DREPTURI REALE SERIA II

RECAPITULAREDrepturi patrimoniale drepturile evaluate n bani Reale - drepturi principale (dreptul de proprietate i dezmembrmintele sale: uz, uzufruct, abitaie, servitude, superficie) i drepturi accesorii (dreptul de ipotec, gajul, privilegiile, garaniile reale mobiliare) De crean Potestative Drepturile accesorii sunt garanii (garanteaz executarea unor creane - executare silit prin echivalent) Prezint interes dac debitorul nu execut voluntar datoria Creditorul care nu are un drept accesoriu=se adreseaz instanei pentru a cere executarea silit din patrimoniul debitoruluiPATRIMONIULFunciile patrimoniului - Funcia de garanie a patrimoniului orice persoan garanteaz debitorii proprii prin toate bunurile prezente i viitoare din patrimoniul su (gaj general) Drepturi de crean drepturi patrimoniale care permit,confer titularului lor posibilitatea de a pretinde cuiva s dea, s fac sau s nu faca ceva n opoziie cu obligaia debitorului de a da, a face sau a nu face (n ipoteza n care legea/contractul i restrng libertatea) Drepturi reale exist o diferen de executare! Drepturile reale se exercit nemijlocit, drepturile de crean se exercit prin mijlocirea debitorului care execut obligaia corelativ opozabilitatea nu duce la distingerea dintre cele dou, amndou sunt opozabile tuturor (fiind drepturi patrimoniale)- OBLIGAIA DE A DA e diferit de OBLIGAIA DE A FACE n cazul actelor juridice care au ca obiect transferul proprieti -nu are legtur cu principiul consensualismului care se refer la ncheierea valabil a actelor juridice, nu la efectele sale (prin simpla manifestare a consimmntului prilor) REGULAn dreptul civil romn transferul proprietii se realizeaz prin efectul actului juridic, ca urmare exemplele clasice de obligaii de a da in mai degrab de tradiie Excepie adus de NCC n materie imobiliar, transferul de proprietate asupra unui imobil se realizeaz doar cu ocazia si prin efectul ntabulrii dreptului n cartea funciar Ex. donaie (imobil) ncheiat la notar, act autentic i solemn 2 excepii - de la principiul consensualismului i de la transferul proprietii imobiliare Concluzie! principiul consensualismului este regula transferul de proprietate se realizeaz prin efectele actelor juridice transferul proprietii la imoblie, prin excepie, se realizeaz prin ntabulare (nscrierea n Cartea Funciar)

Drepturile potestative au ca obiect o situaiejuridic (de ex.: dreptul de a accepta o succesiune) Drepturi potestative asociate drepturilor reale OBS. Toate cele trei tipuri de drepturi sunt situaii de drept, nu de fapt

Posesia stare de fapt Nu implic i proprietatea, n mod automat Def. - Exerciiul n fapt al unui drept real cu intenia posesorului de a se considera titular al acelui drept

Drepturi reale i drepturi de crean- distincie diferena exist la nivel de exercitare,nu de opozabilitate drepturile reale confer titularului su atributul de urmrire i de preferin (numai drepturi reale accesorii!) atributul de preferin = dreptul de a fi preferat n faa mai multor creditori ai aceluiai bun Ex. executarea silit a unui bun ipotecat cel care a ipotecat are prioritate n faa tuturor atributul de urmrire aciune n revendicare ? NU (act in revendicare - proprietarul vrea s redevin posesor) terul mpotriva cruia te ndrepi este proprietar cu acte n regul! - Ex. vnzarea unui bun ipotecat! banca va putea cere vnzarea bunului pentru a-i recupera creana VCC nu exist reglementare a patrimoniului (sg precizare art. 1718) NCC- definete i patrimoniul (art. 31-33) art.1941-1948, atenie la 1946) Art. 1718 - oricine este obligat personal este inut... Garantarea cu toate bunurile prezente i viitoare de ctre debitor gaj general al tuturor creditorilor

Patrimoniul a nu se confunda cu dreptul de gaj enumerat la drepturile reale accesorii definitie: n dreptul roman patrimoniul era doar activul (ansamblul de drepruri) nu i pasivul doctrina francez - patrimoniul e un atribut al personalitii =>nu poate fi nstrinat n timpul vieii (teoria personalitii a patrimoniului), orice persoana are patrimoniu i acesta e unic ->garantie pentru obligaii NCC ansamblul de drepturi i obligaii evaluabile n bani ale unei personae => funia de gaj general al patrimoniului orice datorie cuprins n pasivul patrimonial va fi garantat cu activul patrimonial Obs. - patrimoniul nu se reduce la coninutul lui dintr-un moment dat =>existen difer de dreptul i obligaiile coninute - poate exista un patrimoniu chiar neexistnd nici un drept i nicio obligaie

Gajul general nu este un drept real pentru c e nu poart asupra unor bunuri determinate, ci asupra patrimoniului n ansamblul su!->dac gajul general ar fi un drept real, ar trebui s poarte asupra unor bunuri determinate (cele din patrimonial debitorului la momentul naterii gajului general) bunuri prezente i viitoare - fa de momentul executrii silite Dezavantajele gajului general nu confer atributele de preferin i urmrirepentru c nu e un drept real prile contractual pot face restrngeri ale gajului general clauza de inalienabilitate dobnditorul unui bun nu poate s-l nstrineze - face ca bunurile s nu poat fi urmrite silit restrngeri ale gajului general

Creditorii chirografari (care au doar gajul general) Sunt dezavantajai fa de creditorii care au garanii reale Cum pot fi protejai? aciunea oblic 1569 aciunea paulian 1562 aciuni directe contract vnzare-cumprare -> excepia de neexecutare nu predau bunul pn nu plteti preul Teoria personalist a patrimoniului SRL cu asociat unic- problematic NCC concepte noi ale patrimoniului patrimoniu de afeciune (afectat unei societi) patrimoniu profesional Obs. teoria clasic francez nu admite existena unui patrimoniu dect n strns legtur cu existena unei persone - spune c o persoan poate avea un singur patrimoniu => este susceptibil de a fi divizat, dar o persoan nu poate avea 2 sau mai multe patrimonii,cu cteva excepii ->acceptarea motenirii sub beneficiu de inventor (titularul va fi beneficiar a 2 patrimonii distincte, pn la lichidarea pasivului patrimonial succesoral) Teoria clasic a patrimoniului nu i gsete reglementare n NCC! (aparine doctrinei) - exclude ideea de patrimoniu de afeciune patrimoniu de afectaiune = patrimoniu distinct creat de ctre o persoan n scopul desfurrii unei activiti determinate i cuprinde bunurile destinate acestei activiti, respectiv obligaiile nscute i asumate n exercitarea acestei activiti Ex.: un patrimoniu afectat desfurrii activitii de avocat,notar etc - creaie a dreptului german, care permite mai multe patrimonii cu acelai titular Ex. acceptarea unei moteniri de ctre 2 succesiuni cu titlu universal n msura n care un patrimoniu este divizat vom fi n prezenamai multor mase patrimoniale att patrimoniul, ct i masele patrimoniale sunt universaliti juridice = un ansamblu de drepturi i obligaii evaluabile n bani caracterizat prin dou trsturi eseniale: 1. Universalitatea juridic exist independent de coninutul ei, prin urmare ea supravieuiete chiar dac nu exist niciun coninut n ea 2. ntre A i P ei exist o anumit legtur, n sensul c pasivul universalitii juridice este garantat ntotdeauna de activul acesteia Diferit universalitii de fapt = ansamblul de bunuri puse n comun de ctre proprietarul lor pentru realizarea unui scopurmrit de acesta Ex.turma de oi a lui X universalitatea de fapt nu are activ i pasiv, ea este un ansamblu de elemente de activ - universalitatea de fapt nceteaz n msura n care dispar elementele ei n timp ce universalitile juridice se nstrineaz prin transmisiuni universal i cu titlu universal, universalitile de fapt se transmit ntotdeauna prin intermediul transmisiunilor cu titlu particular n timp ce n cazul universalitii juridice se produce subrogaia real, n cadrul universalitii de fapt subrogaia real este exclus

Transmisiunea universal (mortis causa) are ca obiect un patrimoniu n ansamblul su, patrimoniu care este transmis unei singure persone Transmisiunea cu titlu universal (mortis causa)- presupune c patrimonial va fi transmis ctre dou sau mai multe personae diferite care devin cotitulari ai patrimoniului respective Asemnri ambele presupun transmiterea unor elemente de A i P Ambele intervin doar prin acte mortis causa ! succesorul universal / cu titlu universal preiau inclusive calitatea de parte n AJ ncheiat de De cuius !transmisiunea de drepturi i obligaii i de calitate de parte nu are loc cnd e vorba de acte intuit personae ->caducitatea lor Transmisiunea cu titlu particular(inter vivos) are ca obiect unul sau mai multe bunuri determinate (de data aceasta, nu se mai transmite activul i pasivul, doar elemente din activ) - beneficiarul aciunii nu poate fi inut de obligaii, el dobndete doar drepturi transmisiunea universal/cu titlu universal nu-l fac pe avand-cauza proprietar al bunurilor din patrimoniu! - el este titular al patrimoniului i are vocaia s devin proprietar Ex. De cuius las prin testament mtuii A patrimoniul i mtuii B bunuri determinate Mtua A va trebui s execute succesiunea cu titlu de proprietate ctre B, va trebui s execute Pasivul din motenire, poate primi patrimoniul gol sau chiar poate s scoat bani din buzunar dac P>A! OBS. Este posibil i ca o transmisiune cu titlu particular s se fac mai multor persoane =>devin coproprietari Coproprietatea nu este indiviziune!! Indiviziunea presupune existena simultan a doi sau mai muli titulari ai aceleiai universaliti juridice, persoanele aflate n indiviziune sunt cotitulari att pe activ, ct i pe pasiv coproprietatea presupune numai elemente de activ! (cte pri din drept) Gajul general - NCC 2323-2326 a nu se confunda cu un drept real! Poart asupra patrimoniului, nu asupra unor bunuri determinate => nu confer atributele de urmrire i preferin Creditori chrografari - creditori care au gaj general Obs. Creditorul ipotecar rmne i creditor chirografar gajul general nu implic indisponibilizarea debitorului =>debitorul poate s dispun oricnd de bunurile sale -> o poate face creditorul pentru a se proteja? msuri de condervare aciunea oblica - creditorul exercit drepturi ale debitorului sau n locul acestuia, cnd debitorul este nlocuit i risc pierderea dreptului respectiv Separaia de patrimonii - ex. motenitorul are P>A i prin acceptarea motenirii creditorii defunctului risc s nu mai recupereze datoria din cuantumul succesiunii => creditorii primesc un privilegiu la acoperirea datoriilor, ei vor avea prioritate la plata datoriilor inaintea creditorilor succesorului sechestrul asigurator - dac creditorul poate demonstra c exist riscul ca debitorul s distrug/nstrineze bunuri pn la declararea executrii silite sechestru pe acele bunuri, pentru a proteja gajul general Atenie! Aciunea paulian nu urmrete s conserve, ci s repare insolvabilitatea creat prin fapta debitorului n NCC apar clauzele de insesizabilitate (art.2329 NCC) Creditorii chirografari execut proporional datoriile debitorului, n limitele A! bunuri prezente i valoare raportat la momentul n care ncepe executarea silit (VCC PLUS NCC) 2325 NCC se poate introduce o clauz, de comun accord, prin care s se excepteze de la gajul general anumite bunuri 2325 i n VCC era posibil, dar nu era reglementat expres ->nu era text de ordine public, deci prile aveau dreptul s deroge de la el Insesizabil = bun care nu poate fi urmrit n cursul executrii silite de creditori Insesizabil exist anumite bunuri care sunt expres exceptate de la executare silit->acelea nu fac obiectul studiului, nefiind clause Clauze de insesizabilitate => bunuri insesizabile n temeiul unui contract Clauzele de insesizabililitate apar de regul n actele translative de proprietate Condiii pentru o clauz de insesibilitate s fie valabil NCC face trimitere la clauzele de inalienabilitate reglementare n condiii identice Clauza de inalienabilitate -> clauz prin care se restrnge dreptul de proprietate asupra unui bun,n sensul interdiciei de nstrinare sau grevare cu sarcini reale- dezmembrminte ale proprietii sau garanii reale clauza trebuie s fie temporar (nu poate fi perpetu) clauza trebuie s fie justificat de un interes serios i legitim dac prile insereaz n contract o clauza de inalienabiliti, aceasta implic i c bunul n cauz e i insesizabil?- DA art. 629 NCC CONCLUZIE - Orice bun care este inalienabil este i insesizabil Art. 31 al. 1-3 NCC Dei NCC separ patrimoniul de afectaiune expres (art. 31 al 1)-> de fapt NCC rmne la teoria clasic din dreptul francez 1 cetean = 1 patrimoniu Patrimoniul poate fi divizat n mase distincte Regula: divizarea nu afecteaz gajul general care se ntinde asupra ntregului patrimoniu creditorii unei anumite mase patrimoniale vor trebui s urmreasc mai inti bunurile din acea mas (art. 2324 al (3)) -> aplicaie n dreptul familiei art. 325/353 exceptia art 2324 al (4)- mizeaz situaia divizrii n scopul efecturii unai mase ntr-un anumit scop (activitate profesional) scopul -> gajul general va fi i el divizat creditorii personali care putea urmri doar bunurile din masa patrimoniilor personale creditorii ale cror drepturi s-au nscut n legtur cu activitatea profesionalcare putea urmri doar bunurile existente n masa patrimonial afectat acelei activiti

Subrogaie = nlocuire - >2 variante n dreptul civil roman Personale - nlocuirea unei personae cu o alt persoan Reale - nlocuirea unui drept patrimonial cu un alt drep patrimonial Subrogaia personal - e un efect al plii Plata executare voluntar a obligaiei de a da sau de a face Ex. Inclusive predarea bunului e o plat Subrogaia personal un exemplu usual - asigurrile CASCO (asigurtorul pltete n locul debitorului) Subrogaia real- presupune nlocuirea unui bun cu un alt bun cu titlu universal cu titlu particular ntotdeauna se refer la bunuri determinate!! Subrogaia real cu titlu universal nlocuirea unei valori patrimoniale cu o alt valoare de aceeai natur, n cadrul aceluiai patrimoniu sau n cadrul aceleiai mase patrimoniale ntotdeauna vor aprea n actele juridice oneroase Ex. Contractul VC aceste subrogaii se produc automat, de la sine, fr a fi necesar ca ele s fie prevzute n mod expres de lege sau de pri valoarea de nlocuire se limiteaz la preluarea regimului juridic general al valorii nlocuite regimul juridic general semnific apartenena la un anumit patrimoniu subrogaia real cu titlu universal asigur conservarea valorii gajului general, ea face posibil distincia ntre diversele mase patrimoniale n ipoteza scindrii/divizrii patrimoniului Subrogaia real cu titlu particular nlocuirea unei valori patrimoniale cu o alt valoare de aceeai natur n cadrul aceluiai patrimoniu sau aceleiai mase patrimoniale, urmnd ca valoarea de nlocuire s preia regimul juridic particular al celui dinti Nu se produce automat, ea are loc doar n msura n care este prezut n mod expres de lege sau de pri spre deosebire de subrogaia real cu titlu universal, care se mrginete la nlocuirea unui bun determinat cu un altul, subrogaia cu titlu particular implic substituirea, preluarea unui regim juridic particular Ex.art. 2330 NCC NCC noutate - exerciiul proprietii e restrns prin anumite texte legale - ipoteca se mut pe despgubiri (servitute de trecere, terenul ntreg e ipotecat)

POSESIA sub nume de proprietate Stare de fapt= stare care exist independent de existena unui drept sau a uneitemejuridice. Posesia de stat= exercitarea n fapt a unei stri civile de la dreptul civil persoanele Posesie = exerciiul n fapt al unui drept real principal, cu intenia de a se considera titular al acelui drept ca stare de fapt, presupune dou elemente corpus i animus Animus domini intenia posesorului de a se comporta i afirma ca titular al dreptului pe care l exercit Corpus- exerciiul n fapt al unui drept real principal Corpus poate presupune att acte materiale, ct i acte juridice fiind element subiectiv, animus poate s existe numai n cazul persoanelor cu discernmnt NCC posesia e inovat art.916 al (2) Posesie corpore alieni- posesie exercitat de alt persoan dect posesorul art.917 al (1) Art. 917 al (2)-articol uor excesiv, e greu de crezut c persoana mai mic n ani nu are suficent discernmnt s fie posesori n dreptul civil- BC comportament corespunztor - eroare ->cea reluat n dreptul civil posesor de bun-credin posesorul care, din eroare, se consider titular al dreptului pe care l exercit n fapt Ex. o vnzare ctre un ter, lovit de nulitate ->cumprtorul nu tie! este posesor de BC ! animus nu se connfunda i nu este condiionat de BC a posesorului Ex. Houl unui bun mobil, persoana care ocup un teren n mod abuziv NCC art, 920 al (2)- la imobilele nscrise n cartea funciar i la altele Art 920 al (2) nu acopera toate ipotezele n care posesorul e n eroare alte ipoteze titlul provine de la un neproprietar i el nu tie titlul su de dobndire este afectat, lovit de o cauza de ineficacitate care nu i este cunoscut posesorului Art 920 al (2) nu cunotea i nici nu trebuia s cunoasc - eroarea posesorului trebuie s fie legitim s nu fie imputabil lui! Funciile posesiei funcia probatorie - posesia ntemeiaz prezumia relativ a existenei dreptului exercitat (art 919 al (3)NCC) Posesia prezum existena titlului de proprietate n baza cruia posesorul exercit n fapt dreptul respectiv (art. 937)-> doar n materie mobiliar funcia achizitiv - presupune dobndirea unor drepturi (art.935 i urmtoarele, art. 930, art 941) presupune i dobndirea fructelor de ctre posesorul BC (ART.948)

Posesia tabular = starea de fapt rezultat n urma nscrierii/ntabulrii unui drept real imobiliar n cartea funciar, n beneficial unei anumite persone Posesia simpla dobndirea de drepturi ca urmare a exercitrii unor drepturi/opiuni Posesia tabular dobndirea de drepturi ca urmare a figurrii ca titular de drept n CF Funciile posesiei tabulare ntemeiaz fora probant a cuprinsului crii funciare (art 900)=> se uureaz situaia proprietarilor de immobile Uzucapciunea tabular (art.931) Efectul achizitiv excepional al crii funciare (prescripia aciunii n rectificare) art. 909 al (2)(3) ex. Cumperi de la un neproprietar , fr s tii! -> dac ai fost de BC i ai rmas nscris n CF un timp, dobndeti proprietatea prin CF posesia este o stare de fapt, independent de orice stare de drept Ea poate s existe fr niciun titlu Dac nu protejezi posesia stare de fapt -> de ce s protejezi , pentru a evita ca adevratul proprietar s-i fac dreptate singur, plus motive economice Posesorul poate s fie de rea credin, animus nu este de bun credin! n materie de posesie, nu este suficient buna credin eroare! Aceasta trebuie s fie i scuzabil pentru a beneficia de pretenie judiciar

Detenia precara - Art. 918 NCC Detenia precar este o stare de fapt care difer de posesia sub nume de proprietate (are persoana care are corpus i animus domini intenia de a se considera proprietar) 916 al (2) - corpus plus animus detinendi, diferi de animus domini Detentia precar = starea de fapt presupus de exerciiul unui drept asupra sau n legtur cu un bun, altul dect dreptul de proprietate Vor fi detentori precari toi cei care exercit un drept real/de crean asupra unui bun, drepturi mai restrnse dect proprietatea Tuturor detentorilor precari le va lipsi ntotdeauna elemental animus domini elementul animus se apreciaz ntotdeauna n abstract => pentru a stabili elementul subiectiv, trebuie s punem ntrebarea ce poate s se considere X?( nu ce se consider X) De ce detentorii precari nu pot niciodat s se considere proprietari? Detentia precar se nate ntotdeauna n urma ncheierii unui act juridic netranslativ de proprietate 918 a) -> exemplificativ c) ->discutabil d) -> act de toleran=act non-juridic prin care proprietarul unui bun permite, ngduie unei alte personae s foloseasc acest bun fr a constitui un drept asupra sau n legtur cu bunul i proprietarul poate n orice moment s se rzgndeasc i s nu mai permita utilizarea beneficiarul actului de toleran nu are niciodat elementul animus specific posesiei, pentru c el tie c i se permite s foloseasc bunul, fr a i se conferi un drept n aceeai situaie se gsesc i persoanele care profita de pe urma actelor de pur facultate - act normal, de exerciiu al dreptului de proprietate aflat la latitudinea proprietarului Animus este foarte greu de probat -element exterior voinei =>VCC si NCC - prezumie (art. 919 NCC) Animus poate exista n urma dobndirii posesiei cu bun sau rea credin; dac posesia se dobndete cu BC, animus (i ntinderea lui) va fi influenat de efectele titlului care ntemeiaz dobndirea -> BC e ntotdeauna rezultatul unui titlu posesia se dobndete cu RC prin uzurparea bunurilor altuia (ex.furtul unui mobil, ocuparea nelegitim a unui imobil proprietate a altei persoane) Elemental subiectiv se ntemeiaz i se justific ntotdeauna printr-un element exterior voinei posesorului: titlu, act material de uzurpare - relevana => protejarea proprietarului Art. 918 -> ipotezele deteniei precare: stpnirea exercitat n calitate de titular al unui dezmebramant al dreptului de proprietate Stpnirea exercitat n virtutea unui drept de crean constituit n legtur cu bunul Stpnirea n virtutea unei obligaii nscute n legtur cu bunul Stpnirea exercitat n virtutea unui act de toleran 919 al. 2 prezumie relativ odat ce se stabilete c stpnirea a nceput fr animus domini, se prezum c stpnitorul nu are are animus domini Intervertirea deteniei precare n posesie Art.920 se schimb elementul animus iniial cu elementul animus domini Intervertirea se refer la titlu Detentia precar se schimb n posesie sub nume de proprietar Art.1858 VCC -> reglementa 4 cazuri de intervertire, NCC a pastrat doar 3 Art.920 al a) -> ce se ntmpl dac titlul de proprietate provine de la adevratul proprietar? Se produce intervertirea? Nu mai intereseaz intervertirea, pentru c transferul de proprietate s-a produs n acest caz! intervertirea nu se poate produce dac actul e universal sau cu titlu universal! => e obligatoriu sa fie un act cu titlu particular Ex. Dobndesc succesiunea de la falsul proprietar -> dar el nu era proprietar => nu are cum s se transmit un titlu de proprietate => nu am cum s am animus domini al. c)- > aceeai problem ca la a), cu diferena c intervine o alt persoan Dobnditorul este n eroare! => dobnditorul e justificat s aib animus domini, dac e de BC (chiriaul detentor precar, neproprietar, se d drept proprietar) al. b) -> acte de rezisten neechivoce = act material sau juridic prin care detentorul precar contest dreptul celui de la care deine bunul i prin care detentorul se afirm totodat ca proprietar -> acte de dispoziie Viciile posesiei Pentru a produce efecte juridice, posesia trebuie s ndeplineasc o serie de condiii -> posesie util Posesie utila = publica, continua, pasnica, neechivoca Art. 922 -> exist i alte cazuri, cnd posesia neutil produce efecte? DA -> EX. 1.prezumia de proprietate 919 al 3 Ex. 2. Aciunea posesorie speciala, care protejeaz chiar i o posesie viciat Obs. posesia este prezumat ca fiind neviciat pn la proba contrar Art. 923-925 Discontinuitatea, violena, clandestinitatea plus echivocul- > situaie delicat n NCC, pentru c legiuitorul a introdus un caz de neechivoc la detentia precar Clandestinitatea Pentru a produce efecte juridice, posesia trebuie s fie public (posesie care poate fi cunoscut de ctre toate persoanele interesate) Posesorul, cu intenie, disimuleaz exerciiul posesiei fa de persoanele interesate a o cunoate De regul, apare n cazul actelor mobiliare Trebuie s rezulte n urma faptei intenionate a posesorului! => posesia nu e clandestin dac persoanele interesate ar fi putut s afle de ea, dar au fost neglijente Este un viciu temporar => viciul poate fi remediat Este un viciu relativ poate fi invocat doar de ctre persoanele care, n concret, nu au cunoscut posesia exercitat n mod clandestin aadar, este foarte posibil ca posesia s fie viciat fa de X i util fa de Y Obs. n materie de prob a posesiei, se prezum c posesia este neviciat => viciile nu se prezum niciodat (e vorba de o prezumie simpl care se rastoarna prin proba contrar) Art. 932 al 2 viciile posesiei suspenda cursul uzucapiunii -legiuitorul sugereaz c perioada n care posesia e viciat nu va fi luat n calcul la perioada necesar uzucapiunii Este vorba de posesia extratabular (strin de CF) Dac un imobil este nscris n CF nu mai e vorba de posesia ca stare de fapt, ci de posesia tabular violenta (doar cea activ) Sunt 2 ipoteze de viciere a posesiei prin violen A) cnd dobndirea posesiei se face prin violen B) cnd conservarea posesiei se face prin violen Ex. Terul l mpiedic pe proprietar s rmn n posesie prin violen=> violena intervine la intrarea n posesie / ulterior, pentru conservarea posesiei Pentru a avea violen la posesie, esenial este temerea pe care violena o provoac i care determin fostul posesor s renune la posesie n favoarea celui care utilizeaz violena => un simplu act de distrucie (ex.ridicarea unui zid) nu justific calificarea posesiei ca fiind viciat de violen pentru c nu determin temere Tocmai pentru c violena creeaz o anumit temere, nu este necesar ca cel care utilizeaz violena s continue actele material Violena viciaz posesia atta timp ct exist temerea, chiar dac actele material de violen nceteaz Violena este un viciu temporar n momentul n care au ncetat actele de violen fizic/moral Utilitate - fa de toate celelalte persoane posesia este util => dac posesorul va dori s invoce uzucapiunea n contra unei tere persoane, fa de acestea posesia va fi considerat util discontinuitate art. 923 Va fi apreciat in abstracto prin raportare la modul n care proprietarul va nelege s utilizeze bunul respective Dac se constat c posesorul exercit acte de stpnire la interval de timp neregulate i cu intermitene de timp excesive n raport cu destinaia bunului posesiv va fi apreciat ca fiind discontinu n msura n care elementul corpus e exercitat cu intermitene anormale, apare o incertitudine n legtur cu elementul animus, cu intenia posesorului de a se considera titularul proprietii Aprecierea se va face pornind de la valoarea i destinaia bunului Ex. Teren agricol raportare la lucrrile agricole anuale Teren construibil poate s nu fac nimic pn nu construiete Discontinuitatea are un character temporar odat ce posesorul ncepe s exercite posesia cu intermitene normale, posesia devine util Discontinuitatea este un viciu absolut- va putea fi invocat de vtiat persoana interesat -> singurul viciu absolut echivocul nu este reglementat (VCC PLUS NCC) Vizeaz situaia n care, datorit mprejurrilor n care se exercit posesia, exist o ndoial cu privire la intenia posesorului de a se considera titular al unui anumit drept subiectiv Ipotezele de echivoc 1. Situaiile n care actele de stpnire sunt exercitate simultan de 2 sau mai multe persoane asupra aceluiai bun ntr-o astfel de ipotez niciunul dintre posesori nu va putea invoca faptul c exercit stpnirea sub nume de proprietar exclusive (= a te purta n fapt ca unic proprietar) Aici, echivocul e un viciu relativ va putea fi invocate doar de ctre celelalte persoane care exercit simultan acte de posesie asupra aceluiai bun 2. Situaiile de coabitare bunuri moblile n principal Art. 935 prezumia de titlu de proprietate Ex. A si B sunt coposesori asupra unui bun imobil, B decedeaz, vin motenitorii pentru bunurile mobile, A invoc art. 935 n aceast situaie ne aflm n ipoteza echivocului, i nu se poate aplica art. 935, care presupune o posesie util n situaiile de coabitare, posesia este echivoc, deoarece posesorii pun bunurile lor mobile n comun Echivocul viciu relativ -> va putea fi invocate doar de ctre proprietarii bunului imobil/n caz de deces de succesorii n drep Obs. RC nu reprezint niciodat un viciu al posesiei Art. 924 se sancioneaz ca viciu al posesiei doar violena activ (nu exista violenta pasiv!) Efectele posesiei Prezumia de proprietate (I) Aciunile posesiei (II) Dobndirea proprietii (III) I. Prezumia de proprietate Art. 919 al 3 Pn la proba contrar este considerat proprietar, cu excepia imobilelor nscrise n CF ART. 900 n sistemul NCC, posesia neleas ca exercitrea n fapt a unor drepturi creeaz prezumia de prorietate n materia bunurilor mobile Posesia tabular neleas ca stare de fapt rezultat din nscrierea unui drept n CF ntemeiaz prezumia de proprietate n materie imobiliar =>prezumia exist att pentru immobile, ct i pentru mobile, dar este dat de 2 stri de fapt distincte II. Aciunile posesorii - art. 949-952 NCC, 674-6 C. PROC. CIVIL Def. aciunii reale prin care reclamantul urmrete protejarea posesiei asupra unui bun, neleas ca stare de fapt, fr a pune n discuie existena, n favoarea sa, a unui drept real asupra bunului/a unui drept de crean n legtur cu bunul n mod tradiional, n doctrina roman se apreciaz c aciunile posesorii sunt exclusive aciuni imobiliare (argument ubrede ns) aciunea posesorie aciune real aciune real aciune care se exercitn legtur cu bunul aciune petitorie pune n discuie existena unui drept real asupra bunului ! aciune posesorii sunt aciuni petitorii Regula non cumulului posesoriului cu petitoriului ntr-o aciune posesorie, prile nu i vor putea susine preteniile prin invocarea unor stri de drept => numai stri de fapt Reclamantul nu va putea pretinde ca aciunea s fie admis invocnd calitatea sa de titular al dreptului asupra bunului Prtul nu are un drept asupra bunului litigios => instana nu i poate nteia soluia ntr-o aciune posesorie pe stri de drept Hotrrea judectoreasc ntr-o aciune posesorie nu are autoritate de lucru judecat n petitoriu Clasificare aciunea posesorie general (aciunea de complngere) - aciunea posesorie special detentorii precari cf.NCC art 949 al 2 //art. 67 C CPC, pot exercita, alturi de posesorul sub nume de proprietar, aciunile posesorii n accepiunea CPC detentorul precar nu poate introduce o aciune posesorie mpotriva celui pentru care deine bunul (va putea introduce o aciune pe temei contractual) Art. 95Oal 2 NCC detentorul precar stpnete bunul n baza unui drept temporar - dreptul se va stinge i detentorul va avea obligaia s restituie bunul celui care i l-a dat n detenie Detentorul precar va putea s uzeze de aciunile posesorii mpotriva oricrei persoane care i tulbur posesia ns nu va putea introduce aciune posesorie mpotriva posesorului sub nume de proprietar pentru care stpnete Detentarul precar va avea mpotriva celui pentru care stpnete o aciune pe temei contractual Condiii pentru aciunea posesorie general A. s existe o deposedare/o tulburare n posesie B. posesia reclamantului s fi fost util C. posesia reclamantului s se fi ntins pe o perioad de cel puin 1 an anterior deposedrii D.s fi trecut mai puinde 1 an de la deposedare deposedare/tulburare = act contrar posesiei Trebuie ca cel care are calitatea de prt s se poarte ca i cum ar avea un drept (trebuie s nceap s exercite o posesie contrar celei exercitate de reclamant) plus trebuie s fie cu intenie Art. 949 al 1 NCC fraza final Aciunea posesorie nu e condiionat de existena unui prejudiciu (acesta se obine pe temeiul rspunderii delictuale civile) ntr-o aciune posesorie nu poi cere reperarea prejudiciului dect dacexist o cerere distinct pe temeiul rspunderii delictuale Art.952 noutate D posibilitatea posesorului de a introduce aciunea posesorie general i dac tulburarea nu s-a produs, dar exist indicii c ea va avea loc => dac tulburarea se produce, o nlturi, dar dac nu se produce, o previi Instana poate s suspende actele prin care ai putea fi tulburat - s decid definitiv ncetarea lor plus cauiune (reclamant/prt) Obs. nu conteaz calitatea de drept a prilor, conteaz calitatea n fapt art. 952 d posibilitatea de a introduce aciunea posesorie chiar dac tulburarea nu s-a produs nc 2 opiuni pentru instan Msur cu caracter temporar (ex.stoparea lucrrilor) - pentru evitarea, prevenirea pericolului nceteaz lucrrile Aciunea posesorie special Presupune condiii de exercitare mai puin restrictive dac deposedarea s-a fcut prin violen cel deposedat/tulburat va putea s introduc aciunea cu o singur condiie s se fac n decursul urmtorului an => nu exista condiii referitoare la posesia anterioar (s existe, s fie util) Dezavantaj - reclamantul nu aprat n faa unei viitoare aciuni a unui ter, pe cnd la aciunea posesorie general el va fi aprat mpotriva oricrui ter Evident, nu exist autoritate de lucru judecat n petitoriu (la aciunile posesorii)=> cel care pierde poate introduce o aciune n revendicare La aciunea posesorie special se protejeaz i posesia viciat - de ce? Aciunea urmrete cu precdere sancionarea violenei, la aciunea posesorie general se urmrete aprarea posesiei! Diferene la nivel de finalitate Cum poate un tolerat s uzucapeze n msura n care acesta ar dobndi un titlu aparent Dac ar face un act prin care s-ar opune, ar putea s nceap s curg termenul act de rezisten neechivoc (intervertete n posesor)

Proprietatea ART. 555 NCC stabilete coninutul dreptului de proprietate - stabilete caracterele juridice Art. 555 - USUS (posibilitatea de a utilize bunul) Posesie stare de fapt nu este proprietate stare de fapt Posesia sub nume de proprietar - exercitarea n fapt a lui usus, fructus i abusus Dreptul de proprietate putere juridic asupra bunului - exist titlu, o cauz legitim de dobndire Proprietatea drept real (asupra unui bun) Drept real => CONSECIN - regula general titularul dreptului de proprietate suport riscul deteriorrii sau pieirii fortuite a bunului (558 NCC) - nu e o nevoie imperativ! -> prile unui contract translativ de proprietate pot deroga - art. 1274 legea derog n mode expres! - riscurile sunt suportate de toi titularii de drepturi reale asupra unui bun (inclusive uzufructuarul, creditorul ipotecar etc.) de ce? dac bunul dispare i dreptul dispare Spre deosebire de creane, dreptul de proprietate nu presupune un raport D-C =>consecine juridice - se exercit nemilocit, fr intervenia debitorului - titularul dreptului de proprietate are posibilitatea s sting acest drept printr-un act juridic unilateral (ex. Art 562 al (2), art. 553 al 2 plus art 13 NCC nu exist prezumie!) dispoziia juridic care intr n coninutul proprietii presupune, printre altele i aceast posibilitate de renunare La dreptul de crean e nevoie de consimmntul debitorului aici e renunare se face unilateral! Definiia dreptul de proprietate = dreptul real principal care i confer titularului su exclusivitatea juridic n legtur cu un bun determinat Dreptul de proprietate confer titularului su posibilitatea de a utiliza bunul (USUS), de a-i culege fructele (FRUCTUS), respectiv de a dispune ,material sau juridic, de acesta (ABUSUS) ART. 555 caracterul perpetuu ->n principiu, dreptul de proprietate are vocaie de a exista pe o durat de timp nedeterminat Dreptul de proprietate nu va putea fi afectat de un termen extinctiv Dreptul de proprietate e singurul drept perpetuu La aciunile posesorii -> obligaia de a restitui bunul proprietarului deriv tocmai din caracterul perpetuu al dreptului la proprietate -> e implicit vizat i art. 562 al (1), care specific faptul c dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz (dezmembrmintele proprietii se pot stinge, proprietatea nu! De ce? Pentru c ele include inclusive opiunea de a NU face nimic) caracterul absolut -> nu exist mai multe proprieti simultane caracterul exclusiv -> proprietatea nlturposiblitateaca simultan s existe alte drepturi asupra aceluiai bun -> rspunderea civil a persoanei care i ncalc dreptul de proprietate plus aciunea n revendicare (specific dreptului de proprietate) Atributele proprietii USUS - presupune posibilitatea de a realize acte material iposibilitatea de a ncheia acte juridice FRUCTUS n esen,proprietarul poate s l exercite fie prin realizarea de acte material, fie prin incheierea de acte juridice (art.547-555) n cazul fructelor materiale i industrial acte materiale n ceea ceprivetefructele civile (rezultatul ncheierii de acte juridice)- acte juridice Sunt ntotdeaunadrepturi de creanrezultdin ncheierea de acte juridice cu privire la bunul respective Cum se dobndesc? - Fructele materiale i industriale - perceperea lor - fructele civile se dobndesc de proprietar ->zi cu zi art. 555 - fructele materiale i industriale - aciune n revendicare - imprescriptibil - fructele civile (creane ) - aciune personal - prescriptibil Producte bunuri rezultate prin consumarea substanei bunului Fructe nu consum substana bunului Produse categoria larg, include productele i fructele ABUSUS - proprietatea confer dispoziia material i juridic asupra bunurilor - dispoziie material - posibilitatea proprietarului de a modifica/continua substana bunului - dispoziie judiciar posibilitatea proprietarului de a ncheia acte juridice prin care s nstrineze, s dezmembreze, s greveze cu sarcini reale dreptul de proprieatate - drepturi reale accesorii S dezmembreze - constiturea dezmembrmintelor Clauzele de inalienabilitate (ART.627-629) Caracter real (vizeaz dreptul de proprietate n sine) dispoziie contractual prin care i se interzice proprietarului nstrinarea sau grevarea cu sarcini reale a bunului su pe o anumit perioad de timp determinat Pentru a fi valabile, ele trebuie s fie justificate de un interes serios i legitim (1) i trebuie s fie temporare (2)->nulitate absolut => e exclus inalienabilitatea perpetu Sanciunea pentru perpetuitatea clauzei sa inexistena unui astfel de interes - nulitate absolut - de ce? Pentru c se ncalc ordinea public Clauza de inalienabilitate nu trebuie confundat cu obligaia personal a proprietarului de a nu nstrina un anumit bun (n acest din urm caz se angajeaz rspunderea civil delictual) De asemenea, ea nu se confund cu ipotezele n care nstrinarea bunului este condiionat de agrementul din partea unei tere persoane Ex. L. 90/1999, art. 5 -> e numai de acordul prealabil Sanciunea nclcrii unei obligaii personale e rspunderea civil! Inalienabilitatea blocheaz atributul de dispoziie => proprietarul unui bun grevat de o clauz de inalienabilitate ncheie acte de dispoziie = persoana nstrineaz un bun pe care nu l are art. 629 al 1 i 2 Inalienabilitatea poate s fie i legal (prevzut de lege), nu doar convenional Nu se discut despre clauze de agrement i de obligaii personale Clauza de inalienabilitate exclude orice fel de dispoziie juridic realizat prin acte juridice ntre vii - pe cale de succesiune, transmisiunea nu poate fi oprit de o clauz de inalienabilitate Condiii caracter temporar interes serios i legitim => nulitate absolut parial (parte din contract) - total (ntreg contractul) Nulitatea absolut e total n msura n care clauza de inalienabilitate a fost esenial la ncheierea contractului Esenial - se prezum la actele echivoce Art. 627 al (3) contribuie cu titlu oneros, caracterul determinant se prezum - de ce? de cele mai multe ori, apar n actele cu titlu gratuit apare cu intenia de a gratifica o persoan Obs. Sunt asimilate clauzelor de inalienabilitate perpetue i clauzele care indisponibilizeaz bunul pe ntreaga via a proprietarului Succesorul unei persoane care era grevat de o clauz de inalienabilitate va fi i el inut s o respecte? DA, pentru c aceast clauz este cu caracter real! Se transmite odat cu bunul Art. 2376 NCC n contractul de ipotec, clauza de inalienabilitate este considerat nescris (nu produce niciun efect)-> de ce a inut legiutorul s precizeze expres? Pentru c nu exist interes serios i legitim al clauzei n materie ipotecar de ce? Pentru c exist atributul de urmrire al creditorului Obs. Interesul serios i legitim poate s fie al dispunatorului, al dobnditorului, al avandului-cauz sau poate s fie un interes general n practica francez, exist situaii n care clauzele de inalienabilitate pot s fie perpetue, n dreptul roman nu este niciodata posibil Ex.donarea bunurilor unei fundaii Art. 627 al (2) NCC interesul trebuie s existe n momentul ncheierii clauzei dac acesta dispare ulterior (sau nu mai e serios/legitim) se poate cere ridicarea inalienabilitii ctre instan Dac interesul continu s existe, ns apare un interes mai important -> ridicarea inalienabilitatii poate fi cerut instanei (ex. E prea costisitor) Derogarea excepional de la 1270,1281 NCC - de ce? Instana poate modifica unilateral contractual fr s existe acordul prilor 1006 -1008 NCC tot o derogare de la obligaia de a respecta clauza de inalienabilitate (la actele cu titlu gratuit) n materie imobiliar reglementrile CF => clauzele de inalienabilitate trebuie prevzute n CF pentru opozabilitate fa de teri n materie mobiliar nu exist un sistem de publicitate care s permit opozabilitate fa de teri => ce se ntmpl cu ele? Art. 628 al (3) terul devine proprietar (art. 937 NCC) i nu e inut s respecte clauza de inalienabilitate dac e de BC Sanciuni pentru nerespectarea clauzei de inalienabilitate Acte juridice care conin o clauza de inalienabilitate (1) Acte juridice prin care se ncalc clauza de inalienabilitate (2) 1. Acte cu titlu gratuit (ex. o donaie) ce poate face donatorul? Poate cere revocarea donaiei pentru nendeplinirea sarcinii Angajarea rspunderii contractuale Contract cu titlu oneros rezoluiune - rspundere contractuala proprietaruluicare ncalc clauza 2. 629 al (2) nstrintorul / terii pot s cear anularea actelor juridice subsecvente (dac e n interesul lor clauza) Obs. Inalienabilitatea bunului atrage automat i insesizabilitatea sa (art 629 (3)) Art. 627 al (4) problematic, pentru c nu exist n NCC nicio ipotez de obligaie de transfer de proprietate ctre o persoan determinat/determinabil Exist obligaii de a ncheia AJ care au ca efect transferul proprietii => exist pericolul s se considere ca textul se refer la actele care ulterior pot s duc la transferul dreptului la proprietate -> or, problematic,datorit sanciunii Art. 1483 NCC reglementeaz obligaiile de predare i conservare a bunului pn la predare, iar nu obligaia de a da, de a transfera proprietatea Art. 885 NCC nu exist ideea de consimmnt la ntabulare, spre deosebire de VCC, unde transferul proprietii se fcea efectiv doar la ntabulare - consimmntul proprietarului, dup ce acesta i dduse iniial/anterior acordul prin actul de vnzare Limitri ale dreptului de proprietate ART. 561 NCC dreptul de ngrdire al proprietarului -> reminiscen din vremea Revoluiei Franceze (nainte nu era permis, pentru c exist dreptul de vntoare i dreptul de a pate vitele) Obligaia de grniuire Este o obligaie real 0bligaii reale o ipotez excepional, derogatorie de la dreptul comun (propter rem) obligaie legal ataat de stpnirea unui bun ce are ca efect restrngerea exerciiului dreptului de proprietate sau a altui drept real principal Consecine: 1. Se transmite odat cu bunul grevat de la un proprietar la altul, indiferent dac transmisiunea e cu titlul universal, universal sau cu titlu particular (obligaiile personale se transmit numai prin transmisiuni universale sau cu titlu universal) 2. Persoana inut de o astfel de obligaie se poate elibera de executarea ei n msura n care abandoneaz dreptul grevat (renun la dreptul de proprietate) Efect relativ al actului juridic - obligaiile nscute din contracte pot fi doar n sarcin prilor Noul proprietar (cumprtor sau succesor), va fi inut s respecte obligaiile nscute din contractual ncheiat de predecessor/vnztor? - DA, pentru c sunt obligaii reale! Art. 617 NCC - dreptul de trecere -> enclav -> vecinul are obligaia s-i permit s treac pentru a avea acces la un drum public Exemplul tipic de obligaie real Obs. Servituile de trecere pot fi i convenionale! Nu este dreptul de trecere, care e expres reglementat de NCC (17-620) n caz de partaj a enclavei nu pot s cear fiecare n parte drept de trecere, doar unul din ei, ntocmai pentru c ei, intenionat, s-au adus n aceast situaie Enclav nu nseamn neaprat c nu exist deloc acces, poate fi vorba i de inaccesibilitate cu un vehicul Art. 630 NCC inconvenientele de vecintate (anormale) Presupune o rspundere obiectiv (nu exist culp) 2 posibile sanciuni - repararea prin echivalent / cnd ncetarea activitii ar cauza un prejudiciu mult mai mare - repararea n natur a prejudiciului Proprietatea comun n NCC exist o reglementare de principiu a coproprietii obinuit - forat Diferena ntre cele dou tipuri 1. Coproprietatea obinuit ->caracter temporar poate fi sistat prin partaj, e la latitudinea coproprietarilor 2. Coproprietatea forat din aceasta, de principiu, nu se poate iei (prin partaj judiciar) De principiu -> cu excepia cazului n care coproprietarii se neleg pe cale convenional Coproprietate = drept de proprietate fracionat (fiecare coproprietar are o cot parte din bun => nu exist partaj al bunului) Nu este devlmie ->cotele nu sunt cunoscute, spre deosebire de coproprietate NCC art. 634 al (2)-> n msura n care avem n coproprietari, fiecare proprietar va fi prezumat ca avnd 1/n din dreptul de proprietate dac bunul a fost dobndit prin AJ, proba contrarie se poate face doar prin nscris fiecare din coproprietari poate s ntreprind aciuni de folosin a bunului ct vreme nu-i modific substana i nu aduce atingere dreptului celuilalt Art.636 al(2) coproprietarul care folosete exclusiv bunul poate fi obligat la despgubiri Fructe se cuvin proprietarului n raport cu cotele parte de care dispune fiecare coproprietar ->proporional Coproprietarii pot delega pe cale convenional de la dreptul comun Acte juridice ce pot fi realizate de proprietar n legtur cu cota sa parte din bun S dispun de cota sa S greveze cota cu sarcini reale (ex. ipotec) NCC- dac ai un drept de ipotec asupra 1/3 dintr-un bun, ce poi face tu ca i creditor? n VCC -1825 partea nediviz nu putea fi pus n vnzare naintea partajului, n NCC creditorii pot s cear partajul i s execute silit cota din ntreg care i revine debitorului lor (ex.pot s vnd casa) Obs. Coproprietarii vor ajunge s aib pri din bun doar n urma partajului Coproprietarii au cote de drept, nu pri din bun, pe perioada coproprietii Exist 2 prezumii - 633 prezumia de coproprietate - 919 al (3) posesorul e considerat a fi proprietar 2. Cotele sunt prezumate a fi egale pn la proba contrar -> prezumia de egalitate (art. 634, al (2) NCC) Cota din dreptul de proprietate care revine fiecruia E vorba doar de acte juridice n legtur cu cota, coproprietarul poate face orice acte de dispoziie judiciar care pot presupune nstrinarea, grevarea de drepturi accesorii i abandonarea Art.1353 NCC ART 2379 - proprietarul poate greva de ipotec cota sa parte din drept - noutatea apare n legtur cu executarea ipotecii Art.2353 - o subrogaie real - ipoteca se strmut, n caz de partaj, pe cota sa parte care i revine pe suma de bani pe care o primete n echivalentul prii sale Art.1825 VCC - executarea se va face doar dup ce creditorul cere partajul - el nu poate cere silit vnzarea cotei pri Art 678 al (1)NCC creditorul poate executa silit cota parte sau poate cere partajul Fructe (637 NCC) - se dobndesc n funcie de cot Text supletiv! => posibilitatea de a deroga Art. 635 NCC (text supletiv) - coproprietarilor le revin beneficiile (fructele si productele) proporional cu cota Cota va influena i executatrea sarcinilor de ctre coproprietari-> fiecare va plti impozitele, va face cheltuieli de ntreinere proporional cu cota sa parte Partaj (bun + fructe)-> n funcie de cotele din drept (676 NCC)->bun ->fructele civile sunt creane care revin n mod divizat coproprietarilor, fructele civile i industriale sunt singurele susceptibile de partaj- Fructele civile -> de la nceput sunt fracionate-> nesusceptibile de partaj- Bunul n materialitatea lui- oricare dintre proprietari poate s foloseasc bunul cu 2 condiii-> s pstreze destinaia acestuia-> s nu afecteze drepturile similar ale celorlali coproprietari- Art. 636 al (2)- despgubiri (o variant de aciune) Nu stabilete o sanciune n mod limitative! 639 NCC utilizarea efectiv a bunului comun- convenie ntre coproprietari - Hotrre judectoreasc (dac exist un litigiu) Actele materiale de conservare pot fi folosite realizate de oricare dintre coproprietari, nefiind necesare acordul celorlal coproprietari Actele de dispoziie material pot fi realizate DOAR cu acordul tuturor coproptietarilor =>singura situaie n care exist regula unanimitii Obs. Nu exist situaii cnd unele acte de dispoziie sunt assimilate actelor de conservare -> pstrarea ar duce la distrugere (ex. Bunuri frugifere) => n aceste cazuri, coproprietarul nu are nevoie de acordul celorlali Actele juridice asupra ntregului bun actele de conservare nu e numai de acordul celorlalI nu sunt acte material de conservare (coproprietarul e cel care face actul, la actul juridic, e un ter care realizeaz actul, n baza unui act juridic ncheiat ntre cei doi) actele de administrare (art. 641 NCC)- numai cu acordul proprietarilor care dein majoritatea cotelor pri Art 611 NCC instituie excepie, abrog de la1280 NCC -> efectul relativ al contractului Un ter, care nu a consimit nu poate fi inut s execute - n 641 NCC el poate ! noutate Art. 650 al(2 ) - un alt tip de majoritate cerut - 2/3 Al. (2) art. 641 vine ca o atenuare a al (1) sarcinile excesive impuse terului printr-un act juridic, coproprietar (1) plus limiteaz n mod substanial dreptul de a folosi bunul n comun, n raport de cota sa (2) - e nevoie de acord! al acelui proprietar Ex. nchirierea, prin contract, a unui perete de bloc, extern, pentru reclame - nu afecteaz coproprietarii cu cote de 2/9, 1/9 etc. Al(3)al art 641 vine ca o atenuare a al(2) instana, la cerere, poate suplini acordul coproprietarului cnd acesta refuz abuziv - cnd acesta e n imposibilitate- actele de dispozitie juridic asupra ntregului bun presupun acordul tuturor coproprietarilor ->regula unanimitii- NCC asimileaz anumite acte de administrare actelor de dispoziie- ex.cesiuni de venituri mobiliare, locaiuni- Ex. actele de administrare fcute cu titlu gratuit- actele cu titlu gratuit sunt considerate ntotdeauna acte de dispoziie- Art. 642 sanciunile pentru ipoteza n care un coproprietar a ncheiat actul juridic fr acordul celorlali/fr s respecte drepturile celorlali Actele de administrare -> n anumite situaii, se poate fr acord Sanciuni. Inopozibilitatea lor=> acele acte de administrare nu vor putea impune obligaii n sarcina celor ce nu i-au dat acordul (nerespectarea majoritii) acte de dispoziie i acte asimilate acestora Sanciune. inopozililitatea lor => actele de dispoziie nu vor fi impuse celor care nu au consimit Obs. La dreptul familiei art 346 ->sanciunea e nulitate relativ ->de unde diferena? regim matrimonial cu norme imperative! =>sanciuni mai drastice primar, de baz Aciunile n justiie pe care le poate exercita oricare dintre coproprietari 1.aciuni posesorii n contra unui ter care l-au tulburat n exerciiul dreptului sau - mpotriva unui alt coproprietar care ar exercita acte de stpnire n mod exclusiv Aciunea posesorie nu poate fi exercitat cnd, anterior, ntre coproprietari a intervenit un partaj de folosin Partaj =>contract prin care coproprietarii stabilesc modul n care vor exercita folosina bunului Coproprietarii nu sunt proprietari exclusivi, ci detentori precari! - fa de proprietari, posesori fa de teri =>aciuni n rspundere contractual 2. Aciuni petitorii oricare dintre coproprietari poate s exercite aciunea n revendicare si actiunea negatorie fr a avea consimmntul celorlali Aciuni petitorii ->se ntemeiaz pe dreptul de proprietate Urmresc recunoaterea dreptului de ctre instan Art 643 al(1) NCC -> aciunea n revendicare nu e act de dispoziie -> se urmrete evitarea unei pierderi Obs. Dac unul din coproprietari introduce aciunea n revendicare i pierde,ceilali coproprietari pot introduce oricnd o alta (643 al (2)) - nu exist autoritate de lucru judecat => nu sunt opozabile hotrrile acordul tuturor plus denunare unilateral Contractele de administrare a proprietii (art.644 NCC) Coproprietarii pot s stabileasc - modul de exercitare a folosinei - modul n care le vor reveni fructele,beneficiile i sarcinile (derognd de la normele supleative) - Prin excepie de la 641 i 642, dreptul pentru unul sau mai muli proprietari de a ncheia acte juridice cu privire la ntregul bun Se pot face numai cu acordul tuturor coproprietarilor Pentru opozabilitate fa de teri, dac e vorba de bunuri imobile -> CF Prin derogare de la fora obligatorie a actului juridic, legea confer fiecrui coproprietar posibilitatea de a denuna unilateral n orice moment contractul (644 al (2)) => fa de el redevin aplicabile normele supletive! - Fa de ceilali contractul i nceteaz existena ncetarea coproprietii obinuite Partajul , definiie - act juridic prin care se sisteaz starea de coproprietar/indiviziune, n urma cruia fotii coproprietari vor dobndi, n locul cotelor parte din drept, drepturi exclusive asupra unor pri materiale determinate de bunul aflat anterior n coproprietate Felurile partajului convenional contract al coproprietarilor Judiciar hotrre a instanei Judiciar - cnd intervine? Cnd coproprietarii nu se neleg asupra modului de mprire efectiv- alte situaii Art.674 NCC -> e nevoie de capacitate de exerciiu deplin ->dac e vorba de un numr ncuviinarea ocrotitorului legal plus autoritii tutelare =>refuzul acordrii lor =>partaj judiciar Dac unii coproprietari sunt abseni/nu i pot exercita voina =>partaj judiciar Aciune n partaj imprescriptibil extinctiv Aciune nu n realizare, ci n transformarea unei situaii juridice! Aciunile n realizarea dreptului sunt prescriptibile extinctiv Convenii cu privire la suspendarea partajului forma autentica Coproprietarii pot s stabileasc meninerea strii de coproprietate pe o perioad de maxim 5 ani -> 673 NCC noutate - trebuie menionat expres Valabilitatea partajului - forma ad validitatem Nu exist niciun text general care s impun o condiie de form => teoretic, principiul consensualismului Dar 680 al (2) imobile partaj n form autentic Conveniile de suspendare a partajului form autentic art 678 al (4) => debitorul nu va putea ncheia convenii de suspendare ca s fraudeze, ca s evite plata n credite mobile dat cert opozabilitate fa de teri (probatorie vs substanial) Dat cert mijloc probatoriu, nu e un mijloc de opozabilitate a actului juridic, ci a inscrisului probator Imobile CF opozabilitate substanial Partaj n natur (dac bunul e divizibil, poate fi fracionat) (1) Prin atribuire ctre unul din coproprietari ceilali primesc sult (2) Prin vnzare a bunului i mprirea sumei obinute ntre fotii coproprietari (3) - act translativ de drepturi (1) si (2) - nu sunt acte translative de drepturi (3) - partajul devine un act translativ de drepturi Art. 681 NCC acte ncheiate n condiiile legii -> cu consimmntul celorlali - partajul nu e un act translativ de drept, n principiu=> coproprietarul care primete bunul integral e inut s respecte actele juridice ncheiate anterior cu privire la bun Art. 678al(2) NCC ceilali coproprietari au un drept de prezumie naintea creditorului care vrea s execute silit cota parte a debitorului Dreptul de preemptiune n NCC natur legal ->prevaleaz ntotdeauna n faa celui contractual - natur convenional n VCC -> dreptul de preemiune natur legal -> dreptul de prefolosin natur convenional Art. 678 al (3) NCC Drept de urmrire al creditorului care are o garanie real (drept real accesoriu) plus drept de urmrire al altor creditori ->BUNUL COMUN EX. antreprenor care administreaz sau conserv bunul comun protejat Totui, creditorul care NU are o garanie real, dar primete atributul de urmrire prin acest articol ,nu are i atribut de preferin!!! Art.679 NCC - De ce ar avea creditorii interes s intervin n partaj? Dac debitorul vrea s fraudeze sau ca s aib grij ca ntre bunurile care i rmn debitorului s existe bunuri care pot fi executate ulterior - creditorii pot s atace partajul printr-o aciune paulian (1562 NCC ) cnd partajul s-a fcut n lipsa lor - s-a fcut fr a ine cont de opoziia lor Creditorii pot cere constatarea inopozabilitii fa de ei a actelor prin care debitorul a ncercat s-i fraudeze Efectele juridice ale partajului -> DOAR EX NUNC NCC partajul produce efecte numai pentru viitor - nu are caracter retroactiv VCC partajul avea caracter declarativ => retroactiv => partajul tergea toat perioada de coproprietate De ce? Dreptul francez ->chestiune de fiscalitate Din ce moment partajul produce efecte? partaj judiciar -> de la rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti partaj convenional -> din momentul n care se ncheie convenia fa de teri (imobile) - CF plus form autentic Art. 680 NCC coproprietarii pot amna data de la care se produc efectele (obligatoriu DUP introducerea actului) Fa de teri nscriere n CF (imobile) al. 2 Art.683 NCC garania pentru eviciune/vicii ascunse se aplic regulile contractul de VC Garania n limita cotelor parti vicii ascunse deficiene ale bunului care l fac inutilizabil Ex. ai primit dreptul de proprietate de la un fals proprietar (ai fost evins) Art. 2386 p. 5 o ipotec legal care garanteazpe coproprietari pentru a plata sultelor i a garaniilor creanei rezultnd din emiciune ipotec legal imobiliar!

Aprarea dreptului de proprietate VCC- nu erareglementat aciunea n revendicare Aciunea are legtur cu dreptul procesual, numaterial???/1. Aciunea de revendicare2. Aciunea negatorie plua aciunea confesorie dezmembrminte3. Aciunea n grnituire4. Aciunea n strmutare de hotare aciune posesorie

1. Actiunea in revendicare= actiunea reala petitorie prin care proprietarul cere instantei constatarea dreptului sau de proprietate si in consecinta obligarea paratului la restituirea posesiei bunului litigiosObs.: Hotararea pronuntata de insnta nu este datatoare de titlu de proprietate, doar il constata ca existent in patrimoniul reclamantului. Nu este o actiune in constatare, ci este o actiune in realizarea dreptului pentru ca instanta nu s margineste sa constate existenta dreptului de proprietate, e se il obliga pe parat sa restituie posesia [ca stare de fapt]. Finalitatea actiunii in revendicare este exact aceeasi ca la actiunea posesorie => restituirea posesiei ! Actiunile se deosebiesc prin cauza lor: Actiunea in revendicare reclamantul invoca calitatea sa preexistenta de proprietar (isi intemeiasa pretentiile pe o stare de drept) Actiunea posesorie dreclamantul isi intemeiasa pretentiile pe o stare de fapt

2. Actiunea negatorie= actiunea prin care reclamantul cere instantei sa constate calitatea sa de proprietar asupra bunului litigios si in consecinta sa il oblige pe parat sa inceteze eercitare in fapt a unui dezmembramant al proprietatii asupra bunului litigios deoarece paratul nu este titular al dreptului pe care vrea sa il exercite.Comparatie: Actiunea in revendicare reclamantul a fost deposedat, paratul eercit o posesie sub nume de proprietar Actiunea negatorie reclamantul a fost tulburat, paratul nu exercita o posesie sub nume de proprietar, ci sub nume de titular al unui dezmembramant al proprietatii-sfera de aplicabilitate diferita-are caracter mobiliar, de cele mai multe ori despre servitutiProbatiunea in actiunea negatorie:-ce trebuie sa probeze reclamantul? la fel ca la actiunea in revendicare, reclamantul va fi tinut sa probeze doar calitatea sa de proprietar. De ce? odata predat dreptul de proprietate, se prezuma ca fiind liber de sarcini => sarcina probei este rasturnata.Obs.: actiunile in revendicare si negatorii ar putea fi introduse alternativ cu actiunile posesorii.

Actiunea confesorie (10 ani)=actiuni reale petitorii orin care se protejeaza drepturi reale principale, dezmembraminte ale dreptului de proprietate (echivalentul revendicarii in materia dezmembramintelor)Actiunea in revendicareProbatiunea: Imobile: art 565 NCC proba se face cu extractul de CF; art 900 NCC prezumtia de proprietate care functioneaza in favoarea proprietarului tabular Mobile: art 919(3) NCC posesia prezuma calitatea de proprietar al posesorului prezumtie realtiva, rasturnabila prin proba contraraObs.: in materia dreptului de proprietate, proba este libera orice mijloc probant.Efectele admiterii actiunii in revendicare art 566(1) NCC Restituire Despagubiri Daca a facut sa piara bunul Daca a instrainat bunul art 563(4): de ce? ex.: daca intraineaza bunul in timpul procesului Poti opta sa primesti despagubiri in locul bunului Sunt reglementari de CF care permit subdobanditorului, in anumite conditii (BC), sa pastreze bunul (si la mobile exista un mecanism similar posesorul de BC) De ce e relevant? actiunea in revendicare se poate introduce oricand, se pot implini termenele care opereaza in reglementarile de CF Art 566(6) drept de retentie (drept de retentie mobiliar, nu imobiliar) al paratului asupra produselor, nu asupra bunului revendicat (art 567 fructe si producte) Art 2339(1) lit b) daca dreptil de retentie e imobiliar, nu confera privilegiu (drept de urmarire si preferinta)

3. Actiunea in granituire= actiunea prin intermediul careia oricare dintre proprietarii unor terenuri invecinate are posibilitatea de a-si realiza pe cale judiciara dreptul de granituire-act de administrare si ea poate fi exercitata doar cand exista doua terenuri alaturate, in proprietate privata,cu proprietari diferiti si linia de demarcare dintre terenuri nu a fost stabilita anterior pe care judiciara / conventionala-poate di exercitate si de titularii altor drepturi reale - ex: uzufructuarul-actiunea in granituire nu pune in discutie calitatea de proprietar a persoanelor care au calitatea de parat / reclamantObs.: Ambele parti au atat calitatea de reclamant, cat si cea de parat.-pornind de la faptul ca hitararea prinuntata se limiteaza la stabilirea limitei (fara a se pune in discutie calitatea de proprietar), hotararea nu are autoritate de lucru judecat intr-o viitoare actiune in revendicare intervenita intre aceleasi partiEx: A muta gardul in terenul lui B. B da in judecata spunanad ca nu acolo e granita exemplu de actiune in revendicare ! actiunea poarta asupra unei fasii de teren, limita era deja stabila! B poate introduce o actiune posesorie => actiune in stramutare de hotar.

4. Actiunea in stramutare de hotar-odata stabilita linia de demarcatie dintre terenuri, unul din proprietari muta semnele de demarcatie in interiorul terenului alaturat

Fiducia VCC Nu exista o reglementare a fiduciei Drept civil tot ce nu e interzie e permis, totusi, tot nu era voie fiducia A aparut in dreptul roman, in epoca medievala = substitutii fideicomisare (bunuri imobile transmise din tata in fiu, cu obligatia de pastrare in patrimoniu si de transmitere mortis causa CCv francez au interzis aceste substitutii => datorita asimilarii, CCv francez interzicea fiducia (interzicea doctrinar doar, nu eista nici o reglementare expresa) CCv roman, fiind o copia celui francez, a preluat ideea fara a exista vreo reglementare expresa In Romania au existat niste mecanisme care incercau sa substituie fiducia NCC art 773(9) : preluare din CCv francez, care s-a schimbat si el de-a lungul timpului obs.: administrarea bunurilor altuia (art 1792) e preluata din CC din Quebec (de inflenta Commonlaw) => constradictii intre cele doua parti! In sistemele Commonlaw dreft mecanisme doarte accesibile => teama de concurenta => inca un motiv pentru care s-a introdus fiducia in FrantaFIDUCIA = operatiune juridica prin intermediul careia o persoana, numita constituitor, transmite unei alte persoana, numita fiduciar, unul sau mai multe drepturi patrimoniale determinare, prezente sau viitoare, insotite de un ansamblu de obligatii care restrang exercitiul drepturilor respective-de regula, intre aceste obligatii se regaseste si aceea ca fiduciarul sa transmita drepturile respective catre beneficiarul fiduciar dupa exeutarea contractului-presupune intotdeauna un scop determinat, in vederea caruia se realizeaza transmisiunea drepturilor catre fiduciarEx: BT fiducia poate fi folosita ca o garantie pentru luarea unui credit BT intra in posesia bunurilor respective pe toata durata creditului. Daca la final isi achita creditul va inapoia bunurile primite ca fiducie. Ce avantaje sunt pentru BT? adminsitrare proprie =>risc ca debitorul sa scada valoarea bunurilor sale si risc sa intre in concurs cu alti creditori.

-doua variante ale fiduciei (art 774)1) Contract ad validitatem in forma autentica2) Prevedere legala (eventuale legi speciale care saintervina)-presupune 3 calitati: i. Constituitar cel care transmite drepturileii. Fiduciar cel care dobandeste drepturileiii. Beneficiar cel care, dupa executarea fiduciei, va primi drepturile respectivei. Orice persoana cu capacitate de exercitiu [PJ art 776(1)]ii. Fiduciar stabiliti limitativ la art 776(2) si (3). Fiduciarul are drepturi doarte largi => e nevoie de o entitate cu ample aptitudini de gestionareiii. Beneficiarul fiduciei art 777 o terta persoana, constituitorul, fiduciarul-opozabilitatea fiduciei - ?????Obs.: Pentru drepturile reale imobiliare CF Prinintermediul fiduciei se face o transmisiune cu titlu particular, deci se transmit bunuri / drepturi determinate Prin efectul fiduciei, patrimoniul fiduciarului se ca gasi divizat deoarece toate drepturile patriminiale transmise de constituitor vor face parte dintr-o masa patrimoniala distincta => masa bunuri proprii + masa autonoma fiduciara = patrimoniul fiduciarului.Relevanta: bunurile proprii nu vor putea fi urmarite de creditorii constituitorului (ale fiduciarului) sau de creditorii personali ai fiduciarului ( ale constituitorului) art 786.Obs.: Fiducia nu va putea sa lipseasca de eficacitate eventualele garantii reale supra bunurilor transmise, constituite inaintea inchiderii contractului de fiducie => creditorul ipotecar va putea sa-si realizeze creanta doar din bunurile din fiducie. NCC precipeaza ca creditorii constituitorului pot sa exercite dreptul de urmarire daca se anuleaza contractul de fiducie prin notare judecatoreasca. Este un text redactat defectuos, nu exista drept de urmarire la creditorii chirografari, dar nici nu e nevoie, pentru ca bunurile sunt in patrimoniul constituitorului. Ipoteza in care constituitorul incearca sa fraudeze un creditor, incercand sa evina insolvabil prin constituirea unei fiducii daca creditorul demonstraza ca fiducia s=a realizat in frauda lui, poate cere insintei pronuntarea inopozabilitatii contractului de fiducie fara de el (actiunea pauliana)

Este fiducia similara unei transmisiuni a dreptului de proprietate?- fiduciarul ar putea acea aceleasi prerogatica ca si tutularul drepturilor respectuve- totusi, desi fiducia e o transmisiune, e diferit! Proprietatea fiduciara nu e o proprietate in sensul clasic al cuvantului Drepturile fiduciare se transmit pentru un scop determinat => fiduciarulnu poate folosi bunul decat in limitele acelui scop Fiduciarul are obligatia ca la finalul contractului sa transmita drepturile beneficiarului => proprietate NU e perpetua, ea are caracter temporar Dreptul de proprietate este un drept exclusiv si are o valoare patrimoniala care se regaseste in grupul general al creditorului (valoare economica) La fiducie corect ar fi sa spunem ca se transmit doar prerogativele dreptului de proprietate, nu se transmite proprietatea ca valoare economica, ca la transmisiunea proprietatii => fiduciarul nu va putea fi urmarit niciodata de creditorii lui din bunurile care fac obectul fiducieiObs.: fiduciarul e mai degrba un primar decat un proprietar (are o serie de prerogative necesare atingeri scopului).Art 784 De principiu, fiduciarl primeste toate prerotgativele, constituitorul sau beneficiarul neavand nici o putere (au putere de control) Se potr restrange drepturile fiduciarului prin contract , ex: acte de dispozitie pe durata fiduciei Chiar daca puterile sunt restranse, aparenta putereilor e deplinaArt 779 Durata transferului nu poae depasi 33 ani b) e) beneficiar determinar / determinabil regulile care permit determinarea acestuiaObs.: nu e nevoie de consimtamantul beneficiarului la inchiderea contractului f) scopul fiduciei si intinderea puterilor de administrareArt 789 singura consecinta a consimtamantului beneficiarul dupa acceptarea de catre beneficiar fiducia NU mai poate fi revocata/denuntata de constituitor => e necesar acordul beneficiarul (substituit de instanta)

Modurile de dobandire a proprietatiiVCC uzucapiune doar la imobile dreptul de proprietate + dezmembramintele lui => ce se putea uzucapa? Uzucapiunea era un efect al posesiei Uzucapiunea avea un efect retroactiv (ex tunc) Efectul uzucapiunii nu se producea de drept, ea trebuia invocata U30 posesie utila + durata de 30 de ani, neintrerupta U10-20 posesie utila + durata de 10-20 de ani +just titlu (translativ de proprietate cu titlu particular provenit de la un neproprietar) + BC (trebuia sa existe cand incepea uzucapiunea) Cursul uzucapiunii incepea cand posesorul avea corpus + animusNCC Uzucapiunea etratabulara = mijloc de furnizare a titlului necesar pentru intabularea in CF a drepturilor reale imobiliare principale Va face posibila dobandirea proprietatii si a dezmembramintelor ei Efect al posesiei => posesie utila si exercitata neintrerupt timp de 10 ani Imobile neinscrise in CF termenul curge din momentul dobandireii posesiei efective asupra bunului Imobile inscrise in CF termenul de 10 ani poate incepe sa curga doar din momentul in care proprietarul tabular decedeaza (isi inceteaza existenta / din momentul in care proprietarul tabular renunta la dreptul de proprietate, iar actul de renuntare e inscris in CF) Cand posesia intra in coliziune cu posesia tabulara, va avea preferinta posesia tabulara Efectul sau : nu duce la dobandirea dreptului de proprietate furnizeaza doar un titlu in temei juridic in baza caruia posesorul va putea cere intabularea sa ca prprietar => instabulare = dobandirea proprietatii ex nuncEx: daca succesorii nu se inscriu in CF => incepe termenul de uzucapiune, daca ei is insciu dupa 2 ani in CF dreptul, uzucapiunea nu mai poate functiona (adevaratul proprietar) uzucapiunea tabulara = mecanism juridic prin intermediul caruia dreptul real imobiliar inscris, intabular in CF in lipsa unei juste cauze se va sonsolida, in sensul ca intabularea nu va mai putea fi contestata dupa trecerea intervalului de timp reglementat legal (5 ani + BC la inscriere + posesie utila) Existenta uni intabulari a proprietatii / a unui dezmembramant, realizata in lipsa unui temei jurudic care sa o justificee titlu ulterior dispare Posesie tabulara pe o durata de minim 5 ani din momentul inscrierii + BC la momentul inscrierii dreptului sau + posesie neviciataAtentie! chiar a dobandit ca un proprietar, dar titlul lui nu produce efecte juridice (nu e valabil si eficace) dobandirea se face de la adevartul proprietar. Daca ar fi dobandit de la un neproprietar, ar fi cazut sub incidenta prescriptiei actiunii in rectificare. prin uzucapiunea tabulara nu se dobandeste proprietatea => efectul e similar cu cel al unei prescriptii etinctive => se stinge dreptul la actiunea in reducerea inscrierii facute fara just titluObs.: la uzucapiunea extratabulara fostul posesor dobandeste proprietatea in mod originar de ce e relevant? pentru ca e posibil ca fostul proprietar sa fi grevat bunul cu sarcini, or, noul proprietar dobandeste proprietatea libera de orice sarcini la uzucapiunea tabulara dupa 5 ani, va ramane avand-cauza? NU! e tot un mod de dobandire originar, nu de o transmisiune termenul de 5 ani e un termen in care sa se prescrie actiunea in anularea titlului, oricand se va putea constata nulitatea titlului! Titll insa subzista, nu pentru ca s-a vindecat, ci pentru ca perioada de 5 ani a furnizat un nou titlu dobandirea, originara, se face ca prin efectul intabularii termenele de 5 si 10 ani termene de prescriptie => ambele sunt susceptibile de suspendare si intrerupere.

Modurile de dobandire a proprietatii mobiliareOcupatiunea = mod de dobadirea a proprietatii mobiliare-prin ocupatiune poti dobandi exclusiv proprietatea-mod de dobandire originar (proprietate se dobandeste libera de orice sarcini)-conditii: 1) bun mobil corporal2) bun fara proprietar nu a avut niciodata / a fost abandonat (sau proprietarul renunta la dreptul sau)3) bunul trebuie luat in posesie, cu intentia posesorului de a se considera titular => animus + corpusobs.: bunurile din circuitul civil sunt susceptibile de a fi proprietate privata, nu sunt proprietate privata nu se pune in discutie BC a posesorului, fiind inrelevant daca el considera ca bunul a fost abandonat, desi el a fost de fapt pierdutArt 941 (3) fictiune judiciara bunuri de valoare foarte mica => bunuri asimilate bunurilor fara proprietarArt 942 termen de 6 luni termen de decadere Art 946 drepturile asupra tezaurului gasit eista proprietar! (nu e vorba de ocupatiune) , dar fie nu poate dovedi, fie nu doreste. Nimeni nu vine sa revendice in calitate de proprietar bunul.

Posesia de BC abunurilor mobile [ art 935, 936, 937]Art 935 posesia mobiliara realizeaza publicitatea proprietatii mobiliare asigura opozabilitatea drepturilor reale principale => primul dobanditor care va fi pus in posesie va face opozabilitatea fara de terti dreptului sau de proprietar buuri corporale ! (doar acestea sunt susceptibile de posesie)At 1782 simiar 2 drepturi de creanta care nu pot coexista => lit c). Legiutoroul foloseste posesia si pentru o creanta in legatura cu un bun pentru opozabilitateArt. 2482 (1),(2) publicitatea gajului, drept real mobiliar accesoriu posesia- mijloc de publicitateArt 2423 ipoteci mobiliare, inscrise in arhiva electronica limitele opozabilitatii asigurate prin pozesie daca exista un mijloc de publicitate legal, acesta va fi superior efectului posesieiObs.: La origine, a fost o regula de probatiule Posesia mobiliara valoreaza proprietate => valoreaza = prezuma si conferaArt 935 posesorul actual vs. Autorul sau => litigiu, autorul revendica de la posesor bunul litigios (sustinand ca l-a facut doar detentor precar). Daca nu exista titlu care sa probeze transferul dintre cei doi / raportul juridica eistent, se aplica art 935, care functioneaza in favoarea posesorului. Intervine cand prezumtia de la art 919 e deja rasturnataArt 937 Intervine cand art 935 nu mai este suficient (autorul era neproprietar => nu a putut dobandi proprietatea) Conditii de aplicabilitate:i. Bun mobil corporal determinat (nu se aplica universalitatea) sa nu fie accesoriu al unui bun mobil (ar prelua regimul juridic al bunului principal)ii. Persoana care invoca art 937 sa aiba posesie utila asupra bunului + efectiva => efectul lui 937 se produce doar de la momentul la care posesorul are corpus si animus => de aceea nu se aplica detentorilor precariiii. Bunul mobil a fost dobandit in urma unui AS incheiat cu un neproprietar singura ipoteza de aplicabilitate a lui 937iv. BC a posesorului - convingerea eronata a posesorului ca a inchieat AS cu adevarul proprietar al momentului (eroare neculpabila, legitima, scuzabila) tertul e in eroare datorita stapanirii de fapt pe care o exercita posesorul => daca exista alte mijloace de publicitate, BC nu mai functioneaza (ex: talonul la autovehicul)v. Existenta unui just titlu nu se aplica 935! Conditie distincta de BC in cazul art 937 => just titlu putativ nu este suficient ca art 937 sa se aplice. AS translativ de proprietate cu titlu particular ( bunuri determinate, provenite de la un neproprietar).Obs.: Data certa intereseaza cand exista drepturi concurente Mod originar de dobandire a proprietatii la art 937 (posesia de BC mobile) Art 628 tertul dobandeste proprietatea, desi exista clauza de inalienabilitate asupra mobilului (al 2) al (3) daca nu sunt indeplinite poate functiona 937.

vi. Alin. 1 adevaratul proprietar sa fie desesizat in mod voluntar de bunul sau (nu e abandon) => Bunul e dat in detentie precare unei alte persoane si aceasta il instraineaza Act de toleranta toleratul instraineaza cu titlu oneros bunul, adevaratul proprietar instraineaza bunul, dobanditorul reinstraineaza, contractul I e desfiintat retroactiv => dobandire de la un neproprietar Alin. 2 si 3 bun mobil pierdut sau furat => termenul de 3 ani curge de la momentul in care bunul e pierdut sau furat nu e termen de prescriptie!, termenul poate curge integral inainte ca posesorul sa il dobandeasca efectiv (pierdut in 2011, vandut in 2015, candva a fost gasit)Art 2548 -2550 : termenul de decadere nu esre supus suspendarii si intreruperii.Art 937 (3) drept de retentie al posesorului (2495 si 2339 (1) lit. b) privilegiu mobiliar special

Dobandirea fructelor prin posesia de buna credintaConditii:1) Cel care dobandeste fructele sa aiba posesia asupra bunului frugifer2) Sa fie de BC la momentul perceperii fructelor (prin plata)Art 948 (2) plata anticipata => posesorul trebuie sa remana de BC pana la data scadenteiArt 948 (3) conditiile se regasesc la art 901. La bunuri frungifere inscrise in CF, BC trebuie sa fie intemeiata pe un just titlu (nu putativ) cu existenta reala (altfel nu s-ar fi putut face intabularea)Art 948 (1) BC va putea a fie intemeiata si pe un just titlu putativArt 939 uzucapiunea in materie mobiliara. Termenul este de 10 ani. Posesia sa fie utila, bunul sa nu poata fi dobandit prin ocupatiune sau prin aplicarea lui 937.

Accesiunea = mod de dobandirea a proprietatii , care intervine atat in materie imobiliara, cat si in materie imobiliara mod de dobandire originar.-mod de dobndire cu titlu oneros => beniciarul accesiunii va trebui sa il despagubeasca pe cel care a pierdut proprietatea- exclusiv dreptul de proprietate (ca la ocupatiune)- accesiune imobiliara naturala si accesiune imobiliara artificiala- accesiunea artificiala presupune unirea a doua bunuri, unul principal si unul accesoriu care este incorporat sau alipit bunului principal, fara a-si pierde individualitatea- bunul principal e intotdeauna un teren- bunul accesoriu e o lucrare, plantatie, constructieIp.1 : proprietarul unui teren realizeaza pe terenul sau o lucrare cu materiale apartinand unui tert => NCC: doar aici functioneaza accesiune!!!Ip. 2: un tert construieste cu materialele proprii pe terenul altuia => proprietarul terenului va dobandi proprietatea constructiei doar de la momentul intabularii in CF.

Dezmembramintele dreptului de proprietate privata-dezmembrarea proprietatii nu vine din dreptul roman (drepturile reale erau vazute ca raporturi reale intre persoana si bun)-sec. XVI proprietatea suma acestor drepturi distincteConsecinte:1) Dezmembrare a proprietatii cand e vorba de bunul altei persoane2) Bunul nu devine strain de proprietar ca in dreptul roman-ce caracter au dezmembramintele? Real? Personal?NCC Aduce denumirea de dezmembraminte pentru prima data VCC reglementa numai uzufructul, uzul, abitatia si servitutea, nu si superficia (desi exista in doctrina si anterior) cum a aparut?

SUPERFICIAVCC toate lucrarile, constructiile, etc sunt proprietatea proprietarului terenului => prezumtie relativa => astfel s-a admis existenta superficiei (dreptul de proprietate asupra constructiei + un drept de folosinta asupra terenului) Dreptul de superficiei depindea de exsitenta plantatiei, constructiei (nu puta exista nici inainte, nici dupa neexistenta acestora)Obs.: Legea veche se aplica superficiilor constituite inainte de 1 octombrie 2011.NCC a admisposibilitatea invocarii superficiei chiar inainte existentei lucrrilor => 2 posiilitati de constituire a superficiei1) Lucrarea deja existenta (renuntare la a invoca accesiunea)2) Lucrarea inca nu a fost edificata, dar umreaza sa fie edificataArt 693(4) se aplica doar primei situatii => in consecinta legislatia ar trebui ca in ambele cazuri sa nu se poata invoca accesiuneaCaracterele dreptului de superficie drept real => susceptibil de renuntare actiuni posesorii, in revendicare, etc are vocatie spre perpetuitate? NCC a ales sa se faca drept temporar art 694 supus regulilor de inscriere in CF (uzucapiune tabulara si extratabulara)Dispozitia materiala Daca dreptul de superficie s-a infiintat in prezenta constructiei, superficiarul nu poate modifica structura sa; daca a fost demolata, poate sa reconstruiasca, dar pe structura initiala sanctiunea proprietarul poate cere in termen de 3 ani incetarea dreptului de superdicie sau repunerea in situatia initiala (art 695) Daca superficia s-a constituit anterior ridicarii constructiei trebuie sa se tina cont de ceea ce prevad partile, faca partile nu stipuleaza, trebuie sa se aiba in vedere suprafata terenului afectat superficiei Dreptul de superficie nu se sterge prin pieirea constructiei, decat daca partile prevad altfel => nu eista nici un raport de accesorialiltate intre dreptul de proprietate asupra constructii si dreptul de superficie !Obs.: monopol de exploatare a fondului? interior da, s-a admis.Moduri de stingere a dreptului de superficie (art 698) Consolidare (reunirea calitatii de superficiar cu cea de proprietar al terenului) Pieirea constructiei DOAR in cazul in car partile prvat prin conventie (art 701) Expropriere Renuntare Superficia nu inceteaza prin verificare (??) La expirarea termenului (art 699)Obs.: Actiunea confesorie inmprescriptibila! (diferenta fata de celelalte dezmembraminte) art 696. Se apara dreptul de a reconstrui, reedifica, faca constructia a fost demolata. Art 699(1) proprietarul terenului devine si proprietarul constructiei la expirarea termenului prin accesiune, in absenta unei stiplatii contrare => se exclude posibilitatea demolarii constructiei pe cheltuiala sa => derogare de la regulile accesiunii Daca valoarea constructiei >/= valoarea terenului, cand superficia a fost constituita inainte de edificarea constructiei, proprietarul imobilului poate fi obligat de proprietarul terenului sa cumpere terenul la valoare de circulatie pe care ar fi avut-o terenul daca nu exista constructia. Daca proprietarul imobilului refuza, ridica pe cheltuiala sa.In principiu, nu eista modificari esentiale la celelalte dezmembraminte modificari la uzufruct (art 703). Definitia uzufructului din NCC e problematica pentru ca nu se mentioneaza caracterul real si caracterul esentialmente temporar (art 708).-se pote constitui uzufruct in favoara mai multor persoane concomitent sau succesiv (va inceta la moartea ultimului uzufructuar)-drept cesibil sau incesibil? VCC:- doctrina considera ca era incesibil-adarea beneficiului se ceda un drept personal, nu un drept de uzufruct-Cand inceteaza uzufructul? Pe durata de viata a noului sau a vechiului uzufructuar? discutabil.- NCC Art 714 se poate ceda, cu precizarile care se fac la alineatele urmatoare. Art 714 se aplica la toate modurile de dobandire, indiferent de momentul instituirii, cu eceptia conventiei- art 70 din Legea de aplicare la uzufructul constiuit prin conventie ulterriaore NCC se aplica art 714; pentru uzufructurile constituite inainte de 1 oct, uzufructul e incesibil (cele constituite prin conventie)Domenii de aplicare Poate fi stabilit asupra: Bunurilor corporale / incorporale Universalitatii de fapt / de drept Drepturi de creants Obs.: La bunurile necorporale, e greu de determinat natura juridica a dezmembramantului. Uzufructul este folosit ca tehnica de evitare a unor probleme fiscale (l persoane juridice)Regimul juridic al uzufructuarului Prerogative referitoare la utilitatea bunului Prerogativa de a-i conserva substanta ( in dreptul roman = prezentarea existentei bunului; ulterior = prezervarea imaterialitatii bunului, ca forma; destinatia conferita de titular) Respectarea folosintei, destinatiei bunului Jus utendi este extins si la accesoriile bunului este tinut sa respecte si servitutile aservite fondului Art 724 eceptie de la obligatia uzufructuarului de a pastra destinatia bunului = crestere a valorii / nu se aduce nici un prejudiciu propr Obs.: prezumtie ca isi va creste valoarea (ce alt interes ar avea daca nu profitul?) => problema pentru ca ar putea fi vorba de orice caz! => solutia interpretarea in sens restrictiv (daca exista indoiala nu se poate aplicaa ceasta exceptie) jus utendi direct / prin altul (poate incheia?) opozabilitate NCC (inovatie) art 715 formalitati de publicitate imobiliara opozabile nudului proprietar la finalul uzufructului (deces PF, incetare PJ) termen de 3 ani de la expirareauzufructului pe aceasta cale. Termenul de 3 ani nu poate fi depasit. Prelungire a contractelor de locatiune (arenda, inainte de expirarea lor). (la locatiune opozabilitatea e timp de 6 luni, iar la arenda de 1 an?) Locatiunile nu pot dura mai mult de 3 ani de la stingerea uzufructului pe aceasta caleObligatiile uzufructuaruluia) obligatii inainte de intrarea in folosinta obligatia de a intocmi uninventar al bunurilor mobile obligatia de a intocmi un inventar care constata situatia bunurilor imobile probe cu privire la continutul obligatiei (nu sunt obligatii propter rem, sunt obligatii stabilite de lege, cu caracter de contradictorialitate, incheiata in prezenta amandurora; daca nu se prezinta, dupa modificare, si nudul proprietar poate intocmi aceste documente) oferirea de garantii : sanctiune: nu va putea intra in folosinta bunului si nu se va putea bucura de fructe => el va putea obtine dobanzi daca le ifera cu intarziere: va avea dreptul de a primi fructele civile, nu si cele industriale si naturale nudul proprietar poate numi un administrator

b) obligatii in timpul uzufructului obligatia de a conserva substanta bunului => instiintarea nudului proprietar cu privire la orice uzurpare externa si cu privite la orice reparatii mari ce se cuvin a fi facute obligatia de a suporta cheltuielile privind litigiile referitoare la folosinta, cheltuielile obisnuite si cele legate de perceperea si culegerea fructelor

c) obligatii dupa terminarea uzufructului obligatia de a restitui bunul in starea in care l-a primit (cu tot cu imbunatatiri) despagubirea proprietarului daca bunul a pierit sau a fost deteriorat din culpa sa

Situatia juridica a nudului proprietar prerogativa dispozitiei asupra bunului (jus abutendi) prorietarul are dreptul la productele bunului (practic, doar productele care nu aduc atingere dreptului la uzufruct, care nu se obtin cu o activitate umana) dpdv material posibilitatea de a instraina proprietate si de a o greva dpdv juridic obligatii la constituirea uzufructului obligatia de predare de a lasa nu este obligatie reala insarcina proprietarului pe parcursul uzufructului, nudul proprietar trebuie sa suporte cheltuielile legate de proprietate si de litigiile privind proprietatea lex impertecta nu se sanctioneaza in nici un fel neindeplinirea obligatiei de a efectua reparatiile mari , cu o singura exceptie art 730 NCC daca uzufructuarul acopera cheltuielile din fonduri proprii, nudul proprietar e obligat in termen de 1 an sa restituie contravaloarea lor La incetarea uzufructului restituirea contravalorii reparatiilor mari, a dobanzilor (dca uzufructul e cu titlu oneros) Art 716 - nudul proprietar nu datoreaza uzufructuarului contravaloarea imbunatatirilor si a lucrarilor care au sporit valoarea bunului Totusi, exceptie daca acestea au fost necesare sau daca au fost efectuate cu acordul nudului proprietat si au sporit valoarea bunului Obs.: pentru lucrarile autonome se aplica regulile de la accesiune (uzufructuarul constructor de RC)Stingerea uzufructului Cauze generale: Desfiintarea actului constitutiv Renuntare la dreptul sau (cu respectarea formalitatilor) Consolidare (reunirea celor 2 calitati in aceeasi persoana) Decesul uzufructuarului PF, incetarea PJ La expirarea duratei pe care a fost constituit uzufructul Prin verif, spre deosebire de superficie (verif de 10 ani in NCC pentru uzufructul initiat dupa 1.10.2011)Obs.: pieirea bunului => uzufructul se stinge => subrogatie reala cu titlu particular, uzufructul se stramuta asupra despagubirilor sau creantei. Ca urmare a abuzului mod de stingere care opereaza la cererea nudului proprietar; creditorii uzufructuarului por sa impiedice acest lucru daca ofera garantii pe viitor / daca se angajeaza sa repare prejudiciul. Sanctiunea abuzului de folosinta este stingerea uzufructului sau preluarea uzufructului de nudul proprietar cu obligatia nudului proprietar de a-i plati o renta uzufructuarului.

Uzul si abitatia Diminutive ale uzufructului Abitatia = dreptul de uz cu privire la o locuinta Drepturile de uz si abitatie sunt incesibile caracterul personal este mult mai pronntat ca la uzufruct folosirea strict in interes personal Dreptul succesoral dreptul de abitatie al sotului supravietuitor, pana la partaj, dar nu mai mult de 1 anServituti (art 755) se transmit odata cu proprietatea sarcine acare greveaza un imobil pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietara. Consecinte: Servitutea este un raport funciar, intre imobile => numai imobilele p