curs 3. bda febra tifoida dizenteria bacilara rotaviroze 2012 2013
DESCRIPTION
epidemiologia bolii diareice acute, febra tifoida, rotavirus, epidemii sezoniereTRANSCRIPT
BOALA DIAREICA ACUTĂ
FEBRA TIFOIDĂ
DIZENTERIA BACILARĂ INFECTIA CU ROTAVIRUSURI
BOALA DIAREICĂ ACUTĂ
- cea mai comună îmbolnăvire a copilului din grupa de vârstă 6 luni-2 ani - frecvent întâlnită la copiii > 6 luni alimentaţi artificial sau cu deficite nutriţionale importante - risc crescut de deces prin denutriţie, tulburări hidro-electrolitice grave sau sepsis
DEFINIŢIE DE CAZ (OMS): manifestări clinice variate dominate de prezenţa scaunelor apoase şi în număr de peste 3 în 24 de ore
- diareea acută: debut brusc, cu evoluţie de câteva zile, cel mai frecvent de etiologie infecţioasă
- diaree cronică: manifestări clinice trenante, cu o durată > 14 zile
BOALA DIAREICĂ ACUTĂ
- entităţi clinice cu etiologie variată (virusuri, bacterii, fungi, paraziţi, protozoare, metazoare
- polimorfism epidemiologic, clinic, de laborator
- răspândire universală
- principala maladie a voiajorilor
- cauză importantă de morbiditate, pierderi economice:
– în ţările slab dezvoltate: afecţiune comună, anual > 40% din total decese de la nivel mondial la copiii < 5 ani
– în ţările dezvoltate: al II-lea loc dintre cauzele care determină adresarea populaţiei la consult medical (medicul de familie); risc de îmbolnăvire anual > 30% din populaţie (mai ales prin consum de alimente contaminate)
- 1978 – primul program OMS de luptă contra BDA
- în prezent: derularea în 110 ţări de programe naţionale; 26 programe coordonate de OMS pentru prevenţia şi combaterea BDA
- în România: 600-800 cazuri la 100.000 loc. – în derulare program de supraveghere a BDA.
Evoluţia cazurilor noi de boală diareică, în România,
în perioada 1970-2011
146050
97317
87184
68219
6834769568
68435
70892
69011
82675
71851
96006
95808
97314 95624
113986
88093
7892676312
79689
81029
85055
81268
50000
70000
90000
110000
130000
150000
1970 1980 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
cazu
ri n
oi
ETIOLOGIE BACTERII
- vibrioni: cholerae O1 biotip clasic şi El Tor, cholerae non O1, parahaemoliticus;
- E. coli enterotoxigen, multe serotipuri (recent O 157H7)
- Shigella, cu 4 serogrupuri şi multe serotipuri;
- Campylobacter jejuni şi foetus;
- Yersinia enterocolitica cu multe serotipuri;
- Salmonella, cu peste 200 serotipuri (primul loc în etiologia BDA din România);
- altele: stafilococ, Bacillus cereus, clostridii...
VIRUSURI
- enterovirusuri nepoliomielitice (ECHO, Coxsackie);
- rotavirusuri (50% din diareile copiilor de 6-24 luni);
- coronavirusuri;
- virusul Norwalk etc.
• Zonare geografică:
- ţări în curs de dezvoltare: E. coli, Shigella, rotavirusuri
- ţări industrializate: rotavirusuri, Shigella, Campylobacter
- România: Salmonella (S. enteriditis, S. typhimurium) + Shigella
BOALA DIAREICĂ ACUTĂ PATOGENIE
A. Mecanism endotoxinic
1.- agenţii patogeni implicaţi produc enterotoxină care determină hipersecreţia însoţită de scăderea reabsorbţiei, de unde rezultă bogăţia scaunului (ex.: V. cholerae, E. coli enterotoxigenă)
2. - producerea de toxine în mediul alimentar care, ingerat, determină aceleaşi fenomene (ex.: V. parahemolitic, Y. enterocolitica, B. cereus)
3. - producerea de enterotoxină după ce sporii ajunşi în intestin devin forme vegetative (ex.: Cl. perfringens)
B. Lezarea intensă a enterocitelor (ex.: rotavirusuri, Giardia, Lamblia, Cryptosporidium - protozoare)
C. Invadarea mucoasei şi multiplicarea în celulele epiteliului intestinal (toţi agenţii cauzatori de BDA)
D. Invadarea mucoasei şi a ganglionilor mezenterici, urmată de bacteriemie (ex.: Salmonella, Y. enterocolitica, Campylobacter, Aeromonas ş.a.)
Locul de acţiune
1. numai colon - Shigella, Entamoeba hystolitica
2. ambele nivele - Salmonella, Campylobacter
3. numai intestinul subţire - toţi ceilalţi agenţi patogeni implicaţi în BDA
Etapele acţiunii: ingestia, depăşirea barierei gastrice, multiplicarea în intestin, aderarea la enterocite
SEMNE CLINICE DE RECUNOAŞTERE
- manifestări clinice variate; frecvent asimptomatice
- diferente după: grupa de vârstă; zona geografică
- diagnosticul clinic: semne şi simptome specifice:
debut brusc după o incubaţie scurtă (ore);
scaune apoase, > 3/24 ore;
dureri abdominale difuze/colicative;
febră (inconstant);
semne de deshidratare de diverse grade;
alterarea stării generale (gravă în sepsis)
- diagnostic de laborator de certitudine 80% din cazuri
- evoluţie variată:
ex. sugarul şi copilul mic: sindroame severe acute şi supraacute (sepsis în 5-10% din cazuri); decese în > 25% din cazuri
- raportare OMS - BDA de toate cauzele; cu specificare pentru: febra tifoidă, dizenteria bacilară, enteroviroze
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC (model BDA cu Salmonella, excepţie S. typhi)
Surse:
- animale domestice (porcii = primul loc; bovine, ovine, caprine, păsări, pisici, câini) şi sălbatice bolnave cu forme tipice sau atipice (10%);
- animale domestice şi sălbatice purtătoare:
- preinfecţioşi (1-3 zile);
- sănătoşi (zile-săptămâni);
- foşti bolnavi: convalescenţi, uneori cronici
- omul: idem
Moduri şi căi de transmitere:
- Modul direct: - familii aglomerate, mod de viaţă neigienic;
- zooveterinară;
- gospodării individuale;
- abatoare;
- câini;
- pisici;
- păsări de colivie;
- infecţii nosocomiale;
- populaţii defavorizate socio-economic
- Modul indirect: - puternic implicat
- alimentele:
- origine animală: carne insuficient tratată termic, ouă şi derivate (praf, creme, maioneze, îngheţată); animale acvatice: peşte, crustacee, broaşte etc.; lapte şi derivate etc.
- origine vegetală: legume, fructe, zarzavaturi, drojdie uscată, pudră şi fulgi de cereale, lapte de soia, nuci de cocos, ciuperci etc.
- origine mixtă: salată verde, cu adaos de carne, ouă, “fructe de mare” etc.;
- apa contaminată: băut, scăldat, spălat vase, ustensile, legume, zarzavaturi, igienizare etc.;
- altele: obiecte, mâini, insecte vector, medicamente cu uz fracţionat (ingestie, inhalaţie etc.) ş.a.
Receptivitatea:
- nu există imunitate încrucişată între tipuri, grupuri, serotipuri;
- doza infectantă este mare (zeci de mii – miliarde de Salmonella);
- dependenţa de: agent, rezistenţa generală a gazdei;
- receptivitate crescută la gazda compromisă (diabetici, distrofici, cirotici, neoplazici, gastrectomizaţi, hipoclorhidrici, vârstnici, gravide, cu transplanturi etc.;
- sugar – copil mic: 30% forme severe 25% decese.
Factori dinamizatori-favorizanţi - sezonul călduros (averse de ploaie);
- dezastre naturale: cutremure, inundaţii;
- condiţii socio-economice generale şi ocupaţionale deficitare;
- dezastre sociale (războaie, revoluţii, migraţii).
Forme de manifestare a procesului epidemiologic: - 2 entităţi principale: toxiinfecţiile alimentare şi infecţiile nosocomiale;
- în ambele predomină manifestarea sporadică (cazuri tipice) şi epidemică (microizbucniri);
- epidemii extensive pot fi semnalate prin consum de lapte şi apă contaminată (“de cofetărie”), în unităţi de asistenţă medico-socială, închisori, cantonamente militare sau pentru refugiaţi, grupuri mobile, sezoniere pentru muncă.
PREVENŢIA
numai metode şi mijloace generale, comune cu cele pentru HVA şi HVE,
poliomielită, febră tifoidă, dizenteria bacilară etc.;
cooperarea populaţională prin educaţie este fundamentală;
măsuri speciale de supraveghere epidemiologică a alimentelor şi alimentaţiei,
a apei potabile şi de uz domestic;
relaţii cu zooveterinarii pentru cunoaşterea stării de sănătate a animalelor;
investigaţii cu laboratorul pentru alimente şi apa potabilă;
intervenţia cu antibiotice în situaţii stabilite de către specialişti
COMBATEREA
anchete epidemiologice în cooperare cu zooveterinarii;
depistarea, izolarea şi tratarea cazurilor de BDA, inclusiv pentru urgenţe
epidemiologice (toxiinfecţii alimentare);
reglementări speciale pentru alimente, alimentaţie şi sursele de apă potabilă;
depistarea formelor atipice şi a purtătorilor de Salmonella şi “sterilizarea”
acestora.
FEBRA TIFOIDĂ – DIZENTERIA BACILARĂ
• atipismul epidemiologic şi clinic
• dependenţa de condiţiile socio-economice problemă de sănătate
• existenţa purtătorilor cronici populaţională
• lipsa unor vaccinuri eficiente
Formele de manifestare ale PE
• sporadică: - România, Europa, America de Nord populaţie cu standard socio-economic ridicat
- falsa sporadicitate atipismul epidemiologic şi clinic
• endemică: - caracteristică în trecut
- în prezent: extensivitate redusă
- în condiţii cu risc crescut: epidemii severe (hidrice, alimentare etc.)
PREVENŢIA
- generală:
• supravegherea epidemiologică a grupurilor şi zonelor cu risc, a focarelor epidemice “stinse”
• acţiuni de depistare a purtătorilor cronici urmate de măsuri de “neutralizare”
• investigaţii periodice a foştilor bolnavi sau purtători cronici
• analiza structurii morbidităţii prin BDA
• igienizare, salubrizare, decontaminare, dezinsecţie, deratizare zone, colectivităţi etc.
• educaţie populaţională diferenţiată
- specifică, specială
• vaccinare “de necesitate epidemiologică”
• grupuri cu risc: salubritate, staţii tratare ape uzate, şantiere, zone endemice etc.
COMBATEREA
- ancheta epidemiologică
- depistarea bolnavilor
- izolarea bolnavilor şi suspecţilor în spital
FT = nominală, urgentă
- raportare
DB = numerică, periodică (excepţie: epidemiile)
- purtătorii cronici: excluşi până la “sterilizare” copii, apa, alimente, asist. bolnavi
FT = 21 zile
- contacţii: supraveghere epid., clinică, de lab.
DB = 10 zile
- convalescenţii: investigaţii epidemiologice, clinice, de laborator (coproc., vacc.) 3, 6, 12 luni – externare
- ig. globală, toate categoriile
- decontaminare chimică
- vaccinare, revaccinare
- educaţie populaţională diferenţiată
TYPHOID FEVER
Reported cases, by year,
United States, 1971-2001
Evoluţia cazurilor de febră tifoidă, în România,
în perioada 1970-2011
298
68
150
00232
02
4
237161919
10139151112
0
50
100
150
200
250
300
350
1970
1980
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
cazu
ri n
oi
19176
15522
8293
417
321337371599
735765
14312601
1575
2856
2708
3446
3918
5572
5439
11657
8702
810775307382
0
5000
10000
15000
20000
25000
1970
1980
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
cazu
ri n
oi
Evoluţia cazurilor noi de dizenterie, în România, în
perioada 1970-2011
Infectia cu rotavirusuri
1Linhares AC and Bresee JS, Pan Am J Public Health 2000;8(5):305–330
2Parashar UD et al, Emerg Infect Dis 1998;4(4):561–570
Image: Service Urgences Pédiatriques Hôpital Armand Trousseau Paris, France.
• 95% dintre copii la nivel mondial
sunt infectati pana la varsta de 3–
5 ani1
• Cea mai comuna cauza de
spitalizare prin gastroenterita
severa2
• Varful de incidenta: intre 6–24
luni1
Structura rotavirusului
Figure: reproduced with permission from Prof. B.V. Venkataram Prasad, PhD (TX, USA)
VP6
VP7(G)
VP4(P)
formeaza capsida
externă
formeaza capsida
mijlocie
Clasificarea rotavirusurilor A
G1P[8]
VP4 VP7
Tipuri
C, D, E, F, G
G P (1-14 ) (1-14)2
G2P[4] G3P[8] G4P[8]
Reoviridae Familia Grupuri B
(7) VP6
Modified from 1Parashar UD et al, Emerg Infect Dis 1998;4(4):561–570; 2 Santos N, Hoshino Y. Rev Med Virol 2005;15:29-56
G9P[8]
Cele mai frecvente tipuri
Santos N, Hoshino Y. Rev Med Virol 2005 Jan-Feb;15(1):29-56
n=7024 tulpini
G1P[8] 71.6%
G2P[4] 9%
G3P[8] 2%
G4P[8] 11%
G9P[8] 3%
G9P[6]1%
P[6]G1,G2,G3 or G4; P[9]G1 or G3
1%
Unusual 1.4%
G1P[8] 71.6%
G2P[4] 9%
G3P[8] 2%
G4P[8] 11%
G9P[8] 3%
G9P[6]1%
P[6]G1,G2,G3 or G4; P[9]G1 or G3
1%
Necunoscut1.4%
1989 - 2004
4 tulpini responsabile
de GERV cel mai
frecvent (>93%):
• G1P[8]
• G2P[4]
• G3P[8]
• G4P[8]
Tulpina emergenta:
• G9P[8]
Distributia europeana a tulpinilor de
Rotavirus uman de grup A
Transmiterea
Modul predominant de transmitere este pe cale enterala 1,2,3
– Pana la 1012 particule virale sunt eliminate
per gram de materii fecale
– Transmiterea incepe inainte de aparitia
simptomelor si persista dupa disparitia
simptomelor
– obiectele contaminate (ex. jucarii) raman
infectioase mai multe zile/saptamani
Transmiterea apare chiar in conditii de igiena imbunatatite4
1 Fischer TK et al Vaccine 2004; 22S:S49-S54, 2Dennehy PH Pediatr Infect Dis J, 2000;19:S103–5; 3Linhares AC and Bresee JS, Pan Am J Public Health 2000;8(5):305–330; 4Parashar UD et al, Emerg Infect Dis 1998:4(4):561–570;
Image: Ross Whitaker/Getty Images 5. Fragoso M et al.Diagn Microbiol Infect Dis 1986;4(1) : 87-8
Consecintele gastroenteritei severe cu
rotavirus (GERV)
Consecintele potentiale ale unei GERV severe netratate cuprind:
– Deshidratare severa
– Dezechilibru electrolitic
– Hipovolemie
– Colaps circulator
– Deces
D’Agostino J. Clin Pediatr 2006;45:203-212; Image: Dr. D. Mahalanabis, World Health Organization
Incidenta europeana estimata a GERV
(3.6 milioane de cazuri anual in 25 de tari EU)
Soriano-Gabarro M et al. Pediatr infect Dis J 2006; 25(1):S7-S11. N.B. These figures are estimated from a model
700 000 consultatii in ambulator
2.8 milioane episoade la
domiciliu
1 : 14 000
1 : 54
Riscul de aparitie a
evenimentului
231 decese
87 000 internari in spital
1 : 7
1 : 1
Eveniment
Distributia pe grupe de varsta a
gastroenteritei cu rotavirus in Europa
0
1
2
3
4
5
6
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
% c
azuri
de G
ER
V
Distributia cazurilor de gastroenterita cu rotavirus dupa varsta (luni)
Varsta (luni)
Adapted from Van Damme P, Presented at 7th International Rotavirus Symposium; Lisbon, Portugal:12-13 June 2006. Available at:
http://sabin.org/files/PDF/Rota06/04.VanDammePresentation.pdf [Accessed March 2008]
REVEAL: Rotavirus gastroenteritis Epidemiology & Viral types in Europe Accounting for Losses in public health & society
La fiecare 4 cazuri de infectie cu RV comunitara ce necesita
internare in spital exista 1 caz de GERV nosocomiala1
Infectie nosocomiala Prevalenta din toate infectiile cu RV: 21% (interval: 5-51)
Infectie comunitara
4
1
GERV - una dintre principalele infectii
nosocomiale la copii
The Pediatric ROTavirus European CommitTee (PROTECT), Epidemiol Infect 2006;134:908-916
GERV poate creste durata
spitalizarii cu 3 – 5 zile in
aproximativ 50% dintre cazuri1
PREVENŢIA
- generală:
• supravegherea epidemiologică a grupurilor cu risc
• igienizare, salubrizare, decontaminare – atentie risc
nosocomial !
• educaţie populaţională diferenţiată
- specifică
- vaccinarea
Vaccinarea impotriva RV in Europa
recomandari ESPID/ESPGHAN
Recomandarea 1:
Vaccinarea impotriva infectiei cu rotavirus (RV) trebuie sa fie oferita tuturor copiilor sanatosi din Europa
Recomandarea 2:
Vaccinarea impotriva infectiei cu rotavirus poate fi inclusa
in toate schemele de vaccinare europene.
ESPID - European Society for Paediatric Infectious Diseases; ESPGHAN - European Society of Paediatric Gastroenterology Hepatology and Nutrition
. Vesikari T et al, J Pedatr Gastroenterol Nutr 2008;46:615-18
Recomandarea 3:
In tarile unde se mai foloseste vaccin polio oral nu este
recomandata coadminstrarea cu vaccinul rotavirus.