curs operare '97

51
Curs operare P.C. ( Calculatoare IBM PC şi compatibile ) Durata cursului - 60 ore Structura cursului - curs + laborator ( durata este de 3 ore / curs sau laborator ) 15 ore curs ( 5 cursuri ) 45 ore laborator ( 15 laboratoare ) Forma de prezentare a materiei : module ( 4 module ) 1. Sisteme de operare – MS Windows 2. Procesoare de text – MS Word 3. Prezentari electronice – MS PowerPoint 4. Aplicaţii de calcul tabelar – MS Excel Terminarea cursului obţinerea unei diplome recunoscută de MEC Tip examinare : 1. Examen practic – eliminator ( 1/2 ore ) 1

Upload: alinatod

Post on 29-Dec-2015

63 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

1

TRANSCRIPT

Page 1: Curs Operare '97

Curs operare P.C.( Calculatoare IBM PC şi compatibile )

Durata cursului - 60 ore

Structura cursului - curs + laborator ( durata este de 3 ore / curs sau laborator )

15 ore curs ( 5 cursuri ) 45 ore laborator ( 15 laboratoare )

Forma de prezentare a materiei : module ( 4 module )

1. Sisteme de operare – MS Windows2. Procesoare de text – MS Word3. Prezentari electronice – MS PowerPoint4. Aplicaţii de calcul tabelar – MS Excel

Terminarea cursului obţinerea unei diplome recunoscută de MEC

Tip examinare :

1. Examen practic – eliminator ( 1/2 ore )2. Examen teoretic – obţinerea unui calificativ :

a. Foarte bine ( aprox. 8,5 – 10 )b. Bine ( aprox. 7 – 8,5 )c. Satisfăctor ( 5 – 7 )d. Insuficient ( respins )

Obs. – Calificativul final se va face şi ţinândcont de activitatea cursantului dintimpul laboratoarelor

1

Page 2: Curs Operare '97

Noţiuni intoductive

Structura unui sistem informatic ( calculator numeric secvenţial ) :

1. Unitatea de intrare – totalitatea componentelor prin intermediul cărora se pot introduce date în calculator ; exemple de astfel de componente :

a. tastatura – introducerea de carctere alfanumericeb. mouse – introducerea unor date specifice ( dependente de program )c. microfon – introducerea datelor audiod. scanner – pentru diferite imagini statice ( figuri , grafice , texte etc. )e. camera video – pentru imaini “ în mişcare “ ( imagini video )

2. Unitatea aritmetică-logică – este unitatea centrală a calculatorului , ce efectuează prelu-crarea datelor introduse ; prelucrarea se efectuează prin intermediul a două tipuri de ope-raţii : aritmetice ( adunare , scădere etc. ) sau logice ( operaţii ce analizează cantitatea de adevăr a diferitelor propoziţii logice : adevărat – 1 sau fals – 0 )

3. Unitatea de ieşire – totalitatea componentelor prin intermediul cărora utilizatorul vine în contact cu datele prelucrate de către unitatea aritmetică-logică ; exemple :

a. monitorul – redă imaginile videob. imprimanta – redă imaginile ce pot fi mprimate pe diferite suporturi

de hârtiec. difuzoare – pentru redarea datelor audiod. diferiţi roboţi etc.

4. Unitatea de memorie – totalitatea componentelor prin intermediul cărora pot fi memorate diferitele tipuri de date ; se împarte în următoarele două categorii :

a. memorie internă – este formată la rândul ei din două componente :i. memoria RAM ( Random Acces Memory – memorie cu acces

aleator ) în această memorie se lucrează efectiv ; prezintă două caracteristici impor-tante – accesul se face foarte repede ( citire

2

Page 3: Curs Operare '97

sau scriere ) , însă este volatilă ( datele se şterg odată cu întreruperea sursei de curent )

ii. memoria ROM ( Read Only Memory ) – componentă specială ce se află fixată pe “ placa de bază “ a calculatorului , putând fi doar citită de către utilizator ( datele conţinute sunt indispensabile bunei funcţionări a calcu-latorului , de aceea datele se şterg doar odată cu deteriorarea ei )

b. memorie externă ( calitatea de memorie externă este dată de păstrarea informaţiei înafara lucrului efectiv la calculator ; altfel spus , datele prelucrate de unitatea a-ritmetică-logică în cadrul memoriei interne , pentru a se păstra şi după întrerupe-rea sursei de curent , trebuie salvată pe o formă de memorie externă ) :

i. Floppy Disk ( discul flexibil sau discheta de 3,5” ) - este un disc având latura de 3,5 x 2,54 cm , capacitatea de memorare fiind de 1,38 Mb

ii. Hard Disk ( discul “ dur “ ) – este principalul suport de memorie externă al calculatorului , ce prezintă două caracteristici de bază : are capacitate de memorare foarte mare ( de ordinul zecilor , sau chiar sutelor de Gb ) , iar definitoriu este faptul că pe acesta se află memorat sistemul de operare

iii. Compact Disk ( CD ) – disc special pe care datele se memorează sub for-mă otică ( fascicul laser ) ; are capacitate mare ( 650 sau 700 Mb ) ; există trei tipuri de unităţi ce utilizează CD-uri : CD-ROM , CD-Recorder şi CD ReWriter ( reinscriptor )

iv. Zip Disk – disc special ce seamănă cu discheta de 3,5” , dar are capacitate mult mai mare ( 100 – 500 Mb )

v. Alte suporturi de memorie externă , mai puţin utilizate sunt : discul optic , “ pastila “ de memorie , staţiile de “ stocare “ etc.

5. Unitatea de comandă – unitate specială , formată din componente la care nu există acce-sul direct al utilizatorului , ce realizează structurarea şi controlul activităţii unităţii arit-metice logice ( microprocesorul )

3

Page 4: Curs Operare '97

Noţiuni fundamentale privind memorarea datelor pediferitele forme de memorie externă

1. BIT – unitatea de informaţie fundamentală într-un sistem de numeraţie binar ( sistem de numeraţie ce utilizează doar cifrele 0 şi 1 ) – BInary digiT ( uniT ) ; deoarece con-struirea unui circuit care să facă diferenţa între 0 ( lipsă de curent ) şi 1 este uşoară şi ieftină , operaţiile interne de prelucrare ale calculatoarelor sunt executate cu acurateţe , rata erorilor fiind sub 1 eroare / 100 miliarde de operaţii

2. BYTE – unitate fundamentală de date în domeniul calculatoarelor personale , reprezen-tând zona alocată pe un anumit suport de memorie externă pentru memorarea unui ca-racter alfanumeric ( orice simbol ce poate fi introdus cu ajutorul tastaturii ) ; astfel , re-prezentarea internă a fiecărui simbol va ocupa memoria de 1 Byte ( codificare ) , această reprezentare fiind formată de succesiunea a 8 poziţii binare – codificare pe 8 biţi . Anexa 1 conţine lista completă a codurilor interne ale simbolurilor ( CODUL ASCII extins)

3. Dată – orice literă , cifră , simbol , ideogramă , sunet etc. ce poate fi perceput de om cu ajutorul unui anumit analizator ; în cadrul calculatorului , aceste date pot fi memorate doar după o codificare prealabilă ( simplă sau complexă )

4. Informaţie – ansamblu de date structurate care , luate ( analizate ) împreună , prezintă o anumită semnificaţie ; de aici provine definiţia informaticii – ştiinţa ce studiază posobilităţile de codificare şi prelucrare a informaţiilor ( cu ajutorul sistemelor automa-te de calcul )

5. Fişier ( File ) – colecţie de date care , luate împreună , reprezintă unitatea structurală prin intermediul căreia informaţiile ( datele ) pot fi memorate ( stocate ) pe o anumită formă de memorie ( externă ) . Denumirea unui fişier se face printr-un nume ( dat de u-tilizator ) şi o extensie ( set de trei caractere ) , separate printr-un punct ; toate aceste trei elemente sunt obligatorii pentru definirea completă a unui fişier – conţinutul fişie-rului este reflectat de extensie . Anexa 2 conţine o listă cu cele mai uzuale extensii

4

Page 5: Curs Operare '97

6. Structură arborescentă – modalitatea standard de dispunere a datelor în cadrul unui cal-culator ; sunt reprezentate toate fişierele existente pe diferitele memorii externe , date-le din memoria internă fiind reprezentată doar în cazul în care se prelucrează un fişier deja existent pe o anumită memorie externă ( fişier temporal ) . Sistemul de reprezentare este următorul : fiecare fişier poate fi memorat doar în cadrul unui director ( vezi definiţia următoare ) , iar directoarele sunt legate între ele astfel încăt , oricare ar fi două puncte din această structură , prin parcurgerea traseului de legătură se respectă trei reguli :

a. nu se parcurge de două ori acelaşi director ( nod )b. traseul este unicc. lungimea traseului este întotdeauna minimă

Prin dispunerea în cadrul acestei structuri , fiecare fişier va avea o adresă unică , utiliza-tă în cazul apelării ulterioare salvării ; la construirea adresei unui fişier se va ţine cont de următoarele reguli :

fiecare structură arborescentă are un director central din care în-cepe arborizaţia

fiecare unitate de memorie externă are rezervată o literă urmată de două puncte ( : ) pentru identificare ( A: - unitate Floppy etc. )

după specificarea unităţii de memorie externă se specifică , pe rând , toate directoarele ce sunt parcurse pentru a apela elementul dorit ( fişier sau director ) , acestea fiind separate prin simbolul ‘\’ ( backslash )

7. Director ( dosar ) – adresă ( semn grafic în cadrul programării grafice ) ce desemnează dispunerea ierarhică a datelor ( sub formă de fişiere ) în calculator ; fiecare dosar poate să conţină :

a. alte dosare ( ce primesc denumirea de subdosare )b. unul sau mai multe fişierec. poate să fie vid ( nu conţine “ nimic “ )

Două aspecte sunt definitorii : un dosar nu ocupă efectiv memorie ( are 0 Bytes ) , fieca-re formă de memorie externă conţinând cel puţin un dosar . Dosarele pot fi de două tipuri :

5

Page 6: Curs Operare '97

dosar sistem – este creat de firma producătoare a programului

dosar utilizator – poate fi creat de orice utilizator , urmând a fi in-clus ulterior în cadrul structurii arborescente

8. Graphical User Interface ( Interfaţă grafică utilizator ) – tip special de interfaţă ce utili-zează programarea obiectuală . Programarea obiectuală ( grafică ) utilizează noţiunea de “ obiect “ ce are diferite caracteristici ( proprietăţi ) cum ar fi : formă , dimensiune , culoare , poziţia în cadrul ecranului etc. Toate obiectele sunt dispuse pe ecran , utiliza-torul putând să dea dferite comenzi prin care aceste obiecte să-şi modifice proprietăţile. Aceste modificări se numesc “ evenimente “ , medalitatea specifică de producere a a-cestor evenimente numindu-se “ metode “ . Deci , în ansamblu , interfaţa grafică utili-zator utilizează obiecte , ce sunt dispuse pe ecran , fiind ghidate de evenimente , prin intermediul anumitor metode .

9. Pictogramă ( Icon ) – semn grafic specific GUI ce poate desemna unul din următoarele elemente :

a. Dosar ( folder )b. Fişier ( file )c. Scurtătură ( shortcut )d. Program ( aplicaţie )

10.Program ( aplicaţie ) – ansamblu de fişiere , organizate în dosare , care , prin apelarea unui fişier executabil ( având extensie “ exe “ ) , determină deschiderea în cascadă a unui număr variabil de fişiere prin care se realizează construirea unei interfeţe grafice ce este pusă la dispoziţia utilizatorului în vederea utilizării programului respectiv ( ţinând cont de specificul respectivului program )

11.Scurtătură ( shortcut ) – semn grafic ce permite , prin accesare ( dublu click stg sau a-păsarea tastei “ Enter “ ) , deschiderea directă a unui dosar sau fişier , indiferent de dis-poziţia acestuia în cadrul structurii arborescente a calculatorului

6

Page 7: Curs Operare '97

Descrierea tastaturii şi a mouse-ului ( “ mausul “ )

A B C

D E

Un sistem informatic este format ( în cea mai mare parte ) , de componente-le reprezentate mai sus :

A - unitatea centrala ( computer-ul ) B – monitorul C – imprimanta D – tastatura E – mouse-ul ( “mausul )

7

Page 8: Curs Operare '97

Dintre aceste componente , tastatura şi mausul sunt periferice cu funcţie de “intrare” , ceea ce înseamnă că folosesc la introducerea datelor în calculator .

Tastatura

1 2 3 4

5 6 7 8 9

1. tasta “Esc” – utilizată pentru anularea unei comenzi sau ieşirea dintr-un meniu sau casetă de dialog

2. set de 12 taste tip “funcţie ( F1 – F12 ) – sunt utilizate pentru anumite comenzi sau seturi de comenzi specifice fiecărei aplicaţii ; tasta F1 are funcţie fixă , de apelare a ajutorului soft

3. set de trei taste mai puţin utilizate în ultima vreme ; cea mai importantă este tasta “Print Screen” , ce permite copierea ecranului afişat la un moment dat ( în memo-ria Clipboard )

4. zonă în care sunt dispuse trei beculeţe ( LED – uri ) ce indică apăsarea anumitor taste ( păsrarea funcţiilor rezultate din apăsarea lor )

5. în această zonă se află o serie de taste importante :

8

Page 9: Curs Operare '97

a. Tab – mutarea cursorului cu 0,5 inch la dreaptab. CapsLock – prin apăsarea se permite scrierea cu majusculec. Shift – tastă simetrică ( există o tastă identică şi în partea dreaptă

) , ce are acţiune doar prin menţinerea apăsată ( în combinaţie cu alte taste ) :

i. împreună cu tastele din zona ( 6 ) cu “litere” se scrie cu majuscule

ii. apăsată concomitent cu tastele cu “simboluri” din zona (6) permite scrierea cu simbolurile superioare

iii. împreună cu unele taste din zonele ( 7 ) şi ( 8 ) se permite selectare textului

d. Ctrl – tastă simetrică ce se utilizează , de asemenea , doar în combinaţie cu alte taste ; în special se utilizează în combinaţie cu tastele din zona ( 8 ) pentru mutarea cursorului

e. Alt – tastă simetrică utilizată în vederea deschiderii unor meniuri ( … ) ; combinaţia Ctrl + Alt + Delete se utilizează pentru rsetarea calculatorului

f. “ Win ” – specifică tastaturilor Windows ; funcţia acestei taste este specifică sistemului de operare Windows

6. zonă în care se află tastele ce permit introducerea caracterelor alfanumerice

7. zonă ce cuprinde următoarele taste :

a. Insert – permite comutarea scrierii din modul “inserare” , ce păstrează ca-racterele alfanumerice aflate în dreapta cursorului , şi modul “suprascriere “ prin care se scrie peste caracterele din dreapta cursorului

b. Delete – permite îtergerea unui caracter de la dreapta cursorului ; de aseme-nea se utilizează pentru ştergerea fişierelor , dosarelor sau a obiectelor . Se confundă , uneori , cu tasta “Backspace” ( aflată în dreapta sus în zona (6) ) deoarece şi această tastă şterge un caracter , dar la stânga cursorului .

c. Home şi End – aceste taste permit saltul direct al cursorului la începutul , respectiv la sfârşitul rândului curect ( rândul “scris” )

d. PageUp şi PageDown – permit defilarea , ecran cu ecran , în cadrul fişieru-lui curent

9

Page 10: Curs Operare '97

8. taste “săgeţi” ce determină mutarea cursorului în sensul arătat de aceste săgeţi ( cu un caracter la stg. sau dr. , respectiv cu un rând în sus sau jos)

9. zonă ce conţine taste ce au funcţie dublă , constând în combinaţia dintr-o cifră (în partea superioară ) şi una din funcţiile tastelor din zonele (7) şi ( 8 ) ; srierea cu cifre este posibilă prin apăsarea ( activarea ) tastei “NumLock” aflată în partea din dr.sus a acestei zone ( activarea este observată prin aprinderea LED – ului cores-punzător din zona (4) )

Anexa 3 conţine un mare număr de combinaţii uzuale de taste utilizate în cazul sistemului de operare Windows .

Mausul

Mausul este un periferic utilizat cu precădere în cadrul programării obiectu-ale . Utilizarea acestuia constă în poziţionarea , pe monitor , a unei săgeţi , numite “pointer” . Această poziţionare se face prin simpla deplasarea a mau-sului ( cu mâna pe zona ( 3 ) ) pe un suport dur ( preferabil pe un suport special textil numit “mouse-pad” ) urmată de apăsarea unui buton ( “click “)

3 2 1 Sisteme de operare

10

Maoritatea mausurilor au două butoane :- buton stg. ( 2 ) – buton “comandă” , utlizat în

vederea declanşării unui eveniment legat de obiectul ( sau co-manda ) pe care este situat pointer-ul mausului

- buton dr. ( 1 ) – buton “contextual” , ce determină deschiderea unui meniu ce cuprinde comenzile posibi-le referitor la câmpul în care se află pointer-ul

Page 11: Curs Operare '97

Sisteme de operare

Pentru a putea lucra cu un computer este nevoie să fie instalat un sistem de operare . Acesta re-prezintă principalul program al calculatorului , deoarece realizează o serie de operaţii :

1) Principala caracteristică este “autoîncărcarea” , ce constă în trecerea automată în memo-ria internă ( RAM ) , fără intervenţia directă a utilizatorului , de pe suportul de memorie externă pe care se afla în momentul deschiderii computer-ului . De obicei , în afara mo-mentului instalării sistemului de operare , acesta se află memorat pe HardDisk .

2) Compatibilizarea tuturor componentelor hardware şi software existente în cadrul siste-mului informatic. Această compatibilizare se face prin intermediulunor programe speci-ale , numite drivere . Driverele sunt de trei tipuri :

a. Drivere sistem – sunt specifice sistemului de operare , permiţând executarea anu-mitor comenzi generale referitoare la fişiere , dosarele sau programele instalate . De menţionat este faptul că versiuni diferite ale aceloraşi sisteme de operare ( de exemplu Windows ’95 şi ’98 ) au drivere sistem diferite ( nu toate … )

b. Drivere “program” sau “aplicaţie” – se instalează odată cu respectiva aplicaţie , evident putând să interacţioneze ( favorabil sau nu ) cu driverele sistem

c. Drivere “dispozitiv” ( device driver ) – drivere ce trebuie instalate odată cu co-nectarea diferitelor periferice ( CD Rom , imprimantă , scanner etc. ) . Acestea se află pe suportul de memorie numit “de instalare ( mai este un CD ) , urmând ca sistemul de operare să-şi “aleagă” acel driver ce permite “comunicarea” cu acel component . Din nou trebuie atrasă atenţia că versiuni diferite ale aceloraşi siste-me de operare pot să nu utilizeze aceleaşi drivere pentru acelaşi tip de periferic .

11

Page 12: Curs Operare '97

3) Vizualizarea tuturor dosarelor şi fişierelor existente pe toate formele de memorie exter-nă cuplate la unitatea centrală sub formă de periferice . Această vizualizare se realizează în cadrul aplicaţiilor ( specifice fiecărui sistem de operare ) ce prezintă structura arborescentă de dispunere a datelor din calculator . Caracteristica cea mai importantă ( la acest punct … ) este posibilitatea de a-şi creea utilizatorul propriile dosare .

4) Punerea la dispoziţia utilizatorului a unor comenzi prin care să poată gestiona folosirea tuturor resurselor hard şi soft ( prin “setarea” anumitor parametri ) , precum şi posibilita-tea operării asupra datelor introduse ( salvare , ştergere , redenumire etc. ) . Cu alte cu-vinte , toate comenzile pe care le dă utilizatorul sunt interpretate şi efectuate de sistemul de operare ; deci activitatea la computer este strict dependentă de buna funcţionare a sis-temului de operare .

Înainte de a prezenta clasificarea sistemelor de operare , se vor prezenta evenimentele ce au loc ( în computer ) din momentul deschiderii acestuia până când întregul sistem ( informatic ) este pre-gătit pentru “lucru” .

a. După deschidere intră în funcţiune un microprogram , numit “preîncărcător” ( pre-loader ) , ce testează , mai întâi , prezenţa cmponentelor indispensabile funcţionării computerului : microprocesorul , memoria internă ( pe care o … numără etc. )

b. Se cere introducerea unei parole “sistem” . Setarea acestei parole este opţională , dar recomandabilă , deoarece poate bloca accesul nedorit la orice tip de activitate legată de calculator ( a se citi cu atenţie punctul următor )

c. Se permite accesarea ( opţională ) a BIOS – ului ( Basi Input Output System ) . De asemenea , şi acest acces poate fi condiţionat de o parolă . Nu se va insista asupro sectorului BIOS , ci doar se precizează faptul că de aici se realizează toate setările legate de următoarele aspecte :

a. Lansarea ( încărcarea ) sistemului de operare ( “ boot-are ” )b. Circularea datelor în calculator . Toate datele trebuie să “intre” ,

respectiv să “iasă” ( după prelucrare ) din computer . “Locurile” pe unde se realizează acestea se numesc “porturi” ( ce pot fi seriale sau paralele ) . Setarea greşită a acestor porturi determină erori ulterioare ( unele pot fi “fatale” ).

12

Page 13: Curs Operare '97

c. Recunoaşterea anumitor componente periferice .d. Activarea sau dezactivarea unor caracteristici legate de

deschiderea şi închiderea computeruluid. Afişarea datelor legate de echipaentele existente ( date tehnice culese la

punctul a )e. Lansarea sistemului de operare .

Dacă toţi paşii enumeraţi au fost parcurşi fără “erori” , după lansarea sistemului de operare , computerul este pregătit de “lucru” . Acum vom prezenta ce va observa pe ecran utilizatorul în funcţie de tipul sistemului de operare instalat . Pentru această se vor prezenta , pe scurt , principalele deosebiri dintre cele două tipuri de SO : tip linie de comandă şi cel tip meniu ( “grafic” sau “visual” ) .

Sistemul de operare tip “linie de comandă” este caracterizat de faptul că în momentul încărcă-rii ecranul rămâne negru , iar faptul că sistemul este gata de “lucru” este reflectat de afişarea unui “prompter” ( C:\> sau A:\> ) . Literele A sau C sunt date de memoria externă în care se lucrează ( vezi indicii alfabetici ce desemnează tipurile de memorie externă ) . Utilizatorul poate introduce ( de la tas-tatur ) o serie de comenzi , sub formă de caractere alfanumerice ( structurate ) , ce permit lansarea în execuţie a unor evenimente ce au ca rezultat vizualizarea datelor din calculator , modificarea unor para-metri de funcţionare sau deschiderea unor aplicaţii ce permit ( ca o caracteristică intrinsecă ) introduce-rea şi/sau prelucrarea anumitor date introduse de utilizator . Prototipul sistemului de opeare de acest tip este MS DOS ( Disk Operating System ) , creat în anul 1981 de firma Microsoft , lansarea făcându-se simultan cu apariţia primului calculator “PC” ( Personal Computer ) produs de firma IBM ( Internatio-nal Buissness Machine ) . Comanda introdusă de la tastatură era compusă din trei părţi :

1. Numele comenzii – stabileşte acţiunea ce va fi executată de sistemul de operare ; poa-te fi un cuvânt englezesc sau doar o abreviere a unui astfel de cuvân ( “dir” )

2. Un parametru ( nu este obligatoriu ) – permite identificarea obiectului asupra căruia se efectuează comanda introdusă

3. Un comutator ( opţional ) – specifică un anumit caracter al acţiunii comenzii

În anexa 4 se prezintă principalele comenzi ce pot fi date în sistemul de operare DOS .

13

Page 14: Curs Operare '97

De remarcat este faptul că sistemu; de operare DOS a avut “înglobată” o aplicaţie importantă tip “meniu” ce permitea introducerea datelor “text” ( caractere alfanumerice ) . Această aplicaţie este “Edit” , ce putea fi lansată prin simpla tastare a acestui nume ( C:\>Edit ) . Mai jos se prezintă interfaţa acestei aplicaţii , precum şi lista ( succintă ) a meniurilor ce pot fi apelate în cadrul acestei aplicaţii . Pentru aceasta trebuie să definim termenul de “meniu” :

Meniul este o listă temporară de termeni ce desemnează ( în aplicaţiile ce rulează sub DOS ) comenzi ce pot fi date impicit prin apăsarea tastei “Enter” , atâta vreme cât cursorul este situat pe aceşti termeni . Un astfel de meniu se apelează prin combinaţia de taste “Alt” + litera de început a denumirii meniului . Interfaţa aplicaţiei “Edit” este următoarea :

Lista meniurilor este următoarea :

1) File – cuprinde comenzi legate de operaţiuni cu fişierele :

a. New – Deschiderea unui fişier nou necompletat ( cu conţinut vid )b. Open – Deschiderea unui fişier salvat anterior ( memorie externă )c. Save – Salvarea directă a unui fişier ( detaliere la MS Word )d. Save as – Salvarea unui fişier cu o denumire nouăe. Close – Închiderea ferestrei curentef. Print – Tipărirea fişierului la imprimantăg. Exit – Ieşirea din aplicaţia “Edit”

14

Page 15: Curs Operare '97

2) Edit – Comenzi legate de caracterele alfanumerice deja introduse în fişier :a. Cut – Decuparea caracterelor selectateb. Copy – Copierea caracterelor selectatec. Paste – Lipirea ( inserarea ) caracterelor decupate sau copiate anteriord. Clear – Ştergerea caracterelor selectate

3) Search – Comenzi ce permit căutarea ( +/- înlocuirea ) unui şir de caractere:

a. Find – Căutarea unui şir de caractereb. Repeat last find – Căutarea în cascadă a aceluiaşi şir decaracterec. Replace – Înlocuirea unui şir de caractere găsit în urma comenzilor

anterioare

4) View – Comenzi referitoare la fereastra curentă :

a. Split window – Împărţirea ferestrei curente în două ( … )b. Size Window – Dimensionarea ferestrei curentec. Close Window – Închiderea ferestrei curente

5) Options – Alegerea anumitor opţiuni privind setarea unor parametri :

a. Settings – Setarea tabulatorilor şi/sau a portului pentru imprimantăb. Colors – Setarea : tipului scrisului , culorii scrisului ,culorii fundalului

6) Help – Ajutor soft :

a. Commands – Căutarea ( după indice ) a semnificaţiei comenzilorb. About – Informaţii despre versiunea aplicaţiei

Marea problema a acestui sistem de operare este faptul că opermite doar deschiderea unei sin-gure aplicaii la un moment dat ( “monotasking” ) , în acelaşi timp putând lucra un singur utilizator ( a-ceastă caracteristică numită “monouser” a reprezentat un handicat foarte mare al acestui tip de sistem de operare , deoarece nu permitea utilizarea “concurenţială” a unui calculator ) . Aceste neajunsuri au fost ameliorate prin dezvoltarea programării “obiectuale” sau “vizuale” a sistemelor de operare . Acest lucru a constat în introducerea interfeţei grafice utilizator ( Graphical User Interface ) .

15

Page 16: Curs Operare '97

Astfel se face introducerea noţiunii de programare obiectuală , programare ce stă la baza siste-melor de operare tip meniu . Acest tip de programare pleacă de la premisă că toate elementele ce se află pe monitorul calculatorului reprezintă obiecte ( elemente de program ce îşi pot transmite mesaje unul altuia ) ce au anumite proprietăţi ( formă , culoare , dimensiune etc. ) . Prin intermediul anumitor co-menzi se poate determina modificarea acestor proprietăţi , fenomenul de modificarea purtând numele de eveniment ( se spune că se “declanşează” acest eveniment ) . Iar producerea evenimentelor are loc printr-o “metodă” spacifică . Astfel încât programarea obiectuală se rezumă în final la construirea unor elemente ( grafice ) particulare , numite obiecte , acestea având diferite proprietăţi , evoluţia acestor obiecte fiind ghidată de evenimente ce au loc prin diferite metode . Noutatea majoră a programării gra-fice este utilizarea pe scară largă a mausului , fiind suficientă poziţionarea pointer-ului acestuia pe su-prafaţa abiectului şi acţionarea ( click ) unuia dintre butoane : butonul stâng declanşează un eveniment , adică determină lansarea unei comenzi asupra acestui obiect , iar cel drept determinând deschiderea u-nui meniu contextual ce conţine lista comenzilor ce pot fi date ( în momentul respectiv ) raportat la acel obiect . Aşa s-a reuşit eliminarea acelei linii de comandă ce nu exprima “nimic” ( DOS ) , înlocuind-o cu o serie de obiecte ce sunt prezente pe ecran , utilizatorul trebuind doar să aleagă o anumită comandă din anumite meniuri “preformate” de programatorii sistemului de operare .

Pentru prezentarea unui sistem de operare “tipic” ce utilizează GUI s-a ales MS Windows . Mai jos se vor prezenta principalele caracteristici ale acestui sistem de operare .

1) Este un sistem de operare :

a. Multiuser – permite utilizarea concomitentă ( nu simultană ) de către mai mulţi uti-lizatori ; fiecare utilizator poate să-şi creeze o interfaţă proprie ( termenul de inter-faţă va fi detaliat la punctul doi )

b. Multitasking – permite deschiderea ( şi chiar rularea ) mai multor aplicaţii simultan acest aspect reprezentând , de fapt , principala modificare “funcţională” adusă de acest sistem de operare

c. Permite , prin intermediul anumitor versiuni , lucrul în reţea ( interconectare şi schimbul de date între mai multe calculatoar )

2) Sistemul de lucru se axează pe noţiunea de “fereastră” . Aceasta reprezintă interfaţa stan-dard a sistemului de operare ( în limba engleză Window = fe-reastră ) . Interfaţa reprezintă acea zonă prin care utilizatorul vine în contact cu un anumit program din calculator . Să nu uităm ca sistemul de operare este tot un program . Înainte de a prezenta tipurile de ferestre ale Windows-ului ,

16

Page 17: Curs Operare '97

trebuie menţionat că primele versiuni Windows sunt de fapt programe ce rulează sub DOS , adică se bazează ( ţn fundal ) pe comenzile din DOS ( produs tot de firma Microsoft ) .

Există doua tipuri fundamentale de frestre :

a. DESKTOP – ul - este fereastră de bază ce apare în momentul lansării sistemlui de operare . caracteristica principală a acestei ferestre este permanenţa , în sensul că va rămâne mereu în fundalul ecranului , toate ferestrele ulterioare suprapunându-se peste aceasta . Desktop-ul cuprinde trei elemente :

i. Fereastra propriu-zisa ( Desktop ) , reprezentată de acea parte a ecranului ce nu conţine nici un element grafic altul decât imaginea “de bază”

ii. Pictogramele ( au fost definite într-un capitol anterior )iii. Bara de aplicaţii – o bară situată pe una dintre laturile desktop-

ului ( în ge-neral este situată în partea inferioară ) ce prezintă trei zone distincte :

o Butonul Start” – butonul care prin acţionare ( click stg. sau Enter ) determină deschiderea meniului principal al sistemului de operare

o Zona datelor sistem – în partea dreaptă se află o zonă în care sunt afişate o serie de date proprii sistemului de operare – data , ora etc. De remarcat este faptul că aceste date pot fi modificate de către uti-lizator ( cu alte cuvinte nu sunt “fixate” de sistem )

o În zona centrală sunt dispuse butoanele corespunzătoare tuturor aplicaţiilor deschise la un moment dat ( multitasking ) . Evident , dacă nu avem nici o aplicaţie deschisă , aceste butoane vor lipsi

o Cu excepţia versiunii Windows ’95 , în dreapta butonului Start ( opţional ) pot fi dispuse anumite pictograme corespunzătoare unor aplicaţii ce se doreşte ( de către utilizator ) a fi deschise “direct” . De aceea se mai numesc pictograme de “lansare rapidă” (quick launch).

17

Page 18: Curs Operare '97

Mai jos este prezentat Desktop-ul cu principalele lui elemente :

Pictograme Desktop Lansare rapidă Bara de aplicaţii

Butonul Start Aplicaţii deschise Date sistem

b. Fereastra tip “aplicaţie” – este un tip special de fereastră ce prezintă anumite caracteristici ce se păstrează indiferent de tipul şi importanţa aplicaţiei reprezentată de aceasta . De menţionat este faptul că fereastra

18

Page 19: Curs Operare '97

tip aplicaţie se va suprapune ( parţial sau complet ) peste Desktop , având trei trăsături importante :

i. În timp ce Desktop-ul acupă toată suprafaţa ecranului monitorului , fereas-tra tip aplicaţie poate fi şi mai mică decât ecranul

ii. Este temporară , dispărând odată cu următoarele evenimente :

o Minimizarea – se transformă într-un buton pe bara de aplicaţii

o Închiderea ferestrei

iii. Este specifică fiecărei aplicaţii în parte ( elementele , din punct de vedere “tehnic” se păstrează , dar diferă cantitativ şi/sau calitativ )

Elementele unei ferestre tip aplicaţie sunt prezentate în continuare :

Denumirea fişierului de curent Bara de meniuri Bara de titlu

19

Page 20: Curs Operare '97

Suprafaţa de lucru Bara de stare Bara de derulare ( defilare )

Bara de titlu cuprinde următoarele elemente :

În stg. – o pictograma specifică aplicaţiei respective ; executând click stg. pe a-ceastă pictogramă se deschide meniul sistem , ce conţine comenzi legate de fe-reastră ( nu au legătură cu aplicaţia reprezentată de fereastră )

În dr. – zonă cu butoane reprezentând comenzile din meniul sistem :

- minimizare ( Win + M )

- maximizare

- micşorarea dimensiunii ferestrei ( faţă de suprafaţa ecranului )

- închiderea ferestrei ( Alt + F4 )

Lângă pictogramă – denumirea aplicaţiei , respectiv fişierului curent

Bara de meniuri este o bară ce conţine denumiri ( sub formă de butoane ) care , prin acţionare , determină deschiderea unor meniuri ce conţin ( grupate ) totalitatea comenzilor ce pot fi date în cadrul aplicaţiei respective ( fiecare fereastră reprezintă o aplicaţie deschisă ) . Deschiderea acestor meniuri se poate face în următoarele feluri :

Click stg. pe denumirea meniului Alt + tasta corespunzătoare literei subliniate ( din denumirea

meniului ) Tastare F10 ( mutarea cursorului pe bara de meniuri ) , apoi cu săgeţi

+ Enter se dă comanda dorită

Suprafaţa de lucru reprezintă zona în care utilizatorul poate să introducă diferitele date în cadrul fişierului , respectiv poate vizualiza datele ce îi sunt puse la dispoziţie de către aplicaţia respectivă ( există aplicaţii ce nu permit introducerea de date , ca de exemplu Windows Explorer ) .

20

Page 21: Curs Operare '97

Bara de derulare ( ce poate fi verticală sau orizontală ) permite defilarea prin documentul respectiv în sensul arătat de săgeţile de la capătul acestei bare . Modul de utilizare este fie acţionarea cu mausul a săgeţilor amintite , fie mutarea butonului glisant situat pe bară prin tehnica “ drag & drop “ ( poziţionarea pointerului mausului pe bu-ton , urmat de deplasarea mausului în direcţia dorită având menţinut butonul stg. apăsat).Bara de stare afişează diferite date importante legate de fişierul deschis – nr. paginii , rândul etc.

Modul de lucru în cadrul sistemului de operare Windows este următorul : acţionarea unei pictograme de pe Desktop , prin dublu click stg. sau Enter ( cu cursorul poziţionat pe pictograma res-pectivă ) , sau accesarea meniului principal prin una din următoarele comenzi :

Tasta Win Combinaţia Ctrl + Esc Click stg. pe butonul Start Poziţionarea cursorului pe butonul Start ( cu tasta Tab ) + Enter

Meniul este o listă temporară de termeni ce pot reprezenta :

Denumiri de programe ( aplicaţii ) Denumiri e comenzi Denmiri de submeniuri

( denumirile de submeniuri pot fi uşor recunoscute prin săgeata din partea dreaptă a denumirii respective )

21

Page 22: Curs Operare '97

Meniul principal al sistemului de operare Windows pune la dispoziţie utilizatorului ur-mătoarele opţiuni :

Shut Down – Comandă ce permite următoarele posibiltăţi :o Închiderea calculatoruluio Terminarea sesiunii de lucru pentru actualului utilizatoro Resetarea sistemului de operareo Intrarea calculatorului în “ hibernare ”o Trecerea stării calculatorului în poziţie “stand by”

Run – lansarea ( deschiderea ) tip “ linie de comandă ” a aplicţiilor Help – deschiderea ferestrei de ajutor soft ( Windows ) Search – posibilitatea de căutare a dosarelor şi/sau fişierelor Settings – opţiune foarte importantă , care pune la dispoziţia utiliza-

torului următoarele comenzi ( submeniu ) :o Control Panel – se deschide o fereastră ce conţine o serie de

pictograme prin intermediul cărora se pot apela aplicaţiile de modificare a setărilor proprii sistemului de operare ; datorită importanţei se va prezenta mai jos :

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Prezentarea detaliată se va face în anexa 5 .

22

Page 23: Curs Operare '97

o Network and Dial-up Connections – setarea conexiunilor în ceea ce priveşte reţeaua sau utilizarea modemului

o Printers – instalarea imprimantei ( imprimantelor )o Taskbar & Start Menu – o serie de opţiuni privitoare la perso-

nalizarea aspectului meniului principal , respectiv Desktopului

Documents – deschiderea submeniului ce conţine denumirile ultime-lor fişiere deschise , precum şi apelarea dosarului “My Documents” ; de remarcat este faptul că existenţa denumirii unui anumit fişier nu certifică existenţa sa fizică ( putea să fi şters pe parcurs )

Programs – se deschide un submeniu ce are două funcţii de bază :

o Prezintă lista aplicaţiilor instalate independento Permite apelarea utilitarelor proprii sistemului de operare , ce

se află în submeniul Accessories . Acestea sunt următoarele :

1. Adress book2. Internet Explorer3. Outlook Express4. Calculator5. Imaging6. Paint7. Winddows Explorer8. NotePad9. Word Pad

Utilitarele reprezintă o serie de aplicaţii ce fac parte integrantă din acest sistem de ope-raţie şi permit urilizatorului să introducă date ( NotePad , WordPad , Paint ) , să prelu-creze date (Calculator , Adress Book ) sau doar să vizualizeze ( Imaging ) sau să audă (CD Player etc. ) tipuri speciale de date . O remarcă spacială trebuie făcută aplicaţiilor Internet Explorer , ce permite conectarea calculatoruli la Interne şi Outlook Express , ce asigură facilitatea de poştă electranică .

În anexa 6 vor fi prezentate amănunţit aceste utilitare .

23

Page 24: Curs Operare '97

În continuare se va prezenta cel mai important utilitar : Windows Explorer .

Această aplicaţie permite vizualizarea întregii structuri arborescente de dispunere a date-lor din calculator . Ecranul este împărţit în două părţi : în stâna este evidenţiată dispune-rea arborescentă a dosarelor ( nu se pot vedea fişierele ) . Dosarul superior este fără ex-cepţie “Desktop” – ul . Fiecare dosar , dacă prezintă în stânga sa un semn “ + “ într-o că-suţă , înseamnă că , la rândul său , conţine cel puţin n subdosar . Acest lucru se poate ve-dea prin executarea unui click stg. pe acest semn , urmat de deschiderea ( desfăşurarea ) arborizaţiei ce porneşte de la acel dosar . Totodată , în căsuţă semnul se transformă în “ – “ . Dacă se execută click stg. direct pe denumirea unui dosar , în partea dreaptă se va putea vizualiza conţinutul acestuia , care poate fi :

Vid ( dosarul este “ gol “ ) Unul sau mai multe dosare ( subdosare )

24

Page 25: Curs Operare '97

Unul saumai multe fişiere Atât dosare , cât şi fişiere ; totdeauna dosarele , reprezentate de picto-

grame galbene , vor fi dispuse înaintea fişierelorMai trebuie prezentate anumite aspecte :

- crearea unui dosar se realizează prin selectarea ( din partea stângă ) a dosarului de care dorim să legăm dosarul nou creat , urmând ca ân partea dreaptă , în afara pictogra-melor existente , click dreapta urmat de comenzile : New → Folder , se denumeşte dosa-rul , pentru confirmare apasând tasta Enter sau pur şi simplu se executa click stg. înafara pictogramei nou create .

- celelalte comenzi pe care le găsim în meniul contextual sunt urmă-toarele :

View – alegerea vizualizarii

pictogramelor : pictograme mari pictograme mici tip listă vizualizare în detaliuArrange Icons – aranjarea pictogramelor după :

nume tip mărime

dată autoaranjare

New – crearea de dosare ( Folder ) sau scurtături ( Shortcut ) noiProperties – accesarea unei casete ce conţin date complete referitoare

la zona de fereastră în care se află pointerul mausului- dacă dorim să modificăm ( sau să vizualizăm ) anumite date în legă-

tură cu fişierele sau dosarele noastre , în urma unui click dr. pe pic-tograma corespunzătoare ni se va afişa următorul meniu :

25

Page 26: Curs Operare '97

Procesoare de text – Microsoft Word

Acest capitol începe prin prezentarea diferenţei dintre un editor de text şi un pro-cesor de text . Un editor de text ar trebui să indeplinească următoarele cerinţe :

introducerea textului , modificarea textului deja introdus , căutarea u-nui anumit şir de caractere , înlocuirea acestuia ( opţional ) etc.

formatarea textului , aranjarea sa , poziţionare etc. margini , antete , antet şi subsol tipărirea textului ( formatat ) comasarea textelor de provenienţă diferită (generate de alte editoare)

Faţă de aceste facilităţi , editoarele de text mai noi ( comparativ cu editoarele ce rulau sub DOS ) mai pot asigura :

ferestre multiple de lucru interclasarea textelor ( mixare “ inteligentă “ ) posibilitatea definirii variabilelor text alinierea paragrafelor seturi variate de caractere ( font – uri ) creşterea rezoluţiei de imprimare posibilitatea introducerii elementelor grafice ( imagini , desene etc. ) definirea de macrocomenzi uport pentru maus posibilitatea de salvare periodică a textelor

Un procesor de text permite în plus următoarele :

despărţirea automată a cuvintelor în silabe corectarea ortografică ( gramaticală ) a textului introdus generarea automată a cuprinsului

26

Page 27: Curs Operare '97

posibilitatea de generare a referinţelor încrucişate furnizarea unor indicaţii ( stilistice ) , glosar de formule de adresare ,

introducere de “ auto – text “ prelucrare specializată a textului ( analiză de conţinut , bibliografie )

Meniu Com. în lb.engleză

Com. în lb.română

Funcţie

File( Fişier )

New Nou Deschiderea unui fişier nou

Open Deschidere Deschiderea unui fişier existent

Save Salvare Salvare directă ( fişier existent )

Save as Salvare ca Salvare sub un anumit nume

Print Tipărire la imprimantă

Print preview Vizualizare document ( pt. tipărire )

Send to Exportul fişierului în alte dosare

Edit ( Editare )

Undo Refacerea ultimei comenzi

Cut Decupare Decupare ( în Clipboard )

Copy Copiere Copiere ( în Clipboard )

Paste Lipire Inserarea conţinutului din Clipboard

Find Găsire Căutarea de cuvinte în document

Replace Înlocuire Înlocuirea cuvintelor căutate

Go to Salt la Salt spre unelement din document

View(Vizualizare)

Page layout Viz. pag. imprimată

Vizualizarea întregii pagini( inclusiv antetul şi subsolul )

Outline Schiţă Vizualizarea structurată

Toolbars Bare de instrumente

Vizualizarea submeniului ce conţine denumirea barelor de instrumente

Ruler Riglă Vizualizarea riglei

Headea and Foother

Antet şi subsol Introducerea datelor în antetul sau subsolul paginii

Zoom Panoromare Vizualizări de diferite dimensiuni

Insert( Inserare )

Break Întrerupere Întreruperea pag. sau coloanei

Page numbers Numere pag. Numerotarea paginilor

Date and Time Data şi ora Inserarea datei şi orei( în corpul textului )

Footnote Notă subsol Inserarea …

Symbol Simbol Inserarea de simboluri ( … )

27

Page 28: Curs Operare '97

Principalele comenzi ale aplicaţiei MS Word( lb. engleză si română )

Format

Font Font Formatarea fontului ( scrisului )

Paragraph Paragraf Formatarea paragrafului

Bullets and Numbering

Marcatori şi numerotare

Marcarea sau numerotarea unor elemente enumerate succesiv

Borders and Shading

Borduri şi umbrire

Formatarea chenarului şi/sau culorii zonei de text sau tabel selectate

Columns Coloane Formatarea scrierii pe coloane

Tabs Tabulatori Adăugarea de tabulatori

Drop Cap Majusculă încorporată

Formatarea specială a primei litere dintr-un rând

Text Direction Orientare text Direcţionare verticală a scrisului( casetă de text sau tabel )

Background Fundal Formatarea fundalului paginii

Table( Tabel )

Draw Table Desenare Desenarea unui tabel

Insert Table Inserare tabel Se inserează un tabel

Merge cells Îmbinare celule

Celulele selectate sunt transformate într-o singură celulă

Split cells Scindare celule

Modificarea structurii tabelare a zonei de tabel selectate

Distribute …Rows

Distribuire …rânduri Egalizarea rândurilor sau coloanelor

care au devenit inegale ( trebuie mai întâi selectate )

Distribute …Columns

Distribuire …coloane

AutoFormat Formatări speciale ale tabelelor

Sort Sortare Sortarea datelor din tabel

Formula Formulă Introducerea de formule

28

Page 29: Curs Operare '97

ANEXA 1

Lista completă a codului ASCII

( America Standard Code of Information Interchange )   

Codurile 1 - 128

  0 � 32 [space] 64 @ 96 `

1 � 33 ! 65 A 97 a

2 � 34 " 66 B 98 b

3 � 35 # 67 C 99 c

4 � 36 $ 68 D 100 d

5 � 37 % 69 E 101 e

6 � 38 & 70 F 102 f

7 � 39 ' 71 G 103 g

8 * * 40 ( 72 H 104 h

9 * * 41 ) 73 I 105 i

10 * * 42 * 74 J 106 j

11 � 43 + 75 K 107 k

12 � 44 , 76 L 108 l

13 * * 45 - 77 M 109 m

14 � 46 . 78 N 110 n

15 � 47 / 79 O 111 o

16 � 48 0 80 P 112 p

17 � 49 1 81 Q 113 q

18 � 50 2 82 R 114 r

19 � 51 3 83 S 115 s

20 � 52 4 84 T 116 t

29

Page 30: Curs Operare '97

21 � 53 5 85 U 117 u

22 � 54 6 86 V 118 v

23 � 55 7 87 W 119 w

24 � 56 8 88 X 120 x

25 � 57 9 89 Y 121 y

26 � 58 : 90 Z 122 z

27 � 59 ; 91 [ 123 {

28 � 60 < 92 \ 124 |

29 � 61 = 93 ] 125 }

30 � 62 > 94 ^ 126 ~

31 � 63 ? 95 _ 127 �

Codurile 128 - 255

   

 128 € 160 [space] 192 À 224 à

129 � 161 ¡ 193 Á 225 á

130 ‚ 162 ¢ 194 Â 226 â

131 ƒ 163 £ 195 Ã 227 ã

132 „ 164 ¤ 196 Ä 228 ä

133 … 165 ¥ 197 Å 229 å

134 † 166 ¦ 198 Æ 230 æ

135 ‡ 167 § 199 Ç 231 ç

136 ˆ 168 ¨ 200 È 232 è

137 ‰ 169 © 201 É 233 é

138 Š 170 ª 202 Ê 234 ê

139 ‹ 171 « 203 Ë 235 ë

140 Œ 172 ¬ 204 Ì 236 ì

30

Page 31: Curs Operare '97

141 � 173 205 Í 237 í

142 Ž 174 ® 206 Î 238 î

143 � 175 ¯ 207 Ï 239 ï

144 � 176 ° 208 Ð 240 ð

145 ‘ 177 ± 209 Ñ 241 ñ

146 ’ 178 ² 210 Ò 242 ò

147 “ 179 ³ 211 Ó 243 ó

148 ” 180 ´ 212 Ô 244 ô

149 • 181 µ 213 Õ 245 õ

150 – 182 ¶ 214 Ö 246 ö

151 — 183 · 215 × 247 ÷

152 ˜ 184 ¸ 216 Ø 248 ø

153 ™ 185 ¹ 217 Ù 249 ù

154 š 186 º 218 Ú 250 ú

155 › 187 » 219 Û 251 û

156 œ 188 ¼ 220 Ü 252 ü

157 � 189 ½ 221 Ý 253 ý

158 ž 190 ¾ 222 Þ 254 þ

159 Ÿ 191 ¿ 223 ß 255 ÿ

Legendă : - coduri ce nu sunt compatibile cu MS Windows* * - coduri ce afişează semne grafice dependente de aplicţie

ANEXA 3

31

Page 32: Curs Operare '97

Combinaţii uzuale de taste ( MS Windows )

Taste ( şi combinaţii ) utilizate pentru defilare ( navigare )

Tasta Acţiune cursor CTRL+Tasta ( respectivă )

Săgeată stg.

În stg. cu un caracter În stg. cu un set “unit“ de caractere

Săgeată dr.

În dr. cu un caracter În dr. cu un set “unit” de caractere

Săgeată sus

În sus cu un rând Început de paragraf

Săgeată jos

În jos cu un rând Sfârşit de paragraf

HOME Început de rând Începutul documentului

END Sfârşit de rând scris Sfârşitul documentului

PAGE UP

În sus cu un ecran Ecran nterior ( din stg. )

PAGE DOWN

În jos cu un ecran Ecranul următor ( din dr. )

TAB Următorul câmp Poziţia următoare (în acelaşi câmp)

Combinaţii uzuale de taste

Tastă Acţiune

32

Page 33: Curs Operare '97

CTRL+A Selectare generală

CTRL+C Copiere

CTRL+F Găsire ( căutare şir caractere )

CTRL+N Fişier nou ( +/- necompletat )

CTRL+O Deschidere fişier existent

CTRL+P Imprimare ( printare )

CTRL+S Salvare

CTRL+V Lipire ( Inserare )

CTRL+X Decupare

CTRL+Z Anulare comandă anterioară

F1 Afişare fereastră “Help”

SHIFT+F1 Afişare fereastră Hepl “ context senstiv ”

SHIFT+F10 Afişare meniu contextual

SPACEBAR Spaţiu sau selectare ( + săgeţi etc. )

ESC Revocare comandă anterioară

ALT Activare / dezactivare bară de meniuri

ALT + TAB Deschidere fereastră minimizată

ALT + ESC Afişarea ecranului următor

ALT + SPACEBAR Afişează meniul sistem

ALT + ENTER Afişează lista proprietăţilor selecţiei curente

ALT + F4 Închiderea ferestrei curente

33

Page 34: Curs Operare '97

ALT + F6 Trecerea la ecranul următor (aceeaşi aplicaţie)

ALT + PRINT SCREEN

Capturarea ecranului activ în memoria Clipboard

PRINT SCREEN Capturarea desktopului în memorie Clipboard

CTRL + ESC Accesarea meniului principal al SO

CTRL + ALT + DEL Resetarea sistemului ( calculatorului )

Utilizarea tastei Windows

Tatsă Acţiune

WIN Deschidere meniu principal

WIN + F1 Afişarea ecranului d “Help”

WIN + TAB Activarea ecranului următor

WIN + E deschidere “My Computer”

WIN + F Căutare ( găsire ) fişier

WIN + CTRL + F Căutare computer ( adresa lui )

WIN + M Minimizarea tuturor aplicaţiilor

SHIFT + WIN + M Anulare ( WIN + M )

WIN + R Editare caseta de lansare ( Run )

34