curs 3 - diplomatic

3
 Curs Încetarea relaţiilor diplomatice 10.III.2010 1. Di sp ar i ţ ia unui a din cele 2 subi ec te de dr ep t i nt erna ţ i on al . 2. Ruperea relaţiilor diplomatice. 3. Starea de război. Ruperea relaţiilor diplomatice – aceasta se realizează printr-un act politico-juridic cu caracter unilateral  prin care un stat decide să pună capăt relaţiilor diplomatice cu alt stat. Motive de rupere: - un act ilicit din partea unui stat; - decizia unei org anizaţii intern aţionale. Cauze: de natură politică şi juridică. Ruperea relaţiilor diplomatice se realizează fie printr-o declaraţie expresă, fie în mod tacit. Manifestarea de voinţă să fie neechivoc ă. Starea de război – războiul antrenează ruperea relaţiilor diplomatice chiar dacă nu este urmat de acţiunea de război. Starea de război – este o noţiune distinctă de noţiunea acţiunea de război; relaţiile diplomatice sunt rupte. Acţiunea de război – r uperea relaţiilor diplomatice nu este obligatorie. Armistiţiul: - o încetare temporară a stării d e război; - rela ţ i il e dip loma ti ce sunt re luate f ă r ă c a sta re a de r ă zb oi s ă înc et eze. Ruperea relaţiilor diplomatice poate interveni şi ca efect al unei sancţiunii colective. Schimbările politice interne dintr-o ţară; ex: o revoluţie, o lovitură de stat; trecerea de la monarhie la republică. Efectele ruperii relaţiilor diplomatice - se întrerup relaţiile ofi ciale între state; - se închid mi siunil e diplomati ce ale sta te lo r re specti ve; - sta tu tu l j uridic al agen ţ ilor dip lo mati ci nu î nc ete az ă; - misiu ni le di plo mat ic e î ş i păstreaz ă inviola bil it ate a; - nu p ro du ce e fecte asupra relaţ iilo r jur id ice bila te rale conform prin ci piul ui pa ct a sunt s er va nd a; - relaţiile consulare pot fi rupte. Suspendarea relaţiilor diplomatice - se î nţ el eg e ru pe re a te mp or ar ă/definitivă a acestora di n ca uz a un ui fa pt n ea ş t ep tat sa u a uno r  impedimente temporare; - es te temp orar ă/mome nta nă ş i in te rvine ca urmar e a u ne i st ăr i de te ns iune sau a oc up ăr ii teritoriului unui stat sau a unei lovituri de stat. Efectele suspendării relaţiilor diplomatice: - relaţiile diplomatice se menţin în forma în care se prezentau la data suspendării, nefiind nevoie de noi scrisori de acreditare în cazul reveniri la post a vechiului şef de misiune. Misiunile diplomatice permanente Prin misiune diplomatică se înţelege un organ al unui subiect de drept internaţional instituit în mod  permanent pe lângă un alt subiect de drept internaţional şi însărcinat cu întreţinerea relaţiilor diplomatice cu acel subiect de drept internaţional. Clasificarea misiunilor diplomatice: 1. după durată: a. perm anente principala formă de reprezentare ;  b. te mporare – func ţ i on ea ză în st at e în c ar e n u f un cţ ione az ă mis iuni diplomat ic e per ma nente; acestea sunt misiuni care sunt conduse de persoanele cu responsabilităţi politice directe;

Upload: ayshe06

Post on 13-Jul-2015

54 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

5/12/2018 Curs 3 - Diplomatic - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/curs-3-diplomatic 1/3

Curs Încetarea relaţiilor diplomatice 10.III.2010

1. Dispariţia unuia din cele 2 subiecte de drept internaţional.2. Ruperea relaţiilor diplomatice.3. Starea de război.

Ruperea relaţiilor diplomatice – aceasta se realizează printr-un act politico-juridic cu caracter unilateral prin care un stat decide să pună capăt relaţiilor diplomatice cu alt stat.

Motive de rupere:- un act ilicit din partea unui stat;- decizia unei organizaţii internaţionale.

Cauze: de natură politică şi juridică.Ruperea relaţiilor diplomatice se realizează fie printr-o declaraţie expresă, fie în mod tacit. Manifestarea de

voinţă să fie neechivocă.Starea de război – războiul antrenează ruperea relaţiilor diplomatice chiar dacă nu este urmat de acţiunea

de război. Starea de război – este o noţiune distinctă de noţiunea acţiunea de război; relaţiile diplomatice sunt

rupte.Acţiunea de război – ruperea relaţiilor diplomatice nu este obligatorie.Armistiţiul:

- o încetare temporară a stării de război;- relaţiile diplomatice sunt reluate fără ca starea de război să înceteze.

Ruperea relaţiilor diplomatice poate interveni şi ca efect al unei sancţiunii colective.Schimbările politice interne dintr-o ţară; ex: o revoluţie, o lovitură de stat; trecerea de la monarhie la

republică.

Efectele ruperii relaţiilor diplomatice- se întrerup relaţiile oficiale între state;- se închid misiunile diplomatice ale statelor respective;- statutul juridic al agenţilor diplomatici nu încetează;- misiunile diplomatice îşi păstrează inviolabilitatea;- nu produce efecte asupra relaţiilor juridice bilaterale conform principiului pacta sunt servanda;- relaţiile consulare pot fi rupte.

Suspendarea relaţiilor diplomatice- se înţelege ruperea temporară/definitivă a acestora din cauza unui fapt neaşteptat sau a unor impedimente temporare;- este temporară/momentană şi intervine ca urmare a unei stări de tensiune sau a ocupăriiteritoriului unui stat sau a unei lovituri de stat.

Efectele suspendării relaţiilor diplomatice:- relaţiile diplomatice se menţin în forma în care se prezentau la data suspendării, nefiind nevoie de noiscrisori de acreditare în cazul reveniri la post a vechiului şef de misiune.

Misiunile diplomatice permanentePrin misiune diplomatică se înţelege un organ al unui subiect de drept internaţional instituit în mod

 permanent pe lângă un alt subiect de drept internaţional şi însărcinat cu întreţinerea relaţiilor diplomatice cu acelsubiect de drept internaţional.

Clasificarea misiunilor diplomatice:1. după durată:a. permanente – principala formă de reprezentare;

 b. temporare – funcţionează în state în care nu funcţionează misiuni diplomatice permanente;acestea sunt misiuni care sunt conduse de persoanele cu responsabilităţi politice directe;

5/12/2018 Curs 3 - Diplomatic - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/curs-3-diplomatic 2/3

2. după scop/obiectiv:a. pt negocieri politice;

 b. pt scop ceremonial;c. pt a comunica un gest.

Misiune diplomatică reprezintă termenul generic pt denumirea/desemnarea organului de stat permanent

însărcinat cu întreţinerea relaţiilor diplomatice. Misiune diplomatică se diferenţiază de membrii acesteia, având privilegii şi imunităţii distincte.Raportul de misiune diplomatică – este un raport juridic de drept internaţional public care reprezintă

acordul de voinţă al statului cu privire la schimbul de reprezentanţi diplomatici, permanent, efectuat în scopul de aîntreţine şi dezvolta relaţii diplomatice.

 Elementele raportului diplomatic1. Subiectul2. Obiectul3. Conţinutul

Subiecţii:

- statul acreditant (trimiţător);- statul acreditat (primitor).

Obiectul – relaţiile diplomatice dintre cele 2 state.Conţinutul – totalitatea drepturilor şi obligaţiilor privind crearea, funcţionara şi încetarea misiuni

diplomatice.Categoriile de misiuni diplomatice:

1. În cadrul diplomaţiei bilaterale (relaţiile dintre state):Rang I:

- ambasada;- nunţiatura apostolică – reprezentanţa diplomatică a Înaltului Scaun (Vatican)- misiuneadiplomatică a Sf. Scaun egală în rang cu ambasada;

Rang II:- legaţia – este de rang inferior ambasadei, şi este condusă de un ministru sau trimisextraordinar,sau ministru plenipotenţial;- internunţiatura – echivalent in grad cu legaţia şi este condusă de un internunţiu ;Rang III:- Înaltul comisariat – ambasade ale Marii Britanii în statele din Commonwealth

Ambasada condusă de un ambasador/ însărcinat de afaceri.2. În cadrul diplomaţiei multilaterale (se realizează în cadrul relaţiilor dintre state şi organizaţiileinternaţionale pe de-o parte şi dintre organizaţiile internaţionale pe de altă parte). Reprezentanţidiplomatici/delegaţiei permanente care sunt misiuni ale unui stat pe lângă o organizaţie internaţională.

Spre deosebire de misiunile diplomatice din cadrul relaţiilor bilaterale, cele multilaterale au funcţiidiferite, procedura numirii membrilor este diferită şi condiţii diferite în ceea ce priveşte acreditarea.Misiunea diplomatică are organizare internaţională în diferite state, fie state membre, fie state nemembre.

 Procedura numirii membrilor misiunii diplomaticeModul de numire a membrilor misiuni diplomatice este reglementată în dreptul intern al fiecărui stat, fiind

un atribut al suveranităţii statului respectiv. Convenţia de la Viena recunoaşte dreptul statului acreditant, denumirea membrilor personalului diplomatic.

 Procedura numirii şefului de misiune diplomatică:1. Agrementul – procedura prin care un stat solicită confirmarea altui stat că pers aleasă de el pt a îndeplini

funcţia de şef de misiune pe teritoriul acestui din urmă stat este personae grata împreună cu răspunsul prin care se

dă asentimentul la numirea făcută de statul trimiţător/acreditant.

5/12/2018 Curs 3 - Diplomatic - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/curs-3-diplomatic 3/3

Statul acreditat are dr de a refuza acordarea agrementului şi nu poate fi obligat să justifice refuzul.Procedura agrementului cuprinde întrebarea şi răspunsul. În întrebare se comunică intenţia de a fi numită o anume

 persoană.Cererea de agrement se înaintează de către ultimul şef de misiune sau de către însărcinatul de afaceri …

sau chiar de către MAE al statului acreditant prin intermediul misiuni diplomatice a statului acreditar. Cererea de

agrement cuprinde date biografice privind pers propusă ca şef de misiune şi orice alte informaţii utile; esteconfidenţială şi este supusă aprobării şefului de stat/MAE.Şefului de stat în cazul şefilor de misiune din cadrul primelor 2 clase. MAE în cazul în care este trimis ca

şef de misiune sau însărcinat.Răspunsul este comunicat statului acreditat prin intermediul MAE/misiuni diplomatice din statul acreditat;

 poate fi expres, dar poate fi şi tacit în momentul în care se refuză argumentul.Acordarea agrementului este un dr … al statului acreditar, care nu este obligat să justifice un eventual

refuz. Efectele obţinerii agrementului- şeful de misiune devine pers agreată sau pers grata şi se creează premizele necesare procedurii acreditării.Agrementul poate fi retras. Pers propusă pt funcţia de şeful misiunii putând fi declarată persoana non grata.