NOTARUL PUBLICConsideratii generaleActivitatea notariala asigura persoanelor fizice si juridice constatarea raporturilor

juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum si exercitiul drepturilor si ocrotirea intereselor, in conformitate cu legea. Activitatea notariala se realizeaza de notarii publici prin acte notariale si consultatii juridice notariale, in conditiile prezentei legi.

Notarul public este investit sa indeplineasca un serviciu de interes public si are statutul unei functii autonome. Actul indeplinit de notarul public, purtind sigiliul si semnatura acestuia, este de autoritate publica si are forta probanta prevazuta de lege.

Activitatea notariala se infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.

Deontologia notariala se manifesta prin recunoasterea si respectarea, în întreaga activitate, a urmatoarelor principii: a)-principiul echidistantei si impartialitatii fata de solicitantii actului notarial; b)-principiul adevarului, echitatii si bunei credinte a notarului; c)-principiul legalitatii actului si procedurilor notariale; d)-principiul confidentialitatii activitatii desfasurata de notarul public; e)-principiul libertatii contractuale, circumscris doar ordinii pozitive de drept si bunelor moravuri.

Competenta notarilor publiciNotarul public indeplineste urmatoarele acte notariale:

a) redactarea inscrisurilor cu continut juridic, la solicitatea partilor;b) autentificarea inscrisurilor redactate de notarul public, de parte personal sau de avocat;c) procedura succesorala notariala;d) certificarea unor fapte, in cazurile prevazute de lege;e) legalizarea semnaturilor de pe inscrisuri, a specimenelor de semnatura, precum si a sigiliilor;f) darea de data certa inscrisurilor prezentate de parti;g) primirea in depozit a inscrisurilor si a documentelor prezentate de parti;h) actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin si al cecurilor;i) legalizarea copiilor de pe inscrisuri;j) efectuarea si legalizarea traducerilor;k) eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le-a intocmit;l) orice alte operatiuni prevazute de lege.

Notarii publici dau consultatii juridice in materie notariala, altele decat cele referitoare la continutul actelor pe care le indeplinesc si participa, in calitate de specialisti desemnati de parti, la pregatirea si intocmirea unor acte juridice cu caracter notarial.

In indeplinirea atributiilor ce-i revin, notarul public are competenta generala, cu exceptiile prevazute de lege.

Conflictele de competenta intre birourile notarilor publici situate in aceeasi circumscriptie a unei judecatorii se solutioneaza de acea judecatorie, la sesizarea partii interesate. Hotarirea judecatoriei este definitiva. Cind conflictul intervine intre birouri notariale situate in circumscriptii diferite, competenta apartine judecatoriei in a carei circumscriptie se afla biroul de notar public cel din urma sesizat.

37

Organizarea activitatii notarilor publiciActivitatea notarilor publici se desfasoara in cadrul unui birou, in care pot

functiona unul sau mai multi notari publici asociati, cu personalul auxiliar corespunzator.Prin asociere, notarul public nu-si pierde dreptul de birou notarial individual.Notarul public sau notarii publici asociati, titulari ai unui birou, pot angaja notari

stagiari, traducatori, alt personal de specialitate, precum si personal administrativ si de serviciu necesar activitatii notariale. Evidenta birourilor de notari publici si lucrarile privind numirea si incetarea functiei notarilor publici se intocmesc de personalul de specialitate notariala din Ministerul Justitiei.

In circumscriptia unei judecatorii pot functiona unul sau mai multe birouri de notari publici. Numarul notarilor publici si al birourilor in care acestia isi desfasoara activitatea se stabileste de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici. Numarul de notari publici se actualizeaza anual de catre ministrul justitiei, potrivit propunerilor Camerelor Notarilor Publici si, cu prioritate, in raport cu numarul notarilor stagiari care au promovat examenul de notar public.

In cazul in care in circumscriptia unei judecatorii functioneaza mai multe birouri de notari publici, competenta teritoriala a fiecaruia se intinde pe tot cuprinsul acelei circumscriptii.

Dobandirea calitatii de notarNotar public poate fi cel care indeplineste urmatoarele conditii (art. 16 din Legea

nr. 36/1995):a) are numai cetatenia romana si domiciliul in Romania si are capacitatea de exercitiu al drepturilor civile;b) este licentiat in drept - stiinte juridice - sau doctor in drept;c) nu are antecedente penale;d) se bucura de o buna reputatie;e) cunoaste limba romana;f) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei;g) a indeplinit timp de 2 ani functia de notar stagiar si a promovat examenul de notar public sau a exercitat timp de 5 ani functia de notar, judecator, procuror, avocat sau o alta functie de specialitate juridica si dovedeste cunostintele necesare functiei de notar public, prin promovarea unui concurs.

Notarul public este numit de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici, in baza cererii celui interesat si dupa ce face dovada indeplinirii cerintelor aratate.

Inainte de a-si incepe activitatea, in termen de 60 de zile de la numire, notarul public este obligat sa-si inregistreze biroul la Curtea de apel in circumscriptia careia isi are sediul biroul de notar public. Pentru inregistrarea biroului, notarul public va prezenta sigiliul si specimenul de semnatura.

Dupa aceasta, notarul public va depune juramintul in fata ministrului justitiei si a presedintelui Uniunii Nationale a Notarilor Publici sau a reprezentantilor acestora.

Poate fi notar stagiar cel care:a) indeplineste conditiile prevazute la art. 16 lit. a) - f);b) este angajat intr-un birou de notar public;c) se afla in perioada de stagiu pina la promovarea examenului de notar public.

38

Notarul public poate delega pe notarul stagiar sa indeplineasca urmatoarele atributii:a) efectuarea lucrarilor de secretariat;b) legalizarea copiilor de pe inscrisuri;c) legalizarea semnaturii traducatorului;d) darea de data certa a inscrisurilor prezentate de parti;e) redactarea unor proiecte de inscrisuri cu continut juridic.Conditiile de incheiere a contractului de munca si formarea profesionala a notarului stagiar sunt in sarcina Camerei Notarilor Publici si se stabilesc prin statutul Uniunii Nationale a notarilor Publici.

Examenul de notar public se sustine in fata unei comisii formate din: un membru al Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici, reprezentantul Ministerului Justitiei, un membru al corpului didactic din invatamintul superior de specialitate si doi notari publici cu pregatire si prestigiul profesional, desemnati in conditiile prevazute in regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Calitatea de notar public inceteaza:a) la cerere;b) prin pensionare sau in cazul constatarii incapacitatii de munca, in conditiile legii;c) prin desfiintarea biroului notarului public, urmata de neexercitarea fara justificare de catre titularul acestuia a profesiei, in conditiile legii, intr-un alt birou de notar public, in termen de 6 luni;d) prin excluderea din profesie, dispusa ca sanctiune disciplinara, in conditiile prezentei legi;e) in cazul vaditei sale incapacitati profesionale, constatata in urma unor inspectii repetate;f) in cazul condamnarii definitive pentru savirsirea cu intentie a unei infractiuni grave sau care aduce atingere prestigiului profesiei;g) in cazul in care notarul public nu mai indeplineste conditiile prevazute de art. 16 lit. a), d) si f).Incetarea calitatii de notar public se constata sau se dispune, dupa caz, de ministrul justitiei.

Exercitiul functiei de notar public se suspenda:a) in caz de incompatibilitate;b) in situatiile prevazute la art. 41 lit. c (ca sanctiune disciplinara) si art. 42 (in cazul arestarii preventive) din lege;c) in caz de neachitare a obligatiilor banesti profesionale, dupa 6 luni de la scadenta acestora, pina la achitarea debitului;d) in caz de incapacitate temporara de munca.

Suspendarea se dispune de ministrul justitiei, la solicitatea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici. Incetarea suspendarii se poate dispune cu respectarea conditiei prevazute in alineatul precedent.

Camera Notarilor PubliciIn circumscriptia fiecarei Curti de apel functioneaza cite o Camera a Notarilor

Publici, cu personalitate juridica. Din Camera fac parte toti notarii publici care functioneaza in circumscriptia Curtii de apel.

39

Camera Notarilor Publici este condusa de un colegiu director format dintr-un presedinte, un vicepresedinte si 3 - 5 membri. Colegiul director este ales de adunarea generala a membrilor Camerei, pentru o perioada de 3 ani, dintre notarii publici.

Presedintele Colegiului director va primi o indemnizatie al carei cuantum se va stabili de adunarea generala.

Colegiul director va avea un secretar salarizat si personal auxiliar, in numarul si in structura stabilite de adunarea generala a notarilor publici din judetele ce compun circumscriptia Camerei.

Colegiul director al Camerei Notarilor Publici are urmatoarele atributii:a) rezolva plingerile partilor impotriva notarilor publici si a notarilor stagiari, luind masurile corespunzatoare si aducindu-le la cunostinta Uniunii Nationale a Notarilor Publici;b) deleaga, in cazuri exceptionale, pentru o perioada determinata, un notar public, din aceeasi circumscriptie a judecatoriei, care sa asigure functionarea unui alt birou de notar public, cu incunostintarea Uniunii Nationale a Notarilor Publici. Cheltuielile cu delegarea se suporta din veniturile biroului notarului public la care este delegat;c) informeaza Uniunea Nationala a Notarilor Publici in legatura cu activitatea birourilor notarilor publici, asupra necesarului de notari publici si notari stagiari si face recomandari cu privire la persoanele ce urmeaza sa fie propuse de uniune numirea lor in functia de notar public de catre ministrul justitiei;d) reprezinta Camera in relatiile cu tertii la nivelul circumscriptiei Curtii de apel;e) intocmeste documentarea juridica si asigura consultarea in informarea curenta a notarilor publici;f) tine evidenta veniturilor si cheltuielilor Camerei si a contributiei membrilor sai;g) procura datele si lucrarile necesare pentru Buletinul Notarilor Publici si asigura difuzarea acestuia;h) indeplineste alte atributii prevazute de lege si de regulament.

Uniunea Nationala a Notarilor PubliciNotarii publici din Romania se constituie in Uniunea Nationala a Notarilor

Publici, organizatie profesionala cu personalitate juridica, care isi alege un consiliu de conducere si alte organe stabilite prin statutul propriu.

Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici este constituit din cite un reprezentant al fiecarei Camere a Notarilor Publici, din care se aleg presedintele si doi vicepresedinti, in conditiile stabilite prin statutul uniunii.

Consiliul uniunii are urmatoarele atributii:a) propune ministrului justitiei numirea, suspendarea, revocarea ori incetarea calitatii de notar public;b) propune ministrului justitiei numarul necesar al birourilor de notari publici si conditiile de desfasurare a examenelor de notari publici;c) stabileste, cu aprobarea ministrului justitiei, onorariile minimale pentru serviciile prestate de notarii publici;d) aproba cotele de contributie ale birourilor notarilor publici la Camera, precum si cele ale Camerelor la Uniunea Nationala a Notarilor Publici, potrivit statutului acesteia;e) reprezinta Uniunea Nationala a Notarilor Publici in raporturile cu tertii, pe plan intern si international;f) indeplineste alte atributii prevazute de lege sau de regulament.

40

In cadrul Uniunii Nationale a Notarilor Publici se va organiza si va functiona o casa de asigurari pentru garantarea responsabilitatii civile a notarilor publici, cu personalitate juridica, in conditiile stabilite prin statut propriu, aprobat de Uniunea Nationala a Notarilor Publici.

Drepturile si indatoririle notarilor publiciDrepturile notarilor publiciNotarii publici isi exercita personal profesiunea si se bucura de stabilitate in

functie, neputind fi mutati in alta localitate fara acordul lor.Notarii publici au dreptul la onorarii pentru fiecare serviciu prestat.Notarul public are dreptul la concediu de odihna, in conditiile stabilite prin statut.Notarii publici beneficiaza de drepturile de asigurari sociale pe baza contributiei

la sistemul asigurarilor sociale de stat, in conditiile legii.Exercitarea profesiei de notar public este incompatibila cu:

a) desfasurarea unei activitati salarizate, cu exceptia:- activitatii didactice universitare;- activitatii literare si publicistice;- calitati de deputat sau senator, ori a celei de consilier in consiliile judetene sau locale, pe durata mandatului;b) desfasurarea unor activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;c) calitatea de asociat intr-o societate in nume colectiv, de asociat comanditat in societatile in comandita simpla sau pe actiuni, administrator al unei societati cu raspundere limitata, presedinte al unui consiliu de administratie, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societati pe actiuni, administrator al unei societati civile.

Indatoririle si raspunderile notarilor publiciNotarii publici si personalul birourilor notariale au obligatia sa pastreze secretul

profesional cu privire la actele si faptele despre care au luat cunostinta in cadrul activitatii lor, chiar si dupa incetarea functiei, cu exceptia cazurilor in care legea sau partile interesate ii elibereaza de aceasta obligatie.

Notarul public nu poate absenta mai mult de 5 zile consecutiv, fara a asigura functionalitatea biroului sau, in conditiile legii. In cazul nerespectarii dispozitiilor alin. 1, Camera Notarilor Publici poate delega, dupa caz, un alt notar public pentru indeplinirea atributiilor notarului public absent, in conditiile prevazute de statutul uniunii.

Raspunderea civila a notarului public poate fi angajata, in conditiile legii civile, pentru incalcarea obligatiilor sale profesionale, atunci cind acesta a cauzat un prejudiciu.Asigurarea de raspundere profesionala a notarului public se realizeaza prin casa de asigurari, constituita in acest scop.

Raspunderea disciplinara a notarului public intervine pentru urmatoarele abateri:a) intirziere sau neglijenta in efectuarea lucrarilor;b) lipsa nejustificata de la birou;c) nerespectarea secretului profesional;d) comportament care aduce atingere onoarei sau probitatii profesionale.

Actiunea disciplinara se exercita de Colegiul director si se judeca de Consiliul de disciplina.

Pentru suspendarea din functie sau excluderea din profesie este obligatorie o cercetare prealabila, care se efectueaza de catre Colegiul director. Audierea celui in cauza

41

este obligatorie, acesta fiind indreptatit sa ia cunostinta de continutul dosarului si sa-si formuleze apararea.

Consiliul de disciplina citeaza partile si pronunta o hotarire motivata, care se comunica acestora.

Impotriva hotaririi partile pot face contestatie la Consiliul uniunii, in termen de 10 zile de la comunicare.

Hotarirea Consiliului uniunii poate fi atacata la instanta judecatoreasca competenta, civila sau de contencios administrativ, dupa caz.

Hotarirea definitiva se comunica si Ministerului Justitiei.Procedura judecarii abaterilor disciplinare se stabileste prin regulament.Sanctiunile disciplinare se aplica in raport cu gravitatea faptelor si constau in:

a) observatie scrisa;b) amenda de la 50.000 lei la 200.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei Notarilor Publici. Neachitarea in termen de 30 de zile de la data raminerii definitive a hotaririi atrage suspendarea de drept a notarului public pina la achitarea sumei. Hotarirea definitiva constituie titlu executoriu;c) suspendarea din functie pe o durata de maximum 6 luni;d) excluderea din profesie.

In cazul in care impotriva notarului public s-a luat masura arestarii preventive, ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici, va lua masura suspendarii din functie pina la solutionarea cauzei penale, potrivit legii.

Daca hotarirea de condamnare a ramas definitiva si ea se refera la infractiunile prevazute de lege, cu acea data ministrul justitiei dispune excluderea din profesie a notarului public condamnat.

Sigiliul, registrele si lucrarile notarului public suspendat sau exclus vor fi depuse la Camera Notarilor Publici, sub luare de dovada.

Controlul activitatii notariale, arhiva si evidenta activitatiiActele notariale sunt supuse controlului judecatoresc.Activitatea notarilor publici este supusa controlului profesional administrativ, in

conditiile prezentei legi.Actele notariale pot fi atacate de parti sau de orice persoana interesata prin actiune

in anulare la instanta judecatoreasca, in conformitate cu prevederile Codului de procedura civila. Totodata, partea nemultumita poate introduce plingere impotriva incheierii de respingere a cererii de indeplinire a unui act notarial, in termen de 10 zile de la data cind a luat cunostinta, la judecatoria in circumscriptia careia isi are sediul biroul notarial care a refuzat indeplinirea actului. Plingerea se depune la biroul notarului public care a refuzat cererea, iar acesta o va inainta de indata instantei, impreuna cu dosarul cauzei.Judecarea plingerii se face cu citarea tuturor partilor interesate in cauza. In cazul admiterii plingerii, instanta indica in hotarire modul in care trebuie intocmit actul. Notarul public este obligat sa se conformeze hotaririi judecatoresti ramasa definitiva si irevocabila.

Controlul profesional administrativ se exercita de catre Uniunea Nationala a Notarilor Publici prin consiliul sau de conducere. Ministrul justitiei poate ordona controlul activitatii notarilor publici prin inspectori generali de specialitate.

Arhiva activitatii notariale este proprietatea statului si se pastreaza, se conserva si se preda in conditiile legii.

42

Biroul de notar public va avea arhiva si registratura proprii. Secretariatul va efectua operatiuni privind primirea, inregistrarea si expedierea corespondentei, inregistrarea si indosarierea actelor, pastrarea registrelor, precum si alte lucrari cu caracter auxiliar, necesare bunei desfasurari a activitatii notariale. Notarul public va tine si o evidenta financiar-contabila.

CONSILIERUL JURIDICConsideratii generaleConsilierul juridic asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale statului,

ale autoritatilor publice centrale si locale, ale institutiilor publice si de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum si ale persoanelor juridice de drept privat, in slujba carora se afla si in conformitate cu Constitutia si legile tarii.

Consilierul juridic poate sa fie numit in functie sau angajat in munca, in conditiile legii. Consilierul juridic numit in functie are statutul functionarului, potrivit functiei si categoriei acesteia. Consilierul juridic angajat in munca are statut de salariat.

Consilierul juridic in activitatea sa asigura consultanta si reprezentarea autoritatii sau institutiei publice in serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de munca, apara drepturile si interesele legitime ale acestora in raporturile lor cu autoritatile publice, institutiile de orice natura, precum si cu orice persoana juridica sau fizica, romana sau straina; in conditiile legii si ale regulamentelor specifice unitatii, avizeaza si contrasemneaza actele cu caracter juridic.

Consilierii juridici pot constitui asociatii profesionale in scopul apararii si promovarii intereselor profesionale, in conditiile legii privind asocierea si constituirea persoanelor juridice.

Consilierii juridici au drepturile si obligatiile prevazute de lege potrivit statutului profesional si reglementarilor legale privind persoana juridica in serviciul careia se afla sau cu care are raporturi de munca.

Activitatea de consilier juridic este considerata vechime in munca juridica in functiile de magistrat, avocat, notar public sau alte functii juridice, potrivit dispozitiilor legale specifice fiecareia dintre aceste profesii.

Dobandirea si incetarea calitatii de consilier juridicPoate fi consilier juridic acela care indeplineste urmatoarele conditii:

a) este cetatean roman si are domiciliul in Romania;b) are exercitiul drepturilor civile si politice;c) este licentiat al unei facultati de drept;d) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; aceasta conditie se dovedeste cu certificat medical eliberat in conditiile legii;e) nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de prezenta lege.

Cetateanul unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European poate exercita profesia de consilier juridic in Romania, daca indeplineste conditiile prevazute de lege.

Este nedemn de a fi consilier juridic:a) cel care a fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni de natura a aduce atingere profesiei de consilier juridic;

43

b) cel care, in exercitarea profesiei de consilier juridic, a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi si libertati fundamentale ale omului, stabilite prin hotarare judecatoreasca irevocabila;c) cel care este declarat nedemn pentru alte cauze de lege.

Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibila cu:a) calitatea de avocat;b) activitatile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de consilier juridic sau bunele moravuri;c) orice alta profesie autorizata sau salarizata in tara sau in strainatate;d) functia si activitatea de administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara;e) activitatea publicistica salarizata;f) alte incompatibilitati prevazute de lege sau rezultate din conflict de interese, in conditiile legii.

Exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibila cu:a) activitatea didactica universitara si de cercetare juridica, activitatea literara, culturala si publicistica nesalarizata;b) functia de arbitru, mediator sau expert, in conditiile legii si cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese;c) participarea la comisii de studii, de intocmire a proiectelor de reglementari juridice.

Calitatea de consilier juridic înceteaza: a)prin renuntare scrisa la exercitiul activitatilor profesionale; b)prin deces; c) prin dobândirea calitatii de pensionar; d) daca împotriva consilierului juridic s-a luat masura excluderii din activitate ca sanctiune disciplinara; e) daca consilierul juridic a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care îl face nedemn de a exercita activitatile profesionale ale corpului consilierilor juridici. Calitatea de consilier juridic este suspendata: a) în caz de incompatibilitate; b) pe perioada de interdictie de a exercita activitatile profesionale dispusa prin hotarâre judecatoreasca sau disciplinara; c) în caz de neplata a taxelor si a contributiilor profesionale timp de 6 luni de la scadenta acestora pâna la lichidarea lor integrala; d) în conditiile în care consilierul juridic îndeplineste alte functii juridice sau functii publice.

La debutul exercitarii profesiei, consilierul juridic efectueaza obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, perioada in care are calitatea de consilier juridic stagiar.

Conditiile efectuarii stagiului, asigurarea consilierului juridic indrumator, definitivarea si celelalte conditii din perioada stagiului sunt cele prevazute in legea pentru exercitarea profesiei de avocat si statutul profesional al acesteia, care se aplica in mod corespunzator.

44

De asemenea, in ceea ce priveste definitivarea in functia de consilier juridic, pe baza vechimii in celelalte profesii juridice, se aplica in mod corespunzator prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

Drepturile si obligatiile consilierului juridic stagiar sunt cele prevazute in actul de numire sau in contractul de munca, inclusiv toate celelalte drepturi ale functiei, pe perioada stagiului.

Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecatorie si la tribunale ca instanta de fond, la organele de urmarire penala, precum si la celelalte organe administrative cu atributii jurisdictionale.

Consilierul juridic definitiv poate pune concluzii la instantele judecatoresti de toate gradele, la organele de urmarire penala, precum si la toate autoritatile si organele administrative cu atributii jurisdictionale.

Consilierul juridic este obligat ca, in concluziile orale sau scrise, sa sustina cu demnitate si competenta drepturile si interesele legitime ale autoritatii sau persoanei juridice pe care o reprezinta si sa respecte normele de deontologie profesionala prevazute in legea pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si statutul acestei profesii.

Evidentele activitatii consilierului juridic, actele si documentele sunt tinute de acesta, potrivit reglementarilor privind activitatea persoanei juridice in slujba careia se afla.

Consilierul juridic este obligat sa respecte dispozitiile legale privitoare la interesele contrare in aceeasi cauza sau in cauze conexe ori la conflictul de interese pe care persoana juridica ce o reprezinta le poate avea; el este, de asemenea, obligat sa respecte secretul si confidentialitatea activitatii sale, in conditiile legii.

Consilierul juridic raspunde juridic pentru incalcarea obligatiilor profesionale, potrivit legii si reglementarilor specifice ale domeniului activitatii persoanei juridice in slujba careia se afla.

Autoritatile si persoanele juridice de drept public sau privat, care incadreaza consilieri juridici debutanti, beneficiaza de reglementarile financiare favorabile prevazute de lege.

Consilierii juridici din structurile administratiei publice judetene si locale sunt obligati sa acorde consultanta si asistenta juridica, la cerere, consiliilor comunale si primariilor, iar reprezentarea acestora se poate face pe baza delegatiei emise de primar.

Organizarea si protectia profesiei de consilier juridicIn conditiile legii, consilierii juridici se pot asocia in structuri judetene, pe ramuri

sau domenii de activitate, potrivit intereselor profesionale, si, dupa caz, la nivel national, cu respectarea legii privind asociatiile si fundatiile.

Formele de asociere si organizare la nivel judetean si la nivel national sunt stabilite prin statutul asociatiei.

Constituirea asocierilor profesionale are la baza principiile constitutionale ale dreptului de asociere si reglementarile legale privind asocierea si constituirea de persoane juridice.

Asociatia profesionala a consilierilor juridici tine evidenta acestora in conditii similare evidentei barourilor de avocati.

Drepturile, îndatoririle si raspunderea consilierului juridic Are dreptul sa acorde consultanta juridica, sa asiste si sa reprezinte orice institutie, autoritate publica, persoana juridica sau orice agent economic în toate domeniile de drept,

45

în conditiile prezentului statut si a regulamentelor corpului profesional, numai consilierul juridic înscris în tabloul colegiului, cu drept de exercitare a profesiei. Consilierii juridici au dreptul de a alege si de a fi alesi în organele de conducere ale colegiilor si ale Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania (U.C.C.J.R.) în conditiile prezentului statut. Consilierii juridici sunt îndreptatiti la asigurare sociala. Vechimea în activitatea de consilier juridic este considerata vechime în magistratura. În scopul asigurarii secretului profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra consilierului juridic, la domiciliul acestuia, la locul unde îsi desfasoara activitatea, sunt inviolabile. Contactul dintre consilierul juridic si persoana pe care o asista sau o reprezinta nu poate fi stânjenit sau controlat direct sau indirect de nici un organ al statului. Ministerul Justitiei si instantele judecatoresti vor asigura, în limita disponibilitatilor, folosinta unor spatii necesare desfasurarii activitatii consilierilor juridici în sediul instantelor judecatoresti, în baza protocoalelor încheiate între Colegii si instantele judecatoresti. În exercitarea activitatilor profesionale consilierul juridic este ocrotit de lege. Consilierii juridici sunt obligati sa respecte solemnitatea sedintelor de judecata si sa nu foloseasca expresii jignitoare fata de completul de judecata, fata de ceilalti consilieri juridici, avocati sau fata de partile din proces. Consilierii juridici nu raspund penal, material, administrativ sau disciplinar pentru sustinerile facute oral sau în scris în fata instantei de judecata sau a altor organe daca aceste sustineri sunt în legatura cu apararea si necesare cauzei ce i-a fost încredintata. Consilierii juridici sunt datori sa studieze temeinic cauzele în care asista sau reprezinta persoanele, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecator si de partile în proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta sau instanta de judecata dispune în acest sens. Consilierii juridici sunt obligati sa participe la toate sedintele convocate de Consiliul Colegiului, la activitatile profesionale si la sedintele organelor de conducere din care face parte. Consilierii juridici sunt obligati sa tina evidentele cerute de lege si cele prevazute în Regulamentele corpului profesional cu privire la cauzele în care asista sau reprezinta si sa achite cu regularitate taxele si contributiile stabilite pentru formarea bugetului colegiului si bugetului Uniunii. Consilierii juridici nu pot asista sau reprezenta parti cu interese contrare în aceeasi cauza sau în cauze conexe si nu pot pleda împotriva partii care i-a consultat mai înainte în legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii. Consilierii juridici nu pot fi ascultati ca martori si nu pot furniza relatii nici unei autoritati sau persoane cu privire la cauza care le-a fost încredintata decât daca au dezlegarea prealabila, expresa si scrisa din partea partii în cauza. Calitatea de martor are întâietate fata de calitatea de consilier juridic cu privire la faptele si împrejurarile pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit aparator sau reprezentant al vreunei parti în cauza.

46

Daca a fost ascultat ca martor, consilierul juridic nu mai poate desfasura nici o activitate profesionala în acea cauza. Consilierul juridic nu poate îndeplini functia de expert sau de traducator în cauza în care este angajat. Este interzis consilierilor juridici sa foloseasca mijloace de reclama sau de publicitate, altele decât cele prevazute în regulamentele corpului profesional. Consilierii juridici raspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor statutului si a regulamentelor corpului profesional, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului sau ale Uniunii, precum si pentru orice fapte savârsite în legatura cu activitatea profesionala sau în afara acesteia, care sunt de natura a prejudicia onoarea sau prestigiul corpului profesional. Autoritatile publice, organele financiare, instantele judecatoresti, parchetele si orice alte persoane juridice sau fizice sunt obligate sa transmita consiliului colegiului orice plângere facuta împotriva unui consilier juridic si sa înstiinteze acesta despre orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita împotriva consilierilor juridici. Raspunderea disciplinara a consilierilor juridici nu exclude raspunderea penala, contraventionala sau civila stabilite potrivit legii. Anchetarea abaterii si exercitarea sanctiunii disciplinare împotriva consilierilor juridici sunt de competenta consiliului colegiului unde acesta este înscris. Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare privind pe membrii organelor de conducere ale Uniunii si pe decanii colegiilor sunt de competenta Biroului Executiv al U.C.C.J.R.. În toate cazurile actiunea disciplinara poate fi exercitata în termen de cel mult un an de la data savârsirii abaterii. În cadrul fiecarui colegiu se organizeaza si functioneaza o comisie de disciplina care judeca în prima instanta si în complet de trei membri abaterile disciplinare savârsite de consilierii juridici din acel colegiu. În cadrul U.C.C.J.R. functioneaza Comisia Centrala de Disciplina, independenta de conducerea Uniunii care judeca: a) ca instanta de fond în complet de trei membri abaterile membrilor organelor de conducere ale U.C.C.J.R. si ale decanilor colegiilor. b) ca instanta de recurs în complet de cinci membri Recursul declarat împotriva deciziei Comisiei Centrale de Disciplina ca instanta de fond este judecat de catre Consiliul U.C.C.J.R. constituit ca instanta disciplinara în plenul sau, mai putin cel în cauza. Procedura judecarii abaterilor este prevazuta în regulamentele corpului profesional si se completeaza cu prevederile codului de procedura civila. Sanctiunile disciplinare sunt: a) mustrarea; b) avertismentul; c) suspendarea din exercitiul activitatilor profesionale pe o perioada de la 1 pâna la 6 luni; d) excluderea din corpul profesional. Decizia de sanctionare a consilierului juridic se comunica, acestuia, Colegiului si U.C.C.J.R. precum si institutiei, autoritatii publice sau persoanei juridice unde consilierul juridic activeaza, dupa caz.

47

În perioada interdictiei consilierul juridic nu poate presta sub nici o forma activitati profesionale, nu poate face uz de calitatea de consilier juridic si nu poate participa la activitatea organelor corpului profesional. Împotriva deciziei disciplinare pot declara recurs: persoana interesata, decanul Colegiului si presedintele U.C.C.J.R. precum si autoritatea publica sau persoana juridica, acestea din urma numai pentru consilierul juridic numit sau angajat, în termen de 15 zile de la comunicare. În caz de abatere evidenta si grava, instanta disciplinara poate lua masura suspendarii din exercitiul activitatilor profesionale pâna la judecarea definitiva a cauzei. Împotriva încheierii prin care s-a luat aceasta masura se poate declara recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul este suspensiv de executare si va fi solutionat de urgenta.

In activitatea sa profesionala consilierul juridic se bucura de protectia legii, in conditiie prevazute de legea pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

EXECUTORUL JUDECATORESCConsideratii generaleExecutarea silita a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executorii se

efectueaza de catre executorii judecatoresti, daca legea nu prevede altfel. Executorii judecatoresti indeplinesc si alte atributii date prin lege in competenta lor.

Executorii judecatoresti sunt investiti sa indeplineasca un serviciu de interes public. Actul indeplinit de executorul judecatoresc, in limitele competentelor legale, purtand stampila si semnatura acestuia, precum si numarul de inregistrare si data, este act de autoritate publica si are forta probanta prevazuta de lege.

La cererea executorului judecatoresc cei care datoreaza sume de bani debitorului urmarit ori detin alte bunuri ale acestuia, supuse urmaririi potrivit legii, au obligatia sa dea informatiile necesare pentru efectuarea executarii silite.

Executorul judecatoresc este obligat sa pastreze secretul informatiilor primite, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

Coordonarea si controlul activitatii executorilor judecatoresti se exercita de catre Ministerul Justitiei.

Activitatea executorilor judecatoresti se infaptuieste in conditiile legii, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partilor si ale altor persoane interesate, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.

Executorii judecatoresti nu pot refuza indeplinirea unui act dat in competenta lor decat in cazurile si in conditiile prevazute de lege.

Competenta executorilor judecatorestiExecutorul judecatoresc are urmatoarele atributii (art. 7 din Legea nr. 188/2000):

a) punerea in executare a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executorii;b) notificarea actelor judiciare si extrajudiciare;c) comunicarea actelor de procedura;d) recuperarea pe cale amiabila a oricarei creante;e) aplicarea masurilor asiguratorii dispuse de instanta judecatoreasca;f) constatarea unor stari de fapt in conditiile prevazute de Codul de procedura civila;

48

g) intocmirea proceselor-verbale de constatare, in cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de catre debitor, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila;h) intocmirea, potrivit legii, a protestului de neplata a cambiilor, biletelor la ordin si a cecurilor, dupa caz;i) orice alte acte sau operatiuni date de lege in competenta lui.

Executorii judecatoresti isi indeplinesc atributiile in circumscriptia judecatoriei pe langa care functioneaza, daca prin lege nu se dispune altfel.

Executorii judecatoresti pot fi recuzati in cazul in care se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 27 pct. 1, 2, 3, 5, 6, 8 si 9 din Codul de procedura civila.

Executorul judecatoresc pentru care este ceruta recuzarea poate declara ca se abtine.

Partea interesata poate cere instantei de executare recuzarea executorului judecatoresc imediat ce a aflat despre una dintre situatiile prevazute la alin. (1), dar numai pana la incheierea executarii silite. Incheierea instantei prin care s-a incuviintat ori s-a respins abtinerea, precum si cea prin care s-a incuviintat recuzarea nu sunt supuse nici unei cai de atac. Incheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la comunicare. Incheierea prin care s-a hotarat recuzarea va arata in ce masura actele indeplinite de executorul judecatoresc recuzat vor fi pastrate.

Conflictele de competenta intre birourile executorilor judecatoresti situate in aceeasi circumscriptie a unei judecatorii se solutioneaza de acea judecatorie, la sesizarea partii interesate. Cand conflictul intervine intre birouri de executori judecatoresti situate in circumscriptii diferite, competenta apartine judecatoriei in a carei circumscriptie se afla biroul executorului judecatoresc cel dintai sesizat. Conflictele de competenta se solutioneaza de urgenta si cu precadere. Instanta se pronunta in toate cazurile, motivat, prin incheiere irevocabila.

Organizarea activitatii executorilor judecatorestiOrganizarea si functionarea birourilor executorilor judecatorestiActivitatea executorilor judecatoresti se desfasoara in cadrul unui birou in care pot

functiona unul sau mai multi executori judecatoresti asociati, cu personalul auxiliar corespunzator.

Prin asocierea in cadrul unei societati civile profesionale executorul judecatoresc nu isi pierde dreptul la biroul individual.

Executorul judecatoresc sau executorii judecatoresti asociati, titulari ai unui birou, pot angaja executori judecatoresti stagiari, alt personal de specialitate, precum si personal auxiliar corespunzator, necesar pentru desfasurarea activitatii biroului.

Ministerul Justitiei, prin directia de specialitate, intocmeste evidenta birourilor de executori judecatoresti si lucrarile privind numirea si incetarea functiei de executor judecatoresc.

Numarul executorilor judecatoresti se stabileste si se actualizeaza anual de ministrul justitiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti, in functie de cerintele locale determinate de intinderea teritoriului, de volumul de activitate si de numarul locuitorilor, in asa fel incat la 15.000 de locuitori sa revina cel putin un executor judecatoresc. Numarul executorilor judecatoresti din circumscriptia unei instante nu va fi mai mic de 3. De asemenea, la stabilirea numarului executorilor judecatoresti se va avea in vedere si numarul executorilor judecatoresti stagiari care au promovat examenul de definitivat.

49

In circumscriptia unei judecatorii pot functiona unul sau mai multe birouri de executori judecatoresti, a caror competenta teritoriala se intinde pe tot cuprinsul acelei circumscriptii.

Executor judecatoresc poate fi persoana care indeplineste urmatoarele conditii (art. 15 din Legea nr. 188/2000):a) are cetatenia romana si domiciliul in Romania;b) are capacitatea deplina de exercitiu;c) este licentiata in drept;d) nu are antecedente penale si se bucura de o buna reputatie;e) cunoaste limba romana;f) este apta din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei;g) a indeplinit timp de 2 ani functia de executor judecatoresc stagiar si a promovat examenul de definitivat sau, dupa caz, a exercitat timp de 3 ani o functie de specialitate juridica si a promovat concursul sau examenul de admitere in profesie. Sunt scutite de examen persoanele care au exercitat timp de 5 ani functia de judecator, procuror sau avocat, cu conditia sa fi promovat examenul de definitivat in profesia din care provin.

Executorul judecatoresc este numit de ministrul justitiei, in baza cererii celui interesat si dupa verificarea indeplinirii conditiilor prevazute la art. 15.

Tabloul executorilor judecatoresti se intocmeste si se actualizeaza anual de Consiliul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti. Tabloul executorilor judecatoresti se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si se transmite instantelor judecatoresti.

In termen de 90 de zile de la numirea sa in functie executorul judecatoresc este obligat sa isi inregistreze biroul la curtea de apel in a carei circumscriptie isi are sediul biroul sau. Pentru inregistrarea biroului executorul judecatoresc va prezenta stampila si specimenul de semnatura. Ministrul justitiei poate, in cazuri temeinic justificate, sa prelungeasca acest termen.

Dupa numirea in functie executorul judecatoresc va depune juramantul in fata ministrului justitiei si a presedintelui Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti sau a reprezentantilor acestora.

Poate fi executor judecatoresc stagiar cel care:a) indeplineste conditiile generale, mentionate anterior;b) a promovat concursul sau examenul de admitere in profesia de executor judecatoresc, organizat de Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, sub coordonarea si controlul Ministerului Justitiei;c) se afla in perioada de stagiu, pana la promovarea examenului de capacitate;d) este angajat intr-un birou de executor judecatoresc. Concursul sau examenul de admitere in profesia de executor judecatoresc se organizeaza anual sau ori de cate ori este necesar, de Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, sub coordonarea si controlul Ministerului Justitiei. Data si locul de desfasurare a concursului sau examenului se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei, cu consultarea Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti.

Concursul sau examenul de admitere in profesia de executor judecatoresc si examenul de definitivat se vor desfasura in fata unei comisii din care fac parte, in mod obligatoriu, reprezentanti ai Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti, ai Ministerului Justitiei si cadre didactice din invatamantul superior de specialitate.

50

Executorul judecatoresc este obligat sa incheie contract individual de munca cu executorul judecatoresc stagiar si sa asigure formarea profesionala a acestuia.

Executorul judecatoresc poate delega executorul judecatoresc stagiar sa indeplineasca o parte din atributiile prevazute prevazute de lege.

Calitatea de executor judecatoresc inceteaza:a) la cerere;b) prin pensionare sau in cazul constatarii incapacitatii de munca, in conditiile legii;c) prin desfiintarea biroului executorului judecatoresc, urmata de neexercitarea fara justificare de catre titularul acestuia a profesiei, in conditiile legii, intr-un alt birou, in termen de 6 luni;d) prin excluderea din profesie, dispusa ca sanctiune disciplinara, in conditiile prezentei legi;e) in cazul condamnarii definitive pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni care aduce atingere prestigiului profesiei;f) in cazul constatarii vaditei sale incapacitati profesionale, exprimata si prin anularea sau desfiintarea irevocabila de catre instanta de judecata a unui numar de executari silite reprezentand 10% din dosarele de executare instrumentate sau a unor acte de executare intocmite in cel mult 20% din dosarele de executare instrumentate intr-un an calendaristic;g) in cazul in care executorul judecatoresc nu mai indeplineste conditiile generale prevazute la art. 15 lit. a), b), d), e) si f).h) prin deces.

Incetarea calitatii de executor judecatoresc se constata sau se dispune, dupa caz, de ministrul justitiei, la solicitarea Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti sau din oficiu.

Exercitiul functiei de executor judecatoresc se suspenda:a) in situatiile prevazute la art. 46 lit. d (suspendarea ca sanctiune disciplinara) si la art. 47 alin. 1 (arestare preventiva sau condamnare penala);b) in cazurile de incompatibilitate prevazute de lege (art. 40), precum si in cazul interdictiilor prevazute de lege;c) in caz de neplata a contributiilor banesti profesionale, timp de 3 luni de la scadenta acestora, pana la achitarea lor integrala;d) in caz de incapacitate temporara de munca;e) la cererea executorului judecatoresc, pentru motive intemeiate.

Suspendarea se dispune de ministrul justitiei, din oficiu sau la cererea Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti.

Suspendarea inceteaza daca au disparut imprejurarile care au determinat-o, dispozitiile privind luarea masurii fiind aplicabile in mod corespunzator.

Camera executorilor judecatorestiIn circumscriptia fiecarei curti de apel functioneaza cate o Camera a executorilor

judecatoresti, cu personalitate juridica. Din Camera executorilor judecatoresti fac parte toti executorii judecatoresti din circumscriptia curtii de apel respective.

Camera executorilor judecatoresti este condusa de un colegiu director format dintr-un presedinte, un vicepresedinte si 3-7 membri. Colegiul director este ales, potrivit statutului, de adunarea generala a executorilor judecatoresti, pentru o perioada de 3 ani, dintre membrii acelei Camere a executorilor judecatoresti.

51

Presedintele colegiului director reprezinta Camera executorilor judecatoresti in raporturile acesteia cu tertii. El primeste pentru activitatea depusa o indemnizatie al carei cuantum este stabilit de adunarea generala.

Uniunea Nationala a Executorilor JudecatorestiExecutorii judecatoresti din Romania se constituie in Uniunea Nationala a

Executorilor Judecatoresti, organizatie profesionala cu personalitate juridica, formata din toti executorii judecatoresti numiti potrivit art. 16.

Organele de conducere ale Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti sunt: congresul, consiliul si presedintele.

Congresul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti este constituit din delegati ai fiecarei Camere a executorilor judecatoresti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, presedintii Camerelor executorilor judecatoresti si ceilalti membri ai Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti.

Congresul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti se intruneste anual la convocarea consiliului acesteia.

Hotararile Congresului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti sunt obligatorii pentru toti membrii acesteia.

Consiliul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti este constituit din reprezentanti ai fiecarei Camere a executorilor judecatoresti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, dintre care sunt alesi de catre Congresul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti presedintele si 2 vicepresedinti.

Presedintele reprezinta Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti in raporturile cu tertii, pe plan intern si international.

In cadrul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti se va organiza si va functiona o casa de asigurari pentru asigurarea de raspundere civila a executorilor judecatoresti, cu personalitate juridica, in conditiile stabilite prin statutul propriu aprobat de Congresul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti.

Drepturile si indatoririle executorului judecatorescDrepturile executorilor judecatorestiExecutorii judecatoresti isi exercita personal atributiile si se bucura de stabilitate

in functie, neputand fi transferati in alta localitate, fara acordul lor, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

Activitatea executorului judecatoresc, care indeplineste conditiile prevazute la art. 15 lit. c), este considerata vechime in functie juridica de specialitate.

In exercitarea profesiei executorii judecatoresti sunt ocrotiti de lege.Lovirea sau alte acte de violenta savarsite impotriva executorului judecatoresc in

timpul exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Executorii judecatoresti au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale si maximale stabilite de ministrul justitiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti, cu respectarea urmatoarelor conditii:b) pentru sumele cuprinse intre 50.001 si 80.000 lei, onorariul este de 3%;c) pentru sumele cuprinse intre 80.001 si 100.000 lei, onorariul este de 2%;d) pentru sumele ce depasesc 100.000 lei, onorariul este de 1%.

52

Ministrul Justitiei va stabili onorarii minimale si maximale pentru persoanele cu venituri sub salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, precum si posibilitatea achitarii acestora in mai multe transe.

Executorii judecatoresti nu pot conditiona punerea in executare a hotararilor judecatoresti de plata anticipata a onorariului.

Executorul judecatoresc are dreptul la concediu de odihna, in conditiile stabilite prin statut.

Executorii judecatoresti beneficiaza de drepturi de asigurari sociale, pe baza contributiilor la sistemele de asigurari sociale, in conditiile legii.

Exercitarea functiei de executor judecatoresc este incompatibila cu:a) activitatea salarizata in cadrul altor profesii, exceptand activitatea didactica universitara, activitatea artistica, literara si publicistica;b) calitatea de deputat sau de senator ori de consilier in consiliile judetene sau locale, pe durata mandatului;c) desfasurarea unor activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;d) calitatea de asociat intr-o societate in nume colectiv, asociat comandidat in societatile in comandita simpla sau pe actiuni, administrator al unei societati cu raspundere limitata, presedinte al unui consiliu de administratie, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societati pe actiuni, administrator al unei societati civile.

Indatoririle si raspunderea executorilor judecatorestiExecutorii judecatoresti si personalul birourilor de executori judecatoresti au

obligatia sa pastreze secretul profesional cu privire la actele si faptele despre care au luat cunostinta in cadrul activitatii lor, chiar si dupa incetarea functiei, cu exceptia cazurilor in care legea sau partile interesate ii elibereaza de aceasta obligatie.

Executorii judecatoresti au obligatia sa participe, cel putin o data la 3 ani, la programe de formare profesionala continua organizate de Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, de camerele executorilor judecatoresti de pe langa curtile de apel, de institutii de invatamant superior din tara sau din strainatate ori la alte forme de perfectionare profesionala.

Raspunderea civila a executorului judecatoresc poate fi angajata, in conditiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin incalcarea obligatiilor sale profesionale.

Asigurarea de raspundere profesionala a executorului judecatoresc se realizeaza prin Casa de asigurari constituita in acest scop.

Este interzis executorilor judecatoresti sa dobandeasca direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru altii, bunurile ce au facut obiectul activitatii de executare silita.

Raspunderea disciplinara a executorului judecatoresc intervine pentru urmatoarele abateri:a) nerespectarea secretului profesional;b) incalcarea incompatibilitatilor si interdictiilor prevazute de lege;c) savarsirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probitatii profesionale ori bunelor moravuri;d) neindeplinirea obligatiilor privind formarea profesionala a executorilor judecatoresti stagiari, angajati pe baza de contract;e) intarzierea sistematica si neglijenta in efectuarea lucrarilor;f) absenta nejustificata de la birou.

53

Actiunea disciplinara se exercita de ministrul justitiei sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecatoresti si se judeca de Consiliul de disciplina al acesteia, format din 3 membri alesi de adunarea generala a Camerei executorilor judecatoresti, pe o perioada de 3 ani.

Pentru suspendarea din functie sau excluderea din profesie este obligatorie cercetarea prealabila, care se efectueaza de inspectori generali din cadrul directiei de specialitate din Ministerul Justitiei sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecatoresti.

Audierea celui in cauza este obligatorie, acesta fiind indreptatit sa ia cunostinta de continutul dosarului si sa-si formuleze apararea.

Consiliul de disciplina al Camerei executorilor judecatoresti citeaza partile si pronunta o hotarare motivata care se comunica acestora.

Impotriva hotararii Consiliului de disciplina al Camerei executorilor judecatoresti partile pot face contestatie, in termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioara de disciplina a Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti, care judeca in complet de 5 membri. Hotararea Comisiei superioare de disciplina este definitiva si poate fi atacata cu recurs la curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional.

Sanctiunile disciplinare se aplica in raport cu gravitatea faptelor si constau in:a) mustrare;b) avertisment;c) amenda de la 500 lei la 3.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei executorilor judecatoresti in a carei raza teritoriala este situat biroul executorului judecatoresc respectiv. Neachitarea amenzii in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a stabilit sanctiunea disciplinara atrage suspendarea de drept din functie a executorului judecatoresc pana la achitarea sumei. Hotararea definitiva constituie titlu executoriu;d) suspendarea din functie pe o durata de la o luna la 6 luni;e) excluderea din profesie.

In cazul in care impotriva executorului judecatoresc s-a luat masura arestarii preventive sau in cazul in care s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca de condamnare la o pedeapsa privativa de libertate, in prima instanta, ministrul justitiei, din oficiu sau la propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti, va lua masura suspendarii din functie a acestuia pana la solutionarea procesului penal, potrivit legii.

Ministrul justitiei dispune excluderea din profesie a executorului judecatoresc condamnat, incepand cu data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de condamnare.

In caz de suspendare sau excludere din profesie stampila, legitimatia, registrele si lucrarile executorului judecatoresc suspendat sau exclus vor fi depuse, in termen de 5 zile, sub luare de semnatura, la Camera executorilor judecatoresti in a carei raza teritoriala este situat biroul acestuia. Camera executorilor judecatoresti are obligatia de a asigura continuarea lucrarilor neexecutate.

Executorul judecatoresc isi indeplineste atributiile cu respectarea dispozitiilor legii, a statutului profesiei si a regulamentului, precum si ale Codului de procedura civila si ale altor legi aplicabile in materie.

54

Refuzul executorului judecatoresc de a indeplini un act sau de a efectua o executare silita se motiveaza, daca partile staruie in cererea de indeplinire a actului, in termen de cel mult 5 zile de la data refuzului.

In cazul refuzului nejustificat de intocmire a unui act partea interesata poate introduce plangere in termen de 5 zile de la data la care a luat cunostinta de acest refuz la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul biroul executorului judecatoresc.

Judecarea plangerii se face cu citarea partilor. In cazul admiterii plangerii instanta indica in hotarare modul in care trebuie intocmit actul. Hotararea judecatoriei este supusa recursului.Executorul judecatoresc este obligat sa se conformeze hotararii judecatoresti ramase irevocabile.

Actele executorilor judecatoresti sunt supuse, in conditiile legii, controlului instantelor judecatoresti competente.

Activitatea executorilor judecatoresti este supusa controlului profesional, in conditiile legii.

Cei interesati sau vatamati prin actele de executare pot formula contestatie la executare, in conditiile prevazute de Codul de procedura civila.

Controlul profesional se exercita de Ministerul Justitiei, prin inspectori generali de specialitate, si de Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, prin consiliul sau de conducere, si va avea in vedere:a) organizarea si functionarea Camerelor executorilor judecatoresti si a birourilor executorilor judecatoresti;b) calitatea actelor si lucrarilor efectuate de executorii judecatoresti;c) comportarea executorilor judecatoresti in raporturile de serviciu, cu autoritatile publice si cu persoanele fizice si juridice.

Consiliul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti poate delega Colegiului director al Camerei executorilor judecatoresti exercitarea controlului.

Biroul executorului judecatoresc va avea arhiva si registratura proprii.Arhiva activitatii executorilor judecatoresti este proprietatea statului, se pastreaza,

se conserva si se preda in conditiile legii.Birourile de executori judecatoresti trebuie sa tina evidenta financiar-contabila,

potrivit legii.

55