Glandele paratiroide- aspectul parenchimului variaza in functie de varsta -> copii: celule principale, peste 5-7 ani: celule principale si oxifile. La adulti apare o involutie adipoasa cu reducere a tesutului glandular, va reprezenta 50-60%

Celulele principale:- mici, poligolaneMO:- citoplasma variaza in raport cu activitatea- incluziuni de glicogen, lipide si de lipofuscinaME: - caracterele unei celule secretoare de proteine- particularitate: granule de secretie:

*mici: spre periferia citoplasmei*mari: forma de stocare a produsului de sinteza

Rol: sintetizeaza si secreta parathormon (hipercalcemiant, hipofosfatemiant). reabsoarbe calciu la nivel renal, stimuleaza reabsorbtia intestinala de calciu, la nivel osos stimuleaza oseoclastele cu eliberare de Ca in sange

Celulele oxifile- mari, poligonaleMO:- citoplasma puternic acidofila si granulara- nucleul mic, central, densME:- numar mare de mitocondrii cu dimensiuni diferite si forme bizare - RE + complex Golgi slab reprezentate- lipsesc granulele de secretie!!! sunt inactive dpdv endocrinRol: necunoscut.

GLANDELE SUPRARENALE (ADRENALE)- suprarenala dr: forme diferite- suprarenala stg: forma de semiluna- greutate: 8 gr- glande incapsulate cu capsula conjuctiva, care trimite septuri si nu compartimeanteaza in lobi si lobuli.- imediat sub capsula se afla corticosuprarenala: palid colorata cu aspect striat. Zona centrala constituie medulosuprarenala cu o culoare mai intunecata rosie-maronie- limita de demarcatie intre cele 2 componente: celulele corticosupranele: acidofile-CSR: origine mezoderminca in epiteliul cavitatii celomice. Sunt implicate in sinteza si secretie de h. steroizi -> activitatea lor se afla sub influenta adenohipofizei- MSR: origine neuroectodermina din crestele neurale. Sintetizeaza si secreta catecolamine care se afla doar sub influenta sist. nervos simpatic

Origine embriologica:- de o parte si de alta a mezenterului dorsal -> masa celulara care pierde contactul cu celomul = cortex fetal: sinteza si secretie de androgeni sulfatati care la niv. placentei este convertit in estrogeni. Din epiteliu celomic se formeaza o foita de celule care inconjoara cortexul fetal -> se detaseaza si ea de epiteliu celomic -> formeaza cortexul permanent.

- dupa nastere cortexul fetal involueaza. Volumul final ajunge in jurul varstei de 2 ani

Vascularizatie:- aa. suprarenale sup, mij, inf- fiecare dintre ele formeaza ramuri care patrund in capsula suprarenala. Aceste ramuri constituie aa. capsulare. Fiecare a. capsulara formeaza 2 tipuri de ramuri: arterioale corticale care se desprind si patrund la periferia; arteriole medulare care ajung pana in zona medulara. Fiecare dintre ele se capilarizeaza si formeaza retea capilarica.

In zona periferica subcapsulara se formeaza o retea de capilare. In zona mijlocie devin rectilinii si paralele intre ele, ca mai apoi in zona profunda sa se formeze din nou o retea de capilare. Elementele venoase apar doar la niv. MSRMoleculele de h. din CRS vor ajunge in medulosupranrnale in imediata vecinatate a acesteia.

Organizare histologica:- celulele secretorii sunt organizate in 3 zone:

*glomerulara*fasciculara*reticulara

- bogata retea sangvine de tip sinusoid- cele 3 zone sunt alc. din celule care fac parte din acelasi cordon celular. Singurele celule din suprarenale care au activitate mitotica sunt cele din zona glomerulara. - din zona glomerulara migreaza celulele spre profunzime, pe masura ea se diferentiaza si se matureaza iar in zona reticulara apar semne de regenerare

Zona glomerulara:- imediat sub capsula- de obicei nu are mai mult de 15% din vol. glandei- este o zona discontinua- mod de aranjare: cordoane circulare sau cordoane arcuate cu raport apropiat cu capilarele sangvine- celule mici cu citoplasma acidofila data de cont. mare de mitocondrii cu rare picaturi lipidice- celulele sunt implicate in sinteza si secretia de mineralocorticoizi -> echilibru Na/K. - este controlata in principal de sistemul renina-angiotensina

Zona fasciculata:- 75% din vol glandei- celule aranjate in cordoane celule prin ele apar capilare sangvine- cordonul poate fi format dintr-o celula sau 2 (ca si grosime)- sunt cele mai mari celule- citoplasma acidofila, cu nc. central uninucleate, dar apar si celule binucleate- nr. de picaturi lipidice este foarte mare => spongiocite = celulele din zona fasciculata- secreta: glucocorticoizi (rol pe metab. glucidic, antiinflamator), cantitati mici de androgeni- activitate controlata de ACTH

Zona reticulara:- 5-10% din vol. glandei

- cele mai mici celule din CRS- citoplasma intensa acidofila, data de nr. mare de lizozomi cu aspect intunecat datorata incluziunilor de lipofuscina. - secreta: androgeni slabi + hormoni gonadali + glucocorticoizi in cant. mica- activitate controlata de ACTH

Corticosuprarenala prezinta celule specializate pentru sinteza de hormoni sterolici:- mitocondrii cu criste tubulare- REN- incluziuni lipidice- incluziuni de lipofuscina- microvili spre spatiul subendotelial- lisesc granulele de secretie: nu depoziteaza hormoni - secreta continuu.

MEDULOSUPRARENALA- ocupa un vol mic (10%) din vol. glandei- este paraganglion simpatic. !!!Paragaglion:*sunt mici glande neuroendocrine*sunt in relatie cu SN simpatic*au celule cu origine in crestele neurale = celule cromafine; sunt implicate in sinteza de peptide mici si amine. Au proprietatea de a da o reactie pozitiva pentru agentii oxidanti*reactie cromafina: solutii apoase de sare metalica = bicromat de K. In prezenta acestor agentii continutul granulelor de secretie se oxideaza si polimerizeaza => formeaza compus brun (adrenocrom)- alaturi de epifiza actioneaz ca un traductor neuroendocrin: sub actiunea unui impuls nervos celulele raspund prin secretie hormonala (capacitatea de a converti un impuls nervos intr-p secreite hormonala).

Organizare histologica:- celule secretorii organizate in cuiburi sau cordoane ramificate (pot realiza aspectul de retea celulara).- capilare sangvine fenestrate sau venule postcapilare

Tipuri celulare- celule cromafine (feocromocite); sintetizeaza epinefrina si norepinefrina. Sunt ca origine neuroni care fac parte din neuronii postggl. care in timpul vietii embrionare si-au pierdut prelungirile si au capatat functie secretorie- neuroni ganglionari care poseda axoni care merg din MSR->CRS

Celulele cromafina:- mari, poligonaleMO:- citoplasma bazofila, fin granularaME:- RER + CG bine reprezentate- granule de secretie de talie mica care sunt concentrate spre zona celulara care vine in raport cu capilarul sangvin- sunt controlate exclusiv prin mecanism nervos. Fiecare celula realizeaza o sinapsa colinergica cu fibre simpatice preganglionare

Tipuri de celule:- celule care secreta epinefrina (80%)- celule care secreta norepinefrina

Sinteza catecolaminelor:Punct de plecare: tirozina preluata din mediul intern, adusa in citoplasma si sub aciunea enzimelor trece prin stadiile de Dopa -> Dopamina. Dopamina intra in gr. de secretie. Sub actiunea enzimei dopamin beta hidroxilaza este convertita in norepinefrina. Ea este eliberata in citosol si transformata de feniletanolamin-N-metiltransferaza in epinefrina si introdusa inapoi in gr. de secretie. Enzima de conversie este stimulata de cortizol (sangele din CRS ajunge in capilarele din zona medulara si influenteaza activitatea ei). Continutul gr. de secretie este eliminata prin endocitoza(?) controlata exclusiv prin mecanism nervos. La niv. RER se sintetizeaza proencefalina si procomogranina -> conversie in encefalina in CG si conversie in cromogranina in granula de secretie

GLANDA EPIFIZA- este situata in partea post a diencefalului, inferior de corpul calos si superior de coliculii cvadrigenemeni superior. Este atasata de tavanul ventriculului III printr-o habenula

Origine embriologica:- se formeaza dintr-o evaginare care apare pe linia mediana din tavanul diencefalului posterior. Aceasta evanginare initial comunica cu v. III. - este glanda cel mai bine vascularizata-

Inervatia:- numeroase fibre simpatice amielinice, corpul neuronal este situat in ggl. cervical superior - prezenta la niv. parenchimului fibre mielinice cu origine in hipocamp

Odata cu inaintarea in varsta creste cantitatea de tesut conjuctiv => lobulatie mult mai evidente, apar formatiuni chistice si concretiuni calcare (nisip cerebral)

Tipuri celulare:1. pinealocite2. celule intersitiale:

-5% din vol glandei, asemanatoare cu astrocitele; vin in raport cu pinealocitele; nc. alungiti si hipercromi; sunt mai multe in tija

Pinealocitele:- neuroni modificati- elaboreaza amine si peptide miciMO:- HE: citoplasma slab bazofila, nc. mare, palid cu nucleol evident- impregnare argentica: corp ramificat cu 2 sau mai multe prelungiri, lungi, sinuoase si la capete se dilata. Cel putin una din prelungiri vine in raport cu un capilar sangvin, sugerand activitatea endocrina a pinealocitelor- citoplasma cu cantitate variabile de incluziuni de lipide, glicogen, pigmentare si lipofuscinaME:

- prezinta aparat de sinteza proteica- REN bine dezvoltat- granule de secretie cu miez dens de talie mica, granule care sunt prezente doar la nivelul prelungirilor!- numeorsi microtubuli si microfilamente- structuri tubulare dense acoperite de vezicule sinaptice si care sunt atasate de membrana celulara: inregistreaza variatii numerice in raport cu ritmul circadian. - enzime implica in metabolismul aminelor biogene:

*N-acetiltransferaza (ANAT)*HO-iodol-O-metiltransferaza (HOIMT)

=> acetilare si metilare

Granule de secretie:1. Iondolamine (serotonina, meltonina). Atunci cand este eliberata melatonina este elib. in sange in timp ce serotonina este preluata de butonii terminari ai unii neuroni presinaptici2. Peptide (argininvasotocina, angiotensina I)

Rol: - la amfibe au rol sezorial fotoreceptor datorita prezentei la niv. craniului a unei fante mediane care asigura acest rol de receptor- la mamifere rolul senzorial nu mai exista- la mamifere are fct. endocrina, celulele deriva filogenetic din celule fotoreceptoare- activitatea este controlata de nucleul hipotalamic suprachiasmatic, neuorni care au proprietate de automatism si care descarca ritmic si ciclic hormoni => ceasul intern al organismului- isi dezvolta inervatia aferenta cuplata prin intermediul hipotalamsului cu retina- actioneaza ca traductor neuroendocrin

Exista 2 sisteme fotoreceptoare:*care mediaza perceperea luminii*care mediaza secretia de malatonina- ziua scade activitatea NAT- noapte creste activitatea NAT => melatonina = hormonul somnului

Melatonina:- se secreta dupa un ritm circadian (maxim noaptea)- acest ritm este sincronizat cu nc. suprachiasmatic. Impreuna particina la realizearea feritelor bioritmului ale organismului

Rolurile melatoninei:1. efect antioxidant -> elimina radicalii liberi. Este antioxidant de sacrificiu, odata apararuta in celula, radicalii liberi o blocheaza si o oxideaza. Acest efect controleaza procesul de imbatranire2. Regleaza bioritmurile circadiene/sezoniere

*ritmul nictemeral -> induce somnul*alterarea raspunsului emotional la reducerea intensitatii luminii

3. Coordoneaza activitatea sistemului endocrin: antigonadal si antiovulator, inhiba h. de crestere 4. Actiuni metabolice5. Stimuleaza sistemul imun

6. Actiuni metabolice