FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ - CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

Dependențe

GHEORGHE CARMENKIVA ALINAPAVEL LARISASAVU GEORGIANAURSU BIANCA

GRUPA 4201

CUPRINS

1.Ce sunt dependentele?

2.Cum incep dependentele.

3.Sa intelegem dependentele. 

4.Dependente distructive

5.Dependente comune

6.Cum stii daca ai devenit dependent

7.Unde gasesti ajutor 

8.Tratamentul dependentelor 

9. Despre alcool, tutun, droguri, jocuri de noroc etc. 

10.Diferenta intre obisnuinta si dependenta

11.Factorii de risc ai dependentei

12.Bibliografie 

Ce sunt dependenţele? Cum incep ele? Dependenţele sunt

comportamente învăţate care

subminează puterea de control. Ele

se dezvoltă treptat iar efectul lor

este de obicei distructiv.

Dependenţele încep cu activităţi

plăcute care devin o obişnuinţă iar

în final ne scade capacitatea de

control asupra propriei vieţi.

Majoritatea dependenţelor izvorăsc

dintr-o dorinţă combinată de a

evita durerea sau disconfortul şi de

a obţine plăcere.

Sa intelegem dependenţele

Cele mai recente cercetari in ce priveste dependenta sugereaza ca toate dependentele isi au radacinile in afectarea biochimiei cerebrale, nu in lipsa de vointa, defectele de caracter, tulburarile de personalitate sau spiritualitate. In creier avem substante chimice numite neurotransmitatori, care regularizeaza ce gandim, simtim si cum ne comportam. Neurotransmitatorii implicati cel mai frecvent intr-o dependenta de orice fel includ serotonina, dopamina, GABA (acidul gama-aminobutiric), endorfinele si norepinefrina, dar mai sunt implicate si acetilcolina si anandamida in unele dependente. Serotonina functioneaza ca un antidepresiv natural. Dopamina ofera sentimente de placere, motivare si focalizare, in timp ce GABA este similar unui sedativ natural, oferindu-ne relaxare. Endorfinele sunt asemenea unor opiacee naturale, care ofera alinare pentru durerea fizica si emotionala si fiecare dintre acestea ofera sentimente de buna dispozitie si pace. Norepinefrina furnizeaza energie, dar in exces este de fapt toxica pentru creier, in timp ce acetilcolina regularizeaza sistemul nervos autonom, functiile cognitive si memoria. Anandamida are un efect inhibitor asupra tuturor celorlalti neurotransmitatori. Pentru ca acest organ, creierul, sa functioneze adecvat, neurotransmitatorii trebuie sa fie prezenti exact in cantitatile corecte.

Problemele cauzate tind sa fie exclusiv de sanatate :

1. Coma, lesin sau deces - cauzate in special de dependenta fata de droguri si medicamente. 

2. Afectiuni - injectarea drogurilor in vena creste riscul de ca pacientu sa sufere de HIV / SIDA sau hepatita. Unele substante, medicamente sau alcool, pot conduce catre instalarea unui comportament sexual riscant, crescand riscul dezvoltarii uni boli cu transmitere sexuala. 

3. Suicid - riscul de suicid este semnificativ mai mare la un pacient dependent de droguri / medicamente / alcool, comparativ cu persoanele non-dependente. Aceeasi situatie nu se intampla in cazul dependentei de nicotina.

4. Probleme de cuplu - relatia conjugala si familiala pot fi severe tensionare, determinand in final destramarea familiei. 

5. Neglijarea / abuzul asupra copiilor - procetul copiilor neglijati de abuzati, care au unul sau ambii parinti cu o problema de adictie, este numai mai ridicat comparativ cu cei ai caror parinti sunt sanatosi. 

6. Somaj, saracie si lipsa unui adapost

7. Probleme cu legea - deoarece costurile drogurilor sunt ridicate, pacientii dependenti pot recurge la infractiuni, in scopul satisfacerii dependenti.

Dependenţe distructive si dependenţe comune

Ne controlează comportamentul, ne alterează personalitatea, ne subminează sănătatea, ne distrug legăturile cu ceilalţi, ne absorb resursele.

Acestea sunt :

• Cafeina

• Nicotina

• Munca in exces

• Alcool

• Jocuri de noroc

• Droguri

• Medicamente stupefiante

• Televizor

• Alimente

CAFEINA

Prezentă în cafea, ceai, băuturi cu cola. Crează in timp dependenţă : stimulant (dublează nivelul de adrenalină din sânge), creşte glicemia (scăderea ei dă senzaţie de slăbiciune)

Consumul de cantităţi mari, 5-6 sau mai multe ceşti zilnic, poate provoca simptome. De ex. cafeina poate împiedica relaxarea sau somnul, creşte starea de tensiune şi generează anxietate, etc. Ideal este să evitaţi cafeina. Dacă alegeţi să folosiţi băuturi cu cafeină, limitaţi consumul la maximum 1-2 ceşti/zi sau folosiţi varietăţi decafeinizate

NICOTINANicotina este un alcaloid pirolidinic identificat în Nicotiana

tabacum, ce reprezintă aproximativ 0.6-3.0% din greutatea uscată de tutun. Era folosita in trecut ca si insecticid.

Nicotina produce una din cele mai puternice dependenţe.

Majoritatea fumătorilor devin dependenţi în adolescenţă şi apoi se luptă să scape tot restul vieţii.

Fumatul ucide anual peste 400.000 oameni. Fiecare ţigară fumată reduce speranţa de viaţă cu 7-8 minute.

Boala - Risc crescut

AVC - 2X (2-3)*

Boli de inimă - 3X (2-4)*

Cancer pulmonar - 10X (5-15)*

Alte cancere - 2X (2-3)*

BPOC - 25X (13-37)*

limitele creşterii mortalităţii datorită fumatului potrivit diferitelor studii

RENUNTARE LA FUMAT

Atitudinea cea mai sigură este să nu începi...

Vestea bună . . .

peste 50 milioane de fumători au reuşit să renunţe

oprirea fumatului reduce riscul de infarct şi de cancer indiferent cât de

mult timp aţi fumat

Dacă doriţi să renunţaţi puteţi primi ajutor :

tratament cu înlocuitori de nicotină

unele medicamente (Zyban) creşte şansele de reuşită

terapie de grup “Adio ţigări”

Strategia abandonarii fumatului... Scrieţi motivele pt care doriţi să renunţaţi Scrieţi un contract de abandonare a fumatului în care

specificaţi şi recompensa pentru reuşită Fixaţi o “Zi de încetare a fumatului” şi abandonaţi ţigările

începând cu acea zi Faceţi-vă o “trusă de supravieţuire”: gumă de mestecat,

scobitori, morcovi proaspeţi, sau plasturi cu nicotină, etc. Cereţi ajutorul familiei şi prietenilor. Adoptaţi un stil de viaţă sănătos mişcare fizică

zilnică ,odihnă şi relaxare, mai multă hrană sănătoasă Petreceţi cât mai mult timp cu prieteni nefumători Consumaţi din belşug fructe şi verdeţuri (5-9 porţii/zi)beţi

peste 2 l de apă/zi Evitaţi alcoolul şi cafeaua (cel puţin pe durata consolidării

abandonării fumatului) Continuaţi să încercaţi dacă alunecaţi înapoi.

MUNCA EXCESIVA

Munciţi de regulă mult, peste 50 de ore/săptămână?

• Familia dvs. ar dori să poată petrece mai mult timp cu dvs.?

• Se întâmplă uneori să folosiţi munca drept scuză pentru a evita contactele sociale sau ieşirile cu familia?

• Vă definiţi valoarea de sine în principal în termenii activităţii pe care o desfăşuraţi? Echilibrul este un element foarte important în viaţă!

Dependența de calculator

Odata cu dezvoltarea tehnologiei, utilizarea calculatorului a devenit primordiala in viata fiecarei persoane. Profesia, nevoia sau placerea ii determina pe cei mai multi sa petreaca numeroase ore in fata calculatorului. Desi ne simplifica foarte mult viata si munca, utilizarea computerului in exces are o serie de efecte negative asupra organismului.

Persoanele care petrec ore in sir in fata calculatorului, se izoleaza, devin introvertite, renunta la prieteni si iesiri si considera ca orice efort fizic este inutil, pot fi considerate dependente de acest obiect. Un astfel de comportament poate avea consecinte negative asupra starii fizice, dezvoltarii psiho-cognitive, relatiilor si interactiunii sociale.

ALCOOLUL

Unele dependenţe se dezvoltă lent - dependenţa de alcool este un

exemplu foarte bun. Nimeni nu îşi propune să devin alcoolic, dar

10% din cei care consumă băuturi alcoolice sfârşesc prin a deveni

alcoolici. Alcoolul provoacă anual 100.000 decese premature în

SUA.

Ce este alcoolismul sau dependenţa de alcool?

Alcoolismul sau dependenţa de alcool este consumul de bautură alcoolică, ocazional sau periodic, cu scopul schimbării stării de dispoziţie sau acela de a evita stările neplăcute fizice sau psihice cauzate de sevraj.

Consumul este continuat indiferent de situaţii sau consecinţele consumului asupra persoanei sau familiei. Motive ale consumului de alcool: Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile de dispozitie in general. Deseori se apeleaza la consumul de alcool atunci cand apare o stare emotionala neplacuta (tristete, vina, melancolie, anxietate, frustrare). Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria, agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, anturaj - influenţa familiei, prietenilor, colegilor de serviciu, relaxare sau alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute, curajul de a spune ceva, dezinhibiţie sau stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare, placere.

Din punct de vedere psihologic, motivul care contribuie cel mai des la apariţia consumului, continuarea şi agravarea consumului problematic este lipsa de satisfacţie în relaţia cu sine şi cu ceilalţi membrii ai familiei. Alcoolismul poate fi perceput şi ca un rezultat al relaţiilor şi relaţionărilor bolnave din familie.

• Aceste simptome se ameliorează sau dispar complet la reluarea consumului. Pe măsură ce boala dependenţei se agravează apare şi pierderea controlului cantităţii consumate. Persoana dependentă începe să-şi dea seama că este ceva în neregulă cu felul de a bea şi încearcă să bea "controlat", porţionat sau în cantităţi limitate. Îşi propune sau îşi promite că va bea doar un pahar sau că va bea doar cu anumite ocazii, dar promisiunile sunt încălcate. Consumul de alcool determină dependenţă psihică şi fizică. Semne ale dependenţei psihice:stările de indispoziţie (frustrare, anxietate, stări depresive) sunt înlaturate prin consum;anticiparea consumului, planificarea consumului şi a ocaziilor de a consuma; evocarea cu plăcere a momentelor de consum;în situaţii limită cu mare presiune emoţională (deces, boală, divorţ, pierdere, câştiguri foarte mari, stări euforice) persoana dependentă se gândeşte la consumul de alcool. Semne ale dependenţei fizice:după 24-36 de ore de la întreruperea consumului apare tremuratul matinal al mâinilor şi al picioarelor; dificultăţi de coordonare a mişcărilor, probleme de echilibru şi mers;transpiraţie, stare de greaţă şi/sau vărsături;durere de cap, tensiune, probleme cardiace;tulburări de somn;

JOCURILE DE NOROCJocurile de noroc şi loteriile se înmulţesc

În România acest fenomen tinde să devină o dependenţă în masă de care suferă milioane de oaomeni. În SUA se estimează că între 1.5% şi 3% din adulţii care locuiesc într-un stat în care jocurile de noroc sunt legale vor deveni dependenţi. Dependenţa de jocurile de noroc afectează de obicei pe cei mai săraci din societate. Afectează negativ afacerile sănătoase - deturnează banii de la bunuri şi servicii valoroase.

De obicei cresc criminalitatea

Adeseori corup guvernanţii

Exploatează slăbiciunile oamenilor

Victimizează săracii

Produc o atitudine greşită faţă de muncă

Dezintegrează familii şi comunităţi

DROGURI Se estimează că în SUA mor anual 18.000 persoane, în majoritate

tineri, din cauza drogurilor. Cel mai adesea oamenii se apucă de droguri ca să facă faţă problemelor sau căutând fericirea. Drogurile păcălesc. Ele nu rezolvă problemele, şi foarte adesea generează probleme de sănătate şi mentale, precum şi complicaţii grave

Cu totii avem prieteni, însa unii dintre noi devin chiar dependenți de aceștia. 

 

Deseori intalnim persoane care au o prietenie de o viata. Ne punem intrebarea cum de a rezistat atat mult acea prietenie?Raspunsul este simplu. Fie persoanele implicate in acea relatie de prietenie au avut si au in continuare aceleasi standarde de viata, aceleasi principii sau in orice caz se accepta asa cum sunt, iar increderea este cuvantul ce domneste in acea relatie de prietenie, fie una dintre acele persoane implicate in relatia de prietenie si-a pastrat nevoia adolescentina de dependenta fata de cealalta persoana si a urmat acelasi drum ca si aceasta.

Prietenii sunt persoane importante in viata omului, iar atunci cand suntem in formare, la varsta adolescentei, prietenii ajung sa fie intreg universul nostru. Nu ne mai putem imagina viata fara ei, fara peripetiile facute impreuna etc. Insa vine o vreme cand prietenii ar trebui sa devina din nou doar niste simple persoane in viata noastra, carora le cerem ajutorul la nevoie, pe care ii iubim si respectam, insa ce se intampla cu aceia care raman prinsi in universul adolescentin si sunt inca dependenti de prieteniile pe care le-au legat?

Dependența de prieteni dăuneaza la fel de mult ca orice altă dependență.

De multe ori se spune ca: cine se aseamana se aduna. Adesea este bine ca acest proverb sa nu fie adevarat, deoarece doar asa putem vedea cat de diferiti putem fi unii de ceilalti si ca reusita unora nu inseamna si reusita noastra.

Avem impresia ca daca avem acelasi job ca si prietena noastra putem avea aceleasi capacitati ca si ea, sau daca ea are o calitate speciala nu inseamna ca si noi o putem avea. Acest lucru este total eronat. Fiecare are aptitudini si capacitati in functie de cum a fost construit, crescut si este clar ca nu pot exista doi oameni la fel in lumea asta. De preferat ar fi ca prieteniile sa se lege intre oameni diferiti chiar daca uneori pot exista divergente de opinie, insa acesti oameni se pot accepta mai usor atat pe ei, cat si reusita altora si esecul lor sau viceversa. Nu vor dori sa fie ca prietenul/ (a) stiind ca acest lucru nu este posibil, dat fiind faptul ca diferentele se vad cu ochiul liber.

Personalitate dependenta

Oamenii care au o personalitate dependenta vor tolera, frecvent, abuzurile, neatentia, si chiar faptul ca persoana de cuplu inseala. In cea mai mare parte a timpului aceste persoane sunt depresive, consuma alcool si urmeaza tratament cu medicamente pentru a usura anxietatea si stresul. Mai mult, aceste persoanea sunt pasive, nu sunt capabile sa se apere, le este frica sa nu fie respinse si se tem de pedeapsa.

Personalitatile dependente nu sunt ostile si nu pot intretine o relatie. Adesea, acestea au nevoie de un tratament de durata pentru a intelege ca sursa simptomelor este frica, care anuleaza pedeapsa, neatentia cu sine si abuzurile. Probabil ca aceste persoane au crescut intr-un mediu "salbatic" si au fost supuse unor pedepse crude. Deciziile luate de aceste persoane au fost anulate de catre parinti, imediat, ce au gasit un motiv anume. In consecinta, cei mai multi oameni cu personalitati dependente pun mare pret pe vorbele parintilor. 

Dependența de relații Intr-adevar exista dependenta de relatii. Sau mai bine-zis de un anumit tip

de relatie. De multe ori intr-un cuplu de acest tip exista versiuni mai mult sau mai putin psihice ale unei relatii sado-masochiste. Adica unul dintre cei doi il provoaca pe celalalt pana cand acesta il raneste. Amandoi se aleg cu placerea pe care o cauta mereu ramanand in acea situatie: unul victima si celalalt tortionar. In unele cupluri se face si schimb de roluri, adica uneori victima devine tortionar si tortionarul victima.

Exemplele de astfel de cupluri sunt foarte variate si anume femeia batută de soțul ei, care mereu isi cere scuze dupa aceea. Si unul mai subtil: cei doi care, pe rand, la cea mai mică neintelegere se amenintă unul pe celalalt cu desparțirea, ba chiar pleaca o vreme de acasa.Asemenea certuri si conflicte creeaza o drama care alungă monotonia si dau senzatia ca in relatia celor doi exista o iubire plina de pasiune.

Acest tip de dependenta se aseamana cu adictiile de substanță. Au la baza o atitudine ambivalenta sau distorsionata fata de placere (durerea da placere sau suferinta) si deseori o dorinta inconstienta, de obicei foarte bine ascunsa, de a muri, moartea ca un refugiu suprem dintr-o lume imperfecta, imposibil de controlat. Sau, cu alte cuvinte, daca nu-i pot controla complet pe altii ,mai bine ma distrug ori, dupa cum e cazul, ii distrug pe ei.

Fazele dependentei

Exista o prima faza de atasare fata de una sau mai multe

persoane. Se straduieste sa fie acceptat.

Faza urmatoare este cea in care dependenta s-a instalat. S-a

asigurat de acceptarea celorlalti si le-a incredintat tacit rolul de

a decide in locul lui. Pare sa fie o faza de echilibru, convenabila.

Faza a treia se caracterizeaza prin vulnerabilitate. Subiectul

devine constient de starea lui de dependenta si se teme de

consecintele unei rupturi, de situatiile in care trebuie sa se

descurce pe cont propriu.

Cum recunosti dependenta copilului de parinte?

Inainte de 3 ani, nevoile copilului sunt adresate direct mamei si doar ea este cea care poate sa le anticipeze si sa le satisfaca

Pe masura ce copilul dobandeste o autonomie (merge singur, vorbeste, se joaca), aceasta dependenta ar trebui sa se diminueze. Insa nu se intampla intotdeauna asa.

 

La unii copii, dependenta se poate pastra pana la varstele scolaritatii si se recunoaste usor prin faptul ca acestia nu mananca, nu dorm si nu se imbraca singuri, nu merg singuri nicaieri etc. Ei sunt dependenti 100% de sfaturile si ajutorul unui parinte. Nu reusesc sa intreprinda nimic de unii singuri si nu iau initiativa.

De ce devine copilul dependent de mama?

Copilul devine dependent de mama atunci cand nu este pregatit emotional sa faca fata procesului de separare, nu si-a format inca capacitatea de a ramane singur. Este vorba de capacitatea interioara de a accepta ca nu are nevoie in permanenta de prezenta fizica a mamei si ca poate sta in compania altor oameni atunci cand ea lipseste, sustine psihologul.

Copilul este foarte speriat de faptul ca o va pierde pe mama sa. Specialistul sustine ca aceasta traire de pierdere poarta numele de angoasa de abandon si apare in momentul in care copilul este nevoit sa plece de langa mama sa. Are impresia ca este parasit, ca mama va disparea din peisaj pentru totdeauna. Aceasta angoasa poate aparea daca in experientele timpurii ale copilului, cand era bebelus, au existat despartiri sau separari temporare de mama.

Dependenta de parinte apare si atunci cand mama nu este pregatita sa ofere autonomie copilului. Este foarte speriata, foarte ingrijorata, crede ca i s-ar putea intampla ceva copilului ei si ca nimeni nu poate avea grija de el precum are ea.

Cum stii daca ai devenit dependent ?

Ai nevoie sa bei in fiecare zi ?

Când bei, eşti deseori în situaţia de a nu te putea opri înainte de a bea prea mult?

Simţi că au nevoie de tot mai mult alcool ca să fii mulţumit?

Medicii folosesc patru întrebări clasice pentru a stabili dacă un pacient este dependent.

Un “Da” ridică suspiciuni.

Doi “Da” Indică dependenţă

Diferenta intre dependenta si obisnuinta

Dependenta este o componenta psiho – fizica, persoana care o dezvolta nefiind in masura sa isi controleze dependenta fara ajutorul unei persoane avizate din cauza afectiunile psihice si fizice cauzate.

Obisnuinta reprezinta o optiune; ea implica posibilitatea de a alege. O persoana cu un anumit obicei poate alege sa se opreasca din realizarea acestuia, daca intr-adevar isi doreste acest lucru. Componenta psiho-fizica nu este o problema, ca in cazul dependentei. Dependentele, indiferent de natural lor, implica atat procese fizice, cat si psihologice. Experienta fiecarei persoane privind dependenta este usor diferita, dar implica, de obicei, acelasi grup de simptome. 

Un obicei se poate tranforma intr-o dependenta?

Majoritatea persoanelor pot utiliza o substanta sau pot desfasura o anumita activitate fara sa se dezvolta probleme semnificative. Si totusi, pentru o alta categorie de persoane aceste experiente cauzeaza efecte daunatoare psihic si fizic.

DEPENDENTA DE MANCARE Ce este dependenta de mancare ?

Dependenta de mancare este o dereglare patologica

care implica pofta de mancare excesiva si consum mare de

alimente. Persoanele care sunt dependente de mancare se

expun unui mare risc, nu numai din cauza cantitatii de alimente

consumate cat si din cauza alimentelor in sine. Dependenta de

alimente este de multe ori similara cu alcoolismul sau

dependenta de droguri. O persoana devine depenenta de

mancare atunci cand abuzeaza de o substanta pana la limita la

care nu mai poate "trai" fara aceea substanta. De cele mai

multe, substanta care creeaza dependenta este daunatoare

 pentru organismul uman.

Cauzele dependentei de mancare : 

Dependenta de mancare inseamna pierderea controlului. Persoana

dependenta intelege ca isi  vatama corpul prin actiunile sale, insa nu

poate opri acest comportament de distrugere. Fenomenul dependetei

de mancare este atat de ordin psihologic cat si fiziologic.

O persoana dependenta de mancare incepe sa manance din ce in

ce mai mult pentru a se simti bine si de a elimina gandurile si starile

negative. Lipsa increderii in sine sau tramele emotionale din copilarie

sunt cauze ale dependentei de alimente. 

De asemenea, oamenii sunt obisnuiti sa faca asocieri. Filmele sau

reclamele care infatiseaza anumite mancaruri pot contribui la

dependenta de mancare. Si dietele contribuie la aceasta dependenta,

prin interzicerea anumitor categorii de alimente. Si momentele de stres

sau suparare pot fi asociate cu numite alimente precum ciocolata sau

inghetata. Astfel, persoanele dependente de mancare asociaza gustul

acestor alimente cu starea de bine. 

Tulburarile alimentare si dependenta

Studiile indica faptul ca dependenta de droguri si alcool coexista de multe ori cu tulburarile alimentare. Un studiu efectuat in Statele Unite arata ca intre 30% si 50% dintre indivizii bulimici si 12% – 18% dintre cei anorexici sunt dependenti de alcool sau droguri ilegale, fata de 9% din populatia generala. Acelasi rezultat arata ca 35% dintre persoanele dependente de alcool si droguri sufera de tulburari alimentare, comparativ cu un procent de 3% din populatie.

Tulburarile alimentare si abuzul de substante sunt boli pe termen lung, care necesita o perioada de terapie intensiva pentru a fi tratate. Ambele implica dorinte nestapanite si o preocupare excesiva fata de substanta (droguri sau mancare), ambele induc schimbari de dispozitie, tainuire si starea de negare. Persoanele in cauza vor continua comportamentul compulsiv chiar si dupa aparitia consecintelor negative asupra sanatatii si a vietii.

Pentru persoanele la care tulburarile alimentare si dependenta coexista este importanta combinarea tratamentului cu terapie individuala, de grup si familiala. In caz contrar, exista un risc ridicat de recidiva la terminarea tratamentului.

Factorii de risc specifici dependentei

Prin factor de risc se intelege acel ceva care constribuie la cresterea riscului de a dezvolta o anumita afectiune. De exemplu, obezitate creste riscul aparitiei diabetului zaharat de tip 2. Desi, orice persoana indiferent de varsta, sex sau statut social poate manifeata o dependenta, exista si factori de risc care influenteaza aparitia adictiilor:

O tulburare psihica - pacientii cu depresie, ADHD precum si cei care sufera de tulburari mintale severe prezinta un risc ridicat sa devine dependenti de droguri, alcool sau nicotina. Relatia cu familia – tinerii cu o rezonanta afectiva scazuta, care sunt lupsiti de un atasament puternic fata de parinti si frati prezinta un risc ridicat de a manifesta o dependenta, comparativ cu persoanele care manifesta un atasament profund fata de familie. 

Singuratatea - sentimentul de singuratate determina o persoana sa consume anumite substante din dorinta de a umple golul interior produs de singuratate, expunandu-se unui risc ridicat de a suferi de a manifesta i adictie.

  Varsta cand substanta a fost consumata prima data - potrivit studiilor, cu cat varsta la care a fost consumata pentru prima data o substanta (nicotina sau droguri) este mai mica, cu atat riscul de a manifesta o depedenta este mai ridicat.

Stresul - un nivel ridicat de stres experimentat de o persoana determina riscul ca aceasta sa se "refugieze in consumul de alcool", pentru a trece mai usor peste aceasta perioada

Semnele si simptomele comune dependentei 

Schimbari extreme de dispozitie - fericit, trist, entuziasmat, anxios, etc

Scadere sau crestere in greutate

Tuse neasteptata si persistenta sau stranut

Minciuna

Comportament antisocial cu tendinta catre delicventa

Instabilitate din punct de vedere financiar (alterneaza perioada in care detine sume mari de bani, cu cele care nu detin nicio resursa);

Modificari  in grupuri sociale, prieteni noi si neobisnuiti, conversatii telefonice ciudate;

Tratamentul dependentelor

În cazul dependenţelor de substanţe (alcool, droguri, medicamente, fumat) startul tratamentului poate să însemne parcurgerea unor etape: dezalcoolizarea, consilierea psihologică, recuperare psihologică şi comportamentală într-o clinică sau într-un centru staţionar, participarea la grupuri de suport pentru neconsumatori/abstinenţi.

Dezalcoolizarea în cazul alcoolismului şi dezintoxicarea(prescurtare"detox") în cazul consumului de droguri şi a altor substanţe implică de regulă spitalizarea şi reprezintă un set de intervenţii medicale (în special administrarea de medicamente) cu scopul de a controla efectele intoxicaţiei acute şi de a diminua simptomele de sevraj (în sens larg stare de rău fizic şi psihic). Se actionează pentru eliminarea din organism a substanţei faţă de care pacientul este dependent şi pentru a ameliora stările neplacute de ordin fizic şipsihic ce sunt cauzate uneori de abuzul de substanţă sau alteori de sevraj. Prin programul de dezalcoolizare-dezintoxicare nu se tratează alte aspecte ale dependenţei precum: aspecte psihologice şi sociale, remedierea relaţiilor din familie şi alte situaţii legate abuz sau dependenţă.

Consilierea psihologică

Consilierea psihologică este o formă de intervenţie psihologică ce se adresează persoanelor sănătoase aflate într-o situaţie de impas cu privire la rezolvarea unor situatii de criză de natură personală, familială, socială sau profesională. Consilierul îl ajută pe client să gestioneze o situaţie de criză şi îl asistă în găsirea unei soluţii la problema cu care se confruntă.

În cazul persoanelor care doresc să pună stop dependenţei, consilierul poate oferi răspunsuri la diverse întrebări despre dependenţă (cauze, factori favorizanţi, efecte, consecinţe, tratament) îndrumare, recomandare şi sprijin pentru găsirea soluţiei sau metodei potrivite pentru startul unui program de recuperare. În cadrul şedinţelor de consiliere psihologică se urmăreşte ca persoana consiliată să-şi dezvolte motivaţie puternică şi o strategie pentru atingerea obiectivului propus: ieşirea din cercul dependenţei şi prevenirea reluării consumului.

Centre de tratament

Centrele de tratament precum: centrele staţionare, clinici de specialitate sau centrele de tip comunitate terapeutică, au ca obiectiv recuperarea psiho-comportamentală şi socială a persoanelor cu dependenţă. Accentul se pune pe consiliere psihologică, psihoterapie individuală, şedinţe de terapie de grup, şedinţe de consiliere cu membrii familiei, terapie ocupaţională, terapie prin artă. În funcţie de specificul şi metoda fiecărui centru, programul de recuperare poate să aibă o durată de la câteva săptămâni la câteva luni. Se propune ca obiectiv responsabilizarea persoanei, îmbunătăţirea abilităţilor de a comunica şi relaţiona eficient cu ceilalţi, de a-şi (re)dobândi statutul de persoană liberă să ia decizii şi să-şi asume responsabilităţi în plan personal, familial şi social/profesional.

BIBLIOGRAFIE

Carti : Stiintele Comportamentului Uman – Aplicatii in Medicina Autor : Ovidiu Popa Velea Editura : TREI An : 2010

Internet : www.topexperti.ro http://www.psychologies.ro www.pasi.ro www.scientia.ro www.financiarul.ro www.dependenta.ro www.scribd.ro www.sanatate.acasa.ro www.viataverdeviu.ro www.formarepsihoterapie.ro www.castlecraig.ro