curs idd 2013 at contab instit. publice nisulescu ileana
TRANSCRIPT
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
DEPARTAMENTUL DE CONTABILITATE AUDIT SI ANALIZA
ECONOMICA
PROF.UNIV.DR.Nisulescu - Ashrafzadeh Ileana
CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE
SUPORT DE CURS AT
PENTRU
INVATAMANT LA DISTANTA
2013
1
CONTABILITATE PUBLICĂ
Obiectivele cursului şi criteriile de evaluare a cunoştinţelor
Obiectivele cursului
Suportul de curs se adresează studenţilor de la învăţământul universitar la distanţă, având
ca finalitate explicarea conceptelor cu care operează Contabilitatea publică şi a aplicării
acestora de către entităţile cu activitate neproductivă.
Lucrarea este concepută pentru a trata aspectele esenţiale ale contabilităţii publice, astfel
încât studenţii să-şi însuşească noţiunile şi termenii de specialitate cu care operează acest tip
de contabilitate.
Cursul de faţă îsi propune :
Sa analizeze rolul şi obiectivele contabilităţii publice precum şi conexiunea cu
contabilitatea financiară ;
Să transmită studenţilor informaţiile necesare cunoaşterii categoriilor de finantarii cu care
operează contabilitatea publică;
Să identifice şi să explice etapele finanţării bugetare, specificul contabilităţii activelor,
datoriilor, trezoreriei, cheltuielilor şi veniturilor;
Să prezinte lucrările contabile de inchidere a exerciţiului bugetar.
Conform programei disciplinei, competenţele specifice acesteia sunt :
2
Cunoaşterea conceptelor specifice acestui tip de contabilitate;
Înţelegerea relaţiei dintre cheltuieli şi costuri;
Înţelegerea categoriilor de costuri şi a rolului acestora;
Explicarea metodelor de calculaţie a costurilor;
Însuşirea unui mod de gândire logic necesar aplicării corecte a conceptelor legate de
calculul costurilor;
Formarea abilităţilor necesare aplicării conceptelor de costuri şi calculaţie la orice tip
de entitate; informaţiile contabile în deciziile managerial;
Formarea obişnuinţei de a interpreta.
Suportul de curs prezintă numai elementele cu caracter esenţial şi va trebui să fie
completat prin studierea bibliografiei obligatorii.
Evaluarea
Aprecierea nivelului de pregătire a studenţilor se realizează astfel :
Prin evaluare finală la sfârşitul semestrului, prin examen scris, cu notare de la 1 la 10.
Grila de evaluare
Grila de evaluare pentru examen cuprinde :
Un subiect teoretic format din întrebări cu răspuns punctual ;
3
Un subiect practic, cu un grad de complexitate ridicat vizând finanţarea unei instituţii
publice.
Unitate de învăţare nr. 1
SISTEMUL BUGETAR CA DOMENIU DE ORGANIZARE ȘI REFLECTARE
AL CONTABILITĂȚII PUBLICE
Cuprins
Concepte şi tipologii privind sectorul public
Principii bugetare
Particularităţi de organizare şi funcţionare a sectorului public - tipuri de instituţii, relaţii
în cadrul sistemului bugetar public
Clasificaţia bugetară
Ordonatorii de credite
Test
Obiectivele unităţii de învăţare
După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să:
Veţi reuşi să cunoaşteţi tipologia sistemului bugetar şi particularităţile de funcţionare şi
organizare ale sistemului public4
Principiile ce stau la baza întocmirii bugetului
Tipurile de instituţii publice ce se circumscriu domeniului bugetar şi relaţiile între acestea
Modul de clasificare a veniturilor şi cheltuielilor circumscrise clasificaţiei bugetare
Legăturile de subordonare între ordonatorii de credite.
Concepte şi tipologii privind sectorul public
Sistemul bugetar delimitează următoarele activităţi:
- Administraţia publică, centrală şi locală
- Învăţământul
- Sănătatea
- Cultura şi arta
- Justiţia şi autoritatea publică
- Potecţia şi refacerea mediului înconjurător
- Asistenţa şi protecţia socială
Activități de importanță strategică, cum sunt: transporturile și telecomunicațiile,
cercetarea științifică, chimia, etc.
5
Principii bugetare
Principiul universalității. Presupune insrierea in buget a sumelor globale ale veniturilor
si cheltuielilor publice, chiar in conditiile in care realizarea veniturilor publice presupune
efectuarea cheltuielilor prealabile.Cu alte cuvinte, nu pot fi compensate veniturile
bugetare cu cheltuielile aferente acestora, ele figurand la valoarea lor bruta, fapt ce va
permite Parlamentului sa cunoasca veniturile totale pe care statul urmeaza sa le incaseze,
respectiv destinatia pe care acestea o vor primi.
Principiul unitati bugetare presupune ca toate veniturile si cleltuielile bugetare sa fie
inscrise intr-un singur document, care sa reuneasca intr-o prezentare clara, veniturile cu
sursele lor de provenienta si cheltuieliile cu destinatia lor. Unitatea bugetara are ca efect
elaborarea unui buget unic care sintetizeaza ansamblul reatiilor financiare publice. De la
acest principiu se admit si derogari. Asfel, pe langa bugetul general se mai pot intocmi
bugete autonome , bugete extraordinare, bugete anexe si contul speciale de trezorerie.
Bugetele autonome se intocmesc de catre colectivitatile locale (judete ,orase, comune) de
institutiile publice cu personalitate juridica si autonomie functionala.
Bugetele extraordinare se intocmesc in situatii speciale , cum sunt : crize economice, calamitati
naturale , razboaie , etc. Venituriile inscrise in aceste bugete provin din impozite special
instituite, imprumuturi sau emisiune monetara.
6
Bugetele anexe sunt bugete distincte de bugetul orxeazadinar al statului care se anexeaza la
acesta si se voteaza separat de Parlament. Se elaboreaza pentru veniturile si cheltuieliile unor
institutii publice ce nu au in mod obligatoriu personalitate juridica.
Conturile speciale de trezorerie evidentiaza incasari ce nu reprezinta propriu-zis venit bugetar si
plati care nu au caracter defintiv. Legatura lor cu bugetul consta in aceea ca pentru soldurile
debitoare ale acestora, bugetul ordinar realizeaza acoperirea.
Principiul publicității bugetului este principiul care presupune ca dupa dezbatere si
aprobare, bugetul si contul privind incheierea exercitiului bugetar sa fie publicate in
Monitorul Oficial si in culegeriile de legi, apoi date publicitatii in presa, radio si
televiziune.
Principiul anualității bugetului se refera la perioada de timp pentru care se
intocmeste si la perioada in care se incaseaza veniturile si se efectueaza cheltuieliile.
Conform lui, bugetul se elaboreaza pentru o perioada de un an, care poate sa coincida
sau nu cu anul calanderistic. Perioada in care se executa bugetul poate sa coincida sau
nu cu perioada pentru care a fost aprobat, deoarece unele venituri se incasaza iar
unele cheltuieli se efectueaza dupa expirare anului bugetar. Problematica veniturilor
neincasate si a cheltuieliilor neefectuate se poate soplutiona prin :
sistemul de gestiune – la sfarsitul anului bugetar , bugetul se incheie, iar contul de
executie va cuprinde numai venituriile incasate si cheltuieliile efectuate, iar
veniturile neincasate si cheltuieliile neefectuate vor figura in bugetul anului viitor
7
sistemul de exercitiu- executia bugetara se prelungeste pana la incasarea
veniturilor prevazute si efectuarea cheltuielilor bugetate. Acest sistem prezinta
inconvenientul functionarii paralele a doua bugete.
- Principiul specializării bugetare are in vedere insrierea in buget si aprobarea de catre
Parlament a veniturilor pe surse de provenienta si a creditelor bugetare pe categorii de cheltuieli.
Creditul bugetar reprezinta limita in care se pot face plati in contul fiecarei cleltuieli. Pentru
asigurarea acestui principiu este necesar ca veniturile si cheltuielile sa fie inscrise in buget dupa
o schema unitara,, numita clasificatie bugetara.
- Principiul echilibrului bugetar presupune acoperirea integrala a cheltuielilor din veniturile
ordinare ale bugetului. Echilibrul bugetar are in vedere elaborarea unor bugete balansate, precum
si pastrarea echilibrului in perioada de executie a bugetului. In ultimi ani , pe plan mondial se
remarca tendinta construiri de bugete deficitare, ca urmare a cresterii cheltuielilor aparatului
bugetar, cresterea datoriei publice, etc. Astfel, se incearca trecerea de la bugete echilibrate annual
la bugete plurianuale, periodic echilibrate.
- Principiul realității bugetare este unul implicit ce nu apare in legea finantelor publice, si
are in vedere doua aspecte: insrierea in buget a veniturilor bugetare posibile de realizat si a
cheltuielilor necesare perioadei bugetare, iar pe de alta parte modul de elaborare si executia
bugetului sa aiba la baza date verificabile si usor de identificat.
Particularități de organizare si funcționare a sectorului public - tipuri de instituții,
relații în cadrul sistemului bugetar public
8
Resursele financiare publice se constituie și se gestionează printr-un sistem unitar de bugete
format din:
Bugetul de stat concentreaza principala parte a fondurilor bugetare afrente
instutilor publice .El este discutat si aprobat de Parlament. Veniturile si chetuielile
inscrise in acest buget sunt grupate in ordinare si extraordinare, conform
clasificatiei bugetare, cu specificarea naturii acestora.
In stabilirea veniturilor bugetare se respecta urmatoare reguli:
nici un impozit , taxa sau alt venit de natura acestora nu se vor putea inscrie in
buget daca nu au fost stabilite prin lege;
prin legea bugetului sa aproba anual structura , componenta si valorea veniturilor
statului;.
se interzice prin lege percepera de contributii de orice natura daca nu exista o
fundamentare legala
Cheltuielile bugetare aprobate prin bugetul de stat au o destinatie precisa si limitata si pot fii
utilizate la cererea ordonatorilor pricinpali de credite numai dupa deschiderea de credite .
Bugetul asigurărilor sociale de stat se elaboreaza si se aproba de ctre Parlament o
data cu bugetul de stat. El reflecta constutuirea , repartizarea si utilizarea fondurilor
necesare ocrotirii pensionarilor, salariatilor si membrilor lor de familie. Acesta
cuprinde la partea de venituri: contributiile pentru aigurari sociale datorate de angajat,
angajator si alte persoane asigurate, contributiile persoanelor aflate in somaj precm si
9
venituri nefiscale sub forma contributiiilor pentru bilete de tratament si odihna etc.In
partea de cheltuieli, principale destinatii sunt : pensiile de asigurari sociale de stat, ,
chetuieli pentru cresterea copiilor pana la doi ani , tratament balnear si odihna,
indemnizatii pentru concedii de maternitate si ingrijirea copilului, ajutoare de decese ,
proteze etc.
-Bugetele locale sunt bugetele unitatilor administrativ-teritoriale (comuna, oras, municipiu ,
judet) care au personalitate juridica. Din acesta sunt finantate actiunile de intres local, ca de
exemplu: actiuni social- culturale , sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, actiuni de interes
local in benificiul colectivitatii, cheltuieli de intretinere a administratiei publice locale precum si
toata gama de cheltuieli cu destinatie speciala prevazute in anexele legii finantelor publice locale.
- Bugetele fondurilor speciale sunt planuri finaciare separate de bugetul de stat si bugetul de
asiguarilor de stat care reflecta constiuirea si utlizarea fondurilor speciale, aprobate prin legiile
speciala. Aceste bugete se elaboreaza de Ministerul Finatelor Publice , la propunerea
ordonatorilor principali de credite raspunzatori cu gestionarea fondului respectiv.
- Bugetul trezoreriei statului cuprinde venituirle si chetuielile ocazionate de directia
specializata in Ministerul Finatelor Publice in efectuarea de operatiuni in contul si in numele
statului. Astfel, executia de casa a bugetelor se face prin unitatile trezorarie statului sau prin
unitati bancare, daca in localitatea respectiva nu exista unitatii ale trezorarie.Acesta vor efectua
operatii, precum: incasarea veniturilor bugetare , efectuarea cheltuielilor in limita creditelor si
destinatilor aprobate, incasarea veniturilor extrabugetare si a platilor dispuse din acesta ,
incasarea fondurilor speciale si efctuarea chetuielilor pe seama acestora, gestiunarea datorilor
publice si alte operati finaciare.
10
- Bugetele altor instituții publice cuprinde bugetele altor intitutii publice cu caracter
autonom, bugetele instituțiile publice finanțate integral sau parțial dintr-unul din bugetele de
mai sus, bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor
provenite din credite externe contractate sau garantate de stat, bugetul fondurilor externe
nerambursabile. Orice instutie publica functioneaza in baza unui buget propriu, in care sursele
finaciare necesare pot proveni din: bugetul de stat sau bugetele locale, venituri extrabugetare,
fonduri speciale etc. Soldurile anuale rezultate din executia bugetelor instutiilor integral auto-
finantate raman la dispozitia acestora , urmand a fii folosite cu aceiasi destinatie , in anul urmator
Bugetele acestor institutii se prezinta ca anexa la bugetul centralizat al ordonatorului principal de
credite in subordinea caruia ele functioneaza.
Clasificația bugetară
Clasificația bugetară reprezintă un instrument tehnic de sistematizare, urmărire si control al
realizării veniturilor și efectuării cheltuielilor. Clasificatia bugetara regrupeaza veniturile dupa
natura si provenienta, iar cheltuielile dupa natura si destinatie, ceea ce face posibile:
cunoasterea exacta a veniturilor si cheltuielilor statului,
compararea in timp a evolutiei bugetului, ceea ce pemite analiza in dinamica a veniturilor
si cheltuielilor statului,
exercitarea controlului asupra intregului proces al executiei bugetare si asigurarea
disciplinei financiare,
organizarea contabilitatii bugetare, inlesnind inregistrarea si preluarea datelor
11
Clasificatia bugetara este obligatorie atat in procesul intocmirii bugetului, cit si in cel al
executarii sale. Are în vedere trei criterii de grupare: criteriul administrativ, criteriul economic și
criteriul funcțional.
Criteriul administrativ grupeaza veniturile si cheltuielile dupa institutiile care le
incaseaza sau le efectueaza, fiind dublat , de regula, de alte criterii ce au la baza natura
fiecarui element.
Criteriul economic prezinta distint categoriile de venituri si cheltuieli pe natura, drept
operatiuni curente sau de capital.
Criteriul functional grupeaza cheltuielile dupa interesele urmarite de stat, dupa sarcinile si
obiectivele sale.
Veniturile bugetare se împart în capitole și subcapitole, iar cheltuielile in parti, capitole,
subcapitole, titluri, articole si alineate.
Veniturile sunt: venituri curente (fiscale și nefiscale) și venituri de capital.
Veniturile curente se incaseaza cu regularitate, constituind o sursa permanenta de mijloace
banesti. In functie de percepere, ele pot fi:
-venituri fiscale, reprezinta cea mai mare parte bugetare si imbraca forma impozitelor directe ( pe
profit, pe salarii, pe dividende) si indirecte( TVA, accize, etc.)
-venituri nefiscale, imbraca forma prelevarilor incasate in etapa repartitiei primare a PIB,
precum: varsaminte din profitul net al regiilor autonome, varsaminte ale institutiilor publice, taxe
12
pentru brevete si inventii, taxe consulare, amenzi, sume din valorificarea bunurilor confiscate,
etc.
Veniturile de capital sunt surse la care statul apeleaza atunci cand veniturile curente sunt
insuficiente, precum: lichidarea participatiilor din strainatate, sume din valorificarea bunurilor
apartinand statului, etc.
Cheltuielile bugetare se împart în părți, capitole, subcapitole, titluri, articole și alineate, după
criteriul funcțional și economic. Criteriul funcțional are în vedere separarea cheltuielilor pe
domenii de activitate în care statul are implicații majore, precum:
servicii publice generale;
aparare, ordine publica si siguranta nationala;
cheltuieli social-culturale: invatamant, sanatate, cultura, religia, asistenta sociala, alocatii,
pensii, ajutoare si indemnizatii;
activitati economice din domeniile: industrie, agricultura, silvicultura, transporturi si
telecomunicatii;
alte actiuni;
transferuri;
imprumuturi acordate;
plati de dobanzi si alte cheltuieli;
rambursari de imprumuturi;
13
fonduri de rezerva;
excedent/deficit.
Criteriul economic împarte cheltuielile după natura lor în cheltuieli curente și de capital.
Cheltuielile curente se efectueaza in mod constant la orice institutie publica, si vizeaza:
cheltuielile de personal, cheltuielile materiale, serviciile, etc.
Cheltuielile de capital se efectueaza in anumite perioade si se refera la investitiile institutiilor, ale
regiilor autonome si ale societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.
Ordonatorii de credite
Ordonatorii de credite sunt conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică și pot
fi:
- ordonatori principali suntt conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică, carora
li se acorda finantare pentru institutiile din subordine si pentru cheltuiele proprii, conform
bugetelor aprobate.
ordonatori secundari sunt conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică,
aflate in subordinea ordonatorilor principali. Ei au rolul de a repartiza creditele
bugetare unor institutii din subordine, ai caror conducatorii au calitatea de ordonatori
tertiari si de a utiliza creditele bugetare deschise pentru cheltuieli proprii,
ordonatori terțiari sunt conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică, ce
utilizeaza creditele bugetare primite, conform bugetelor proprii.
14
Toti ordonatorii raspund de:
-angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limitacreditelor bugetarerepartizate si
aprobate;
-realizarea veniturilor;
-angajarea si utilizarea creditelor bugetarepe baza unei bune gestiunin financiare;
-integritatea bunurilor incredintate institutiei pe care o conduc;
-organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea in termen a situatiilor financiare;
-organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de
lucrrarii de investitii publice;
-orgazarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor corespunzatori;
-organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale.
Test
Exemple de subiecte teoretice
Definiţi principiile bugetare şi conexiunile între acestea
Prezentaţi cheltuielile prin prisma criteriului funcţional al clasificaţiei bugetare
Prezentaţi veniturile conform criteriului economic al clasificaţiei bugetare
Definiţi ordonatorii de credite şi rolul lor în organizarea instituţiilor publice15
Unitate de învăţare nr. 2
NATURA, OBIECTIVELE ȘI ARIA DE APLICABILITATE A CONTABILITĂȚII
PUBLICE
Cuprins
Principiile organizării contabilității instituțiilor publice
Principiile execuției bugetare
Contabilitatea de casă, contabilitatea de angajamente
Suporturi informaționale specifice contabilității publice
Referențialele contabile naționale și internaționale actualizate
Test
Obiectivele unităţii de învăţare
După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să:
16
Cunoaşteţi principiile contabile generale, opozabile atât contabilităţii agenţilor
economici cât şi instituţiilor publice
Înţelegeţi principiile execuţiei bugetare descrise în legea Finanţelor publice
Cunoaşteţi documentele specifice finanţării bugetare
Înţelegeţi modul de organizare a contabilităţii în instituţiile publice şi rolul
IPSAS-urilor în trecerea de la contabilitatea de casă la contabilitatea de
angajamente
Principiile organizării contabilității instituțiilor publice
- Principiul continuității activității presupune ca institutia sa isi continue in mod normal
activitatea intr-un viitor previzibil.
- Principiul permanenței metodelor implica continuitatea aplicarii acelorasi norme si
reguli privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor de activ si de
pasiv si a rezultatelor astfel incat comparabilitatea in timp a informatiilor contabile sa fie
posibila.
- Principiul prudenței nu admite supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor,
respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor. In acest sens, trebuie sa se tina
seama de deprecierile, riscurile si pierderile posibile, generate de activitatea exercituilui curent
sau anterior.
17
- Principiul independeței exercițiului cere luarea in considerare a tuturor veniturilor si
cheltuielilor corespunzatoare exercitiului bugetar pentru care se face raportarea, fara a tine seama
de data la care se face plata sau incasarea.
- Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de pasiv este indispensabil
stabilirii valorii totale a unei pozitii din bilant.
- Principiul intagibilității presupune ca bilantul d e deschidere al unui exercitiu sa
corespunda bilantului de inchidere al exercitiului precedent.
- Principiul necompensării presupune ca valoarea elementelor de activ sa nu poata fi
compensata cu cea a elementelor de pasiv, respectiv veniturile sa nu poata fi compensate cu
cheltuielile, cu exceptia cazurilor permise prin reglementarile legale.
- Principiul prevalenței economicului asupra juridicului impune ca informatiile
prezentate in situatiile financiare sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si
tranzactiilor , nu doar forma lor juridica.
Principiul pragului de semificație prevede ca fiecare element care are o valoare
semnificativa, sa sa fie prezentat distinct in situatiile financiare. Elementele cu valori
nesemnificative, dar care au naturi si functii similare trebuie insumate nefiind
necesara prezentarea lor separata.
Principiul contabilitatii de angajamente permite inregistrarea evenimentelor si
tranzactiilor atunci cand au loc si nu cand sumele sunt platite sau incasate.
Principiile execuției bugetare
18
Intrucat, contabilitatea bugetara are ca sarcina reflectarea executiei bugetare, consideram
oportuna prezentarea principiilor executiei bugetare. Ele sunt descrise in Legea Finantelor
Publice si pot fi rezumate, astfel:
- Creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercițiu se prevăd și se aprobă prin legea
bugetară anuală, care stabileste si structura functionala a acestora;
- Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiul bugetar;
- Creditele bugetare pentru cheltuieli de personal nu pot fi majorate sau utilizate la alte articole
de cheltuieli;
- Virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare sunt de
compentența fiecărui ordonator principal de credite în limita a 10% din prevederile capitolului
bugetar la nivelul ordonatorului principal;
- Virările de credite bugetare de la un capitol la altul se efectuează pe baza justificărilor
și trebuie să aibă acordul Ministerului Finanțelor Publice;
- Virările de credite bugetare se pot face incepând cu trimestrul al 3-lea al exercițiului
bugetar;
- Nu se pot efectua virări de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate din
fonduri de rezervă sau intervenție aflate la dispoziția Guvernului;
- Ordonatorii principali transmit lunar Ministerului Finanțelor Publice situația virărilor
de credite bugetare;
Contabilitatea de casă, contabilitatea de angajamente19
Regulile contabile au la bază Directivele europene nr. 4 privind conturile anuale si nr. 7 privind
conturile consolidate, precum și Sistemul European de Conturi (ESA 95).
Conform Legi Contabilitatii, contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala.
Pentru tranzactiile in moneda straina este oligatorie reflectarea contabila in ambele monede,
potrivit reglementarilor expres elaborate. Pentru evenimentele privind primirea si utilizarea
contributiei financiare nerambursabile a Comunitatii Economice Europene se folosesc leul si
euro. Conversia monedei europene in lei se face la un curs calculat pe baza celui valabil din
penultima zi a luni precedente celei pentru care se stabileste cursul valutar de conversie.
Tranzactiile in valuta se inregistreza in contabilitate la cursul BNR comunicat pentru ziua
precedenta celei in care are loc incasarea sau plata in valuta.
Finalizarea exercitiului bugetar si a trimestrelor se concretizeaza prin elaborarea unui set de
situatii financiare a caror componenta este stabilita de Standardele Internationale pentru Sectorul
Public nr. 1 si 2 si Regulamentul Financiar al Uniunii Europene nr. 1605/2002, respectiv:
bilantul, document contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ si de pasiv
contul de executie bugetara (flux de trezorerie), prezinta pe capitole si subcapitole din
bugetul aprobat, platile nete efectuate pe surse de finantare;
situatia veniturilor si cheltuielilor, exprima performanta financiara a institutiilor publice,
determinand rezultatul patrimonial (rezultatul exercitiului) pe fiecare sursa financiara si
pe total;
20
situatia modificarilor in structura activelor/ capitalurilor, cuprinde informatii referitoare la
influentele rezultate din schimbarea politicilor contabile, in urma reevaluarii activelor sau
din corectarea erorilor contabile;
anexe la situatiile financiare reprezentate de:
- principii si politici contabile, au in vedere explicitarea principiilor care au stat la baza intocmirii
situatiilor financiare si a procedurilor contabile;
- note explicative contin informatii referitoare la metodele de evaluare a activelor precum si orice
alte informatiicare sunt relevante in aprecierea de catre utilizatori a pozitiei si performantele
financiare;
- evenimente ulterioare datei bilantului care au influente favorabile sau nefavorabile asupra
pozitiei sau performantei si care se petrec intre data bilantului si data la care situatiile financiare
sunt aprobate.
Suporturi informaționale specifice contabilității publice
Documentele intocmite in institutiile publice nu difera semnificativ de cele intocmite in sectorul
economic. Totusi, in etapa deschiderii finantarii, se utilizeaza o serie de documente specifice,
precum cererea de deschidere de credite . Aceasta are anexat un set de documente menite sa
justifice solicitarile de credite si sa identifice toti beneficiari creditelor bugetare, respectiv:
- Nota justifictivă cuprinde creditele bugetare repartizate, cumulat si pe trimestre,
creditele bugetare care urmeaza a fi deschise, precum si defalcarea pe subdiviziunile clasificatiei
bugetare, in functie de bugetul aprobat;
21
-Dispoziția bugetară de repartizare a creditelor bugetare se intocmeste pe baza cererii
de deschidere de credite si se transmite spre aprobare si ulterior inregistrare in evidentele celor
implicati;
- Angajamentul bugetar poate fi individual sau global si se intocmeste pentru efectuarea
unei anumite cheltuieli, precizandu-se subdiviziunea clasificatiei bugetare in care se incadreaza
consumul de resurse respectiv;
- Fișă pentru operațiuni bugetare se foloseste pentru evidenta creditelor bugetare
aprobate, a platilor nete de casa si a cheltuielilor efective, iar la institutiile publice finantate din
venituri propri pentru evidenta prevederilor din bugetul aprobat, a platilor nete de casa si a
cheltuielilor efective facute pe seama veniturilor proprii.
Referențialele contabile naționale și internaționale actualizate
Implementarea normelor internaționale a determinat introducerea Standardelor Internaționale de
Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS) . Acestea cuprind:
- IPSAS 1 - prezentarea situațiilor financiare
- IPSAS 2 - situația privind fluxul de numerar
- IPSAS 3 - surplusul sau deficitul net pentru o perioadă, erori fundamentale și modificări
în politica contabilă
- IPSAS 4 - efectele modificărilor ratei de schimb valutar
- IPSAS5 - costurile împrumuturilor
22
- IPSAS 6 - situații financiare consolidate și contabilitatea unităților subordonate
- IPSAS 7 - contabilitatea investițiilor în asocieri
- IPSAS 8 - raportarea financiară a profiturilor entităților mixte
- IPSAS 9 - venituri din tranzacții comerciale
- IPSAS 10 - raportarea financiară în economiile hiperinflaționiste
- IPSAS 11 - contracte de construcții
- IPSAS 12 - stocuri
- IPSAS 13 - leasing
- IPSAS 14 - evenimente ulterioare datei bilanțului
- IPSAS 15 - instrumente financiare: prezentare și descriere
- IPSAS 16 - investiții imobiliare
- IPSAS 17 - imobilizări corporale
- IPSAS 18 - raportarea pe segmente
- IPSAS 19 - provizioane, datorii și active contingente
- IPSAS 20 - raportarea financiară a tranzacțiilor în părți afiliate
Test
Exemple de subiecte teoretice:
23
Prezentaţi în opoziţie principiile organizării contabilităţii instituţiilor publice şi principiile
execuţiei bugetare
Precizaţi diferenţele între contabilitatea de casă şi contabilitatea de angajamente
Prezentaţi circuitul cererii de deschidere a creditelor bugetare şi al dispoziţiei bugetare
Unitate de învăţare nr.3
Contabilitatea finanțării bugetare. Contabilitatea capitalurilor
Cuprins:
Contabilitatea finanțării pe surse de finanțare bugetare și extrabugetare
Concepte comune și particulare privind capitalurile proprii în instituțiile publice, reguli,
convenții și practici specifice capitalurilor proprii, concepte, reguli, convenții și practici
privind împrumuturile din emisiunea de obligațiuni și datoria publică
Test
Obiectivele unităţii de învăţare
După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să :
Cunoaşteţi sursele de finanţare a instituţiilor publice, bugetare şi extrabugetare
24
Înţelegeţi etapele finanţării şi execuţiei bugetare
Cunoaşteţi finanţarea extrabugetară şi autofinanţarea.
Contabilitatea finanțării pe surse de finanțare bugetare și extrabugetare
3.1. Finanțarea din bugetul central și bugetele locale
În procesul execuției bugetare, cheltuielile publice parcurg patru faze:
- angajamentul se realizeaza prin emiterea unui document scris prin care se certifica
existenta unor credite bugetare disponibile, aferente unei cheltuieli, potrivit destinatiei prevazute
in buget. Creditele bugetare neangajate, precum si cele angalate si neutilizate pana la sfarsitul
exercitiukui bugetarsunt anulate de drept, iar orice cheltuiala angajata si neplatita pana la
incheierea exercitiului curent se va plati in contul bugetului pe anul urmator din creditele
aprobate in acest scop;
- lichidarea cheltuieli reprezinta faza in care se verifica existenta angajamentelor, se
determina si verifica realitatea sumei datorate si se apreciaza exigibilitatea angajamentului legal
pe baza documentelor justificative care atesta tranzactia sau evenimentul;
- ordonanțarea este faza executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri au
fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata.
- plată reprezinta faza finala a executiei bugetare prin care institutia stinge obligatiile fata
de crditori
Finanțarea bugetară parcurge două etape: deschiderea de finanțare și finanțarea propriu-
zisă.25
A. Deschiderea de finanțare se realizează în conturile în afara bilanțului: 8060 "Credite bugetare
aprobate", 8061 "Credite deschise de repartizat" și 8062 "Credite deschise pentru cheltuieli
proprii".
Exemplu:
Ordonatorul principal A întocmește o cerere de deschidere de finanțare pentru credite
bugetare în valoare de 6.000 lei din care 5.000 lei de repartizat ordonatorilor din subordine și
1.000 lei credite pentru cheltuieli proprii. Ordonatorul principal a repartizat integral creditele de
repartizat unui ordonator secundar B pentru cheltuieli proprii 2.000 lei și pentru a fi repartizate
ordonatorului terțiar C 3.000 lei. Ordonatorul secundar repartizează ordonatorului terțiar C
creditele bugetare. La sfârșitul perioadei, ordonatorului terțiar i se retrag credite bugetare
neutilizate în valoare de 200 lei.
1. Înregistrări în contabilitatea ordonatorului principal:
- aprobarea cererii de deschidere de credite:
D 8060 6.000 lei
- recunoașterea creditelor de repartizat și pentru nevoi proprii:
D 8061 5.000 lei
D 8062 1.000 lei
- repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul secundar B:
C 8061 5.000 lei
26
- returnarea creditului neutilizat de ordonatorul C:
D 8060 200 lei
2. Înregistrări în contabilitatea ordonatorului secundar B:
- primirea creditelor de repartizat și pentru nevoi proprii de la ordonatorul principal A:
D 8061 3.000 lei
D 8062 2.000 lei
- repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul terțiar C:
C 8061 3.000 lei
- returnarea creditului neutilizat de ordonatorul C și transmiterea către ordonatorul principal:
D 8061 200 lei
C 8061 200 lei
3. Înregistrări în contabilitatea ordonatorului terțiar C:
- primirea creditelor bugetare pentru nevoi proprii:
D 8062 3.000 lei
- la sfârșitul perioadei se retrage finanțarea neutilizată:
C 8062 200 lei
B. Finanțarea propriu-zisă presupune utilizarea creditelor bugetare deschise și repartizate.
27
Exemplu:
În baza unei finanțări de 2.000 lei din sursele bugetului de stat, un ordonator terțiar
efectuează următoarele tranzacții.
1. înregistrează drepturi salariale totale de 200 lei cuvenite angajaților săi.
641 = 421 200 lei
2. se achiziționează de la furnizori materii prime în valoare de 900 lei:
301 = 401 900 lei
3. se achită furnizorul de la bugetul de stat:
401 = 770.1 900 lei
4. se dau în consum materii prime în valoare de 300 lei:
601 = 301 300 lei
5. se înregistrează și achită factura de la SC Electrica în valoare de 500 lei:
605 = 770.1 500 lei
6. se înregistrează contribuțiile instituțiilor privind: asigurările sociale 41,6 lei, asigurările
sociale de sănătate 11 lei, asigurările de șomaj 10 lei.
6451 = 4311 41,6 lei
6453 = 4313 11 lei
28
6452 = 4371 10 lei
7. se virează contribuțiile instituției la bugetele în drept:
41,6 lei 4311 = 770.1 62,6 lei
11 lei 4313
10 lei 4371
8. se achită salariile:
421 = 770.1 200 lei
9. se închid conturile de cheltuieli și finanțări:
770.1 = 121.01 1662,6 lei
1062,6 121.01 = 641 200 lei
601 300 lei
605 500 lei
6451 41,6 lei
6453 11 lei
6452 10 lei
10. se inchide contul 121:
121.01 = 117.01 600 lei
29
Finanțarea din bugetele locale se realizează similar utilizându-se analiticile specifice instituțiilor
publice de interes local.
3.2. Finanțarea din fonduri speciale și fonduri cu destinație specială
Se utilizează conturi specifice finanțării din fonduri speciale și cu destinație specială, respectiv:
- 7705 "Veniturile fondului asigurărilor sociale de sănătate", 7704 "Veniturile bugetului
asigurărilor de șomaj", 776 "Fonduri cu destinație specială"
- 571 "Disponibil din fondul de asigurări de sănătate", 574 "Disponibil din veniturile
bugetului asigurărilor de șomaj", 550 "Disponibil din fonduri cu destinație specială"
- Conturi de cheltuieli după natură
- 121.05 "Rezultatul patrimonial - asigurări sociale de sănătate", 121.04 "Rezultatul
patrimonial - asigurări de șomaj", 121.08 "Rezultatul patrimonial - bugetul fondurilor
nerambursabile".
Schema de contabilizare, se prezintă astfel:
- Primirea finanțării din fonduri cu destinație specială:
550 = 776
- Efectuarea cheltuielilor în clasa 6
- Plata datoriilor din contul 550
- Închiderea finanțării prin contul 121.08
30
- Retragerea eventualelor sume neconsumate
776 = 550
3.3. Contabilitatea finanțării din venituri proprii
Se utilizează conturi specifice activității autofinanțate precum: grupa 70 "Cifra de afaceri"
pentru înregistrarea veniturilor proprii, 560 "Disponibil din venituri proprii", 121.10 "Rezultatul
patrimonial - venituri proprii".
Exemplu:
O institutie din domeniul sanatatii, care functionaeza in regim de autofinantare, incaseaza in
numerar, pe baza de chitante, taxe de consultatii, analize si spitalizarii, insuma de 15.000 lei.Pe
baza lor se constituie disponibilul pe baza caruia se efectueaza o serie de tranzactii.
1. Incasarea veniturilor din activitatea proprie:
560 = 704 15.000 lei
2. Se procura medicamente in valoare de 3.000 lei:
3029 = 401 3.000 lei
3. Se achita furnizorul:
401 = 560 3.000 lei
4. Se cumpara hrana pentru bolnavi spitalizati, in valoare de 500 lei, care se da in consum:
3027 = 560 500 lei
31
6027 = 3027 500 lei
5. Se consuma integral medicamentele cumparate:
6029 = 3029 3.000 lei
6. Se inregistreaza salarii brute in valoare de 10.000 lei:
641 = 421 10.000 lei
7. Se inregistreaza retineri din salarii: contributii individuale la asigurari sociale1.050 lei,
contributii individuale la asigurari sociale de sanatate 550 lei, contributii individuale la ajutorul
de somaj 50 lei, impozit pe salarii 1.600 lei:
3.250 lei 421 = 4312 1.050 lei
4314 550 lei
4372 50 lei
444 1.600 lei
8. Se achita salariul net:
421 = 560 6750 lei
9. Se achita contributiile sociale:
1.050 lei 4312 = 560 3.250 lei
550 lei 4314
50 lei 437232
1.600 lei 444
10. Inchiderea conturilor de cheltuieli:
13.500 lei 121.3 = 6027 500 lei
6029 3.000 lei
641 10.000 lei
11. Inchiderea conturilor de venituri:
704 = 121.3 15.000 lei
Rezultatul exercitiului este excedentar reprezentand suma de 1.500 lei, iar disponibilul din cont
este de 4.850 lei.
Capitalurile proprii în instituțiile publice, reguli, convenții și practici specifice
capitalurilor proprii, concepte, reguli, convenții și practici privind împrumuturile din
emisiunea de obligațiuni și datoria publică
Modalitatile de finantare prezentate sunt completate de contributii ale Comunitatii Economice
Europene, precum si de imprumuturi externe ori alte surse. Ele nu fac parte din categoria
finantarilor bugetare, sursele pe baza carora se acorda nefiind fonduri publice.
33
.
Test
Exemple de subiecte teoretice
- Care sunt tipurile de finanţare de care poate beneficia o instituţie publică?
- Prezentaţi etapele finanţării bugetare
- Prezentaţi deosebirea între cheltuială efectivă şi plată netă de casă
Exemple de probleme
1. Primăria generală a capitalei beneficiează de o finanţare în baza bugetului propriu de
2.000.000 lei pentru exerciţiul bugetar N. Pentru trimestrul 1 se repartizează din bugetul
primăriei suma de 500.000 lei pentru nevoi proprii şi 100.000 lei se repartizează primăriei
sectorului 1 în vederea modernizării parcului Herăstrău.
2. O instituţie publică primeşte o finanţare de 100.000 lei din fondul asigurărilor sociale de
sănătate. În baza acestei finanţări cumpără de la furnizori material sanitare în valoare de
100.000 lei, achită furnizorul şi dă în consum material în valoare de 98.000 lei. Se
închide finanţarea din fondul de asigurări sociale de sănătate.
34
Unitate de învăţare nr.4
Contabilitatea activelor, datoriilor şi a trezoreriei
Cuprins
Concepte, tipologii şi particularităţi privind structurile contabile calitative
Recunoaştere şi evaluare privind activele, datoriile şi trezoreria
Practici contabile specifice activelor imobilizate aparţinând domeniului public şi privat al
statului
Practici contabile specifice elementelor particulare de active circulante, datorii şi trezorerie,
corelaţii cu sursele de finanţare bugetare şi în afara bilanţului
Test
Obiectivele unității de învățare:35
După studiul acestei unități de învățare veți reuși să :
- Cunoaşteţi particularităţile contabilităţii bugetare în raport cu contabilitatea agenţilor
economici.
- Recunoaşteţi şi evaluaţi activele şi datoriile
- Înţelegeţi particularităţile domeniului public în opoziţie cu cel privat
- Cunoaşteţi practicile specifice privind stocurile, creanţele, datoriile şi trezoreria
Concepte, tipologii şi particularităţi privind structurile contabile calitative
A. Activele imobilizate
Active fixe necorporale:
o Cheltuieli de dezvoltare
o Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active
similare
o Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive
o Alte active fixe necorporale
Active fixe corporale:
o Terenuri şi amenajări de terenuri
o Construcţii
36
o Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii
o Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane
şi materiale şi alte active fixe corporale
o Alte active ale statului
Active fixe în curs şi avansuri pentru active fixe
Active financiare:
o Titluri de participare
o Alte titluri imobilizate
o Creanţe imobilizate
o Vărsăminte de efectuat pentru activele financiare
Amortizări privind activele fixe
Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a activelor fixe
B. Activele circulante
Stocuri:
o Stocuri de materii şi materiale
o Producţie în curs de execuţie
37
o Produse
o Stocuri aflate la terţi
o Animale
o Mărfuri
o Ambalaje
o Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie
Creanţe:
o Clienţi şi conturi asimilate
o Creanţe cu personalul, asigurări şi protecţie socială
o Creanţe faţă de bugetul de stat
o Ajustări pentru deprecierea creanţelor
o Debitori diverşi
o Conturi de regularizare şi asimilate
o Decontări
Trezorerie:
38
o Conturi la trezoreria statului şi bănci
o Disponibil al bugetelor
o Disponibil din fonduri cu destinaţie special
o Disponibil al instituţiilor publice şi al activităţilor finanţate integral sau
parţial din venituri proprii
o Disponibil din veniturile fondurilor speciale
o Viramente interne
o Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie
C. Datorii
Furnizori şi conturi asimilate
Personal şi conturi asimilate
Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate
Bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat şi conturi
asimilate
Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile
Creditori diverşi
Conturi de regularizare şi asimilate
39
Decontări
Recunoaştere şi evaluare privind activele, datoriile şi trezoreria
Evaluare iniţială
o Cost de achiziţie
o Cost de producţie
o Valoare justă
Evaluare cu ocazia inventarierii
Evaluare la închiderea exerciţiului
Evaluare la ieşire:
o Identificarea specifică
o FIFO
o LIFO
o CMP
40
Practici contabile specifice activelor imobilizate aparţinând domeniului public şi
privat al statului
A. Intrarea de active fixe
1. Intrarea prin achiziţie de la furnizori
Exemplu 1:
Muzeul de Artă cumpără un tablou, obiect de patrimoniu de la un colecţionar privat în
valoare de 10.000 lei. Tabloul face parte din domeniul public al statului.
214 = 101 10.000 lei
6821 = 404 10.000 lei
Exemplu 2:
Un spital achiziţionează un aparat medical în următoarele condiţii: preţ de achiziţie
10.000 lei, cheltuieli de transport înscrise în factură 100 lei, TVA 24%.
231 = 404 12.524 lei
213 = 231 12.524 lei
2. Intrarea prin construire în antrepriză şi regie proprie
Contabilizarea este similară construcţiei de la agenţii economici.
41
3. Intrarea prin transfer
Intrarea se contabilizează distinct în funcţie de apartenenţa bunului.
Dacă bunul aparţine domeniul public al statului
21 = 101 valoarea contabilă de intrare
- Dacă bunul aparţine domeniului privat al statului
Val de intrare 21 = 281 amortizare calculată
7583 valoarea contabilă netă
4. Intrarea prin donaţie
Donaţiile fac obiectul contractelor de sponsorizări în care donatorul impune modul de
utilizare a activului fix.
21 = 776 valoarea justă
B. Contabilitatea cheltuielilor ulterioare
Exemplu:
O staţie de salvare dotează autovehiculele cu aparate de aer condiţionat în valoare de
10.000 lei şi înlocuieşte piese uzate în valoare de 5.000 lei.
213 = 404 10.000 lei42
602 = 401 5.000 lei
C. Contabilitatea reevaluării activelor fixe
Reevaluarea se face de evaluatori autorizaţi aplicând metoda reevaluării prin indici de
inflaţie corectată cu utilitatea, respectiv valoarea de piaţă a bunurilor.
Exemplu:
O clădire aparţinând unei grădiniţe este reevaluată. Valoarea de intrare 50.000 lei,
amortizarea calculată 10.000 lei, coeficientul de actualizare 50%.
25.000 lei 212 = 281 5.000 lei
105 20.000 lei
D. Contabilitatea amortizării
Doar activele fixe corporale şi necorporale ce aparţin domeniului privat al statului sunt
supuse amortizării utilizând metoda lineară.
Exemplu:
Pe data de 15.03. N, o şcoală generală achiziţionează un autovehicul pentru transportul
elevilor în valoare de 30.000 lei, durată normată de utilizare 5 ani, cotă de amortizare 20%.
Amortizarea = 30.000 * 20% * 9/12 = 4.500 lei
43
6811 = 281 4.500 lei
E. Contabilitatea ieşirii de active fixe
1. Ieşirea prin casare
Exemplu 1:
Se casează un obiect de muzeu distrus ca urmare a unei calamităţi, în valoare de 50.000
lei. Acesta face parte din domeniul public al statului.
101 = 214 50.000 lei
Exemplu 2:
Comisia de inventariere hotărăşte casarea unui mobilier de birou complet amortizat în
valoare de 10.000 lei.
281 = 214 10.000 lei
2. Ieşirea prin vânzare
Exemplu:
Un liceu vinde clădirea cantinei la preţul de vânzare de 70.000 lei, valoare contabilă
100.000 lei, amortizarea cumulată 50.000 lei.
461 = 4481 70.000 lei
44
50.000 lei 281 = 212 100.000 lei
50.000 lei 658
3. Ieşire prin transfer sau donaţie
Dacă bunul apaţine domeniului public al statului:
101 = 21 valoarea contabilă
- Dacă bunul aparţine domeniului privat:
amortiz cumulată 281 = 213 valoarea de intrare
val rămasă 658
F. Contabilitatea operaţiunilor privind activele financiare
Modul de contabilizare este similar agenţilor economici.
Practici contabile specifice elementelor particulare de active circulante, datorii şi
trezorerie, corelaţii cu sursele de finanţare bugetare şi în afara bilanţului
A. Stocuri
1. Contabilitatea operaţiilor privind stocurile de materii prime şi materiale consumabile
Achiziţie de la terţi
Exemplu:45
Se achiziţionează materii prime în valoare de 1.000 lei
301 = 401 1.000 lei
Transfer de la instituţiile publice superioare
Exemplu:
Se primesc prin transfer tipizate în valoare de 500 lei.
302 = 4812 500 lei
Plusuri la inventar şi primite cu titlu gratuit
Exemplu:
Se înregistrează un plus de combustibil constatat la inventariere în valoare de 30 lei.
3022 = 6022 30 lei
Rezultate din dezmembrarea activelor fixe
Exemplu:
Se înregistrează piese de schimb în valoare de 100 lei rezultate din dezmembrarea unui
activ fix
3024 = 719 100 lei
Consum
Exemplu:
46
Se înregistrează consum de medicamente în valoare de 10 lei.
6029 = 3029 10 lei
Lipsuri constatate cu ocazia inventarierii
Exemplu:
Se înregistrează o lipsă neimputabilă de materiale în valoare de 20 lei
602 = 302 20 lei
Pierderi din calamităţi
Exemplu:
Se înregistrează distrugerea unui stoc de materii prime în urma unor inundaţii în valoare
de 500 lei
690 = 301` 500 lei
Transfer la instituţiile publice subordinate
Exemplu:
Se transferă materiale în valoare de 50 lei unei instituţii subordonate
4812 = 302 50 lei
2. Contabilitatea operaţiilor privind stocurile date în prelucrare
Exemplu:
47
Un spital trimite pentru prelucrare la o croitorie pânză în valoare de 500 lei. Cheltuielile
cu prelucrarea sunt in valoare de 200 lei. Se recepţionează halate în valoarea de 520 lei.
Se înregistrează trimiterea pânzei la prelucrare
351 = 302 500 lei
- Se înregistrează factura de prelucrare şi recepţionarea halatelor
520 lei 303 = 351 500 lei
401 20 lei
- Se înregistrează achitarea facturii
401 = 770 20 lei
3. Contabilitatea operaţiilor privind materialele de natura obiectelor de inventor
Exemplu:
Se achiziţionează halate de 500 lei în vederea distribuirii ca echipament de lucru (50% se
suportă de instituţie, 50% de salariaţi). Ulterior se dau în folosinţă salariaţilor halatele.
303 = 401 500 lei
250 lei 603 = 303 500 lei
250 lei 4283
B. Creanţe şi datorii48
1. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii şi clienţii
Exemplu 1:
O instituţie publică efectuează următoarele operaţiuni:
Se acordă un avans de 300 lei pentru achiziţionarea de tipizate
409 = 770 300 lei
- Se achiziţionează tipizate în valoare de 400 lei şi se regularizează avansul
acordat anterior:
302 = 401 400 lei
400 lei 401 = 409 300 lei
770 100 lei
Se achiziţionează un calculator în valoare de 2.000 lei:
214 = 404 2.000 lei
- Se achiziţionează echipament de lucru pentru care nu s-a întocmit factura în
valoare de 800 lei.
303 = 408 800 lei
- Ulterior se primşte factura.
408 = 401 800 lei
Exemplu 2:49
O instituţie publică finanţată din venituri proprii a efectuat următoarele operaţiuni în
cursul trimestrului 1:
Încasează de la clienţi suma de 400 lei pentru efectuarea de cursuri de
pregătire
560 = 419 400 lei
Efectuează cursuri de pregătire în valoare de 500 lei
411 = 704 500 lei
- Se regularizează avansul primit
400 lei 419 = 411 500 lei
100 lei 560
Se încasează chiria aferentă unei clădiri pentru care nu s-a întocmit factură
418 = 706 300 lei
- Se emite factura în valoare de 300 lei
411 = 418 300 lei
2. Contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările şi protecţia socială
Exemplu:
În luna martie, o instituţie publică prezintă următoarele informaţii:50
Fond brut de salarii 7.000 lei
Contribuţiile personalului: CAS 735 lei, CASS 385 lei, ajutorul de şomaj 35
lei.
Impozitul pe salarii 300 lei
Reţineri în favoarea terţilor 200 lei
Contribuţiile instituţiei: CAS 1456 lei, CASS 385 lei, ajutorul de şomaj 35 lei
Se înregistrează ştatul de plată al salariilor:
641 = 421 7.000 lei
Se înregistrează reţinerile din salariile personalului:
1.655 lei 421 = 4312 735 lei
4314 385 lei
4372 35 lei
444 300 lei
427 200 lei
Se înregistrează contribuţiile instituţiei la asigurări şi protecţie socială:
6451 = 4311 1.456 lei
6452 = 4371 35 lei
51
6453 = 4313 385 lei
Se înregistrează plata salariilor de 5.345 lei
421 = 770 5.345 lei
Se înregistrează virarea obligaţiilor pe destinaţii:
735 lei 4312 = 770 3.531 lei
385 lei 4314
35 lei 4372
300 lei 444
200 lei 427
1.456 lei 4311
35 lei 4371
385 4313
3. Contabilitatea decontărilor cu bursierii şi doctoranzii
Exemplu:
O instituţie de învăţământ preuniversitar înregistrează bursele lunii martie în valoare de
3.000 lei.
52
679 = 429 3.000 lei
429 = 531 3.000 lei
4. Contabilitatea decontărilor cu debitorii şi creditorii diverşi
Exemplu:
Se înregistrează o lipsă de materiale imputabilă, valoarea actuală 300 lei,
valoarea contabilă 250 lei. Vinovatul nu este salariat al instituţiei:
300 lei 461 = 758 250 lei
4481 50 lei
- Se înregistrează penalizări în valoare de 100 lei datorate de terţi
461 = 758 100 lei
5. Contabilitatea decontărilor între exerciţiile financiare
Exemplu:
O instituţie de învăţământ superior încasează în luna decembrie N, 3.000 lei chirie pentru
sălile de curs ce urmează a fi puse la dispoziţia unei firme în luna ianuarie N+1.
560 = 472 3.000 lei
În luna ianuarie N+1, se transferă veniturile înregistrate în avans la venituri curente53
472 = 706 3.000 lei
6. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice
Exemplu:
Se înregistrează un transfer de material consumabile în valoare de 1.000 lei.
În contabilitatea instituţiei publice superioare:
4812 = 302 1.000 lei
- În contabilitatea instituţiei publice subordinate:
302 = 4812 1.000 lei
C. Conturi de trezorerie
1. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt
Exemplu:
Pe 01.01.N, primăria municipiului Bucureşti emite 10.000 obligaţiuni la valoare nominală
de 10 lei pe obligaţiune, rata dobânzii 12%, dobânda este plătită anual. Obligaţiunile sunt
răscumpărate după 5 ani.
Pe 01.01.N se emit obligaţiunile:
4811 = 161 100.000 lei54
770 = 719 100.000 lei
- Pe 31.12.N se înregistrează dobânda aferentă împrumutului:
666 = 1681 12.000 lei
- Se plăteşte dobânda în cursul anului următor:
1681 = 770 12.000 lei
- Pe 01.01.N+4 se răscumpără şi anulează obligaţiunile:
505 = 770 100.000 lei
161 = 4811 100.000 lei
658 = 505 100.000 lei
2. Contabilitatea disponibilităţilor
Exemple:
Se încasează la bugetul local venituri proprii (impozit pe clădiri) în valoare de
100.000 lei
770 = 734 100.000 lei
- Se primeşte suma de 1.000.000 euro la cursul de 4 lei / euro, reprezentând
contribuţia financiară nerambursabilă a Uniunii Europene:
558 = 774 4.000.000 lei55
- Sunt încasate contribuţii din fondul de asigurări sociale de sănătate în valoare
de 100.000 lei
571 = 7705 100.000 lei
- Inspectoratul şcolar primeşte suma de 300 lei de la o şcoală generală pentru
procurarea de material didactic, sub formă de mandat:
552 = 462 300 lei
Inspectoratul cumpără material didactic în valoare de 260 lei.
462 = 401 260 lei
- Se achită furnizorul din contul de mandat:
401 = 552 260 lei
- La expirarea mandatului se restituie sumele neutilizate:
462 = 552 40 lei
3. Contabilitatea avansurilor de trezorerie
Exemplu:
Un salariat se deplasează în interes de serviciu, primind un avans de 120 lei în numerar şi
bonuri de benzină de 150 lei.
270 lei 542 = 531 120 lei
5324 150 lei
56
La înapoierea din deplasare, se justifică avansul astfel: diurnă 20 lei, cazare 80 lei, bonuri de
benzină consumate 140 lei. Diferenţa se depune în casierie.
240 lei 614 = 542 270 lei
10 lei 5324
20 lei 531
4. Contabilitatea altor valori
Exemplu:
O instituţie achiziţionează bilete de călătorie de 120 lei, timbre fiscale şi poştale de 100
lei şi bilete de odihnă de 700 lei.
120 lei 5323 = 531 920 lei
100 lei 5321
700 lei 5322
Valorile sunt distribuite sau consumate:
624 = 5323 120 lei
626 = 5321 100 lei
4282 = 5322 700 lei
Test57
Exemple de subiecte teoretice:
- Precizaţi particularităţile activele fixe corporale la instituţiile publice în
comparaţie cu agenţii economici
- Definiţi costul de achiziţie şi prezentaţi structura sa. Dar costul de producţie. Dar
valoarea justă.
- Precizaţi deosebirea dintre patrimoniul public şi cel privat.
- Ce este valoarea realizabilă netă ?
- Care sunt particularităţile minusurilor imputabile la instituţii publice faţă de agenţi
economici ?
- Ce sunt sumele în mandate şi sumele în depozit ?
Exemple de probleme:
- O policlinică achiziţionează un aparat medical în următoarele condiţii: preţ de
achiziţie 50.000 lei, cheltuieli de montaj efectuate de o firmă particulară 1.000 lei,
TVA 24%.
- Un liceu construieşte în antrepriză o sală de sport. Pentru lucrare se plăteşte un
avans de 10.000 lei. La finalizarea lucrării se primeşte factura de la antreprenor în
valoare de 30.000 lei. Se decontează avansul şi se recepţionează construcţia.
- O universitate execută în regie proprie un cămin studenţesc pentru care efectuează
cheltuielile: consum de materii prime 50.000 lei, salarii 40.000 lei şi accesorii,
58
amortizarea utilajelor 10.000 lei. Se finalizează construcţia şi se recepţionează
căminul.
- Comisia de casare hotărăşte scoaterea din funcţiune a unui autovehicul
achiziţionat cu 30.000 lei, amortizat 25.000 lei. Cu ocazia casării sunt recuperate
piese de schimb în valoare de 50.000 lei.
- O instituţie publică prezintă în luna martie, următoarea situaţie a stocurilor din
materia primă X: stoc iniţial la 01.03: 100 kg * 10 lei
Intrări: 02.03: 100 kg *12 lei
10.03: 70 kg*13 lei
Ieşiri: 03.03: 120 kg
18.03: 90 kg
Să se calculeze valoarea ieşirilor şi a stocului final prin metodele:
a. CMP
b. FIFO
c. LIFO
- Se achiziţionează cisme de protecţie în valoare de 200 lei. Se achită factura şi se
dau în folosinţa salariaţilor.
- Un spital achiziţionează lenjerii şi accesorii de pat în valoare de 400 lei pentru
care semnează o cambie scadentă peste 10 zile. La scadenţă cambia este achitată.59
- O instituţie publică finanţată din venituri proprii acordă unui salariat în luna
martie următoarele drepturi salariale: salariu de încadrare 1.000 lei, spor de
vechime 10%, telefon 100 lei (depăşire 50 lei), bunuri primite în natură pe lângă
salariu 90 lei, cadou de 8 martie 100 lei. Salariatul are în întreţinere un copil
minor. Să se calculeze salariu cuvenit şi să se reflecte în contabilitate operaţiile
corespunzătoare.
- Unui gestionar i se impută un minus de material la valoarea actuală de 50 lei,
valoare contabilă 35 lei, diferenţa se cuvine bugetului de stat. Gestionarul îşi
recunoaşte vina şi depune banii.
- Se înregistrează transferul de numerar de 1.500 lei între o instituţie publică şi
instituţia publică subordonată.
- Direcţia de sănătate publică judeţeană primeşte suma de 700 lei de la un spital
pentru procurarea centralizată de material sanitar. Aceasta cumpără materialul cu
500 lei şi decontează mandatul.
Unitate de învăţare nr.5
CONTABILITATEA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR
Cuprins
Structuri privind veniturile fiscal şi nefiscale, curente şi extraordinare
60
Structuri privind cheltuielile curente şi de capital
Rolul clasificaţiei bugetare în organizarea contabilităţii cheltuielilor instituţiilor publice
Determinarea rezultatului patrimonial şi a rezultatului execuţiei bugetare – consideraţii
privind oportunitatea celor două concepte
Test
Obiectivele unităţii de învăţare
După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să:
- Cunoaşteţi specificul clasificaţiei veniturilor şi cheltuielilor în instituţiilor publice şi rolul
clasificaţiei bugetare în organizarea şi conducerea contabilităţii acestora.
- Determinaţi rezultatul patrimonial şi rezultatul exerciţiului bugetar.
Structuri privind veniturile fiscal şi nefiscale, curente şi extraordinare
Veniturile reprezintă sumele ce trebuie încasate în timpul unui an, chiar dacă sunt
colectate sau nu, fiind prevăzute în bugetul ordonatorilor principali de credite. Ele sunt formate
din venituri proprii, alocaţii de la bugetul de stat, venituri gestionate în regim extrabugetar,
intrări din credite externe, contribuţii financiare nerambursabile şi alte venituri ale bugetului de
stat, ale bugetelor locale, ale bugetelor fondurilor speciale, de orice natura şi provenienţă.
Contabilitatea veniturilor bugetare, fondurilor speciale şi veniturilor proprii se ţine pe feluri de
venituri, după natura şi sursa lor şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.
Exemple:
61
În completarea surselor proprii de venit, un muzeu primeşte pentru acoperirea
pierderilor o subvenţie de 100.000 lei.
560 = 772 100.000 lei
- Teatrul Naţional înregistrează încasări din manifestări culturale, în valoare de
30.000 lei.
531 = 704 30.000 lei
- Casa de Asigurări Sociale de Sănătate înregistrează 100.000 lei drept
contribuţii pentru asigurări sociale de sănătate
571 = 7705 100.000 lei
- Primăria din Breaza înregistrează venituri din impozitul pe clădiri de 80.000
lei
7702 = 750 80.000 lei
- Un debitor scos din evidenţă anterior, ca urmare a dispariţiei sale este
reactivat. Valoare creanţei 500 lei
461 = 714 500 lei
- Se primesc prin transfer materiale din rezerva de stat şi de mobilizare în
valoare de 100.000 lei.
304 = 7515 100.000 lei
Structuri privind cheltuielile curente şi de capital62
Cheltuielile reprezintă suma bunurilor şi serviciilor consummate în timpul unui exerciţiu
bugetar, indifferent dacă acestea au fost sau nu plătite în această perioadă. Prin legile bugetare
anuale se prevăd şi se aprobă creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar,
precum şi structura economică a acestora.
Exemple:
La o unitate militară se consumă muniţie în valoare de 1.500 lei
609 = 309 1.500 lei
- Se înregistrează lucrări de întreţinere şi reparaţii în valoare de 3.000 lei
611 = 401 3.000 lei
- La un process intentat instituţiei aceasta a fost reprezentată de un avocat din
Baroul Bucureşti, care a perceput un commision de 5.000 lei
622 = 401 5.000 lei
- Un debitor în valoare de 120 lei este scăzut din evidenţa contabilă după
prescriere.
654 = 461 120 lei
- S-au constatat pierderi de material din calamităţi în valoare de 1.200 lei.
690 = 302 1.200 lei
Rolul clasificaţiei bugetare în organizarea contabilităţii cheltuielilor instituţiilor publice
63
Contabilitatea cheltuielilor se ţine nu doar pe conturi sintetice ci şi pe conturi analitice, pe
structura clasificaţiei bugetare. Astfel, structura contului va fi:
A. Simbolul contului din planul de conturi
B. Capitolul
C. Sursa de finanţare a cheltuielii, respectiv: bugetul de stat, bugetele locale, etc.
D. Subcapitolul
E. Titlul
F. Articolul
G. Alinieatul
Determinarea rezultatului patrimonial şi a rezultatului execuţiei bugetare – consideraţii
privind oportunitatea celor două concepte
La sfârşitul exerciţiului bugetar, instituţiile publice determină rezultatul patrimonial, prin
închiderea conturilor de cheltuieli efective şi a conturilor de surse din care au fost efectuate,
indiferent de data plăţii sau încasării prin contul 121 “Rezultatul patrimonial”, analitice deschise
pe forma de finanţare.
Exemplu:
O instituţie publică a beneficiat de o finanţare bugetară în valoare de 1.000.000 lei. În
cursul anului bugetar a înregistrat cheltuieli în valoare totală de 998.000 lei, iar plăţile nete de
64
casă s-au ridicat la 997.000 lei. Ordonatorul de credite superior retrage instituţiei sumele
neconsumate de 3.000 lei (1.000.000 lei – 997.000 lei).
C 8062 3.000 lei
121.01 = Cl.6 998.000 lei
7701 = 121.01 997.000 lei
Soldul final al contului de rezultat patrimonial este preluat de contul 117 “rezultatul
reportat”, pe debit sau pe credit după caz.
117.01 = 121.01 1.000 lei
Test
Exemple de subiecte teoretice:
- Precizaţi diferenţele între cheltuielile şi veniturile agenţilor economici şi cele ale
instituţiilor publice
- Prezentaţi rolul clasificaţiei bugetare în organizarea contabilităţii cheltuielilor
- Precizaţi diferenţele între rezultatul patrimonial şi rezultatul execuţiei bugetare
Exemple de probleme:
- Un teatru primeşte pentru acoperirea pierderilor o subvenţie de 50.000 lei. La
sfârşitul anului au rămas neconsumaţi 10.000 lei, suma neconsumată fiind retrasă.
65
- La direcţia de Finanţe publice se încasează impozitul pe profit datorat de agenţii
economici în valoare de 100.000 lei, impozit pe venit de 200.000 lei, TVA de
plată 50.000 lei, alte impozite şi taxe 10.000 lei.
- La primărie se încasează venituri din impozit pe clădiri de 70.000 lei şi venituri
din vânzări de bunuri şi servicii de 30.000 lei.
- Se achită prime de asigurare în valoare de 1.000 lei aferente autovehiculelor şi
clădirilor din patrimoniu.
- Se consumă medicamente şi materiale sanitare în valoare de 1.000 lei
- De la primăria capitalei se transferă primăriei sectorul 5 numerar în valoare de
100.000 lei.
Unitate de învăţare nr.6
CONTABILITATEA DE ÎNCHIDERE. ÎNTOCMIREA ŞI PREZENTAREA
SITUAŢIILOR FINANCIARE
Cuprins:
Lucrări contabile specific închiderii exerciţiului bugetar66
Situaţii financiare prevăzute în referenţialul contabil naţional şi internaţional
(IPSAS 1) – convergenţe şi divergenţe de recunoaştere şi prezentare.
Particularităţi de închidere şi elaborare a situaţiilor financiare în instituţiile
publice din România.
Test
Obiectivele unităţii de învăţare
După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să:
Înţelegeţi etapele lucrărilor de închidere bugetară, ce culminează cu determinarea
rezultatului patrimonial
Cunoaşteţi situaţiile financiare prezentate în referenţialul contabil naţional elaborate în
conformitate cu IPSAS 1.
Lucrări contabile specifice închiderii exerciţiului bugetar
Stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariere
Inventarierea generală a patrimoniului
Contabilizarea operaţiilor de regularizare
o Operaţii privind regularizarea plusurilor şi minusurilor cantitative la
inventar
o Operaţii privind constatarea de ajustări pentru depreciere
67
o Operaţii privind diferenţele de curs valutar
o Operaţii privind delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor
Balanţa conturilor după inventariere
Închiderea finanţării
Situaţii financiare prevăzute în referenţialul contabil naţional şi internaţional (IPSAS 1) –
convergenţe şi divergenţe de recunoaştere şi prezentare.
Bilanţul contabil
Contul de execuţie bugetară
Situaţia veniturilor şi cheltuielilor
Anexe
Politici contabile şi note explicative
Particularităţi de închidere şi elaborare a situaţiilor financiare în instituţiile publice din
România.
Inventarierea generală a patrimoniului: Respectă principiul anualităţii cu
următoarele excepţii: bunurile unităţilor de învăţământ sunt inventariate vara;
disponibilităţile, cercurile şi alte valori se inventariează lunar; materialele
68
perisabile şi animalele tinere se inventariează trimestrial; bunurile misiunilor
diplomatice se inventariează o dată la trei ani.
Închiderea finanţării. Instituţiile publice care beneficiează de finanţare multiplă
din bugetul central, bugetele locale, din fonduri speciale, din fonduri cu destinaţie
specială, fonduri extrabugetare sau finanţare mixtă trebuie să facă închiderea
finanţării prin închiderea conturilor specifice fiecărei forme de finanţare. Sumele
rămase neconsumate până la 31.12 din finanţarea bugetară vor fi retrase.
Contul de execuţie bugetară. Este o veritabilă a fluxurilor de trezorerie şi nu cont
de profit şi pierderi. Norma IPSAS 2 precizează că informaţiile sunt folositoare
atât utilizatorilor, ca bază de evaluare a activităţii instituţiei de a genera lichidităţi
şi echivalente ale acestora, dar şi instituţiei. Conţinutul său ţine seama de tipul de
finanţare, în document înscriindu-se capitolul şi subcapitolul din bugetul aprobat.
Test
Exemple de subiecte teoretice:
- Precizaţi particularităţile inventarierii conturilor, cât şi a finanţării bugetare
- În ce constau operaţiile de regularizare efectuate cu ocazia inventarierea generală
a patrimoniului
- Cum se realizează închiderea finanţării bugetare
- Care este structura dării de seamă contabile (situaţiile financiare ale instituţiilor
publice).
69
Exemple de probleme:
- Cu ocazia inventarierii se constată următoarele diferenţe între evidenţa contabilă
şi situaţia practică: un minus la inventar neimputabil de obiecte de invetar în
valoare de 100 lei, un minus imputabil gestionarului de materiale consumabile în
valoare de 150 lei, valoare contabilă 120 lei.
- O instituţie a beneficiat de 50.000 lei din fondul de asigurări sociale de sănătate,
suma fiind consumată integral pentru achiziţia de medicamente. Efectuaţi
închiderea de finanţare.
- O instituţie a primit o donaţie de 10.000 lei pentru cumpărarea de calculatoare.
Până la sfârşitul anului bugetar a efectuat plăţi nete de casă de 9.000 lei şi a
înregistrat amortizarea aferentă calculatoarelor achiziţionate în valoare de 3.000
lei. Efectuaţi închiderea de finanţare.
Unitate de învăţare nr.7
ELEMENTE DE CONTABILITATE ŞI CONTROL DE GESTIUNE
ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE
Cuprins:
70
Contabilitatea de gestiune şi contabilitatea costurilor pe programe. Analiza What-
If pentru performanţa serviciilor publice
Sistem paracontabil de determinare a costurilor activităţilor economice
desfăşurate de instituţiile publice
Fundamentarea bugetului, aspecte privind contabilitatea socio-economică şi de
mediu
Test
Obiectivele unităţii de învăţare
După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să:
Înţegeţi rolul contabilităţii de gestiune şi determinării costurilor pe programe
Metodele de calculaţie a costurilor private prin prisma performanţelor serviciilor publice
Cunoaşteţi rolul sistemului paracontabil de determinare a costurilor activităţilor
desfăşurate în instituţiile publice
Cunoaşteţi elementele de fundamentare a bugetului
71
Contabilitatea de gestiune şi contabilitatea costurilor pe programe. Analiza What-If
pentru performanţa serviciilor publice
Contabilitatea de gestiune se preocupă de asigurarea unei baze informaţionale
care să permită managementului să:
o formuleze politici
o planifice şi controleze activităţile
o decidă în funcţie de alternative
Contabilitatea costurilor este o parte a contabilităţii manageriale care:
o elaborează bugete, calculează costuri standard şi costuri reale aferente:
operaţiilor/proceselor;
departamentelor/produselor;
o analizează diferenţele dintre bugete sau costurile standard şi costul actual.
Metodele de calculaţie a costurilor folosite de agenţii economici, ce pot fi opozabile
instituţiilor publice sunt: metoda ABC şi metoda direct-costing.
Premisele de baza ale metodei ABC :
Activităţile consumă resurse şi produsele consumă activităţi ;
Activităţile cauzează costurile nu produsele.72
Entităţile sunt divizate în activităţi mărunte utilizate pentru stabilirea cheltuielilor indirecte. O
activitate este definită ca un eveniment, sarcină, sau o unitate de muncă efectuată cu un scop
specific, cum ar fi : schiţarea produselor, pregătirea maşinilor, operarea pe maşini, controlul de
calitate, etc.
Metoda ABC calculează costurile activităţilor individuale, pe care le trasează obiectelor de cost
pe baza unor inductori de cost, care pot fi asimilaţi bazelor de absorbţie din metodele
tradiţionale.
Exemple de inductori :
Număr comenzi cumpărare
Număr inspecţii
Număr livrări
Număr comenzi materiale, etc.
De regulă inductorii de cost sunt exprimaţi în unităţi fizice şi mai puţin în unităţi monetare.
Calculul costului
Costul de producţie = cost primar + o parte a cheltuielilor indirecte calculate în funcţie de nu
mărul de inductori de cost pe obiectul de cost
Cheltuielile indirecte alocate obiectului = cost inductor * număr inductori pe obiect de cost
Cost inductor = cost activitate/număr total inductor
73
Costul complet = cost producţie + cost în afara producţiei alocat obiectului de cost
Cost în afara producţiei = cost administraţie + cost desfacere
Alocarea costului în afara producţiei urmează aceleaşi reguli ca şi pentru costul indirect.
Etapele specifice aplicării metodei ABC:
1. Analiza şi definirea activităţilor
2. Trasarea costurilor către activităţi
3. Determinarea inductorilor de cost pentru fiecare activitate
4. Stabilirea centrelor de regrupare (reunirea activităţilor cu acelaşi
inductor)
5. Alocarea costurilor obiectelor de cost (costuri indirect de producţie şi
costuri în afara producţiei).
Caracteristicile metodei costurilor variabile (direct-costing):
cheltuieli variabile – cheltuieli încorporabile
cheltuieli fixe – neîncorporabile
utilizarea unor indicatori decizionali primari
o metodă de calcul a rezultatelor
instrument managerial pe termen scurt
Indicatori primari74
1. Costul unitar (C) = cheltuieli variabile
Relaţie de calcul:
unde: Cvi – cheltuieli variabile;
Qi – producţia fabricată şi vândută;
2. Contribuţia de acoperire (Ca*)
Calcul:
unde: Ca* – Ca unitară
Pv – preţ vânzare unitar
3. Cifra de afaceri (CA)
Calcule:
unde: n – număr obiecte de costuri
Contribuţia de acoperire pe fiecare purtător de cost se determină astfel:
Cai = CAi - Ci unde: Ci - costul total al produsului i
Cai – Contribuţia de acoperire produs i
CAi – CA produs i
Contribuţia de acoperire globală se determină astfel:
Ca = CA – C unde: C - costul total al producţiei
75
Ca- contribuţia de acoperire globală
4. Rezultatul (R)
Calcul
R = Ca – Cf unde: Cf – cheltuieli fixe
Modelul de calcul al costurilor variabile
Produs A Produs B TOTAL
Cifra de afaceri A Cifra de afaceri B Cifra de afaceri
(cheltuieli variabile A) (cheltuieli variabile B) (Cheltuieli variabile)
= Contribuţia de acoperire A = Contribuţia de acoperire B = Contribuţia de acoperire
- Cheltuieli fixe
= Rezultat
Sistem paracontabil de determinare a costurilor activităţilor economice desfăşurate
de instituţiile publice
Descriere
- Conturi şi tabele care evidenţiează costurile (şi veniturile) entităţii
- Conturile sunt în principiu aceleaşi indiferent de sistemul adoptat.
76
Conturi
Conturi de control
Conturi de materiale
Conturi de salarii
Conturi de cheltuieli indirecte de fabricaţie
Conturi de cheltuieli în afara producţiei.
Fundamentarea bugetului, aspecte privind contabilitatea socio-economică şi de
mediu
- Bugetul de stat
- Bugetele locale
- Bugetul asigurărilor sociale de stat
- Bugetele fondurilor special
- Bugetele altor instituţii publice
Test
Exemple de subiecte teoretice:
- Precizaţi importanţa contabilităţii de gestiune în determinarea costurilor pe programe
77
- Care sunt etapele metodei ABC de calculaţie a costurilor
- Precizaţi în ce constă metoda direct-costing şi aplicabilitatea ei în instituţiile publice
Bibliografie
Chiţu A., Tudorache S., Şendroiu C., Glăvan M., Pitulice C. – Contabilitatea instituţiilor
publice după noul sistem contabil, Ed.Irecson, Bucureşti, 2005
Dascălu C., Nişulescu I., Caraiani C., Ştefănescu A., Pitulice C. – Convergenţa
contabilităţii publice din România la Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru
Sectorul Public, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2006
Dascălu C., Nişulescu I., Ştefănescu A. – Noua contabilitate publică, Ed. InfoMega,
Bucureşti, 2005.
IFAC, Manualul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul
Public,vol. I, II, traducere, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2009
78
79