curs2.pdf
DESCRIPTION
epidemiologieTRANSCRIPT
• AERUL
– peste 20% din bolile infecţioase recunosc acest mod de transmitere ca fiind principal
– infecţiile respiratorii ale căror agenţi patogeni sunt puţin rezistenţi in mediul extern se transmit exclusiv prin intermediul aerului sub forma transmiterii indirecte simple( ex: boli eruptive)
– exista boli infecţioase care folosesc mai multe cai de transmitere ,inclusiv calea aeriana (ex: enterovirusurile)
– zoonoze ce se transmit pe cale aeriana: antrax pulmonar, tularemia, febra Q
– transmiterea agenţilor patogeni se realizează prin:
• picaturi de secreţie (picaturi Flugge)
• nuclei de picătura (nucleosoli)• particule de praf
• Picaturi de secretie- nazofaringiana / bronsica
• sunt eliminate in timpul vorbitului , tuşitului , cântatului, strănutului
– prin tuse si strănut sunt proiectate pana la o distanta de 1,5m; daca intervin curenţii de aer ajung pana la 10m
– sunt formate din : apa, mucus, mucoproteine, germeni
• Nuclei de picatura(nucleosoli)
– rezulta in urma evaporarii apei din exteriorul picaturilor de secretie
– au un miez umed ce include agentul patogen
– se mentin in aer 2-4 ore
– se vehiculeaza la distante mai mari decat picaturile Flugge
• Particule de praf
– provin din uscarea nucleosolilor pe care se gasesc adsorbiti agentii patogeni
– sedimenteaza pe suprafetele din incaperi
– contin agenti patogeni cu rezistenta medie/ inalta
• Transmiterea prin picaturi si nucleosoli:
– este eficienta numai in spatii inchise
– caracterizeaza antroponozele si unele antropozoonoze
– influentata de gradul de aglomeratie din incapere si de durata acesteia
– modalitate importanta de transmitere in zonele reci si temperate si in mediul urban
• APA
– apa de suprafata• are potentialul cel mai mare de contaminare• este nepotabila• are pondere majora in transmiterea hidrica a
infectiilor • posibilitati de contaminare:
- ape reziduale / meteorice
- dejecte umane/animale
- cadavre
– apa freatica (izvoare , fantani)
• posibila sursa naturala de apa potabila
• posibilitati de contaminare:
- infiltrarea apei de suprafata /apelor reziduale
- scurgeri de pe suprafata solului - galeata contaminata
- cadavre
– apa prelucrata din reteaua centrala de aprovizionare
• teoretic potabila
• posibilitati de contaminare:
- prelucrare necorespunzatoare- racorduri gresite ale conductelor
- infiltrari prin fisuri ale sistemului de conducte
– contaminarea nu schimba calitatile organoleptice ale apei- necesare analize de laborator
– viabilitatea in apa a agentilor patogeni depinde de :
* compozitia chimica a apei• pH si temperatura• gradul de aerare• actiunea luminii
• concurenta florei microbiene saprofite
– boli infectioase cu transmitere hidrica• antroponoze
– febra tifoida– holera– dizenterie– poliomielita– hepatite acute virale A si E
• zoonoze
– leptospiroze– tularemie– bruceloza
– antrax
• SOLUL
– important este stratul superficial al solului ( 15-25 cm profunzime) care se contamineaza continuu si masiv prin:
• dejecte umane si animale• produse patologice provenite de la animale
( sange, placenta)• cadavre animale
• ape reziduale si de suprafata
– prin sol se transmit agenti patogeni cu rezistenta medie sau mare in mediul extern
• germeni sporulati:
- bacillus anthracis– clostridium tetani– clostridium botulinum– Bacilul gangrenei gazoase
• germeni nesporulati:
- enterobacterii– piocianic– leptospire– bacil tularemic
• virusuri: virusul poliomielitic
• ricketsii: coxiela burnetti
– supravietuirea agentilor patogeni depinde de: • tipul solului – supravietuire redusa in:
– soluri nisipoase– soluri expuse razelor solare– soluri cu procese biologice intense
• gradul de rezistenta al agentilor patogeni– formele vegetative supravietuiesc 3-30zile
– formele sporulate – ani de zile
– patrunderea agentilor patogeni se face:• pe cale digestiva ( enterobacterii, enterovirusuri)
• pe cale tegumentara( leptospiroze, bacilul antracis, bacilul tetanic)
• ALIMENTE– asigura suportul mecanic/ conditii de
supravietuire si multiplicare pentru agentii patogeni
– 3 categorii de alimente• alimente de origine animala
• alimente de origine vegetala
• alimente mixte ( preparate)
– contaminarea se realizeaza de la producere pana la consum
• Alimente de origine animala– pot proveni de la animale bolnave / purtatoare
• carne: trichineloza
• lapte: bruceloza, infectii stafilococice, TBC, febra Q
– contaminare secundara ( cea mai frecventa)• prin urina/ materii fecale ale animalelor bolnave sau
purtatoare – salmoneloze, febra Q, bruceloza, TBC
• prin sol (botulism)• prin vectori (musca)• in timpul manipularii, transportului, distributiei
• Alimente de origine vegetala– nu asigura condiţii de multiplicare pt agenţi
patogeni – supravieţuiesc 2-4 zile– boli infecţioase:
* febra tifoida• holera
• poliomielita
• TIA• hepatite ac.virale A,E
• Alimente mixte
– creme, maioneza, salate, prajituri, inghetata, bere, bauturi racoritoare
– boli infectioase:
* TIA• febra tifoida• dizenterie
• hepatita ac.virala A,E
• OBIECTE– provin din locuinta, spitale, colectivitati, locuri publice– contaminate cu : *produse patologice provenite de la bolnavi/ purtatori:
– secretii nazofaringiene– sputa– secretii cutanate– saliva– urina– materii fecale– sange
* apa, sol, muste,pulberi,mana murdara– agenti patogeni: stafilococ, streptococ, bacil difteric,
BK, piocianic, salmonela, bacil tetanic, virus hepatitic A etc
• MANA MURDARA
– intervine in transmiterea de boli infectioase ale tegumentelor si mucoaselor, digestive si respiratorii
– contaminare prin :
* germeni proprii ( autocontaminare)• contact cu produse patologice provenite de la
bolnav/ purtator• apa, praf, sol, alimente
– poarta de intrare a agentilor patogeni prin mana murdara in transmiterea indirecta simpla
• solutii de continuitate ale tegumentului
• mucoasa conjunctivala
• mucoasa bucala
• mucoasa nazala
– intervine si in transmiterea indirecta “prin stafeta”, contaminand apa,alimentele,
obiectele
• VECTORI
– Vectori mecanici (pasivi)• nu multiplica agentul patogen in organism• vehiculeaza agentul patogen pe suprafata corpului
sau in tubul digestiv
=Musca• transmite > 40 agenti patogeni
• vehiculeaza agentii patogeni la distante mari fata de locul contaminarii
• transmite TBC, antrax, infectii stafilococice, dizenteria, salmoneloze, holera
=Gandaci de bucatarie• transmit enterobacterii, enterovirusuri, infectii stafilococice
– Vectori activi ( biologici, hematofagi)• inmultesc unii agenti patogeni/ gazde intermediare• transmit > 30 boli infectioase
=Paduchii omului - transmit: tifos exantematic, febra recurenta
=Purecii omului, cainelui - transmit: ciuma, tularemia
=Tantarii: malarie, febra galbena, diferite encefalite
=Capuse: tularemie, febra Q, febra butanoasa, encefalite
• RECEPTIVITATEA POPULATIEI
– reprezinta proportia subiectilor dintr-o populatie ( colectivitate) susceptibili de a fi afectati de catre o anumita infectie
– in urma patrunderii agentilor patogeni in organism, in functie de starea de receptivitate va rezulta:
• necontractarea infectiei• stare de purtator• infectie inaparenta• forma usoara de boala• forma grava/ mortala de boala
– la realizarea receptivitatii intervin 2 componente:
1.Receptivitatea naturala (biologica)
2.Rezistenta antiinfectioasa( specifica si nespecifica)
1.Receptivitatea naturala= susceptibilitatea la boala
a. Boli cu receptivitate naturala generala/ absoluta– prima infectie se soldeaza intotdeauna cu
boala ( infectia manifesta clinic)• ex: rujeola,febra tifoida etc
b. Boli cu receptivitate naturala partiala/ incompleta
– prima infectie este urmata de boala la o parte din cei infectati,restul fac infectie subclinica
– contagiozitatea si imunitatea postinfectie este identica
• ex: hepatite acute virale, scarlatina, difteria
c. Boli cu receptivitate naturala scazuta/ redusa
– prima infectie este urmata de boala la un numar foarte mic dintre infectati, majoritatea fac infectii- inaparente
• ex: poliomielita( 1%), meningita meningococica(<1%)
d.Boli cu receptivitate naturala conditionata/ potentiala
• ex: germenii oportunisti – receptivitatea se realizeaza conditionat de
existenta unor factori suplimentari de patogenitate
• doza infectanta foarte mare
• cale de patrundere larga neprotejata
• rezistenta naturala compromisa
2. Rezistenta antiinfectioasa
a. Rezistenta antiinfectioasa nespecifica– organismul se opune prin mijloace proprii
patrunderii agentilor patogeni – 3 categorii de aparare antibacteriana
• bariera cutaneo-mucoasa– integritatea morfologica a tegumentelor si mucoaselor – descuamarea lor fiziologica– pH acid– secretii fiziologice (lacrimi, saliva, mucus)– aparat ciliar– peristaltism– flora comensala
• bariera cito-tisulara– reactie inflamatorie– reactie febrila– fagocitoza
– producerea de interferon
• bariera umorala sanguina– complement– opsonime naturale– properdina
– lizine
b.Rezistenta antiinfectioasa specifica
– proprietatea organismului de a fi protejat fata de o boala infectioasa, desi contactul cu agentul patogen s-a realizat
– este opusul receptivitatii
Rezistenta specifica mostenita
• rezistenta specifica naturala ( de specie)– protectie fata de agentii patogeni ai diverselor
specii de animale fata de care omul este rezistent (ex: jigodia cainelui)
• rezistenta relativa
– legata de anumite caractere ereditare sau ecologice ale unor persoane
ex:= rezistenta mai mare fata de malarie a celor cu anemie falcipara sau deficit de glucozo – 6- fosfat dehidrogenoza
=rezistenta anti amarila mai mare a negrilor africani decat a celor europeni datorita contactelor cronice cu virusuri inrudite cu vs.amaril
• rezistenta transplacentara– mostenita de la mama, pasiv, transplacenta– temporara ( durata de maxim 9luni)– este legata de suportarea infectiei
corespunzatoare de catre mama in antecedente ( trecerea prin boala/ vaccinare)
– lipseste fata de infectia pertusis
– este intretinuta postnatal prin alaptare
Rezistenta specifica castigata ( dobandita)
•natural – prin trecerea prin boala (manifesta sau nu clinic)•artificial – prin imunizare activa si/ sau pasiva
• Rezistenta antiinfectioasa specifica poate fi:– rezistenta ferma, integrala, de lunga durata,
definitiva ; nu permit o a doua imbolnavire( rujeola, oreion)
– rezistenta ferma, integrala, cu durata limitata( ani) – permite o a doua imbolnavire( varicela, tifos exantermatic)
– rezistenta de scurta durata – febra papataci
– rezistenta cu instalare tardiva• permite evolutia cronica indelungata, cu recidive
ex: malarie, bruceloza• necesita depistare precoce si tratament precoce si
corect
– rezistenta incompleta• este specifica de tip , varianta sau tulpina
ex: gripa, rinoviroze, dizenterie, enteroviroze, leptospiroze