cultivarea ecologica a legumelor

3
Clasificarea sistematică a culturilor de legume În legumicultura ecologică un rol deosebit de mare îl are succesiunea culturilor. Aceasta indică rotația plantelor, definește ordinea ce trebuie respectată pentru a se putea realiza principalele obiective ale sistemului. Tabelul nr. 1 conține clasificarea după familii a principalelor specii de legume. Clasificarea după perioada de vegetație ne indică timpul cât ocupă plantele legumicole terenurile, unde și la cultivarea căror specii este necesară producerea de răsaduri. Tabelul nr. 1. Clasificarea legumelor în funcție de familia botanică Familia Planta legumicolă Chenopodiaceae Spanac, sfeclă Polygonaceae Măcriș, revent Cruciferae Varză căpățână, varză creață, gulie, conopidă, varză de Bruxelles, ridichi, hrean Papilionaceae Mazăre, fasole Solanaceae Tomate, ardei, vinete Umbelliferae Morcov, pătrunjel, țelină, păstârnac Cucurbitaceae Castravete, pepene galben, pepene verde, dovleac turcesc, dovleac plăcintar, dovlecel Compositae Salată căpățână, andive, cicoare Liliaceae Ceapă, usturoi, praz, sparanghel Poaceae Porumb zaharat Tabelul nr. 2. Clasificarea culturilor după perioada de vegetație Plante anuale Care pot ierna în câmp Bienale Perene Cu vegetaț ie scurtă Cu vegetaț ie medie Cu vegetaț ie lungă Cultiva te ca plante anuale Cultiva te ca perene Salată căpățân ă, cicoare , ridiche de lună Conopid ă, ridichi de vară și de toamnă, mazăre, bob, Tomate, ardei, vinete, castrav eți, dovlece l Varză pentru frunze, salată, spanac, pătrunj el, păstârn Varză căpățân ă, varză creață, gulie, varză de Hrean, ceapă de tuns Sparang hel, măcriș, revent, leuștea n, ștevie, scorțon

Upload: procontact

Post on 28-Jun-2015

591 views

Category:

Documents


9 download

TRANSCRIPT

Page 1: CULTIVAREA ECOLOGICA A LEGUMELOR

Clasificarea sistematică a culturilor de legume

În legumicultura ecologică un rol deosebit de mare îl are succesiunea culturilor. Aceasta indică rotația plantelor, definește ordinea ce trebuie respectată pentru a se putea realiza principalele obiective ale sistemului. Tabelul nr. 1 conține clasificarea după familii a principalelor specii de legume. Clasificarea după perioada de vegetație ne indică timpul cât ocupă plantele legumicole terenurile, unde și la cultivarea căror specii este necesară producerea de răsaduri.

Tabelul nr. 1. Clasificarea legumelor în funcție de familia botanicăFamilia Planta legumicolă

Chenopodiaceae Spanac, sfeclăPolygonaceae Măcriș, reventCruciferae Varză căpățână, varză creață, gulie, conopidă, varză de Bruxelles,

ridichi, hreanPapilionaceae Mazăre, fasoleSolanaceae Tomate, ardei, vineteUmbelliferae Morcov, pătrunjel, țelină, păstârnacCucurbitaceae Castravete, pepene galben, pepene verde, dovleac turcesc, dovleac

plăcintar, dovlecelCompositae Salată căpățână, andive, cicoareLiliaceae Ceapă, usturoi, praz, sparanghelPoaceae Porumb zaharat

Tabelul nr. 2. Clasificarea culturilor după perioada de vegetațiePlante anuale

Care pot ierna în câmp

Bienale

PereneCu

vegetație scurtă

Cu vegetație

medie

Cu vegetație

lungă

Cultivate ca plante anuale

Cultivate ca perene

Salată căpățână, cicoare, ridiche de lună

Conopidă, ridichi de vară și de toamnă, mazăre, bob, fasole

Tomate, ardei, vinete, castraveți, dovlecel

Varză pentru frunze, salată, spanac, pătrunjel, păstârnac

Varză căpățână, varză creață, gulie, varză de Bruxelles, morcov, pătrunjel, țelină, sfeclă roșie, ceapă, praz

Hrean, ceapă de tuns

Sparanghel, măcriș, revent, leuștean, ștevie, scorțonera

Plan de semănat

În fiecare an se recomandă elaborarea planului de cultură, conținând data semănatului pe soiuri, rotația plantelor, culturile duble și mixte planificate și termenele de recoltare (vezi

Page 2: CULTIVAREA ECOLOGICA A LEGUMELOR

tabelul nr. 3). Astfel se crează posibilitatea de a planifica mai bine lucrările ce trebuie efectuate în cursul anului.

Din punct de vedere al alegerii speciilor și soiurilor în agricultura ecologică este foarte important să se ia în considerare particularitățile soiului, rezistența acestuia față de boli și dăunători și plasticitatea ecologică. Este important ca soiul să se adapteze întotdeauna la condițiile de climă și de relief ale regiunii.

Rotația culturilorRotația culturilor constă înalternarea plantelor din familii botanice diferite pe aceeași

suprafață de teren în timpul succesiunii culturilor.Rotația culturilor are ca scop:

- limitarea concentrației de paraziți și agenți patogeni pe o parcelă, adesea responsabili de fenomenul cunoscut sub denumirea de ”oboseala solului”;

- prospectarea solului de către rădăcini la diferite adâncimi, alternând plantele cu sisteme radicularede dimensiuni diferite;

- alternarea culturilor cu pretenții diferite față de gradul de aprovizionare al solului cu substanțe minerale, cu pretenții diferite față de diferitele minerale din sol, de exemplu legume rădăcinoase sau tuberculi, legume pentru frunze, legume pentru fructe și semințe;

- menținerea curată a solului, făcându-se apel la tehnici diferite de luptă împotriva buruienilor (mulcire, dezburuienare termică, lucrări mecanice, semănatul fals);

- asigurarea fertilizării de bază pe o cultură principală, care va fi întotdeauna o cultură pretențioasă la fertilitatea solului și care suportă aporturi mari de îngrășăminte și amendamente organice, eventual puțin descompuse (solanaceae, brasicaceae, cucurbitaceae etc.);

- plasarea la sfârșitul rotației a unor culturi pretențioase la materia organică și care o preferă sub forma unui compost foarte evoluat (bine descompus).Alegerea speciilor care intră în rotație depinde de numeroși factori: de climat, de

natura și fertilitatea solului, de nevoile în timp a mai multor specii cultivate pe aceeași suprafață. Rotația culturilor este unul din cele mai importante elemente care pot influența fertilitatea solului, lupta împotriva buruienilor, bolilor și dăunătorilor.

În cele ce urmează prezentăm câteva tipuri de rotație folosite în legumiciltura ecologică.

Rotația irigată. În acest tip de asolament sunt amplasate plantele cu cerințe mari față de apă, de exemplu ardeii pentru consum, varza timpurie, țelina, salata, etc. Se practică sistemul culturilor duble, culturi care utilizează intensiv terenul. Se pot aplica diferite moduri de irigare. Irigarea poate fi făcută prin brazde, aspersiune sau picurare. Cel mai des întâlnit în practică este sistemul de irigare prin aspersiune.

Rotația în sistem bulgăresc. Este un tip de rotație practicat în gospodăriile mici, destul de rar întâlnit, dar folosit și astăzi. În acest asolament intră plante cu consum mare de apă, metoda de irigare fiind sistemul bulgăresc de irigare pe brazde, prin inundare. Se practică atât la acest tip de asolament cât și la culturile duble și la culturile succesive. Datorită metodei de irigare aplicată toate lucrările se efectuează manual.