Cursul 6 – Drept Administrativ 31 Martie 2014

Institutia Presedintelui Romaniei

Statutul constitutional al presedintelui:

Reglementari privind presedintele Romaniei le gasim in primul rand in Cap. II al Titlului III care poarta aceasta denumire, carora se adauga dispozitii aflate in alte capitole sau titluri ale Constitutiei, cum ar fi cele cuprinse in capitolul privind Parlamentul (Titlul III, Cap. I), sau in Cap. V care reglementeaza CCR, intre atributiile acesteia regasindu-se si unele care il implica si pe seful statului, pe presedinte, cum ar fi exercitarea controlului a priori de constitutionalitate la solicitarea si a presedintelui Romaniei, emiterea avizului consultativ in cazul raspunderii politice a presedintelui sau solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala si la solicitarea presedintelui si a altor subiecte de sesizare (dar intre acestea se afla si presedintele).

Statutul constitutional al presedintelui il regasim cu precadere in art. 80 intitulat Rolul Presedintelui care, raportat la alte prevederi constitutionale, relevante in materie, determina urmatoarele elemente/componente:

1) Presedintele este seful statului, forma de guvernamant in Romania potrivit art. 1, alin. (2) fiind republica; potrivit art. 152, dispozitiile constitutionale referitoare la forma de guvernamant constitutie limite ale revizuirii;2) Presedintele este unul din cei doi sefi ai executivului, alaturi de Guvern; spre deosebire de Guvern, rolul executiv al Presedintelui este mai atenuat primand celelalte componente ale statutului sau constitutional;3) Presedintele este reprezentantul statului roman, atat in plan intern, cat si in plan extern;4) Presedintele este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii; dispozitia trebuie coroborata cu cea de la art. 92, alin. (1), potrivit careia presedintele este comandantul fortelor armate (ca orice sef de stat) si exercita functia de presedinte al Consiliului Suprem de Apararea a Tarii (vicepresedintele acestui consiliu este Primul Ministru); CSAT este o autoritate autonoma care organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si securitatea nationala, participarea la mentinerea securitatii internationale si la apararea colectiva in sistemele de alianta militara, precum si la actiuni de mentinere sau restabilire a pacii;5) Presedintele vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, iar pentru realizarea acestui rol el exercita functia de mediere intre puterile statului si intre stat si societate; presedintele dispune de parghii pentru realizarea acestui rol complex, intre care amintim: - sesizarea CCR in cadrul controlului prealabil de constitutionalitate;- impilcarea presedintelui in numirea membrilor CCR;- sesizarea CCR in cazul existentei unui conflict juridic de natura constitutionala (functia de mediere);- invitarea la consultatii etc.

1

Cursul 6 – Drept Administrativ 31 Martie 2014

Alegerea si mandatul Presedintelui:

Sediul materiei il regasim in art. 81-83 din Constitutie, astfel cum au fost ele modificate prin Legea 429/2003, in sensul ca mandatul existent initial de 4 ani a devenit mandat de 5 ani.

Presedintele se alege prin vot direct, prin scrutin majoritar uninominal, de regula in doua tururi de scrutin, cu posibilitatea ca in primul tur sa fie declarat ales candidatul care a intrunit majoritatea voturilor alegatorilor inscrisi in listele electorale. Cel de-al doilea tur se organizeaza intre candidatii clasati pe primele doua locuri si este declarat ales cel care a intrunit cel mai mare numar de voturi.

Presedintele nou-ales depune in fata Camerelor Reunite juramantul prevazut de art. 82, alin. (2), acelasi care il depun si membrii Guvernului in fata sa. Mandatul se exercita de la data depunerii jurmantului pana la depunerea jurmanatului de catre presedintele nou-ales si poate fi prelungit numai prin lege organica in caz de raboi sau de catastrofa. Constitutia limiteaza la 2 numarul de mandate care pot fi indeplinite de aceeasi persoana, acestea putand fi si succesive.

Prin art. 84 sunt consacrate incompatibilitatile si imunitatile pentru presedinte, astfel:

a) nu poate fi membru al unui partid politic pe durata mandatului;b) nu poate indeplini nicio alta functie publica sau privata pe durata mandatului;c) se bucura de imunitatea prevazuta de art. 72, alin. (1) pentru parlamentari, in sensul ca nu poate fi tras la

raspundere juridica pentru voturile sau opiniile exprimate.

Atributiile Presedintelui Romaniei:

In doctrina, acestea sunt grupate in functie de mai multe criterii, dupa cum urmeaza:

a) in functie de subiectele de drept in raport cu care se exercita asemenea atributii;b) in functie de modalitatea concreta prin care se realizeaza (prin acte juridice, adica decrete; prin

acte politice, adica mesajul sau declaratia politica; prin operatiuni administrative, cum ar fi consultarile Parlamentului, Guvernului, participarea la sedintele de Guvern etc.).

Atributiile Presedintelui Romaniei in raport cu Parlamentul:

1) Promulgarea legii de catre Presedinte – prevazuta de art. 77 care confisteste un atribut sancenstal al oricarui sef de stat, acela de a investi legea cu forta juridica obligatorie pentru toate subiectele; dreptului de a promulga legea ii corespunde si cel de a se opune promulgarii utilizand proceduri care difera de la stat la stat; in Romania poate fi vorba despre:a) solicitarea adresata Parlamentului de a reexamina legea, in general pe considerente de neopotunitate

politica;b) sesizarea CCR in cadrul controlului prealabil de constitutionalitate pentru motive de

neconstitutionalitate.

2

Cursul 6 – Drept Administrativ 31 Martie 2014

Termenul de promulgare este de 20 de zile, iar daca s-a apelat la unul din mijloacele anterior enuntate, el se reduce la jumatate, putand fi de cel mult 10 zile de la primirea legii in forma adoptata dupa reexaminare sau a deciziei Curtii prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.

2) Adresarea de mesaje Parlamentului (art. 88) – Mesajul este un mijloc de legatura intre seful statului in calitatea acestuia de organ de a exercita cea mai inalta functie, inclusiv cea de reprezentare a statului si Parlamentul in calitatea acestuia de organ reprezentativ suprem. Sfera problemelor care pot face obiectul mesajului este decisa de Presedinte, ea trebuind sa se incadreza in ordinea constitutionala si in competenta acestuia. Mesajul este un act politic, NU juridic, care nu genereaza obligatii pentru Parlament in afara celei prevazute de art. 65, alin. (2), potrivit caruia Camerele se reunesc in Sedinta Comuna pentru a primi mesajul Presedintelui Romaniei. Nu este obligatorie si dezbaterea mesajului, asa cum a hotarat CCR inca din 1994. Mesajul se poate prezenta direct de catre Presedinte, printr-un reprezentant al sau, sau in forma mediatica, prin intermediul mass-mediei. Un alt regim juridic are mesajul prevazut de art. 92, alin. (3) conform caruia, in caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii, Presedintele ia masuri de respingere a agresiunii si readuce la cunostinta neintarziat Parlamentului printr-un mesaj. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in 24h de la declansarea agresiunii. Mesajul prevazut de art. 92, alin. (3) este un act complex politic si juridic in egala masura, care imbraca forma unui decret contrasemnat de Primul Ministru, care se supune dezbaterii Parlamentului si care trebuie raportat la functia/rolul Presedintelui, de garant al independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale.

3) Convocarea Parlamentului - art. 63, alin. (3) raportat la art. 66, alin. (2) conform carora:a) Presedintele convoaca Parlamentul nou-ales in cel mult 20 de zile de la alegeri;b) Presedintele, alaturi de Biroul Permanent al Camerelor si de cel putin o treime din nr. Parlamentarilor

pot sa ceara intrunirea Parlamentului in sesiune extraordinara.

4) Dizolvarea Parlamentului de catre Presedinte – reglementata de art. 89 care se realizeaza dupa urmatoarea procedura:a) Poate interveni cand Parlamentul nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in 60 de

zile de la prima solicitare, perioada in care trebuie sa fi respins cel putin 2 solicitari de investitura;b) Presedintele este obligat sa consulte presedintii Camerelor si liderii grupurilor parlamentare;c) In timpul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data;d) Este interzisa dizolvarea in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui si in cazul existentei unor stari

exceptionale (mobilizare, razboi, asediu sau urgenta).

Aceasta atributie, ca si cea de adresare de mesaje si organizare de referendum, nu pot fi exercitate de catre Presedintele interimar.

Atributiile exercitate in raporturile cu justitia:

1) Numirea judecatorilor si procurorilor – potrivit art. 125, judecatorii numiti de catre Presedinte sunt inamovibili in conditiile legii. Inamovibilitatea este o forma de protectie a statutului de judecator in baza careia acesta nu poate fi afectat in exercitarea serviciului/functiei sale, nu poate fi mutat, transferat, nici macar promovat fara consintamantul sau.

3

Cursul 6 – Drept Administrativ 31 Martie 2014

2) Acordarea gratierii individuale – atribut specific al oricarui sef de stat in contextul in care gratierea colectiva se realizeaza printr-o lege organica. Gratierea individuala inseamna o modalitate de iertare a executarii pedepsei, din consideratii care sunt lasate exclusiv la aprecierea Presedintelui, care tin de ratiuni legale, dar si umanitare.

3) Implicarea Presedintelui in derularea raspunderii penale a membrilor Guvernului – potrivit art. 109, alin. (2), dreptul de a cere urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite de acestia in exercitarea mandatalui apartine Camerelor Parlamentului si Presedintelui Romaniei. In cazul in care s-a cerut urmarirea penala a unui membru al Guvernului, Presedintele poate sa-l suspende din functie. Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea de drept a acestuia din functie.

Atributii in raporturile cu poporul:

Atributia de a organiza referendum – reglementata de art. 90 din Constitutie, potrivit caruia Presedintele poate sa consulte poporul prin referendum cu privire la o problema de interes national. Ca si in cazul mesajului, sfera problemelor care pot face obiectul referendumului este lasata la latitudinea Presedintelui, cu conditia ca aceasta sa respecte ordinea constitutionala existenta si sfera de atributii a Presedintelui. El are obligatia sa consulte in prealabil Parlamentul, care isi exprima opinia printr-o hotarare. Consultarea, ca operatiune administrativa prealabila emiterii unui act sau luarii unei decizii, este obligatorie sa fie realizata fara a fi obligatorie opinia organului consultat.

Atributiile Presedintelui ca sef al executivului:

O mare parte din atributii, Presedintele le exercita in aceasta calitate, care implica celalalt sef al executivului, respectiv Guvernul, dupa cum urmeaza:

1. Desemnarea candidatului la functia de Prim Ministru – art 103, alin. (1). Precizam ca Presedintele desemneaza candidatul la aceasta functie, si nu pe Primul Ministru si are obligatia sa consulte partidul care are majoritatea absoluta in Parlament sau in lipsa unei asemenea majoritati pe toate partidele reprezentate in Parlament.

2. Numirea Guvernului pe baza votului de incredere – art. 85, alin. (1), Presedintele numeste Guvernul pe baza votului de incredere pe care Parlamentul l-a exprimat. Numirea se face pe baza unui decret care include lista Guvernului cu privire la care Parlamentul si-a exprimat votul de incredere. In exercitarea acestei functii Presedintele este tinut/legat de votul de incredere al Parlamentului, el avand obligatia sa numeasca acei membri ai Guvernului care au primit votul de incredere.

3. Revocarea si numirea unor membri ai Guvernului in cazul remanierii guvernamentale sau de vacanta a postului (art. 85, alin. (2) si (3)) – regula o reprezinta faptul ca numirea si revocarea unor membri ai Guvernului se face de catre Presedinte la propunerea Guvernului. In situatia in care, prin propunerea de remaniere, se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, atributia Presedintelui se poate exercita numai dupa ce Parlamentul a exprimat votul de incredere pe noua formula guvernamentala. In practica, s-a pus problema efectelor juridice ale propunerii Primului Ministru, in sensul daca Presedintele este sau nu obligat sa numeasca persoana propusa de Primul Ministru. CCR a transat aceasta problema printr-o decizie (Decizia 1998/2008) prin care a statuat ca Presedintele poate sa

4

Cursul 6 – Drept Administrativ 31 Martie 2014

refuze o singura data propunerea premierului, dupa care este obligat sa numeasca persoana propusa, care trebuie sa fie alta decat cea care a fost refuzata.

4. Consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita – reglementata de art. 86 si constitute o forma de colaborare intre cei doi sefi ai executivului.

5. Participarea Presedintelui la sedintele Guvernului – art. 87, poate avea loc:a. In situatia in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii si

asigurarea ordinii publice;b. La cererea Primului Ministru in alte situatii.

Presedintele prezideaza sedintele la care participa, care sunt si raman ale Guvernului, actele adoptate in cadrul lor, fiind semnate de Primul Ministru si contrasemnate de ministrii care au sarcina punerii in executare.

Atributii in legatura cu alte autoritati publice:

1) Exercitarea functiei de Presedinte al CSAT;2) Atributii de numire sau participare la numire in diferite functii publice – art. 94, lit. c) din

Constitutie (ex. Presedintele numeste 3 dintre judecatorii CCR, ceilalti 6 fiind numiti in proportii egale de Camerele Parlamentului).

Atributii in domeniul apararii si in situatii exceptionale:

Astfel, art. 92 reglementeaza atributiile in domeniul apararii prin care se concretizeaza calitatea acestuia de comandant al fortelor armate:

a. Presedintele poate declara mobilizarea totala sau partiala a fortelor armate cu aprobarea (NU consultarea) prealabila a Parlamentului. In cazuri exceptionale, hotararea de mobilizare se supune ulterior aprobarii Parlamentului in cel mult 5 zile de la adoptare;

b. Presedintele dispune masuri de respingere a agresiunii armate indreptate impotriva tarii, in conditiile art. 92, alin. (3), masuri ce le aduce la cunostinta Parlamentului printr-un mesaj.

In ambele situatii, Parlamentul isi continua activitatea pe toata durata starilor respective, iar daca se afla in vacanta, se convoaca de drept in 24h.

Atributiile in cazul unor situatii exceptionale: (art. 93)

Presedintele Romaniei instituie stare de asediu sau de urgenta, potrivit legii, in intreaga tara sau in unele unitati administrativ-teritoriale si solicita Parlamentului sa incuviinteze masura in cel mult 5 zile de la data luarii acesteia.

Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora.

5

Cursul 6 – Drept Administrativ 31 Martie 2014

Atributii in domeniul politicii externe:

Reglementate de art. 91, se concretizeaza, de regula, prin decrete care sunt contrasemnate de Primul Ministru astfel:

a. Presedintele incheie tratate internationale care au fost negociate de Guvern si le supune Parlamentului spre ratificare intr-un termen rezolnabil (inainte de revizuirea Constitutiei, era termenul de 60 de zile, dar s-a inlocuit prin aceasta formula mai generoasa). Tratatele ratificate de Parlament devin parte a dreptului intern;

b. Acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Parlamentului in alte state la propunerea Guvernului;

c. Aproba infiintarea, desfiintarea si schimbarea rangului misiunilor diplomatice ale Romaniei in alte state;d. Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe langa Presedintele Romaniei.

6