rui pre] s` fiesuportat de Guvern ar putea reprezentao solu]ie pentru reducerea costuluitranzac]ion`rii terenurilor facilitândprocesul de consolidare a terenului.

Pre]urile terenurilor au un impactasupra dezvolt`rii structurale \nagricultur`. Pre]urile ridicateinfluen]eaz` pozitiv accesul la credite,deoarece proprietarii funciari dispun deun nivel mai ridicat al garan]iilor \ncazul \mprumuturilor bancare. Cu toateacestea, pre]urile ridicate au [i unefectul negativ deoarece fac procesul decre[tere al dimensiunii fermei dinpunctul de vedere al suprafe]ei ocupatemai costisitor. |n general, se a[teapt` caaderarea la Uniunea European` s`determine cre[terea atât a pre]urilor deachizi]ie a terenurilor cât [i a rateiarendei din cauza cre[terii profitabilit`]iiagriculturii, cererii crescute [i cre[teriiconcuren]ei activit`]ilor neagricolepentru p`mânt. Pre]ul foarte sc`zut alp`mântului face ca acesta s` devin` oinvesti]ie foarte atractiv` pentruinvestitori (autohtoni sau str`ini). Se

a[teapt` ca specula]iile funciare s` se\nmul]easc` pe m`sur` ce ne apropiemde momentul ader`rii din cauza valoriiimobiliare a terenului.

Gradul ridicat de fragmentare apropriet`]ii terenurilor va afectatranzac]iile viitoare \n acest domeniu,deoarece un grad mai mare defragmentare a terenurilor va implica unnum`r mai mare de tranzac]ii funciarepentru a se ajunge la o structur` agricol`bazat` pe ferme eficiente din punct devedere economic. Dac` costul detranzac]ie este ridicat, atuncifragmentarea cre[te costul consolid`riifermelor. Ast`zi, \n România exist` pu]ineconstrângeri legale \n ceea ce prive[tetranzac]iile funciare. Cea mai limitativ`dintre acestea este limita maxim` de 200de hectare de familie stabilit` prin lege pecare o persoan` fizic` o poate dobândiprin acte civile. De fapt, aceast` limitarelegal` restric]ioneaz` dimensiuneamaxim` posibil` a fermei familiale, \ns`ferma familial` se poate extinde pesteaceast` limit` prin luarea in arenda deteren suplimentar dep`[ind limitamaxim` de 200 de hectare.

Un alt factor care poate influen]aperforman]a pie]ei funciare din Româniaeste faptul c` statul va de]ine \nc` \nproprietate o suprafa]` semnificativ` aterenului agricol, ceea ce poate produceperturb`ri ale pie]elor funciare dac`arendarea [i concesionarea terenurilorstatului nu sunt f`cute transparent dup`regulile pie]ei sau dac` arenda sauredeven]ele nu sunt \ncasate la timp [icorect de c`tre bugetul de stat.

1 6

|n România agricultorii se confrunt` cuconstrângeri privind lichidit`]ile necesarepentru achizi]ionarea p`mântului, iaraceasta se repercuteaz` negativ asupraprocesului de consolidare funciar`.Creditul ipotecar nu este \nc` dezvoltat [inu exist` alte facilit`]i de credite pentru asus]ine dezvoltarea pie]ei funciare. Cutoate acestea, este de a[teptat ca o dat`cu cre[terea pre]ului p`mântului s`creasc` [i mobilitatea acestuia.

Pia]a de credit reprezint` un factorimportant ce influen]eaz` valoareafermelor (teren, active, etc.) Programelede garantare a propriet`]ii prineliberarea titlurilor de proprietate [ipublicitate imobiliar` sunt fundamentalepentru penetrarea b`ncilor comerciale\n agricultur` [i pentru accesul miciloragricultori la sursele de finan]arefolosind drept garan]ii terenul [i alteactive. Garan]iile [i accesul la crediteridic` problema popula]iei s`racenumeroase din mediul rural, caredatorit` lipsei garan]iilor vor aveaaccesul limitat la sursele de creditare alebancilor. Un alt obstacol pentru accesulfermierilor la credite este acela c`fermierii nu au conturi \n banc` [i deaceea nu au un istoric al contului pecare bancile \l folosesc \n decizia decreditare.

Mobilizarea economiilor popula]iei \nspecial provenite din transferulveniturilor câ[tigate \n str`in`tate [icanalizarea resurselor din depozitelebancare c`tre investi]ii \n comunita]ilerurale de origine pot contribui la creareade locuri de munc` pe plan local.

|n contextul stabiliz`riimacroeconomice, infla]ia [i dobânzilesunt \n sc`dere [i stabilizeaz` sistemulfinanciar, creând un poten]ial de m`rirea accesului la credite pentru miciifermieri. Sistemul de asigur`ri agricole afost introdus recent. Aderarea [i, \nspecial, afluxul unei cote substan]iale defonduri comunitare \n agriculturaromâneasc` au creat a[tept`risemnificative privind dezvoltareafinan]elor rurale. Sectorul bancar va fiinteresat de p`strarea [i mânuireaimportantelor resurse financiare dinbugetul comunitar investite \n economiarural` romåneasc` dup` aderare. Acestesume importante vor m`ri poten]ialul degarantare a economiei rurale [i deci deatragere de noi resurse financiare inspa]iul rural.

Tranzi]ia economic` a influen]at \nmod substan]ial pia]a muncii [i au ap`rutschimb`ri importante \n ceea ce prive[teatât volumul cât [i structura for]ei demunc` de-a lungul ultimilor 14 ani. Pia]afor]ei de munc` rurale este afectat` defactori interdependen]i, ce includ: 1)mediul macroeconomic [i productivitateaagricol`, 2) caracteristicile popula]iei, 3)migra]ia rural-urban, 4) tipurile deexploat`ri agricole [i modelele deproprietate, 5) posibilit`]ile de angajare \nzona rural` \n activit`]i neagricole, [i 6)caracteristicile institu]ionale aleproduc]iei agricole.

Aspectele principale ale pie]ei munciidemonstreaz` anumite particularit`]i \nmediul rural. Aceste aspecte se refer` la:nivelul de angajare; rata [omajului; rata

1 7

1 8

de subocupare [i de angajare cu timppar]ial. Zonele rurale au un num`rdispropor]ionat de mare de persoanesubocupate. |n afar` de aceste categorii,zonele rurale cuprind [i o mare parte delucr`tori descuraja]i, care sunt dispu[i s`lucreze dar nu au de lucru, \ncetând s`mai caute deoarece consider` c` nu suntlocuri de munc` disponibile. Majoritatealucr`torilor din agricultur` sunt maidegrab` lucr`tori cu ziua [i nu primescsalariu, de aceea majoritatea dintre ei nu

au carte de munc`. Se preconizeaz` c`mobilitatea for]ei de munc` va cre[te pem`sur` ce va evolua procesul derestructurare a fermelor \nainte deaderare [i ulterior acesteia. Mobilitateafor]ei de munc` va fi antrenat` [i maimult de posibilitatea liberei circula]ii apersoanelor dup` momentul ader`rii darmai ales dup` expirarea perioadelor detranzi]ie stabilite de UE pentru aplicareaf`r` restric]ii a liberei circula]ii apersoanelor.

2. Demografia rural`, tendin]ele ocupa]ionale [iimplica]iile lor politice

2.1 Demografia

Popula]ia României este \n descre[tere.Pe parcursul deceniului trecut, România apierdut 1,13 milioane de persoane (1,47de milioane din 1989), dintre care 84%din zona urban` [i 16% din cea rural`.Aceste schimb`ri demografice exprim`rezultatul principalilor factori demografici(natalitate, mortalitate [i migra]ie). Ratamedie anual` de sc`dere a popula]iei a

fost de 0,8% \n zona urban` [i de numai0,2% \n zona rural`, fapt ce a redusdiferen]a dintre popula]ia urban` [i cearural` la numai 1,1 milioane de locuitori(cu o rat` urban/rural de 52,7/47.3%) [i,drept urmare, a inversat trendul urbaniz`riidup` decenii \n care num`rul de locuitoridin ora[e era \n continu` cre[tere \ndetrimentul mediului rural (graficul 2).

Surs`: România, Recens`mântul popula]iei [i locuin]elor, 18 martie 2003

Descre[terea popula]iei atât \n zonaurban` cât [i \n cea rural` este \n principalrezultatul cre[terii naturale negative apopula]iei, cauzate de o sc`deresubstan]ial` a ratei natalit`]ii \nso]it` decre[terea ratei mortalit`]ii. Migra]ia extern`a contribuit la rândul s`u la declinulgeneral al popula]iei, \ns` \ntr-un grad maimic (23%). Amploarea descre[terii naturaleeste diferit` \n cele dou` zone. |n timp cedescre[terea natural` [i migra]ia au valorinegative din anul 1992 \ncoace \n ambelezone, descre[terea natural` este de 3 orimai mare \n zona rural` \n compara]ie cucea urban`, \n timp ce zonele urbane au omigra]ie de 4 ori mai mare decât celerurale. Rata de descre[tere mai sc`zut` apopula]iei rurale este explicat` de nivelului\nalt al migra]iei dinspre zona urban` sprezona rural` pe parcursul acestei perioade,fapt ce a compensat descre[terea natural`mult mai accentuat` a popula]iei dinzonele rurale (aproximativ 30% dinmigra]ia intern` este migra]ie din zonaurban` spre cea rural`). |n perioada 1992-2002 mul]i locuitori din zona urban` auplecat de la ora[e, unde \[i pierduser`slujbele, [i s-au re\ntors \n zonele rurale deunde veniser` pe parcursul deceniilor deindustrializare dinainte de 1990.

Structura de vârst` a popula]iei relev`un proces sus]inut de \mb`trâniredemografic` ale c`rui cauze se pot reg`si\n principal \n descre[terea natalit`]ii, carea condus la descre[terea num`rului depersoane tinere (\ntre 0 [i 14 ani) atât \nvalori absolute cât [i \n valori relative, \ns`[i la cre[terea num`rului de persoane \nvârst` (de 60 de ani [i mai mult). Structurade vârst` a popula]iei confirm` c` procesulde \mb`trânire este mai accentuat \n zonarural` (graficul 3). Procentul popula]iei \nvârst` (peste 50 de ani) din zonele ruraleeste de 1,6 ori mai mare decât cel din zonaurban`, \n timp ce popula]ia tân`r` (\ntre15 [i 49 de ani) este de 1/3 mai redus` \nzonele rurale decât \n cele urbane. |n2002, rata de dependen]` din zona rural`a fost de 78 persoane tinere [i \n vârst` la100 de persoane adulte de vârst` activ`,prin compara]ie cu o medie de 58/100 lanivel na]ional.

|n anul 2002, speran]a medie de via]`\n România a fost mai sc`zut` cu 7 anipentru b`rba]i [i cu 6 ani pentru femeifa]` de media \nregistrat` \n cele 15 statemembre UE (b`rba]i români: 67,6 anifa]` de 75,2 ani \n cele 15 state membreUE; femei românce: 74,9 ani fa]` de

1 9

Graficul 3. Popula]ia dup` principalele categorii de vârst` în zonele

rurale [i urbane din România, 2002

05

1015202530354045

0-14 15-24 25-49 50-64 65+Categorii de vârst`

% Urban

RuralSursa: Institutul

Na]ional deStatistic`, Cercetare

cu privire la for]ade munc` din

gospod`rii \n 2002(AMIGO), 2003.

2 0

81,2 ani \n cele 15 state membre UE). |nRomânia, speran]a de via]` \n mediulurban este cu 2 ani mai mare decât ceadin mediul rural.

De-a lungul timpului, popula]ia adult`tân`r` a migrat c`tre zonele urbane,astfel \ncât \n zonele rurale a r`mas unnum`r dispropor]ionat de persoane \n

vârst`. Pe de alt` parte, migra]ia urban –rural din ultimul deceniu a privit \nprincipal persoanele \n vârst` (cu vârsteapropiate sau care dep`[esc vârsta depensionare). Din punctul de vedere aleduca]iei, persoanele cu un nivel mai\nalt se mut` din zonele rurale \n ora[e,unde pot g`si mai u[or slujbe cepresupun o calificare mai \nalt`.

2.2 Ocuparea for]ei de munc`

|n România, ponderea popula]iei activeocupate \n agricultur` a fost destul destabil` pân` \n 1990, cu aproximativ 3milioane de persoane ocupate \nagricultur`. Reformele economicestructurale [i dezmembrareacooperativelor de produc]ie agricol` de la\nceputul anilor 1990 au condus la ocre[tere drastic` a for]ei de munc` ocupate\n agricultur`, atingând un vârf de 4,3milioane \n anul 2000. Din 2000, tendin]as-a inversat [i for]a de munc` ocupat` \nagricultur` pare s` urmeze un trenddescendent normal, ajungând la 3,6milioane \n 2003. Chiar dac` pe parcursulultimilor doi ani tendin]a privind ocupareafor]ei de munc` \n agricultur` s-a schimbat(-6,4% \ntre 2000 [i 2002), rata de ocuparecontinu` s` fie evident cea mai \nalt` atâtfa]` de statele membre UE cât [i fa]` decelelalte ]`ri candidate sau \n curs deaderare, fiind de 9 ori mai mare decât ratadin cele 15 state membre UE. Astfel c`,dac` procentul popula]iei ocupate \nsectorul agricol este de aproximativ36,4%, \n cele 15 state membre UE ea nudep`[e[te 5% (cel mai ridicat procent, de10%, \nregistrându-se \n Grecia [i

Portugalia, \n timp ce media ponderat` a]`rilor \n curs de aderare este de 13,4%).Diminuarea num`rului de persoaneocupate \n agricultur` din ultimii doi anipoate fi rezultatul cre[terii economice [iapari]iei unor noi oportunit`]i de angajare\n domenii neagricole dar unele modific`riale indicatorilor statistici sunt generae [i demodific`rile \n metodologiei statistic`.8)

Pe parcursul ultimilor 10 ani, România a\nregistrat o sc`dere continu` a popula]ieisale active din cauza politicii depensionare urm`rite \ntre anii 1990 [i2000, bazat` pe facilit`]i pentrupensionarea anticipat` legat` \n special demasiva restructurare a activit`]ilorindustriale [i de servicii. Pe ansamblu,popula]ia activ` a sc`zut continuu din anul1991. Num`rul de pensionari aproape s-adublat \ntre 1990 [i 2001, astfel \ncât \nanul 2001 rata de dependen]` a fost de unangajat la 1,37 pensionari, fa]` de unangajat la 0,43 pensionari \n 1990. O partesemnificativ` a popula]iei pensionateanticipat s-a mutat \n zonele rurale [i a\nceput s` desf`[oare activit`]i agricole desubzisten]` sau semi-subzisten]`.

8) |n 2002 s-a modificat modalitatea de definire a categoriilor de ocupare [i acest fapt nu mai garanteaz`comparabilitatea cu statisticile \n acest domeniu de dinainte de 2002.

De[i descre[terea global` a popula]ieiactive din România a dus la o sc`derecontinu` a ratei de activitate, aceast`rat` (59,3%) \n zonele rurale r`mânesuperioar` \n compara]ie cu rata deactivitate la nivel na]ional de 56% [imult mai mare fa]` de cea din zonaurban`, unde se \nregistreaz` un procentde 53,2% (date din 2002). Aceast` rat`mare de activitate din sectorul ruralrelev` o situa]ie \n care popula]ia rural`trebuie s` lucreze pân` la vârste\naintate pentru a complementapensiile (veniturile) sc`zute sau pentrua \[i câ[tiga traiul, agricultura pentruconsumul propriu fiind cea maiimportant` surs` de venit pentru o mareparte a popula]iei rurale. Merit`men]ionat faptul c` o parte important` apopula]iei rurale peste vârsta depensionare continu` s` lucreze (44% dinpopula]ia cu vârste situate \ntre 65 [i 69de ani, 37% din grupul de vârst` cuprins\ntre 70 [i 74 de ani [i 22% din grupulde vârst` de peste 75 de ani).

Acest deceniu de cre[tere a ratei deocupare \n activit`]ile agricole se explic`prin absen]a unor oportunit`]i de angajarealternativ` pentru popula]ia rural`, pringradul crescut de fragmentare a

propriet`]ii asupra p`mântului [i prinpromovarea unor metode de produc]iebazate pe munca manual`. De asemenea,cre[terea ratei [omajului \n zona urban` afor]at o parte a popula]iei s` cauteoportunit`]i de ocupare \n zona rural` saupur [i simplu s` treac` de la activit`]iindustriale pl`tite la agricultura desubzisten]`. Agricultura româneasc` ajucat rolul unui „tampon” din punct devedere ocupa]ional atunci cândperforman]a restului economiei a fostslab`. Costul de oportunitate sc`zut alfor]ei de munc` \n România a stimulat oproduc]ie agricol` bazat` pe folosireaextensiv` a for]ei de munc` antrenândprin urmare o sc`dere a productivit`]iimuncii. De aceea, restituirea p`mântului[i privatizarea fermelor de stat au afectatatât for]a de munc` ocupat` \n agricultur`cât [i distribu]ia venitului rural.

Ast`zi, for]a de munc` din zona rural`este ocupat` \n principal \n sectorulagricol, fapt care reprezint` una dintreconstrângerile majore ale dezvolt`riieconomice a ]`rii. La mijlocul anului2003 \n agricultur` lucrau aproximativ3,55 milioane de persoane, carereprezint` 69,3% din popula]ia rural`activ` (tabelul 3).

2 1

Tabelul 3. Structura ocupa]ional` a popula]iei rurale la mijlocul anului 2003Total pe ]ar` Urban Rural

Popula]ia activ` 10.131.409 5.178.687 4.952.722Popula]ia ocupat` 9.431.725 4.675.566 4.756.159[omeri 699.684 503.121 196.563Popula]ia pensionat` 4.125.160 2.370.048 1.754.424

Popula]ia ocupat` \n agricultur`* 3.557.505 265.642 3.291.862Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, Cercetare cu privire la for]a de munc` din gospod`rii(AMIGO), al doilea trimestru 2003.* inclusiv vânatul [i silvicultura

Cercet`rile cu privire lacaracteristicile socio-economice alefor]ei de munc` din agricultur` arat` c`gospod`ria agricol` familial` tipic` estecompus` dintr-un fermier \n vârst`,lucr`tor independent, ce are un nivel deeduca]ie sub medie, [i membrii familieisale, femei ce lucreaz` f`r` a fi pl`tite(OECD, 2000). |n linii generale, \n 2002,popula]ia ocupat` \n agricultur` ar puteafi \mp`r]it` \n trei categorii: cei care suntlucr`tori independen]i cu norm`\ntreag` (69,0%), cei care au o a douaslujb` cu jum`tate de norm` \nagricultur` (20%) [i cei care lucreaz` cujum`tate de norm` \ns` nu au o a douaslujb`, fiind \n mare parte subocupati.

Agricultura permite \n primul rândactivit`]i lucrative independente. 51,3%din popula]ia care lucreaz` \n agricultur`o face \n mod independent (tabelul 4). Unprocent de 42,0% din popula]ia activ` \nagricultur` intr` \n categoria lucr`toruluifamilial nepl`tit. Persoanele care austatutul de angajat reprezint` numai 6,1%\n domeniul agriculturii, \n compara]ie cu61,7% pe ansamblu economiei, procentul\n cazul agriculturii fiind \n sc`dere de la10% \n 1997. Prin urmare, gospod`riilerurale se bazeaz` \ntr-o m`sur` mult maimare pe venitul \n natur`: 46% din venitultotal al unei gospod`rii rurale provine dinsurse \n natur`, \n compara]ie cu numai12% pentru familiile din zona urban`.

2 2

Tabelul 4. Popula]ia angajat` în agricultur` din punct de vedere al statutuluiprofesional, 2002

Num`r % din totalTotal 3.557.505 100Angajat 215.371 6,1Angajator 3.104 0,1Lucr`tor independent 1.825.209 51,3Lucr`tor familial nepl`tit 1.495.679 42,0Membru al unei cooperative 18.142 0,5Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, Cercetare cu privire la for]a de munc` din gospod`rii(AMIGO), al doilea trimestru 2003.

Din cauza predominan]eiactivit`]ilor independente \nagricultur`, rata [omajului \n zonelerurale este mult mai sc`zut` decât ceadin rândul popula]iei urbane (4,0%comparat` cu 9,7% din zonele urbanela mijlocul anului 2003) [i rata deactivitate pentru popula]ia de peste 15ani este cu 3% mai mare \n zonaurban` decât \n cea rural`. Mai mult,[omajul rural a sc`zut de la 6,8% \n

1996 la 4% \n 2003, \n timp ce[omajul urban a fluctuat \n jurulprocentului de 10%, cu o tendin]`descresc`toare. {omajul pe termenlung este \n principal o problem`pentru zona urban`, \n timp ce \nzonele rurale problema major` estesubocuparea considerabil`, ce areleg`tur` direct` cu viabilitatea [idimensiunea economic` aexploata]iei.

Principala concluzie a evalu`riif`cute pân` \n acest punct este aceeac` reforma structural` a agriculturii artrebui s` aib` un dublu obiectiv: \nprimul rând, reducerea num`rului depersoane care \[i câ[tig` traiul dinagricultur`; \n al doilea rând, cre[tereadimensiunii fermelor [i, ca atare,m`rirea eficien]ei agriculturiiromâne[ti. |n felul acesta un num`rmai mic de persoane vor \mp`r]i unvenit mai mare rezultat din activit`]iagricole, \n timp ce restul va ob]inesurse alternative de venit din activit`]ineagricole [i programe de protec]iesocial`.

|n acest moment este clar c` numaiactivit`]ile agricole nu pot sus]ineveniturile popula]iei rurale iar aceast`concluzie este aplicabil` [i \n cazulRomâniei, ca viitor stat membru UE,stat \n care procentul popula]ieiangajate \n mod direct \n agricultur`este de 1,5 ori mai mare decât \n cele15 state vechi membre UE la un loc.Trebuie s` se g`seasc` noi modalit`]ipentru a r`spunde nevoilor dezvolt`riirurale, iar Guvernul trebuie s`articuleze o viziune asupra viitorului petermen lung al societ`]ii ruraleromâne[ti [i s` elaboreze o strategie

global` de politici, inclusivaranjamente institu]ionale, pentru afacilita realizarea acestor obiective deperspectiv`.

Men]inerea unei popula]ii ruralestabile [i viabile necesit` politici menites` asigure num`rul optim de locuri demunc` \n agricultur` [i serviciile conexe,\mpreun` cu crearea de locuri de munc`suplimentare \n industrie [i serviciipentru aceia care p`r`sesc activit`]ileagricole sau lucreaz` cu jum`tate denorm` \n acest domeniu. Una dintreproblemele cheie ale României este cums` reu[easc` s` diminueze for]a demunc` ocupat` \n agricultur` la un nivelcel pu]in egal cu cel mediu din CEEC10(13,4%). Spre exemplu, pentru a ajungela o rat` a angaj`rii \n agricultur` de15%, România trebuie s` retrag`aproximativ dou` milioane de persoaneactive \n domeniul agricol.

|n cele ce urmeaz` lucrarea \[ipropune s` identifice câteva posibilit`]ireale de a descre[te constant num`rul depersoane ocupate \n agricultur` \n aniiurm`tori. Concluziile analizeiprezentate mai sus sugereaz` catevaposibilit`]i concrete de reducere apopula]iei active agricole.

2 3

2.3. Solu]ii pentru schimbarea situa]iei actuale

2.3.1 Rezolvarea situa]iei persoanelor \n vârst`

Analiza datelor demografice indic`un proces de de \mb`trânire a popula]ierurale [i o structur` de v`rst` \n caregrupele de v`rst` de peste 55 ani de]in o

pondere important` \n strurtura activiloragricoli. Aceast` situa]ie este de natur`s` u[ureze sarcina gurvernului \n g`sireade alternative de ocupare.

2 4

|n primul rând, din cele 3,6 milioanede persoane active \n domeniulagricol, o parte important` estereprezentat` de popula]ia cu vârst` depensionare care continu` s` lucreze(rata de angajare \n zonele rurale a fostde 48,7% pentru grupa de vârst` de60-64 de ani, 45% pentru grupa devârst` de 65-69 de ani, 44,6% pentrugrupa de vârst` de 70-74 de ani [i 30%pentru grupa de vârst` de peste 75 deani – tabelul 5). Rata mai ridicat` deactivitate \n zonele rurale rezult`tocmai din continuarea activit`]iipersoanelor \n vârst`, deoareceponderea popula]iei din grupele devârst` 15-59 de ani \n total popula]ieactiv` este mai redus` \n compara]iecu cei din aceea[i categorie de vârst`din zona urban`. Structura de vârst` apopula]iei rurale active reprezint` unfactor favorizant pentru diminuareafor]ei de munc` ocupate \n agricultur`,de[i aceasta ar putea ridica pe termenmediu o serie de probleme sociale.

Dat fiind c` aproximativ un milion depersoane din popula]ia rural` activ` estepeste vârsta de pensie (peste 60 de ani), sepoate concluziona c` diminuareapopula]iei active din agricultur` este maidegrab` o problem` social` decâtagricol`. Fermierii continu` s` munceasc`pân` la vârste foarte \naintate pentru a \[iasigura un venit minim, nu fiindc` dorescs` lucreze \n agricultur`, ci deoarece nuob]in un nivel de venit de natur` s` lepermit` s` supravie]uiasc` f`r` a cultivap`mântul. Pân` la finele anului trecut,pensia medie \n agricultur` reprezintanumai 1/5 din pensia medie de asigur`risociale care, la rândul ei, se apropie de45% din salariul mediu net din România(pensia medie \n agricultur` a fost pân` \ndecembrie 2003 de 492.000 lei, adic`12,3 Euro / lun`). La 1 ianuarie 2004,893.000 de fermieri au ob]inut a cre[terede 100% a pensiei pentru agricultur`,astfel \ncât pensia medie din agricultur` aajuns la 968.000 lei, adic` 24,2Euro/lun`.9) Numai 30% din venitul

2.3.1.1 |ncetarea activit`]ilor agricole de c`tre popula]ia activ`peste vârsta de pensionare

Tabelul 5. Popula]ia rural` activ` cu vârst` de pensionare, al patrulea trimestru2002Categoria de vârst` Popula]ia

rural`Popula]ia activ` % din popula]ia

activ`55-59 ani 544.198 303.146 55,760-64 ani 643.209 313.439 48,765-69 ani 652.957 294.036 45,070-74 ani 545.401 243.190 44,675 _i mai mult 654.352 197.712 30,0Popula]ia total` de60 de ani [i peste

2.495.919 1.048.377 42,0

9) 1 Euro = 40.000 lei

gospod`riilor provine din pensii, 58% dinvenit fiind ob]inut din activit`]i agricole(50% \n natur` [i 8% \n numerar dinvânz`rile de produse).

Astfel, aproximativ 1 milion defermieri ce reprezint` for]` de munc`excesiv` \n agricultur` [i au peste vârstade pensionare ar putea s` \[i \ncetezeactivitatea, cu condi]ia ca ei s` ob]in`un venit echivalent sau superior celuipe care \l ob]in din cultivareap`mântului. Structura de vârst` aacestei categorii este de a[a natur` \ncâteste pur [i simplu nerealist` \ncurajareaacestora s` se angajeze \n activit`]ineagricole, [i, de aceea, solu]ia pentruaceast` categorie este pensia sau unsupliment de pensie care s` le permites` \[i câ[tige traiul, cu condi]ia s`accepte s` disponibilizeze p`mântulcare s` permit` o restructurareaccelerat` a acestui sector. Dup` cumam men]ionat deja, pentru o partesubstan]ial` a popula]iei rurale, terenulagricol reprezint` actualmente un mijlocde protec]ie \mpotriva s`r`ciei extreme,\n loc s` reprezinte un factor deproduc]ie valoros pentru activitateaeconomic` care ar trebui s` fie alocat \nmod optim prin intermediul pie]eifunciare [i arendare.

Oferirea de programe sociale [ischeme de pensii complementare pentrufermieri b`trâni poate determina oschimbare structural` mai rapid` \nagricultur`. De aceea, politica rural` aGuvernului ar trebui s` se concentrezeasupra garant`rii unui venit minim rural[i a programelor de protec]ie social`

rural`, mai degrab` decât acord`rii desubven]ii pentru fermele mici.Difereitele m`surile de sprijin pentrumicii agricultori acordate parcursulultimilor [apte ani a determinatmen]inerea st`rii de fragmentare aexploata]iilor agricole [i nu a \ncurajat omi[care de consolidare a terenurilormicilor proprietari. Toate programeledestinate micilor produc`tori-proprietaraplicate din 1997 (cupoane, 1 milion delei/ha, 2 milioane de lei/ha) au fostpercepute de fermieri mai degrab` ca uncomplement de venit decât ca subven]iiagricole. F`r` \ndoial`, o parte din acesteajutoare au fost tranformate pe diferitec`i \n numerer care a fost mai apoiutilizat pentru procurarea de bunuri [iservicii neagricole. Chiar [i \n cazulutiliz`rii lor pentru agricultur` acestea nuau avut decât un efect de complement devenit folosit pentru subzisten]` [i nupentru cre[terea ofertei de produse pepia]` sau a veniturilor monetare aleexploata]iilor de subzisten]`.

De aceea, deoarece criteriul deeligibilitate aplicat \n cazul schemeloractuale pentru micii agricultori esteproprietatea asupra p`mântului, acestesubven]ii fie sunt \ncasate cu titlul derent` funciar` de c`tre proprietarii carenu desf`[oar` activit`]i agricole, fie suntfolosite ca un substitut de venit de c`treagricultorii de subzisten]`. |n ambelecazuri, beneficiarul nu are nici un interess` disponibilizeze p`mântul pentruconsolidarea structurii exploata]iilordeoarece tocmai proprietatea asuprap`mântului \l face eligibil pentru acestesubven]ii. Derularea unor astfel de

2 5

2 6

programe de ajutor pân` la momentulader`rii va perpetua structurile actualeextrem de fragmentate [i poate accentuariscul „\nghe]`rii” acestor structuri maideparte dup` momentul ader`rii,deoarece pl`]ile directe \n baza PAC(pl`]ile unice pe unitatea de suprafa]`) seacord` pe criteriul propriet`]ii asuprap`mântului.

Este probabil ca o parte important`din popula]ia activ` \n vârst` carepractic` subzisten]a ca principal` surs`de venit sau ca un supliment importantpentru venitul gospod`riei s` \ncetezeactivit`]ile agricole [i, \n consecin]`, s`disponibilizeze p`mântul pentru unit`]iagricole comerciale de dimensiuni maimari, cu condi]ia ca ace[tia s` primeasc`o pensie sau un beneficiu egal sausuperior venitului pe care \l ob]inactualmente din agricultura desubzisten]`. Aceast` schem` de pensiide tip „venit minim garantat” prive[tefor]a de munc` din agricultur` ce estepeste vârsta de pensionare10), care, dup`cum s-a men]ionat anterior, reprezint`aproximativ 1 milion de fermieri [i arputea disponibiliza pân` la 2 milioanede hectare teren agricol pentruconsolidarea fermelor.11)

Bine\n]eles, aplicarea unor astfel depolitici va necesita resurse bugetare, iarconstrângerile bugetare pot ridica unele\ntreb`ri. Cu toate acestea, o parte a

resurselor pentru finan]area acesteischeme de pensionare poate fi ob]inut`prin renun]area la programul de sprijinire amicilor fermieri (2 milioane de lei/haalocarea bugetului) [i realocarea bugetuluiaferent pentru o schem` de pensii pentrufermieri de tip „venit minim garantat” cares` completeze veniturile celor ce au opensie insuficient` dar [i un programcomplementar de pensii pentru agricultoriice au dep`[it vârsta de pensionare dar carenu beneficiaz` de nici un fel de pensie. Infelul acesta o parte a costului bugetar ar fiacoperit` prin realocarea resurselorexistente detinate unui program cu efectedefavorabile procesului de consolidare aexploaa]iilor. Diferen]a de cost ar putea fiacoperit` din veniturile ob]inute dinarendarea p`mânturilor disponibilizate defermierii \n vârst` folosite \n condi]ii multmai eficiente \n ferme comerciale dedimensiuni mult mai mari. Introducereaimpozitului funciar ar putea de asemeneao alt` surs` ce poate avea un dublu efectasupra procesului de consolidare: prinvenituri begetare care s` fie folosite pentrufina]area politicii sociale rurale; prinintroducerea unui cost al de]ineriiresurselor de teren determin\nd de]in`toriide teren s`-l valorifice.

O astfel de solu]ie are un dubluavantaj. Pe de o parte, fermierii for]a]i s`desf`[oare activit`]i agricole [i dup`vârsta de pensionare ob]in un venit sigurde acela[i nivel sau chiar mai mare f`r`

10) Vârsta normal` de pensionare este 62 de ani pentru b`rba]i [i 57 de ani pentru femei, \ns` ea vacre[te la 65 de ani pentru b`rba]i [i 60 pentru femei din 2014. Aceast` m`sur` nu trebuie confundat`cu schemele de pensionare anticipat` \ntrucât categoria vizat` de aceast` propunere o reprezint`persoane care fie sunt deja pensionate dar continu` s` munceasc` ori au dep`[it vârsta legal` depensionare dar nu pot ob]ine o pensie pentru c` nu au contribuit la un fond de pensie. 11) Dac` lu`m \n considerare faptul c` dimensiunea medie a unei ferme individuale este de 2,7 ha [ifermierul va p`stra \ntotdeauna o gr`din` care \mpreun` cu terenul cur]ii poate reprezenta 0,7 ha,ob]inem o suprafa]` medie de 2 milioane de hectare care ar putea fi disponibilizate pentru consolidare.

a fi obliga]i s` munceasc` pentru a \lcâ[tiga. Pe de alt` parte, o cot`semnificativ` din p`mântul fragmentatva fi disponibilizat pentru a fi cultivat \ncadrul unor ferme comerciale dedimensiuni mai mari, \mbun`t`]indu-seproductivitatea p`mântului [i eficien]asectorului agricol.

|n România, simpla trecere de lasitua]ia actual` a fermei mici desubzisten]` \n care se cultiv` \n medie 2hectare la ferma comercial` dedimensiunea unei ferme medii europenepoate dubla cu u[urin]` productivitateap`mântului de la valoarea actual` de500-600 Euro/ha la 1000-1200 Euro/ha.Putem observa aceast` diferen]` ast`zi,atunci când compar`m produc]ia degrâu realizat` de fermele de subzisten]`,care numai \n mod excep]ionaldep`[e[te 2 tone/ha, cu produc]iasimilar` \ntr-o ferm` comercial` ceaplic` tehnologia \n mod corect, careeste de obicei de 3,5-4 tone/ha.

Care va fi nivelul de venit pe care unfermier de subzisten]` pensionat \l vaconsidera acceptabil pentru a \nceta s`desf`[oare activit`]i agricole? Dac` lu`m\n considerare ferma de subzisten]` cudimensiunea medie de 2 hectare, venitulmediu pe care un fermier l-ar puteaob]ine din acest p`mânt cu greu poatedep`[i 600 Euro pe an, ceea ce\nseamn` un venit lunar de 50 Euro.Dac` la acest venit lunar de 50 Euroad`ug`m pensia medie actual` a unuifermier de 24 Euro pentru a faceatractiv` o astfel de schem`, venitulcumulat pe care un fermier l-ar putea

ob]ine din pensie, pensiacomplementar` [i programul social artrebui s` fie de aproximativ 70 Eurolunar. Aceasta reprezint` deja mai multdecât nivelul mediu al pensiei deasigurare social` pl`tit` pensionarilor, \ntimp ce fermierul va continua s` cultivelegume [i s` creasc` animale (g`ini,porci) pentru subzisten]` \n mica gr`din`din jurul casei.

Dac` de fapt pensia medie a unuifermier este de 25 Euro pe lun`, luând \nconsiderare un venitul mediul lunar de70 Euro pe lun`, costul bugetar alacestei scheme se ridic` la 540 milioaneEuro pe an (21,600 miliarde lei). Dinaceast` sum`, o parte de aproape10,000 milioane lei ar putea deja s` fieacoperit` prin realocarea bugetuluidestinat schemei actuale de sprijinire amicilor fermieri de 2 milioane pe hectar.Schema introdus` \n 2003 cost` 9.984,5milioane lei, dintre care 1.384,5milioane lei au fost pl`ti]i din bugetulanului 2003 [i 8.600 milioane lei r`mâns` fie achia]i din bugetul anului 2004.Diferen]a ar putea fi acoperit` dinarenda \ncasat` pentru terenul cedat [idin introducerea impozitului funciar.Impozitul funciar ar asocia un costde]inerii propriet`]ii asupra p`mântului,ceea ce ar descuraja de]inerea de terenf`r` a-l valorifica astfel \ncât terenultrebuie s` garanteze proprietarului celpu]in un venit echivalent impozitului. |nacest fel, costul bugetar al programuluide pensionare complementar` ar fi\mp`r]it \ntre stat, fermierii comercialicare sunt interesa]i s` ob]in` mai multp`mânt pentru a-[i m`ri dimensiunea

2 7

2 8

fermelor, [i proprietarii de terenuri carede fapt ob]in o rent` funciar` pentru c`de]in o resurs` limitat`. |n felul acestafermierii de subzisten]` \nc` activiobliga]i la plata impozitului funciar vorfi mai interesa]i fie s`-[i caute o ocupa]ieneagricol` fie s` renun]e la subzisten]`producând pentru pia]`.

Dublarea productivit`]ii p`mântului argenera [i ea venituri suplimentare \ndomeniu f`când ca pe total rezultatuleconomic al unui astfel de scheme s`dep`[easc` costul bugetar al unuiprogram destinat s` reduc` for]a demunc` ocupat` \n agricultur` cu 1 milionde persoane, iar acesta ar fi un joc cusum` pozitiv` pentru to]i actorii implica]i.

Ipoteza c` introducerea unei schemecomplementare de pensii poate duce ladisponibilizarea p`mântului pentruconsolidarea exploata]iilor este \nt`rit`[i de faptul c`, \n conformitate cudiverse statistici [i estim`ri,12) pensionariidin zona rural` de]in aproximativ 63%din terenul agricol [i 65,3% dinpropriet`]ile funciare.

Propunerea introducerii uner schemecomplementare de pensii pentru popula]iaagricol` activ` \n vârst` de pensie sebazeaz` pe ipoteza c` ea ar puteadetermina retragerea din activitateaagricol` a circa 1 milion de persoane carevor disponibiliza minimum 2 milioanehectare de teren agricol pentruconsolidarea exploata]iilor comerciale.Pentru a distribui p`mântul astfel

disponibilizat un sistem de adminitraretrebuie creat. Programul complementar depensii poate fi gestionat de sistemul publicde pensii care gestioneaz` \n prezent [ipensiile pentru agricultori. Op]iuneapersonelor \n vârst` de pensie pentruschema complementar` de pensionare sedepune la o agen]ie public` care se ocup`de politica de consolidare a exploata]iilorcare poate fi actuala Agen]ie a DomeniilorStatului (ADS) care \n mod normal artrebui s`-[i \nceteze activitatea dup`\ncheierea procesului de privatizare afermelor de stat. Aceast` agen]ie poate s`-[i schimbe mandatul [i pe lâng`gestionarea domeniului satului (public [iprivat) i se poate \ncredin]a rolul degestiune a politicii de consolidare aexploata]iilor agricole. Agen]ia va evaluacererea fermierului pentru schema depensionare complementar` iar dac` acestaeste eligibil agen]ia va semna cu el uncontract de concesionare a terenuluidisponibilizat. Contractul de concesionared` dreptul legal fermierului \n vârst` depensie la pensia suplimentar`. Proprietarul\[i p`streaz` dreptul de proprietate asupraterenului pe durata concesion`rii.

Pensia complementar` este acordat`pe durata contractului de concesionare aterenului care nu poate fi mai mic` de 5ani. ADS va avea sarcina s` consolidezeterenurile disponibilizate pe cât posibil\n loturi compacte [i are obliga]ia s`arendeze aceste loturi \n condi]iile celemai avantajoase oferite de pia]` fermelorcomerciale sau celor de semisubzisten]`care prezint` un plan de transformare a

12) Vezi lucrarea „De la s`r`cie la dezvoltare rural`”, C. Chirca, E. Tesliuc, Banca Mondial`, INS, 1999,pag.42

lor \n afaceri comerciale [i care aunevoie de o suprafa]` mai mare decultivat. Un prag minim de 5 hectarepoate fi stabilit ca limit` de la carefermele de semisubzisten]` pot solicitaterenuri adi]ionale de la ADS. Arenda\ncasat` de ADS din arendarea loturilorcompacte poate fi constituit` ca venit labugetul asigurarilor sociale pentruacoperirea par]ial` a costurilor schemeide pensionare complementar`. |n modnatural redeven]ele \ncasate de ADS dinconcesionarea domeniilor statului artrebui utilizate pentru fina]area politiciide consolidare a exploata]iilor [i deci [i aacestei scheme de pensionare. |n cazul\n care \ncas`rile ADS din arendaterenului consolidat depa[esc costulnecesar fina]`rii schemei complementarede pensie se poate lua \n calculmajorarea cuantumului acesteia.

Desigur scopul final al unui astfel deprogram este s` creeze structuri agricoleviabile permanente \nbun`t`]ind \nacela[i timp situa]ia socio-economic` apupula]iei rurale. Problemapermanentiz`rii structurilor agriolecomerciale rezultate prin consolidareaterenurilor presupune \n final tranferuldreptului de proprietate c`tre fermierul ce[i-a creat o ferm` comercial` prinad`ugarea de teren eliberat de fermieriivârstnici. Pentru cedarea dreptului deproprietate pot fi propuse diferite metode.Pentru fundamentarea formelor de transferal propriet`]ii sunt necesare elaborareaunor cercet`ri bazate pe acceptabilitateatranferului de proprietate prin sondareaopiniilor proprietarilor eligibili. Fermieriieligibil ar putea opta la momentul intr`rii

\ntr-o astfel de schem` pentru tranferulsau men]inerea dreptului de proprietate lasf`r[itul contractului. In cazul \n careconsimte s` transfere dreptul deproprietate contra cost acest transfer sepoate face la diferite momente: lamomentul intr`rii \n program, la finelecelor 5 ani, la un alt termen. Un drept depreemp]iune al arenda[ului terenuluieliberet trebuie s` se aplice \n cazulconsfin]irii transferului dreptului deprorietate. Pre]ul p`mântului poate fi pl`titproprietarului sau dac` acesta consimtecapitalizat pentru cre[terea cuntumuluipensiei.

Studiul de fa]` nu se pronun]` \nfavoarea unui sistem de pensionarebazat exclusiv pe transferul proprieta]ii[i plata unei pensii echivalente cucapitalizarea valorii p`mântului (rentaviager`). Pre]urile actuale ale terenuriloragricole sunt mult prea sc`zute pentru agenera un venit decent din dobândaplatit` la capitalul rezultat din vânzareaterenului. Condi]iile pietei arendei dinRomânia de ast`zi sunt de natur` s` fac`o astfel de schem` neatractiv` pentruproprietarii de terenuri \ntrucât raportuldintre arend` [i pre]ul de vânzare aterenului permite proprietarului s`ob]in` acela[i venit din arendareasuccesiv` a terenului pe un num`r demaximum 5-6 ani ceea ce face o astfelde schem` neatractiv` pentruproprietari. Pe de alt` parte o astfel depropunere implicând transferul deproprietate ar genera suspiciuni aleproprietarilor [i ne\ncredere \n scopuldeclarat al unei astfel de politici putânddetermina e[ecul ei.

2 9

3 0

2.3.1.2 Crearea unei scheme de pensionare anticipat` pentru fermieri

Guvernul ia \n considerare posibilitatea,sprijinit` de asemenea [i de al]i autori13), dea introduce o schem` de pensionareanticipat` ca solu]ie pentru a descre[tepopula]ia activ` din agricultur`. Schema depensionare anticipat`, dup` cum estedefinit` de Regulamentul UE2079/92/EEC14), prive[te fermierii \n vârst`de cel pu]in 55 de ani, care nu dep`[escvârsta de pensionare [i care particip` la unsistem de securitate social`. Structura devârst` a popula]iei rurale active arat` c`aproximativ 300.000 de persoane active se\ncadreaz` \n aceast` categorie de vârst`.Situa]ia devine mai nesigur` când se puneproblema particip`rii acestor persoane lascheme de securitate social`, deoarecestudii recente demonstreaz` c` din ce \n cemai pu]ini fermieri \[i pot permite s`pl`teasc` contribu]ia la asigurarea social`[i, drept urmare, pot fi eligibili pentru oschem` de pensionare anticipat` definit` \ncomformitate cu reglement`rile europene.

Schemele de pensionare anticipat`presupun de obicei pl`]i complementareacordate pentru a-i determina pe fermieri s`\nceteze activitatea agricol` acordânduli-se\n acela[i timp mai devreme pensia la careei au contribuit. |n condi]iile actuale dinRomânia, astfel de scheme vor pune [i maimult` presiune asupra unui buget deasigur`ri sociale deja \n deficit cronic [iprobabil c` o mic` parte a popula]iei activedin aceast` categorie de vârst` va putea

devenii eligibil`, din cauza neparticip`rii lanici un fond de pensii. Cu siguran]`,pensionarea anticipat` ar putea constitui oposibilitate real` dup` aderare, atunci cândschema devine disponibil` cu sus]inerecomunitar`. Cu toate acestea, preg`tireapentru accesarea acestei scheme ar putea\ncepe \nainte de aderare [i trebuie s` seconcentreze mai mult pe \ndeplinireacondi]iei de a \i face pe fermieri eligibili,fiind aplicat` pentru fermierii care dejacontribuie la sistemul de asigur`ri sociale15),schema fiind opera]ional` \n cazul uneimici p`r]i a popula]iei rurale active care\ndepline[te aceste condi]ii. M`surile pre-aderare \n acest caz ar trebui s` urm`reasc`cre[terea gradului de participare afermierilor la sitemele de pensii.

Ambele scheme de pensionare trebuies` stabileasc` un set de reguli [i condi]ii [ivor fi condi]ionate de \ncetarea activit`]iiagricole [i disponibilizarea p`mântuluiaferent \n beneficiul unui sistem deconsolidare a exploata]iilor. Participareala ambele schemele de pensionare artrebui s` fie voluntar` iar consolidareaexploata]iilor ar trebui s` se desf`[oarecu respectarea deplin` a propriet`]iiasupra p`mântului pe baza op]iunii liberexprimate a proprietarului. Transferuldreptului de proprietate trebuie prev`zutca o modalitate de permanentizare anoilor struturi rezultate.

13) Vezi lucrarea „Studiu privind m`surile posibile de a stimula consolidarea fermelor \n contextulader`rii la Uniunea European`: cazul României” Cecilia Alexandri, Marioara Rusu, Camelia{erb`nescu, FAO14) Regulamentul din 30 iunie 1992 (2079/92/EEC) care a creat Sistemul comunitar de sus]inere pentrupensionarea anticipat` \n sectorul agricol15) |n conformitate cu Legea pensiilor nr. 19/2000, numai fermierii cu un venit mediu egal cu 1/4 dinsalariul mediu brut pe economie pot contribui la fondul de pensii.

3 1

Crearea [i men]inerea unui niveladecvat de infrastructur` reprezint` ocondi]ie esen]ial` pentru dezvoltareaeconomic` [i social` a zonelor rurale [ipentru realizarea unei dezvolt`riregionale echilibrate. Infrastructuramodern` condi]ioneaz` capacitateazonelor rurale de a concura eficientpentru investi]ii interne [i de a r`mânecompetitive actualelor [i viitoarelorini]iative locale. Aceasta contribuie deasemenea la cre[terea atractivit`]iizonelor rurale din punctul de vedere alcondi]iilor de locuit [i locurilor demunc`. Cu toate acestea, densitatearedus` a popula]iei din zonele rurale(pu]in peste jum`tate din media la nivelna]ional) reduce substan]ial interesulpentru investi]ii [i ridic` dificult`]i \nfurnizarea unei infrastructuri suficiente.

România prezint` discrepan]e majore\ntre zona urban` [i cea rural` atât dinpunctul de vedere al infrastructurii fizice,cât [i a celei sociale. Starea deplorabil` ainfrastructurii din mediul rural face ca, lanivel de ]ar`, România s` se prezintedefavorabil chiar \n compara]ie cu ]`rilebalcanice, pentru a nu mai vorbi de ]`rilecandidate la aderare sau de cele membreale UE (tabelul 6, anexa).

Infrastructurile pentru serviciile detransport, telecomunica]ii, electricitate, ap`[i gestiune a de[eurilor sunt esen]iale pentrudezvoltarea afacerilor [i atragerea deinvesti]ii \n zonele rurale. O infrastructur`public` \mbun`t`]it` ar putea servi dreptbaz` pentru crearea de noi activit`]ieconomice [i ar putea genera la rândul s`unoi locuri de munc`.

3. Infrastructura rural`

3.1 Infrastructura fizic`

|n zona rural`, drumurile reprezint` \nmod clar modalitatea predominant` pentrutransport intern, iar drumurile locale dinspa]iul rural sunt modeste \n compara]ie custandardele europene pe majoritateare]elelor [i fluxurilor de trafic. |n ciudaponderii de]inute de c`ile terestre detransport, numai jum`tate dintre comune(1.462) au acces direct la re]eauaprincipal` de transport rutier [i de aceeare]eaua de drumuri actual` deserve[tenumai 3/5 din popula]ia rural`. |n 2001,re]eaua total` de drumuri jude]ene [icomunale avea o lungime de 63.670 km,reprezentând 4/5 din totalul re]elelor dedrumuri na]ionale. Din acestea, 53% suntdrumuri comunale (33.745 km) [i 47%

drumuri jude]ene. Numai 7,7% dintredrumurile comunale [i jude]ene suntmodernizate [i 60% dintre drumurilecomunale sunt asfaltate, restul fiinddrumuri nemodernizate [i nepietruite.Aproximativ 25% dintre drumurilecomunale nu pot fi folosite \n condi]iimeteorologice nefavorabile. |n medie,densitatea drumurilor jude]ene [icomunale totalizeaz` 29,9 de km la suta dekm p`tra]i de zon` rural`, sub densitateana]ional` de 32,9 km la suta de km p`tra]i.

Infrastructura rural`, inclusivdrumurile rurale [i serviciile de furnizarea apei, are un impact poten]ial importantasupra dezvolt`rii rurale \n general [i

3 2

asupra stimulentelor de investi]ii \n domeniineagricole \n special. Existen]a uneiinfrastructuri de baz` este fundamental`pentru dezvoltarea IMM-urilor locale.

Absen]a unui serviciu adecvat detransport \n multe zone \ngreuneaz`furnizarea de servicii de instruire, deeduca]ie [i de s`n`tate pentrupopula]ia rural`. Astfel, transportulreprezint` o prioritate major` pentrupersoanele care locuiesc \n mediulrural, \n special \n contextul tendin]eide concentrare a serviciilor \ncentrele mari. Accesul popula]ieirurale la servicii de educa]ie primar`[i s`n`tate este stânjenit de serviciilesubdezvoltate de transport, deoarecemul]i doctori [i profesori fac navetazilnic din zona urban`.

Modernizarea drumurilor rurale esteunul dintre principalele obiective avute \nvedere \n cadrul m`surii de infrastructur`rural` a programului SAPARD. Aceast`m`sur` are \n vedere dezvoltarea dedrumuri care s` asigure leg`tura \ntrecomun` [i satele componente, ora[ele [isatele din jurul acestora, precum [icrearea de rute care s` asigure accesuls`tenilor la drumurile publice jude]ene [ina]ionale [i la re]eaua de c`i ferate. Oestimare ini]ial` arat` c` prin SAPARDvor fi finan]ate aproximativ 300 deproiecte \n 380 de comune,modernizându-se 1.800 km de drumuricomunale, ceea ce reprezint` o cre[terede 180% fa]` de drumurile modernizate\n prezent. De aceast` m`sur` vorbeneficia aproximativ 147.000 delocuitori din zona rural`.

Serviciile sanitare [i de furnizare a apeiafecteaz` [i ele s`n`tatea familiilor dincomunit`]ile rurale [i sunt de asemeneaimportante pentru dezvoltarea de activit`]ineagricole. La fel ca \n cazul transportului,exist` o mare discrepan]` \ntre zonaurban` [i cea rural` din punctul de vedereal re]elelor de ap` [i sanitare. |n 2000,lungimea re]elei publice de furnizare a apei\n zonele rurale era de 14.916 km (38,4%din lungimea total` a re]elei na]ionale). Cutoate acestea, numai 2.467 de localit`]irurale (17%) sunt conectate la re]elele dedistribu]iei a apei, localit`]i care reprezint`numai o mic` parte a satelor [i, mai mult,aceste comune acoper` numai un sfert dinpopula]ia rural` (date din 2000).

|n 1998, numai 18,6 % din gospod`riilerurale aveau acces la serviciul de furnizare aapei din sistemele publice sau pu]uri private,iar situa]ia era [i mai \ngrijor`toare \n cazulre]elei de furnizare a apei calde unde numai1,4% dintre gospod`rii au acces la acesteutilit`]i. Trebuie men]ionat c`, \n cele 1.355de comune conectate la re]eaua de furnizarea apei potabile, nu toate gospod`riile suntconectate la re]eaua de furnizare a apei.Potrivit evalu`rii f`cute \n cadrul PlanuluiNa]ional pentru Agricultur` [i DezvoltareRural`, capacitatea re]elei de furnizare deap` potabil` existent` \n zona rural`,exprimat` \n volum de ap` oferitgospod`riilor rurale, este departe de aacoperi consumul de ap` din locuin]elerurale, f`r` a pune la socoteal` cerereaposibil` \n cazul \n care \n zonele rurale sevor dezvolta activit`]i industriale.

|n concluzie, sistemul de furnizare aapei din zona rural` reprezint` o

constrângere major` pentru dezvoltareade activit`]i economice \n aceast` zon`,iar aceast` concluzie se bazeaz`exclusiv pe o evaluare cantitativ`, f`r` alua \n considerare standardele decalitate pentru apa potabil` de care estenevoie pentru activit`]ilor de procesare aalimentelor \n zonele rurale. Din cauzaconstrângerilor bugetare, atât sistemelede furnizare a apei \n mediul rural cât [idrumurile rurale sunt afectate de nivelulinsuficient al serviciilor de \ntre]inere,f`r` a mai men]iona siguran]a re]elelorde furnizare, care este fundamental`pentru atragerea investi]iilor.

Programul SAPARD ofer` sus]inerepentru extinderea re]elei de furnizare deap` \n zonele rurale. Un num`r de 300de proiecte din 370 de comune suntpropuse spre finan]are prin SAPARD \ndomeniul apei potabile, extinzându-sere]eaua actual` de furnizare a apei cu3.100 km de conducte, 500 de noi sta]iide pompare [i 500 de bazine de ap`potabil`. 145.000 de locuitori dinmediul rural vor beneficia de aceast`m`sur`, care va crea de asemenea locuride munc` permanente pentru\ntre]inerea [i supravegherea sistemelorde furnizare a apei. Bine\n]eles, costurilede operare ale acestor sisteme trebuie s`fie acoperite din sumele \ncasate pentruserviciile de furnizare a apei.

Re]eaua public` de canalizare se afl`numai \ntr-un stadiu incipient \n zonele

rurale. |n anul 2000, numai 418 de sate,reprezentând 3,2%, erau conectate lare]eaua de canalizare, iar lungimeamedie a re]elei dintr-un sat era deaproximativ 2,5 km \n 1997. Esteimportant s` subliniem faptul c` numai14% dintre satele conectate la serviciulde furnizare a apei dispun \n acela[itimp de re]ele de eliminare a apelorreziduale. Aceast` propor]ie indic` unrisc foarte ridicat de poluare [i daunepentru mediul \nconjur`tor, \n special \nlocalit`]ile \n care re]eaua de canalizarenu exist` \n paralel cu re]elele defurnizare a apei. Canalizarea este cel deal treilea tip de infrastructur` rural`finan]at prin programul SAPARD. Scopulm`surii de infrastructur` rural` \n acestdomeniu este acela de a finan]a pân` la100 de proiecte \n 130 de comune [i dea extinde lungimea re]elei de canalizarecu 1.300 km, 300 de sta]ii de pompare [i100 de sta]ii de tratare a apei.

Discrepan]a \n mediul urban [i celrural este la fel de semnificativ` dinpunctul de vedere al serviciilor pentrucomunitate, dot`rilor din gospod`rie [ibunuri de folosin]` \ndelungat`. Numai16% din gospod`riile rurale au b`i [inumai 32% dispun de toalete (tabelul 7).Lipsa de dot`ri de baz` pentru gospod`rie[i a unor echipamente, cum ar fi frigidere,ma[ini de sp`lat sau aragazuri, cre[teriscul \mboln`virilor \n rândul popula]ieirurale, m`rind gradul de expunere aacestora la bolile infec]ioase.

3 3

O parte important` din finan]areaoferit` prin programul SAPARD, adic`438.776.179 Euro, a fost dedicat`dezvolt`rii infrastructurii rurale.Num`rul estimat de proiecte este de 700[i acoper` 900 de comune, de acesteabeneficiind 342.000 de locuitori dinmediul rural. Drumurile din zona rural`,sistemele de furnizare a apei potabile [isistemele de canalizare \n mediul ruralsunt cele trei tipuri de infrastructuri carevor fi finan]ate prin programul SAPARD,iar raportul dintre aceste trei tipuridiferite de infrastructur` este de 50%-30%-20%. Prin lucr`rile ocazionate deexecutarea acestor proiecte deinfrastructur` rural` se vor crea 14.000de locuri de munc` temporare [i seestimeaz` c`, dup` finalizareaproiectelor, se vor crea 1.400 de noilocuri de munc` permanente, aferenteserviciilor de \ntre]inere [i administrarea facilit`]ilor nou create.

Furnizarea de energie electric` estesingura utilitate public` ce acoper`\ntreaga zon` rural`; toate cele 2.688 de

comune sunt conectate la re]eaua dedistribu]ie a energiei electrice. Gradul deacoperire \n ceea ce prive[te furnizareade energie a crescut recent de la 96,4%la 98,5%, ca urmare a unui programpublic de electrificare, astfel \ncât numaigospod`riile izolate din zonele pu]inpopulate nu sunt conectate la re]eaua defurnizare a energiei electrice. Programulde electrificare din mediul rural s-adesf`[urat \ntre anii 1950 [i 1970 [i, caurmare, majoritatea re]elelor sunt vechi[i trebuie modernizate. Altfel, calitateaadecvat` a serviciilor de furnizare aenergiei electrice \n zonele rurale nueste garantat`, din cauza varia]iilor deintensitate a energiei electrice \n re]easau a frecventelor c`deri de tensiune.

Re]eaua de distribu]ie a gazelornaturale este subdezvoltat` \nmajoritatea zonelor rurale. De[i \nultimii ani re]elele au fost extinse \nspecial \n zonele rurale din vecin`tateamarilor ora[e, numai 697 de sate (5%)sunt conectate la re]eaua de distribu]ie agazelor naturale. |n aceste condi]ii, mai

3 4

Tabelul 7. Discrepan]ele dintre mediu urban [i cel rural din punctul de vedere al dot`rilor din gospod`rie,serviciilor pentru comunitate [i serviciilor pentru consumatori, 2002 (% din gospod`rii)

Mediu rural Mediul urbanDot`ri din gospod`rie

F`r` baie 84 13F`r` toalet` 68 8F`r` sistem de furnizare a apei calde 86 15

Servicii pentru comunitateF`r` servicii locale de îngrijire a s`n`t`]ii 15 0F`r` farmacie local` 40 0F`r` po[t` local` 16 0F`r` centru cultural / de divertisment 25 2

Bunuri de folosin]` îndelungat`F`r` frigider 34 11F`r` aragaz 27 4F`r` ma[in` de sp`lat 67 28

Sursa: Compila]ie din Cercetarea privind condi]iile de via]` (ACOVI 2002) [i estim`rile B`ncii Na]ionale bazate pecercetarea privind bugetul gospod`riilor (ABF 2002)

mult de 90% dintre gospod`riile ruralefolosesc sobe cu lemne pentru \nc`lzire[i 43% sunt obligate s` foloseasc`ma[ini de g`tit pe baz` de lemn saumotorin`. |n anul 1998, alte 67 decomune au fost conectate la re]eaua dedistribu]ie a gazelor naturale, \ns` nupentru uz gospod`resc, ci pentruconsum industrial.

Domeniul telecomunica]iilor acoper`\n prezent serviciile de telefonie,televiziune prin cablu, calculatoare [iInternet. Din toate aceste puncte devedere, infrastructura aferent` serviciilorde telecomunica]ii din mediul rural estepu]in dezvoltat`. |n general, serviciile detelefonie fix` din România sunt modeste\n compara]ie cu ]`rile Central [i EstEuropene (CEE). |n România exist` 39 delinii telefonice la 100 de locuitori, \ncompara]ie cu o medie de 45 \n CEE. Lasfâr[itul anului 2001, existau 18 posturitelefonice la 100 de locuitori, respectiv50 la 100 de gospod`rii. Rata depenetrare a telecomunica]iilor fixe, demai pu]in de 20%, comparat` cu omedie de 36% \n ]`rile aflate \n etapafinal` a ader`rii, plaseaz` România pepenultimul loc \n statisticile din 2001.Rata de penetrare a telefoniei fixe \nspa]iul rural este de numai 10 linii la 100locuitori. Exist` de asemeneadiscrepan]e majore \ntre mediul urban [icel rural. Numai 1.160 de comunedispun de servicii de telefonie (43%dintre comune). Din punctul de vedereal abonamentelor telefonice, \n 2001,rata era de 5,6 la 100 de locuitori \nzona rural`, \n compara]ie cu 39,5 la100 de locuitori \n mediul urban.

Cu toate acestea, \n România s-a\nregistrat o penetrare extrem de rapid`a telefoniei mobile, care compenseaz`\ntr-o anumit` m`sur` rata sc`zut` depenetrare a telefoniei fixe din mediulrural. Concuren]a acerb` din domeniultelefoniei mobile a dus la o rat` decre[tere mai mare de 100% \ntre anii1999 [i 2001, superioar` fa]` de mediala nivelul UE (73% \n august 2001),ajungând la 18 linii de telefonie mobil`la 100 de locuitori. Aceasta se datoreaz`par]ial accesului limitat al popula]iei laserviciile de telefonie fix`. |n prezent, pepia]a româneasc` exist` 4 operatori detelefonie mobil`, \ns` serviciile detelefonie mobil` nu acoper` \ntreagasuprafa]` a ]`rii. Mai sunt \nc` multe„zone moarte”, majoritatea dintreacestea fiind zone rurale izolate.

De[i televiziunea prin cablu a\nregistrat o evolu]ie ascendent` \nRomânia dup` liberalizarea acestorservicii din 1992, \nregistrându-seaproximativ 2,2 milioane deabonamente \n 2001, rata de penetrare\n mediul rural este \nc` sc`zut`.Accesul la serviciile normale de radio [iteleviziune este limitat din cauzaproblemelor de ordin tehnologic [i rateisc`zute de penetrare a televiziunii princablu. |n 1999, pentru 1000 de locuitori,existau numai 96 de abonamente radio[i 129 de abonamente de televiziune (\ncompara]ie cu 215 la 1000 de locuitori\n mediul urban). Accesul redus alpopula]iei rurale la mijloacele modernede comunica]ie \nseamn` un acceslimitat la informa]ie [i la o educa]ieadecvat`.

3 5

Din punct de vedere istoric, \n toate]`rile, zonele rurale au fost cele din urm`care au avut acces la investi]ii \ninfrastructura de telecomunica]ii. Costuldeservirii gospod`riei rurale cu servicii detelecomunica]ii a fost \ntotdeauna maimare decât \n cazul unei gospod`riiurbane. |n viitorul previzibil, acest costmai mare va r`mâne o realitateeconomic`. Densitatea popula]ieireprezint` un factor critic pentru costulfurniz`rii de servicii, deoarece costurilepentru serviciile de telecomunica]ii sunt\mp`r]ite \ntre gospod`rii. Implica]iileeconomice ale furniz`rii de comunica]ii [iinforma]ii pentru mediul rural r`mânvalabile indiferent dac` "ultimul kilometru"se parcurge prin servicii tradi]ionale detelefonie (prin cabluri de cupru), telefonieprin cablu sau servicii f`r` fir.

Ne putem \ntreba dac` investi]iile \ninfrastructura rural` se justific`.Progresul economic genereaz` o cererecrescând` pentru „ruralitate” deoareceoamenii cer spa]ii din ce \n ce mai multe[i mai bune \n care s` munceasc` [i s` sedeconecteze. De aceea, discrepan]aprivind infrastructura fizic` din mediulrural reprezint` o provocare major` lanivel na]ional [i o constrângere critic`pentru integrarea \ntr-o UniuneEuropean` extins`, aspecte care trebuies` fie solu]ionate la nivel politic. Faptulc` or`[enii \[i stabilesc re[edin]esecundare \n zonele rurale poate cre[tepresiunea asupra administra]iei \n sensulextinderii infrastructurii publice rurale,\ns` [i al cre[terii masei critice agospod`riilor capabile s` pl`teasc`pentru astfel de servicii \n zonele rurale.

3 6

3.2 Infrastructura social`

Infrastructura educa]iei. Educa]ia [iinstruirea for]ei de munc` sunt esen]ialepentru a ajuta comunit`]ile rurale s` cultiveperforman]a \n economia rural`. La fel ca\n cazul infrastructurii fizice, exist`discrepan]e vizibile \n infrastructura social`din mediu rural. De[i num`rul de [coliprimare din zona rural` dep`[e[te nevoilepopula]iei, calitatea actului educa]ionaleste mai sc`zut` atât din cauzainfrastructurii din sistemul de educa]ie, cât[i a nivelului de calificare a personalului.Majoritatea [colilor au nevoie de reabilitare[i de noi sedii, dar [i de materiale didactice.

|n majoritatea comunelor, (aproximativ90%) procesul educa]ional se desf`[oar`

cel mult pân` la nivel de gimnaziu (\nmulte cazuri, numai pân` la nivelul cicluluiprimar). Educa]ia liceal` [i post-liceal` esteredus` \n zonele rurale. Aceasta estedisponibil` numai \n câteva comune (2-7)la nivelul fiec`rui jude]. De aceea, numai\n 173 de comune (6,5%) procesuleduca]ional se desf`[oar` de la nivel degr`dini]` la nivel liceal ori post-liceal.

Condi]iile de via]` \n mediul rural nusunt atractive pentru personaluldidactic [i astfel, \n multe din zoneleslab dezvoltate, personalul didacticcalificat pleac` din mediul rural, fiind\nlocuit de personal cu o calificarenecorespunz`toare.16)

16) regiuni a c`ror dezvoltare este ramas` \n urm`. Regiuni din clasificarea NUT II, al c`ror PIB/locuitoreste sub 75% din media comunit`]ii.

3 7

S`n`tate. Zona rural` beneficiaz` deasisten]` medical` [i sanitar` la un nivelsc`zut \n compara]ie cu nivelul\nregistrat \n mediul urban. |nmajoritatea comunelor se ofer` numaiservicii sanitare primare. Pentru serviciilespecializate, locuitorii din mediul ruraltrebuie s` apeleze la serviciile medicaledin ora[e. Calitatea actului medical \nmediul rural este relativ joas`, \nprincipal din cauza slabei dot`ri cu spa]ii[i aparatur` medical`, de obicei vechesau chiar inexistent`.

Calitatea serviciilor de \ngrijre as`n`t`]ii \n zona rural` este \n generalafectat` de lipsa de personal calificatcare lucreaz` \n mediul rural, num`rulde doctori fiind insuficient pentru aasigura servicii de calitate pentrulocuitorii din aceste zone. Num`rul depersoane deservite de un doctor este de

6 ori mai mare \n mediul rural decât \ncel urban (1.678 persoane / doctor \nmediul rural fa]` de 292 persoane /doctor \n mediul urban).

Numai \n 322 de comune (12% dintotal, amplasate \n special \n vecin`tateaora[elor) num`rul de medici acoper` \nmod corespunz`tor num`rul de locuitori(un medic la 600 de locuitori). |n 378 decomune (14%) un medic ofer` servicii \ndomeniu la mai mult de 3.500 delocuitori, \n timp ce \n 148 de comune(6%) nu exist` nici un medic. Partea deest a ]`rii este regiunea cea mai afectat`de lipsa de personal medical. Una dintreconsecin]ele directe ale slabei calit`]i aserviciilor medicale este faptul c`speran]a medie de via]` este cu 2 animai mic` \n mediul rural, rata demortalitate infantil` fiind mult mai maredecât \n mediul urban.

4. Diversificarea economiei rurale

Dezoltarea economic` [i social` aspa]iului rural nu mai este sinonim` cudezvoltarea agricol`. |n vestul Europeiagricultura nu mai reprezint` o surs` dedezvoltare economic` iar expansiuneaagriculturii a fost temperat` prinadoptarea politicilor comunitare vizândreducerea supraproduc]iei, alinierea lapre]urile pie]ei mondiale [i integrareaelementelor de protec]ia mediului \n

programele de sprijinire a fermierilor. |nmajoritatea ]`rilor dezvoltate,diversificarea economiei rurale a devenitun obiectiv cheie al politicii publice.Agenda 2000 a Uniunii Europene \npartea dedicat` agriculturii, precum [ireformele politicii agricole comune (PAC)ce au urmat, pun un accent deosebit pedezvoltarea rural`, definind-o ca cel de-aldoilea pilon al PAC.

4.1. Nevoia unui concept nou al politicii rurale \n România

Inainte de 1990 dezvoltarea spa]iuluirural nu a reprezentat o prioritate peagenda guvernului Romaniei. |n afar` deprogramul na]ional de electrificare a satelor[i un program ira]ional de sistematizare a

satelor având drept scop grupareacomunit`]ilor rurale \n sate mai concentrate(uneori prin demolarea satului românesctradi]ional [i concentrarea popula]iei satului\n cateva blocuri de apartamente),

fostul regim politic nu a acordat aten]ienevoilor de dezvoltare ale spa]iului rural.In ideologia comunist`, satul era perceputca un rezervor de for]` de munc` [i osurs` de alimente [i materii prime ieftinepentru expansiunea economiei urbane.Dezvoltarea zonelor rurale a fost\ntâmpl`toare [i aproape exclusiv bazat`pe un model exogen de dezvoltare undepricipalele for]e ale dezvolt`rii emanaudin exteriorul spa]iului rural. Principiul debaz` al acestui model era economia descar` [i concentrarea. For]a dinamic` erareprezentat` de polii de dezvoltare urban`cu accent pe \ncurajarea mobilit`]ii for]eide munc` din rural \n urban.

Preocup`rile pentru politici dedezvoltare rural` sunt relative recente \nRomania, stimulate \n special deprogramele finan]ate de institu]iilefinanciare interna]ionale (IFI) [i de nevoia deconvergen]` cu politicile Uniunii Europene.Un determinat major pentru introducereadezvolt`rii rurale pe agenda guvernuluiRomâniei a fost programul SAPARD.

De[i ast`zi dezvoltarea rural` a devenitparte component` a politicii publice,ac]iunile pentru diversificarea economieirurale nu se reg`sesc \nc` pe lista m`surilorfinan]ate de la bugetul public. Accentulcontinu` sa fie aproape \n exclusivitate pem`surile de sprijinire a produc]iei agricole(graficul 4). |n ultimul deceniu politicaagricol` româneasc` s-a caracterizat printr-un grad ridicat the impreviziune, schimbarifracvente [i ajust`ri de parcurs. Sistemul desubven]ionare al agriculturii a fost rescrisaproape \n fiecare an, cu schimb`ri noiuneori introduse chiar \n cursul anului \ncare a fost stabilit. Singurul factor constantal politicii agricole române[ti a fostpreocuparea de a compensa prin diferitepl`ti directe sau indirecte de la bugetul destat lipsa capitalului de lucru necesarrelu`rii ciclului de produc]ie. Experien]aromâneasc` de 14 ani de politic` agricol`bazat` pe spijinirea inputurilor/produc]ieinu s-a dovedit nici prea eficient` [i nici nua r`spuns problemelor [i situa]iilorcomplexe ale popula]iei [i economieirurale.

3 8

Sursa: Min Ag; PSE de la OECD

Aderarea la UE las` o marj` mic` demanevr` continu`rii formelor actuale desubven]ionare a agriculturii datorit` adou` motive cel putin: i) cele mai multeprograme de ajutor de stat aplicate \nprezent \n agricultura româneasc` suntincompatibile cu acquis-ul comunitar \ndomeniul ajutorului de stat \n agricultur`[i \n consecin]` vor trebui eliminate\nainte de aderare; ii) multe din acesteprograme de ajutor nu au ca obiectivproblema cheie a agriculturii române[ti,[i anume, consolidarea exploata]iiloragricole. La momentul ader`rii Româniatrebuie s` adopte pe deplin PAC [i s`abandoneze programele na]ionale desubven]ionare. Experien]a celor dou`precedente extinderi ale UE arat` c`programele de sprijin \n domeniuldezvolt`rii rurale au mult mai multe[anse s` fie listate [i recunoscute dreptajutoare de stat existente \nainteaader`rii deoarece acestea nu perturb`comer]ul \ntre statele membre. Formelede sprijin ale PAC vizeaz` \n specialvenitul rural [i dezvoltarea rural` maidegrab` decât subven]ionareaproduselor agricole. Popula]ia rural`trebuie s` se obijnuieasc` cu aceast`politic`, de preferat \nainteamomentului ader`rii.

Perioada de timp r`mas` pân` laaderare ar trebui valorificat` pentrucorectarea deficien]elor actualei politiciagricole, fiind momentul propice pentruo noua dezbatere na]ional` referitoare lapolitica pentru comunit`]ile rurale.Experien]a ]`rilor cu tradi]ie \n politicaagricol` arat` c` politicile agricole sereformeaz` mai u[or dac` acestea sunt

de dat` relativ mai recent` [i \nconsecin]` incomplet \nr`d`cinate \nstructura costurilor sectorului, dar [idac` reformarea lor se face pe fondulunei reforme economice generale.Astfel, politica agricol` româneasc`relativ tân`r` [i schimbarea ei \ncontextul reformei economice generaleactuale [i al ader`rii nu vor puneprobleme deosebite oamenilor politici \ndistan]area de formele actuale aleajutorului de stat \n agricultur`.

Chiar [i f`r` aderarea la UE sectorulagricol din România va fi confruntat dince \n ce mai mult cu for]eleconcuren]iale ale unei economiiglobalizate. Deja \n 2000 OCDErecomanda României o schimbare deobiectiv al politicii de la accentultradi]ional pus pe cre[terea produc]iei, larestructurarea [i modernizarea \n scopulcre[terii competitivit`]ii. Acest lucrupoate fi ob]inut numai prin politici cares` faciliteze reorganizarea structural` aagriculturii care s` permit` fermelorineficiente s` \nceteze activitatea [i prineliminarea obstacolelor din caleaexpansiunii fermelor noi mai eficiente,\nso]it` de o diversificare a economieirurale care s` absoarb` for]a de munc`excesiv` disponibilizat` din agricultur`.

Este important ca politica rural` s`investeasc` \n economia rural` \n senslarg pentru a genera locuri de munc` [icondi]ii de via]` necesare men]ineriipopula]ie rurale, \n special a tinerilor [ifemeilor [i s` permit` celor vârstnici s`p`r`seasc` activit`]ile agricole. Acest tipde politic` trebuie pus` \n aplicare prin

3 9

parteneriatul dintre organiza]iile publice[i private. Procesul de dezvoltare trebuies` acopere nevoile economice,educa]ionale, de s`n`tate [i culturale alecomunit`]ilor rurale.

Formularea [i aplicarea unei astfel depolitici cu o sfer` atât de cuprinz`toarear trebui f`cut` sub coordonarea unuicomitet interminiterial de genul celuifolosit \n cazul integr`rii europene.Ministerul Agriulturii, P`durilor [iDezvolt`rii Rurale are juca rolul deini]iator iar m`surile propuse ar fidiscutate cu celelalte ministere implicate.Decizia politic` ar apar]ine guvernuluiiar coeren]a propunerilor ar trebuiasigurate de comitetul interministerial dedezvoltare rural`. Rolul de coordonator

al acestei politici deriv` [i dindesemnarea MAPDR drept Autoritate deManagement al Programului Opera]ionalSectorial pentru Agricultur`, DezvoltareRural` [i Pescuit.

Modelul European al politicii dedezvoltare rural` este bazat pe o abordareendogen`. Principiul de baz` al acestuimodel const` \n sprijinirea pe resurseleinterne ale unei zone (naturale, umane [iculturale). For]a dinamic` o constituieini]iativa local` [i \ntreprinderea. Nouafunc]ie a spa]iilor rurale const` \ntr-oeconomie de servicii diversificate \n timpce problema principal` a dezvolt`riir`mâne capacitatea limitat` a zonelor [igrupurilor sociale de participare laactivitatea economic` [i la dezvoltare.

4 0

4.2 Dezvoltarea de ocupa]ii alternative \n zonele rurale

|n situa]ia actual` de ocupare a for]eide munc` un principiu corect de\nlocuire a for]ei de munc` \nagricultur` ar fi ca num`rul noilor veni]i\n activitatea agricol` s` fie mult maimic decât num`rul celor care p`r`sescactivitatea agricol` prin pensionare,migrare, sau moarte. Num`rul [istructura de vârst` al popula]iei activedin România nu justific` \nc` politicicare s` urmareasc` instalarea de tinerifermieri, ci mai degrab` de descurajare atinerilor s` opteze pentru activit`]iagricole prin oferirea unor oportunit`]ialternative de angajare. In consecin]`propunerea recent` a guvernului deinstituire a unei prime de instalare [i aunor avantaje pentru atragerea de tinerifermieri \n agricultur` ar trebui rev`zut`.Politicile de instalare a tinerilor fermierisunt aplicate de ]`rile unde rata natural`

a \nlocuirii nu mai asigur` o \nlocuirenatural` a fermierilor [i deci estenecesar` interven]ia guvernului. Acestgen de politic` apare uneori [i ca omasur` pereche cu pensionareaanticipat` \n scopul asigur`rii unuidinamism sectorului agricol printr-o\ncurajare a fermierilor b`trâni s`cedeze locul lor tinerilor fermieri caredoresc s` intre \n aceast` activitate.

Diversificarea economiei rurale este oproblema cheie pentru succesul oric`reipolitici de dezvoltare rural` [i \n modparticular pentru Romania. Ruralitateanu constituie \n sine un obstacol pentrucrearea de locuri de munc`. Experien]astatelor membre ale UE demonstreaz`c` succesul unei regiuni ruraledinamice nu se bazeaz` pe nici ocombina]ie special` intersectorial`.

4 1

Dezvoltarea economic` a comunit`]ilorrurale depinde \n mare m`sur` deaceea[i factori ca [i dezvoltarea urban`:locuri de munc` bine pl`tite, acces laserviciile critice precum educa]ie,s`n`tate, tehnologie, transport [itelecomunica]ii [i de un mediu naturaldurabil. Spa]iul rural ofer` uneleavantaje \n plus precum: for]a de munc`abundent` [i mai ieftin`, suprafe]e deconstruit mult mai ieftine, un cost alvie]ii mai sc`zut, mai pu]in` aglomera]ie[i un stil de via]` mai lini[tit.

|n anii care vin, capacitatea spa]iuluirural de a men]ine ori creea locuri demunc` va avea un impact major asupraratei [omajului [i/sau a fluxurilor migratorii.Cre[terea presiunii pe pia]a muncii va fiimportant` \n cazul \n care procesul de

consolidare a exploata]iilor agricole va\ncepe [i \n consecin]` crearea de locuri demunc` alternative [i fluxurile migratorii vortrebui gestionate cu grij`. M`surile vizânddiminuarea num`rului fermelor de semi-subzisten]` [i a func]iei lor de protec]iesocial` pot fi contraproductive \n modparticular dac` nu sunt create ocupa]iialternative sau nu sunt asigurate alte m`suride protec]ie sociala.

Trei aspecte sunt esen]iale pentrudiversificarea economiei rurale: i) investi]iade capital pentru dezvoltarea afacerilor \nspa]iul rural; ii) conversia for]ei de munc`agricol` [i calificarea pentru a corespundenoilor oportunit`]i de angajare [i iii)infrastructura de baz` necesar` instal`riialtor activit`]i economice (transporturi [itelecomunica]ii, apa curent`, canal, etc.).

4.2.1 Investi]ii \n activit`]i economice alternative

Finan]area rural` este esen]ial` pentrucrearea de locuri de munc` \n zonelerurale. In teorie \ntr-o economie de pia]`func]ional`, sistemul financiar ruralcanalizeaz` resursele financiare de lacei ce economisesc c`tre cei ceinvestesc pe o perioad` de timp \nschimbul unei dobânzi. Economisirea \nzona rural` este foarte slab` atâta timpcât nivelul venitului rural este multinferior mediei venitului pe economiedeoarece tranzi]ia economic` \nRomania a fost \nso]it` de o expansiunerapid` a s`r`ciei \n zona rural`.

Veniturile \n ruralZona rural` continu` s` r`mân` mult

\n urma nivelului general din ]ar` \nceea ce prive[te veniturile. In 2001

venitul pe cap de locuitor \n mediulrural a fost cu 27% sub nivelul venituluidin mediul urban, iar acest ecart acontinuat s` creasc` de la numai 5% \n1997. S`r`cia este astfel o problem`major` a comunit`]ilor rurale. In 2002,riscul relativ de s`r`cire \n mediul ruralera de mai mult dou` ori mai maredecât riscul de s`r`cire \n mediulurban, adic` 42% din locuitorii dinmediul rural \n compara]ie cu numai18% pentru locuitorii din mediulurban. In consecin]`, gospod`riilerurale depind \n mult mai mare m`sur`de veniturile \n natur`: 46% din venitultotal al gospod`riei din mediul ruralderiv` din surse de venit \n natur` \ncompara]ie cu numai 12% pentrugospod`riile urbane.

Astfel, 25% din cei s`raci suntreprezenta]i de fermierii pe cont propriu,\n compara]ie cu numai 15% din totalulpopula]iei. Mul]i din cei cu activitateproprie \n agricultur` sunt reprezenta]i defermele de semi-subzisten]`, iar multegospod`rii din acest grup sunt conduse depensionari. In timp ce partea gospod`riiloragricole aflate \n s`r`cie extrem` a crescut\n ultimii ani, pensionarii au fost cumvamai bine proteja]i prin programe deprotec]ie social` mai bine direc]ionate.

In concluzie, nivelul veniturilor ruraleactuale, care abia dac` acoper` nevoile debaz`, este foarte pu]in probabil s` generezeorice rat` de economisire care ar putea fiinvestit` \n afaceri \n zona rural`. Cu toateacestea, potrivit unor estim`ri recente,sumele transferate din str`in`tate de c`trefor]a de munc` migrat` temporar reprezint`o economisire important` care ar putea fireorientat` c`tre investi]ii productive maidegrab` decât pentru consum.

Exper]ii estimeaz` un impact pozitivasupra veniturilor agricultorilor dup`aderare datorit` cre[terii pre]urilorproduselor agricole c`tre nivelul din UE-15, a pl`]ilor directe, dar [i a cre[teriiveniturilor fermei datorit` cre[teriiproductivit`]ii, al progresului tehnologic[i altor schimb`ri. Politicile dedezvoltare rural` [i fondurile disponibiledup` aderarea la UE, cel mai probabilvor accelera posibilit`]ile de generare devenituri din activit`]ile neagricole.

Finan]area rural` disponibil`Este bine cunoscut c` \n România

sistemul bancar nu este \nc` foarte

interesat s` finan]eze afacerile dinmediul rural. Afacerile din mediul ruralsunt \n general percepute de sistemulbancar drept clien]i cu risc \nalt [i \nconsecin]` acestea sunt confruntate cucereri suplimentare de garan]ii [i costurifinanciare superioare pentru\mprumuturi. De asemenea exist` otendin]` a sectorului bancar de reducerea activit`]ii \n mediul rural datorit`profitabilit`]ii sc`zute. Aceste problemeagraveaz` situa]ia financiar` aoperatorilor [i \n consecin]` \ngreuneaz`dezvoltarea economic` \n mediul rural.

Ezitarea b`ncilor comerciale de aopera \n mediul rural ar fi trebuit s`confere o oportunitate cooperativelor decredit s` ocupe repede aceast` ni[` depia]`. Din nefericire lucrurile nu staua[a. Din cele 10 cooperative de creditcare au cerut autorizarea B`nciiNa]ionale, potrivit ordonan]eiGuvernamentale 97/2000 numai osingur` re]ea cooparatist` (Creditcoop)care are circa 500 de filiale a fostautorizat`. Restul de 9 nu au \ndeplinitfie cerin]ele de capital, fie cele deacoperire geografic`, ori ambele. Chiar[i Creditcoop de]ine cea mai mare partea filialelor sale \n ora[e unde nu potconcura cu succes b`ncile comerciale.O problem` deosebit` o \ntâmpin` Casade Economii [i Consemna]iuni CEC careare circa 1500 agen]ii, cele mai multedintre ele operând (cu activitate redus`sau ineficient`) \n mediul rural. Oricepoten]ial cump`r`tor al CEC cel maiprobabil va renun]a la aceste agen]ii dinmediul rural. Totu[i, pentru ca zonelerurale s` dispun` de o oarecare

4 2

acoperire cu servicii bancare, opropunere interesant` ar fi ca acesteagen]ii CEC ce ar fi sortite dispari]iei s`se constituie \ntr-o re]ea de cooperativede credit care s` concureze Creditcoop.

Resursele financiare rurale existente\naintea ader`rii. Activitatea limitat`bancar` din ruralul românesc, a fostpar]ial compensat` de importanteresurse de finan]are (3 258,96 milioaneUSD) oferite printr-un num`r mare deprograme de finan]are (tabelul 8) dec`tre UE [i al]i donatori interna]ionalicare sunt deja opera]ionale de la\nceputul anilor 2000 [i care \n cea maimare parte a lor sunt disponibile pân` \n2009 cele mai multe având ca dat` decontractare anul 2006. Contribu]ia net`a donatorilor interna]ionali la acesteprograme se ridic` la 1 672,37 milioaneUSD la care se adaug` 1 556,30milioane USD co-finantare nationala cetrebuie asigurata fie de la bugetul public(na]ional sau local) fie contribu]ieprivat`. Cel mai important program de

dezvoltare rural` \n derulare SAPARDnecesit` o contribu]ie public` na]ional`de 366 milioane USD [i de 813 milioaneUSD contribu]ii private. Asigurareacofinan]`rii na]ionale se dovede[te a fideja o problem` datorit` surselor devenit limitate ale comunit`]ilor rurale, deexisten]` acestei p`r]i depinzândeliberarea p`r]ii comunitare aproiectelor aprobate [i executate. Treiprograme de \mprumut ale B`nciiMondiale sunt destinate s`complementeze finan]area SAPARD(Proiectul de Dezvoltare Rural`,Proiectul de Finan]are Rural` [i Proiectulde Dezvoltare a P`durilor) darcomplementaritatea \mprumuturilor dela Banca Mondial` nu este automat` [inu exist` un mecanism pus la punct cares` combine cele dou` instrumentefinanciare (SAPARD [i \mprumuturile dela Banca Mondial`) pentru finan]areaacelora[i proiecte [i \n consecin]`caracterul de complementaritate al\mprumuturilor B`ncii Mondiale estemai degrab` teoretic decât real.

4 3

Tabelul 8. Finantarea programelor de dezvoltare ruralaValoarea programului (milioane USD)Titlul programului Donator Durata

Total Donator** Contribu]ie*

Na]ional`Sapard EU 2000-2006 2,292.06 1,347.2 1,426.15Proiectul de Impadurire aterenurilor agricole degradate

IBRD n.a 13.76 13.76 0.00

Proiectul de reforma sireabilitatre a irigatiilor

IBRD 2003-2011 102.98 80 22.98

Proiectul de dezvoltare asilviculturii

IBRD 2002-2009 31.89 25 6.89

Proiectul de dezvoltare rural` IBRD 2002-2006 53.42 40 13.42Proiectul de fina]are rural` IBRD 2001-2006 147.61 80 67.61Proiectul de reabilitare asistemului rural de educatie

IBRD 2003-2009 91 60 31.00

Proiectul de control a poluariicauzate de agricultura

IBRD 2001-2007 10.80 5.15 5.65

Proiectul de dezvolatre a

mun]ilor Apuseni

IFAD 2000-2004 34.11 21.25 12.60

Total 3,258,96 1,672.37 1,556.30

* contribu]ia na]ional` însumeaz` atât partea din buget cât [i privat`** contribu]ia donatorului poate îmbrac` forma de dona]ie (subven]ie), împrumut sau ambele formeSursa: Compilate de autor din surse publice disponibile

Nivelul finan]`rii rurale va cre[te pemasur` ce data ader`rii se apropie. Pentrua ajuta institu]iile de intermedierefinanciar` s`-[i adapteze produsele [iprocedurile de evaluare a riscurilor lacircumstan]ele economiei rurale [i \nconsecin]` s` extind` disponibilit`]ile decreditare c`tre afacerile din mediul ruralla rate mai acceptabile, ComisiaEuropean`17) a decis s` deschid` o sub-component` \n cadrul Facilit`]ii Phare definan]are a IMM-urilor pentru a sprijinidezvoltarea capacit`]ii b`ncilor locale s`gestioneze credite c`tre fermieri [i miciafaceri rurale. Programul privindFacilitarea Finantarii IMM-urilorcombin` resurse puse la dispozi]ie deInstitu]iile Financiare Interna]ionale (IFI)

cu resurse nerambursabile Phare pentru aasigura stimulente b`ncilor [icompaniilor de leasing din ]`rile aderante[i candidate pentru extinderea ofertei lorde finan]are c`tre IMM-uri, incluzândferme agricole [i afaceri rurale.

Resursele financiare rurale dup`aderare. La \nceputul lunii februarie2004 Comisia European` a datpublicit`]ii propunerea de finan]arepentru negocierile de aderare cuRomânia [i Bulgaria care a fost adoptatade Consiliul European \n martie. Pachetulfinanciar propus (tabelul 9) se limiteaz` latrei ani (2007-2009) deoarece nu seexclude necesitatea unor ajust`ri noi cares` reflecte reformele viitoare.

4 4

Tabelul 9. Pachetul financiar pentru Romånia 2007-2009(milioane � in preturi 2004) 2007 2008 2009 Total

Aloca]ii financiare

Agricultura – m`suri de pia]` 249 244 239 732Agricultura – pl`]i directe 0 405 476 881Agricultura – dezvoltare rural` 606 808 1010 2424Sub-total agricultura 855 1457 1725 4037

Opera]iuni struturale 1399 1972 2603 5973

Politici interne existente * 244 248 252 744Dezvoltare institu]ional` * 26 17 8 52Sub-total Politici Interne 270 265 260 796

Total alocat 2524 3693 4588 10805

Pl`]i estimate 1124 2220 2864 6208

* orientativ.

17) Decizia Comisiei Europene din Decembrie 2003.

Acquis-ul privind m`surile de pia]`incluzând reformele din iulie 2003 vor fiaplicate \n totalitate de România dinprima zi dup` aderare. Aceste m`suri vorcosta 732 milioane ¤ pentru perioada2007-2009. Ca [i \n cazul ]`rilor aderantela 1 mai 2004 pl`]ile directe pentrufermieri vor fi introduse treptat de-a lungulunei perioade de 10 ani de la aderare\ncepând cu un nivel de 25% din nivelulactual al UE15. Bugetul prev`zut pentruaceast` component` \nsumeaz` 881milioane ¤ \ntre 2007-2009. Suprafa]a debaz`, randamentul de referin]`, cotele deproduc]ie [i pragurile na]ionale pentruschema de pl`]i unice vor fi determinatepe baza cifrelor de produc]ie dintr-operioad` de referin]` definite. De[i nivelulpl`]ilor directe aplicat noilor 10 satemembre \n 2007 va fi de 40% din nivelulUE15, acest nivel nu a fost oferit României[i Bulgariei deoarece Comisia consider`c` acordarea unor niveluri mai maripentru pl`]ile directe \n primii ani imediatdup` aderare va pune \n pericol procesulde restructurare [i consolidare aexploata]iilor. Restructurarea rapid` asectorului agricol [i alimentar necesit` unechilibru optim \ntre pl`]ile directe [im`surile de dezvoltare rural` [i de aceeaComisia propune o injectare masiv` defonduri \n economia rural`.

Pachetul pentru sprijinirea politiciide dezvoltare rural` \ntre 2007 [i 2009\nsumeaz` 2 242 milioane EURO. Laacest pachet financiar România va trebuis` adauge partea ei de cofinan]are careva ridica valoarea total` a pachetului lacirca 3000 milioane ¤. In timp ce pentruac]iunile structurale [i dezvoltarea rural`

\n primii trei ani de la aderare bugetulalocat va ramâne fix, aloca]iile \n cadrulfiec`rui capitol bugetar precum [i scopul[i natura interven]iilor vor fi determinatepe baza regulilor existente sau a unorreguli noi rezultate \n urma reformelorpoliticilor adoptate \ntre timp.

Bine\n]eles c`, totalul bugetului alocatRomâniei incluzând opera]iunilestructurale de 10.8 miliarde ¤ pentruperioada 2007-2009 nu va fi cheltuitintegral \n aceea[i perioad`. Pe bazemetodologiei agreate de statele membrepentru estimarea pl`]ilor \n cazul celorzece noi state membre \n perioada 2004-2006 se estimeaz` un volum al pl`]ilordin acest buget de 6.2 miliarde EURO.

Cheltuielile pe cap de locuitor \n2009 (al treilea an de la aderare) suntestimate la 205 EURO. Pentrucompara]ie \n cele zece noi statemembre \n 2006 (al treilea an de laaderare) vor fi de 225 EURO. Totu[itrebuie luat \n calcul c` din punct devedere al procentului din PIB fondurilealocate României \n 2009 vor reprezenta7,1%din PIB-ul din acel an \n timp cemedia pentru cele zece noi statemembre va reprezenta mai pu]in dejum`tate, adic` numai 3,3%. Luând \nconsiderare diferen]ele \n ceea ceprive[te puterea de cump`rare, 1 Euro \nRomânia valoreaz` mai mult decât \norice parte a UE. Dac` deducem parteace reprezint` contribu]ia pe careRomânia o va avea de pl`tit la bugetulUE care este estimat` la circa 1% din PIBna]ional, România va fi un primitor netde fonduri comunitare.

4 5

4 6

O problem` ce merit` o aten]iedeosebit` când vorbim de activit`]ieconomice alternative \n mediul ruraleste de a identifica ce fel de activit`]i au\ntr-adev`r o [ans` real` de dezvoltare [icreare de locuri de munc` pentru acompensa reducerea ocup`rii \nagricultur`. Nici un sector singur nuofer` solu]ii pentru problemeleeconomice ale mediului rural. In prim`instan]` aten]ia trebuie \ndreptat` c`treactivit`]ile legate de agricultur` [iruralitate. Deocamdat`, spa]iul ruralcontinu` s` produc` \n principalproduse agricole \n timp ce activit`]iledin amonte [i din avalul agriculturii suntlocalizate cu prec`dere \n ora[e(furnizarea de materii prime, depozite [iprocesare, serviciile pentru agricultur`).

Dezvoltarea afacerilor \n Româniarelev` o mare diferen]` \ntre cele dou`medii, urban [i rural. In general, gradulde \ncepere a unei noi afaceri \nRomânia \n anul 2000 arat` c` spiritulantreprenorial nu este foarte dezvoltat,judecând dup` o medie de 1,5 noiafaceri la 1000 locuitori [i o medie de2,9 angaja]i. Dac` compar`m cele dou`zone atunci apar diferen]e marcante\ntre num`rul de noi afaceri \n mediulurban de 28 902 [i numai 4 739 \nmediul rural. |nceperea unei afeceri se\ntâmpl` cu o frecven]` mult mai mic`decât media na]ional` \n toate zonelerurale [i regiunile s`race. Acest lucru arputea fi explicat prin lipsa\ntreprinz`torilor combinat cu un mediu

de afaceri mult mai s`rac. In concluzie\mbun`t`]irea condi]iilor pentru afaceri\n mediul ruaral este o condi]ie esen]ial`pentru generarea de activit`]i alternative\n spa]iul rural.

Sectorul agricol va r`mâne cucertitudine, pentru o perioad` de timp, celmai important contributor pentruactivitatea economic` [i viabilitateasocial` a spa]iului rural. Agriculturacontinu` s` ocupe o propor]iesemnificativ` a popula]iei rurale chiardac` num`rul celor ce lucreaz` \nagricultur` va sc`dea \n termeni relativi.Agricultura este, [i r`mâne [i \n viitor, unelement critic pentru s`n`tatea economieirurale, \n multe zone rurale reprezentândprincipala activitate economic`. |nconsecin]`, orice strategie coerent` dedezvoltare rural` va trebui s` se bazeze peexisten]a [i dezvoltarea unui sector agricols`n`tos. Pe de alt` parte, consolidareaexploata]iilor agricole se va produce \nmod natural numai dac` agricultura este oafacere profitabil` unde fermierii vorc`uta [i cu siguran]` vor g`si c`i decre[tere a dimensiunii exploata]iilor dac`mediul de afaceri este prietenos [ipermisiv, iar ei pot câ[tiga suficien]i banidin agricultur`. Profitabilitatea agriculturiieste de natur` s` genereze activit`]ieconomice conexe produc]iei agricole.

Sectorul comercial al agriculturii \ns`trebuie s` investeasc` [i s` serestructureze, reducând diferen]a decompetitivitate fa]` de agricultura UE.

4.2.2 Activit`]i economice noi care pot genera locuri de munc` \n zona rural`

Extinderea culturilor [i produseloragricole cu valoare adaugat` trebuie s`constituie o ]int` permanent` pentrucre[terea competitivit`]ii sectoruluicomercial agricol. Printre aceste culturitrebuiesc luate din ce \n ce mai mult \nconsiderare [i produc]ia de culturi pentrubio-energie. Cele 1-1.5 milioane ha deteren agricol l`sat necultivat \n fiecare anar putea fi utilizate cu succes pentruculturi energetice pe baz` de biomas`,bio-diesel sau pentru \mp`durire.

Aducerea re]elelor de distribu]ie \ndetaliu pentru materii prime agricole(pesticide, \ngra[aminte, furaje,medicamente de uz veterinar, ma[ini [iunelte, carburant, piese de schimb,etc.)aproape de activitatea agricol` \n mediulrural prezint` certe avantaje atât pentrufermieri cât [i pentru detaili[ti.Asemenea re]ele de distribu]ie [i serviciisunt \nc` rare \n satele [i comuneleromâne[ti, iar fermierii trebuie uneori s`le procure de la distan]` mare cu costurisuplimentare necesare.

Slaba performan]` a agriculturiiromâne[ti poate fi pus` par]ial [i peseama slabei disponibilitati a inputuriloragicole \n mediul rural. Utilizarea\ngr`[`mintelor chimice [i a ierbicidelora suferit un colaps \ntre 1989 si 2001 [ichiar [i ast`zi r`mâne \n medie subnivelul mediei din UE. Totusi, num`rulde tractoare, pluguri mecanice [icultivatoare ast`zi \l dep`[e[te pe cel din1989 [i cu certitudine pe cel din anii decriz` 1990-1999 datorit` printre altele [ipoliticii guvernului de subven]ionare aunei p`r]i din costul tractoarelor [i

ma[inilor agricole. In ciuda dezvolt`riiparcului de tractoare [i ma[ini agricole,serviciile de repara]ii [i \ntre]inere aleacestora nu au urmat aceea[i tendin]`. Inconsecin]`, asemenea servicii sunt \nc`foarte slab reprezentate \n economiarural` a satului românesc iar gradul deutilizare al acestor utilaje r`mâne sub-optim [i din aceast` cauz`. Este dea[teptat ca o cre[tere a gradului deprofitabilitate a fermelor s` genereze ocerere de astfel de servicii \n spa]iul rural.

In ]`rile cu agricultur` dezvoltat`asemenera servicii reprezint` o prezen]`cotidian` \n economia satului. Dac`consider`m c` astfel de servicii reprezint`de regul` o afacere de familie care poateasigura locuri de munc` pentru ambiimembri ai familiei [i c` astfel de serviciitrebuie s` existe \n fiecare localitate rural`din România apari]ia lor \n fiecare dincele 12 800 de sate ar putea asiguralocuri de munc` pentru cel pu]in 25 000de persoane din spa]iul rural.

Agroturismul [i turismul rural esteconsiderat o activitate alternativ` ce aavut impact [i care va continua s` sedezvolte \n spa]iul rural românescdatorit` frumuse]ii peisajelor, a uneip`r]i substan]iale a teritoriului rural ce sep`streaz` \nc` \n stare semi-natural`,ospitalit`]ii popula]iei din spa]iul rural [icontinu`rii [i p`str`rii unor importantetradi]ii [i obiceiuri care au disp`rut saunu au existat \n mediul urban. Spa]iulrural românesc este de asemenea bogat\n monumente naturale [i istorice.Totu[i, dezvoltarea turismului rural esteputernic dependent` de prezen]a

4 7

infrastructurii necesare de baz` precum[i a institu]iilor care s` sprijine turismul.In multe locuri din România aceste dou`condi]ii sunt afectate de lipsacapitalului. Multe localit`]i din zonelede munte [i deal [i de pe coasta M`riiNegre [i din Delta Dun`rii au devenitrecent noi destina]ii turisice datorit`dezvolt`rii agro-turimului [i turismuluirural \n ultimii ani.

Totu[i previziunile de cre[tereeconomic` oferite de turismul rural nutrebuiesc supra-estimate deoarece pia]aturismului este globalizat` [i puterniccompetitiva. Cel mai probabil numai \nanumite zone cu condi]ii favorabilepentru turismul rural aceast` activitatenou` va juca un rol \n diversificareaeconomiei rurale. Deocamdat` turismulrural s-a dezvoltat \n anumite zone demunte [i pe coasta m`rii (Bra[ov,Harghita, Sibiu, Maramure[, Suceava,Tulcea [i Constan]a). Ast`zi exist` circa4000 de case care ofer` servicii turistice(cazare [i mic dejun) din care 1965unit`]i sunt incluse \n re]ele organizatede turism precum ANTREC. Numai 1267dintre acestea sunt certificate [i\ndeplinesc condi]iile legale pe cândrestul necesit` anumite moderniz`ripentru a ob]ine clasificarea din parteaunui organism de certificare.

Prelucrarea alimentelor [ipromovarea alimentelor [i b`uturilorlocale tradi]ionale, incluzând aici [iprodusele agricole organice, esteconsiderat` o alt` activitate generatoarede venituri ce se poate dezvolta cusucces \n spa]iul rural. In timpul

economiei central planificate politicaguvernului a fost de a localiza fabricileprelucr`toare de alimente [i b`uturi \nzonele urbane. De aceea, cele mai multedin unit`]ile prelucratoare de alimente seg`sesc ast`zi \n ora[e. ProgramulSAPARD finanteaz` asemenea noiinvesti]ii numai dac` sunt amplasate \nspa]iul rural iar cele existente \n urbanpot eventual fi eligibile pentru finan]areSAPARD numai \n cazul modernizariipentru a fi aduse la standardeleeuropene. Exist` avantaje evidentepentru amplasarea noilor \ntreprinderide prelucare a alimentelor \n zonelerurale. Proximitatea materiilor prime areevidente efecte benefice asupra calit`]iiproduselor \n special \n sectorul laptelui,c`rnii [i legumelor. Costuri reduse detransport pentru materia prim`, dar [iterenul de construit mult mai ieftin [ifor]a de munc` abundent` [i mai ieftin`sunt câteva avantaje evidente oferite despa]iul rural pentru amplasareaindustriei de prelucrare a alimentelor [ib`uturilor pe când infrastruturasubdezvoltat`, slaba calificare a for]ei demunc` [i abilit`]i manageriale sc`zutepot fi enumerate printre dezavantaje.

Activitatea industriala nu este \ngeneral v`zut` ca o activitate ce se poateextinde pe scar` larg` \n zona rural` [ideci generatoare de venit \n ciudafaptului c` \n zonele rurale dinproximitatea marilor ora[e astfel deactivit`]i s-au instalat. Acestea sunt \ngeneral reprezentate de industria textil`[i a \mbr`c`mintei, \nc`l]`mintei [iprelucrarea lemnului. Totu[i acest gende activitate poate avea o importan]`

4 8

regional` \n special \n zona de vest a]`rii [i Transilvania unde aceste activit`]isunt mai frecvente iar investitorii str`inimult mai prezen]i.

Artizanatul este o activitate prezent`de mult timp \n spatiul rural românesc [icare se bazeaz` pe valorizarearesurselor locale (cânep`, in, r`chit`,argil`, lân`, lemn, etc,) Cooperativeleme[te[ug`re[ti specializate \n produc]iade artizanat existente \n regimul anterioraproape c` s-au desfiin]at, iar aceast`activitate a cunoscut un declin. Totu[i,activitatea de artizanat este \nc`prezent` \n multe zone rurale [i are \nc`poten]ial pentru extindere. Una dinproblemele continu`rii [i extinderiiacestei activit`]i este preg`tirea de noiartizani care s`-i \nlocuiasc` pe ceiactuali, \n majoritatea lor de vârste\naintate.

Silvicultura este prin natura ei oactivitate rural` cu beneficii directepentru comunit`]ile locale prin (i)dezvoltarea de planta]ii, (ii) prin efectulgenerator de servicii conexe, (iii) prinindustriile de prelucrare mergând de ladebitarea lemnului la industia demobile, (iv) turismul rural, (v) prinprotec]ia [i \mbog`]irea mediului. Investul Europei silvicultura constituie oalternativ` important` la activitateaagricol` [i o sursa important` de venitrezultând din primele pl`tite de UE dar[i din vânzarea cherestelei ob]inute. Dela \nceputul procesului de restituire ap`durilor exist` semne evidente dedeteriorare a managementului p`durilordar [i aplicarea unor practici

nes`n`toase de t`iere. Noii proprietaride p`duri, confrunta]i cu dificult`]ifinanciare, au \nceput s` taie imediatdup` restituire p`durile \ntr-un ritmalarmant. Acest fenomen nu a fostacompaniat de m`suri de conservare saude \mp`durire conducând la deteriorariserioase ale mediului. Ca urmare totalulsuprafe]ei \mp`durite al României este\n declin continuu.

Imp`duririle terenurilor abandonate,desp`durite sau degradate nu au devenit\nc` o practic` curent` \n România de[iguvernul recunoa[te gravitatea acestuifenomen \mpotriva c`ruia a luat numaiunele m`suri de combatere [i stopare at`ierilor ilegale. Imp`durirea terenuriloragricole de slab` calitate care de celemai multe ori nu sunt cultivate \n fiecarean nu constituie \nca o prioritate apoliticii publice române[ti. Astfel,instituirea unei politici sus]inute de\mp`durire poate avea beneficii \n egal`m`sur` pentru mediul [i economiana]ional` dar poate genera [i locuri demunc` \n spa]iul rural. Implicareafermierilor \n silvicultur` este din ce \nce mai important` \n UE [i trebuie s`devin` o particularitate [i pentru ruralulromânesc. Sprijinul din partea UE estedeja acordat \n acest sens prin programulSAPARD [i va fi continuat prin sprijinulfinanciar \n domeniul dezvolt`rii ruraledupa momentul ader`rii.

Silvicultura implic` nu numai plantarea[i recoltarea copacilor dar [i dezvoltareainfrastructurii de acces \n p`dure,transport [i prelucrarea lemnului brut atât\n sectorul industrial cât [i artizanal

4 9

precum [i alte activit`]i asociate,pepiniere, culegerea fructelor de p`dure,paza p`durilor, etc. Sectorul silvic estepoten]ial unul care va genera locuri demunc` [i surse alternative de venit.

Toate activit`]ile men]ionate mai susbeneficiaz` de sprijinul financiar alprogramelor finan]ate de donatoriiinterna]ionali. Cearea de noi locuri demunc` reprezint` unul din principaliiindicatorii de impact ai programuluiSAPARD. Astfel, este estimat c`programul SAPARD va genera circa 72000 de noi locuri de munc` [i vamen]ine \n condi]ii mult ameliorate alte68 250 de locuri de munc` (tabelul 10).Costul mediu lunar pentru locurile demunc` nou create sau pentru celeameliorate prin acest program deasisten]` financiar` este de 180 ¤.Comparat cu salariul mediu peeconomie \n România efectul imediat alsumelor alocate prin acest program esteevident. In afar` de locurile de munc`

create permanent de c`tre proiecteleSAPARD alte locuri de munc` vor figenerate temporar pe durata vie]iiproiectelor pentru implementareaproiectelor care \n marea lor majoritatevor fi localizate \n locurile de derulare aproiectelor adic` \n spa]iul rural.Num`rul total estimat al proiectelor cepot fi finan]ate de progarmul SAPARDeste de 23542 care poate \nsemna ca celpu]in pentru derularea acestor proiectese vor crea minimum tot atatea locuri demunc` pe durata de via]` a proiectelor.

In ciuda apari]iei de noi activit`]ieconomice \n spa]iul rural este totu[ipu]in probabil s` se creeze suficientelocuri de munc` \n zonele rurale pentru aabsorbi \ntreg excesul de popula]ie activa[i a reduce nivelul popula]iei activeocupate \n agricultur` la ]inta de 15%.Atât investi]iile locale cât [i dezvoltareaafacerilor locale necesare pentru creareade noi locuri de munc` nu sunt \nc`suficinte pentru asigurarea unui venit

5 0

Tabelul 10. Num`rul locurilor de munc` estimate a fi create sau ameliorate prinimplementarea programului SAPARD

Nrm`surii

Titlul m`surii Nr de proiecte Noi locuri demunc`

Locuri demunc`

ameliorate1.1 Prelucrarea [i comercializarea

produselor agricole [i de pescuit1,900 5,700 13,300

1.2 |mbun`t`]irea structurilor pentrucontrolul calit`]ii veterinare [i fitosanitare

178 600 2,900

2.1 Dezvoltarea [i îmbun`t`]irea infrestruturiirurale

700 1,40014,000*

-

2.2 Managementul resurselor de ap` 14 800*

3.1 Investi]iile în ferme 11,000 5,600 16,8003.2 Crearea grupurilor de produc`tori 500 480 17,0003.3 M`surile de agro-mediu 200 1,500 1,5003.4 Dezvoltarea [i diversificarea activit`]ilor

economice în rural7,000 21,000 14,000

3.5 Silvicultur` 1,700 2,750 2,7504.1 Îmbun`t`]irea înv`]`mântului profesional 350

TOTAL 23,542 53,830 68,250* Pe perioada de execu]ie a proiectelor

pentru \ntreaga for]` de munc` eliberat`din agricultur`. De acceea trebuie c`utatesolu]ii [i \n afara spa]iului rural.

Navetismul a fost o practic` de multstabilit` [i \n dezvoltare \n România\nainte de declinul activit`]ilor industrialedin anii ’90 care s-a diminuat substan]ial\n ultimii zece ani. Navetismul poatereprezenta \nc` o alternative \n special \nzonele rurale din preajma marilor ora[ecu activitate economic` \n cre[tere(Bucure[ti, Ploie[ti, Timi[oara, Sibiu).Persoanele tinere sunt mult mai dispuses` practice acest tip de ocupare decâtcele vârstnice, zilnic bazându-se petransportul public. Navetismul zilnic dinrural \n urban este \n special legat de

activitatea de construc]ii, industrie [iservicii. Existen]a trasportului public are omare importan]` pentru practicareanavetismului. Raportul costultransportului/salariul mediu lunar câ[tigatare o importan]` deosebit` \n optareapentru acceptarea unui loc de munc` \nurban pe baza navetei zilnice. In modtradi]ional naveti[tii continu` s` lucrezecu timp par]ial \n agricultur` dupa orelede serviciu [i deci aceast` solu]ie nuconduce neaparat la scaderea ratei deactivitate \n agricultura. Locurile demunc` sezoniere sunt si ele o alternativ`mai ales \n timpul verii [i toamnei cândfor]a de munc` rural` este angajatatemporar \n construc]ii sau recoltareaculturilor din alte zone.

5 1

4.2.3. Dezvoltarea IMM-urilor \n domenii neagricole

|n 2004, \n România activau circa405 000 IMM-uri (dintre care mai pu]inde un sfert \n mediul rural), cu un num`rtotal de 1950 000 angaja]i. Disparit`]iprofunde persist` \ntre zonele urbane [irurale \n ceea ce prive[te num`rul deIMM la 1000 locuitori. Astfel, dac`ora[ele au aproximativ 20 IMM/1000locuitori, zonele rurale au doar 9IMM/1000 locuitori, rezult`nd o mediena]ional` de 17,5 IMM/1000 locuitori,de trei ori mai mic` decât mediaeuropean`, de 52 IMM/1000 locuitori.Exist` dou` ra]iuni obiective [i unasubiectiv` pentru aceast` situa]ie: \nprimul rând, este dificil din punct devedere obiectiv a pretinde IMM-urilor s`se stabileasc` \n zone lipsite de cea maielementar` infrastructur` (drumuri, ap`[i canalizare etc.). Astfel, \nainte cainstitu]iile private s` se dezvolte, este

important s` existe un parteneriatpublic-privat pentru construireainfrastructurii necesare. |n cadrulprogramului SAPARD, atât re]eaua deap` cât [i cea de canalizare necesit`cofinan]are din partea comunit`]ilorlocale; mai mult, bran[area la re]eaimplic` faptul c` gospod`riile suntdispuse s` pl`teasc` pentru serviciulrespectiv. Drumurile sunt, la rândul lor,cofinan]ate de c`tre comunit`]ile locale,ar`tând c` ele \n]eleg valoareaeconomic` a unei infrastructuri maibune. |ntr-adev`r, aceasta mergedincolo de atractivitatea pentrustabilirea de IMM, \nspre alte domenii,precum \mbun`t`]irea accesului laeduca]ie [i s`n`tate, sau precumfavorizarea mobilit`]ii persoanelor (prinnavetism) [i a bunurilor (prin re]ele demarketing [i livrare).

A doua ra]iune obiectiv` const` dinlipsa generalizat` a banilor la locuitoriirurali, pu[i \n imposibilitate de a pl`ti chiar[i serviciile cele mai elementare. Acestcerc vicios poate fi spart, dac` celelaltepropuneri ale acestui studiu (stimulareamigra]iei temporare peste hotare, cre[tereapensiilor pentru fermierii \n vârst` carerenun]` la p`mânt) sunt implementate.

Motivul subiectiv este legat dementalitatea rural` arhaic`, potrivit c`reia,pentru o via]` bun`, totul trebuie produs [ipoate fi produs \n cadrul gospod`riei.Aceast` mentalitate poate c` a func]ionat \nsecolul al XIX-lea, dar este completdep`[it` \n secolul XXI. Acesta este motivulpentru care programele de educa]ie(inclusiv recalificarea pentru adul]i) \nmediul rural au o importan]` vital`.

De \ndat` ce nivelul de civiliza]ie vacre[te \n zonele rurale, iar persoanele vordeveni mai pu]in dependente deagricultur` [i vor avea mai mul]i bani decheltuit, noi calific`ri vor fi necesare,precum cele de mecanic auto, reparatorTV, instalator, frizer etc. Acestea, la r`ndullor, vor atrage for]` de munc` dinspreactivit`]ile agricole. IMM sunt plasate idealpentru a oferi acest tip de servicii.

O compara]ie \ntre România, alte statecandidate [i Europa – 19 (UE plusNorvegia, Elve]ia, Islanda [i Liechtenstein)arat` c` România este \n urm` atât \nprivin]a procentului for]ei de munc`

ocupate \n IMM, cât [i \n ce prive[tenum`rul de persoane angajate \n medie deo IMM. Astfel, conform ObservatoruluiIMM-urilor Europene, doar 40% din for]ade munc` a României este angajat` \nIMM-uri, comparativ cu 72% \n alte ]`ricandidate [i cu 66% \n Europa – 19. Deasemenea, num`rul mediu de persoaneangajate de o IMM este de 4,8 \n România,6,9 \n alte ]`ri candidate [i 5,5 \n Europa–19. Dac` num`rul IMM-urilor din mediulrural din România s-ar dubla, aceasta ar\nsemna crearea a circa 400 000 – 500 000locuri de munc` \n afara agriculturii. Petermen mediu [i lung, aceasta ar trebui s`se \ntâmple, \n func]ie [i de implementareacelorlalte elemente ale acestui pachet dem`suri (infrastructur`, migra]ie, pensiicrescute \n schimbul p`mântului, etc.)

O compara]ie \ntre domeniile deactivitate ale IMM române[ti [i cele alealtor ]`ri europene reveleaz` o mult maimare pondere a activit`]ii de comer] \ncazul României, \n detrimentulturismului, transporturilor [i altor servicii(tabelul 11). Ne putem a[tepta ca la ]ar`aceast` tendin]` s` fie [i mai vizibil`.Totu[i, acest dezechilibru poate fiexplicat prin prioritatea acordat` de osocietate s`rac` nevoilor elementare,dar [i faptului c`, din moment cenum`rul total de IMM este \n Româniade trei ori mai mic (propor]ional) decât\n Europa, supradezvoltarea activit`]ii decomer] \n cadrul IMM apare ca unartifact statistic.

5 2

Tabelul 11 . Compara]ie între domeniile de activitate ale IMM(% din total)

România }`ri candidate Europa-19Industrie, Agricultur`,Construc]ii

16.9 28 25

Comer] 63 19 25Turism 0.5 5 6Transporturi 3.6 12 6Alte servicii 16.1 36 30Sursa: Observatorul IMM-urilor Europene

O solu]ie sub-optimal` care ar putea fiavut` \n vedere const` \n stimulareaamplas`rii de IMM \n ora[ele mici, mon-industriale, care dispun cel pu]in de oinfrastrutur` de baz`. Aceasta ar rezolvvapar]ial problema [omajului rural (prinnavetism spre noile locuri de munc`), darar l`sa nerezolvat` problemasubdezvolt`rii satelor. De fapt, o asemeneasolu]ie ar amânna pe tremen nedefinitmodernizarea zonelor rurale române[ti.

Referitor la finan]area IMM-urilorrurale, b`ncile comerciale sunt [i vorr`mâne reticente, cât timp abund`afacerile pentru ele \n mediul urban.Aceast` ni[` ar trebui s` fie umplut` decooperativele de credit, care pân` \nprezent au reac]ionat cu \ncetineal`.

De asemenea, exist` un mare num`r delinii de credit (programe rambursabile)destinate IMM-urilor. Totu[i, din circa 40de astfel de programe, totalizândaproximativ 160 milioane euro [i 20milioane dolari, doar câteva sunt dedicateIMM-urilor din mediul rural: Proiectul deFinan]are Rural` al B`ncii Mondiale/MFP,

derulat prin Banca Româneasc` [ivalorând 4 milioane dolari; Proiectul deFinan]are Rural` al B`ncii Mondiale/MFP,derulat prin RoBank [i valorând 5milioane dolari; programul demicrocredite pentru antreprenorii rurali aiCentrului de Dezvoltare Economic`.Primele dou` au dezavantajul de a fiaccesibile numai prin num`rul limitat desucursale ale celor dou` b`nci relativmici; ultimul program este dedicat unuinum`r de doar 40 de sate din jude]eleC`l`ra[i, Dâmbovi]a, Ia[i [i Prahova. Câtprive[te celelalte, mai mult de 35 deprograme pentru IMM, condi]iile suntadesea prea restrictive pentru a permiteIMM-urilor din mediul rural s` se califice.

Ca un complement al liniilor decredit, exist` aproximativ 10 granturi(programe nerambursabile), din carenumai SAPARD este dedicat exclusivzonelor rurale, celelalte avândaplicabilitate general`. Ca o concluzie,se poate afirma c` finan]area IMM-urilorneagricole este \nc` insuficient`, dificilde accesat [i c` noi programe trebuieconcepute \n acest scop.

5 3

5. Nivelul de educa]ie [i preg`tire profesional` \nzonele rurale

Capitalul uman este determinantpentru poten]ialul de dezvolareeconomic` al unei regiuni. Diversificareaeconomiei rurale depinde de asemeneade nivelul de educa]ie [i aptitudini [icalific`ri al for]ei de munc` rurale.

Popula]ia rural` este mai pu]ineducat` decât nivelul general de

educa]ie din România. In termeniinivelului de [colarizare numai 1% dinpopula]ia rural` a absolvit un nivelsuperior de \nv`tâmant fa]` de 9% \nmediul urban; mai mult de 7% dinpopula]ia rural` nu a terminat nici oform` de \nv`t`mânt \n compara]ie cumai pu]in de 2% \n mediul urban.

Tinerii sunt \n general mai educa]idecât categoriile de vârsta mai avansate(tabelul 12). Partea popula]iei cu unnivel redus de educa]ie \n popula]iaactiv` este de 1,8 ori mai mare decâtpartea popula]iei active \n totalpopula]ie. Nivelul de educa]ie apopula]ie rurale a \nceput s` sedeterioreze atâta timp cât pentrucategoria de vârsta 15-24 ani \n

structura nivelului de educa]ie a crescutponderea educa]iei primare [isecundare comparativ cu nivelulp`rin]ilor lor unde liceul [i [colileprofesionale de]ineau o pondere multmai important`. Sistemul de educa]iedin zonele rurale nu ofer` oportunit`]iegale sistemului din mediul urban.Exist` incomparabil mai pu]ine licee [i[coli post-liceale \n mediul rural.

5 4

Tabelul 12. Nivelul de educa]ie pe grupe de vârst` în mediul rural la mijloculanului 2003

15- 24 25-34 35-49 50-64 65 [i peste

Total rural 100% 100% 100% 100% 100%

|nv`]`månt superior 0.41 2.92 3.09 2.3 -

|nv`]`månt postliceal [i demaestri

1.50 1.65 1.21 1.5 -

Liceu (XI-XIII clase) 14.6 22.16 17.53 5.5 1.6

|nv`]`månt profesional [i deucenici

24.4 30.99 33.13 15.6 2.9

Liceu treapta I 0.0 13.47 12.22 . -

|nv`]`månt gimnazial 48.0 25.57 28.2 45.8 30.5

|nv`]`månt primar sau nici oforma de \nv`]`månt

0.1 3.2 4.62 29.3 65.0

Soursa: Institutul Na]ional de Stataistic`, Ancheta Ocup`ri For]ei de Munc` (AMIGO), Trimestrul II,2003

Unit`]ile [colare din comune [i satesunt slab echipate [i nu dispun dematerial didactic. In special tehnologiainforma]iei este o raritate pentru [colilerurale iar echipamentul pentru [colileprofesionale [i de ucenici sunt vechisau lipsesc. La modul general calitatea\nv`t`mântului rural este mult maiscazut` decât cea a \nv`]`mântuluiurban datorit` [i dificult`]ii de a atrageprofesori califica]i [i a lipsei resurselorfinanciare. Aceste aspecte se adaug`

la dificult`]ile \ntâmpinate de eleviidin rural pentru progresarea c`treforme superioare de \nv`]`mânt, saua[a cum statisticile arat` numai \ntre1% si 3% din popula]ia rural` aabsolvit un nivel tertiar de \nv`]`mânt.In general nivelul de \nv`]`mânt alpopula]iei rurale se opre[te la [coalasecundar` ceea ce face ca ace[tia arg`si cu mare dificultate un alt loc demunc` decât de muncitori manualinecalifica]i.

Pe lâng` formele de \nv`]`mântgeneral exist` foarte pu]ine oportunit`]ide preg`tire profesional`, \nv`]area denoi meserii sau \nv`]`mânt peparcursul \ntregii vie]i. Sistemul actualde \nv`]`mânt nu este adaptat pentruprovocarea diversificarii economieirurale. Activit`]ile economicemen]ionate mai \nainte ar trebui s` fieluate drept obiective pentru reformacuriculara a \nv`]`mântului [i preg`tiriiprofesionale a for]ei de munc` dinspa]iul rural. Chiar [i comparat cugradul de dependen]` al economieirurale de activitatea agricol` prea

pu]ini oameni au o calificare agricol`specific`.

Agen]ia Na]ional` de Consultan]`Agricol` ANCA organizeaz` preg`tireaprofesional` dar orientat` \n specialc`tre popula]ia ce de]ine un anumitnivel de preg`tire agricol`. _colile demeserii [i preg`tirea permanent` aadul]ilor ar trebui s` constituie una dinpriorit`]ile guvernului \n politica sa dedezvoltare rural`. Asigurarea unui nivelsuficient de preg`tire a popula]iei rurale\n viitor trebuie s` se bazeze pediversificare [i \mbun`t`]irea calit`]ii.

5 5

5.1 Programe de recalificare pentru adul]ii din zona rural`

Procesul consolid`rii terenurilor vaduce inevitabil la presiuni asupramultora dintre adul]ii care au terminat[coala dar sunt \nc` prea tineri pentrua se pensiona (grupa de vârst` 25 – 50ani) pentru a dobândi noi aptitudini.Acest proces poate fi divizat \n dou`p`r]i:

• noi aptitudini (\ndeosebi limbistr`ine) pentru aceia care pl`nuiescs` lucreze temporar \n str`in`tate;

• noi aptitudini (\ndeosebi legate deservicii) pentru aceia care doresc s`\nceap` o nou` activitate \n satullor.

Pân` \n prezent, au existat obstacoleat`t obiective, c`t [i subiective \n caleaatingerii acestor obiective.

Obiectiv, trebuie men]ionat` lipsade aten]ie, pân` \n prezent, din parteaautorit`]ilor, \n privin]a recalific`riiadul]ilor din zona rural`. |n Programul

Na]ional de Dezvoltare (2004-2006) alGuvernului, dimensiunea rural` aeduca]iei permanente lipse[te cudes`vâr[ire. Accentul este pus peefortul propriu al agen]ilor economici(\ndeosebi de la ora[e) pentruperfec]ionarea profesional` aangaja]ilor proprii, o obliga]ie stipulat`\n Codul Muncii. De asemenea,Agen]ia National` de Ocupare a For]eide Munc` (ANOFM) asigur` cursuripentru [omeri, prin 13 agen]iiregionale. Dar \ntrucât acestea suntlocalizate \n capitale de jude], ele nureprezint` o solu]ie pentru persoaneledin mediul rural \n c`utarea unei noicalific`ri. Un nou program ar trebuiconceput, sub conducerea MinisteruluiEduca]iei [i Cercet`rii, orientat specificpentru a r`spunde nevoii derecalificare \n zonele rurale. Desigur,noi resurse bugetare vor trebui alocate\n consecin]`.

5 6

Printre factorii subiectivi, poate ficitat` opozi]ia la schimbarea uneiocupa]ii. Totu[i, oamenii trebuie s`\n]eleag` c` \n secolul al XXI-lea opersoan` trebuie s`-[i schimbe ocupa]iade cel pu]in trei sau patru ori pe duratavie]ii active. Un alt factor subiectiv arputea fi lipsa de dorin]` a p`rin]ilor de afrecventa aceea[i [coal` cu copiii lor.

Primul mesaj-cheie al Memorandumuluiprivind Educa]ia Continu`, redactat deComisia European` \n 2000, afirmaurm`toarele: << Noi aptitudini de baz`pentru to]i; Obiectiv: Garantarea accesuluiuniversal [i continuu la educa]ie pentruob]inerea [i \nnoirea aptitudinilor necesarepentru participarea sus]inut` \n societateacunoa[terii. Noile aptitudini de baz` incluse\n concluziile Consiliului European de laLisabona sunt: aptitudini IT, limbi str`ine,cultur` tehnologic`, spirit antreprenorial [iaptitudini sociale (precum \ncrederea \nsine, auto-orientarea [i asumarea de riscuri).O st`pânire solid` a acestor noi aptitudinide baz` este crucial` pentru fiecere, darconstituie doar \nceputul unei \nv`]`turicontinue de-a lungul vie]ii. Propunerile dinacest studiu sugereaz` \nceperea cu limbilestr`ine [i cultura tehnologic`, f`r` a neglijacelelalte aptitudini.

Revenind la noile aptitudini necesarecelor ce inten]ioneaz` s` lucreze pestehotare, s-a constatat18) c` un obstacolmajor \n calea inser]iei sociale [iprofesionale a migran]ilor români estenecunoa[terea limbilor str`ine. Luând \nconsiderare principalele ]`ri de

destina]ie ale lucr`torilor migran]iromâni (Italia [i Spania), foarte util` ar fi\ncurajarea de c`tre statul român, a\nv`]`rii acestor dou` limbi (italiana [ispaniola). Profesorii de limbi str`ine artrebui adu[i din ora[e pe baz` temporar`(trei sau patru luni, suficiente pentru apreda no]iunile de baz` \n limbilerespective), oferindu-li-se condi]ii bunede locuit de c`tre autorit`]ile locale, \nacest interval. Corespunz`tor, curriculaUniversit`]ilor ar trebui schimbatepentru a reflecta cererea mai mare delimbi latine, spre deosebire, de exemplu,de limbile anglo-saxone sau slave. Oremunera]ie suplimentar` pentruprofesori, peste ceea ce \[i permitebugetul, ar putea fi asigurat` chiar dec`tre cursan]i. Participarea la acestecursuri ar trebui s` fie voluntar`, dar artrebui \ncurajat` de autorit`]ile locale.

Pentru acei profesori de limbi str`inecare se g`sesc deja la ]ar`, noi clase pentruadul]i ar trebui formate pentru cursuridup`-amiaz`, astfel completându-lenormele didactice [i salariile.

Privind noile aptitudini de dobânditde c`tre cei care doresc s` r`mân` \nmediul rural dar \n afara agriculturii,[colile profesionale neagricole ar trebui\nfiintate, \mpreun` cu [colileprofesionale agricole. Ar fi logic ca \nfiecare sat mai mare (comun`) s` fieutilizat` infrastructura [colii existentepentru a avea cursuri de dup`-amiaz`pentru adul]i, \nv`]ându-i aptitudinilegate de servicii, precum repara]ii

18) Monica {erban – “Dogenii din Dobrote[ti peste hotare. Studiu asupra circula]iei migratoare spreSpania”, \n “Vizibili dar pu]in numero[i”, editat de Dana Diminescu, Maison des Siences de l’Homme,Paris, 2003

radio-TV, mecanic` auto, instala]ii,frizerie etc. Pentru economii de scar`asemenea [coli ar putea deservi maimulte sate \nvecinate. Transportuladul]ilor la [i de la [col` ar continua s`fie o problem`, dar mai mic` decât cealegat` de transportul la ora[. Profesorii artrebui, de asemenea, s` fie adu[i, pe obaz` temporar` (câteva luni) din zonaurban`, \ndeosebi de la fostele liceeindustriale, [coli secundare care au fost\n mare parte desfiin]ate dup` 1989. |nschimbul unei remunera]ii bune (atât dela buget, cât [i din partea cursan]ilor) [ia unor condi]ii de locuit decente(asigurate de autorit`]ile locale), ace[tiprofesori ar trebui s` fie convin[i s`petreac` câteva luni la ]ar`. Participareala aceste cursuri ar fi, din nou, voluntar`.

|n primii ani, eforturi sus]inute vor finecesare pentru a dep`[i iner]ia existent`.Dar \n timp, o dat` ce for]ele pie]ii vorprevala \n agricultur`, iar consolidareaterenurilor se va r`spândi, schimbarea \i vafor]a pe oameni s` se recalifice, fie c` leplace sau nu. Dou` aspecte importante

trebuie men]ionate \n acest context: \nprimul rând, conform Legii 268/2003, carestabile[te prelungirea [colariz`rii obligatoriide la 8 la 10 ani, noi resurse vor trebui s`fie alocate oricum, \ncepând cu anul [colar2004-2005, atât \n ceea ce prive[teinfrastructura [i materialele didactice, cât [iprofesorii, pentru a r`spunde celor doi anisuplimentari.19) Aceasta \nseamn` c` noifonduri (probabil echivalente cu 0,6 –0,7% din PIB pe an) vor trebui alocate de labuget \ncepând cu septembrie 2004.Problema g`sirii profesorilor adecva]i(dintre cei care au predat \nainte de 1989,dar ulterior au abandonat cariera didactic`)ar trebui coordonat` de MinisterulEduca]iei [i Cercet`rii, prin inspectoratele[colare, dar cu ajutorul administratieilocale. |n al doilea rând, un programPHARE \nceput \n 2001 (dar aplicat efectivdin 2003) se ocup` de [colarizarea ini]ial`a copiilor din zonele defavorizate: 122[coli au fost incluse \n program, majoritateafiind din zona rural`. Ulterior, programulprevede transformarea [colilor, astfel caacestea sa ofere [i recalificare profesional`pentru adul]i.

5 7

5.2. |mbun`t`]irea egalit`]ii de [anse prin educarea copiilor din zonele rurale

De[i acest studiu se concentreaz`asupra m`surilor pe termen scurt [i mediunecesare pentru a reduce dependen]a deagricultur` a populatiei rurale, nu putemevita o discutare sumar` a perspectiveloreduca]iei rurale pentru copii, care vaproduce rezultate \n viitorul mai

\ndep`rtat. Un foarte important studiu20)

reliefeaz` faptul c`, potrivit profesorilor,cele mai importante cauze aleabandonului [colar le-au constituit“apartenen]a la o familie foarte s`rac`“(42,5% din r`spunsuri) [i “re]inereacopiilor pentru munci agricole” (28,8%).

19) Cele dou` clase suplimentare (a IX-a si a X-a) vor oferi cursan]ilor echivalentul primului nivel decalificare (ucenici); studii ulterioare (clasa a XI-a) vor oferi echivalentul celui de al doilea nivel decalificare ([coli profesionale). 20) “|nv`]`mântul rural din România: condi]ii, probleme [i strategii de dezvoltare’’, Institutul de {tiin]eale Educa]iei, Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, Bucure[ti, 2002

|n mod interesant, distan]a pân` la[coal` nu a fost g`sit` a fi o variabil`explicativ` important` (5,6%), iarlocalit`]ile rurale mai mari demonstrau orat` mai mare a abandonului [colardecât localit`]ile mai mici(!). Deasemenea, satele predominant agricoletindeau s` acorde mai pu]in` aten]ieeduca]iei copiilor decât satele cuactivit`]i economice diversificate.

Solu]iile propuse de profesori pentru adep`[i aceste deficien]e au fost “sprijinfinanciar [i material de la buget sau dinsurse extra-bugetare pentru familiile s`race”(36,2% din r`punsuri) [i “cooperarea cufamilia \n scopul stimul`rii interesuluiacesteia pentru [col`“ (24,6% dinr`spunsuri). Costul transportului nu a fostrevelat ca un factor important, deoarececercetarea s-a concentrat asupra educa]ieiprimare [i gimnaziale, unde [colile sunt maimult sau mai putin disponibile \n fiecarelocalitate. Totu[i, liceele [i [colileprofesionale nu se g`sesc \n mai mult dejum`tate din comune (pentru a nu mai vorbide satele izolate) [i, ca atare, participarea laeduca]ia secundar` presupune costuri fie cutransportul zilnic, fie cu g`sirea unui loc detrai la ora[. Subven]ionarea transportului la[i de la [coal` trebuie luat` \n considerarepentru elevii ciclului secundar (probabil laun cost suplimentar de 0,3 – 0,4% din PIB).|n total, bugetul educa]iei ar trebui s`primeasc` circa 1% din PIB ca resursesuplimentare numai pentru a face fa]`problemei [colirii popula]iei rurale.

Exist` câteva programme \n derulare,precum un \mprumut de la BancaMondial` \n valoare de 60 milioane USD,

la care se adaug` cofinan]area din parteaguvernului (30 milioane USD) [i dinpartea comunit`]ilor locale (1milionUSD). Acest proiect, acoperind perioada2003-2009, este focalizat \n principal pepartea de ofert` (preg`tirea a circa 4000profesori, reabilitarea a circa 510 [coli de]ar`) dar nu se adreseaz` problemelor pepartea cererii de educa]ie. De fapt, acestprogram exclude de la finan]are activit`]iprecum bursele individuale pentru [colilevoca]ionale; cump`rarea de mijloace detransport; finan]area direct` a familiilorcele mai s`arace; asigurarea unei mesecalde pentru elevi, etc. Consider`m c`acestea sunt limit`ri serioase, care reducefectivitatea proiectului. Un alt program,finan]at de Phare, acoper` doar un num`rde 50 de [coli, astfel \ncât impactul s`ueste mai degrab` limitat.

Acestor foarte importante remarci li sepot ad`uga urm`toarele propuneri:

- \n vedere c` schemele de atragere acadrelor didactice de la ora[e la sate,prin intermediul stimulentelor, s-audovedit \n mare m`sur` ineficiente,comunit`]ile locale ar trebui s`\ncurajeze elevi din clasele terminale(a XI-a si a XII-a), pe bazecontractuale, s` mearg` la universit`]i[i s` se \ntoarc` \n satul lor natal,unde s` predea minimum cinci ani(aceea[i schem` ar putea fi aplicat`pentru medici). Stimulentele ar trebuis` se bazeze pe burse (bugetare)m`rite, atât \n cele dou` claseterminale, c\t [i \n timpul facult`]ii.Astfel, cei mai buni [i mai str`luci]ielevi din mediul rural ar putea fi\ncuraja]i s` returneze serviciul f`cut

5 8

lor de c`tre comunitatea de careapar]in. Actualmente, o asemeneaschem` este \n vigoare, dar numaipentru cursan]ii din ciclul ter]iar(universitar);

- extinderea cantinelor [colare, undecopiii ar putea beneficia de o mas`cald`, pe care familiile cele mais`race nu [i-o pot permite\ntotdeauna. Acestea ar trebui s` fiefinan]ate de autorit`]ile locale [i s`serveasc` drept un bun stimulent\mpotriva abandonului [colar la sate;

- un dialog sporit \ntre profesori [i ceimai s`raci dintre p`rin]i, pentru a-i

convinge pe ace[tia de importan]aruperii cercului vicios al educa]ieiprecare [i al s`r`ciei;

- re\nfiin]area [colilor profesionale (atâtagricole, cât [i neagricole), sub egidaMinisterului Educa]iei [i Cercet`rii.{colile profesionale agricole, carepreg`teau mecanici agricoli, potcapta interesul acelor locuitori ruralicare nu vor s` rup` cu trecutul; [colileprofesionale neagricole (\n principallegate de servicii) ar trebui s` ofere operspectiv` diferit` atât copiilor, cât [ip`rin]ilor care \ncearc` s` ob]in` onou` ocupa]ie.

5 9

6. Migra]ia \n str`in`tate a for]ei de munc` provenit`din mediul rural. Aspecte [i recomand`ri.

|n pofida unui regim de circula]ie severaplicat României de c tre majoritatea ] riloroccidentale, cei doisprezece ani trecu]i de laschimbarea sistemic din 1989 [i pân laeliminarea vizelor pentru c l toriile \n spa]iulSchengen, la 1 ianuarie 2002, au \nsemnatpentru români relansarea deplas`rilor \nstr in tate. Acest fenomen, pe care il vomdefini in continuare, in termeni de circulatiemigratoare, s-a accentuat dupa suspendareavizelor. Ca [i celelalte popula]ii din EuropaCentrala [i de Est, românii au trecut \n modspectaculos de la un regim de non-mobilitatela o circula]ie migratoare intens .

|n diverse rapoarte [i studii21) am ar`tatc` aceste deplas`ri se situeaz` \n spectrulcomun al mi[c`rilor de circula]ie est-europene. |n general, \n regiunea fostelor]`ri comuniste din Europa Central` [i deEst, \n afara unor fluxuri constante deinstalare definitiv` spre Canada, NouaZeelanda, Australia si SUA, migra]iile

definitive sunt rare, \n timp ce "dus-\ntorsul", naveta transfrontalier`, mi[c`rilesezoniere, reziden]ele alternative, audevenit mult mai importante ca \nainte.Ca [i ceilal]i est-europeni, migran]iiromâni se instaleaz` \n mobilitate, au - \nmajoritatea lor - un proiect de deplasaretemporar` \n str`in`tate [i combin`, dup`o logic` de oportunitate, diverse activit`]ieconomice atât \n România, cât [i \n ]`rilede destina]ie.

{i \n cazul Romåniei, [i \n cazulcelorlalte state din Europa de Est, ceicare se \nscriu \n aceasta circula]iemigratoare sunt, \ntr-o larg` majoritate,o categorie social` „in-between”,respectiv, subiec]ii unui efect specific alunei „tranzi]ii de mobilitate” nedus`pân` la cap`t \n ]`rile foste comuniste [icare a l`sat o parte din popula]iile rurale\ntr-o situa]ie intermediar`, nici/[i la sat- nici/[i la ora[.

21) Vezi D. Diminescu in Bibliografie atasata

6 0

Acest capitol cuprinde date [i analizedespre circula]iile migratoare aleromânilor dup` 1989 din mediu rural.Plecând de la date institu]ionale [i de lacâteva cercet`ri mai mult sau mai pu]inempirice22) vom \ncerca \n acest capitol,s` r`spundem urm`toarelor \ntreb`ri: câtsunt de mobili românii de la ]ar`, careeste baza social` [i institu]ional` aacestei mobilit`]i, care sunt destina]iile[i mai ales ce economie de migra]ieproduc (cå[tiguri, transferuri, investi]ii) ,\n fine cum vad migran]ii reintegrarea lor

\n comunit`]ile din care provin. Astfel,demersul nostru s-a concentrat pestrategiile de instalare \n mobilitate,respectiv: proiectul de plecare [i de\ntoarcere, frecven]a deplas`rilor \nstr`in`tate, construirea re]elelor demigra]ie, convertirea experien]ei demobilitate din spa]iul na]ional spre celinterna]ional, precum [i pe practicileinstitu]ionale de gestionare la nivelna]ional [i local a investi]iior [iresurselor provenite din activit`]iledesf`[urate de migran]i \n str`in`tate.

6.1 Aspecte cantitative/ O lectur` cantitativ` a circula]ieimigratoare din mediul rural

22) este vorba despre anchetele de teren pe care le-am intreprins \ncepând cu 1993 \n diferite ]`rieuropene (Fran]a, Italia, Germania, Austria, Anglia), \n Turcia [i Israel [i care au avut ca obiect decercetare circula]ia migratoare a românilor \n aceste ]`ri. O parte din rezultatele acestor anchete seg`sesc \n raportul de cercetare La construction de l’Europe par ses marges, Minister de l’Emploi et dela Solidarite, MiRe, Conven]ia de studiu nr 21/1999 (\n colaborare cu Rainer Ohliger, sld Violette Rey),deasemenea: Circula]ia migratoare a romånilor dup` 1989: comportamente de migra]ie, practiciinstitu]ionale [i politici de gestionare a mobilit`]ii romånilor \n str`in`tate, raport final aprilie 2002, cusprijinul IOM [i al Guvernului Romåniei (\mpreun` cu Sebastian L`z`roiu); acest capitol cuprinde [irezultatele unui studiu comparativ \ntre patru cercet`ri monografice: a Monic`i {erban Constantinescupe migra]ia din Dobrote[ti (jud Teleorman) \n Spania, Ianelei Vlase, pe migra]ia din Vulturea (judVrancea) \n Italia (la Roma), Rodic`i Negre pe migra]ia din Bosanci (jud Suceava) \n Belgia, [i asubsemnatei DD din 11 sate din Oa[ (\n special din Certeze) \n Fran]a.

Datele pe care le prezentam \n acestsubcapitol provin \n mare parte dintr-ocercetare (cu suportul IOM [i al Guvernuluiromån) ce a avut loc \n noiembrie 2001 [icare a colectat informa]ii din aproape toatesatele din România. Este vorba despre prima„fotografie” la scara na]ional` a migra]iilordin Romånia. Metoda de culegere a datelora fost ancheta bazat` pe un chestionar, iarunitatea de analiz` a reprezentat-ocomunit`]ile rurale [i ora[ele mici (sub 20de mii de locuitori). Chestionarul a cuprins\ntreb`ri referitoare la num`rul persoanelorplecate, num`rul persoanelor revenite,num`rul gospod`riilor cu o persoan`plecat`, categoriile de persoane plecate \n

func]ie de religie, apartenen]` etnic`, sex,vârst`, starea material` a gospod`riilor cumigran]i, experien]e de mobilitateanterioare \n comunitate (navetism, revenirisat-ora[, plec`ri \n str`in`tate \nainte de1989), ]`ri de destina]ie, modalit`]i deplecare, activit`]i ale migran]ilor \n ]`rile dedestina]ie. Temele chestionarului au foststructurate pe baza unor ipoteze ini]iale,par]ial confirmate de alte studii asupracircula]iei migratoare a românilor. Conforminstruc]iunilor, chestionarele trebuiaucompletate de echipe formate din persoane,bune cunosc`toare ale comunit`]ii,recrutate din rândul oficialit`]ilor locale saual altor lideri informali ai comunit`]ilor.

Astfel, 2661 de comune dintr-un totalde 2686 de comune [i 148 de ora[e mici(sub 20 mii de locuitori) din totalul celor152 ora[e mici (sub 20 mii locuitori), au

r`spuns la acest chestionar. Au fostcompletate [i acceptate ca validechestionarele pentru 12357 sate dintr-untotal de aproximativ 12700 sate existente.

6 1

6.1.1 Traficul la frontiere

Fara \ndoial` circula]ia migratoare acrescut dup` ianuarie 2002. Datele decare dispunem provin din statisticilePoli]iei de frontier` care \ntre timp s-adotat de un sistem de observa]iecantitativ` [i informatizat` a traficului lafrontiere. Aceste date privesc traficul \ngeneral la intrare [i sosire la frontiereleRomåniei, respectiv ele oglindesc maimult circula]ia decåt migra]ia. Este \ns`bine [tiut c` fenomenul circula]ieimigratoare este deseori camuflat subaparen]a unui simplu voiaj turistic, o bun`parte dintre romånii care muncesc \nstr`in`tate fiind nedeclara]i. Pentruaceast` categorie de migran]i, sezonul \nstr`in`tate de cele mai multe ori respect`cele trei luni regulamentare de sedere \nspa]iul Schengen. Ar fi interesant ca pe

viitor, observatorul PF s` ne spun` [i cåteevenimente de ie[ire-intrare /persoan` aufost identificate, precum [i secven]ialitatealor temporar`.

|n 2003 traficul romånilor a fost de6.497.082 persoane pe sensul de ie[ire (spretoate statele inclusiv spa]iul Schengen)23) [i6.150.396 persoanae, pe sensul de intrare \n]ar`.24) Din analiza valorilor intrare/ie[ire,poli]ia de frontiere constat` c` la data de31.12.2003, 346.686 persoane sunt absentedin ]ar`, respectiv 5,3% din totalul celorie[i]i din ]ar`. |n acelasi document sunteminforma]i c` 21.869 de cet`]eni romåni aufost repatria]i (respectiv 0,3% din totalulie[irilor din ]ar`) [i c` 1.210.062 persoaneau fost \ntoarse din drum la frontier` peparcursul aceluia[i an 2003, nerespectånduna din condi]iile impuse de lege.25)

6.1.2 Migran]ii români media]i de Oficiul pentru migra]ia for]ei demunc` (OMFM, Ministerul muncii)

Dac observ`m cronologia acordurilorsemnate de Romånia legate de deplasarearomånilor \n str in tate putem conclude c`pån \n 2000 dominau acorduri de readmisie.Practic, pån \n 1999 nu a existat decåt un siguracord bilateral de mediere a for]ei de munc`(cu Germania \n 1992; 500 de muncitorisezonieri). Majoritatea acordurile bilateralepentru munc \n str in tate au fost semnate\ntre 1999-2002: respectiv cu Germania al

doilea acord \n 1999 (este cel mai importantacord semnat de Romånia, el prevedeposiblitatea ca 18.000 de persoane pot lucrasezonier \ntre 3-9 luni \n Germania \n fiecarean), cu Elve]ia (acord semnat \n mai 1999, pentru150 de stagiari/12luni pe an), cu Ungaria (mai2000, acordul prevede o cot de 8.000 demuncitori sezonieri/6luni pe an [i 700 stagiari12luni), cu Luxemburg (acord semnat \n 2001,prevede posibilitatea ca 35 de stagiari

23) Din cei 6.497.082 romåni ie[iti, un num`r de 1.245.919 persoane au declarat c` se deplaseaz` \nspa]iul Schengen24) traficul este \n crestere: \n 2002, valorile traficului au fost : 5.303.906 la intrare [i 5.757.333 la ie[ire25) Ordonan]a de urgen]` a guvernului Romåniei nr.144/2001 [i ordinului MI nr.177/2001

6 2

\ntre 18-35 de ani s lucreze timp de 12 luni),cu Spania (semnat \n 2002, un acorddinamic, f`r` cota prestabilit`, prevededou` categorii: sezonieri / maximum 9 lunipe an [i stagiari \ntre 18-35 de ani/12 luni),acordul cu Portugalia (iulie 2001) [i cuFran]a (noiembrie 2003) nu sunt efective,primul nu a fost ratificat de parlamentulportughez [i al doilea de cel din Romånia.|n fine, dou` ]`ri de destina]ie importantepentru migran]ii romåni: Italia [i Israel, nuau semnat acorduri la nivel de stat cuRomånia, exist` \ns` diverse partenariate

\ntre diver[i actori institu]ionali sau priva]i.Aceste acorduri au condus la situa]ia

prezentat` \n tabelele 13, 14 [i 15 (Anexa)Conform datelor OMFM, (confirmate

de cadrele OFMF, f`r` preciz`ri concrete),rezult` c` aproximativ 80%, atåt din ceicare s-au \nscris pentru plecare la munc`\n str`in`tate precum [i din cei careefectiv au plecat \n str`in`tate la lucru,provin din mediul rural. Observ`m deasemenea c` cele mai multe munciprestate \n str`in`tate prin intermediulOficului sunt \n sectorul agricol.

6.1.3 Ciclurile de migra]ieAncheta OIM a ar`tat c` \n majoritatea

cazurilor, migran]ii români care provin dinmediul rural au un proiect de mobilitatecare include [i realizeaz` efectiv \ntoarceri[i re-plec`ri. Ciclurile de migra]ie sunt unindicator bun al caracterului pendulatorpentru c` arat` c` majoritatea migran]ilor aavut mai mult de dou` evenimente deacest tip (61% conform tabelului 16).

Din totalul migran]ilor 13% nu au avutnici o revenire \n localitate. Ar existatenta]ia de a exclude aceast` categorie dinm`surarea circula]iei migratoare, darr`mâne \ntrebarea: cu ce riscuri? Teoretic\n cadrul acestei categorii pot fi inclu[iatât cei care s-au stabilit definitiv \n

str`in`tate [i deci persoane care nu circul`\ntre dou` reziden]e,26) dar [i cei care suntla primul ciclu de migra]ie, respectiv careau plecat de o perioad` de timp, dar pân`la momentul anchetei nu au avut nici orevenire. Ciclurile de migra]ie sunt mailungi sau mai scurte [i pot varia \ntre 3luni [i mai mult de un an. Putem includeteoretic \n aceast` categorie persoane careau plecat cu trei luni \naintea momentuluianchetei sau mai mult de un an. Cumfluxurile de migra]ie s-au intensificat \nperioada anilor 2000 [i 2001, ([i cu atåtmai mult dup` ianuarie 2002) atunci esteposibil ca num`rul celor afla]i la primaexperien]` s` nu fie neglijabil.

Tabelul 16. Plec`ri [i reveniri în sate. Estim`ri dup` num`rul de cicluri de migra]ie

Pleca]i înmomentulanchetei(volum)

Pleca]i înmomentul

anchetei (%)

Afla]i înlocalitate înmomentulanchetei(volum)

Afla]i înlocalitate înmomentul

anchetei (%)

Totalmigran]i(volum)

Totalmigran]i (%)

cu nici o revenire 41597 20% 41597 13%cu o revenire 41030 20% 38073 36% 79103 25%cu dou` reveniri 33792 16% 22875 22% 56667 18%cu mai de dou`reveniri

91272 44% 45159 43% 136431 43%

Total 207691 100% 106107 100% 313798 100%

Diminescu D. L`z`roiu S. OIM Bucure[ti, 200226) |n aceast` categorie intr` probabil \n bun` m`sur` migra]ia etnic` de la \nceputul anilor 1990, \nspecial sa[i, maghiari [i evrei. S` not`m totu[i c` migra]ia etnic` (sasii si svabii, evreii si maghiarii) \[iare \nceputurile \nainte de 1989.

6 3

Dup` 1998 românii se orienteaz`masiv spre ]`rile din sudul Europei, \nspecial spre Italia dar [i spre Grecia,Spania, Portugalia, Fran]a [i - \n modsurprinz`tor - \ntr-un continuummediteranean din nou spre Turcia (o ]ar`tradi]ional exportatoare de for]` demunc`) [i Israel. Astfel, 239.000 deromåni au fost recenza]i \n februarie 2004legali numai \n Italia (vezi tabelul n° 5).Urmeaz` Spania [i Israel, fiecare, cu opopula]ie migrat` legal din Romånia depeste 30.000 de persoane. Fran]a,Irlanda, Anglia, Belgia, se men]in cu oprezen]` romåneasc` legal` sub 20.000de persoane. Germania \[i conserv` loculde destina]ie preferat pentru popula]ia

romåneasc` din Banat [i Transilvania. |nafar` de cei aproximativ 20.000 decet`]eni romåni care lucreaz` temporar \nGermania gra]ie acordurilor semnate\ntre Romånia [i acesta ]ar`, ceilal]imigran]i circulan]i nu sunt recenza]i. Dinanchetele de teren rezult`, f`r` preciz`riconcrete ca 80% din aceast` popula]iemigrat` este de origine rural`. Acestprocent se reg`se[te [i \n statisticileOficiului romån de migra]ie a for]ei demunc` atåt \n ce prive[te popula]ia\nscris` \n registrul lor dornic` s` plece lamunc` \n str`in`tate cåt [i pentru ceaintermediat` de oficiu, respectiv careefectiv a plecat la munc` \n strainatate.(vezi datele)

6.1.4 Destina]iile \n str`in`tate.

Graficul nr. 5 : Evolu]ia migran]ilor romåni legali \n Italia (1990-2003)

16,443 19,385 20,220 24,51331,673 38,138

30,673

51,62068,929 75,377

95,834

7,49413,548

239,000

0

50,000

100,000

150,000

200,000

250,000

300,000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

Permis de séjour accrdés au roumains en Italie En % du total des étrangers en Italie

sursa: Luca Einaudi OCDE, 2004

Harta migra]iei arat` concentr`ri masiveale migra]iei \n banda central` a Moldovei[i nordul Dobrogei, zona central` sudic` [inordic` a Transilvaniei [i \n zona Banat.Rata revenirilor \n forma prezentat` estegreu de interpretat pentru c` a[a cum amar`tat la \nceput, con]inutul acesteia esteextrem de compozit din punctul de vedereal \nregistr`rii informa]iei. Se observ` \ns`leg`tura strâns` \ntre rata mare a migra]iei[i num`rul ciclurilor de migra]ie. |njude]ele \n care rata migra]iei este mareexist` un num`r mare de cicluri, cel pu]inter]iare de migra]ie. Corela]iile suntpozitive \ntre ciclurile cel pu]in ter]iare de

migra]ie [i preponderen]a unor destina]iiprecum: Ungaria, Iugoslavia [i Germania.Corela]iile sunt negative \ntre num`rulmigran]ilor cu cicluri cel pu]in ter]iare [icelelalte ]`ri. Ungaria, Iugoslavia [iGermania sunt a[adar destina]ii vechi,consacrate \n care avem un num`r mari dereveniri. Observ`m c` ponderi mari alecelor pleca]i f`r` nici o revenire reg`sim [i\n zone compacte din Muntenia, acolounde am v`zut c` rata migra]iei este relativsc`zut`. Este mai probabil c` ace[timigran]i din sud sunt la primul evenimentde migra]ie, ceea ce explic` lipsa primeireveniri.

6 4

Tabelul 17. Destina]ii ale migra]iei din mediul rural \n str`inatate. Situa]ia peregiuni istorice la 1 nov 2002

Italia Spania Franta Germania

Austria Israel Grecia Turcia Iugosl Ungaria

Alta Total

Moldova 36% 2% 0% 5% 0% 8% 5% 8% 3% 4% 28% 100%Muntenia 10% 12% 2% 9% 0% 11% 4% 14% 3% 1% 35% 100%Dobrogea 23% 4% 1% 2% 1% 10% 7% 23% 2% 0% 27% 100%Oltenia 19% 2% 1% 13% 1% 5% 9% 2% 17% 1% 29% 100%Cri[ana MM 12% 5% 11% 25% 3% 1% 1% 0% 0% 10% 31% 100%Transilvania 4% 6% 1% 34% 1% 1% 1% 0% 0% 37% 16% 100%Banat 6% 6% 4% 48% 4% 0% 1% 0% 1% 1% 29% 100%Bucure[ti 8% 6% 6% 20% 0% 3% 2% 7% 0% 1% 48% 100%

Diminescu D., L`z`roiu S.OIM Bucure[ti 2002

Tabelul 18. Jude]e cu profil regional asem`n`tor dup` criteriul destina]ieiMaramure[, Satu Mare Fran]a,Italia, GermaniaCluj, Bistri]a N`s`ud Spania, UngariaBra[ov Germania, ItaliaSibiu Germania

Salaj, Harghita, Covasna, Mure[, Bihor Ungaria, GermaniaArad, Timi[ Germania, SpaniaCara[-Severin Germania, ItaliaAlba, Hunedoara Germania, SpaniaGorj, Mehedin]i Germania, IugoslaviaVâlcea Italia, IsraelDolj Italia, GermaniaOlt Iugoslavia, ItaliaDâmbovi]a, Arge[ Italia, IsraelCalarasi, Giurgiu, Teleorman, Ilfov Spania, GermaniaIalomita, Prahova Spania,TurciaDiminescu D., L`z`roiu S., OIM Bucure[ti, 2002

6.2 Indicatori ai circula]iei migratorii

O \ntrebare central` \n explicareacircula]iei migratoare se refer` ladiferen]ele care exist` \ntre diferitecomunit`]i. Aceste diferen]e pot fiexplicate prin factori care ]in deexperien]a unei mobilit`]i anterioare,gradul de dezvoltare a localit`]ii,regiune de apartenen]` [.a.m.d. |ncontinuare vom prezenta un model deregresie care pune \n eviden]` cele maiimportante rela]ii \ntre rata migra]iei [ialte variabile care caracterizeaz`

comunit`]ile rurale.Cele trei modele de regresie construite

mai sus \ncearc` s` pun` \n eviden]`efectul direct al unor cauze asupravariabilei dependente, ]inând sub controlvaria]ia celorlalte variabile din model.Variantele folosite vor ar`ta mai târziuanumite rela]ii complexe \ntre variabile,ce nu pot fi ignorate \n analiz`.

Conform modelului de mai susobserv`m câteva rela]ii simple cuvariabila dependent`:

6 5

Tabel 19: Rata migra]iei din mediu rural \n str`in`tate pe regiuni istorice

Rata migra]iei

Banat 145.5Transilvania 66.3Moldova 37.2Cri[ana Maramure[ 35.3Dobrogea 22.2Oltenia 15.5Muntenia 11.4Bucure[ti 6.4

39.2

Diminescu D. L`z`roiu S. OIM, 2002

Tabelul 20. Regresie linear`: variabil` dependent` rata migra]iei 27)

Model 1 nivelsat

Model 2 nivelsat

Model 3 nivelcomun`

Popula]ie în 2001 0.10 + 0.10 + 0.23 +Rata navetismului în 1990 0.15 + 0.11 + -0.09 -Distan]a fa]` de cel mai apropiat ora[ -0.09 - -0.11 - -0.06 -Dezvoltare rural` 1998 0.00 0 0.00 0 0.06 +Concentrarea migra]iei în centrul decomun`

0.00 0 0.00 0 -0.04 -

Pondere ortodoc[i 1992 -0.01 - 0.00 0 -0.20 -Popula]ia ora[ului cel mai apropiat -0.02 - -0.03 - -0.03 -Diferen]a naveti[ti 1990-2001 -0.02 - 0.06 + 0.14 +Localizare în MOLDOVA 0.11 + 0.12 + 0.17 +Localizare în MUNTENIA -0.05 - -0.07 - -0.05 -Localizare în TRANSILVANIA 0.20 + 0.17 + 0.30 +Localizare la grani]a de vest 0.15 + 0.13 + 0.21 +Migra]ia net` în 1998 0.10 + Exclus 0.10 +Rata revenirilor ora[-sat 1990-2001 0.05 + Exclus -0.01 -Coeficient de determina]ie multipl` 0.09 0.09 0.15

Diminescu D., L`z`roiu S., OIM, Bucre[ti, 200227) Pentru corectarea distribu]iei variabilei dependente s-a extras radical din valorile migra]iei

6 6

1. rata migra]iei este cu atât mai marecu cât satul/comuna are o popula]iemai mare. |n general satele/comunele cu popula]ie mare suntmai dezvoltate. Satele sau comunelecu popula]ie mic` sunt localizateperiferic [i au \n general o popula]iemai \mb`trânit`. Aceast` rela]ie pune\n eviden]` caracterul dinamic alcircula]iei migratoare.

2. rata migra]iei este cu atât mai marecu cât comunitatea este maiapropiat` de un ora[. Aceast`rela]ie trebuie comentat` \nleg`tur` cu mobilitatea mai mare apersoanelor din rural care se afl` \napropierea ora[elor [i deci, este \nleg`tur` direct` cu navetismul.

3. Cu cât gradul de dezvoltare alcomunit`]ii este mai mare cu atâtrata migra]iei este mai mare. |ngeneral trebuie discutat aici desprecosturile ini]iale ale deplasarii instrainatate, stilurile de via]` [iini]iativa localnicilor. Anchetele deteren arata ca in acesta situatie suntmai ales comunele bogate ce se afl`\n zone de munte, ne-cooperativizate \nainte de 1989 sianumite comune cu experien]etimpurii de migra]ie interna]ional`care au cunoscut o anumit`dezvoltare dup` 1990, caz \n careavem de-a face cu teoria cauzelorcumulative ale migra]iei (migra]iaproduce dezvoltare, iar dezvoltareacre[te rata migra]iei) |n al doilea rândindicele de dezvoltare comunitar` a

fost considerat la nivel de comun`,iar migra]ia este m`surat` la nivelulsatului. Rela]ia devine important` \nmodel \n momentul agreg`rii,probabil datorit` discrepan]elor careexist` \ntre nivelurile de dezvoltareale satelor dintr-o comun`.28)

4. Num`rul mic al minorit`]ilorreligioase \n comun` este asociat cu omigra]ie sc`zut`, \n vreme ce opondere mai mare a acestorminorit`]i este pozitiv rela]ionat` cu omigra]ie mare. A[a cum observ`m dinnumeroase studii de caz comunit`]ilereligioase neo-protestante (adventi[ti,penticostali) au jucat \n unelecomunit`]i un rol important depionierat \n circula]ia migratoare. Deasemenea trebuie s` ]inem cont desuprapunerea care exist` \ntreminorit`]ile etnice [i minorit`]ilereligioase. Maghiarii [i germanii, carela rândul lor au jucat rolul dedeschiz`tori de drumuri \n circula]iamigratoare, sunt \n majoritatea lor dealt` religie decât cea ortodox`.

5. Cu cât popula]ia ora[ului cel maiapropiat de comun` este mai mic`, cuatât rata migra]iei este mai mare.Discu]ia ar trebui purtat` \n acest punctla nivelul oportunit`]ilor regionale.Ora[ele mici au suferit c`deriindustriale importante dup` 1990.Majoritatea acestora erau localit`]imono-industriale, dependente deci deo singur` ramur`, care a paralizat via]aeconomic` a ora[ului [i regiunii \nmomentul restructur`rii. Lipsa

28) S` lu`m exemplul \n care avem o comun` cu mai multe sate inegal dezvoltate. Rata migra]iei esteechilibrat r`spândit` la nivelul acestor sate. Atunci corela]ia \ntre dezvoltarea satului [i migra]ie nu maiapare ca evident`. Dac` \n schimb vom considera o medie ponderat` a dezvolt`rii satelor dintr-ocomun`, comuna poate s` apar` mai dezvoltat` [i \n corela]ie direct` cu volumul migra]iei.

oportunit`]ilor a putut determina omigra]ie mai mare a locuitorilor dinrural \n spa]ii interna]ionale.

A[a cum datele au ar`tat [i pân` acumlocalizarea \n Transilvania, jude]ele de lagrani]a de vest [i Moldova cre[te [ansaunei persoane de a migra peste hotare, \nvreme ce localizarea \n Muntenia esteasociat` cu o circula]ie migratoaresc`zut`. Pentru regiunile cu migra]ie mareexplica]iile sunt diferite. Dac` \nTransilvania [i grani]a de vest, prezen]are]elelor etnice, dar [i apropierea efectiv`de grani]a cu economiile atractive aleEuropei de Vest explic` volumul mare almigra]iei, \n Moldova [i nordul Dobrogeiexplica]ia ar trebui s` fie de alt` natur`.

Aceste zone sunt mai degrab` zonetradi]ional s`race ale României cu oexperien]` de mobilitate intern` de lung`durat`, determinat` \n special de motiveeconomice. Lipsa alternativelor [ioportunit`]ilor accentuat` dup` c`dereaindustrial` de dup` 1990 a accentuatfluxurile de migra]ie care s-au orientatspre economii mai dezvoltate. Mobilitateaslab` a comunit`]ilor din Muntenia arputea fi explicat` prin atrac]ia major` pecare o exercit` \nc` \n zon` capitala ]`rii,Bucure[ti. Cât timp aceast` atrac]ier`mâne ridicat` [i capitala ofer` \nc`oportunit`]i de migra]ie pentru locuitoriidin sud ne a[tept`m la un nivel sc`zut almigra]iei interna]ionale.

6 7

6.3 De la migra]ia intern` la migra]ia interna]ional`: Aspecte generale

|n afar` de greut`]ile specifice perioadeide tranzi]ie (sc`derea productivit`]iisectorului industrial, [omajul, costurile deconsum ridicate [i veniturile mici - factoriclasici ai oric`rei mi[c`ri de migra]ie),cultura de mobilitate a celor care au migrat\n anii comunismului \n interiorulRomâniei a contribuit, f`r` \ndoial`, la felde mult la selec]ionarea candida]ilor lamigra]ia \n str`in`tate [i la structurareapracticilor lor de mobilitate interna]ional`.Anchetele de teren pe care le-am condus\n aceast` perioad` au eviden]iat c`aproape toate categoriile de migran]i dinariile europene [i mediteraneene au avut oexperien]` de mobilitate anterioar` \ninteriorul Romåniei.

Cea mai mare disponibilitate fa]` deplecare au manifestat-o sezonierii,muncitorii din construc]ii, comercian]iiambulan]i [i, \n mod surprinz`tor, o

categorie de persoane recent pensionate,\n majoritate femei. Ei au fost [i printreprimii români care s-au deplasat \nstr`in`tate pentru g`sirea unui loc demunc`, eventual a \nceperii unei afaceri.Disponibilitatea acestor categorii la plec`ri\n str`in`tate este strâns legat` de relativalor autonomie fa]` de un sistem deproduc]ie [i de o \ncadrare permanent` \n]ara de origine. Proiectul lor de mobilitatea ]intit [i a reu[it cel mai bine s` reproduc`un sezon \n str`in`tate. Acesta s-a calchiatla \nceput pe perioada de [edere deanaliza cererilor de azil politic, (\n func]iede ]ar`, de la 2 luni la un an) [i mai apoipe specificul unor activit`]i sezoniere (careerau mai productive \n anumite perioadeale anului). Foarte indiferen]i la oinstitu]ionalizare lor \n ]`rile de destina]ie,(de exemplu, \n Fran]a, \n 1997, din 5140de persoane care au solicitat azil politic

numai 60 au formulat o cerere de reglementarea [ederii, iar \n 1998, 207 din 3 027) ei par ceimai interesa]i s -[i \ndeplineasc cât mairepede [i prin orice mijloc proiectul financiar [is se \ntoarc acas .

O alt` categorie important` este format`din fo[ti naveti[ti [i dintr-o parte a popula]iei\ntoars` \n anii tranzi]iei de la ora[ la sat. Eadevine reprezentativ` mai mult \n al doileaval de migra]ie [i cu adev`rat dominant`spre sfir[itul anilor 90, \n special \n ]`rile dinsudul Europei. Transferul de fonduri, fiepentru supravie]uirea familiei, fie pentruinvesti]ii \n bunuri imobiliare sau deconsum, este orientat aproape \n \ntregimespre România, ceea ce arat` c` [i \n cazulacestor grupuri de migran]i proiectul demobilitate este unul de \ntoarcere \n ]ar`.Spre deosebire de sezonieri, \n cazulnaveti[tilor acest proiect pare unul dedurat`. Chiar dac` pentru majoritatea lorre[edin]a de baz` r`mâne \n România, ]arade destina]ie \i include din ce \n ce mai mult\n sistemele economice prin contracte demunc` pe durat` nedeterminat`. |ntremigran]ii români, ei par principaliibeneficiari ai recentelor legi dereglementare a [ederii din Italia [i Spania,precum [i ai legilor de reunificare familial`.Spre deosebire de sezonieri, care atuncicând sunt acompania]i de copii, rolulacestora din urm` este de a-i ajuta \nactivit`]ile lor [i de a \ntregi bugetul familial,\n cazul naveti[tilor, copiii care \i \nso]escurmeaz` de regul` cursurile [colilor din]`rile de destina]ie. Astfel, \ntoarcerile lor \n]ar` sunt strâns legate de vacan]e, des`rb`torile religioase [i de evenimentelefamiliale. Dup` suspendarea vizelor,cercet`torii au putut constata c` sedeseneaz` o nou` tendin]`: p`rin]ii acestor

naveti[ti practic` la råndul lor un dus-\ntors\ntre reziden]ele temporare din str`in`tateale migran]ilor [i cele principale dinRomånia. |n timpul sejurului, ace[tia\ngrijesc copiii migran]ilor care merg allucru, sau presteaz` munci de ocazie.

|n fine, o alt` categorie din ce \n ce maiprezent` \n ariile europene de migra]ie,este format` din urma[ii sezonierilor [i anaveti[tilor. Tineri, uneori chiar minori,aceast` popula]ie este preponderentmasculin`. |n satele cu tradi]ie [i re]elemigratoare, ace[ti tineri sunt gata deplecare la munc` \n str`in`tate imediatdup` terminarea celor 8 clase de [coal`general`. Proiectul lor de \ntoarcere estemult mai \ndep`rtat. Legile ]`rilor dedestina]ie protejeaz` orice persoan`minor`, de unde imposibilitatea expulz`riiei odat` consumate cele trei luni legale \nspa]iul Schengen; acest lucru prelunge[tecel pu]in pån` la majorat \ntoarcerea \ncomunitatea de origine. Cercetarea deteren ne arat` c` tån`rul migrant odat`\ntors acas`, se \nscrie pe urm`, la råndullui, \n ciclurile de mobilitate ale majorilor.

Indiferent de forma pe care a luat-o,navetismul \nseamn` câ[tigarea existen]eidin mobilitatea teritorial`. Se poate spunedin rela]iile de mai sus c` acolo unde aexistat aceast` experien]` de mobilitaterata migra]iei interna]ionale a fost maredup` 1989. Ce s-a \ntâmplat de fapt cunaveti[tii la \nceputul deceniului trecut?Restructurarea \ntreprinderilor a dus ladisponibiliz`ri masive de personalindustrial, [i de obicei naveti[tii erau primiidisponibiliza]i pentru c` se presupunea c`\[i pot câ[tiga existen]a din alte surse(agricultur`). Dubla ocupare a naveti[tilor\n agricultur` [i industrie a reprezentat un

6 8

6 9

avantaj economic substan]ial \n perioadaregimului comunist. Pe de o parte nevoileimediate de consum erau asigurate dinlotul individual, iar din salariile câ[tigate \nindustrie, aceste persoane puteau s`-[ipermit` investi]ii \n bunuri de folosin]`\ndelungat`. Muncile sezoniere \nconstruc]ii [i agricultur` au sc`zut [i elefoarte mult dup` 1990, prin sc`dereavolumului investi]iilor. Toat` aceast` partemobil` a societ`]ii rurale era amenin]at`de s`r`cie, a[a \ncât nu este greu depresupus c` cei mai mul]i s-au orientatspre câ[tiguri din mobilitate, dar un alt tipde mobilitate – cea interna]ional`.

Discu]ia ar trebui s` reflecte un dubluaspect al determin`rii. Pe de o parteobserv`m c` acolo unde erau mul]i naveti[ti\n 1990 circula]ia migratoare interna]ional`a fost mai mare, dar [i acolo undenavetismul a sc`zut mai mult dup` 1990,rata migra]iei interna]ionale a fost mai mare.Pe de o parte avem deci o convertire amigra]iei prin cultura mobilit`]iiachizi]ionat` de naveti[ti, care \n fond [tiaus` câ[tige bani din mobilitate, dar pe de alt`parte avem un fenomen cu rezonan]eeconomice. Naveti[tii formau un gen declas` de mijloc \n comunele de provenien]`.Spectrul declas`rii statutului social prindispari]ia oportunit`]ilor de mobilitate i-adeterminat probabil pe mul]i dintre ace[tias` g`seasc` solu]ii pe spa]ii mai largi pentrua-[i conserva pozi]ia (aceast` rela]ie estepus` \n eviden]` mai degrab` de variabila:sc`derea navetismului dup` 1990). Chiar [i\n aceast` situa]ie realitatea social` se arat`mai complicat`. Atunci când ]inem sub

control efectul migra]iei nete dintr-ocomunitate [i rata revenirilor de la ora[ lasat29) sc`derea navetismului duce la o rat`mic` a migra]iei. Se observ` c` migra]ia net`[i rata revenirilor sunt rela]ionate directpropor]ional cu rata migra]iei. Cu altecuvinte cu cât intr`rile au fost mai multedecât ie[irile cu atât migra]ia interna]ional` acrescut. Exist` probabil localit`]i rurale cupu]ini naveti[ti, dar cu o rat` mare adeplas`rilor spre mediul urban. |n acestelocalit`]i nu sc`derea navetismului esterelevant` pentru migra]ia interna]ional`, ci\ntoarcerile \n localitatea natal` f`r`perspective. Dimpotriv` dac` navetismul s-aconservat dup` 1990, reveni]ii \n localitateau putut beneficia de acest tip de mobilitate[i nu au recurs la migra]ia interna]ional`.

Un alt efect al agreg`rii asupranavetismului este trecerea de la sat lacomun`. Modelul de regresie pentrucomun` arat` c` \n comunele cunavetism sc`zut migra]ia interna]ional`este mai mare. Este posibil ca navetismulca fenomen s` fi fost mai uniformdistribuit decât migra]ia interna]ional` \ncadrul unei comune. Prin agregarerela]ia se schimb`. Dac` vom studiacoeficientul de corela]ie \ntreconcentra]ia navetismului \n centrul decomun` [i concentrarea migra]iei \ncentrul de comun` vom observa c`acesta este – 0.58. Cu alte cuvinte acolounde migra]ia este concentrat` \n centrulde comun`, navetismul este dispersat,iar acolo unde navetismul este dispersatmigra]ia interna]ional` este concentrat`.

A[adar avem urm`toarele concluzii29) Un alt fenomen caracteristic tranzi]iei din România a fost revenirea muncitorilor industriali \n mediulrural. De[i aveau locuin]e \n ora[e, costurile \ntre]inerii [i realitatea [omajului i-a obligat pe mul]i dintreace[tia s` revin` \n localitatea natal` din rural. Aici \ns` perspectivele agriculturii de subzisten]`,precum [i suprafe]ele mici accesibile unor familii numeroase au fost motive suficiente de c`utare a unorsolu]ii pe spa]ii mai largi decât cele regionale [i na]ionale.

pentru rela]ia navetism – migra]ieinterna]ional`:

1. O anumit` cultur` a mobilit`]ii ainfluen]at la nivelul satelorcircula]ia migratoare

2. Sc`derea navetismului a dus la ositua]ie economic` critic` agospod`riilor, situa]ie care adeterminat migra]ia ca solu]ie

3. |n localit`]ile rurale \n care au avutloc reveniri de la ora[ la sat efecteleau fost complexe. Presiuneaadaosului de popula]ie a fost atât \ndirec]ia navetismului, cât [i \ndirec]ia migra]iei interna]ionale. Oparte din cei reveni]i au devenitmobili \ntre sat [i ora[ (probabilnavetism \n sectorul privat), iar alt`parte au luat drumul str`in`t`]ii.A[a se \ntâmpl` c` atunci când]inem sub control migra]ia net` \n

localitate [i num`rul de reveniriora[-sat, observ`m ambele efecte:cu cât sunt mai mu]i reveni]i cu atâtcre[te migra]ia interna]ional`, cucât navetismul cre[te fa]` de 1990(prin \ntoarcerea or`[enilor) cu atâtcre[te migra]ia interna]ional`(acesta este un caz tipic de corela]ieaparent`).

4. La nivelul comunei un alt predictorimportant pune \n eviden]` efectelenavetismului asupra migra]iei.Navetismul decentrat, chiar dac`este mai mic ca volum producemai mult` migra]ie prin num`rul degospod`rii afectate economic.Navetismul centrat produce maipu]in` migra]ie pentru c` \n faptsunt mai pu]ine gospod`rii afectateeconomic [i deci un num`r maimic de migran]i.

7 0

Fig. 1: Corela]ia între concentra]ia navetismului [i concentra]ia migra]iei în comune

Sursa: Diminescu D.L`z`roiu S., OIM, Bucure[ti, 2002

GGrraaffiicc nnrr.. 66::

{i \ntr-un caz [i \n altul satul esteprezent \n noile circula]ii migratoriiinterna]ionale ca un spa]iu de apartenen]`simbolic`, de ancorare dar [i ca un suportde migra]ie. Deplas`rile \n str`in`tate s-auorganizat [i dezvoltat \n re]ele familiale,comunitare [i apoi regionale. |n perioad`1994-2000 apare clar o polarizare amigra]iilor din România \n jurul unor sate-pilot, „campioane” \n migra]ie care aur`spândit \n regiune modelul lor deprosperitate [i au instalat \n mobilitatesatele vecine, de multe ori spre aceea[i]ar` sau regiune de destina]ie. Acestecomunit`]i rurale se refac [i \n str`in`tateunde se pot identifica u[or zone deconcentrare de popula]ie de origineromân` pe sate [i pe regiuni. Ele formeaz`primele enclave române[ti din str`in`tatecare sunt susceptibile de a prefigura \ntimp comunit`]i transna]ionale. Cel maicunoscut exemplu este Certeze, ocomun` din _ara Oa[ului care a antrenat\n mobilitate [i, respectiv, \n aceea[iactivitate \n str`in`tate, toate satele dinjurul ei, inclusiv ora[ul Negre[ti. O[enii auconfigurat \ncepând cu 1994 o “centur`”\n jurul Parisului punctat` de caseleabandonate \n care [i \n care seregrupeaz` \n func]ie de sate, familie [iuneori de str`zi. Nodul acestei “centuri”este la Defense, pe esplanada c`reia seref`cea pân` recent, \n fiecare duminic`,\ntreaga comunitate. Exemplele sunt, \ns`,nenum`rate; putem continua cu satulSeparaus (judetul Arad), de unde provinrromii migranti la Montreuil, långa Paris;Bor[a [i Marginea (jude]ul Suceava),amândou` cu concentra]ii importante la

Milano, Corod (jude]ul Gala]i) la Padova,Sâmbata de Sus (}ara F`g`ra[ului) laRoma [i \n regiunea Lazio, Dobrote[ti(jude]ul Teleorman) la Coslada, lâng`Madrid, Dr`g`[ani (jude]ul Vâlcea) laJerusalim [i a[a mai departe. Satele noduride migratie se observa [i \n baza de date aOficului de migra]ie a fortei de munca.Dou` exemple pot fi date: satul Frasin dinjud Succeava [i Pa[casi, comuna Laza dinjude]ul Vaslui.

Studiile de caz: Monic`i {erbanConstantinescu pe migra]ia din Dobrote[ti(jud Teleorman) \n Spania, Ianela Vlase,pe migra]ia din Vulturea (jud Vrancea) \nItalia (la Roma), Rodica Negre pe migra]iadin Bosanci (jud Suceava) \n Belgia, [i asubsemnatei DD din 11 sate din Oa[ (\nspecial din Certeze) \n Fran]a arat` c`aceste comunit`]i rurale respect` cu micidiferen]e \n toate cazurile acelea[i sistemede migra]ie:

1. re]ele de migra]ie: la un grup micde „exploratori” ai pie]ii de munc`\n str`in`tate se adaug` grosulcomunit`]ii, mai \ntåi b`rba]ii [iapoi femeile. |n cazurile celorregulariza]i \n ]ara de destina]ie,dus-\ntorsul e mai rar, \n schimbvizitele membrilor familiei (copii [ip`rin]ii) s-au \nte]it.

2. forme de integrare \n str`in`tate: suntinvestite dou` sectoare: pentru femeiactivit`]ile de menaj de \ngrijire apersoanelor \n vårsta sau copii;pentru b`rba]i, domin` sectorulconstruc]iilor. O intrare legal`, osedere ilegal` [i regularizat` la fa]alocului, este modelul de integrare

7 1

6.3.1. Configura]ia satelor-pilot

dominant. (e suficient s` amintimcazul Italiei [i al Spaniei)

3. transportul \n str`in`tate [i dinstr`in`tate acas`: toate satele cumigran]i dispun de servicii de transportprivate, autohtone (\n general \nmicrobuze) care fac dus-\ntorsul, o

dat` pån` la trei ori pe s`pt`mån`. 4. transferul banilor proveni]i din

migra]ie [i investi]ia lor: cånd nusunt transporta]i de migran]i,banii intr` \n tara prin intermediul[oferilor, prin intermediul rudelorsau altor membri ai comunit`]ilor.

7 2

6.4 Economia cicula]iei migra]iei. Cå[tiguri, cheltuieli,transferuri,investi]ii.

Date privind economia migra]iei provindin dou` surse: studiile de caz,microanchete de teren [i cele statistice aleb`ncilor de transfer. Studiile de caz aducmai multe detalii despre economiamigra]iilor dar [i acestea insuficiete având \nvedere num`rul redus de cazuri cercetatepe teren. Activit`]ile [i veniturile migran]ilor\n ]`rile de destina]ie, transferul [i modul degestionare al economiei provenite dinmigra]ie pot fi studiate aprofundat \ntr-ocercetare separat`, plecând de laproblematica deschis` de actuala cercetare.

|ncepånd din 2000, Guvernul Romånieiconstat` ca 3% din PIB provine dineconomia migra]iei. |n sprijinul acesteiconcluzii sunt avansate cifrele de afaceri aleb`ncilor de transfer: West Union,MoneyGram, Smithe&Smith care au130.000 de agen]ii \n 190 de ]`ri [i care ausemnat partenariate cu BCR, Po[ta Romån`,Banc Post, Banca Transilvania, RaiffeisenBank, Finansbank, Eurom Bank [i DollarExpres Romånia. Numai Smith &Smith adeclarat \n 2000 c` ”a avut o cifr` de afaceride 1 miliard lei [i un profit net de 21milioane lei” etc..31) De asemenea BCR prinMoneyGram a operat 40.000 de transferurirapide ( rapid cash transfer) de aproximativ

136 milioane de dolari in 2003. Tarile incare opereaza aceste banci sunt in specialin Israel, Irlanda, Spania, Italia,Grecia.Romanii din Israel si Irlanda trimit lunarintre 600-700 Euro iar cei din Grecia , Italiasi Spania in jur de 300-400 Euro.

Marea majoritate insa a fondurilorfinanciare provenite din diversele activitatieconomice ale celor aproximativ 700.000de romani care functioneaza in strainatate( sau si tara si in strainatate) sunt inviziblile.Societatile de transport, rudele, vecinii,insusi migrantii care din 2002 circula intreRomania si tara de destinatie la fiecare treiluni, sunt cei care transfera si poartaaceste fonduri si le aduc acasa. Valoareaacestor fonduri este greu de apreciat.

Care este de fapt orientareacapitalului care circul` odat` cu for]a demunc`?

Studiile de caz arat` c` \n majoritateacazurilor avem investi]ii \n bunuri defolosin]` \ndelungat` (case, utilit`]ipentru case, autoturisme), foarte putinein sectorul privat (afaceri) si aproapedeloc in spatiul colectiv (echipamenteurbane, scoala, etc). Singura institutiecare beneficiaza de pe urma economieiproduse de migratie este biserica.

30) Corela]ia se p`streaz` [i atunci când ]inem sub control efectul altor variabile.

Investi]iile \n afaceri private, care s`conecteze [i ]ara de origine [i o ]ar` dedestina]ie sunt un simptom important aleconomiei de migra]ie. Persoanele\ntreprinz`toare [i mobile care valorific`avantajele unor spa]ii social-economicediferite sunt de fapt germenii comunit`]ilortransna]ionale, diasporizarea popula]ieifiind unul dintre pilonii unei economiimondializate. Acest mod de conectareignor` culoarele de succes economicformulate de statul na]ional [i este \n bun`m`sur` congruent cu procesul deglobalizare. |n alte studii am ar`tat cumcomer]ul cu valiza de la \nceputul anilor'90 a fost o etap` important` \n circula]iamigratoare a românilor. Sper a da un singurexemplu, 2 milioane de romåni aupracticat acesta mobilitate \n ‘92 numai \nTurcia. Declinul acestui tip de mobilitatearat` c` logica comercial` a acestui comer]n-a dep`[it practica de valiz`... [i nu a

condus decât \n rare excep]ii latransformarea migrantului \n antreprenor [irespectiv la \nlocuirea unei circula]ii \ncare migrantul camuflat \n turist \nso]eamarfa, cu o circula]ie strict` numai a m`rfii.El poate fi explicat prin faptul ca economiaacestor anonimi ai mondializ`rii subterane,dac` era important` la un nivel global,datorit` num`rului de migran]i, ea era subcâ[tigurile unei munci la negru pe pia]aoccidental`. Cât timp aceast` economieintermitent` a jucat rolul unui „supliment”la un salariu de baz` \n România, practicacomer]ului de valiz` a durat. Odat` \ns` ce[i-a f`cut apari]ia [omajul, costurile ridicateale vie]ii de zi cu zi, precum [i concuren]ape pia]a din România prin cre[tereaproduselor interne [i apari]ia marilorangrosi[ti (suprafe]e comerciale), era firescca logica de mobiliate s` se converteasc`de la comer]ul de valiz` la comer]ulbra]elor de munc`.

7 3

Tabel 21: Ponderea gospod`riilor de migran]i cu afacere în comun`Bucure[ti 0.09Muntenia 0.07Cri[ana Maramure[ 0.04Transilvania 0.04Banat 0.04Dobrogea 0.03Moldova 0.03Oltenia 0.02

Diminescu D., L`z`roiu, OIM , Bucure[ti, 2002

Pe regiuni istorice observ`m c`ponderea gospod`riilor cu migran]i careau o afacere \n comun` este mai mare \nBucure[ti [i Muntenia decât \n celelalteregiuni. Este de notat \nc` o dat`prezen]a ora[ului capital` \n sudul ]`riicare deschide oportunit`]i economice

importante [i care func]ioneaz` ca unatractor pentru mobilitatea dinapropiere. Migra]ia pentru un loc demunc` este mai improbabil` pentruunele zone din jurul capitalei, darmigra]ia \n interes de afaceri pare s` aib`mai mult sens.

Alte caracteristici ale migra]iei suntimportante pentru explicareadiferen]elor de ini]iativ` economic` [iinvesti]ia capitalului care circul` odat`cu for]a de munc`. Pe de o partevolumul mare de migra]ie [i pondereamare migran]ilor cu cicluri cel pu]inter]iare dau seam` de un num`r maimare de afaceri deschise \n comun`.Valurile succesive de migra]ie aumotiva]ii economice diferite. Exist`ierarhii ale priorit`]ilor, care, pe m`sur`ce anumite stadii de bun`stare agospod`riei sunt epuizate se modific`.Mai \ntâi sunt investi]iile \n case, \nutilit`]i [i bunuri de folosin]`\ndelungat`, apoi investi]iile \n„aranjatul” copiilor, dup` care urmeazadorin]a unei anumite autonomiieconomice \n ]ara de origine. Circula]iafor]ei de munc` \n forma actual`\mpiedic` stabilirea unei afaceri \n ]arade origine. Nu po]i s` munce[ti \ntr-o]ar` str`in` [i \n acela[i timp s` investe[tibanii \ntr-o afacere \n România, pe carenu o po]i urm`ri. |n afar` de sectorultransporturilor care a prosperat cel maimult de pe urma acestei circula]iimigratoare (pentra a da un singurexemplu: in comuna Certeze existaudoua servicii de transport inainte de

ianuarie 2002, astazi sunt peste 40identificate, mai mult sau mai putinlegale) modelul unor afaceri care s` lege]ara de origine [i o alt` ]ar`, nu a avutmare succes pân` acum.

Este cert c` trebuie s` existe oanumit` stabilizare a fluxului de migra]iepentru ca s` apar` afacerile migran]ilor.Cu cât vor pleca mai mul]i, cu câtciclurile de migra]ie se vor \nmul]i, cuatât capitalul va circula pe direc]iile demigra]ie mai intens [i mai mult. Ratanavetismului din comunitate pare s` fiede asemenea important` pentrudeschiderea unor afaceri pe contpropriu, ca [i popula]ia celui maiapropiat ora[. Mediul economic [iexperien]a de contact cu mediul urbansunt definitorii pentru ini]iativa privat` amigran]ilor. Afacerile din rural depindmult [i de micro-regiunea \n care se afl`localitatea. Oportunit`]ile de afacerisunt mai mari \n jurul ora[elor mari,dezvoltate, decât \n jurul ora[elor mici,mono-industriale. Nivelul de dezvoltareal comunei este de asemenea important,de[i \n acest caz rela]ia poate func]iona[i \n sens invers (investi]iile \n afacerilocale au dus la cre[terea nivelului dedezvoltare al comunei).

7 4

7 5

Economia rural` româneasc` este \ntr-oprea mare m`sur` dominat` deagricultur`, a c`rei tr`s`tur` predominant`este procentul foarte mare a fermelor desubzisten]`, care produc \n principalpentru autoconsum comercializând pepia]` doar marginal. Data fiind domina]iasectorului agricol, economia rural`r`mâne foarte slab integrat` \n economiade pia]`. |n plus, fermele de subzisten]`acced foarte greu la alte surse de venituri [ide aceea, bun`starea unei p`r]i importantea popula]iei rurale depinde exclusiv denivelul de profitabilitate al fermelor.

Pe parcursul \ntregii perioade detranzi]ie, agricultura a jucat un rol socialfoarte important, ac]ionând ca un„tampon” ocupa]ional \mpotrivaefectelor socio-economice ale tranzi]iei,absorbind o parte important` din for]ade munc` disponibilizat` de industriileurbane, \ns` acest rol social acondamnat agricultura la stagnare, slab`performan]` [i profitabilitate sc`zut`,contribuind la cre[terea nivelului des`r`cie \n zonele rurale. S-a creat astfelun cerc vicios \n care subsisten]agenereaz` s`r`cie iar s`raciaperpetueaz` subzisten]a. Acest cerctrebuie spart.

Fragmentarea excesiv` a terenului este\n general considerat` drept un obstacolmajor pentru progresul tehnologic alagriculturii din România, deoarecefermierii de subzisten]`, care nu vor aveaniciodat` capacitatea financiar` de a

investi \n utilaje moderne, sunt cei carelucreaz` cea mai mare parte a terenuluiagricol. Diminuarea agriculturii desubzisten]` trebuie s` constituie unobiectiv politic major dac` se dore[te ointegrare de succes a agriculturiiromâne[ti \n pia]a unic` european`.

Dualitatea structurilor de exploatare aterenurilor indic` faptul c` problemafundamental` este evident mai pu]in denatur` agricol`, cât mai degrab` rural`,deoarece cre[terea productivit`]ii [icompetitivit`]ii fermelor necesit` untransfer semnificativ de for]` de munc`dinspre activit`]i agricole spre alteactivit`]i, cu [anse reduse de mutare aacetei parti importante a popula]iei dinspa]iul rural. De accea reformastructural` a agriculturii ar trebui s` aib`un dublu obiectiv: \n primul rând,reducerea num`rului de persoane care \[icâ[tig` traiul din agricultur`; \n al doilearând, cre[terea dimensiunii fermelor [i,ca atare, m`rirea eficien]ei agriculturiiromâne[ti. |n felul acesta un num`r maimic de persoane vor \mp`r]i un venit maimare rezultat din activit`]i agricole, \ntimp ce restul va ob]ine surse alternativede venit din activit`]i neagricole [iprograme de protec]ie social`. Astfelcercul vicios se poate sparge.

Men]inerea unei popula]ii ruralestabile [i viabile necesit` politici menites` asigure num`rul optim de locuri demunc` \n agricultur` [i serviciileconexe, \mpreun` cu crearea de locuri

Concluzii

de munc` suplimentare \n industrie [iservicii pentru aceia care p`r`sescactivit`]ile agricole sau lucreaz` dar [igestionarea fluxurilor migratorii carecaut` de munc` \n spa]iul UE.

Aproximativ 1 milion de fermieri cereprezint` for]` de munc` excesiv` \nagricultur` [i au peste vârsta de pensionarear putea s` \[i \nceteze activitatea, cucondi]ia s` ob]in` un venit echivalent sausuperior celui pe care \l ob]in din cultivareap`mântului. Structura de vârst` a acesteicategorii este de a[a natur` \ncât este pur [isimplu nerealist` \ncurajarea acestora s` seangajeze \n activit`]i neagricole, [i, deaceea, solu]ia pentru aceast` categorie esteintroducerea unei scheme complementarede pensii de tip “venit minim garantat” cares` le permit` s` \[i câ[tige traiul, cu condi]ias` accepte s` disponibilizeze p`mântulcare s` permit` o restructurare accelerat` aacestui sector. Aplicarea unei astfel descheme ar putea retrage din agricultur`peste un milion de agricultori b`trâni [idisponibiliza circa 2 milioane de hectarepentru procesul de consolidare aexploata]iilor.

Introducerea pension`rii anticipate arputea retrage din activitatea agricol` \nc`300.000 agricultori ce dep`[esc vârsta de55 ani. Principalul impediment pentru oschem` de pensionare anticipat` conform`cu reglement`rile europene similare oreprezint` procentul sc`zut al agricultorilorce contribuie la un fond de pensie.

|n plus fa]` de situa]ia din agricultur`,perspectivele de dezvoltare a zonelorrurale sunt afectate negativ de

infrastructura slab`, de scurt-circuitele \nfurnizarea serviciilor, de oportunit`]ileinsuficiente de angajare \n activit`]ineagricole [i de lipsa de facilit`]i deinstruire.

Pe lâng` m`surile de politic` vizândretragerea din activitatea agricol` apersoanelor ce nu necesit` un al loc demunc`, alt set de m`suri de politic` trebuies` vizeze dezvoltarea infrestructurilorrurale care s` facliteze atât instalarea denoi activita]i economice alternative \n ruralcât [i generarea de locuri de munc` atâttemporare pentru executarea lucr`rilor c`t[i permanente de \ntre]inere a acestorinfrastructuri.

Diversificarea economiei rurale esteo problema cheie pentru succesuloric`rei politici de dezvoltare rural` [i\n mod particular pentru Romånia. |nanii care vin, capacitatea spa]iului ruralde a men]ine ori creea locuri de munc`va avea un impact major asupra ratei[omajului [i/sau a fluxurilor migratorii.O gam` larg` de activita]i economicealternative pot fi stimulate s` sedezvolte \n spa]iul rural dac` Româniareu[e[te s` absoarb` resurselefinanciare asigurate de programele defiana]are rural` dinainte [i de dup`momentul ader`rii. De asemeneam`rirea atractivita]ii spa]iului ruralpentru instalarea de IMM-uri [idezvoltarea surselor de finan]are rural`\n special prin ocuparea de c`tre re]elecooperatiste a acestei ni[e de pia]`reprezentat` de economia rural` suntalte dou` elemente necesare dezvolt`riieconomiei rurale române[ti.

7 6

Capitalul uman este determinant pentrupoten]ialul de dezvolare economic` alunei regiuni. Diversificarea economieirurale depinde de asemenea de nivelul deeduca]ie [i aptitudini [i calific`ri al for]eide munc` rurale. Popula]ia rural` este maipu]in educat` decât nivelul general deeduca]ie din România. Transferul for]ei demunc` de la activit`]i agricole la activit`]inon-agricole necesit` o evaluare ainstruirii, calific`rilor [i abilit`]ilor, precum[i a nevoilor de instruire continu`. Un nouprogram ar trebui conceput, subconducerea Ministerului Educa]iei [iCercet`rii, orientat specific pentru ar`spunde nevoii de recalificare \n zonelerurale, dar care s` faciliteze [i o mai maremobilitate [i migra]iei a for]ei de munc`rurale. Privind noile aptitudini de dobânditde c`tre cei care doresc s` r`mân` \nmediul rural dar \n afara agriculturii,[colile profesionale neagricole ar trebui\nfiintate, \mpreun` cu [colile profesionaleagricole. Desigur, noi resurse bugetare vortrebui alocate \n consecin]`.

Migra]ia for]ei de munc` pe pia]amuncii europene a devenit o realitate aspa]iului rural românesc. Dup` 10 ani dedu-te/vino \ntre România [i str`in`tate,migran]ii români, de o parte, [i gestionariimobilit`]ii lor, de cealalt` parte, au sfâr[itprin a se \n]elege. {i unii [i al]ii [i-au g`sitinteresul: migran]ii au reu[it s` p`trund`pe pia]a muncii din str`in`tate [iautorit`]ile europene par satisf`cute decaracterul provizoriu al prezen]ei lor \noccident. La aceast` situa]ie de armisti]iuinformal au contribuit, \ntr-o manier`decisiv`, societ`]ile din ]`rile dedestina]ie, indivizii, [i nu institu]iile din

aceste ]`ri. Fiecare migrant [i-a g`sit“patronul lui”, “francezul lui”, “italianullui”, “prietenul lui [vab” care l-a protejat,i-a trimis o invita]ie, l-a introdus pe pia]amuncii. C` acest fapt poate fi interpretatca o solidaritate spontan` sau un profitbine socotit, nu are relevan]`; cert este c`acest episod de intelegere \ntre româniimigran]i [i “str`inii lor”, complet ocultatde mass-media, a ]inut piept politicilorrestrictive, a amortizat procedurile deexpulzare, a luat \n considerarecet`]eanul român [i a alimentat circula]iamigratoare din România. Aceast` form`de integrare este r`spândit` numai \nspa]iul european; ea nu este delocevident` \n Israel sau \n Turcia, ]`ri careg`zduiesc un num`r important demigran]i români, dar \n care exist` [i unclivaj de netrecut \ntre societatea gazd` [icomunit`]ile de migran]i români.

Astfel, integrarea romånilor pe pia]amuncii din str`in`tate s-a realizat princontribu]ia direct` [i prin capitalul social alfiec`rui migrant, [i mai pu]in prininterven]ia statului. Prin suprimarea vizelor[i inmul]irea acordurilor de munc`, prinmonitorizarea activit`]ilor societ`]ilor deintermediere statul introduce, \n fine, oalternativ` decent` [i devine concuren]ialcu re]elele informale de migra]ie care, \nciuda marii lor eficien]e \n organizareacircula]iei migratorii r`mån ni[te sistemecare perpetueaz` precaritatea. Credem\ns` ca politica de migra]ie nu trebuie s` seopreasc` doar la crearea unui cadru legalde migra]ie.

Statul trebuie s` devin` un partenerinteresat \n stimularea procesului de

7 7

migra]ie prin renegocierea cotelor deadmisie post-2007 dar [i prin propuneriatractive de investi]ie [i de protec]iebancar` a fondurilor provenite dinmigra]ie, prin asigurarea unui sistem deprotec]ie social`, indiferent de statutulmigrantului. Statul ar trebui s` acordeprioritate migra]iei din mediul rural, nunumai pentru c` circa 80% dintremigran]ii romåni provin din mediulrural, ci datorit` faptului c` ace[tioameni ar trebui rup]i de agricultura desubzisten]`. Numai astfel satul romånescva avea acces la binefacerile civiliza]iei,iar agricultura va putea deveni eficient`.

Prezen]a pie]ei ca institu]ie de baz` \nvia]a comunit`]ii este sporadic`, iar uneoriinoperant` pentru multe comunit`]i rurale.Modelele de dezvoltare dominanteexistente \n lumea rural` au o prea mic`legatur` cu piat` [i implicit cu politicile deintegrare, chiar [i atunci cånd exist` fondurieuropene sau de alt` natur` investite \nproiecte comunitare. A[a cum am ar`tatreprezentarea «tradi]ional`» a dezvolt`riiconstituie viziunea comparativ` dominant`.Ea nu presupune o cre[tere economic`acumulativa, bazat` pe investi]ii [i profit ciare \n vedere doar o anumit` bun`starelimitat`. Trebuiesc incurajate rareleinitia]ive antreprenoriale, atåt locale cåt [itranasna]ionale.

Dac` ast`zi aproape 350.000 deromåni func]ioneaz` cu un statut legal \nspa]iul european, trebuie \ns` observat, c`majoritatea migran]ilor ocup` locuri demunc` precare [i temporare \n str`in`tate(activit`]i domestice, construc]ii,agricultur`). O parte din copiii acestora

urmeaz` [colile din ]`rile de destina]ie [ise vor integra ca adul]i \n alte sectoare deactivitate. Credem \ns` c` nu gre[im dac`apreciem c` prima genera]ie de migran]ise va \ntoarce acas` cu economii, dar f`r`alte drepturi sociale. Statul trebuie s`co-intereseze migran]ii (indiferent de statullor \n str`in`tate, pleca]i prin sau f`r`OMFM, legali sau/[i mai ales clandestini)prin crearea unor sisteme de protec]iesocial` \n Romånia (private sau de stat),dar valabile [i \n str`in`tate [i la caremigran]ii s` contribuie (dup` modelulfilipinez) de la distan]` la cuvertura lorsocial` (pensii, asigur`ri medicale etc). Deasemenea o strategie inteligent` [icomplet` de gestionare a migra]iei trebuiesa integreze momentul plec`rii, al\ntoarcerii, [i al leg`turii cu ]ara pe duratamigra]iei.

Pentru reu[ita migran]ilor \n str`in`tatear trebui acordat un mai mare interes\nv`]`rii limbilor str`ine, echival`riidiplomelor, pot fi privilegiate cursuri [ireprofesionaliz`ri \n domenii c`utate atåt\n Romånia cåt [i \n str`in`tate (deexemplu: restaurare, management,informatic`, instala]ii [i altele). La\ntoarcere, statul poate s` \i cointeresezepe migran]i pentru realizarea deinfrastructuri (extinzånd re]eaua de ap`, dedrumuri asfaltate, etc.) pe de o parte cucontribu]ia financiar` a migran]ilor , dar [iprin oferta de lucr`ri \n acest domeniu,‘tiut fiind c` mul]i migran]i seperfectioneaz` \n str`in`tate \n domeniulconstruc]iilor.

De asemenea trebuie \ntre]inut` [ifacilitat` leg`tura \ntre migran]i [i familiile

7 8

r`mase acas`, \ntre comunit`]ile romåne[tidin str`in`tate [i cele din ]ar`. Dac`telefonul portabil a devenit principalulinstrument de comunicare, coresponden]`[i informa]ia prin internet este \nca dificil`.Suger`m o strategie na]ional` de dotare cuechipament de comunica]ie informatizat`a satelor (prim`rii, sau actori priva]i etc.).Comunit`]ile din str`in`tate au creat dejasituri de informa]ie pentru migran]iiromåni (vezi \n anexa lista catorva dinsiturile destinate migran]ilor). Consider`mc` informa]ia deocamdat` este unilateral`,dinspre str`in`tate spre ]ar`; or estenecesar c` ea s` existe \n ambele sensuri.

Pentru a se gestiona \n mod coerentpolitici de dezvoltare rural` de oasemenea complexitate, ar trebui creat uncomitet inter-ministerial de genul celuifolosit \n cazul integr`rii europene.Coordonarea comitetului inter-ministerialar urma s` revin` Ministerului Agriculturii,P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale, \n timp cestructura radial` a comitetului ar trebui s`cuprind` Ministerul Transporturilor,Locuin]elor [i Turismului, MinisterulEduca]iei [i Cercet`rii, Ministerul Muncii[i Solidarit`]ii Sociale, MinisterulAdministra]iei Publice [i Internelor,Ministerul Afacerilor Externe, MinisterulComunica]iilor, Ministerul Finan]elorPublice, Agen]ia Na]ional` pentru IMM [iAgen]ia Na]ional` pentru Mediu. Fiecare

dintre aceste ministere ar trebui s`-[icreeze \n structura sa un secretariat de statdedicat problematicii dezvolt`rii rurale,care trebuie privit` drept cel mai greu testal integr`rii europene a Romåniei

Ini]iativa guvernamental` trebuiecompletat` de parteneriate public-private,precum [i de ini]iativa privat`. Astfel,problematica supliment`rii pensiilor [ipension`rii anticipate a agricultorilorvårstnici constituie, prin excelen]`, oproblem` de politic` public`. |n ceea ceprive[te lucr`rile de infrastructur`, eletrebuie privite de la \nceput ca unparteneriat public-privat, deoarecelocuitorii mediului rural trebuieco-interesa]i \n finan]area, realizarea [imentenan]a lucr`rilor de infrastructur`.Politicile educationale sunt [i ele unexemplu de politic` public`, ce poateevolua cu timpul \nspre un parteneriatpublic-privat, \n m`sura \n care locuitoriidin mediul rural vor accepta s` suporte oparte a costurilor reconversiei lorprofesionale. Din contr`, stabilirea unoractivit`]i neagricole [i \nfiin]area deIMM-uri \n mediul rural vor fi rezultatulini]iativei private, pe m`sura ceinfrastructura necesar` va devenidisponibil`. |n fine, politicile migra]ieitrebuie s` \nceteze a mai fi o ini]iativ`aproape exclusiv privat` [i s` treac` \nsfera parteneriatului public-privat.

7 9

BIBLIOGRAFIE

1. ALEXANDRI, C., RUSU, M., {ERB~NESCU, C. (2003): „Studiu privind m`surileposibile pentru consolidarea fermelor \n contextul ader`rii la Uniunea European`:cazul României”. Studiu elaborat \n cadrul proiectului FAO TCP/ROM/0167

2. Agen]ia Na]ional` pentru |ntreprinderi Mici [i Mijlocii [i Coopera]ie (2003),|ntreprinderi mici [i mijlocii – Programe de finan]are 2003 – 2004.

3. AMATO G., BATT J..Amato, (1999): The Long-Term Implications of EUEnlargement: The Nature of the New Border, Robert Schuman Centre forAdvanced Studies, European University Institute, Final Report of the ReflectionGroup, Florence (HYPERLINK "http://www.iue.it/RSC/pdf/FinalReport.pdf"http://www.iue.it/ RSC/pdf/FinalReport.pdf)

4. ARDITTIS, Solon (ed.) (1994a): The Politics of East-West Migration, TheMacmillian Press, London

5. Banca Mondial` (2002): “Expenditure Policies Toward EU Accession” (editedby Bernard Funck), Washington DC.

6. Banca Mondial` (2002): Romania – Social Development Fund Project.

7. Banca Mondial` (2001: The Challenge of Rural Development in the EUAccession Countries (coordinated by Csaba Csaki and Zvi Lerman), TechnicalPaper No 504, Washington DC.

8. Banca Mondial` (2003: World Bank Atlas 2003, Washington DC

9. BAUER, Th., ZIMMERMANN K. F. (1999): Assessment of Possible MigrationPressure and Its Labour Market Impact Following EU-Enlargement to Centraland Eastern Europe, IZA, Bonn (HYPERLINK "http://www.iza.org/ProductFunctions/publication/reports" http://www.iza.org/ProductFunctions/publication/reports)

10. BIFFL, Gudrun (2001): Migration Policies in Western Europe and the EU-Enlargement, in: OECD (2001): 155-68

11. BLASCHKE, Jochen (1991), “International migration and East-West migration:Political and economical paradox” in Migration , 11/12, pp.29-46

8 0

12. BOERI, T., BRUCKER, H., (2000): The Impact of Eastern Enlargement onEmployment and Labour Markets, European Integration Consortium, Reporton behalf of the Employment and Social Affaires Directorate General of theEuropean Commission, Berlin and Milan, ( HYPERLINK "http://europa.eu.int/comm/dgs/employment_social/new_en.htm" http://europa.eu.int/comm/dgs/employment_social/new_en.htm)

13. BOERI, T., BOERI, T., BRUCKER, H., (2001): Eastern Enlargement and EULabour Markets: Perceptions, Challenges and Opportunities, IZA DiscussionPaper No.256, Bonn, (HYPERLINK "ftp://repec.iza.org/RePEc/ Discussionpaper/dp256.pdf" ftp://repec.iza.org/RePEc/ Discussionpaper/dp256.pdf)

14. BRUCKER, Herbert & al. (2001): Manageing Migration in the EuropeanWefare State, Report for the Conference: “Immigration Policy and theWelfare State”, Trieste, June, 23rd 2001, available on: ( HYPERLINK"http: / /www.frdb.org/engl ish/ Immigrat ion/paper1_23jun01.pdf"http://www.frdb.org/english/Immigration/paper1_23jun01.pdf)

15. BUREL, A., OSKAM, A. (editori) (2000): „Politicile agricole [i extindereaUniunii Europene”, Wageningen Pers, Olanda

16. CYRUS, Norbert, (1999), “Im menschenrechtlichen Niemandsland.Illegalisierte Zuwanderung in der Budesrepublik Deutschland“in DOMINIK,K.,(ed), Angeworben, eingewandert, abgeschoben.Ein anderer Blick auf dieEinwanderungsgesellschaft Bundesrepublik Deutschld, Münster:Westfälisches Dampfboot, pp.205-231

17. CYRUS, Norbert, (1997), „Nadelöhr Wohnen. Wie polnische Wanderarbeiterin Berlin unterkommen“ in AMMAN, R., von NEUMANN-COSEL B. (ed),Berlin. Eine Syadt im Zeichen der Migration, Verlag fûr wissenschaflichePublikationen 92-94

18. COMISIA EUROPEAN~ (2003): Raport privind implementarea Cartei|ntreprinderilor Mici [i Mijlocii \n ]`rile candidate la aderarea \n UE, Bruxelles.

19. COMISIA EUROPEAN~ (2003): „Extinderea [i agricultura: integrarea cusucces a noilor State Membre \n PAC”; Issue paper

20. COMISIA EUROPEAN~ (2004): „Comunicare a Comisiei. Pachetul financiarpentru negocierile de aderare cu Bulgaria [i România”

8 1

21. COMISIA EUROPEAN~, DIRECTORATUL GENERAL PENTRU AGRICULTUR~(DG VI) (1997): „Document PAC 2000. Dezvoltarea rural`” (iulie 1997)HYPERLINK: "http://europa.eu.int/comm/agriculture/publi/pac2000/rd/rd_en.pdf" http://europa.eu.int/comm/agriculture/ publi/pac2000/rd/rd_en.pdf

22. COMISIA EUROPEAN~, DIRECTORATUL GENERAL PENTRUAGRICULTUR~ (RE}EAUA DE EXPER}I AGRONOMI INDEPENDEN}I |N}~RILE CANDIDATE CEE) (2003): „Dezvolt`ri majore \n Agri-Food Chain [iprivind restructurarea [i privatizarea \n ]`rile CEE candidate”, Halle (Saale) /Germania, HYPERLINK "http://europa.eu.int/comm/agriculture/publi/reports/agrifoodchain/2002en.pdf" http://europa.eu.int/comm/agriculture/publi/ reports/agrifoodchain/2002en.pdf

23. COMISIA EUROPEAN~, DIRECTORATUL GENERAL PENTRU AGRICULTUR~(RE}EAUA DE EXPER}I AGRONOMI INDEPENDEN}I |N }~RILE CANDIDATECEE) (2004): „Viitorul zonelor rurale \n noile State Membre CEE”, Halle (Saale)/Germania, HYPERLINK "http://europa.eu.int/ comm/agriculture/publi/reports/ruraldeveloment2004en.pdf" http://europa.eu.int/ comm/agriculture/publi/reports/ruraldeveloment2004en.pdf

24. COMISIA EUROPEAN~, DIRECTORATUL GENERAL PENTRU AGRICULTUR~(RE}EAUA DE EXPER}I AGRONOMI INDEPENDEN}I |N }~RILE CANDIDATECEE) (2004): „Sistemele de asigurare social` [i evolu]iile demografice \nagricultura ]`rilor candidate CEE” HYPERLINK "http://europa.eu.int/ comm/agriculture/publi/reports/ccsocialsec/fullrep_en.pdf" http://europa.eu.int/comm/agriculture/publi/reports/ccsocialsec/ fullrep_en.pdf

25. COMISIA EUROPEAN~, DIRECTORATUL GENERAL PENTRU AGRICULTUR~(2003): „Dezvoltarea rural` \n Uniunea European`”, Fact Sheet

26. CSAKI, C., LERMAN, Z. (2003): „Alimenta]ia [i agricultura româneasc` \nperspectiv` european`” (\n lucru), lucrare Banca Mondial`.

27. DIMINESCU, Dana, (ed) (2003) Visibles mais peu nombreux...Lescirculations migratoires roumaines après 1989. Volum colectiv. Editions dela Maison de Sciences de l’Homme, Paris, 409 p

28. DIMINESCU, Dana (2003) : Les accords bilatéraux de main d’œuvresétranger dans les pays de l’OCDE, (le cas de la Roumanie) , Paris, OCDE

29. DIMINESCU, Dana, OHLIGER Rainer, (REY, Violette slds) (2001), La8 2

construction de l’Europe par les marges. Stratégies et Stratagèmes de lacirculation migratoire des Roumains. Ministère de l’Emploi et de laSolidarité, MIRE, convention de recherche n°21/99, Paris, 136p

30. DIMINESCU, Dana (2001) L’installation dans la mobilité: les savoir-fairemigratoires des Roumains, in Migrations Société, vol.13, no.74, pp.107-117

31. DIMINESCU, Dana, (2001) Le système D contre les frontieres informatiques,in Hommes & Migrations, N°1230, mars-avril, pp.28-34

32. DIMINESCU, Dana, LAGRAVE, R.M., (1999) Faire une saison. Pour uneanthropologie des migrations roumaines en France. Le cas du Pays d’Oas.Ministère de l’Emploi et de la Solidarité, DPM, rapport de recherche, Paris,88p.+469p note de synthèse publicta in Migrations Etudes, n° 91/nov-dec1999

33. DIMINESCU, Dana,(1998), ” l”Experienza migratoria dei citadini dell’Oas”,in CAMPANI G. St CARCHETI F., MOTTURA G., Migranti refugiati etnomadi: l’Europe dell’Est in movimento, Torino, Harmattan d’Italia, pp.77-92

34. DIMINESCU, Dana, (1996), Deplas`rile o[enilor \n str`in`tate, un nou modelde migra]ie \n Revista de cercet`ri sociale, nr. 2, Bucure[ti, pp. 16-33

35. DIMINESCU, Dana, (1996), Limites et orientations dans l’expérince desmigrants roumains, in Cahiers d’atelier, n°1, CCF, Bucarest, pp.58-69

36. DIETRICH H.,(1996), "In der Strada Nicolae Iorga Nr. 29 laufen die Fädenzusammen. Über die deutsche Praxis der Massenabschiebungen vonrumänischen Roma und die real existierende Förderung der Rückkerer, in:FR, Dokumentationsseite, (18.5.1996.)

38. DIETRICH H., (1998), "Comment l'Allemagne et l'Europe entendent contrôlerl'immigration des pays de l'est, in: Vers une politique migratoireeuropéenne?" Hommes & Migrations Nr. 1216, novembre-décembre 1998(Interview avec Mogniss H. Abdallah), S. 36-45

39. DIETRICH H.,(1999), Die unsichtbare Mauer. Eine Skizze zu Sozialtechnikund Grenzregime, in: Dominik, Katja; Jünemann, Marc; Motte, Jan;Reinecke, Astrid (Hrsg.): Angeworben, eingewandert, abgeschoben. Einanderer Blick auf die Einwanderungsgesellschaft BundesrepublikDeutschland. Münster (Westfälisches Dampfboot), pp. 290-323

8 3

40. DUMITRU, M. (2002): „România – studiu de caz na]ional privind integrareaaspectelor funciare \n agenda global` de dezvoltare”, lucrare Banca Mondial`

41. EUROPEAN COMMISION (2001a): The Free Movement of Workers in theContext of Enlargement, information note, 6th March 2001, Brussels

42. FASSMANN H., MUNZ, R. (ed) (2000) Ost-West Wanderung in Europa, Wien

43. FASSMANN, H., HINTERMANN C., 1997. MigrationspotentialOstmitteleuropa. Struktur und Motivation potentieller Migranten aus Polen,der Slowakei, Tschechien und Ungarn. ISR-Forschungsbericht 15. Wien.

44. FREJKA,T., OKÓLSKI, M. ,SWORD K., 1998. In-depth Studies on Migrationin Central and Eastern Europe: The Case of Poland. United Nations, NewYork – Geneva

45. HARS, Agnes, (1998), Labour Migration and the Enlargement of the EuropeanUnion, Lessons from the Hungarian Experience, Kopint-Datorg, DiscussionPaper No. 57, Budapest

46. HÖNEKOPP, E., 1996. Old and New Labor Migration to Germany fromEastern Europe. Working Paper

47. IOM, Vulnerabilitatea la trafic a tinerelor femei din Romånia, raport final2001, Bucure[ti

48. IREK M. 1998, Der Schmugglerzug. Warschau Warschau. Materialien einerFeldforschung. (Le train de la contrebande) Berlin: Das Arabische Buch

49. JAZWINSKA E., OKOLSKI M., (dir.): 1996, Causes and Consequences ofMigration in Central and Eastern Europe. Podlasie and Slask Opolski: basictrends in 1975-1994, Warszawa: Instytut Studiów Spolecznych (ISS).

50. GANGLOFF Sylvie, PERUSE Jean-François (2001) La présence roumaine àIstanbul. Une chronique de l’2phémère et de l’Invisible, in Les dossiers del4IFEA, série : la Turquie aujourd’hui , n°8, Institut Français d’Etudesanatoliennes Georges Dumezil, Istanbul, 47p.

51. GHEORGHIU, D., (1998-2001), SOPEMI Report for Romania, (officialuse)OCDE, Paris

8 4

52. GUIRAUDON, Virginie, LAHAV, Gallya (2000), A reappraisal of the statesovereignity debate. The case of migration control. Comparative PoliticalStudies, vol.33, no.2

53. L~Z~ROIU, Sebastian, (2000), Trafic de femei – o perspectiv` sociologic` \nSociologie româneasc`, serie nou`, no.2

54. LEON-Ledesma, M., PIRACHA, M., (2001), International Migration and theRole of Remittances in Eastern Europe, Working Paper Department ofEconomics, University of Kent

55. MASSEY, Douglas S. and others, (1993) Theories of International Migration:A Review and Appraisal, in Population and Development Review, Vol.19,Issue 3, pp.431-466

56. MIGRINTER,( MA MUNG, E., DORAI, M. K., HILLY, M.A., LOYER F.) Bilandes travaux sur la circulation migratoire, Ministére de l’Emploi et de laSolidarité, DPM, convention d’étude du 19 Novembre 1997, 143p

57. MOROKVASICI M., 1999, "La mobilité transnationale comme ressource",Cultures et Conflits, 1999, n°33-34, pp.105-122

58. MOROKVASICI M., Rudolph H.,1996, Migrants. Les nouvelles mobilités enEurope, Paris : L'Harmattan

59. MOROKVASICI M., 1996, "La mobilité des élites scientifiques en provenancede l'Autre Europe : exode ou circulation", Revue d'études comparatives Est-Ouest, n°3 (septembre), pp. 31-73.

60. MOROKVASICI M., 1994, "Migrations est/ouest dans le débat scientifique etpolitique en France et en Allemagne" Revue d'études comparativesEst-Ouest, n°.3 pp. 135-160 (avec S. Angenendt et A. Fischer)

61. NEDELCU, Mihaela, (2001), Instrumentalizarea spa]iilor virtuale \n situa]iemigratoare \n Sociologie Romåneasc`, seria nou` nr. 2/2000, pp.83-99

62. NYIRI, Pal, (2001), Expatriating is patriotic? The discourse on "new migrants"in the People's Republic of China and identity construction among recentmigrants from PRC, in Journal of Ethnic and Migration Studies, vol.27,No.4:635-653

8 5

63. OECD (2000), Labour Market and Social Policies in Romania, Paris

64. OECD (2001), Migration Policies and EU Enlargement: The Case of Centraland Eastern Europe, Paris

65. OHLIGER, R.,(2001), Une migration privilégiée : Les Aussiedlers, Allemandset immigrés in Migrance, n°17-18, Editions Mémoire-Génériques, pp.8-18

66. OCDE (1999): „Politicile agricole \n economiile incipiente [i \n tranzi]ie”2001, Paris

67. OCDE (2000): „Cercetare privind politicile agricole: România; Agricultura [iAlimenta]ia”; seria „Economiile incipiente [i \n tranzi]ie”, Paris

68. OHLIGER, R.,(2000): Von der ethnischen zur “illegalen” Migration: dieTransition des rumänischen Migrationsregimes, in: Fassmann, Münz (2000):195-205

69. OKÓLSKI, M., (1999), Migrant trafficking in Poland. Actors, mechanisms,combating. ISS Working Papers. Seria: Prace Migracyjne 24. Warsaw

70. OKÓLSKI, M. , STOLA D., ( 1998)" Migration between Poland and countries ofthe European Union in view of Poland’s accession to the EU", in: P. KORCELLI(dir.). Changes in Migration as a Consequence of Poland’s Accession to theEuropean Union. PWN Scientific Publishers, Warsaw ( en plonais).

71. OKÓLSKI, M., (1998) Incomplete migration: a new form of mobility inCentral and Eastern Europe. The case of Polish and Ukrainian migrants.Conference on International Migration: Challenges for European Populations.Bari (Italy), 25–27 June.

72. OKÓLSKI, M., (1997) "New Immigration Trends in Central-Eastern Europe inthe 1990s: how Significant, how Stable?" in: IUSSP (dir). InternationalMigration at Century´s end: Trends and Issues. Liege, Belgium.

73. PAPANAGOS, H., KULE &al, (1999) The causes and consequences ofAlbanian emigration during transition: evidence from micro-data, EBRDWorking Paper No. 46, London, ( HYPERLINK "http://www.ebrd.org/ english/pubs/econ/workingp/46.pdf" http://www.ebrd.org/english/pubs/econ/workingp/46.pdf)

8 6

75. PORTES, Alejandro (1996), Globalization from below: The rise ofTransnational Communities, in W.P: Smith and R.P.Korczenwicz, LatinAmerica in the World Economy, Westport, CN: Greenwood Press, pp.151-168

76. PORTES, Alejandro, HALLER, William, GUARNIZO, Luis E., (2001),Transnational Entrepreneurs: The Emergence and Determinants of anAlternative Form of Immigrant Economic Adaptation, Working Paper, ESRC,Transnational Communities Program

77. POTOT, Swanie, (2001), Studes de deaux reseaux migratoires roumainsinSociologie Romåneasc`, seria nou` 2/2000, pp.101-119

78. POTOT S.,(1999), ( mémoire DEA) L'Europe, nouvel espace de circulation:l'exemple roumain, manuscrite dactylographie, Université de NiceSophia-Antilopolis, p.125

79. REY V., GROZA O. ,MUNTELE I., 2000, Atlas de la Roumanie, LaDocumentation Française, Collection "Dynamiques des territoires, Paris

80. REY V., GROZA O. ,MUNTELE I., 1999, "Migrations and main flowprotagonists of transition: a stake in the development of Romania" inSüdosteuropa studie 62, 1999, W. HELLER (dir) "Romania migration, soci-economic transformation and perspective of regional development"

81. România, Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, Institutul de {tiin]e ale Educa]iei(2002): „Educa]ia rural` \n România. Condi]ii, aspecte principale [i strategiide dezvoltare”, edi]ia a doua, Bucure[ti

82. Irlanda de Nord, Departamentul pentru Agricultur` [i Dezvoltare Rural`(2001): „Strategia programului de dezvoltare rural` 2001-2006”

83. România, Institutul Na]ional de Statistic` (2003): „Tendin]e sociale”, Bucure[ti

84. România, Institutul Na]ional de Statistic` (2003): “Caracteristici ale form`riiprofesionale continue \n România”, Bucure[ti.

85. România, Institutul Na]ional de Statistic` (2003): „Analiz` demografic`:situa]ia demografic` din România \n anul 2002”

86. România, Institutul Na]ional de Statistic` (2003): „Coordonatele standardelorde via]` \n România: venitul [i consumul popula]iei \n anul 2002”

8 7

87. România, Institutul de {tiin]e ale Educa]iei (2002): “|nv ] mântul rural din România –condi]ii, probleme [i strategii de dezvoltare”, ed. IIa, Bucure[ti, (coord: Mihaela Jig`u).

88. SALT, John, ( 2001) The Business of International Migration, in: Siddique(2001), pp. 109-25 Siddique

89. M.A.B. (ed.)(2001): International Migration in the 21st Century, Cheltenham

90. SANDU, Dumitru, (2000) Migra]ia circulatorie ca strategie de via]`, \nSociologie româneasc`, serie nou`, no.2

91. SIK E., WALLACE, H., (1999) The Development of Open-Air Markets in East-CentralEurope, International Journal of Urban and Regional Research, 23 (4): 697-714

92. SIK E., 1999, “Slave Market” on the Moscow Square", in Sociological Review(Szociológiai Szemle) 1999, Special Issue, pp. 115-129

93. SIK E., 1999, "The Spatial Distribution of Informal Marketplaces and InformalForeign Traders in Contemporary Hungary", in Unregistered Economy inTransforming Economies, Ed Feige and Ott, Katarina, Averbury

94. SIK E. ,1996, "The Informal Markets in Hungary", ILO/Japan Project onEmployment Policies for Transition in Hungary, Budapest, February

95. SIK E., CZAKO A., 1995, "The Role of Network as a Resource in EconomicTransactions in a Post-Communism" in MENDELL M. NIELSEN K., (dir)Europe: Central and East Black Rose Books, Montreal, 1995, pp. 224-247

96. SOPEMI,(2001) Tendances des migrations internationales, Rapport annuel,OCDE, Paris

97. STRAUBHAAR, Thomas, (2001) East-West Migration: Will it be a Problem?,Intereconomics: Review of International Trade and Development, 36 (4): 167-170

98. STRAUBHAAR, Thomas, (2002), East-West-Migration Potential: How manywill go west?, Journal for Economics and Statistics 221 (1): 22-41

99. STRAUSS, Killian (2001) Don’t go West! Thoughts on the Planned TransitionPeriod on Labour Movement for EU Enlargement Candidates, (HYPERLINKhttp://www.europe2020.org/fr/peco/documents/killian_strauss_july_2001.htmlhttp://www.europe2020.org/fr/peco/documents/killian_strauss_july_2001.html)

8 8

100. {ERBAN, Monica, GRIGORA{, Vlad, (2000), Dogenii din Teleorman \n ]ar`[i \n str`in`tate, \n Sociologie româneasc`, serie nou`, no.2

101. TARRIUS, Alain, (2002), „Au-delá des Etats-nations: des sociétés demigrants” in Revue Européenne des Migrations Internationales, Vol.17,N°2/2001, pp.37-63

102. TARRIUS, Alain, (1992) Les fourmis de l’Europe, L’Harmattan, Paris

103. DE TINGUY, A., "Le phénoménes des tchelnoki et la constitution d'espacestransfrontaliers dans la région de la mer Noire", in Marcel Bazin, SalgurKançal, Méditerranée orientale et mer Noire entre mondialisation etrégionalisation, Paris, Harmattan, ( in curs de aparitie)

104. DE TINGUY,A., (1999), "Les Europèens de l'Est depuis la chute du mur"(avec la colaboration d'Alexandra Picard), in Philippe Dewitte (Dir),Immigration et intégration: l'2tat des savoirs, Paris, Découverte, pp.155-162

105. DE TINGUY, A., (1997), Repatriments liés aux changements politiquessurvenus dans les pays d'Europe centrale et orientale, Strasbourg, Conseilde l'Europe, 43p

106. DE TINGUY, A.,( 1995), Migrations pendulaires en Europe centrale etorientale: la fin des territoires, Bruxelles, OTAN ( document multigraphié) 1995

107. DE TINGUY, A., (1993), "Migrations de l'Est: où en est-on trois ans après lachute du mur de Berlin?", Etudes internationales (Québec), Vol.24 (N°1),mars pp.141-161

108. THUEN, Trond, (1999), The Significance of Borders in the East EuropeanTransition, International Journal of Urban and Regional Research, 23 (4): 738-50

109. URBAREK M., (1999), "Gastarbeiter mit zwei Pässen. Schlesier inDeutschland, in Osteuropa 2, pp. A53-A57.

110. VASILEVA, D., (1992), Bulgarian Turkish Emigration and Return.International Migration Review 2, pp. 342–351.

111. WIHTOL DE WENDEN, C., (1996), "Flux croisés de l'Est et du Sud", in M.MOROKVASIC, E RUDOLPH ( dir) Migrants: les nouvelles mobilités enEurope, Paris, Harmattan

8 9

Anexe

9 0

TABELUL 6

Compara]ie a infrastructurii României cu cea a altor ]`ri balcanice (2001)

Indicator Albania Bulgaria Bosnia-Her]. Croa]ia Macedonia România Serbia TurciaStr`ziasfaltate (%din total,anul 2000)

39 94 52.3 84.6 63.8 49.5 62.3 34

AbonamentetelefonieFix` [imobil` (‰)

138 551 168 742 373 356 416 587

Accesul laap` curent`(% dinpopula]ie,anul 2000)

97 100 n.a. n.a. n.a. 58 98 82

Accesul lainstala]iisanitare (%dinpopula]ie,anul 2000)

91 100 n.a. n.a. n.a. 53 100 90

Inciden]atuberculozei(la 100 000persoane,anul 2000)

29 41 91 59 52 135 45 36

Ratamortalit`]iimaterne (la100 000na[teri, anul1995)

31 23 15 18 17 60 15 55

Speran]a devia]` (ani)

74 72 74 74 73 70 73 70

ValoareaAd`ugat` înagric. (% dinPIB)

50 14 15 9 11 15 15 14

ValoareaAd`ugat` înservicii (%din PIB)

26 57 55 50 58 50 53 61

Sursa: World Bank Atlas, 2003

9 1

Tabelul n°12. SITUA}IA LUCR~TORILOR MEDIA}I DE OMFM ÎN ANUL 2002

}ara

Num`r delucr`tori

media]i prinOMFM

DomeniuDurata

contractuluiSalariu mediulunar/pesoan`

Sex Vârst` Regiune

GERMANIA 19761

* agricultura sezonier* gastronomiesezonier* gastronomie* sanatate* studen]i

* 3 luni* 3 luni* 18 luni* 18 luni* 3 luni

* 670 E* 670 E* 1200 E* 1200 E* 670 E

* M = 10025* F = 9736

*18 - 25 = 4089*26 -35 = 9614*36 - 45 = 4509*> 45 = 1549

SPANIA 2395* agricultura sezonier* industria carnii* industrie* construc]ii

* 3 luni* 12 luni* 12 luni* 12 luni

* 635 E* 635 E* 1000 E* 600 E* 1100 E* 1300 E

* M = 1714* F = 681

*18 - 25 = 479*26 -35 = 1150*36 - 45 = 551*> 45 = 215

ELVE}IA 133

*agricultura*hotelier*medical*gastronomie

* 18 luni* 18 luni* 18 luni* 18 luni

* 3560 E* 3500 E* 3000 E* 4150 E

* M = 35* F = 98

*18 - 25 = 19*26 - 35 = 114

QATAR 8 *horticol * 12 luni * 900 USD * M = 8*18 - 25 = 2*26 -35 = 6

UNGARIA 8 * agricultur` * 3 luni * 300 E * M= 8 *18 - 25 = 8

TOTAL 22305* M = 11790* F = 10515

*18 - 25 = 4597*26 -35 = 10884*36 - 45 = 5060*> 45 = 1764

* N-E = 1467* S-E = 1467*S-MUNT = 58*S-V OLT = 881*VEST = 293*N-V = 586*CENTRU = 23*Buc-Ilfov =9393

Sursa: OMFM, Bucuresti, 2004

9 2

Tabloul 13. SITUA}IA LUCR~TORILOR MEDIA}I DE OMFM ÎN ANUL 2003

}ara Num_r delucr_tori

media_i prinOMFM

Nr. pers./domeniu

Domeniu Durata contractului Salariu mediulunar/

persoan_

Sex Vârst` Regiune

GERMANIA 23540

* 15900* 4792* 206* 86* 2488* 63* 5

* agriculturasezonier* gastronomiesezonier* gastronomie* s`n`tate* expozantisez.* studen_i* agricultura

* 3 luni* 3 luni* 18 luni* 18 luni* 3 luni* 3 luni* 18 luni

* 670 EURO* 670 EURO* 1200 EURO* 1200 EURO* 670 EURO* 670 EURO* 1200 EURO

* M = 12263* F = 11277

*18 - 25 = 4719*26 -35 = 11794*36 - 45 = 5370*> 45 = 1657

* N-E = 4129* S-E = 833*S-MUNT = 1049*S-V OLT =722*VEST = 4395*N-V = 3547*CENTRU = 8282*Buc-Ilfov = 583

SPANIA15319

+1120*

* 149* 163* 110* 13900* 129* 95* 71* 20* 48* 390* 12* 191* 41

* agric.sezonier* agric.sezonier* industriacarnii* agric.sezonier* industrie* construc]ii* servicii* agricultura* forestier* agric.sezonier* agric.sezonier* agric.sezonier* agric.sezonier

* 5 luni* 2 luni* 12 luni* 3 luni* 12 luni* 12 luni* 12 luni* 12 luni* 12 luni* 1 lun_* 6 luni* 9 luni* 4 luni

* 635 EURO* 635 EURO* 1000 EURO* 600 EURO* 1100 EURO* 1300 EURO* 700 EURO* 600 EURO* 600 EURO* 600 EURO* 600 EURO* 900 EURO* 700 EURO

* M = 2893* F = 12426

*18 - 25 = 2925*26 -35 = 8197*36 - 45 = 3979*> 45 = 218

* N-E = 2416* S-E = 1302*S-MUNT = 6351*S-V OLT = 1319*VEST = 542*N-V = 573*CENTRU = 1098*Buc-Ilfov = 1718

ELVE}IA 59

* 4* 4* 49* 2

*agricultura*hotelier*medical*gastronomie

* 18 luni* 18 luni* 18 luni* 18 luni

* 3560 EURO* 3500 EURO* 3000 EURO* 4150 EURO

* M = 15* F = 44

*18 - 25 = 7*26 -35 = 52

* N-E = 1* S-E = 2*S-MUNT = 2*S-V OLT = 2*VEST = 6*N-V = 4*CENTRU = 38*Buc-Ilfov = 4

ITALIA 76 * 70* 6

*medical*hotelier

* 24 luni* 3 luni

* 1300 EURO* 800 EURO

* M = 10* F = 66

*18 - 25 = 5*26 -35 = 57*35 - 45 =13* >45 = 1

* N-E = 5* S-E = 5*S-MUNT = 20*S-V OLT = 3*VEST = 1*N-V = 2*CENTRU = 8*Buc-Ilfov = 32

9 3

QATAR 21* 21

*medical * 36 luni * 800 Euro* M = 1* F = 20

*18 - 25 = -*26 -35 = 13*36 - 45 = 8

* N-E = 1* S-E = 4*S-MUNT = 4*S-V OLT = 3*VEST = 1*N-V = -*CENTRU = -*Buc-Ilfov = 8

UNGARIA 11* 7* 3* 1

* construc]iima[ini* agricultur`* medical

* 12 luni* 6 luni* 12 luni

* 300 Euro* 300 Euro* 450 Euro

* M = 10* F = 1

*18 - 25 = 4*26 -35 = 7

* N-E = -* S-E = -*S-MUNT = -*S-V OLT = -*VEST = -*N-V = 10*CENTRU = 1*Buc-Ilfov = -

SUA 50 * 50 * medical *48 luni * 2900 Euro* M = 12* F = 38

*18 - 25 = 8*26 -35 = 38*36 - 45 = 4

* N-E = 5* S-E = 3*S-MUNT = 4*S-V OLT = 2*VEST = 4*N-V = 2*CENTRU = 9*Buc-Ilfov = 21

LUXEMBURG 1 * 1 * informatica * 12 luni * 1400 Euro * F = 1 *18 - 25 = 1 *CENTRU = 1

TOTAL39077

+1120*

* M = 15204* F = 23873

*18 - 25 = 7669*26 - 35 = 20158*36 - 45 = 9374*> 45 = 1876

* N-E = 6557* S-E = 2149*S-MUNT = 7430*S-V OLT =2051*VEST = 4949*N-V = 4138*CENTRU = 9437*Buc-Ilfov = 2366

* pentru 1120 de persoane care au semnat contracte nominale, nu se cunosc datele necesare înregistr`rii statistice

Sursa: OMFM, Bucure[ti, 2004

9 4

Tabelul 14. SITUA}IA LUCR~TORILOR MEDIA}I DE OMFM |N PERIOADAIANUARIE - MARTIE 2004

}ara

Num`r delucr`tori media]i

prinOMFM

Nr. pers./domeniu Domeniu

Duratacontractului

Salariu mediulunar/

persoan`Sex Vârst` Regiune

GERMANIA 6870

* 4334* 1771* 706* 4* 30* 25

*agricicultura. sez*gastronomie sez*expozan]i sez.* agricultura* gastronomie* sanatate

* 3 luni* 3 luni* 3 luni* 18 luni* 18 luni* 18 luni

* 800 Euro* 800 Euro* 800 Euro* 1200 Euro* 1200 Euro* 1200 Euro

* M =3624* F =3246

*18 - 25 = 1411*26 -35 = 2953*36 - 45 = 1830*> 45 = 676

* N-E = 1335* S-E = 322*S-MUNT = 381*S-V OLT = 187*VEST = 1174*N-V = 1167*CENTRU = 2194*Buc-Ilfov = 110

SPANIA 2623

* 2429* 22* 75* 87* 4* 6

* agricultura sez.* industrie* construc]ii* gastronomie* servicii* agricultura

* 3 luni* 12 luni* 12 luni* 12 luni* 12 luni* 12 luni

* 635 Euro* 1000 Euro* 1000 Euro* 1000 Euro* 1000 Euro* 1000 Euro

* M =654* F =1969

*18 - 25 = 495*26 -35 = 1454*36 - 45 = 640*> 45 = 34

* N-E = 274* S-E = 252*S-MUNT = 1284*S-V OLT = 244*VEST = 213*N-V = 43*CENTRU = 110*Buc-Ilfov = 203

ELVE_IA 20

* 1* 19

*agricultura*s`n`tate

* 18 luni* 18 luni * 2500 Euro

* 2500 Euro

* M = 4* F = 16 *26 -35 = 20

* N-E = 1* S-E = 3*S-MUNT = 1*S-V OLT = 1*VEST = -*N-V = 5*CENTRU = 9*Buc-Ilfov = -

UNGARIA 14* 14 * agricultura * 6 luni * 200 Euro

* M = 8* F =6

*18 - 25 = 5*26 -35 = 8*> 45 = 1

* N-E = -* S-E = -*S-MUNT = -*S-V OLT = 1*VEST = 1*N-V = 8*CENTRU = 4*Buc-Ilfov = -

TOTAL 9527

* M =4290* F =5237

*18 - 25 = 1911*26 - 35 = 4435*36 - 45 = 2470*> 45 = 711

* N-E = 1610* S-E = 577*S-MUNT = 1666*S-V OLT = 433*VEST = 1388*N-V = 1223*CENTRU = 2317*Buc-Ilfov = 313

Sursa: OMFM, Bucure[ti, 2004

9 5