curs penal ii, streteanu

CURS PENAL GENERAL II

Curs 1

____UNITATEA DE INFRACȚIUNE__

1. Unitate NATURALĂ2. Unitate LEGALĂ

= desemnează ipoteza în care activitatea autorului corespunde conținutului unei unice (!!) NJ de incriminare

1. Unitatea naturală = determinată de natura actului de executare, decurgând în mod firesc, logic, din specificul activității autorului.

1) Infracțiunea SIMPLĂ2) UNITATEA NATURALĂ COLECTIVĂ = UNC3) Infracțiunea CONTINUĂ

2. Unitatea legală = se caracterizează prin faptul că este opera exclusivă a voinței legiuitorului, deteminată, pe diverse considerente, de tehnică legislativă

1) Infracțiunea CONTINUATĂ2) Infracțiunea COMPLEXĂ3) Infracțiunea DE OBICEI (DIF de ”infracțiunea de simplă repetare”)4) Infracțiunea PROGRESIVĂ

UNITATEA NATURALĂ

Infracțiunea SIMPLĂ – se întâlnește în ipoteza în care (in)acțiunea autorului se constituie dintr-un singur act de executare, conducând la producerea unui singur rezultat / unei singure urmări, corespunzând în integralitate conținutului unei unice NJ de incriminare.

- Covârșitoarea majoritate a infracțiunilor, sunt simple- Sancțiunea aplicabilă este cea din NJ de incriminare din Partea Specială sau dintr-o Lg penală

specială

UNC = unitatea naturală colectivă se caracterizează prin faptul că (in)acțiunea autorului se compune dintr-o pluralitate de acte de executare omogene(!), comise în unitate spațio-temporală, împotriva

1


aceluiași subiect pasiv.

Condiția 1: Unitatea de acțiuneSubcondiția 1: Unitatea manifestării de voințăPrin această condiție NU se înțelege elementul subiectiv din NJ de incriminare(forma de vinovăție), CI se înțelege finalitatea/scopul/obiectivul conduitei concrete.Ex: X vrea să facă curat și aruncă pe geam mai multe lucruri, care nimeresc în capul trecătorului pe sub balcon => scop = curat, DAR nu e vorba de un scop special, calificat, iar acte de executare = fiecare lucru aruncat peste balustrade balconului.!! NU doar la infr intenționate, ci ȘI la cele din culpă

Subcondiția 2: Omogenitatea materială= actele de executare să fie de aceeași natură.EX: NU omogen material dacă ȘI injurii ȘI lovituri, ci trebuie doar injurii, sau doar lovituri.EX: DA omogen material dacă 1 pumn, 1 picior, căci ambele se încadrează la ”lovituri”

Subcondiția 3: Unitatea spațio-temporală= impune ca toate actele materiale să fie săvârșite în același loc și eventualele întreruperi la intervale de timp fireștiEX: fură un scaun din Traian Pop, un coș de gunoi din P6 și o carte din A.Ionașcu – DA, avem UNC, DAR, dacă mergea să ia un obiect din Hașdeu, NU mai aveam unitate spațio-tempotală.EX: furat mere cu sacul – merge și golește sacul (întrerupere firească), după care REvine și REumple sacul.EX: rap sexual firesc prin constrângere cu victima – trebuie să treacă un interval de timp (firesc), până ca, fiziologic, să poată să reînceapă activitatea, pentru tura a 2-a = DA, avem unitate spațio-temporalăEX: viol – merge la seminar – revină să facă iar act sexual = aici NU avem unitate spațio-temporală, pentru că nu e un timp firesc ”pauza” cât a stat la seminar!! Dacă intervalele de timp dintre actele materiale sunt NEfirești, actele NU vor mai putea fi înglobate în aceeași unică (in)acțiune. Din acest moment, vom putea discuta de un concurs de infracțiuni, su de o posibilă infracțiune continuată.

Condiția 2: Omogenitatea juridică= impune ca actele materiale să aibă corespondent juridic în conținutul aceleiași norme.

2


= NU înseamnă o corespondență perfectă la același art + aliniat. În principiu, se verifică valoarea socială, iar încadrarea juridică se va face pe forma mai gravă, actele componente de gravitate mai mică, fiind valorificate astfel, la momentul individualizării judiciare a pedepsei.EX: 1 furt consumat + 1 tentativa la furt = DA, avem omogenitate juridică, iar încadrarea juridică se va face pe forma cea mai gravă = aia consumată, dar, la individualizarea pedepsei, se va ține cont de faptul că, totuși, a 2-a e în formă tentată doar.EX: 1 furt simplu + 1 furt calificat în timpul nopții = DACondiția 3: Unitatea de subiect activ și Unitatea de subiect pasivUnitatea de subiect activ = e necesar ca aceeași persoana să săvârșească toate actele (!! Condiția e compatibilă cu schimbarea formelor de participație)EX: irelevant dacă eu am fost autor unic la furt coș gunoi, iar la furt birou, fiind mai mare, am fost doar compliceUnitate subiect pasiv – discuție Infr. Contra persoanei VS Infracțiuni contra patrimoniuluiÎn mod unanim, la Infracțiuni conta persoanei, se acceptă condiția unicului subiect pasiv. (câte victime, atâtea infracțiuni)Practica+Doctrina, pe Codul Vechi, păreri împărțile (opinia BUC = NU e necesar același subiect pasiv în cazul infracțiunilor contra patrimoniului; F.S = întotdeauna, fără excepție, condiția TRB)EX: furi 4 mașini din parcare Polus CenterBucurești = 1 sg infrCluj = concurs 4 infr furt consumat (contează prea puțin de la care persoana fur, important e că am furat ce am vrut, indiferent al cui e bunul, pentru că toate persoanele trebuie să se bucure de protecția penală)EXAM: NCP = TRB condiția unității sb pasivÎn lumina reglementării din NCP de la Infr Continuată, cel mai probabil, se va interpreta unanim în jurisprudență, că e necesară condiția sb pasiv unic, la toate infracțiunile.UNC:

Se poate comite cu orice fel de formă de vinovăție Se sancționează conform NJ de incriminare (NU avem un tratament sancționator)

Infracțiunea Continua

= acea formă de unitate de infracțiune, când, DUPĂ întrunirea tuturor elementelor de tipicitate și vinovăție, (in)acțiunea infracțională se prelungește în timp.EX: lipsirea de libertate

Condiția 1: existența unui act de executare, care se prelungește în timpCriterii de apreciere:

- Valoarea socială protejată- Modul de comitere

3


- NJ de incriminare

Condiția 2: unitatea de element subiectiv= e necesar să se stabilească că manifestarea de voință, ce a existat la momentul inițial, se menține, pe toată durata săvârșirii infracțiunii(adică a in/acțiunii prelungite în timp)Se poate comite cu ORICE fel de formă de vinovăție, deși, în legislația specială actuală, avem DOAR intenție.

Clasificarea infracțiunilor continue:

1) Permanente = prin natura lor, NU permit absolut nicio întrerupere a (in)acțiunii

EX: lipsirea de libertate în mod ilegal, deținerea de droguri, deșinerea fără drept de arme etcEX: îl privez de libertate, dar, de milă, îl las 2 ore să sufle liber – aici se întrerupe și nu mai e infr continuă, ci se pune problema fie de un concurs, fie de o infr în formă continuată

2) Succesive = prin natura lor, totuși, permit anumite întreruperi firești

EX: port ilegal de decorațiuni (uniformă militară); EX: conducerea sub influența alcolului pe drumurile publice Cluj-Feleac-Turda. Întreruperea de pe Feleac, pentru a urina, nu are nicio relevanță juridică, plus că, dpdv juridic, e o întrerupere firească. La fel ar fi fost și dacă oprea pentru a alimenta cu benzină.

UNITATEA LEGALĂ

Infracțiunea Continuata

= atunci când autorul săvârșește, la diferite intervale de timp, Dar în baza aceleiași rezoluții infracționale și împotriva aceluiași subiect pasiv, (in)acțiuni care prezintă, fiecare, în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.

Condiția 1: pluralitate de (in)acțiuni, comise la diferite intervale de timpCondiția 2: Omogenitatea materială și juridică a (in)acțiunilorCondiția 3: Unitatea de subiect activ și pasivCondiția 4: Unitatea de rezoluție !!!!!

4


CURS 2

Infracțiunea CONTINUATĂ4 condiții cumulative – art 35 alin 1

Condiția 1: Pluralitatea de (in)acțiuni, săvârșite la diferite intervale de timp= spre deosebire de toate celelalte forme de unitate, nu are ceva specific al ei = practic, e alegerea autorului, de a comite o infracțiune în mod partajat, deci e o modalitate de comitere, în principiu, a oricărei infracțiuni.Ce face ca actul de la UNC, aici, să fie (in)acțiune ?! La UNC actele era firești, la I.Continuată sunt Nefirești. DECI elementul din latura obiectiva (=in/acțiunea).Intervalele de timp pot să fie mai lungi sau mai scurte, dar NU firești, căci ne-am găsi în prezența UNC. Exact intervalul nefiresc între componente, este cel care face ca actele materiale să se autonomizeze ca (in)acțiuni relevante juridic.DA, se poate o UNC comisă în formă continuată. Pentru că, în principiu, UNC e compatibilă cu orice infracțiune.Condiția 2: Omogenitatea juridică a (in)acțiunilorCondiția 3: Unitatea de subiect activ și pasiv – precizare expresă, din NCP (deci inclusiv! La infracțiunile contra patrimoniului – art 35 alin 1) – obligatoriu + întotdeauna !Art 238 LPA Cod Penal = interpretare a acestei condiții a unității de sb pasiv = prevede 2 explicații distincte

a. Această condiție a unității de sb pasiv este respectată ȘI în cazul în care avem ipoteza Coproprietății.

b. Unitatea de sb pasiv e îndeplinită Și în cazul în care infracțiunea aduce atingere mai multor subiecți pasivi secundari, DACĂ subiectul pasiv principal este unic.

EX: X vrea să-i fure lui Nițu marker-ul. În același timp, Y și Z îi spun că nu e ok, dar X îl lovește pe Y.

Sb pasiv principal: Nițu – UNIC !! Sb pasivi secundari: Yși Z.

Dacă avem mai mulți subiecți pasivi principali => CONCURS infracțiuni !

5


Condiția 4: Unitatea de REZOLUȚIE – specific doar ei !Se leagă de elem subiectiv și poate fi desemnată doar pe baza elem obiectiv= în momentul trecerii la executare, autorul are reprezentarea de ansamblu a faptei pe care o va comite, menținându-și această hotătâre pe întreg parcursul activității infracționale.Rezoluția TREBUIE să fie:

A. Anterioară – implică apariția horărârii anterior săvârșirii primei (in)acțiuniB. Determinată – autorul are o imagine de ansamblu asupra faptei pe care urmează să o

comită în mod fracționat. (= are imaginea de ansamblu a obiectului material, a locului, a timpului de săvârșire etc)

C. Menținută – trebuie să se constate că rezoluția infracțională s-a menținut pe toată durata de săvârșire în timp. Abandonarea, la un anumit moment, a rezoluției, și, apoi, luarea din nou a hotătârii de a comite fapta, înseamnă, în realitate, comiterea unei NOI infracțiuni.

Această condiție a soluției determinării, nu trebuie înțeleasă ca fiind un plan infracțional, stabilit în cele mai mici detalii. E suficient să putem demonstra existența unui plan, care ne sugerează faptul că autorul are imaginea de ansamblu a modului în care va comite fapta.Criterii exemplificative, care să ne ajute să identificăm generalitatea, dar determinarea rezoluției infracționale:

¯ Unitatea de obiect material – sustragem bunuri de același tip/gen¯ Unitatea de loc¯ Existența unor intervale de timp, asemănătoare ca durată¯ Utilizarea acelorași instrumente/metode/mijloace/procedee la comiterea faptei¯ Existența unor împrejurări asemănătoare, când se comit (in)acțiunile¯ ETC

Categorii de infracțiuni ce NU pot fi comise-n formă continuată1. Faptele din CULPĂ – fie nu prevezi, fie nu accepți, deci nu poți avea o rezoluție unică2. Faptele PRAETERINTENȚIONATE (atenție!!! Există excepții !)3. Infracțiuni cu rezultat INDIVIZIBIL

EX: omor, NU viol.4. Infracțiunile de OBICEI – în principiu, e incompatibilă cu forma continuată, deoarece actele

comise DUPĂ consumare, vor fi integrate în aceeași unică infracțiune de obicei.

Sancționarea infracțiunii continuate = cauză de agravare facultativă a materiei – SINGURA !Art 36 alin 1 = în cazul Pedepsei Închisoare, dacă Max Sp al infracțiunii nu este suficient, se poate aplica un SPOR de PÂNĂ la 3 ani închisoare. La Ped Amenzii, dacă Max Sp nu e suficient, se poate aplica un spor de PÂNĂ la 1/3 din Max Sp.

Recalcularea pedepsei pentru I. Continuată – art 37

6


Ipoteza în care, DUPĂ condamnarea definitivă(!) pentru comiterea unei infracțiuni continuare, se descopere NOI (in)acțiuni din structura acesteia.DECI instanța va pronunța o hotărâre, ținând seama de TOATE componentele reale, iar pedeapsa NU va putea să fie mai mică decât cea stabilită inițial.

Infracțiunea COMPLEXĂ

= ABSOARBE fie în conținutul său, fie ca circumstanță agravantă, o faptă care constituie prin ea însăși o infracțiune.Ex: tâlhărie = furt + amenințare.

3 condiții cumulative:Condiția 1: Caracterul necesar al absorbției.Necesitatea absorbție se apreciază întotdeauna în abstract. Stabilirea caracterului complex al NJ de incriminare, trebuie să rezulte din textul de lege, NU din starea de fapt. Pentru a fi întrunită această condiție, e necesar ca Infracțiunea Complexă să NU poată fi comisă fără a avea, automat, ȘI elementele infracțiunii absorbite.EX1: sustragerea unei statuete, integrate într-un perete, în concret, furtul se poate comite doar distrugând zidul, dar aceasta NU face furtul să fie infracțiune complexă. Așadar, va fi un concurs de infracțiuni = furt + distrugere.EX2: furtul calificat prin efracție = I.complexă (furtul în această formă calificată, nu se poate produce fără distrugere, deci furtul abs distrugerea)

Condiția 2: Caracterul determinat / determinabil al Infracțiunii Absorbite. Caracter determinat = zice textul de la complexă ce infracțiune absoarbe. – precizare

complexă în NJ de incriminare. EX: tâlhărie Caracter determinabil = infracțiunea absorbită NU e prevăzută expres, dar, prin interpretare,

se poate stabili infracțiunea absorbită.

EX: viol – act sexual prin constrângere. Interpretăm ”constrângere”.EX: Împiedicarea exercitării dreptului de a vota – prin orice mijloace. = caracter NEdeterminat.Condiția 3: Diferența de Pericol Social.Infracțiunea absorbantă trb să prezinte un PS mai mare decât cel prezentat de infracțiunile absorbite. În concret, se verifică strict prin raportarea la pedepse.CONCLUZII:

o Se poate comite cu orice fel de vinovăție.o Se pedepsește conform normei de incriminare.o DA, se poate recalcula pedeapsa. Idem art 37.

7


INFRACȚIUNEA DE OBICEI

= forma unității legale de infracțiune, compusă dintr-o pluralitate de acte materiale, comise la diferite intervale de timp, acte materiale care, analizate izolat, nu au relevanță penală.Condiția 1: pluralitate de acte omogene, comise la diferite intervale de timp.Intervalul de timp NU trebuie să fie firesc.Nr de acte necesar pentru a fi în prezența infracțiunii NU este prevăzut de lege, fiind, în schimb, necesar a fi comise, un nr minim de acte, care să demonstreze Instanței existența elmentului de obișnuință.Condiția 2: Irelevanța penală a unui act privit în mod izolat.

o Momentul CONSUMĂRII = dacă s-au comis suficiente acte pt a proba că s-a comis obișnuința. (din practică, s-a decis că e nevoie de minim 3 sau mai multe acte !)

o Momentul EPUIZĂRII = momentul în care se comite ultimul act.

Condiția 3: Unitatea manifestării de voință= toate actele materiale să fie subsumate voinței unice a autorului.Condiția 4: Unitatea de subiect activ + pasiv.

INFRACȚIUNEA DE SIMPLĂ REPETARE= considerată de mulți o formă distinctă, ce se aseamănă cu infracțiunea de obicei, fiind compusă dintr-o pluralitate de acte materiale, care, individual privite, nu au caracter penal.Diferența esențială: legea prevede expres nr de acte materiale necesar pt a fi în prezența unei Infracțiuni de simplă repetare.DIF : NU avem nevoie de unitate de subict pasiv !!!!!EX: sustragere material lemnos – discuția cu mp3 – contravenție vs infracțiune.

INFRACȚIUNEA PROGRESIVĂ

= forma de unitate în care, DUPĂ atingerea momentului de consumare specific unei anumite

8


infracțiuni, are loc o agravare în timp a rezultatului, FĂRĂ o noua intervenție a autorului, rezultatul final, fiind, evident, mai grav și corespunzând unei infracțiuni mai severe. NU toate progresivele sunt praeterintenționale, deci se poate comite cu orice formă de vinovăție. Pentru rezultatul mai grav, autorul va răspunde, dar, din perspectivă temporală, fapta, în ansamblul său, se consideră a fi comisă în momentul consumării.

Curs 3

___Pluralitatea de infactiuni___

O persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni. Pt existenta pluralitatii nu intereseaza cand le-a comis, nici forma de vinovatie etc. Ele au relevanta pt delimitarea pluralitatii. Formele pluralitatii: unele sunt reglementate expres, altele nu pt ca nu atrag o forma de sanctionare diferita. Formele reglementate: concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara. Exista si alte situatii in care avem pluralitate dar nu cele de mai sus - pluralitate nenumita.

Concursul de infractiuni

Este situatia in care o persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele. Conditiile de existenta:

Conditiile comune ale pluralitatii : - acelasi autor ( poate comite in calitate de autor, coautor, complice, instigator);- persoana sa comita doua sau mai multe infractiuni ( cel putin doua fapte care

intrunesc toate elementele infractiunii). Delimiteaza concursul fata de celelalte forme - infractiunile sa fie savarsite inainte de

condamnarea definitiva pentru vreuna din ele. Trebuie sa stabilin doua momente: momentul comiterii fiecarei infractiuni si momentul ramanerii definitive a unei hotarari de condamnare. Din coroborarea celor doua momente ne dam seama daca infractiunea se afla in concurs sau in alta forma de pluralitate.

Cel putin doua dintre infractiuni sa atraga condamnarea infractorului. Ea nu este propriu zis o conditie de existenta a concursului. Concursul exista de la momentul comiterii infractiunii. Pentru existenta concursului nu ma intereseaza daca infract au fost descoperite, daca descoperite fiind au fost judecate. Ea este o conditie pt aplicarea tratamentului sanctionator. Ea poate fi asimilata unei conditii de existenta.

9


Formele concursului de infractiuni - doua forme principale1. Real ( atunci cand infractiunile din structura sa sunt comise prin actiuni sau inactiuni distincte) prezinta doua modalitati - simplu ( intre infract din structura sa nu exista o legatura speciala) si caracterizat ( cu conexitate) - intre infract din structura sa apare o legatura speciala si in functie dr natura acestei legatura cunoaste doua forme:- cu conexitate etiologica - exista atunci cand intre infractiunile din structura sa apare o relatie de genul mijloc-scop. O infractiune este savarsita pt a inlesni comiterea celeilalte. Prezinta doua particularitati: forma de vinovatie ( ambele infract din structura sa au la baza intentia - si intentie depasita) si faptul ca rezolutia privind savarasirea infractiunii scop trebuie sa fie anterioara infractiunii mijloc. - cu conex consecventiala: presupune ca a doua infractiune este comisa pentru a ascunde savarsirea celei dintai. Prima infract se poate comite cu orice forma de vinovatie, cea de-a doua trebuie sa aiba la baza intentia. Momentul aparitiei hotararilor - de regula hot privind comiterea celei de-a doua infractiuni poate sa apara ori inainte ori dupa savarsirea primei infractiuni. Prin exceptie, in doua situatii hotararea privind a doua infractiune este luata in mod obligatoriu dupa comiterea primei infract - cand prima fapta e din culpa si atunci cand a doua infractiune este susceptibila sa o absoarba in mod natural pe prima. 2. Ideal sau formal - exista atunci cand infractiunile din structura sa sunt savarsite prin aceeasi actiune/inactiune. Infract pot sa fie de aceeasi natura sau naturi diferite.

Concurs omogen ( toate infract de acelasi fel) sau eterogen ( infract diferite). Sanctionarea concursului de infractiuni

Potrivit NCP sistemul de sanctionare al concursului este reglementat unitar pt toate formele acestuia. Sistemul sanctionator de baza este cel al cumulului juridic cu spor obligatoriu. Acest sistem se aplica atunci cand pentru toate infractiunile au fost stabilite pedepse cu inchisoarea si at cand pt toate infract s-au stabilit pedepse cu amenda. Presupune parcurgerea unui altgoritm in doua etape:

I1 I2 I3 - in prima etapa pt fiecare dintre infractiuni urmeaza sa stabilim o pedepsa. Analizam fiecare infractiune facand abstractie de existenta celorlalte. In baza individualizarii, pt prima infractiune stabilesc P1. La fel cu restul P2, P3. In a doua etapa, intr-un prim moment alegem pedeapsa de baza ( pedepasa cea mai grea dintre cele stabilite). De ex: 4,5,6. Pb=P3. Pr = Pb la care se adauga 1/3 din suma celorlalte doua. Pedeapsa rezultanta va fi de 9 ani.

Daca pt una din infractiuni s-a stabilit pedeapsa cu detentiunea pe viata, pedeapsa rezultanta va fi detentiunea pe viata. Aici opereaza principiul absorbtiei.

Daca s-a stabilit o pedepasa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda, se aplica cumului aritmetic. Rezultanta va fi inchisoarea la care se adauga in intregime amenda.

10


Daca s-au stabilit mai multe ped cu inchisoarea si mai multe ped cu amenda, mai intai contopim pedepsele cu inchisoarea si ne da o rezultanta. La fel facem ped cu amenda. Rezultantele se aduna.

Posibilitatea inlocuirii inchisorii cu detentiunea pe viata. Desi pt niciuna din infract concurente nu s-a aplicat DV se poate aplica daca sunt indeplinite concomitent doua conditii:- pedeapsa rezultanta trebuie sa fie de cel putin 40 de ani. - pt cel putin una dintre infractiuni, pedeapsa trebuie sa fie de cel putin 20 de ani. Aici vbim de pedeapsa legala nu cea aplicata in concret. Daca cele doua cond sunt indeplinite, judecatorul are doua posibilitati: daca decide ca rezultanta va consta in inchisoare, aceasta nu va fi de 40 de ani ci va fi pe durata de 30 de ani, care este maximul general al pedepsei inchisorii. In al doilea caz, judecatorul aplica DV. Art 39 alin 2 ncp.Nu se poate vb de o incalcare a principiului legalitatii ped. Pedeapsa legala inseamna pedepsa aplicata nu pedeapsa prevazuta de lege. Daca infractiunile concurente sunt judecate separat ( art 40): doua posibile ipoteze. Mai exista o ipoteza nereglementata - situatia contopirilor partiale. Daca avem patru infractiuni care au fost judecate separat, doua cate doua. In cadrul fiecarei instante s-au facut rezultante. In final in privinta celor 4 infractiuni avem doua rezultante. Facem contopirile intre toate cele 4 pedepse nu intre rezultantele initiale. Daca una din hot a fost pusa in executare, aces lucru nu afecteaza mecanismul de contopire intre pedepsele stabilite initial. Ceea ce s-a executat se scade din rezultanta finala.

Curs 4

Recidiva

Dupa condamnarea definitiva la o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de un an sau la DV pentru o fapta intentionata sau praeterintentionata, persoana in cauza savarseste inainte de intervenirea reabilitarii sau de implinirea termenului de reabilitare, o noua infractiune intentionata sau praeterint, pt care legea prevede pedeapsa inchisorii de cel putin un an sau DV. Presupune existenta a doua infactiuni - doi termeni ai recidivei. Formele recidivei: ncp face distinctie intre recidiva postcondamnatorie si recidiva postexecutorie. Recidiva postcondamnatorie - exista atunci cand dupa o condamnare definitiva la pedepasa inchisorii mai mare de un an sau la DV pt in infract comisa cu intentie sau praeterint, persoana comite o noua infract int inainate de considerarea ca executatat a primei pedepse sau executarea ei, iar pt noua infract legea prevede inchisoare de cel putin un an sau DV.Conditii de existenta:

11


- in ceea ce priveste termenul 1 - o condamnare definitiva - sa se fi aplicat inchisoarea mai mare de un an sau DV. Aceasta pedepasa sa fi fost aplicata pt o infractiune comisa cu intentie sau cu intentie depasita. Mai este necesar ca infract care formeaza primul termen sa nu se numere printre cele prev de art 42: dezincriminate, amnistiate, sav din culpa. Vorbim aici de o pedepasa concret aplicata.- termenul 2 - infract comisa dupa condamnarea definitiva - o fapta comisa cu intentie sau int depasita. Este necesar ca legea sa prevada o pedepasa de cel putin un an sau DV. Aici vorbim de o pedeapsa prevazuta de lege, si ne raportam la maximul special. O alta conditie: sa nu fie una din infract de la art 42. Aceasta infractiune fie sav inainte de inceperea executarii, in timpul executarii sau in stare de evadare din prima pedepasa.Tratamentul sanctionator - se aplica cumulul aritmetic in sensul ca pedeapsa de la primul termen sau restul ramas neexecutat se adauga la pedeapsa pentru noua infractiune. Putem avea recidiva si daca la termenul doi pedeapsa este inchisoarea alternativa cu amenda. Daca la termenul 2 avem un concurs de infractiuni atunci se aplica mai intai concursul si apoi recidiva postcondamnatorie. In cazul infractiunilor aflate in concurs este nevoie ca doar una din ele sa se afle in stare de recidiva cu infractiunea de la primul termen. De ex in concurs pot sa am o infractiune comisa cu intentie si una comisa din culpa. Nu conteaza ca o infractiune este din culpa deoarece infractiunea comisa cu intentie atrage recidiva. Inlocuirea inchisorii cu DV Conditii: - pedepasa finala sa fie mai mare de 40 de ani, in structura recidivei sa fie cel putin o infractiune pentru care pedeapsa legala sa fie mai mare sau egala cu 20 de ani. Instanta poate sa aplice pedeapsa inchisorii si sa o reduca la maximul general de 20 de ani sau sa aplice DV. Daca la termenul 1 sau la termenul 2 avem o DV atunci opereaza absorbtia si se aplica doar DV. Daca in cursul executarii pedepsei evadeaza si dupa evadare comite o a doua infractiune, atunci P1 si I2 se afla in stare de recidiva iar evadarea si I2 se afla in concurs.

Recidiva postexecutorieExista recidiva postexecutorie atunci cand dupa executarea sau considerarea ca executata a unei pedepse cu inchisoarea mai mare de un an sau a DV aplicata pentru o infractiune intentionata sau praeterintentionata, cel in cauza savarseste inainte de reabilitare ori inainte de implinirea termenului de reabilitare o noua infractiune intentionata sau praeterint pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare sau egala cu un an sau DV. Conditii de existenta La termenul 1 sunt aceleasi conditii ca la recidiva postcondamnatorie, in plus fiind conditia ca pedeapsa sa fi fost executata sau considerata ca executata. La termenul doi raman conditiile de la recidiva postcondamnatorie. In plus noua infractiune sa fie savarsita inainte de a interveni reabilitarea sa de a se fi implinit termenul de reabilitare pentru prima condamnare. Tratamentul sanctionar

12


Opereaza pe limitele legale de pedeapsa de la termenul 2 si consta in majorarea obligatorie cu jumatate a acestora. Daca la termenul doi avem concurs se aplica mai intai recidiva si apoi concursul. daca avem si recidiva postcondamnatorie si postexecutorie atunci se aplica mai intai recidiva postexecutorie. Ordinea este : recidiva postexecutorie, concurs si recidiva postcondamnatorie.

Pluralitate intermediaraDupa o condamnare definitiva si inainte de executarea sau considerarea ca executata a pedepsei se savarseste o noua infractiune fara sa fie indeplinite conditiile recidivei.Sanctionare - potrivit regulilor de la concurs. Daca avem pluralitate si concurs se aplica mai intai pluralitatea. - interpretare per a contrario a art 43 alin 2.

Seminar

1. S-a retinut ca inculpatul x aflat in curtea scolii a agresat 3 colege lovindu-le pe fiecare cate o data cu palma peste fata. Pt ce va raspunde acesta? - concurs omogen formal - avem unitate de actiune alcatuite din mai multe acte de executare. 2. In fapt inculpatul x a profitat de faptul ca victima y era singura acasa si prin utilizarea fortei a obligat-o la consumarea a 3 raporturi sexuale la cateva minute unul de celalalt. Prima instanta l-a condamnat pt 3 infr de viol in concurs. Inculpatul declara apel aratand ca e vb de o unitate de rezolutie infractionala astfel ca trebuia retinuta o unitate legala de infractiune sub forma infractiunii continuate. Ce trebuie sa decida instanta de apel ? - unitate naturala colectiva.

Concurs cu conexitate etiologica – ordinea este - rezolutie infractionala pt infract mijloc, rezolutia infractionala pt infract scop, comitere infr mijloc , comitere infr mijloc. Primele pot fi inversate. Nu e necesara ca rezolutia privind infractiunii scop sa fie anterioara rezolutiei infractiunii mijloc. Trebuie ca rezolutia privind infr scop sa fie anterioara comiterii infr mijloc.3. Inculpatul a fost condamnat la 2 pedepse de cate 3 ani fiecare pt infractiuni comise in luna octombrie 2013. Instanta i-a aplicat inculpatului printr-o hotarare din ianuarie 2014 pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare. Printr-o alta hotarare acelasi inculpat a fost condamnat la doua pedepse una de 1 an inchisoare si alta de 4 ani pt savarsirea a doua infract concurente cu primele, infractiuni comise in luna ianuarie si februarie 2014. Pt aceste ultime infractiuni instanta i-a aplicat pedepasa rezultanta de 4 ani si 3 luni. Inculpatul solicita contopirea pedepselor rezultante de 3 ani si de 4 ani si 3 l intrucat toate pedepsele sunt aplicate pt infractiuni concurente. Cum va proceda instanta? Daca cel putin una este pe ncp atunci totul se sanctioneaza potrivit ncp chiar daca s-au facut pe vcp contopiri partiale ( dispozitie tranzitorie) Pb e de 4 ani. R e de 6 ani si 4 luni.

13


4. In fapt, inculpatul aflat in executarea unei pedepse de 2 ani pt o infractiune de furt ( hotarare definitiva la 20 febr 2014) comite o alta infractiune de furt in penitenciar la data de 20 febr 2014. Cum se calculeaza pedepasa rezultanta la data de 20 mai 2014. Se merge pe restul ramas neexecutat la momentul comiterii celei de-a doua infractiuni. Se aduna cele doua pedepse. Apoi se scade ceea ce s-a executat de la momentul savarsirii si pana la data contopirii. 5. Speta de mai sus dar inculpatul mai comite o ucidere din culpa in data de 28 februarie 2014. Art 43 alin 2 - P1' la care se aduna (P2 in concurs cu P3 care e din culpa. Se scade ce a ramas de executat de la data comiterii primei infractiuni.

Curs 5

___Pluralitatea de faptuitori___Ipoteza in care o fapta prevazuta de legea penala e comisa de doua sau mai multe persoane impreuna. Avem trei forme: naturala sau necesara, constituita sau legala si ocazionala sau participatia penala. 1. Pluralitatea naturala - ipoteza in care participarea mai multor persoane la comiterea faptei este impusa de natura faptei (fapta nu poate fi comisa de o singura persoana). Ex-incaierarea, incest, bigamia. Fiecare persoana care savarseste acte de executare la o infractiune caracterizata de pluralitate naturala va raspunde in calitate de autor distinct la propria sa fapta. Nu e necesar ca fiecare persoana sa fie condamnata pt fapta. E posibil ca o persoana sa comita fapta fara forma de vinovatie tipica ssu in prezenta unei cauze de neimputabilitate. De ex daca in cazul bigamiei persoana nu stie ca cealalta este casatorita va comite fapta din culpa care nu e sanctionata. Sau in cazul incestului daca o parte nu are 14 ani, lui nu ii putem imputa fapta.2. Pluralitatea constituita sau legala - textul de lege/norma de incriminare din partea speciala sau dintr-o lege speciala prevede in mod expres ca act de executare conduite ca: initierea ssu constituirea sau aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unei structuri/entitati care are ca obiectiv savarsirea de infractiuni pe viitor. - art 367 (constituirea unui grup infractional organizat - grupul structurat format din trei sau mai multe persoane constituit pt o anumita perioada si care actioneaza coordonat pt a comite doua sau mai multe infractiuni). Fiecare persoana care participa la constituirea grupului va raspunde distinct ca autor pt savarsirea infractiunii respective. Poate exista o situatie in care fapta poate fi comisa doar ce o persoana, daca faci dovada ca el a incercat initierea grupului ( mai greu in practica). 3. Pluralitatea ocazionala - participatia penala - art 46,52. - desemneaza ipoteza cand doua sau mai multe persoane actionand in baza unei legaturi subiective, participa cu acte materiale sau intelectuale la savarsirea unei infractiuni fara ca participarea lor sa fie impusa datorita continutului natural sau legal al faptei comise. Conditiile de existenta

14


A. Existenta a doua sau mai multe persoane care comit o fapta prevazuta de legea penala: autor, coautori, instigatori si complici. B. Existenta unei legaturi subiective intre persoane - legatura subiectiva reprezinta intelegerea/hotararea persoanelor de a savarsi impreuna o infractiune. Momentul stabilirii legaturii subiective este extrem de important, identificarea lui corecta facand diferenta intre existenta unei forme de participatie vs infractiune distincta respectiv in cadrul participatiei. Participatia penala poate interveni maxim pana la momentul comiterii faptei - momentul stabilirii legaturii subiective trebuie sa fie obligatoriu fie anterior savarsirii faptei fie maxim concomitent cu savarsirea faptei de catre autor sau coautor. Un caz rar este situatia in care legatura subiectiva este unilaterala care poate sa provina doar de la complicenu de la autor. De ex in situatia in care vrei sa furi subiectele din birou si cineva lasa fara sa stii tu usa descuita. Actele de ajutor ulterioare savarsirii faptei si care nu sunt consecutive unei legaturi subiective anterioare sau concomitente cu fapta nu vor fi incadrate ca forme de participatie ci ca infractiuni distincte de sine statatoare. C. Persoanele sa contribuie la savarsirea faptei cu acte materiale sau intelectuale - identificarea obiectiva a contributiei participantului este vitala deoarece duce la stabilirea formei de participatie. Acte materiale comit autorul sau coautorii respectiv complicele material. Actele intelectuale le vor comite instigatorii si respectiv complicii intelectuali. D. Toti participantii savarsesc aceeasi fapta - pentru toti participantii incadrarea juridica o va urma pe cea a autorului sau a coautorilor - participatia nu e o infractiune distincta ci doar un mod de comitere a infractiunii. Spre ex am o infractiune de simpla repetare - si B va fi complice.Prima ipoteza - autorul comite primul act material. Pt A fapta va fi contraventie si pt complice va fi tot contraventie. A doua ipoteza - autorul este la al 7 lea act in doua luni - fapta deja este infractiune. B il ajuta la un singur act. B va comite o infractiune stiind ca isi aduce contributia la comiterea unei infractiuni ( daca B nu stia ca autorul este la al 7 lea act va fi contraventie pt el - subtilitatea sta in eroare) . In a treia ipoteza, autorul este la primul act si complicele este la al 7 lea - pt autor va fi contraventie, iar pt complice va fi tot o contraventie. De ex am un complice pentru 3 persoane care ii ajuta sa comita fiecare cate o infractiuni fara ca autorii sa se cunoasca intre ei. El va raspunde pentru complicitate la savarsirea fiecarei fapte, in concurs si nu complicitate in forma continuata.

5. Participarea mai multor persoane sa nu fie impusa/ceruta de continutul natural sau legal al infr savarsite Participatia nu este de principiu compatibila in toate formele cu infr caracterizate de pluralitate naturala, respectiv constituita

A. PLURALITATEA NATURALA Nu e posibil coautoratul, in schimb e posibila instigarea sau complicitatea

15


Ex: Complicitate la incest, instigare la incaierare

B. PLURALITATE CONSTITUITANu e posibila nicio forma de participatie, deoarece legiuitorul in art 367 (1) regl ca act de executare actiuni sau inactiuni care prin natura lor ar fi instigare(initiere) sau complicitate (sprijinire sau aderare).

AUTORUL – art 46(1) = persoana care comite nemijlocit fapta prevazuta de legea penala; persoana care comite actul de executar din structura normei de incriminare

Ex: omor – uciderea, viol – actul sexual de penetrare vaginala etc., furt – luarea

- Poate comite fapta cu intentie, cand vom avea participatie proprie sau comite fapta din culpa sau in prezenta unei cauze de neimputabilitate, cand vom avea participatie improprie

- Autor (el singur), Autorat (el cu altii)

COAUTORII – art 46(2) (noutate pt ca e reglementata, oricum era acceptata unanim) = pers care impreuna savarsesc in mod nemijlocit aceeasi fapta prevazuta de legea penala.

a) Aspectul Legaturii subiectiveAceasta poate fi stabilita intre coautori anterior mom savarsirii faptei sau concomitent cu sav faptei b) Aspectul laturii obiective - e necesar ca fiecare coautor sa participe cu acte de executare (contributia lui obiectiva!!)- nu e necesar pt a fi in prezenta coautoratului ca actul de executare al fiecaruia in parte sa produca rezultatul (toti 3 incearca ca il omoare, fac acte de executare iar victima moare de la cutitul in inima, oricum toti sunt coautori, nu conteaza cine a dat lovituraletala)- tot e respectata conditia coautorilor si daca actele de executare individuale nu puteau sa produca rezultatul (ex: 20 de persoane incep sa il taie cu lame pe Nitu )Specificul coautoratului la infr complexa

Vom fi coautori la infr complexa, chiar daca am comis act de executare doar la una din infr absorbite, daca se poate stabili legatura subiectiva intre ei. Ex talhariea 233: furt + violente. X comite sustragerea, Y comite lovirea.

Violul: pana in 2000 = rap sexual prin constrangere. – Nu se poate coautorat (doctrina) Nitu: Se putea oricum! A = rap seual, B = lovire victima Acum: zice si textul, are constructia de la infr complexa: actul de penetrare vaginala, anala, bucala – oricum se poate in coautorat daca demonstram o legatura subiectiva

16


Categorii care nu pot fi comise in coautorat1. Infr in pluralitate naturala sau constituita2. Infr cu autor unic: evadare, dezertare – obligatie strict personala 3. Infr omisive in ipotezele in care, de asemenea, autorul incalca obligatii personale = infr omisiva proprie (la omisivele improprii e posibil coautoratul – ex omorul comis in concret printr-o omisiune intr-o pozitie de garant – parintii care nu hranesc copilul si el moare) ex: nedenuntarea – textul legii impune obligatia*4. Infr din culpa: (doctrina spune ca teoretic se poate dar practica spune ca e imposibil sa identifici legatura subiectiva) exemplul cu cei 2 munctitori care vor sa scoata pe un geam o grinda si o scapa si omoara un pieton

INSTIGAREA – art 47 CP -Instigatorul este persoana care cu intentie determina o alta persoana sa treaca la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.-Este posibila la absolut toate infr cu exceptia celor care sunt caracterizate de pluralitate constituita

Momentul stabilirii legaturii subiective intre instigator si A/CoA- I ii da A ideea! Daca A deja are ideea, el va di complice intelectual eventual.

Deci leg sub trebuie sa apara anterior luarii hotararii de catre autor!

Curs 6

Complicele - persoana care cu intentie ajuta sau inlesneste in orice mod la comiterea faptei de catre o alta persoana. Este complice si persoana care promite anterior sau concomitent cu savarsirea faptei ca va tainui bunurile provenite din savarsirea faptei sau ca il va favoriza pe autor/coautori. Dupa caracterul actelor distingem intre acte materiale si acte intelectuale. dupa semnificatia juridica a actelor distingem intre acte licite si acte ilicite. Ca regula, actul de complicitate nu e necesar sa fie in sine ilicit, el de regula este licit. 1. Complicitatea materiala - forma de complicitate ce exemplificativ se comite prin procurare de catre complice a instrumentelor, mijloacelor necesare pt comiterea faptei prin inlaturarea obstacolelor, piedicilor, care s-ar putea ivi in calea autorului/coautorilor, respectiv prin ajutarea acestora in orice alt mod. Complicitatea materiala prin procurarea, oferirea de instrumente, arme, metode, mijloace apare daca avem doua conditii cumulative: A. Instrumentul ( in sens larg) sa fie remis efectiv autorului/coautorilor ( pus la dispozitia)B. Instrumentul sa fie utilizat efectiv la comiterea faptei. Daca a doua conditie nu e indeplinita devine complicitate intelectuala prin intarirea hotararii.2. Complicitatea intelectuala se realizeaza prin intarirea hotararii infractionale deja luate a

17


autorului/coaut, materializata in cazul concret prin incurajari, simpla prezenta/asistenta la locul si in timpul comiterii faptei sau prin promisiuni anterioare sau concomitente cu savarsirea faptei de tainuire sau favorizare. Complicitatea prin promisiuni anterioare de tainuire sau favorizare - tainuirea sau favorizarea sunt doua infract distincte reglementate la 269,270 cp. Promisiunea anterioara sau maxim concomitenta cu savarsirea faptei - complicitate intelectuala. Daca e ulterioara atunci nu mai vorbim de complicitate, ci de savarsirea infractiunilor distincte. Chiar daca ulterior complicele nu isi mai respecta promisiunea ramane tot complicitate intelectuala. Forma de complicitate se stabileste pana la momentul savarsirii faptei. Ril 2/2008 - diferente intre tainuire, favorizare.

Diferente intre complicitate intelectuala si instigare - distinctia intre ele se realizeaza in functie de momentul stabilirii legaturii subiective intre participantul secundar ( instigatorul sau complicele) si autorul sau coautorii. Legatura subiectiva la complicitate intelectuala apare dupa momentul luarii hotararii de catre autor. In schimb daca apare inainte de luarea hotararii atunci discutam despre instigare. La instigare efectul este de determinare, de convingere a autorului, de insuflare catre aut/coaut sa ia rezolutia infractionala. De cealalta parte, la complicitate, efectul va consta in intarirea rezolutiei deja adoptate. Diferente intre complicitatea intelectuala si complicitatea negativa ( a nu se confunda cu complicitatea prin inactiune). Complicitatea negativa desemneaza ipoteza in care un tert asista la comiterea faptei de catre autor sau de catre coautori fara sa existe o legatura subiectiva intre acestia. Distinctia intre cele doua este ca la complicitatea intelectuala avem legatura subiectiva ( stabilita anterior sau concomitent), iar la complicitatea negativa nu exista legatura subiectiva. Complicitatea negativa nu e niciodata participatie! Complicitatea negativa va putea fi sanctionata in masura in care corespunde unei infractiuni distincte. Spre ex - nedenuntarea 266 cp, omisiunea sesizarii 267 etc.

Sanctionarea participatiei - 49 cp. Toti participantii ( coautori, instigatori si complici) se sanctioneaza cu pedepasa prevazuta de lege pentru autor. Exista sistemul parificarii pedepsei caci indiferent de forma de participatie sanctiunea prevazuta de lege va fi aceeasi. La individualizarea pedepsei, pe langa criteriile generale din art 74 se va tine seama si de contributia fiecarui participant la savarsirea faptei. Pornind de aici practica a inventat o ierarhie a formelor de participatie ( ierarhie formala) - 1. Coautorii 2. Instigatorii si 3. Complicii. Aceasta este o ierarhie formala care valorifica gravitatea teoretica a contributiei la savarsirea faptei. In cazul concret insa, nimic nu impiedica instantabsa aplice o pedeapsa mai grava spre ex, complicelui. Ierarhia formelor de participatie e utilizata fara exceptie pentru retinerea formei de participatie finala: formele de participatie au caracter absorbant. Ex - o persoana instiga si apoi si ajuta la savarsirea faptei ca si complice - el va fi numai instigator. Eventual poti sa tii cont la individualizarea pedepsei.

18


Circumstantele - art 50 cpSunt anumite imprejurari care privesc fapta sau persoana si care pot influenta raspunderea penala in sensul atenuarii sau agravarii acesteia. Aceste imprejurari pot privi fapta sau persoana. Clasificare: 1. Reale - acele imprejurari care au legatura cu fapta comisa, adica privesc: actiunea sau inactiunea, urmarea, modul, mijloacele de comitere, metodele, timpul, locul etc. Ele sunt imprejurari care privesc orice element obiectiv ce prezinta relevanta in raport de fapta. Ex - furt in timpul noptii, prin efractie, de trei sau mai mule persoane impreuna, cauzele justificative. Tot la aceasta categorie se incadreaza acele imprejurarincare privesc subiectul pasiv: neputinta victimei de a se apara, imposibilitatea acesteia de a reactiona, varsta mica a acesteia, o calitate a acesteia ( infirma, cu handicap psihic). 2. Personale: ele privesc persoana.A. Subiective - sunt imprejurari ce privesc pozitia sau starea psihica a unui participant si care pot conduce la inlaturarea raspunderii penale, respectiv la agravarea sau atenuarea acesteia ( excesul neimputabil este o circumstanta subiectiva, pruncuciderea, intentia repentina, premeditarea). B. De individualizare - imprejurari care privesc calitati ale unui participant ce sunt expres prevazute de lege si care au aptitudinea de a se rasfrange asupra altor participanti in masua in care sunt cunoscute sau prevazute. Ex - sunt primar si primesc bani ca sa comit un act ilegal. Dar cineva ma instiga - comit instigare la luare de mita pt ca pot sa prevad ca autorul va comite o luare de mita. Ex 2 - la delapidare - poti sa fii complice, instigator la delapidare dar ca sa fii coautor trebuie sa ai si tu calitatea de functionar public pentru a comite delapidare. Persoana care in mod normal ar fi coautor devine complice msterial ( o opinie). O alta opinie spune ca cealalta persoana va fi autor la furt ( opinie prof).Efectele circumstantelorCircumstantele reale se rasfrang asupra tuturor participantilor in masura in care au fost cunoscute sau prevazute. Circumstantele subiective nu se rasfrang niciodata asupra participantilor. Pentru a putea fi retinute si la alti participanti trebuie sa putem constata in cazul fiecarui participant in parte ca sunt indeplinite conditiile necesare pentru a retine circumstanta. Ex - la pruncucidere numai mama poate avea acea stare de tulburare. Cauza de nepedepsire in materia participatiei - art 51Nu se va sanctiona participantul daca inainte de descoperirea faptei denunta savarsirea faptei astfel incat consumarea sa poata sa fie impiedicata respectiv impiedica el insusi consumarea faptei. A disparut instigarea neurmata de executare!! Conditiile cumulative ca sa intervina cauza de nepedepsire:1. Sa avem un act de executare inceput - ne trebuie cel putin o tentativa2. Sa existe o actiune de impiedicare a savarsirii faptei ( fie denuntarea la autoritati, fie impiedicarea personala).

19


3. Actiunea de impiedicare sa intervina inainte de descoperirea faptei. Participantul care impiedica savarsirea infractiunii nu va fi pedepsit pentru tentativa dar va raspunde daca pana in momentul interventiei sunt intrunite elementele unei alte infractiuni. Art 51 - circumstanta personala subiectiva. Participatia improprie desemneaza ipoteza in care instigatorul si/sau complicele actioneaza cu intentie iar persoana care comite actul de executare actioneaza din culpa sau fara vinovatie ( actioneaza neimputabil). Cel care beneficiaza de o cauza de neimputabilitate va fi achitat dar instigatorii si complicii vor raspunde pt rezultatul efectiv produs, cu intentie. Culpa - autorul va raspunde pt fapta din culpa daca e incriminata si ceilalti raspund ca si instigatori/complici pt infractiunea comisa cu intentie. Ncp - a introdus si situatia in care un coautor actioneaza cu intentie si altul din culpa sau neimputabil - rationamentul e la fel ca cel de mai sus.

Curs 7

___Sanctiunile de drept penal___Pedepsele, masurile educative si masurile de siguranta.Pedepsele sunt de trei feluri ( persoana fizica) - principale, complementare, accesorii. Pedepsele principale: detentiunea pe viata, inchisoarea si amenda. 1. DV - presupune privarea de libertate a condamnatului in principiu pentru tot restul vietii acestuia. Exista si ipoteze de exceptie in care executarea dv se termina inainte de terminarea vietii. Prima ipoteza e legata de varsta condamnatului - cand implineste 65 de ani, dv poate fi inlocuita cu pedepasa inchisorii pe timp de 30 de ani. Partea executata se scade din cei 30 de ani. Diferenta fata de cp - inlocuirea este facultativa. O a doua ipoteza este liberarea conditionata. DV nu se aplica atunci cand persoana condamnata implinise 65 de ani la momentul hotararii de condamnare. In locul ei se aplica pedeapsa inchisorii de 30 de ani. 2. Inchisoarea - privarea de libertate pe o perioada determinata. Are doua categorii de limite - generale ( minim general de 15 zile iar maximul general este de 30 de ani). Niciodata o pedeapsa cu inchisoarea nu poate fi stabilita si aplicata in afara acestor limite. Intre aceste limite se situeaza limitele speciale ( cele prevazute in norma de incriminare). 3. Amenda - suma de bani pe care condamnatul trebuie sa o plateasca statului. Sistemul de aplicare este sistemul zilelor amenda. Suma pe care condamnatul o are de plata se obtine din combinarea a doua elemente: Sa este produsul dintre numarul Za si suma corespunzatoare unei Za. Instanta mai intai stabileste nr zilelor amenda, sa stabileasca cutantumul unei zile amenda si sa inmulteasca. Numarul zilelor amenda este relativ determinat. Avem limite generale si limite speciale. Limitele generale sunt 30 de zile si 500 de zile ca si maxim general. Limitele speciale - nu se gasesc in norma de incriminare. Ele se determina potrivit dispoz art 61 alin 4 in functie de pedeapsa inchisorii

20


prevazuta de norma de incriminare. Daca in norma de incriminare avem doar amenda atunci ca limite avem intre 60-180 Za. Daca in norma avem o pedeapsa cu inchisoarea de pana la 2 ani atunci limitele vor fi intre 120-240 Za. Daca avem inchisoarea mai mare de 2 ani atunci limitele sunt intre 180-300 Za. ( se are in vedere maximul special). Daca prin comiterea faptei s-a avut in vedere obtinerea unui folos patrimonial, nr Za se poate majora cu 1/3. Cuantumul unei Za are limite relativ determinate si suma este cuprinsa intre 10 si 500 de lei. Instanta stabileste suma in functie de situatia materiala a condamnatului si de numarul si amploarea obligatiilor de intretinere pe care condamnatul le are fata de alte persoane. Amenda care insoteste pedeapsa inchisorii: atunci cand prin savarsirea infractiunii s-a urmarit obtinerea unui folos patrimonial, pe langa pedeapsa inchisorii instanta poate aplica si o amenda. Sistemul stabilirii amenzii este acelasi dar criteriile sunt diferite. Nr Za se determina tot potrivit algoritmului dar raportarea nu se mai face la inchisoarea prevazuta de lege ci la inchisoarea concret aplicata. De asemenea, o Za se calculeaza tinand seama de folosul material obtinut sau urmarit. Executarea pedepsei amenzii Modalitatea principala este plata acestei sume. Plata trebuie facuta in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. Daca condamnatul nu dispune de resursele necesare, poate solicita esalonarea pe o perioada de pana la 2 ani. O alta modalitate este munca neremunerata in folosul comunitatii. Ea opereaza cand din motive neimputabile acestuia, el nu dispune de resursele necesare pt a plati amenda. Motive neimputabile - trebuie inteles ca excluzand reaua-credinta. Chiar daca starea de insolvabilitate ii este imputabila nu trebuie sa existe rea-credinta. Daca aceasta conditie este indeplinita, la cererea condamnatului sau la sesizarea judecatorului delegat cu executarea se poate stabili ca amenda sa se execute in aceasta modalitate. Nu pot sa dispun aceasta modalitate daca nu exista consimtamantul condamnatului. Daca nu isi da consimtamantul - rea-credinta - executarea amenzii se inlocuieste cu inchisoarea. Daca se dispune aceasta modalitate nu avem de-a face cu o inlocuire a amenzii cu munca in folosul comunitatii ( pt ca e o modalitate de plata). Persoana condamnata se poate libera oricand de munca in folosul comunitatii platind amenda. Inlocuirea - o Za este egala cu o zi de munca in folosul comunitatii. O zi de munca este egala cu 2 ore de munca efectiva pe zi. Munca in folosul comunitatii se presteaza de principiu in institutii publice sau in cadrul unor persoane juridice de drept privat - societati comerciale care au concesionat un serviciu public. Zilele de munca in folosul comunitatii se inlocuiesc cu inchisoarea daca pe parcurs el savarseste o noua infractiune. Daca nu plateste cu rea-credinta atunci se inlocuieste cu inchisoarea ( are de unde sa plateasca amenda dar nu doreste acest lucru). De cand am facut inlocuirea el nu se poate exonera platind amenda. Pedepsele complementare Avem 3 pedepse complementare: interzicerea unor drepturi, degradarea militara si publicarea hotararii de condamnare. 1. Degradarea militara - pierderea gradului militar si a dreptului de a purta uniforma. Se executa la

21


data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. Aceasta degradare este totala, adica el ajunge la nivelul de soldat ( nu e pierdere a unui grad). Pedepasa se poate aplica obligatoriu sau facultativ. Este obligatorie in caz de DV sau de pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 10 ani si este facultativa daca pedeapsa aplicata este inchisoarea intre 5 si 10 ani iar infractiunea este una intentionata. Degradarea este definitiva in sensul ca eventuala dezincrimnare, amnistie nu duc la dobandirea automata a gradului militar pierdut. 2. Publicarea hotararii de condamnare - este o pedeapsa noua. Publicarea se face pe cheltuiala condamnatului. Se face o singura data intr-un cotidian central sau local. Nu se publica in intregime ci un extras in forma stabilita de instanta - fapta savarsita, sanctiunea aplicata. Aceasta pedeapsa este intotdeauna facultativa. Se poate in forma electronica dar trebuie sa fie ziar. Daca nu se respecta aceasta pedeapsa fapta e infractiune de sine statatoare - 288 cp - neexecutarea unei sanctiuni penale.

Seminar

1. Inculpatul x i-a vazut pe coinculpatii y si z care loveau victima. In aceste conditii le-a strigat sa dea pe ea ca trebuie invatata minte. Pentru ce va raspunde inculpatul x tinand cont de faptul ca victima a avut nevoie de 90 de zile de ingrijiri medicale. X raspunde pentru complicitate intelectuala la loviri sau alte violente - art 193 - maxim 90 de zile de ingrijiri medicale. In speta avem o legatura subiectiva unilaterala - dinspre participant inspre coautori ( doar in acest caz se poate vb despre existenta participatiei. Daca legatura subiectiva unilaterala este de la autor inspre 'participant' atunci nu putem vb despre existenta participatiei penale). 2. Care este diferenta dpdv al leg subiective intre instigare si complicitate intelectuala - instigare - inainte sa se ia hotararea, complicitate - dupa ce ia hotararea. 3. Inculpatii A si B au fost condamnati in calitate de coautori iar inculpatul C in calitate de complice la infractiunea de distrugere. Instanta a retinut ca cei trei inculpati au patruns intr-o seara pe terenul partii vatamate si sub pretextul ca este terenul lor A si B au taiat 600 de butuci de vita de vie. Inculpatul C nu a taiat niciun butuc ci doar a stat si s-a uitat cum ceilalti comit fapta. C declara apel motivand ca a comis doar un act de complicitate negativa care nu se pedepseste. - complicitate intelectuala pentru ca era noate, datorita relatiilor dintre ei si nr de butuci taiati. Din aceleasi elemente se deduce si faptul ca nu se afla nici in eroare. 4. Inculpatul A i-a convins pe inculpatii B si C sa jefuiasca impreuna o casa de amanet. In acest scop A si-a cumparat un pistol la plata caruia au contribuit cu bani B si C. De asemenea B si C au confectionat trei cagule iar intr-o seara din luna ianuarie s-au deplasat la casa de amanet. Aici A a amenintat patronul cu arma iar B si C au sustras mai multe bunuri. Pentru ce vor raspunde inculpatii? Coautori la infractiunea de talharie. A este instigator si complice material. Toti comit acte de executare. A ramane coautor dar se va tine seama la individualizarea pedepsei despre faptul ca a fost si instigator si complice.

22


5. Inculpatii X si Y s-au inteles sa sustraga bunuri din buzunarele calatorilor din autobuz. In acest scop dupa ce au urcat in autobuz X s-a pozitionat langa victima iar Y in spatele lui X. Profitand de aglomeratie X i-a sustras victimei portofelul din buzunarul hainei pe care imediat i l-a transmis lui Y. La statia urmatoare ambii au coborat cu bunul asupra lui Y. X este autor. Y este complice material. Interventia persoanei a avut loc dupa consumarea faptei. O interventie ulterioara poate fi ori complicitate ori tainuire in functie de momentul in care a existat legatura subiectiva. Furtul s-a consumat in momentul in care bunul a fost luat si actul de luare a fost finalizat in momentul in care bunul a fost la X.6. Au fost spete in practica in care mai multe persoane aplica diverse lovituri asupra unei victime. Se face raport de autopsie si sunt posibile doua variante - niciuna din lovituri nu putea duce la moarte dar impreuna au dus, sau numai o sg lovitura a fost mortala, restul nu. In acest caz este coautorat sau numai complicitate ? S-a ajuns la concluzia ca este coautorat deoarece conjugate au dus la rezultat. Coautorat este si daca una singura a condus la deces deoarece si ceilalti au contribuit cu acte de executare. 7. Inculpatii A B si C si-au propus sa sustraga un autoturism. In acest scop s-au deplasat intr-o parcare unde C a urcat la volan pornind motorul cu o cheie mincinoasa, iar dupa ce a si b au urcat pe bancheta din spate a deplasat autoturismul pana in satul in care locuiau toti. Incurajati de succesul lor, in cea de-a doua noapte cei trei inculpati au hotarat din nou sa sustraga un autoturism. In acest scop, s-au deplasat in aceeasi parcare dar, observand ca in zona patruleaza un echipaj de politie, pt a nu face zgomot, au scos autoturismul din viteza si l-au impins cca 300 m dupa care c a urcat din nou la volan iar a si b pe bancheta din spate, C conducand pana la domiciliul sau. Pentru prima seara - C este autor si restul sunt complici. In a doua seara luarea bunului se face prin impingere si atunci toti trei sunt coautori.

Curs 8

Interzicerea unor drepturi - continut similar cu pedeapsa accesorie.

Pedeapsa complementara Pedeapsa accesorieAmbele presupun interzicerea pe o anumita durata a exercitarii drepturilor prevazute de art. 66 CPAmbele, in caz de neexecutare, pot conduce la retinerea unei infractiuni de sine statatoare (art. 288 CP)Ambele se leaga de o pedeapsa principalInsoteste o pedeapsa cu inchisoarea sau cu amenda

Insoteste o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau cu inchisoarea

23


Se dispune pe o durata intre 1 si 5 ani Are aproximativ aceeasi durata ca si pedeapsa principal. Uneori poate avea durata mai mare, alteori mai mica. Acest lucru depinde de momentul la care pedeapsa principala se pune in executare. Daca inculpatul a fost judecat in stare de libertate, pedeapsa accesorie se executa de la ramanerea definitiva a hotararii. Insa, uneori, dureaza cateva zile din momentul ramanerii definitive si pana la incarcerarea efectiva. Pedeapsa accesorie dureaza mai putin decat pedeapsa principala in situatiile in care condamnatul a fost judecat in stare de arest preventiv. In aceasta situatie se deduce din pedeapsa principala, partea executata in stare de arest preventiv, dar in arest prev nu se executa pedepsele accesorii.

Se executa ca regula dupa executarea pedepsei accesorii, dupa executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale. Prin exceptie, atunci cand nu avem pedeapsa accesorie ea se poate executa mai devreme (ex – cand pedeapsa principala este amenda) – pedeapsa complementara de executa de la condamnarea definitiva. Alta exceptie – in caz de suspendare a executarii pedepsei principale, pentru ca pe durata termenului de incercare, cum pedeapsa principala e suspendata, se suspenda si pedeapsa accesorie si atunci opereaza pedeapsa complementara.

Se executa de la ramanerea definitive a hotararii de condamnare pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale

Mod de operare – se poate dispune obligatoriu sau facultativ. Este obligatorie atunci cand legea o prevede in mod expres (de regula se regaseste in norma de incriminare, uneori in partea generala – la inlocuirea detentiunii pe viata cu inchisoarea). Este facultativa atunci cand legea nu prevede obligativitatea ei, dar instanta apreciaza ca este necesara completarea pedepsei principale cu aceasta sanctiune.

1. Daca pedeapsa principala este inchisoarea, pedeapsa accesorie preia in mod automat continutul pedepsei complementare dispusa de instant. Daca instanta e obligate sa dispuna o pedeapsa complementara, si aplicarea pedepsei accesorii va fi obligatorie. 2. In cazul detentiunii pe viata, nu mai avem pedepse complementare, nu mai exista continuitate. Legiuitorul a prevazut in mod explicit la art. 65 alin. 2. Streteanu crede ca e obligatorie aplicarea unei pedepse accesorii.

Individualizarea pedepsei.

24


A. Individualizarea judiciara - instanta stabileste o pedeapsa concreta. Criteriile generale de individualizare a pedepsei: in art 74. Instanta mai trebuie sa tina seama de cauzele care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala. Exista doua categorii de imprejurari - cauze de atenuare sau de agravare si circumstantele atenuante sau agravante.

1. Cauzele - institutii de sine statatoare care isi produc efectele asupra limitelor de pedeapsa. Cauzele de agravare: recidiva, concursul, infractiunea continuata. Cauzele de atenuare - tentativa, judecata in caz de recunoastere a vinovatiei.2. Circumstantele - susceptibile de clasificare in raport de mai multe criterii. Dupa efecte : atenuante si agravante. In functie de modul in care opereaza: legale ( prevazute expres si limitativ de legiuitor si sunt obligatorii de catre instanta) si cele judiciare (prevazute exemplificativ de lege, de regula, si a caror retinere este facultativa pt instanta). In functie de momentul la care intervin: - anterioare savarasirii faptei- concomitente -ulterioare.In functie de sfera de incidenta distingem intre circumstante generale ( prevazute in partea generala si au vocatie de aplicare pt un numar nedeterminat de infractiuni) si speciale (prevazute pt o anumita infractiune sau pt o anumita categorie de infractiuni). Circumstantele atenuante legale: in numar de 4.

A. Starea de provocare: se retine atunci cand infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, provocare realizata prin violenta, atingere grava adusa demnitatii sau alta actiune ilicita grava.

Actul provocator - conditii:- sa imbrace forma prevazuta de lege - sa constea fie intr-o violenta ( acte de violenta fizica) , intr-o atingere grava adusa demnitatii ( de ex insulta, calomnie chiar daca nu mai sunt incriminate), fie o alta actiune ilicita grava ( orice alta fapta prevazuta sau nu de legea penala care are o anumita gravitate). - sa fie savarsit cu intentie sau sa fie perceput ca fiind intentionat de catre cel provocat. - sa determine o stare de puternica tulburare sau emotie. ( intentie repentina).

Conditiile ripostei: - sa constea intr-o infractiune intentionata sau praeterintentionata.- riposta trebuie sa se indrepte impotriva provocatorului. - sa provina de la victima directa a actului provocator sau de la o persoana legata de aceasta. - sa fie savarsita sub imperiul starii de tulburare sau emotie. Aceasta conditie limiteaza temporal domeniul de incidenta - trb un interval relativ scurt intre actul provocator si riposta.

B. Depasirea limitelor legitimei aparari: toate conditiile atacului, toate conditiile apararii cu exceptia proportionalitatii. In plus este necesar ca depasirea proportionalitatii sa se fi realizat in absenta unei stari de tulburare sau temere. Aceasta depasire poate fi intentionata.

25


C. Depasirea limitelor starii de necesitate: aceleasi conditii ale starii de pericol si aceleasi conditii ale salvarii mai putin proportionalitatea. In plus trebuie ca persoana care a comis actiunea de salvare sa isi fi dat seama de caracterul disproportional al reactiei sale.

D. Introdusa prin LPA - repararea integrala a prejudiciului material cauzat prin infractiune. (doar prejudicii materiale). Este necesar ca persoana in cauza sa nu fi beneficiat de aceasta circumstanta in 5 ani anteriori comiterii faptei (cei 5 ani se raporteaza de la momentul aplicarii primei pedepse – condamnare definitiva).

Circumstante atenuante judiciare – (sunt 2 in ncp – exemplificative)a) eforturile depuse de infractor pentru inlaturarea/diminuarea consecintelor infractiunii – poate opera la orice infractiune si nu implica o reparare intergrala a prejudiciului, in masura in care cel in cauza dovedeste buna credinta. Nu e limitata la prejudiciul material (se poate si in caz de repunere in situatia anterioara, prejudiciu moral etc.)b) imprejurari legate de fapta comisa care diminueaza gravitatea infractiunii sau periculozitatea infractorului – este vorba despre imprejurari legate de fapta nu de persoana inculpatului. Nu se va putea retine buna conduit pana la comiterea faptei. Nu se va putea retine nici coduita ulterioara. De asemenea nu pot sa retin nici imprejurarile legate de situatia materiala a inculpatului.

Efectele circumstantelor atenuante – identice atat in cazul circumstantelor legale cat si in cazul celor judiciare. Limitele de pedeapsa se reduc cu 1/3. In cazul DV se aplica pedeapsa cu inchisoarea de la 10-20 ani.

Curs 9Circumstantele agravante 1. Art 77 savarsirea faptei de 3 sau mai multe persoane impreuna. Se numara toti faptuitorii concomitenti ( autorul, coautorii si complicii concomitenti). In legatura cu notiunea de concomitenta - ncp este obligatoriu, alternativa si temporala. Ea nu se va retine niciodata la pluralitatea constituita! ( deoarece prin ea insasi trebuie sa fie 3 sau mai multe persoane, ea e valorificata deja ca element constitutiv) - a se vedea art 377. La pluralitate naturala - in cazul incaierarii nu se poate retine, la altele da. Circumstanta e compatibila cu pluralitatea naturala dar nu cu acele infractiuni cum ar fi incaierarea la care numarul mare de persoane este valorificat la element constitutiv. 2. Savarsirea infractiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la tratamente degradante. Prin cruzimi - prima conditie - provocarea de suferinte vadit inutile victimei ce nu erau necesare pt consumarea faptei. A doua conditie - starnirea unui sentiment de oroare tertilor. Este o circumstanta reala.

26


Supunerea victimei la tratamente inumane - victima sa fie supusa la un tratament inuman si sa existe provocarea unui sentiment de oroare. 3. Savarsirea infract prin metode sau mijloace de natura sa puna in pericol alte persoane sau alte bunuri. Aceste mijloace, metode trebuie sa aiba potential de a periclita alte persoane/alte bunuri decat cele vizate de faptuitor initial. Nu trebuie sa fie puse in pericol ci ca instrumentul avea potentialitatea de a pune in pericol. Este o circumstanta reala. 4. Savarsirea infractiunii de catre un major daca fapta a fost comisa cu un minor. - nu conteaza varsta minorului. Nu conteaza forma de participatie a minorului la comiterea faptei. Aceasta circumstanta nu se retine niciodata minorului. Este o circumstanta reala. 5. Savars infractiunii profitand de starea de vadita vulnerabilitate a persoanei vatamate datorita varstei, sanatatii, unei infirmitati etc. Trebuie sa existe o stare de vadita vulnerabilitate a victimei si trebuie ca infractorul sa profite de aceasta vulnerabilitate cand comite fapta. Este o circumstanta reala. 6. Savars infractiunii in stare de intoxicatie voluntara cu alcool sau alte substante, cand starea a fost provocata in vederea comiterii infractiunii. - existenta unei stari de intoxicatie totale sau partiale, dar obligatoriu voluntare- starea sa fie indusa in vederea comiterii infractiunii. Circumstanta personala subiectiva7. Savars infract de o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate, de starea de asediu sau de starea de urgenta. 8. Savarsirea infract pt motive legate de rasa, etnie etc. Circumstanta personala subiectiva.Efectele circumstantelor agravante Efectul de agravare este facultativ. Efectul de agravare este unic indiferent de numarul circumstantelor agravante retinute.La pedeapsa inchisorii, efectul consta in posibilitatea adaugarii unui spor de pana la 2 ani inchisoare, daca maximul special este insuficient, dar acest spor nu poate depasi 1/3 din maximul special. La pedeapsa amenzii, daca maximul special e insuficient se poate adauga un spor de pana la 1/3 din maxim. Concursul intre cauze de atenuare si cauze de agravare a pedepsei. (1) tentativa, circumstantele atenuante, cauzele speciale de reducere a pedepsei.(2) recidiva postexecutorie, circumstante agravante,, continuata, pluralitate intermediara, concurs, recidiva ( recidiva postcondamnatorie)Tentativa, circ atenuante, cauze speciale de atenuare, recidiva postexecutorie, circ agravante, continuata, concurs, recidiva postcondamnatorie. Modalitati de individualizare a executarii pedepsei. Pasul 1 - instanta poate sa - nu stabileasca pedeapsa si renunta la aplicarea pedepsei.- sa stabileasca pedeapsa si (pasul 2) ori sa aplice pedeapsa (sa il condamne) ori sa amane aplicarea

27


pedepsei. Pasul 3 - in cazul condamnarii instanta poate sa dispuna executarea in penitenciar sau sa dispuna suspendarea sub supraveghere.

1. Renuntarea la aplicarea pedepsei- improprie denumirea, in realitate ar trebui sa fie renuntarea la stabilirea pedepsei- reprezinta solutia procesuala dispusa de instanta dupa ce constata comiterea infractiunii de catre un major, constand in renuntarea la stabilirea pedepsei inchisorii sau amenzii, daca se ajunge la concluzia ca aplicarea unui avertisment este suficienta, nefiind oportuna aplicarea pedepsei.

I. Conditii cu privire la infractiune - gravitate redusa a infractiunii ( criterii de avut in vedere: natura si intinderea urmari, mijloacele folosite, modul si imprejurarile concrete, respectiv mobilul sau scopul infractional) - pedeapsa prev de lege sa fie amenda sau inchisoarea de cel mult 5 ani. Obs: in caz de concurs, renuntarea se poate dispune daca in raport de toate infractiunile sunt intrunite conditiile legale. II. Conditii cu privire la persoana - inexistenta unei condamnari anterioare ( cu exceptia condamnarilor pt fapte dezincriminate, amnistiate, pt care a intervenit reabilitarea sau s-a implinit termenul de reabilitare).- instanta se raporteaza la persoana infractorului, conduita sa anterior savarsirii faptei, eforturile sale pt diminuarea/inlaturarea consecintelor faptei si la posibilitatile generale de reindreptare.- sa nu se mai fi dispus renuntarea la pedeapsa in ultimii 2 ani anteriori savarsirii prezentei infractiuni. - infractorul sa nu se fi sustras de la urmarire si judecata/sa nu fi incercat zadarnicirea adevarului etc. Efectele - instanta va aplica un avertisment care consta in prezentarea motivelor care au dus la solutie, respectiv va contine o atentionare a infractorului asupra consecintelor faptei sale, daca pe viitor va mai comite infractiuni-renuntarea nu atrage decaderi, interdictii, incapacitati.- nu produce efecte asupra masurilor de sigurantansi asupra obligatiilor civile stabilite prin hotarare.Anularea renuntarii:- persoana fata de care s-a dispus renuntarea a comis anterior ramanerii definitive a hotararii de renuntare o alta infractiune-noua infractiune sa fie descoperita in termen de 2 ani de la ramanerea definitiva a hotararii de renuntare- pt noua infractiune sa se stabileasca o pedeapsa chiar dupa expirarea termenului de 2 ani.

28


Curs 10

Amanare Suspendare

Definitie modalitatea de individualizare judiciara ulterioara stabilirii

pedepsei ce consta in amanarea aplicarii acesteia pe

o durata determinate

modalitatea de individualizare a exec pedepsei ulterioara

aplicarii acesteia constand in suspendarea exec pedepsei sub

supraveghere pe durata unui termen stabilit de instant

Conditii cu privire la

fapta/infractiune

1.pedeapsa stabilita de instanta sa fiende cel mult doi ani, inclusiv in caz de concurs. 2.Maximul prevazut de lege pt infract comisa sa fie mai mic de 7 ani.

pedeapsa aplicata, inclusiv in cazul concursului este inchisoarea de cel mult 3 ani.Suspendarea nu poate opera daca discutam doar de pedeapsa amenzii.Pedeapsa sa nu fi fost initial amanata iar apoi sa fi fost revocata.

Conditii cu privire la

infractor

nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii. ( exceptie: faptele dezincriminate, amnistiate, pt care a intervenit reabilitarea sau s-a implinit termenul de rrabilitareIn raport de pers infractorului, de conduita sa anterioara, de eforturile sale pt inlaturarea sau diminuarea consecintelor faptei precum si din orice alte elemente privind posibilitatile de reindrrptare ale persoanei instanta considera ca este oportuna masura.Cond comuna - infract nu s-a sustras de la urmarire sau de la

infractorul sa nu fi fost condamnat anterior la ped inchusorii mai mare de 1 an. Exceptie - yoate de la amanare plus condamnarile pt faptele din culpa.infractorul si-a dat acordul pt a presta munca neremunerata in folosul comunitatiiAceleasi criterii

29


judecata, nu a incercat zadarnicirea aflarii adevarului etc.

Termenul de supraveghere 2 ani 2-4 ani dar nu poate fi mai mic decat durata pedepsei aplicate

Amenda care insoteste inchisoarea

Amenda va fi si ea amanata Amenda se executa

Masuri de supraveghere Prevazute expres de lege, nefiind la latitudinea instantei

La fel

Obligatiile de supraveghere toate sunt facultative pt instantaUna din oblig este prestarea muncii neremunerate in folosul comunitatiiComun - tb sa isi execute oblig civile cu cel tarziu trei luni inainte de exprirarea termenului de supraveghere

mai putine dar cel putin una trebuie impuse obligatoriuApare distinct pt ca e intot obligatorie (este de esenta suspendarii sub suprav)

Efectele nu se aplica pedeapsa. Din hot de amanare nu rezulta decaderi, interdictii sau incapacitati. Nu va fi necesar sa intervina reabilitarea. Efect comun - nu produc efecte pe masurile de siguranta sip e obligatiile civile

pedeapsa desi aplocata nunse pune in executare efectiv, fiind suspendata. La finele termenului de supraveghere ( daca nu se revoca, anuleaza susp etc) se consid executata pedeapsa.

Revocarea obligatorii: comiterea unei infractiuni intentionate/praeterint in termenul de incercare, descoperita in termen. Neindeplinirea obligatiilor civile pana la expirarea termenului de supraveghere. Nu isi respecta cu rea cred masurile sau obligatiile de supraveghere.Facultativ - comiterea unei infract din culpa descoperite in

obligatorie : raman cele de la amanre plus nu a platit amenda

care insoteste inchisoarea

30


termen (comuna).

Efectele revocarii pt sav unei noi infractiuni - se identifica forma de pluralitate de infract - concursul

recidiva postcondamn sau pluralitate intermediara

Anularea se desc in termenul de supraveghere o noua infrqctiune sav anterior dispunerii amanarii.Pt noua infract trb sa se aplice o pedeapsa cu inchisoarea, chiar si dupa expirarea termenului de supraveghere. Poate fi orice forma de pluralitate. Poate fi recidiva daca infract descoperita reprezinta termenul 1. In caz de concurs, daca rezultanta indeplin cond pedeapsa ar putea fi amanata caz in care termenulnde supraveghere s-ar calcula de la data primei hotarari de amanare

aceleasi conditiiDaca rezultanta obt pt concurs sau plural intermediara indeplin cond legale, instanta poate dispune suspendarea executarii rezultantei

Masurile de siguranta sunt sanctiuni de drept prnal ce urmaresc inlaturarea unri stari de pericol

si preintampinarea comiterii pe viitor de fapte prevazute de legea penala. 1. Obligarea la tratament medical - se dispune pt consum cronic de alcool sau stupefiante si impune un tratament ambulatoriu.- facultativa pt instanta, ea fiind reglementata ca obligatorie doar in cazuri speciale. Spre ex art 353. In caz de nerespectare instanta va dispune internarea medicala. 2. Internarea medicala - masura privativa de libertate ce se dispune in caz de boli psihice, boli infectio-contagioase sau in cazul unor consumatori cronici de alcool sau substante psihoactive. - durata nedeterminata pana la ameliorare, insanatosire etc. E posibila inlocuirea masurii cu tratamentul medical la cererea persoanei sau a procurorului. Nerespectarea masurii e infractiune distincta ca sustragere sau de neexecutare a sanct penale.3. Interzicerea unor functii sau profesii - se dispune pe fondul comiterii unei fapte prev de legea

31


penala datorita bolii, varstei, nepregatirii, incapacitatii etc. La cererea persoanei, masura care se ia pe o durata nedeterminata, poate fi revocata dupa trecerea a cel putin unui an daca au disparut temeiurile ce au justificat dispunerea masurii. O noua cerere se poate face dupa inca un an. 4. Confiscarea si confiscarea extinsa - Confiscarea speciala - trecerea in patrimoniul statului a unor bunuri aflate in stransa legatura cu comiterea unei fapte prevazute de legea penala. A. Bunuri prod prin savarsirea faptei - iau nastere prin savarsirea fapteiB. Bunuri folosite in orice mod la comiterea faptei sau au fost destinate sa fie folosite la savarsirea faptei. C. Bunuri folosite imediat dupa comiterea faptei pt a asigura scaparea faptuitorului sau a pastra bunul, folosului etc. D. Bunuri date pt a determina comiterea faptei sau pt a-l rasplati pe faptuitor. E. Bunuri dobandite prin savarsirea faptei daca nu sunt restituite persoanei vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia.F. Bunuri a caror detinere este interzisa de legea penala.

Curs 11

Confiscarea extinsa - masura de siguranta care presupune scoaterea din patrimoniul condamnatului a unor bunuri a caror dobandire pare a fi fost realizata din activitati infractionale. Conditii in care opereaza: - persoana sa fie condamnata pt una din infractiunile prevazute de art 112 ind. 1. - infract comisa sa fie de natura sa-i procure condamnatului un folos material. Nu este nevoie ca acest folos sa fi fost obtinut efectiv. - infract sa fie de o anumita gravitate - ped prevazuta de lege sa fie de cel putin 4 ani. - bunurile obtinute intr-o perioada de 5 ani anterioare emiterii actului de sesizare a instantei trebuie sa depaseasca in mod vadit veniturile licite ale persoanei respective. - instanta este convinsa ca bunurile obtinute in perioada mentionata provin din activitati infractionale de natura celor prevazute in lista din art. 112. Confiscarea poate opera in natura sau prin echivalent. Masurile educative - sanctiuni principale aplicabile minorilor care raspund penal. Ncp - minorului care nu raspunde penal nu i se pot aplica decat masuri educative. A. Masuri privativeB. Masuri neprivative- reprezinta regula. Putem aplica o masura privativa in doua situatii: daca vorbim despre o infractiune grava pt care legea prevede pedeapsa detent pe viata sau inchisoarea de cel putin 7 ani ( nu e oblig sa ii aplic) si atunci cand minorul a mai savarsit anterior o infractiune pt care s-a aplicat deja anterior

32


comiterii noii fapte o masura neprivativa de libertate care a fost pusa in executare. Daca masura nu fusese pusa in executare pana la mom comiterii noii infractiuni, nu se aplica masura privativa. Masurile neprivative:

1. Stagiul de formare civica - pe o perioada de pana la 4 luni si presupune participarea minorului la un stagiu cu caracter teoretic sau aplicativ, menit sa il constientizeze cu privire la fapta savarsita si la consecintele viitoare ale unei asemenea fapte. Stagiul se deruleaza pe baza unei programe aprobate de ministerul justitiei si min educatiei nationale. Se efectueaza intr-o institutie stabilita de consilierul de probatiune. Cuantificarea in ore a acestei durate se face luand in calcul un numar de 8 ore pe luna. 2. Supravegherea - se dispune pe o perioada intre 2-6 luni si presupune suprav activitatii minorului de catre parinti, naturali sau adoptivi, tutore, sau alta persoana de incredere. 3. Consemnarea la sfarsit de saptamana - presupune obligatia minorului de a ramane la domiciliu sau resedinta, incepand cu ora 0 a zilei de sambata si pana la ora de 24 a zilei de duminica. Durata - intre 4 si 12 weekenduri stabilite de instanta. In mod normal se dispune pe weekenduri consecutive. Supravegherea executarii acestei masuri se face de catre o persoana majora imprruna cu care locuieste minorul. Poate parasi domiciliu pt a participa la anumite activitati aprobate de instanta. 4. Asistarea zilnica - pe o perioada de la 3-6 luni. Presupune o supraveghere activa a minorului. I se impune un program, i se stabilesc activitatile. Programul se stabileste in acord cu majorul care exercita supravegherea. In caz de neintelegere - instanta. Pe perioada masurilor neprivative instanta poate sa ii impuna minorului respectarea unor obligatii. Aceste masuri sunt executabile de la mom ramanerii definitive a hotararii mai putin de la litera a care incepe de cand este cursul disponibil, si pana la executarea masurii educative. De la executarea acestor obligatii consilierul poate dispune derogari, sa ii incuviinteze pe maxim 5 zile exceptarea de la aceasta obligatie, pt motive temeinice lasate la aprecierea consilierului de probatiune. Pe durata exec masurii educative consilierul poate sa ii incuviinteze parasirea tarii pe maxim 30 de zile. Perioada se include in durata masurii educative. Daca minorul nu respecta o masura educativa - instanta poate prelungi durata masurii educative fara a depasi maximul prevazut de lege pt aceasta. Instanta mai poate inlocuin masura cu alta mai severa. Inlocuirea nu tb obligatoriu sa se faca cu urmatoarea masura mai severa. Se poate sjunge si la aplicarea unei masuri privative de libertate - internarea intr-uj centru educativ - in doua situatii: atunci cand nici dupa prelungire/inlocuire minorul nu respecta masura educativa sau atuncincand initial a fost dispusa asistarea zilnica pe durata maxima. Masurile privative1. Internarea intr-un centru educativ - pe o perioada de la 1-3 sni2. Internarea intr-un centru de detentie - 2-5 ani, de regula. Prin exceptie, cand pt infract sav legea prevede pedeapsa DV sau inchisoarea de cel putin 20 de ani, durata internarii va fi de la 5-15. Minorul va fi pus in libertate la durata expirarii duratei masuri. De asemenea, in situatia in care

33


minorul nu a implinit 18 ani si a executat jumatate din durata masurii, masura privativa poate fi inlocuita cu asistarea zilnica pe maxim sase luni. Daca a implinit 18 ani si a executata cel putin jumatate din masura, se dispune liberarea din centrul educativ sau centrul de detentie. Ele se dispun tinand seama de conduita lui. Minorul are si obligatiile prev de art 121. Impunerea acestor obligatii nu mai e facultativa. Instanta nu e obligata sa le impuna pe toate. Obligatiile dureaza pana la implinirea duratei masurii educative. Daca dupa liberare/inlocuire minorul comite o noua infract sau nu respecta aceste obligatii, instanta va revoca liberarea/inlocuirea. Efectele revocarii difera in fctnde cauza care a deterkinat revocarea - daca nu respecta obligatiile se reia executarea masurii privative de libertate. Daca savarseste o noua infrqctiune, fie ramane in executarea masurii privativative dispuse initial, care poate fi prelungita spre maxim, fie se va dispune masura educativa mai severa, daca initial fusese aplicata cea mai putin severa. Masurile privative pot fi executate intr-un penitenciar in doua ipoteze: atunci cand la data pronuntariihotararii prin care s-a dispus masura, cel in cauza implinise 18 ani. A doua ipoteza- in cursul exec implineste 18 ani, iar comportamentul sau exercita o influenta negativw asupra celorlalti.

CURS 12

Minor + concurs de infracțiuni: APLICARE GLOBALĂ.

În cazul în care minorul săvârșește un concurs de infr, nu se aplică sis. de sancț ca pt majori la pedepse, pt că aici nu avem pedepse, în plus nici nu se aplică măcar algoritmul de la majori, ci pentru întregul concurs se stab și se aplic, într-o singură etapă, o singură măsură educativă.Exemplu: I1, I2, I3 = asistare zilnică pe 4 luni. Mai apoi, I1 e dezincriminată, dar nu se știe dacă ea a dus sau nu la asistarea zilnică, motiv pentru care judecătorul o ia de la zero, motiv pentru care REindividualizează între cele 2 infracțiuni rămase.DECI aplicăm osingură Măsură educativă pentru tot concursul, iar dacă apar cauze de nepedepsire, atunci reindividualizăm de la zero între infracțiunile rămase. Cu toate astea, judecătorul poate să mențină cele 4 luni, în pofida faptului că o infracțiune ”s-a scos”.

Pentru fiecare măs educativă, legiuitorul stab o durată, iar aceste limite pentru fiecare măsură educativă sunt în egală măsură ȘI limite generale ȘI limite speciale,

adică ele nu pot fi depășite niciodată. Prin urmare, cauzele pe care le știm NU produc efecte în sensul coborârii sub limitele speciale, ci efectul lor se produce tot în interiorul acestor limite.Exemplu: asistare zilnică – limite: 3-6 luni. Fapta a rămas în tentativă, dar nu reducem, ci îi dăm tot în intervalul ăla, însă mă voi duce cu individualizarea mai înspre 3. La fel, dacă am circumstanțe

34


atenuante, nu reduc cu 1/3, ci aplicăm măsura mai înspre minim. SAU, dacă am astfel de cauze, putem să schimbăm chiar măsura, gen: dacă era faptă consumată, îi dădeam aisstare zilnic, dar, așa, dacă e tenativă, îi dau doar supraveghere.

Dacă minorul săv mai multe infr, dintre care unele în minoritate, altele când, între timp, a devenit major.

Evident, pentru faptele din minoritate nu putem aplica decât măsuri educative, privative/nu, iar pentru faptele de după +18, doar pedepse.Exemplu: i1, i2, i3, i4 – dintre care 1+2=minor, iar 3+4=majorAșadar, aplicăm o singură măs educativă pentru 1+2. Pentru 3+4 aplică regimul general de la concursul de infracțiuni (contopim în cdț concursului P3 cu P4). Dacă la concurs nu făceam contopiri separate, aici fix aia facem. Așadar, la final, avem o măsură educativă și o pedeapsă rezultantă.Art 129 alin 2 NCP – dacă avem o pedeapsă și o măsură educativă neprivativă de libertate, se execută doar pedeapsa, deci operează absorbția.

- Dacă ambele sancțiuni sunt privative de libertate = se aplică pedeapsa, la care se POATE adăuga un spor, având o durată de cel puțin ¼ din durata măsurii educative (deci poate fi chair un spor cu durata egală a măsurii educative).

Cum dozăm acest spor, pentru a nu sancționa mai grav minorul decât majorul ?! deoarece ”cel puțin ¼” = putem chair să îi dăm în întregime totalul măsurii. Deci trb avută în edere care ar fi situația unui major în situația respectivă, astfel încât să n use ajungă ca minorul să aibă o soară mai grea decât un major care ar fi comis aceleași fapte.

- Dacă pedeapsa = DPV, evident, se aplică doar ea, deci nu mai ai la ce da spor din măsura educativă.

- Dacă am o măsură educativă privativă de libertate și o pedeapsă Neprivativă (amenda), se execută măsura educativă, care POATE fi prelungită cu cel mult 6 luni, FĂRĂ a depăși însă maximul acesteia.

PERSOANELE JURIDICE

DPDV sistematizării noii reglementări, în Noul Cod s-a preferat sistematizarea în sensul de a se consacra un titlu distinct, care regrupează toate textele cu privire la răspunderea PJ.Art 135 alin 2 – imunitatea instituțiilor publice NU mai privește decât infracțiunile săv în exercitarea activității care nu face obiectul domeniului privat.

Așadar, dacă pe vechiul cod Banca Națională nu răspundea penal pentru orice ar fi făcut, acum ea nu răsp doar pentru infr săv în exercitarea activității care nu face obiectul domeniului privat.

35


Exemplu: dacă B.N.R comite o infr cu privire la emiterea de monede, nu răsp pentru că nu face ob domeniului privat, însă dacă ea comite o dare de mită cu privire la o operațiune de zugrăvire, atunci da, ea răspunde penal.Art 240 din legea 187/2012 - în aplicarea dispozițiilor art 135 NCP, în sensul legii penale, prin ”autorități publice” = doar cele reglementate explicit în C.R.(^^ nu se cere la examen!!)

PEDEPSELE – aplicabile PJ- 2 categorii de pedepse:

I. Pedepse principale (de fapt, e doar una)II. Pedepse complementre

!! nu avem pedepse accesorii, pentru c[ ele se leagă de o pedeapsă privativă de închisoare, ori PJ nu are așa ceva

I. Pedepse principale PJ = una singur = Pedeapsa amenenzii

Ca la PF, ea se aplică pe baza sistemului zilelor amendă. Avem același mecanism ca la PF. Practic, amenda o obținem din înmulțitrea celor doi faptori. Limitele însă, nici pentru zilele amendă, nici pentru suma aferentă unei zile, sunt, evident, mai amre. Astfel, pentru zile amendă, limitele generale sunt: 30 zile – 600 zile, iar suma corespunzătoare unei zile amendă = 100 lei – 5.000 lei.Art 137 alin 4 – vezi cod.Facultativ, dacă s-a urmărit obț unui folos material, idem PF, atunci se pot majora limitele cu 1/3.Suma corespunzătoare unei zile amendă:

dacă e vb de o PJ cu scop lucrativ = cifra de afaceri, iar dacă e o PJ FĂRĂ scop lucrativ = activul patrimonial.

Dacă la PF aveam ca modalitate de exeutare fie prin plată, fie prin muncă în folosul comunități, ori, dacă nu, înlocuirea amenzii cu pedeapsa închisorii, la PJ avem doar executare prin plată efectivă. Evident, dacă nu se poate așa, se poate trece la executare silită. Idem PF, ȘI PJ poate obține o eșalonare a plății, care se poate întinde până la 2 ani.

II. PEDEPSE COMPLEMENTARE ale PJ

Pot fi dispuse cumulativ, excepție fiind dizolvarea, căci odată aplicată ea, nu mai ai la ce cumula o altă pedeapsă.Spre deosebire de PF, unde aveam doar 3 pedepse complementare, aici avem mai multe, adică 6 la nr, deci dublu la nr.

1) DIZOLVAREA – cea mai gravă, deci mai severă decât pedeapsa principală = particularitate a ped complementare la PJ!! Se dispune în cdț foarte restrictive – 3 ipoteze:

a. Atunci când PJ a fost creată în scopul săvârșirii de infracțiuni.

(scop nedeclarat, evident, căci cel declarat trebuie să fie în concordanță cu legea);

36


totuși, nu e nevoie ca toți fondatorii să fi urmărit acest scop, unii pot fi chiar de bună-credință. Aici vorbim de infracțiuni intenționate.b. Obiectul de activitate a fost deturnat în vederea comiterii de infracțiuni, iar pedeapsa prev

de lege pentru infracțiunea care a atras condamnarea este închisoarea mai mare de 3 ani(Max Sp).

și aici vorbim tot de infracțiuni intenționate.Această deturnare nu e neapărată nevoie să fie una totală, ci e suficient ca, în parte, scopul să fi fost deturnat.”deturnare” = atunci când activitățile principale sunt legate de comiterea de infracțiuni, iar îna cest timp continuă să facă activități legale, de regulă utilizate pe post de paravan pentru cele de deturnare. De regulă asta se reflectă în venituri, în cifra de afaceri.

c. Situația în care s-au dispus ALTE pedepse complementare, iar acestea nu au fost executate cu rea-credință.

!! în toate cele 3 ipoteze, de la a-c, deturnarea este obligatorie, NU este lăsată la aprecierea instanței, deci judecătorul TREBUIE să dispună sancțiunea dizolvării !!

2) Suspendarea activității PJ.

Sancțiune temporarăDispusă pe o perioadă între 3 luni – 3 ani, durată determinată.Sancțiunea nu presupune în mod necesar o suspendare a întregii activități, dar instanța poate dispune și doar suspendarea doar a uneia sau a unora dinte activitățile PJÎn funcție de ce alegem activitatea/activităților ce urmează să fie suspendate – în funcție de legătura lor cu săvârșirea infracțiunii.Se poate aplica și pentru infracțiuni din culpă ?! DA.

Ipoteză tot pentru sancționarea nerespectării unei alte pedepse complementare: Suspendarea se dispune atunci când instanța a aplicat sancțiunea publicării hotărârii de condamnare, iar PJ nu a executat această sancțiune. – aici avem o înlocuire graduală: dispun publicarea, PJ refuză, înlocuiesc cu suspendarea de 3 luni, PJ persistă în refuz, așa că apoi dispun dizolvarea.Aceste pedepse (suspendare/dizolvare) nu pot fi aplicate instituțiilor publice (în general, fără nicio distincție între ele!!)De asemenea, suspendarea/dizolvarea NU pot fi aplicate:

1. Partidelor politice2. Sindicatelor3. Organizațiilor patronale4. Cultelor religioase5. Organizațiilor aparținând minorităților naționale(!)

37


6. PJ care-și desfășoară activitatea în domeniul presei. (pentru a nu se ajunge la cenzură)

3) Închiderea unor puncte de lucru aparținând PJ

Tot o pedeapsă temporalăIdem limite: 3 luni – 3 ani.Idem – alegerea punctelor de lucru trebuie să fie în legătură cu activitatea prin care s-a săv infracțiunea.Închiderea unui punct de lucru = nu înseamnă o închidere fizică, ci, e fapt, înseamnă interdicția de a exercita în acel punct de lucru activitatea care a condus la săv infracțiunii. Prin urmare, această sancț nu înseamnă scoaterea din circuitul economic al firmei a spațiului respectiv, căci spațiul se poate folosi la orice altceva decât activitatea prin care s-a săv infracțiunea inițială.Operează in personam ! (NU in rem). Așadar, dacă spațiul e al lui X, dar îl închiriază lui Y,acesta din urmă poate să exercite chiar activitatea pentru care X a fost sancționat inițial cu închiderea punctului de lucru. Așadar, deși sancționat cu 3), X are posibilitatea să vândă/închirieze spațiul altcuiva. Așa, practic, interdicția rămâne fără obiect, prin înstrăinarea spațiului.Pentru fapte intenționate, dar și pentru fapte din culpă.LIMITARE cu privire la sfera persoanelor față de care se poate lua această măsură, căci trebuie să fie vorba de o persoană CU scop lucrativ.NU se aplică PJ fără scp lucrativ.NU se aplică PJ care activează în domeniul presei.

4) Interzicerea de a participa la achiziții publice.

Tot o ped pe o durată determinată: 1-3 ani.Această ped, odată aplicată, produce efecte NUMAI pentru viitor, ceea ce înseamnă că PJ nu mai poate participa pe viitor la astfel de proceduri, dar dispunerea sancțiunii nu afectează contractele de achiziții publice aflate în curs de executare. Totuși, PJ nu poate să încheie acte adiționale, care să prelungească valabilitatea acestor contracte.De asemenea, PJ vizată de această interdicție poate să apară ca SUBcontractor în contracte de achiziții publice. Exemplu: X obține contract de achiziție publică, iar PJ subcontractează de la X, deci respectă interdicția.Sancțiunea nu vizează decât persoanele care ar urma să participe cu ofere. Așadar, ca instituție publică, nu îi aplic asta UBB. Exemplu: Universitatea cumpără un vagon de hîrtie. Nu Universitatea e vizată de sancțiune, ci eventualul ofertant, care vine și spune cu cât ar fi dispus să livreze vagonul de hârtie către Universitate.

5) Plasarea sub supraveghere judiciară.

Tot o pedeapsă cu caracter temporar

38


Tot pe o perioadă determinată: 1-3 ani.Pedeapsa presupune desemnarea de către instanță a unui mandatar judiciar, care are ca atribuții supravegherea modului în care se desfășoară activitatea ce a condus la săvârșirea infracțiunii. Rațiune: prevenire de noi infracțiuni.Atribuții de observator, deci nu are autoritate, nu ia decizii, nu poate interveni în activitatea firmei.Fără drept de vot, poate participa la toate ședințele firmei și fără a putea să exercite atribute de autritate. Dacă e împiedicat să-și exercite atribuțiile, sesizează instanța, care înlcuiește 5) cu dizolvarea.Obligația păstrării confidențialității datelor.Activitate remunerată, iar palta se face de către PJ respectivă, deși a fost numit de instanță.Pedeapsă întotdeauna facultativă.Instanța are în vedere, la aplicarea ei, și natura infracțiunii.

6) Publicarea sau afișarea hotărârii decondamnare.

Perioada de afișare e între 1-3 luni. Idem publicare.Spre deosebire de PF, unde avem doar publicare, aici avem ȘI afișare.Are loc la sediul sau la punctele de lucru ale PJ.Dacă afișul dispare, PJ are obligația de a-l înlocui în termen de 24 de ore.Nu se afișează toată hot, ci un extras di ncare rezultă starea de fapt și sancțiunile aplicate.Dacă vorbim de publicare, ea se paote face nu doar într-un ziar, ca la PF, ci ȘI prin mijloace de comunicare electronică. Ex: pe site-ul firmei, la loc vizibil ! perioadele în care, din motive tehnice, se scap din perioada dată de instanță. Când se repară site-ul, perioada reîncepe să curgă. Judecătorul delegat mai verifică din când în când dacă sancț e respectată.Idem, dacă nu respectă, aplicăm suspendare pe 3 luni, dacă nici atunci, aplicăm dizolvare.

Curs 13In ceea ce priveste efectul cauzelor de atenuare si agravare, ca regula, se aplica dispozitiile referitoare la pedeapsa amenzii pe care le avem la persoana fizica. Prin exceptie, la recidiva, in cazul persoanelor fizice, nu putem avea amenda la ambele termene. La persoana juridica nu avem un plafon al amenzii, ci trebuie doar ca infractiunile sa fie intentionate. Sanctionarea recidiveiLa rec postexecutorie – la fel ca la persoana fizica – majorarea cu ½ a limitelor de pedeapsa.La recidiva postcondamnatorie, algoritmul de sanctionare presupune parcurgerea a trei pasi. Intr-o prima etapa, limitele prevazute pentru I2 se majoreaza cu ½. In a doua etapa, intre aceste limite stabilim P2. Apoi, se calculeaza pedeapsa rezultanta care este P1 + P2. Se aplica practic cumulat tratamentul de la recidiva postcondamnatorie si postexecutorie.

39


Transferul raspunderii in caz de reorganizarePot sa angajez raspunderea unei societati daca aceasta a fuzionat cu alta societate? A+B=C. A si C sunt subiecti de drept diferiti. Sau, sa zicem ca A se divizeaza si o parte de desprinde, se formeaza societatea B si in A raman doar o mica parte din activitati. Interesul nu e sa dizolv pe A ci societatea B care a preluat activitatile lui A. Porniind de la o decizie a Curtii de Casatie Franceze care decidea ca, “in absenta unei prevederi legale, principiul caracterului personal nu permite angajarea raspunderii societatii formate prin fuziunea. Per a contrario, in prezenta unei prevederi explicite, se poate”. Art. 151 NCP – in caz de fuziune, raspunderea penala se va angaja in sarcina pers juridice create prin fuziune. Daca discutam despre o absorbtie, va raspunde pers juridica absorbanta, (spre exemplu A a savarsit infractiunea si vine B care absoarbe pe A. Pot sa urmaresc penal societatea B. In caz de divizare, pot sa angajez raspunderea in sarcina persoanelor care au fost create prin divizare sau care au dobandit fractiuni din patrimoniul persoanei divizate (in exemplul de mai sus, pot sa urmaresc persoana juridica B. As putea sa urmaresc si ce a mai ramas din societatea A dar s-ar putea sa nu mai am interes deoarece tot activul patrimonial si toate lichiditatile au fost preluate de B). Atunci cand decid impotriva cui ma indrept trebuie sa am in vedere unde s-a dus activul patrimonial, unde s-a dus activitatea care a ocazionat savarsirea infractiunii. De ex, daca am o divizare care nu e absolut fictiva, s-au impartit activitatile, patrimoniul, si constat ca activitatea in exercitarea careia s-a comis infractiunea, era soc B, atunci nu are rost sa o interzic fata de societatea A.

Cauze care inlatura raspunderea penala

4 astfel de cauze – amnistia, prescriptia raspunderii penale, lipsa sau retragerea plangerii prealabile, impacarea ( pe vechiul cod se vorbea despre impacarea partilor. In noua reglementare nu se impaca partile, ci se impaca inculpatul cu persoana vatamata).

Amnistia – un act de clementa adoptat prin lege de catre parlament, prin care se inlatura raspunderea penala pentru fapta comisa. Asa cum am mentionat, amnistia este prin esenta ei o lege de aplicare retroactiva. Ea nu poate privi decat fapte comise anterior intrarii ei in vigoare.

Clasificari ale amnistiei: in functie de momentul interventiei legii de amnistie distingem intre amnistia antecondamnatorie si amnistia postcondamnatorie. Amnistia antecondamnatorie – intervine dupa savarsirea infractiunii, dar inainte de condamnarea definitiva.

Efectele amnistiei antecondamnatorie – inlatura rasunderea penala pentru fapta comisa. Procesul penal inceteaza, nemaifiind posibila pronuntarea unei hotarari de condamnare. Este

40


totusi posibil ca inculpatul sa ceara continuarea procesului penal – de ex, daca stie ca nu a savarsit infractiunea are tot interesul sa se constate acest lucru printr-o hotarare. Formuland cerere de continuare el nu pierde beneficiul amnistiei. Daca de ex, la sf procesului se constata ca e nevinovat se va pronunta o hot de achitare. Daca nu, se da efect amnistiei.

Nu impiedica dispunerea unor masuri de siguranta, cu exceptia masurilor care se pot dispune doar pe langa o condamnare – confiscarea extinsa. Amnistia postcondamnatorie – intervine dupa ramanerea definitiva a hotararii de

condamnare. Efectele amnistiei postcondamnatorii – daca pedepsele nu au fost puse in executare, nu

se vor mai pune in executare. Daca au fost puse executare, ea va inceta de indata. Nu conduce la o repunere in situatia anterioara. Asta inseamna ca, de ex, amenda platita

nu se restituie, bunurile confiscate nu se restituie. Nu se pune problema de continuarea procesului penal la cerere deoarece procesul s-a finalizat.

Efecte – nu produce efecte asupra masurilor de siguranta. Nici macar asupra celor care se dispun doar pe langa o condamnare.

Daca una din infractiunile amnistiate a facut parte dintr-un concurs de infractiuni, atunci concursul de recalculeaza si se elimina pedeapsa pentru infractiunea amnistiata si se recontopesc cele care au mai ramas. Daca legea de amnistie intervine dupa executarea pedepsei, amnistia inlatura unele din consecintele care decurg din hotararea de condamnare, cum e, spre exemplu, retinerea starii de recidiva.

Prescriptia raspunderii penale – corespunde aproximativ prescriptiei dreptului la actiune din civil. Statul, ca si „creditor” al obligatiei de a raspunde penal, ramane in pasivitate si nu face nimic pentru a-l trage la raspundere pe inculpat.

Prescriptia raspunderii penale este o institutie care inlatura raspunderea penala pentru fapta comisa daca faptuitorul nu a fost tras la raspundere intr-un anumit interval de timp de la savarsirea infractiunii. Ne intereseaza doua elemente – termenul de prescriptie si momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie.Termenele de prescriptie se calculeaza in functie de pedeapsa legala pentru infractiunea savarsita. Ped prevazuta de lege – maximul special. In penal nu exista un termen de general de prescriptie.

Curgerea termenului de prescriptie – din momentul savarsirii infractiunii. Cu durata de consumare, continua, continuata, momentul savarsirii este momentul epuizarii. O particularitate avem la infractiunea progresiva. In cazul ei, termenul de prescriptie curge de la momentul actiunii, dar durata lui se calculeaza in functie de ultima, de cea mai grava incadrare juridica retinuta.

41


Regula speciala privind momentul din care incepe sa curga termenul de prescriptie . – in cazul infractiunii contra libertatii sexuale atunci cand victima este un minor. In cazul lor, termenul de prescriptie nu curge de la momentul comiterii infractiunii ci curge de la momentul in care minorul implineste varsta de 18 ani. Este o dispozitie noua in codul penal.

TERMENUL DE PRESCRIPȚIE - susceptibil de întreruperi și suspendări. - Dacă prescripția sancționează o pasivitate a creditorului, trb ca o eventuală întrerupere a

prescripției să fie legată de această ieșire din pasivitate.- MOTIVUL ÎNTRERUPERII = efectuarea unui act de procedură în cauza respectivă.

Ex: audiere martori, luare declarație suspectului, se ia o măsură preventivă etc.

Suspendarea cursului prescripției poate cunoaște cauze diferite și în fcț de aceasta => Suspendare de drept vs. Suspendare de fapt.

SUSPENDARE DE DREPT – intervine atunci când există o dispoziție legală, care împiedică efectuarea unor acte de procedură pe o anumită perioadă de timp. Exemplu: în sem 1 – când infr cade sub indicența legii penale în baza PP realității, urmărirea e cdț de o autorizare a PIICJ – până se emite această autorizare, cursul prescripției se suspendă.Exemplu: procedura prealabilă în cz miniștrilor, a căror UP e condiționată de emiterea unui aviz din camera din care face parte – până să obț efectiv, se întrerupe cursul.DIFERENȚĂ = întrerupere vs. suspendare

La întrerupere, practic, nu se mai ia în calcul ceea ce a curs până la mom întreruperii și începe să curgă un nou termen

La suspendare, după trecerea cauzei ei, se reia cursul termenului, așa cum fusese inițial.

SUSPENDAREA DE FAPT = motivul suspendării e apariția unei împrejurări de fapt, din cauza căreia nu este posibilă, pe o anumită perioadă, instrumentarea cauzei respective.Exemplu: inculpatul suferă de o afecțiune medicală gravă, care nu-i permite să participe la jud, așa că instanța POATE dispune suspendarea judecății pe o perioadă de timp. – pe această perioadă se suspendă termenul de prescripție și el nu curge.Exemplu: localitate complet izolată de inundații, iar OUP nu poate ajunge acolo decât după X zile,

42


așa că pentru cele X zile cursul presc este suspendată.

DIF de NCC, în Penal avem – PRESCRIPȚIA SPECIALĂ = intervine atunci când termenul de prescripție s-a întrerupt dacă de la momentul comiterii faptei și până înainte de a se fi pronunțat o hot def s-a scurs un interval de timp egal cu DUBLUL termenului de prescripție.”durata termenului de prescripție a fost depășită cu încă o dată” = zice legeaExemplu: termen durată de 5 ani, dar după ce trece un an din acest termen, intervine o cauză de întrerupere. Aici, practic, termenul se întrerupe, moment de unde începe să curgă un alt termen de prescripție de alți 5 ani. Trece și din asta ceva vreme, după care iar se întâmplă ceva și curge un alt termen de prescripție, tot de 5 ani. SCOP: Pentru a evita o situație de imprescriptibilitate perpetuată la nesfârșit, dacă de la comitere s-a scurt un interval de timp (aici de 2 ori 5 ani, deci 10 ani), fapta e prescrisă INDIFERENT DE numărul întreruperilor. Evident, s-ar putea să nu se ajungă întotdeauna la prescripția specială, așa că acolo se împlinește prescripția când s-a împlinit primul termen de 5 ani.Există anumite categorii de infracțiuni pentru care răspunerea penală NU SE PRESCRIE = INFRACȚIUNI IMPRESCRIPTIBILE: 3 mari categorii:Categoria 1:

1. Infracțiunile de genocid2. Infracțiunile contra umanității3. Infracțiunile de război

Categoria a 2-a4. Infracțiuni de omor / omor calificat

Categoria a 3-a5. Infracțiunile praeterintenționate, care au avut ca urmare moartea victimei ex: LVCM, viol /

tâlhărie urmat/ă de moartea victimei

LIPSA sau RETRAGEREA Plângerii prealabile (PP)- Altă cauză care înlătură răspunderea penală- Proc pen e guvernată de PP oficialității, deci, de regulă, din OF, de către P, acț penală se

pune-n mișcare indiferent de voința victimei din cauza interesului colectiv al societății.

Regula: orice infracțiune se urmărește din oficiu. Excepție: infracțiuni care se urmăresc DOAR pe baza unei manifestări de voință a persoanei

vătămată

43


- Manifestarea de voință a pers vătămată îmbracă forma unei PP = modalitate specială de sesizare a OJP de către persoana vătămată.

- I se lasă pers vătămată dr de a decide dacă infractorul va fi sau nu urmărit penal pentru că, de regulă, aceste fapte sunt de o mai mică gravitate. Exemplu: X și Y sunt prieteni și, când se văd, obișnuiesc să își tragă câte o palmă.

Exemplu: viol în formă simplă – infracțiune gravă, DAR se urmărește DOAR la PP (fiind aspecte intime, victima ar trebui să decidă dacă se vrea sau nu a se urmări această faptă – pe principiul că victima știe cel mai bine ce și cum pentru ea)Dacă legea condiționează punerea-n mișcare a acț penale de PP, NU se poate urmări această faptă în absența PP, așadar lipsa plângerii e o cauză ce înlătură răspunderea penală, DEȘI, practic, fapta DA, este infracțiune, DA, rămâne infracțiune, dar nu se poate urmări din cauză că lipsește PP pentru că așa dorește victima.De unde știm că pentru anumite infr e necesară PP ?! – ne uităm în NCP sau legea specială în care e incriminată infr. în norma de incriminare se va scrie, de regulă, ”se pune în mișcare la PP”. Dacă aceast mențiune lipsește, atunci se aplică regula, deci Oficialitatea procesului penal (adică fără să trebuiască PP).Excepție: chiar și-n cazul infr pentru care legea prevede PP, este POSIBILĂ urmărirea din oficiu în următoarele situații:

1. Dacă persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate restrânsă.

( = Iresponsabil, minor sub 14 ani, respectiv minor 14-18 ani cu cap restrânsă)2. Pers vătămată a decedat ÎNAINTE de expirarea termenului pentru depunerea PP. (nu

contează dacă decesul s-a datorat sau nu infracțiunii!)3. Pers care a săvârșit infracțiunea este reprezentantul PJ vătămate prin infracțiune.

Rațiune: reprezentantul PJ e cel care, în mod normal, efect acte în numele PJ, deci el ar trb să depună plângere contra lui, motiv pentru care e posibilă urmărirea din OF.

Introducerea PP e guvernată de Principiul Solidarității Active și Pasive. Solidaritate pasivă – dacă există mai mulți făptuitori, PP introdusă față de unul angajează

răspunerea TUTUROR. Solidaritate activă – dacă există mai multe persoane vătămate, PP formulată de una dintre

ele le profită tuturor, deci nu e musai ca fiecare dintre victime să depună PP, ci e suficient și doar una singură, cu cdț să vorbim de acceași infracțiune prin care au fost vătămate toate victimele.

RETRAGEREA PLÂNGERII PREALABILE: - se aseamănă/dif cu împăcarea părților.

44


Retragerea plângerii Împăcare

1. Natura actului: act unilateral al persoanei vătămate

1. Act Bilateral = înțelegere/acord între pers vătămată și inculpat

2. Sfera infracțiunilor în raport de care operează: doar în cazul infracțiunilor care se urmăresc la plângere

2. în cazul infracțiunilor care se urmăresc din OF, dar să NU înțelegem că la orice infracțiune din oficiu, ci doar la care legea spune expres că e posibilă împăcarea.

Exemplu: la omor, deși se urmărește din OF, nu se poate împăcare, nici chiar la tentativa de omor. Așa că de unde știm când e posibilă împăcarea ?! idem – cod/lege specială ”împăcarea părților înlătură răspunderea penală”

3. Momentul până la care pot interveni: poate interveni ORICÂND în cursul procesului, adică PÂNĂ la condamnarea definitivă.

3. Intervine în toată faza de UP și PÂNĂ LA ÎNCEPUTUL JUDECĂȚII, adică a citirii actului de sesizare (rechizitoriu)

Rațiune: pentru că odată ajunși în fața judecătorului, trb să ne hotărâm dacă ne judecăm sau nu, adică dacă noi continuăm cu judecata, sau dacă ne împăcăm, căci odată ales, nu ne mai putem răzgândi

4. Efecte: din cauza principiului solidarității active și pasive,

NOUL COD : la retragerea plângerii, NU mai operează Principiul solidarității active și pasive (așa cum era el prezent la introducerea!! plângerii), motiv pentru care, ȘI aici, IDEM împăcare, produce tot efecte in personam !

Adică : dacă am X și Y îl bat pe Z, nu trb să introduc pentru amândoi, fiind suficient doar pentru X, dar la retragerea plângerii, POT să zic că mi-o retrag doar față de X, deci să îl

4. Efecte: fiind un act bilateral, poate produce efecte doar între părțile acelor părți – adică avem efecte in personam

45


exonerez doar pe el și Y să rămână să fie judecat. – partea vătămată alege pe cine exonerează pe răspundere.

SAU: X și Y bătuți de Z. X își retrage plângerea, dar rămâne cea a lui Y.

5. Posibilitatea solicitării continuării procesului penal (continuare la cererea inculpatului) – la amnistia antecondamnatorie se poate, DAR și la prescripția răspunderii penale inculpatul are această posibilitate.

La retragerea plângerii, inculpatul POATE să ceară, pentru că retragerea e un act unilateral al pers vătămate.

Exemplu: vine X și depune PP pentru viol. După o săptămână, retrage plângerea, dar inculpatul, pentru onoarea sa, știind că nu a violat-o pe X, insistă să se continue judecarea, să se constate că victima l-a acuzat pe nedrept.Efectul e la fel ca la amnistie,

dacă la finalul procesului se constată că fapta nu există, sau că nu a fost comisă de el etc, instanța pronunță ACHITAREA,

dacă la sfârșitul proces se constată că totuși el a făcut, instanța dă efect retragerii PP.

Așadar, prin solicitarea continuării, el NU pierde beneficiul retragerii plângerii.

5. aici avem un act bilateral, un acord de voință inculpat-persoana vătămată, deci având un act realizat CU acordul inculpatului, el NU MAI POATE CERE CONTINUAREA PROCESULUI.

6. Limite în aplicare:

ASEMĂNARE: în ambele cazuri există situații în care retragerea/împăcarea e eficientă

Aceeași cdț a însușirii de către procuror, dar însușirea operează într-o altă ipoteză decât la retragerea PP.

46


DOAR când și dacă e însușită de procuror, adică dacă el e de acord.Așadar, limitarea e dată de necesitatea însușirii de către procuror.

DIFERENȚA: la retagerea PP, în mod normal, unde legea spune că infr se urmărește la PP, musai trb să fac așa, dar există excepții unde, deși legea prevede că fapta se urmărește la PP, se poate urmări ȘI din OF. Aici necesitatea însușirii operează atunci când legea prevede necesitatea PP, dar acțiunea a fost pusă în mișcare din OF, în considerarea particularităților subiectului pasiv (fără capacitate, cu cap restrânsă, incapabil etc.)

Exemplu : X are 17 ani și mama ei zice că a fost violată, deci fata introduce PP. X nu depune PP, dar procurorul e convins că a fost comis un viol, așa că el înțelege să urmărească din OF, după care vine X și zice că-și retrage PP. Aici Procurorul poate să spună bine, ok, sau poate să ignore poziția fetei victimă de retragere.

Aici: atunci când împăcarea are loc între PJ vătămată prin infracțiune și reprezentantul său, care a săvârșit infracțiunea.Avem deci o situație în care repr face o infracțiune în dauna PJ și pentru fapta respectivă legea prevede posibilitatea împăcării. Aici repr se înțelege cu noul repr al PJ în sensul împăcării. Să zicem că există un interes public contra împăcării ăstora, așa că proc trece peste înțelegerea lor și continuă să urmărească fapta.

47

curs penal ii, streteanu

Documents