curs modulul iii 2012n
TRANSCRIPT
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
1/215
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
2/215
2
bateri pentru stimularea circulaiei pentreaga regiune.
Masajul zonal este masajul concentratasupra articulaiilor (elementelor
periarticulare), tendoanelor, ligamentelor,periostului; este compus din neteziri,geluiri, friciuni, vibraii.
II. Masajul segmentar
MASAJUL SPATELUI
Masajul spatelui cuprinde regiuneadorsala (toracala), regiunea lombara siregiunea sacro-fesiera.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
3/215
3
Coloana vertebrala:-cervicala C: 7 vertebre C1 C7;-toracala sau dorsala: 12 vertebre T
1
T12 sau D1 D12;-lombara: 5 vertebre, cele mai mari: L1 L5;
-sacrala: 5 vertebre sudate careformeaz osul sacru notat de obicei S1;-coccigiana: 4 sau 5 vertebre sudate.
Masajul regiunii dorsaleRegiunea este delimitata superior de linia
care trece printre vertebrele C7 si T1 siinferior de linia care trece printre T12 si L1.
Se executa mai nti un masaj regional,care depete liniile de delimitare aregiunii dorsale, iar in cadrul masajului
zonal ne concentram cu geluiri, friciuni sivibraii asupra articulaiilor intervertebrale,capsulei articulare si asupra ligamentelor de
prindere a muchilor paravertebrali.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
4/215
4
Prelucrm de asemenea muchiileomoplatului si inseriile diverilor muchieventual afecta
i.
Masajul regiunii lombareRegiunea este delimitata superior de linia
care trece printre vertebrele T12 si L1 si
inferior de linia care trece printre vertebreleL5 si S1.In cadrul masajului zonal ne vom
concentra asupra elementelor care compuncoloana vertebrala lombara, asupra
articulaiei dintre L5 si S1 si asupra cresteloriliace lombare. In caz de discopatii sau alteafeciuni ale coloanei lombare, cnd aparcontracturi ale musculaturii paravertebrale,vom plasa o perna sub abdomenul
pacientului pentru delordozareea coloaneilombare si relaxarea musculaturii
paravertebrale.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
5/215
5
Masajul regiunii fesiereRegiunea este delimitata superior de
creasta iliaca corespondenta si inferior deplica fesiera. Pacientul este poziionat cufata in jos (decubit ventral).
Netezirea regiunii: aezm minile mnpeste mn cu partea cubitala lateral de
articulaia soldului; mbrcm cu palmeleregiunea fesiera, deschidem in evantai omana ajungnd superior pana la creastailiaca superioara iar cealalt inferior pn lanivelul plicii fesiere; refacem traseul iniial
pn cnd reajungem la poziia de nceput.Prelucram regiunea prin neteziri,
frmntri si batere sub toate formele;geluiri si friciuni vom face printre fibrelemuchilor fesieri, superior pe creasta iliaca,
inferior la nivelul plicii fesiere iar lateral lanivelul articulaiei si al trohanterului.
De obicei masajul regiunii fesiere se facein caz de atrofii ale muchilor fesieri sau in
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
6/215
6
afeciuni ale articulaiei soldului (v.coxartroza, de ex.).
MASAJUL MEDICAL INAFECIUNILE COLOANEI
VERTEBRALE
Scolioza= deviaie a coloanei vertebrale in plan
frontal;
-in C sau in S (simpla sau dubla);-se executa in curbura interna ascoliozei un masaj sedativ (- manevresedative asupra musculaturii
paravertebrale contractate) iar in
interiorul curburii executam manevreexcitante care sa tonifice musculatura
paravertebrala ntinsa, in felul acestaproducndu-se o echilibrare a regiunii.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
7/215
7
Pentru rezultatele cele mai bune masajulse va asocia in mod obligatoriu cugimnastica medicala.
Cifoza= cocoaa;
- in unghiul cifotic maxim vom executa
manevre sedative, iar deasupra sidedesubtul acestei zone vom executamanevre excitante care sa foreze coloanasi musculatura sa se echilibreze.
Masajul trebuie combinat cu gimnastica
medicala.
SpondilitaSe face un masaj sedativ asupra
musculaturii spatelui, in special asupra
muchilor paravertebrali si un masaj zonaluor asupra articulaiilor intervertebrale,combinat cu gimnastic respiratorie pentrua prentmpina prinderea articulaiilor
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
8/215
8
dintre coloana si coaste si a celor dintrecoaste si stern, care ar putea duce maitrziu la probleme respiratorii destul degrave.
Discopatiile-sunt afeciuni ale discurilor
intervertebrale (uzuri, degenerri);-produc dureri locale si contracturi alemusculaturii paravertebrale locale;
-se ntlnesc cel mai frecvent la nivellombar si cervical.
Se executa manevre sedative (derelaxare) asupra musculaturii
paravertebrale si se face un masaj zonalasupra articulaiilor intervertebrale siasupra discurilor, masaj care va produce o
cretere de metabolism locala cu fenomende regenerare. Trebuie sa se fac apoi, inmod regulat, un masaj de ntreinere.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
9/215
9
Hernia de disc-cel mai frecvent se ntlnete tot in
regiunea lombara;-apare o iritaie cu dureri puternice att
locale cat si cu iradieri in lungulnervului afectat sciatic;
-in faza acuta, cnd sunt dureri violente,masajul este contraindicat;recomandarea principala; repausrealizat fie in decubit ventral cu o pernasub abdomen, fie in decubit dorsal cudoua perne plasate sub genunchi.
Masajul se va ncepe in faza subacuta:sedativ asupra regiunii lombare si sacro-fesiere, si un masaj sedativ sau excitant dup caz asupra membrelor inferioare.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
10/215
10
MASAJUL MEMBRULUIINFERIOR
Membrul inferior se descompune in:-regiunea coapsei: de la genunchi la
articulaia soldului;-regiunea gambei: de la articulaia
gleznei la articulaia genunchiului;-piciorul propriu-zis: de la glezn n jos;Tot aici este cuprinsa si articulaiacoxofemurala (oldul).
Masajul articulaiei olduluiLa nceput pacientul va sta cu fata in jos
si facem un masaj regional asupra regiuniifesiere si a coapsei, dup care executam unmasaj zonal geluiri, friciuni, vibraii la
nivelul plicii fesiere si lateral, la nivelularticulaiei si al trohanterului.
Gimnastica: contracii izometrice alemusculaturii fesiere.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
11/215
11
Invitam pacientul sa se ntoarc cu fatain sus si ncepem cu un masaj regional alcoapsei; pozi
ion
m membrul inferior in
dubl flexie si facem un masaj zonal asupraarticulaiei, la nivelul plicii inghinale, lanivelul trohanterului si lateral de articulaie.
ncheiem cu gimnastica (micri) pentru
articulaia oldului: flexia coapsei pe bazin,bicicleta, micri de lateralitate etc.Afeciunile cele mai frecvente ale
articulaiei oldului: coxartroza si subluxaiade old se combina obligatoriu cu
gimnastica medicala.
Masajul articulaiei genunchiuluiPoziia iniiala a pacientului: in decubit
ventral;
- facem mai nti un masaj regional algambei si coapsei, dup care plasam omana sub glezna pacientului, ridicam uorgamba flectnd genunchiul si facem
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
12/215
12
neteziri (cu partea cubitala a minii),geluiri, friciuni si vibraii la nivelul pliciigenunchiului;
Ca gimnastic avem flexia i extensiagenunchiului (a gambei pe coaps).
Invitam pacientul sa se ntoarc cu fatain sus:
- facem nti un masaj regional algambei si coapsei;- poziionm membrul inferior induble flexie si executam masajul zonalasupra articulaiei genunchiului;
- netezirea: plasam degetele 1, 2, 3 siindexul la nivelul plicii genunchiului(sub articulaia genunchiului) iar policelede o parte si de alta a tendonuluimuchiului cvadriceps, deasupra sau in
faa rotulei; alunecm apoi cu policelenetezind pe sub rotul pn la spaiularticular, coborm apoi cu policele pe
prile laterale ale articulaiei spre plica
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
13/215
13
genunchiului; refacem traseul n sensinvers pn la rotul, coborm pe subrotul
, apoi pe lng
tendonul rotulian
pn pe tibie.- facem apoi geluiri, friciuni, vibraii
pe aceleai trasee, prelucrnd spaiularticular.
Cele mai frecvente afeciuni (de obicei lasportivi dar nu numai): de naturtraumatic - entorse, afeciuni alemeniscului, gonartroz etc.
ncheiem cu gimnastic pentru articulaia
genunchiului i pentru tonifiereamuchiului cvadriceps; de altfel i nmasajul regional trebuie s insistm petonifierea lui (prin frmntri contratimp,
bateri etc.).
Masajul articulaiei glezneiPacientul va sta la nceput cu faa n jos
i vom face un masaj regional asupra
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
14/215
14
gambei i un masaj zonal la nivelultendonului lui Ahile i la nivelulcalcaneului.
Invitm pacientul s se ntoarc cu faan sus i facem un masaj regional asupragambei i piciorului, apoi un masaj zonalasupra articulaiei gleznei i asupra
tendonului care trece peste articulaiagleznei.Netezirea: se realizeaz intre police si
index in jurul maleolelor, iar geluirea,friciunea, vibraia n jurul maleolelor,
transversal, de-a lungul liniei articulare iprintre tendoanele muchilor flexori aidegetelor.
Gimnastic:-flexia i extensia piciorului;-flexia i extensia articulaiei piciorului;-micri de lateralitate i de
circumducie.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
15/215
15
Afeciunile cel mai des ntlnite:recuperarea dup entors, artroza gleznei,redori dup
fracturi.
Masajul medical la nivelul piciorului-se face n caz de platfus, fractur sau
dup fracturi, artroze la nivelul tarsului
etc.
MASAJUL REGIUNII CERVICALE
n caz de spondiloz vom insista cugeluiri, friciuni, vibraii pe tot traseulcoloanei cervicale, vom decontractamusculatura contractat i vom face o
uoar gimnastic la nivelul coloaneicervicale. n caz de nevralgii Arnold vominsista cu geluiri i friciuni n jurul gurilornervului Arnold i pe linia nucal; n
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
16/215
16
nevralgii cervico-brahiale vom face unmasaj de-a lungul traseului dureros,inclusiv la nivelul bra
ului.
n contracturi musculare insistm pezona de contractur.
Gimnastica gtului:-flexie - extensie;-lateral dreapta lateral stnga;-micri de rotaie;-micri de circumducie.Patologii: diverse. In caz de torticolis:
facem un masaj sedativ asupra regiunii
contractate (muchiul trapez) si un masajtonifiant pe musculatura antagonistasntoas, ncercnd o reechilibrare asituaiei; daca situaia e mai grava ncercamo metoda de suprasolicitare a muchiului
trapez contractat prin micri cu rezistenta,apoi masaj de relaxare al ntregii regiuni.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
17/215
17
MASAJUL MEMBRULUISUPERIOR
Membrul superior cuprinde:-regiunea braului: de la umr la cot;-regiunea antebraului: de la cot la
articulaia pumnului;
-regiunea minii: de la articulaiapumnului n jos.Masajul articulaiei scapulo-humerale= masajul umrului.
La masajul regional vom face masajulmuchiului deltoid (treimea superioar a
braului), anterior vom prelucra muchiulpectoral si posterior jumtate din regiuneacervicala (muchiul trapez si muchii care
se insera pe omoplat).Netezirile:- poziionm minile mana peste mana la
nivelul vrfului deltoid; (muchiul deltoid
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
18/215
18
are doua fascicule: unul anterior si altulposterior, care converg spre bra siformeaz
un unghi ca litera V = vrful
deltoidian); mbrcm cu palmele deltoidulpana la nivelul articulaiei umrului, apoi opalma mbrac anterior muchiul pectoral,iar cealalt, posterior, omoplatul. Minile
refac apoi acelai traseu in sens invers,pn ajungem la poziia iniial.- a doua netezire: netezim intre index si
police separat cele doua fascicule aledeltoidului, de la vrful acestuia pana la
umr;- netezirea pe muchiul trapez, de la
umr spre regiunea cervicala;- cu doua degete, pe sub clavicula, de la
acromion la manubriul sternal (de la umr
la stern).Frmntri: frmntm cele doua
fascicule ale muchiului deltoid,
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
19/215
19
musculatura de pe omoplat, muchiultrapez si muchiul pectoral.
Bateri: uoare, c
u
si nuiele pe muchi.
Trecem la masajul zonal: netezim spaiularticular cu partea cubital a minilor, de laacromion in jos, spre linia axilei. Tot peacest traseu executm geluiri, friciuni,
vibraii. Mai rar: o friciune uoara cupolicele in axila (in caz de luxaie inspecial).
Masajul articulaiei umrului: cel maicomplex; articulaia umrului are toate
gradele de mobilitate.Micri:-flexia anterioara (anteducie 1800);-extensia posterioara a braului
(retroducie);
-deprtarea braului de corp, lateral insus la 1800 (abducie);
-apropierea braului de corp (adducie);
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
20/215
20
-micri de rotaie interna si externa (cucotul ndoit in interiorul articulaiei);
-micri largi, n cerc, de circumduc
ie;
-micri combinate: ducerea minii susla cap, la spate etc.
Afeciuni mai des ntlnite:-PSH (periartrita scapulo-hunerala) de
origine reumatica sau traumatica;-dup entorse sau luxaii;-rar: artroze, de obicei dup PSH,probleme ligamentare etc;
-diverse afeciuni ale muchilor(ntinderi) etc.
Masajul articulaiei cotuluiFacem mai nti un masaj regional care
sa cuprind antebraul si braul, apoi un
masaj zonal asupra articulaiei cotului,punem mna pacientului in old, indexul dela ambele mini l poziionm la plicacotului, iar policele deasupra articulaiei, pe
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
21/215
21
bra, de o parte i de alta a tendonuluitricepsului; alunecm cu policele pn lanivelul articula
iei (pn
ntre cei doi
epicondili), coborm n lateral spre plicacotului pe linia articulara, refacem traseulin sens invers pn ajungem pe articulaieintre cei doi epicondili, dup care alunecm
pe antebra. Pe acelai traseu executm igeluiri, geluiri, vibraii si la nivelul pliciicotului, fr presiune prea mare.
Gimnastica:-flexia si extensia cotului (cotul =prghie de gradul II, gen balama).
Afeciuni: entorse, tratament postentors,luxaie, artroza cotului, redori dupfracturi sau de alte origini (tieri etc.).
Masajul articulaiei pumnuluiVom face nti masajul regional al
antebraului si al minii, dup care facem
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
22/215
22
masajul zonal al articulaiei pumnuluinetezind articulaiile astfel:
- indexul de la ambele mini pe fataarticulaiei si policele posterior pe liniaarticulara; mai nti alunecm cu policelespre prile laterale, indexul rmnnd fix,iar apoi cu indexul nspre prile laterale,
policele rmnnd fix.Prelucrm apoi prin geluiri, friciuni,vibraii spaiul articular, iar in cadrulmasajul regional sau zonal prelucram sitendoanele extensorilor degetelor care
traverseaz articulaia. ncheiem cu micrigimnastica: flexia si extensia pumnului,micri de lateralitate, micri de pronaiesi supinaie, circumducie.
Afeciuni:
-tratament dup entorsa pumnului;-artroza pumnului;-redori dup fracturi.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
23/215
23
Masajul miniiPutem insista in caz de retracie a
tendoanelor flexorilor degetelor (boalaDupuytraine); insistam cu masajul zonal:geluiri, friciuni si vibraii pentruelasticizarea tendoanelor. Se mai face incaz de artroza a minii, a oaselor carpului,
in redori dupa fracturi, pareze.Se insista mult cu gimnastica; se facmicri de nchidere si deschidere a
pumnului, flexia si extensia degetelor si apalmei; abducia si adducia degetelor
pentru coordonare (ducem policele pana sentlnete cu pulpa fiecrui deget in parte),incheiat descheiat singuri la nasturi; incaz de redori: gimnastica in bai cldue;gimnastica cu minile in tarate nmuiate in
apa calda.
MASAJUL FEEI I AL FRUNII
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
24/215
24
In caz de pareze faciale vom face unmasaj selectiv (pe musculatura flasca tonifiere; pe musculatura normala masajde relaxare).
Insistam in mod deosebit pe gimnastica;nchiderea si deschiderea ochilor;
nchiderea si deschiderea ochilor si a guriiconcomitent; ridicarea si ncruntareasprncenelor; mandibula dus nainte sinapoi; lateral dreapta lateral stnga; vominsista spre partea afectata pentru a tonifia
zona cu musculatura flasc; se vor face simicri cu opoziie; se umfla muchiiobrazului; gimnastica mimicii in oglinda se strmb pentru reechilibrare); cnd
pacientul poate sa fluiere singur: cazul este
aproape rezolvat.Cu ct tratamentul este nceput mai
repede, cu att rezultatele sunt mai bune si
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
25/215
25
mai rapide; lsata: se produce asimetrie afeei etc.
In caz de recuperare dup
fractur
demandibul gimnastica se va face unilateraltot ctre partea afectata.
MASAJUL CAPULUI
Masajul capului se face in scopul de aactiva circulaia la acest nivel si pentruactivarea unor mecanisme reflexe.
Se mai face intr-o anumit formul ntratamentul migrenelor rebele(reflexoterapie; masaj terapeutic al regiuniicervicale; masaj terapeutic al capului, alfeei i al frunii).
MASAJUL GTULUI (ANTERIOR)
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
26/215
26
Pacientul poate sta fie culcat pe spate fiein ezut pe un scaun
Terapeutul se poate poziiona la capul
pacientului daca acesta este culcat pe spatesau in fata acestuia atunci cnd este aezat
pe scaun.Avem doua neteziri:
- cu partea cubitala a minii, de submandibula pana la nivelul claviculelor,simetric pe ambele pri ale gtuluianterior;
- netezim cei doi muchi SCM intre
index si police de la occipital manubriulsternal (in masajul cosmetic netezirile sefac in sens invers); se vor executafrmntri uoare asupra muchiului SCMcu atenie in zona carotidei;
In caz de torticolis: frmntareacontratimp se va executa selectiv,unilateral.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
27/215
27
Geluirea si friciunea le vom executa peclavicule si pe mandibula dar si peoccipital.
Vibraia se poate realiza pe toatasuprafaa, in funcie de scopul urmrit.
Baterea: numai sub forma de ciupituri.Micri de lateralitate, de rotaie; cnd
e muchiul afectat: flexii unilaterale; dacanu trece in acest fel: aplicam tehnicasuprasolicitrii pe partea muchiuluicontractat.
Putem mobiliza stnga-dreapta inelele
esofagului prinzndu-le intre index sipolice.
Micri active: torticolis rebel gimnastica cu rezisten pentrusuprasolicitarea, apoi pentru relaxarea
muchiului contractat.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
28/215
28
III. REUMATOLOGIE
Reumatologia se ocupa cu studiulbolilor reumatice.
Bolile reumatice pot fi clasificate infuncie de factorii etiologici, patogeni sau
morfologici. Putem avea:-reumatisme articulare;-reumatisme abarticulare
(extraarticulare): nu prind articulaiile,ci esuturile moi; de ex: bursite, fascite,
miozite, nevralgii si nefrite, periartrite,tenosinovite, tendinite etc.
De reinut ca reumatismul este o boal aesutului conjunctiv (esut de susinere);este caracterizata prin apariia unor noduli
numii Aschoff Talalaev mai ales la nivelulinseriilor tendinoase si pe periost.
Grupa reumatismelor articulare
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
29/215
29
Reumatismele articulare pot fi de doufeluri:1). reumatisme inflamatorii;2). reumatisme degenerative.
Reumatismul poliarticular acut (febrareumatic sau reumatismul Socolski -Buyot)
- este de natura infecioas (dat deinfecii cu streptococul betahemolitic dingrupa A; poate debuta in urma unor faringo- amigdalite streptococice sau scarlatina, la1-4 sptmni);
- se manifesta la persoane cu vrstaintre 3-27 de ani; intre 3 12 ani poateavea si prindere cardiaca (trebuie tratat dintimp cci altfel se poate rmne cu o
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
30/215
30
cardita reumatica; 6-12 ani este perioadacritic).
- sunt cuprinse de obicei articulaiile
mari: genunchi, glezn, cot, pumn, sold,intr-o succesiune relativ rapid; poliartritace dureaz in general 2-3 sptmni si nulas semne articulare; in perioada afectrii,
articulaiile se tumefiaz, devin calde, roiisi dureroase (principiul: rubor calor tumor - dolor), mai ales la mobilizareaactiva; pot aprea si palpitaii.
- in momentul apariiei acestor
manifestri, in snge apar anticorpispecifici (- streptolizina) mpotriva acestorantigene streptococice (in laborator iideterminam prin titrul Aslow; daca in modnormal este sub 200, acum creste peste
333).Examene de laborator: pentru diagnostic
precis:-VSH: creste cu mult peste 25-30 mm/h;
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
31/215
31
-Creste proteina C reactiv;-numrul de leucocite creste cu mult
peste 15.000 20.000 pe mm3;-Aslow crete peste 333;-fibrinogenul creste de asemenea;-la examenul de urina apar proteine
(sau) albumine in urina= proteinurie
(albuminurie); se asociaz cu hematuriemicroscopica.Cu tratament se poate vindeca in
totalitate. Daca nu apar complicaii dureaz2-4 sptmni; daca apare si cardita - poate
dura 2-3 luni.Tratamentul antibiotic cu penicilina G
(1600 uniti/zi) sau cu eritromicina (copii:40mg/kg corp/zi; aduli: si 1 g/kg corp/zi);tratamentul trebuie sa dureze timp de
aprox. 10 zile; la nevoie se poate repeta; seva face apoi profilaxie cu Moldamin(1.200.000 uniti/1 - 2 sau 3 sptmni, in
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
32/215
32
funcie de cat de virulent a fostreumatismul).
Tratamentul fizioterapic: creterea
factorilor imunitari; regim igieno-dietetic,micare-sport moderat; consum sporit demiere; tinctura de propolis in diverse
proporii; cura cu polen-lptior de matc,
cura cu oet de mere si miere, curabalneara; la copii trebuie combtutrahitismul (bai de soare; cldura).
Poliartrita reumatoid (p.r.) saupoliartrita cronica evolutiva (p.c.e.) saupoliartrita cronica primara (p.c.p)
-este o boala generala a esutuluiconjunctiv;
-apare de obicei la femei si are incidentamaxima la 45-50 ani;
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
33/215
33
-are caracter inflamator, progresiv sisimetric; articulaiile sunt prinsesimetric: cot stng-drept; mana stnga-dreapta etc);
-cauza apariiei: imunitate sczuta;factori favorizani: frig, oboseala;
-pe lng articulaii, creeaz leziuni si inorgane si esuturi; primele leziuni aparla nivelul sinovialei si apoi la nivelulcartilagiilor (la epifiza: capul osului) siin final se instaleaz anchiloza fibroasa;muchii ncep sa se atrofieze de
timpuriu; in esutul interstiial aparnumeroi noduli; pielea devine atrofic,strvezie; tegumentul se subiaz,devine lucios, se usuc si sedescuameaz; de asemenea, apar
leziuni nervoase (in special in coarneleanterioare ale mduvei spinrii); apereo demielinizare;
-la ochi : pot aprea irido-ciclite;
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
34/215
34
-boala ncepe insidios; se altereazstarea generala, apatie, oboseala,discreta pierdere in greutate; apardureri la nivelul articulaiilor mici, celmai frecvent degetele mijlocii laambele mini, cu redoare dimineaa; se
poate si la mini si la picioare, boala
manifestndu-se simetric;-durerile pot fi prezente luni-ani, frtumefierea articulaiilor sau potaprea/disprea pana se
permanentizeaz; pot exista si cazuri
explozive;-cnd apar tumefaciile: au caracterpermanent, chiar progresiv; uor, ncepsa fie prinse si articulaiile mijlocii;degetele se subiaz si apare degetul in
fus. Prinderea articulaiilor: centripeta,de la articulaiile distale spre centuri(de la exterior spre interior).
Boala evolueaz in patru stadii:
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
35/215
35
1. apar tumefierile articulare, durerispontane la micare; uneori si degetulin fus; sunt prinse articula
iile mici si
mijlocii; stare generala de inapetena sipierdere ponderata;
2. ncep sa se limiteze micrile inarticulaii; apare atrofia musculara;
apare osteoporoza; pot fi prinse siarticulaiile sterno-claviculare sitemporo-mandibulare;
3. articulaiile ncep sa se deformeze;apar subluxaii; apare anchiloza
fibroasa si o atrofie musculara mare;4. procesul de anchiloza fibroasa si
osoasa se definitiveaz; fixareadegetelor si genunchilor in poziiivicioasa; - stadiu terminal.
Examenul de laborator:-la nceput nu este concludent;-VSH-ul creste la 80-100 ml/h;-apare o uoara anemie la hemograma;
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
36/215
36
-la electroforeza proteinelor serice; arataun nr. sczut de albumine, iar alfa- si
beta-globulinele sunt crescute;-testele de aglutinare: testul Valer Rozen
si Latex: pozitiv, mai trziu; exista simicroteste pentru evideniereafactorilor reumatoizi (de obicei este
vorba de imunoglobuline: M, G si A);-stabilirea diagnosticului: in final tot pesemiologie (prinderea articulaiilormici; redoarea articulaiilor dimineaa;sensibilitate crescuta/durere la
mobilizare; tumefierea prilor moi si aarticulaiilor; prinderea articulaiilorsimetric; semne de osteoporoza; testulreumatic cu imunoglobulinele A, M,G).
Tratament : nu prea exista.Tratament fizioterapic:La orice bnuiala fizioterapeutul trebuie
sa nceap tratamentul, pentru a nu se
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
37/215
37
ajunge in faza in care nu se mai poate facenimic. Pe toate cile vom ntri factoriiimunitari; regim de viata, regim alimentar,echilibru munca-odihna; apifitoterapie;consum sporit de miere, propolis, lptiorde matca, polen (primvara-toamna); curacu oet de miere si mere; gimnastica
moderata; uor masaj de ntreinere; curabalneara (ape srate); tratament cunepturi de albine.
Spondilita anchilozanta
- mai este numita si: spondilartritaanchilozanta; boala Behterev;
- este o boala a brbatului tnr: 20-30
ani;- are ca substrat o inflamaie evolutiva si
progresiva a articulaiilor coloaneivertebrale, cu tendina de a anchiloza;
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
38/215
38
- cauzele apariiei nu sunt cunoscute;implicit; nu exista tratament medicamentos;
- debuteaz
cu dureri sacro-iliace; pot ficonfundate cu tabloul clinic de sciatica;iradierea este de natura osoasa;
- primele articulaii prinse: articulaiilesacro-iliace: apare o sinovita; uor se
extinde la coloana vertebrala pana ocuprinde toata si in final prinde si centurile(bazin si umeri); apare o rigiditatevertebrala; flexia anterioara se limiteaz;lordoza lombara ncepe sa dispar; cu cat
evolueaz : devine cifoza;- ncepe sa apar o paloare tegumentara,
o uoara scdere in greutate, o uoarasubfebrilitate; treptat se instaleaz oredoare a coloanei vertebrale pana la cap si
ncep sa se modifice curburile coloaneivertebrale;
- fenomenul clinic dominant: durereacare cuprinde ntreaga coloana; la nceput
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
39/215
39
apar contracturi pe musculaturaparavertebrala si muchiul trapez; atrofii;de cele mai multe ori coloana se cifozeaz
sau se poate rigidiza si in poziie rectilinie;in 10% din cazuri apare si irido-cicleita; infinal sunt prinse si centurile scapulara si
pelvica;
- intr-un numr variabil de ani coloana seanchilozeaz complet; mersul: devinelegnat; sunt prinse si articulaiilecoastelor, care dau probleme respiratorii.
Examenul radiologic:
-sacroileita bilaterala;-procese de calcifiere a ligamentelorinterspinoase si latero-laterale (aa-numita coloan de bambus);
-examenul de laborator: neconcludent;-semne: dureri si rigiditate lombara carepersista mai mult de trei luni;
-semne de iritaie la ochi.Tratamentul fizioterapic:
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
40/215
40
-creterea factorilor imunitari ntreinere si ntrire a organismului din
punct de vedere imunitar;-apifitoterapie (lptior de matc, miere,
tinctura de propolis 20 picturi pe zi,polen o linguria dup sau in timpulmesei; si nepturi albine);
-regim de viata echilibrat;-cura balneara; o data pe an (Sovata,Mangalia, Techirghiol; uneori si Felix);
-masaj de ntreinere a coloanei simusculaturii; in special regiunea
lombara si CDL medical;-micare moderata si constanta;-gimnastica respiratorie pe o perioada
nelimitata;-raport echilibrat: munca-odihna.In etapa de manifestare evidenta a bolii:
gimnastica medicala; gimnastica dentreinere; gimnastica respiratorie. Cndapar deja anchilozele: putem tine boala in
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
41/215
41
fru, dar nu putem scpa de ea. Masajul seva face iniial sedativ, pe contracturi; cndapare ulterior atrofia musculara: masaj detonifiere. Daca boala ajunge in stadiul final:o putem doar ameliora, dar nu o putemndeprta; doar ncurajare si ntreinere.
AFECIUNI ALE COLOANEIVERTEBRALE (recapitulare sicompletare)
ScoliozaScolioza este o boala evolutiva
caracterizata prin una sau mai multecurburi (C sau S) laterale ale coloaneivertebrale, vizibile in plan frontal, uneori
nsoite de rotaia vertebrelor, cu tendinade compensare superioara si inferioara (-curburile), dar fara o reducere completa aacestora.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
42/215
42
Scoliozele au rsunet asupra morfologieitrunchiului.
Ele pot fi:-posturale (stm strmb);-de compensare (in cazul unei subluxatii
de sold, de exemplu);-inflamatorii (TBC, osteomielit,
miozit, sifilis);-cauzate de o lombosciatica;-putem avea deviaii chiar de natura
isterica.Cea mai frecventa: scolioza idiopatica,
cand avem o anomalie de tip muscular,putnd provoca paralizii de diverse grade,cu caracter tranzitoriu sau definitiv; poatecuprinde mai muli sau mai putini muchi;
Cel mai grav: cnd apar in perioada de
cretere, dup poliomielita saumeningoencefalita; factorii agravani:reumatismul. La prepubertate pot aprea sidin cauza unor tulburri de cretere, mai
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
43/215
43
frecvent la fete, probabil din cauza unuiexces de foliculina; exista si cauzeendocrine; rahiticii sunt predispu
i; mai rar:
cauze congenitale; uneori si dupintoxicaii.
Scolioze:- patogene;
- nepatogene.Musculatura in concavitate estecontractata; pe curbura convexa:musculatura este ntinsa si cu fora redusa.Atunci cnd apare si o rotaie vertebrala
apare progresiv o gibozitate costo-musculara, de obicei mai accentuata inzona dorsala.
De partea spre care se rotesc vertebreleapofizele spinoase costo-vertebrale se
nfunda si toata zona apare ca nfundata.Tratament: gimnastica medicala corelata
cu masaj selectiv; la copii si tineri:reducerile pot fi 100 %.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
44/215
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
45/215
45
Discopatia
Este o afeciune a discului intervertebral.
La fenomene de suprasolicitare repetataapare o uzura /degenerare/mbtrnire adiscului intervertebral, care da algii locale;cel mai frecvent: in regiunea lombara si
cervicala.Tratament de ntreinere, masaj simicare uoara discopatia este reversibila;se poate regenera.
Predispui sunt cei care muncesc mai
greu (ridica, lucreaz in frig, umezeala) darsi sedentarii (munca la calculator, birou,lipsa de micare, ofat)..
Discopatia netratata poate degenera inhernie de disc; discul herniaz puin,
preseaz rdcina nervului, durerile nu maisunt locale, merg pe nerv (lombosciatic;manifestare in diverse grade0; trebuietratata fizioterapic neaprat.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
46/215
46
In hernia de disc acuta : masajul estecontraindicat; repaus la pat, cu fata-n jos,cu o perna sub burta pentru delordozareacoloanei si elongarea spaiuluiintervertebral sau cu fata-n sus, cu doua
perne sub genunchi.Tratamentul de urgenta: masaj cu gheata,
laser terapeutic pe zona afectata, cu rolantiinflamator decontracturant si antalgic sireflexoterapie. Pe msura ce durerilecedeaz introducem masajul regiuniilombare si al membrelor inferioare, apoi:
masaj abdominal si exerciii numai dinpoziie stnd pe spate (pentru a ntri pereiiabdominali ca sa poat prelua o parte dinsuprasarcina paravertebralilor). Se vacontinua apoi cu masaj medical si
gimnastica de ntreinere circa 6 luni, celpuin o data pe sptmna. Se recomanda ocura intr-o staiune balneara o data pe an.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
47/215
47
Spondiloza
Este o evoluie degenerativa a
discopatiei. Discul se fibrizeaz, chiar secalcifiaz. Organismul ncepe sa depuncalciu interapofizar; micarea ncepe sa fielimitata; alte semne: vertij, ceafa ca in
gheare, dureri de ceafa.Tratament de durata: masaj; in formaalgic: laser; gimnastica uoara.
Se pot produce regenerri dar in timpndelungat, indefinit.
Artrozele
Artroza este o afeciune cronicadegenerativa articulara, caracterizata prin
leziuni degenerative cartilaginoase, cudiminuarea att cantitativa cat si calitativa alichidului sinovial si cu modificareaapofizelor articulare.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
48/215
48
Artrozele sunt artropatii cronicedureroase si deformante; frecventa lorcreste in raport cu vrsta; nu sunt nso
ite
de semne generale si nici de leziuniextraarticulare.
Cele mai frecvente artroze le ntlnim laarticulaiile mari sau la articulaiile care
suporta sarcini mari (n special genunchi:gonartroza si old: coxartroza).La artrozele obinuite nu sunt afectate
cotul si glezna; insa putem avea artrozecauzate de traumatisme/fracturi, care pot
afecta si cotul sau glezna.Factori predispozani:-mecanici: produc o repartiie anormala
a presiunii asupra articulaiilor(obezitatea, de exemplu);
-traumatici: fracturi, luxaii care producalterri ale cartilagiului articular;
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
49/215
49
-endocrini/metabolici (menopauza,dislipidemie = creterea peste normal acolesterolului);
-inflamatorii-reumatici;-mbtrnireaSimptome:-durerea si oboseala articulara care se
calmeaz la repaus; noaptea nu doarede obicei;-apare o limitare funcionala a
articulaiei; crepitaii intraarticulare lamobilizarea articulaiei; mai trziu apar
cracmente (troznituri); in finalarticulaia se deformeaz si apar
proliferri osteo-cartilaginoase si lichidintraarticular (hidrartroza).
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
50/215
50
Periartrita scapulo-humeral (PSH)
Este un sindrom clinic caracterizat prindureri ale umrului si prin redoaredeterminata de leziuni degenerative siinflamatorii ale tendoanelor si burselor dela nivelul articulaiei umrului (scapulo-
humerala).Este o diartroza acoperita cu un cartilajgros. Este o boala reumatismala careafecteaz acest cartilaj, att cel dincavitatea glenoida cat si ligamentele care
susin cele doua suprafee articulare incontact cu capsula. Capsula este ntritasuperior de ligamentul coraco-humeral iaranterior de trei ligamente gleno-humerale(superior, mijlociu si inferior). In PSH toate
aceste elemente pot fi afectate, insa maiales capsula. Exista si un PSH
posttraumatic, cnd apare un focar deinflamaii in aceeai zona.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
51/215
51
PSH - cinci forme clinice:1. umrul dureros simplu;2. um
rul acut hiperalgic;
3. umrul mixt;4. umrul blocat;5. umrul pseudo-paralitic.1. Umrul dureros simpluEste forma clinica cea mai frecventa (dar
si cea mai usoara), la baza fiind o tendinita,o bursita sau o tenosinovita.
Pacientul acuza dureri moderate la
nivelul umrului, mai ales cu ocazia unormicri uzuale sau cnd poarta unelegreuti. Durerea poate interveni chiar intimpul somnului si se intensifica in anumite
poziii.
Putem gsi un punct sensibil subacromialin zona antero-exterioara sau in zonadureroasa pe fata anterioara a umrului, petendonul muchiului biceps. Sunt afectate
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
52/215
52
in mod deosebit micrile de flexieanterioara, abducie si rotaie externa. Dacaforma este mai grava, bra
ul poate fi
imobilizat cu o pernua in axila, care il tinela 35-45 grade, intr-o uoara abducie, sisusinut de o earfa.
Ca tratament se recomanda: repausul
umrului; laser terapeutic, masaj,gimnastica. Cnd sunt dureri in articulaiefacem gimnastica pe articulaia sntoasa(umrul celalalt) si contracii izometrice; infaza acuta se va face masaj cu gheata.
2. Umrul acut hiperalgicDe obicei tendinita se repeta, apare un
proces de calcifiere, uneori si in bursaacromiodeltoidiana.
Peritendinita = afectarea tendoanelor deinserie.
In umrul dureros acut durerile suntviolente, insuportabile si se exacerbeaz
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
53/215
53
noaptea. Apar si semnele inflamaiei:rubor, tumor, calor, dolor (se nroete, se
inflameaza, e fierbinte, doare).
Micarea devine imposibila datoritadurerii si contraciei musculare. Serecomanda sa facem micare de tragere aumerilor napoi, pentru meninerea
ligamentelor si a muchilor la inserie.Tratament: masaj cu gheata, repaus, laserterapeutic, masaj uor cu cremaantiinflamatoare; se poate ncerca sireflexoterapie.
3. Umrul mixtIn acest caz inflamaia se extinde la
nivelul tendoanelor, burselor si sinovialei siproduce limitarea micrii prin contractura
musculara antalgica (fr durere).Pe lng tratamentul de mai nainte, se
recomanda micri izometrice cu exerciiide relaxare care se pot face uor, chiar si de
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
54/215
54
ctre pacieni singuri. Se pot face bai caldecu efect calmant, micrile devenind maiuoare.
4. Umrul blocatMicrile se limiteaz progresiv,
ajungndu-se la o blocare aproape completa
a umrului. Apar leziuni inflamatorii alecapsulei gleno-humerale, cu evoluie ctrefibroz.
In acest stadiu gimnastica devinedureroasa, dar trebuie fcut ca sa rupem
aderentele. Se va face un masaj de relaxarepentru atenuarea acestor dureri.
5. Umrul pseudo-paraliticEste o tendoperiostita posttraumatica; se
produce o ruptura ntinsa a tendoanelor;uneori se perforeaz si capsula.
Pacientul nu mai poate face micrileactive; le va executa pasiv; mai intai va fi
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
55/215
55
destul de dureros, dar ulterior durerea vadisprea treptat.
Se pot face intervenii chirurgicale, apoi
se recomanda kinetoterapie, pentru amenine capsula in bunstare si sa nudevina retractila pentru a recupera fortamusculara si pentru a nva micri
compensatorii.
Reumatismul secundar tuberculos(Poncett)
-apare pe fondul unei tuberculoze;-cnd afecteaz coloana, aparegibozitatea numita morbul lui Pott.OsteoporozaEste o distrofie metabolica a osului,
caracterizata prin diminuarea matriceiproteice, cu conservarea componenteifosfo-calcice. Are in mod special cauzeendocrine.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
56/215
56
Cauzele apariiei:-cel mai frecvent apare la femei, post-
menopauza;-poate aprea si sub forma localizata, in
urma unor traumatisme;-cauze iatrogene: administrarea de
anticoagulante precum heparina, de
exemplu; sau exces de medicamenteetc.-cauze metabolice.Osteoporoza reprezint aadar
pierderea substanei calcice din os ca
urmare a unui dezechilibru hormonal siimplicit metabolic. Pentru a echilibraformula calciului din snge, organismul iadin os; ca urmare, in interiorul acestuiaapar geodele (goluri) ce determina tasri
ale osului si astfel, micorarea nlimii. Infaza avansata, apar dureri ale oaselor ce se
pot fractura uor.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
57/215
57
Osteoporoza trebuie tratata din fazele eiincipiente de osteopenie; aceasta poate fideterminata chiar prin semne clinice si seevideniaz la radiografie sub forma unor
pete ntunecate.Analiza densitii osului se numete
osteodensimetrie.
Tratamentul alopat: recomanda de obiceipentru faza sa incipienta un medicamentnumit Alfa D 3, pentru faza sa medie,tratament injectabil de Miocalcic(calcitonina sintetica-fiole) iar pentru faza
declarata, Fosamax. Toate aceste treimedicamente au insa reacii negative
puternice. La Fosamax de pilda, riscul celmai mare l reprezint apariia ulceraiiloresofagiene si a iritaiilor de colon.
Tratamentul fizioterapic:-presupune in primul rnd o alimentaie
echilibrata;
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
58/215
58
-baza tratamentului va fi constituita delaptiorul de matc (sublingual, penemncate, 0,2mg/ 2-3 ori pe zi timp de6-12 luni) ce trebuie administrat dinfaza de premenopauza pentru a reglaorganismul din punct de vederehormonal; tratamentul cu tinctura de
propolis echilibreaz metabolismul sipoteneaz sistemul imunitar: 20picturi/zi administrate intr-o singurarepriza, amestecat cu apa, miere saulapte; se mai poate administra si
pstura (polen prelucrat) - 1linguria/zi.
-consum sporit de miere;-regim igieno-dietetic;-cura cu oetul de mere si miere;-micare moderata;-bai de soare/lumina.La osteoporoza nu se face fizioterapie ci
reflexoterapie si micare moderata.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
59/215
59
Definitii uzuale
Contuzia: leziune anatomica nchisa, frleziune tegumentara; poate fi: uoara,grava, superficiala sau profunda.
Escoriaia: leziune superficiala aepidermei.Entorsa: traumatism al articulaiei,
produs printr-o micare brusca si brutala;produce ntinderi ale prilor moi si
periarticulare; pot fi uoare sau grave(fisuri sau microrupturi ale fibrelormuchiului).
Luxaia = se produce atunci cand celedoua suprafee articulare ies din capsula
articulara.Fractura: ntreruperea continuitii unui
os; poate fi incompleta sau completa (cndlinia de rupere este transversala); poate fi
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
60/215
60
cu deplasare (capetele osoase sedeplaseaz) sau fr deplasare, deschisa saunchisa.
Escara : este o necroza cutanata printr-opresiune prelungita.
Limfangita acuta: este o inflamaie areelei limfatice dintr-o anumita regiune.
Halus valgus: o deviere si o deformarestatica a piciorului, cu devierea laterala ahalucelui.
Halus varus: deviaia mediana ahalucelui.
Hematomul: acumulare de snge in esutprin ruperea unor vase de snge.
Hidrosadenita: inflamaie acuta aglandelor sudoripare.
Lipomul: acumulare de esut conjunctiv
adipos bine delimitata, de consistentarelativ moale, care se dezvolta in esutulsubcutanat.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
61/215
61
Paralizia: este diminuarea sau dispariiafunciei motorii musculare.
IV. BIOMECANICIKINETOLOGIE
Biomecanica studiaz funciile motorii;este mai aproape de fiziologie dect deanatomie.
Prin cunoaterea biomecanicii putem
aprecia calitatea execuiei exerciiilor fizicepentru a obine rezultatul terapeutic dorit.Putem nltura anumite greeli si vom sti sacorelam gimnastica cu particularitileindividuale.
De-a lungul istoriei, biomecanica aconstituit un domeniu de interes pentrunumeroi oameni de tiina (in antichitate -Galen; Leonardo da Vinci a folosit
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
62/215
62
fotografia in studiul legilor biomecaniciietc.); la noi: prof. Iliescu de la IEFS.
Prghiile biologice:In cazul prghiilor mecanice, prghia
este reprezentata de o bara rigida ce sepoate roti in jurul unui ax fix (punct desprijin) si care la extremiti se afla sub
aciunea unei forte pasive si a uneia derezistenta.Rolul prghiei este de a permite
efectuarea unui lucru mecanic util cueconomie de fora. Prghiile sunt de trei
categorii, clasificate dup numrul degrade, de la I pn la III.
La prghia biologica, bara estereprezentata de os, fora activa de muchiiar fora de rezistenta de greuti sau de
fora gravitaionala.In aparatul locomotor al omului oasele se
pot roti in jurul unei articulaii carereprezint punctul de sprijin. Asupra
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
63/215
63
oaselor privite ca prghii acioneaz foratraciunii musculare. La o extremitate estefor
a activa care realizeaz
mi
carea, iar la
cealalt este fora de rezistenta care seopune.
Prghia permite efectuarea unui lucrumecanic util cu economie de fora si
deplasare; avem trei elemente: punctul desprijin, fora activa F si fora de rezistentaR.
Asupra oaselor acioneaz fora traciuniimusculare. La o extremitate este foarte
activa (contracia musculara) iar la celalaltcapt este fora de rezistenta.
Prghia de gradul IPunctul de sprijin se afla la mijloc, iar F
si R se afla la capete, avnd acelai sens;ex: articulaia din coloana vertebrala a
primei vertebre (C1: atlas) cu capul (osuloccipital) este o prghie de gradul I.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
64/215
64
Greutatea capului in fata reprezintmomentul forei F. Fora rezistenta R estedata de mu
chii paravertebrali ai coloanei
(extensori) care se insereaz pe occipital sipe apofizele transversale ale coloanei. Lacontractarea muchilor paravertebrali,capul este dus pe spate.
Prghia de gradul IIPunctul de sprijin si F sunt la extremiti,fora de rezistenta R la mijloc intre punctulfix si fora activa iar forele au sens diferit.Meninerea unei greuti in mna cu braul
ndoit din articulaia cotului este o prghiebiologica de gradul 2 in care cotul estepunctul fix, forta activa F este muchiulbiceps iar greutatea este fora rezistenta R.
Prghia de gradul III
Fora activa F este la mijloc intre punctulde sprijin si fora rezistenta R. Poziia in
picioare (omul in poziie ortostatica), inechilibru sau in mers este o prghie
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
65/215
65
biologica de gradul III la care punctul desprijin este suprafaa tlpilor, fora activa Feste data de mu
chii spatelui si de cei
posteriori ai membrelor inferioare. Fora derezistenta R este data de muchii anterioriai abdomenului si ai membrelor inferioare.Cnd variem aceste forte: variaz poziia
corpului si se declaneaz mersul.
Biomecanica mersului si a coloaneivertebrale
Rolul static al coloanei vertebrale consta
in meninerea atitudinii verticale a capuluiin mod special si a corpului in general.Coloana vertebrala este suport al greutiicorpului cap-gt-trunchi de care sunt legate
prin centuri membrele inferioare si
superioare.Funcionalitatea dinamica a coloanei
vertebrale este in raport cu mobilitatea sa.Mobilitatea articulaiilor intervertebrale
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
66/215
66
este mica, in general redusa dar atunci cndse nsumeaz mobilitatea (poriuneacervicala + toracal
), determina o
amplitudine mai mare. Coloana cervicala:cea mai mobila, apoi coloana lombara siultima este cea dorsala.
Forele care acioneaz asupra coloanei
vertebrale sunt pe de o parte gravitaia iarpe de alta parte, muchii, ligamentele sidiscurile intervertebrale.
Articulaii- intrinsece (intervertebrale)
- extrinsece (capul, coastele, bazinul)Micrile coloanei vertebrale se
orienteaz dup cele trei planuri principale:sagital, frontal si transversal.
1) flexia extensia in plan sagitalO amplitudine mai mare a flexiei o
executa coloana cervicala si cea lombara.Coloana toracal (dorsala) este cea mai
puin mobila. nsumata, flexia ajunge la
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
67/215
67
180 de grade. Extensia este mult mairedusa: 50-55 de grade. In extensie, seexagereaz
curbura cervicala si cea
lombara iar cea dorsala se redreseaz.2) flexia-extensia laterala (in plan
frontal); in cea mai mare msura, seexecuta din zona lombara si cervicala 55
de grade;3). rsucirea zona cervicala si cealombara 120 de grade; combinat curotirea soldurilor/membrelor inferioare,
putem ajunge la o rsucire completa de
180 de grade.Mobilitatea coloanei vertebrale variaz
dup vrsta si sex; la copii si femei,mobilitatea este mai mare. Cu vrsta,discurile intervertebrale se turtesc si isi
pierd din elasticitate. In plus, exista sidiferenieri individuale destul de mari.Mobilitatea coloanei vertebrale poate fimult mrit prin exerciii speciale de
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
68/215
68
suplee, permanente, nc de la vrstefragede si se menine numai prin practicacontinua.
Tulburri ale mecanicii coloaneivertebrale: scoliozele si cifozele
Biomecanica articulaiei umrului
La articulaia umrului participa douaoase:-omoplatul (scapula) prin cavitate
glenoida;-humerus-ul prin capul humeral.Scapula (omoplatul) este un os lat cu
forma triunghiulara situat in treimeasuperioara a spatelui, pe grilajul costal,intre coastele 2 si 7, cu baza in sus; aredoua fete: anterioara (cea dinspre coaste;
este concava) si posterioara. Pe fataanterioara se insereaz muchiulsubscapular. Fata posterioara (sau dorsala)este convexa si prezint o creasta nalta
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
69/215
69
care se mrete spre umr, denumita spinaomoplatului. Lateral-exterior se ngroa siformeaz
o apofiza numita acromion(aici se
prinde clavicula). Pe marginea superioara aspinei se insera muchiul trapez si muchiuldeltoid. Deasupra spinei se formeaz fosasupraspinoas unde se insera muchiul
supraspinos; sub spina se formeaz fosasubspinoas, unde se insera muchiulsubspinos, micul si marele rotund.
Omoplatul are trei margini:-de sus (superioara): cea mai subire; nu
se insera muchi pe ea;-interna/vertebrala: se insera muchiul
marele dinat si romboidul;-externa (spre umr) se mai numete si
faeta subglenoidiana; pe ea se insera
lunga poriune a tricepsului.In unghiul inferior al omoplatului se
insera muchiul subscapular, marele rotundsi fascicule din marele dinat; in unghiul
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
70/215
70
supero-extern al omoplatului se gsetecavitatea glenoida; are forma ovala,
privete in afara si pu
in in sus. Este
nconjurata de un burelet fibrocartilaginossi mpreuna formeaz cavitatea articulara aomoplatului. Cavitatea glenoida se unetecu corpul omoplatului printr-un gt iar pe
marginea superioara a omoplatului se ridicaapofiza coracoida (de care se fixeazmuchiul coracoid); pe vrful acesteiapofize se insera scurta poriune a
bicepsului si muchiul coraco-brahial.
Pe faa superioara a acestei apofize seinsera ligamentele coraco-claviculare simuchiul micul pectoral.
Humerus: este un os lung si reprezintscheletul braului; extremitatea superioara a
humerus-ului prezint un cap cu care seprinde de restul osului, o tuberozitate marenumita trohiter si una mica numita trohin.Capul humeral reprezint a doua suprafaa
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
71/215
71
articulara a articulaiei umrului ; esteneted, rotunjit, orientat in sus si puin infata.
Articulaia scapulo-humerala este ceamai mobila articulaie din corpul omenesc;cavitatea glenoida este acoperita de uncartilaj hialin nevascularizat la interior, iar
de jur mprejur se afla un burelet bogat invase d snge si nervi.Cele doua suprafee articulare (capul
humeral si cavitatea glenoida) suntmeninute in contact de o capsula ntrita
superior de un ligament coraco-humeral sianterior de trei ligamente gleno-humerale.Capsula articulara se insera pe omoplat pemarginea externa a bureletului glenoidian.
Ligamentul coraco-humeral: se ntinde
de la spina coracoida a omoplatului lamarea tuberozitate a humerus-ului. Acestligament este ntrit de tendonul lungii
poriuni a bicepsului. Ligamentul coraco-
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
72/215
72
brahial este cel mai important ligament alarticulaiei; el susine capul humeral si deaceea se mai nume
te si ligamentul
suspensor (al capului humeral).Cele trei ligamente dintre omoplat si
humerus (gleno-humerale0 sunt:- ligamentul supragleno-suprahumeral;
- ligamentul supragleno-prehumeral;- ligamentul pregleno-subhumeral.Ele se inser pe humerus in puncte
diferite. Aceste ligamente sunt foarte laxein meninerea contactului intre cele doua
suprafee articulare, pentru a permitemicari ample. Un rol important inmeninerea articulaiei revine musculaturiiumrului, in special deltoidului. Paraliziadeltoidului are drept consecina deprtarea
suprafeei articulare si apariia frecventa asubluxaiei de umr.
O a doua articulaie a umrului esteconsiderata spatiul dintre deltoid si
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
73/215
73
acromion. Este o articulaieinterscapulotoracica. Rolul ei este foarteimportant: participa la dinamica articula
iei
scapulohumerale; iar procesele inflamatoriisau traumatice de la acest nivel reducmicarea prin durere (sindromul PSH)..
Muchiul deltoid
Este cel mai mare muchi al umrului;este superficial si are forma triunghiulara.Se insera proximal pe marginea
anterioara a claviculei, in treimeaexterioara, - fascicul clavicular. A doua
inserie este pe marginea exterioara aacromionului fascicolele acromiale. Atreia inserie este pe buza inferioara a spineiomoplatului fascicolul spinal. Toateaceste fascicule converg intr-un tendon
distal, care se insera pe fata externa ahumerusului.
Aciunea deltoidului este complexa.Cand ia punct fix pe torace si pe centura
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
74/215
74
scapulara, el va fi abductor al braului.Contracia izolata a fasciculelor claviculare
proiecteaza braul nainte, iar fasciculele
spinale proiecteaz braul napoi.Ridicarea braului in lateral pn la 90 de
grade este realizata de deltoid. Mai sus deaceasta poziie, braul este ridicat de trapez.
Muchiul coraco-brahialEste un muchi fusiform care se inseraproximal pe omoplat, pe apofiza coracoida,mpreuna cu scurta poriune a bicepsului,iar distal se inser pe fata interna a
humerusului. Cnd ia punct fix pe apofizacoracoida este proiector al braului nainte,iar cnd are punct fix pe humerus apropieomoplatul de humerus.
KINETOLOGIE< kinein (- a merge, a se mica; miscare)
+ logos (cuvant, discurs, stiinta).- esthesis: senzatie.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
75/215
75
Kinetologie = stiinta care se ocupa custudiul miscarii.
Kinestezie = ansamblul de senzatii pecare-l are corpul uman in miscare.
Kinetoterapie = terapia prin miscare;pentru perfectioanare miscarii, stimulareaorganismului si imbunatatirea starii de
sanatate.Scurta incursiune in istoriakinetoterapiei:
-in China antica: marele chirurg Hua To introduce gimnastica medicala ca
parte obligatorie intr-un tratament;-Europa: Hipocrat parintele gimnasticii
medicale; etc.-Asia: celebrul medic Avicena (Abu-
Ali-Ibi-Sina) introduce in tratament
baile de soare si aer, regimul alimentarsi exercitiii de gimnastica medicala;este cel dinti care scrie un tratat degimnastic;
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
76/215
76
-etc. etc.-coala Romneasc: prof. Haeganu la
Cluj; prof. Adrian Ionescu la Bucuresti.
Elementele de orientare ale corpuluiomenesc
Pentru a preciza poziia unei prti din
corp fata de celelalte ne folosim de anumiteelemente de orientare care sunt axe sauplanuri.
Axa longitudinala a corpului: este odreapta imaginara care uneste crestetul
capului (=vertex) cu centrul poligonului desusinere.
Planurile de orientare:-frontale;-sagitale;-transversale.Intersectia celor trei planuri (planul
transversal median cu cel sagital median si
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
77/215
77
cu cel frontal median) - reprezinta axa desimetrie a corpului.
Planurile frontale: sunt planuri verticaleparalele cu planul fruntii; planul frontalprincipal trece prin axa longitudinala acorpului si imparte corpul in doua parti:anterioara si posterioara. Planul frontal
anterior este tangent la frunte. Planulfrontal posterior este tangent la ceafa sispate.
Planurile sagitale: sunt planuri verticaleperpendiculare pe planul frontal; planul
sagital principal (cel median, pe mijloc)mparte corpul in doua jumatati simetrice,dreapt si stng.
Planurile transversale: sunt planuriperpendiculare pe planurile frontale si
sagitale. Planul transversal principal treceprin ombilic si imparte corpul in superior siinferior; planul transversal superior este
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
78/215
78
tangent la cap, iar cel inferior este tangentla tlpi.
Termeni uzuali:-anterior desemneaz tot ce se apropie
de planul frontal anterior (ventral);- posterior desemneaz tot ce se
apropie de planul frontal posterior
(dorsal);-medial: spre interior, spre planulsagital median;
-lateral: spre exterior fata de planulmedian;
-la nivelul membrelor: folosimproximal pentru apropiat si distalpentru deprtat (apropiat sau deprtatfata de o articulaie de ex.);
-la antebra: radial = lateral-extern;cubital = latero-intern;
-la gamba: tibial = median;-flexia: realizeaza apropierea
segmentelor;
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
79/215
79
-extensia: realizeaz deprtareasegmentelor;
-abducia: este mi
carea prin care
membrul se deprteaz de planulsagital median;
-adducia: este micarea prin caremembrul se apropie de planul sagital
median (si adunarea degetelor= totabducie); pozitia anatomica amembrului superior este cu palma insus sau in fata si cu degetul mare sprelateral;
-rotaia poate fi: interna; externa; cumina intinsa, cu cotul indoit la 90 degrade
-supinaia: este micarea de rotatie princare mna ajunge cu palma in fata
atunci cnd cotul este extins sau cupalma in sus cand cotul este indoit la90 de grade;
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
80/215
80
-circumducia este insumarea tuturorcelorlalte miscari;
-genvalg (genunchi in X);-genvar (picioare in O).Cercetarea mobilitii articulare
(bilanul articular)
Articulaia umruluiMobilitatea articulara se cerceteaz inprimul rnd prin micri active dirijate siapoi prin micri pasive. Micrile pasivearata ntotdeauna o mobilitate mai mare
dect cele active.Micari in articulaia umrului:- Flexia sau proiecia braului nainte:
pacientul sta in picioare (sau eznd pe unscaun sau chiar culcat cu fata in sus), cu
membrele superioare ntinse pe langa corp,cu palmele spre corp, cu degetul mare sprenainte; poziia de plecare: 0 grade.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
81/215
81
Priza: prindem cu o mana antebraulpacientului si cu cealalt braul deasupracotului; la copii putem fixa um
rul; se
ridica minile prin inainte pe rnd saumpreuna; cnd braul ajunge la 90 gradefacem o mica oprire dup care continuam
pana la verticala. La sfritul miscarii se
poate face o uoara presiune. Mobilitateanormala este de 180 de grade; putem intlnipersoane cu mobilitate rigida dar sipersoane care pot ridica minile si peste180 de grade; persoanele rigide vor incerca
sa ncurbeze coloana pentru a ajunge cumembrul superior deasupra umerilor (vomnota cu rigid, cu + prea lax).
- Extensia sau proiecia braului napoi:priza este aceeai ca si la flexie; se duce
membrul bine ntins din cot napoi, pana lalimita maxima a miscarii (activ: 30-35grade; pasiv cu tensiune puternica: 50grade chiar 90 grade la copii); pentru a
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
82/215
82
anihila tendinta de a se apleca putem fixacu o mana umarul.
- Abducia: ducem membrele superioare
in lateral si in sus in plan frontal; la nevoiemicarea se poate face si cu cotul indoit;
pana la 90 de grade palmele vor sta cu fatain jos; la 90 de grade facem o mica oprire si
intoarcem palmele cu fata in sus sicontinuam pana la 180 de grade. Daca intimpul abductiei pozitia ramaneneschimbata, cu greu se ajunge la 140 degrade; din cauza elementelor anatomice ale
articulatiei(bureletul glenoidian,ligamentele si capsula) care in aceasta
poziie impiedica continuarea miscarii.- Adductia: se executa revenind din
abductie la pozitia de plecare; se poate
depasi chiar trunchiul, fie prin fata cucoatele intinse(usoara extensie si rotatieinterna), fie prin spate, indoind coatele
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
83/215
83
(atunci miscarea se continua si cu o micaflexie si rotatie interna).
- Rotatia interna si externa a umarului:rotatia umarului se cerceteaza intotdeaunacu cotul idoit la 90 de grade; cu cotulintins-se adauga si miscarile de pronatie sisupinatie a antebraului. Putem cerceta
rotaia din doua poziii:1). Cu braul in adducie (pe lng corp),cu coatele ndoite la 90 de grade si cuaplmele privind nuntru (- aceasta este
poziia 0-zero); cu o mana sprijinim cotul si
cu cealalta prindem de antebra si-l ducemnuntru si in afara si vedem gradele derotaie; in aceasta poziie trunchiulmpiedica o rotaie interna maxima;
2). Cu bratul in abducie la 90 de grade,
cu cotul indoit tot la 90 de grade peorizontala (antebratul se mentine in planorizontal); deplasam antebratul in sus si in
jos, cotul ramnnd fix; in sus avem rotatia
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
84/215
84
externa si in jos avem rotatia interna,fiecare atingnd circa 90 de grade. Pe lngmiscarea capului humeral se produce si o
basculare a omoplatului; la rotaia externacu bratul orizontal avem o mobilitate maimare. Daca rotam umarul cu bratul intinsatingem 180 de grade.
In articulatia umarului miscarile serealizeaza in toate cele trei planuri:-in plan sagital: flexia 180 de grade,
extensia sau retropulsia 45-50 de grade;muschii care realizeaza flexia sunt:
marele pectoral, micul pectoral simarele dinat; muschii care realizeazaextensia sunt: romboidul, trapezul prinfascicolul transvers si muschiul mareledorsal;
-in plan frontal: abducia si adducia;miscarea de rotatie. In cazul abduciei:
primele 10 grade starterul esupraspinosul; pana la 90 de grade intra
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
85/215
85
in aciune si deltoidul; 90-150 de grade:muchiul trapez si marele dintat; 150-180 de grade: to
i muschii abductori,
dar in special trapezul. In cazuladduciei: cnd coborrea estecontrolata, participa marele pectoral,dorsalul mare, marele rotund,
subscapularul si coraco-brahialul.Tot in plan frontal se realizeazamiscarea de rotatie: externa 90 degrade; interna: 95 de grade.
-in plan transversal (orizontal):antepulsia si retropulsia. Antepulsia sauadducia anterioara: 140 de grade; esterealizata de muschiul deltoid, prinfascicolul clavicular, marele si micul
pectoral, marele dintat, muschiul
subscapulr (care se intinde).Retropulsia sau adducia posterioara:30 de grade; este realizata de deltoid cufascicolul spinos, de supraspinos,
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
86/215
86
marele si micul rotund, romboid, trapezsi marele dorsal.
Micarea de circumduc
ie combina toate
miscarile, in jurul celor trei axe: brtauldescrie in spatiu un trunchi de conneregulat, cu vrful in articulatia umarului,numit conul de circumducie.
Datele de mai sus reprezinta bilantulfunctional (articular), permind o descriereconcreta si completa a mobilitatiiarticulare, dnd posibilitatea urmririieficientei tratamentului si compararea
gradelor de miscare in timpultratamentului.
In gimnastica medicala pe care o vomface dupa traumatisme ale umarului vomurmari obtinerea gesturilor fiziologice
(micrile de zi cu zi: ducerea minii lagura, la centura, la ceafa, pe cap, la spateetc.).
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
87/215
87
Gradele de libertate ale unei articulatiiPutem avea trei grade de libertate.Daca un os (sau orice corp) este fixat
intr-un punct, i rmn trei grade demobilitate; el se poate nvrti in jurulacestui punct in cele trei planurifundamentale: frontal, sagital si transversal.
Articulaia umrului este o astfel dearticulaie.Daca este fixat in doua puncte: i
menine un singur grad de libertate; acestaeste cazul articulaiei cotului (osul radius:
doar rotaie) sau intre radius si cubitus (lafel, pot executa doar rotaie).
Daca este fixat in trei puncte necoliniare,va fi imobil; acesta este cazul oaselorcarpiene.
Micarea in general se poate realiza intr-un lan cinematic deschis (ca in cazularticulaiei umrului) ori poate fi un alt gende micare intr-un lan cinematic nchis (ca
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
88/215
88
la articulaia dintre coaste si stern ori dintrecoaste si coloana).
Amplitudinea miscarii intr-oarticulatie
Limitarea micrilor depinde departicularitile structurii articulaiei si a
esuturilor moi care nconjoar articulaia,in raport cu suprafaa articulaiei, formaoaselor si a cartilajelor, lungimea sielasticitatea ligamentelor si rezistentatraciunii muchilor.
In cazul articulaiei scapulohumerale,osul este sferic, cartilagiul periarticularfavorizeaz micarea insa din punct devedere biomecanic, nsemntateahotrtoare pentru amplitudinea micrii o
au esuturile moi: capsula articulara,ligamentele, muchii, care limiteazmicrile.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
89/215
89
In articulaiile cu amplitudine mare amicrii, capsula are fibre mai lungi, nueste fixata pe articula
ie ci se cuteaz
, cum
este cazul articulaiilor umrului, cotului sigenunchiului.
In articulaiile strnse, cu amplitudinemica a micrii, capsulele au fibre scurte si
mai solide, uneori sunt dispuse sub formade evantai, micornd astfel amplitudineamiscarii, cum este cazul articulaiilorcostovertebrale si intercarpiene.
La articulaiile cu amplitudine mare,
limitarea micrii este fcuta de ligamentesi tuberozitti. Mai multe ligamente meninaceasta articulaie in cazul in care suntstructurate din tesuturi puternice cum estecazul articulaiei coxofemurale (ligamentul
iliofemural, ischiocapsular sipubocapsular).
In alte cazuri, ca de pilda la articulaiagenunchiului, ligamentele sunt foarte
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
90/215
90
puternice dar scurte, oprind astfel micrilede lateralitate si de rotaie ligamentelecolaterale (ncruci
ate) ale genunchiului.
Elementele care frneaz de faptmicarea sunt muchii ce fixeazarticulaiile. Muchii nu au doar efectlimitativ asupra micrilor ci, mpreuna cu
capsula articulara, ligamente si tendoanentresc articulaia.De aceea, la omul viu, micarea activa
este de amplitudine mai mica dect ceapasiva.
Asuplizare = mobilitate.La micarea pasiva, muchii nu sunt
contractai si de aceea, va avea oamplitudine mai mare. De pilda, lamicarea de flexie a antebraului pe bra,
muchii flexori ai antebraului si braului incontracie se ngroa si nu permitantebraului sa se apropie de bra.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
91/215
91
Particularitile in micrile articulare -ca direcia si amplitudinea - nu depind doarde forma articula
iei, ci sunt influen
ate de
esuturile moi ce nconjoar articulaia si deforele ce acioneaz asupra prilorarticulate. Exista variaii in fora siamplitudinea micrii in raport cu tonusul
muscular, ce depind si de gradul depregtire fizica si de antrenament.
Biomecanica articulaiei cotuluiCotul este o articulaie formata din trei
oase lungi:-humerus (osul braului);- radius (latero-extern) la antebra;-cubitus sau ulna (latero-extern la
antebra).
Articulaia cotului este o trohleoartrozadeoarece humerusul prezint o trohleemare (structura anatomica de tip scripete,
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
92/215
92
balama: doar flexie si extensie) pe care suntarticulate radius (extern) si cubitus (intern).
Articulaia este men
inuta intr-o capsula
articulara puternica ntrita de doualigamente: ligamentul lateral intern(cubital) si cel lateral extern (radial). Eafuncioneaz pe o axa transversala si are un
anumit grad de libertate, realiznd micride flexie-extensie. Poziia zero este cu cotulntins (in extensie totala), braul pe lngcorp si palma spre nainte, cu degetul marein afar. In repaus, la copii si la femei poate
aprea o extensie pn la 15-20 de grade(este o hiperlaxitate normala sau anormala,in funcie de persoana).
Flexia activa poate fi la un unghi cevamai mic (145 de grade) in cazul unei mase
musculare mai mari, in timp ce in flexiapasiva se poate ajunge si la 160 de grade lao mobilitate buna a cotului (adic atunci
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
93/215
93
cnd nu mai apare opoziia muchiuluicontractat).
Muchii flexori: mu
chiul brahial
anterior, lungul supinator si bicepsulbrahial (care este principalul muchiflexor).
Extensia cotului este realizata de un
singur muchi: tricepsul brahial.
Biomecanica articulaiei radio-cubitale
Micri: pronaia si supinaia singurele
realizabile.Poziia zero: cotul ndoit la 90 de grade,
palm ape verticala, degetul mare in sus.Amplitudinea: supinaie 90 de grade si
pronaia 85 de grade.
Pronaia si supinaia: se cerceteaz cucotul flexat la 90 de grade; daca inem
braul ntins se aduga rotaia umrului carecreste unghiul in mod fals si ne poate
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
94/215
94
induce in eroare. Poziia de pronaie: cupalma in jos, iar policele se rotetenuntru; poate atinge 85 de grade. Pozi
ia
de supinaie: cu palma in sus, policeleprivete in afara; poate atinge maxim 90 degrade
Muchii supinatori: scurtul supinator (in
jurul radiusului) si bicepsul (inserat petuberozitatea bicipitala).Muchii pronatori: ptratul pronator
(nfurat in jurul extremitii superioare acubitusului, acionnd prin desfurarea
cubitusului in raport cu radiusul muchiulse desfoar si osul se rotete) si rotundul
pronator inserat pe vrful radiusului.
Biomecanica articulaiei pumnuluiFlexia palmara a pumnului trebuie sa fie
de 85 de grade.Extensia se realizeaz mai uor si poate
depi 85 de grade.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
95/215
95
Micrile de abducie si adducie semsoar de la axul minii (- al treileametacarpian sau degetul medius).
Abducia micarea minii in afara;poate fi mai mica sau egala cu 15 grade;palma este in sus.
Adducia micarea minii nuntru;
poate ajunge pn la 45 de grade; acestelimite pot varia in funcie de poziionareaminii.
Combinnd cele patru micri realizmcircumducia.
Muchii:-flexori: marele palmar, micul palmar
si cubitalul anterior;-abductori: abductorul policelui si
scurtul extensor al policelui (sunt
muchi radiali);-extensori: cubitalul posterior si cei
doi muchi radiali;
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
96/215
96
-adductori: doi muchi cubitali carencadreaz apofiza stiloid acubitusului..
KINETOLOGIE
Gimnastica in general urmrete ntrireasntii omului.Putem avea:
-gimnastica sportiva (se urmretedezvoltarea performanei intr-o
anumit ramur sportiv);-gimnastica artistic: in care esteticul
este predominant;-gimnastica medical: pe primul plan
este sntatea.
Prin exerciiu fizic aplicat sistematic seurmrete dezvoltarea forei, a vitezei, arezistenei, precum si coordonarea.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
97/215
97
Pentru fiecare gen deeficien/gimnastic se pot aplica diversetipuri de exerci
ii.
Scopul kinetoterapieiUrmrim s ameliorm capacitile
generale de micare si marile funciuni
(circulaia, respiraia, metabolismul).Urmrim s ameliorm funciilesegmentului/segmentelor interesate si
prevenirea instalrii deprinderilorcompensatorii vicioase (defectuoase).
Foarte important: urmrim s stimulmstarea psihic. Prin gimnastic sestimuleaz circulaia, crete frecvenacardiaci se regleaz ritmul prin reglareacontient a respiraiei. Se echilibreaz
procesele neurovegetative (sistemul nervosvag si simpatic), crete troficitateaesuturilor, se produce adaptareafuncional a tuturor sistemelor din
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
98/215
98
organism si in final se ajunge la stimularearefacerii organelor bolnave.
La copii se echilibreaz
procesele decretere.
Mijloace de recuperareRecuperarea sntii o facem dup
sechelele diverselor afeciuni, pentrurefacerea capacitii funcionale (dupaccidente, traumatisme, interveniichirurgicale etc.).
Exista si o terapie ocupaional care
poate crea noi deprinderi printr-oreantrenare a organismului a organismuluila diverse micri profesionale(ergoterapie).
In gimnastica la copii folosim jocurile si
imitaia micrilor; gimnastica generala seva face in raport cu vrsta, aptitudinile siafeciunile persoanei respective.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
99/215
99
Gimnastica generala se va combina cugimnastica respiratorie.
Revine ntotdeauna in sarcinaterapeutului si psihoterapia.
Legile compensriiOrice persoana care a suferit o pierdere
somatica sau funcionala este capabila sa secompenseze funcional. Pentru ca procesulcompensrii sa fie posibil sistemul nervoscentral trebuie sa funcioneze normal.Pentru a se favoriza dezvoltarea
compensrii pierderea funcionala trebuiesemnalata precoce. Compensarea este un
proces continuu, care trebuie antrenat.Etapele procesului de compensare vor fi
progresive.
Principiile de baza ale kinetoterapiei1. Primum non nocere (in primul rnd
sa nu faci - mai - ru).
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
100/215
100
2. Precocitatea tratamentuluiTratamentul se va ncepe imediat dup
cedarea complicaiilor, in raport cu starea
generala a pacientului. Trebuie sa prevenimde la bun nceput fixarea unor compensrigreite.
3. Gradarea efortuluiSe va ncepe cu micri de nclzire sivom ctiga progresiv calitatea micrii
pana la limitele normale. Depireanivelului funcional de micare este cea maimare greeala in kinetoterapie (nu trebuie
sa foram). Efortul trebuie sa aib o curbapermanent ascendenta si sa urmreascnivelul calitii micrii, att in cadrul uneiedine ct si de-a lungul ntregii perioadede tratament. Se urmrete creterea
calitativa de viteza, fora, rezistenta sicoordonare. In general nu trebuie depitelementul durere; bineneles c exist siexcepii.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
101/215
101
4. Principiul individualizriitratamentului - in funcie de naturaafec
iunii, de localizarea motorii, daca a
fost intervenie chirurgicala, depersonalitatea, psihicul si activitateapacientului; trebuie ctigata ncredereapacientului in tratamentul aplicat. Un
pacient neobinuit cu gimnastica trebuieabordat cu rbdare si contientizat de rolulacestui exerciiu fizic. Durata tratamentuluieste condiionata de: sexul pacientului(femeile recapta mai uor mobilitatea iar
brbaii, fora), vrsta (la copii si la tinerirezultatele sunt mai rapide dect la aduli),gradul de deficienta fizica si eventual denatura interveniei chirurgicale care a avutloc anterior asupra pacientului.
Trebuie actionat in spiritul eticii corectefata de pacient.
5. Principiul continurii tratamentuluipn la recuperarea integrala. Tratamentul
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
102/215
102
prin kinetoterapie este de obicei de durata.ntreruperile de tratament inainte derecuperarea totala pot avea ca urmarentreruperea proceselor de vindecare iar insituaii mai grave, chiar un regres.
Metode in kinetoterapieMetodele reprezint un grup restrns deexerciii fizice care au un anumit scop.
1) Bobath se bazeaz pe o reacie deredresare a capului sau corpului,
urmrind tonifierea muchilor; sefolosete in nevrite, cnd se facexerciii fie de relaxare fie detonifiere;
2) Watkins (Oxford) urmretecreterea forei musculare prinexerciii cu rezistenta progresiva;
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
103/215
103
3) Jacobson se fac preponderentexerciii de relaxare, care suntesen
iale;
4) Kabat se bazeaz pe tehnici defacilitare neuromusculare
proprioceptive.Receptorii sunt clasificai in trei categorii
importante:-externi - recepioneaz stimulii dinmediul extern (termic, durere, tactil,olfactiv, vizual, auditiv, gustativ);
- interni (viscerali) culeg stimuli dela organele interne;
-proprii - culeg stimuli de la nivelultendoanelor, muchilor, articulaiilor,ligamentelor si periostului.
Metoda Kabat - se urmrete stimularea
proprioceptorilor, grbind rspunsulmecanismului neuromuscular. Kabat aobservat ca majoritatea miscarilor cotidienesunt facute in diagonala sau in spirala si ca
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
104/215
104
pentru fiecare segment al corpului existadoua diagonale de micare. A conceput oschema de gimnastica reprezentata princate doua flexii, respectiv doua extensii pediagonala dreapta-stnga, combinate cuabducii-adducii, rotaii interne sauexterne. De exemplu, se executa rotaia
capului spre stnga in hiperextensie lateralstnga si apoi la fel spre dreapta; o data curotaia capului, trunchiul si umerii se rotescsi se flecteaza spre dreapta (respectivstnga) cu tendina de a cobori spre sold.;
brbia, dup ce a depit linia mediana,vine de sus in jos, cu privirea ndreptata in
jos. Acelai lucru se poate face si cutrunchiul.
Bazele fiziopatologice alekinetoterapiei
Kinetoterapia poate fi att profilactica citsi terapeutica.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
105/215
105
La cea terapeutica trebuie determinatdeficitul dup caracterul afeciunii lanivelul articula
iei, al mu
chiului sau al
complexului nerv-muchi. Acest deficitpoate nsemna o pierdere a stabilitii sau agradului de mobilitate a corpului.
Categorii de afeciuni tratate prin
kinetoterapie:A) REDORI limitri patologice alemiscarii/mobilitatii intr-o articulatie
Redorile congenitale grave se trateazprin interventie chirurgicala. Redorile
usoare se pot trata prin kinetoterapie.Redorile dobndite sunt de mai multe
categorii:1). leziuni ale tegumentelor si ale
tesuturilor celulare subcutanate, infiltraii
hematoase sau sangvine (vnti), cicatricice limiteaz micarea (sclerozareumatismala cronica);
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
106/215
106
2). leziuni aponevrotice (retracii aleaponevrozelor ce limiteaza sau blocheazamobilizarea unui segment (ca de ex. boalaDupuytren = retractia aponevrozei
palmare), arsuri de gradul 2 sau 3, leziuniposttraumatice;
3). leziuni musculo-tendinoase cu
diverse cauze: ruptura, hematom, calcifiere,scleroza, inflamaii; micarea se limiteazdatorita contracturii musculare si retractieiaponevrotice;
4). leziuni capsulo-ligamentare
posttraumatice cu inflamaii, calcifieri,ostificari, osteofite (ciocuri), ce in devrsta, tulburri endocrine sau vasculare,reflexe locale patologice; in astfel desituaii se face kineto pasiva foarte blnda
si numai dup aceea micari active;5). leziuni sinoviale de natura
inflamatorie cu reactie lichidiana (apa lagenunchi);
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
107/215
107
6). leziuni cartilaginoase si osoase incaz de traumatisme majore;
7). procese de retracie si adaptare dup
traumatisme cu imobilizare prelungita.B). ANCHILOZE fibroase sau osoase,
fie posttraumatice fie postreumatismalecronice.
C). LAXITATE ARTICULARA mobilitate exagerata a articulaiei poateproveni din copilrie; articulatiile se daupeste cap (unghiul este mai mare decat celfiziologic); ligamentele sunt prea laxe -
genvalg (picioarele in X), genvar(cracanat), rupturi ligamentare, elongaiitendinoase (entorse), afeciunicartilaginoase, reumatism cronic, hipotomiemusculara si cartilaginoasa; de multe ori au
cauze genetice.
Strile patologice ale muchiului
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
108/215
108
Atrofie musculara apare dupimobilizri in aparat gipsat; fibrele sesubtiaza si chiar se imputineaza prin
procese metabolice deficitare (scade sintezade ADN si ARN si consumul de O2). Arecaracter reversibil, putand fi remediata prinkinetoterapie
Distrofia musculara topireamusculaturii; are caracter ireversibil; aparedatorita unor boli degenerative, adeseorigenetice; singurul mijloc de recuperare suntexerciiile active cu un program ncrcat
progresiv, pn la exerciii cu rezistenta. Sepoate doar stopa, nu inlatura complet.
La atrofie, funcionalitatea muchiuluieste normala, scznd doar fora sa in timpce la distrofie att funcionalitatea ct si
inervaia sunt anormale iar coordonareaeste afectata. Distrofia mai este definita intermeni populari si ca topirea muchiului.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
109/215
109
Hipertrofia nu este o stare patologica amuchiului. Ea apare ca urmare a cultivariivoluntare a mu
chiului prin exerci
iu fizic
sau efort fizic sistematic.Febra musculara este o stare de oboseala
musculara in urma unui efort fizic intens sicontinuu depus de muchi neantrenai. Ea
apare prin acumulare de acid piruvic (ofractiune a acidului lactic) in muchi si secombate prin repaus, masaj, consum demiere, calciu, glucide, magneziu.
Mersul si deficientele de mersPostura corecta a corpului se realizeaz
prin echilibru static si dinamic in jurul axeiprincipale a corpului, axa care trece prin C7si prin centrul poligonului de sprijin dintre
tlpi.Factorii care influeneaz postura
coloanei vertebrale sunt: ereditatea; zonageografica; strile patologice: rahitismul
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
110/215
110
duce la cifoscolioze, reumatismul lanecroza, tuberculoza osoasa la cifoza(morbul lui Pott).
In cazul unor muchi ai spatelui cu foraredusa pot aprea diverse deviaii alecoloanei vertebrale.
In dezvoltarea fizica se apreciaza
statura(inaltimea), greutatea si armoniacorpului. Armonia cu privire la proportiiledintre diferitele parti ale corpului si pozitiaacestora trebuie sa fie in raport cu varsta sisexul. O postura corecta in perioada de
cretere a organismului este foarteimportanta pentru dezvoltarea sa ulterioara,de aceea trebuie sa fim foarte atenti laatitudinea corecta a copiilor/tinerilor. Omulcreste staturala in primele trei luni dupa
nastere, intre 6-7 ani si la inceputulpubertatii; perioada de pubertate reprezintaultimul puseu de cretere si definete
practic in linii mari statura individului (la
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
111/215
111
fete: mai devreme dect la baieti). In timpulpubertatii, creterea in inaltime este de 1-15cm/an. Este si perioada optima deremediere a deficientelor staturale; dupaincheierea perioadei de crestere acestedeficiente nu mai pot fi remediate total.
Perturbaii ale mersului
- asimetrii nesemnificative in lungimilemembrelor inferioare ceea ce ducendeobte la o inclinare a bazinului;
- coloana vertebrala perpendiculara pebazinul inclinat determina o scolioza
lombara pe partea piciorului afectat pentrua determina o corectie pe bazin; in aceastasituatie este obligatorie verificareaexistentei unei rotaii vertebrale pacientuleste pus sa se aplece mult in fata din poziia
in picioare; daca exista vreo rotatie devertebre, in zona respectiva va apare ogibozitate.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
112/215
112
Scoliozele trebuie depistate ct maidevreme iar gimnastica inceputa cit maidevreme, de la 7 ani. In caz contrar,curbura scoliotica se accentueaza si seajunge la o ncetinire a creterii.
In cifoza dorsala se executa exercitii deextensie pe spate insa acestea pot accentua
lordoza si atunci trebuie intarita foarte binemusculatura abdomenului prin flexiatrunchiului in fata din asezat sau din
picioare iar din culcat ridicarea membrelorinferioare sau a trunchiului pna la 90 de
grade.
Statura si cauzele deficientelor deinaltime
Exista trei tipuri de statura: longilina(peste 185 cm la barbati si 160 la femei);mediolina (170, 150), brevilina (150, 140).
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
113/215
113
STATURA Brbai FemeiMica 157,5-164,4
cm
147,5-154,4
cmMedie 164,5-178,4cm
154,5-168,4cm
nalta 178,5-185 cm 168,5-174 cm
Bineneles ca exista ntotdeauna siexcepii: extremele statura foarte mica sistatura foarte nalta.
Cauzele deficientelor de inaltime pot fide natura endocrina: dereglarea glandei
hipofize, principala responsabila pentruinaltimea omului. Cresterea exagerata ininaltime este denumita gigantism la copii.La aduli, se manifesta prin crestereaanumitor extremitati ale corpului (nas,urechi, etc.) peste limitele normale si senumete acromegalie. Cretereainsuficienta in inaltime se numete nanism.
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
114/215
114
GreutateaOrganismul uman este compus din: 65-
70% apa, 205 proteine si 10% minerale. Inalimentaie trebuie pstrata o proporieechilibrata intre glucide (zaharuri sifinoase) 50-55%, lipide 25-30% (sunt
recomandate lipidele de natura vegetala,mono- si polisaturate) si proteine 15-25%(aminoacizi eseniali pe care organismulnostru nu-i poate produce-sintetiza).
In cazul ideal teoretic, procentul de masa
musculara activa trebuie sa fie de 85-90%iar cel de tesut adipos de 10-15%. Mai multde 15% esut adipos reprezint exces degrsime. In realitate, in general 30 % sauchiar mai mult reprezinta stratul
adipos/grsimea.Greutatea corpului depinde de o serie
ntreaga de factori (ereditari, geografici,
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
115/215
115
climatici etc). Greutatea ideala a corpuluise determina astfel:
-la barbati: inaltimea exprimata in cm(minus) 100;
-la femei: inaltimea exprimata in cm (minus) 105.
Din punct de vedere al obezitii ce
depaseste cu 5 kg greutatea ideala -tendine de ingrasare; + 10 kg obezitatede gradul I; + 15 kg obezitate de gradul IIetc.
ntocmirea unui program degimnastica
Un program de gimnastica trebuie sacuprind trei pri: o parte introductiva
(nclzire), o parte fundamentala si o partede ncheiere.
1). partea introductiva: se nclzesctreptat muchii si articulaiile si se
-
7/27/2019 Curs Modulul III 2012n
116/215
116
adapteaz progresiv organismul la efort; unrol important l vor juca in prima parteexerci
iile de respira
ie. Terapeutul va
evalua pacientul si va urmri amplitudineamicrilor, starea generala si evoluia
pacientului.2). partea fundamentala: se introduc
exerciii cu grad de complexitate maxim,necesare pentru recuperarea afeciuniirespective, in general doar micri active,mai rar si pasive, prin care sa fie mobilizatesi solicitate toate articulaiile si toate
grupele de muchi.3). partea finala: exerciiile revin la un
ritm mai lent, insistndu-se pe exerciii derespiraie astfel nct organismul sa revinuor la normal.
Programul se va ncheia cnd pulsul sirespiraia au revenit la normal.
-
7/