criza

2

CUPRINS

1. ….................3

2. …..18

3. …......…………...34

4. ….40

5. ………………………………………....45

……………………………………………….…59

4

Ciclul economic reprezintă fluctuaţii ale activităţii

economice (expansiune, stagnare, recesiune) la nivelul

întregii economii, întinse pe durate relativ lungi de timp

Cauzele ciclurilor economice sunt controversate:

• Neo-keynesiștii susţin că acestea îşi au originea în însăşi esenţa

sistemului economic capitalist din cauza necorelărilor dintre

cerere şi ofertă (J.M. Keynes) sau/şi ale salariilor cu

productivitatea (demand side) sau/şi prin fluctuaţii excesive ale

cantităţii de credit din economie şi ale ratelor de dobândă (H.

Minsky – ipoteza instabilităţii financiare);

• Economiştii neo-clasici susţin că alte cauze, exterioare sistemului

economic, generează fluctuaţiile PIB, de tipul şocurilor

tehnologice (supply side) şi resping posibilitatea ca şocurile

monetare să genereze recesiune susţinând neutralitatea banilor.

Ciclurile economice

5

Este o criză a actualului sistem economic demonstrată de extinderea şi severitatea sa → se manifestă în toate statele dezvoltate şi în întreaga lume.

Criza îşi are originea în sectorul financiar şi a contaminat rapid economia în plan mondial.

Criza economică actuală nu are o singură cauză ci este rezultatul unei combinaţii de factori acţionând concomitent (the perfect storm):

A. acumularea unor dezechilibre ale balanţelor de plăţi în multe ţări (deficite/surplusuri cronice) precum şi

B. suprafinancializarea economiilor → volumul global de credite excesiv în raport cu dinamica economiei reale, fenomen realizat prin relaxarea masivă a standardelor de bonitate ale debitorilor …

• … ca efect al dereglementării pieţelor financiare …

• … totul cauzat de comportamentul imoral al operatorilor din economia financiară – dorinţa de profit mult şi rapid, cu capital investit cât mai mic.

Cauzele crizei economice actuale

6

Evoluţia mai rapidă a nivelului salarizării comparativ cu

dinamica productivităţii muncii, precum şi inechitatea în

distribuţia salarii – profit → apariţia deficitului contului curent al

balanţei de plăţi.

Asupra decalajului cerere – ofertă s-a acţionat pe două căi:

• adecvarea cererii interne deficitare (ex: SUA) prin reducerea

amplă a ratelor dobânzilor şi relaxarea normelor de creditare →

creşterea preţurilor activelor (locuinţelor);

sau

• adaptarea excedentului de cerere internă prin corectarea

mixului politicilor economice şi găsirea surselor de finanţare

externă pentru acoperirea deficitului de cont curent.

A. Acumularea dezechilibrelor macroeconomice (1)

7

Sursa datelor: OECD

Redistribuirea avuţiei de la salarii spre profituri % din PIB

30%

35%

40%

45%

50%

55%

60%

2014 p

2012

2010

2008

2006

2004

2002

2000

1998

1996

1994

1992

1990

1988

1986

1984

1982

1980

Profitul brut

Remunerarea salariaţilor

SUA

30%

35%

40%

45%

50%

55%

60%

2014 p

2012

2010

2008

2006

2004

2002

2000

1998

1996

1994

1992

1990

1988

1986

1984

1982

1980

Profitul brut


Marea Britanie

30%

35%

40%

45%

50%

55%

60%

2014 p

2012

2010

2008

2006

2004

2002

2000

1998

1996

1994

1992

Profitul brut


Germania

30%

35%

40%

45%

50%

55%

60%

2014 p

2012

2010

2008

2006

2004

2002

2000

1998

1996

1994

1992

1990

1988

1986

1984

1982

1980

Profitul brut


Grecia

30%

35%

40%

45%

50%

55%

60%

2014 p

2012

2010

2008

2006

2004

2002

2000

1998

1996

1994

1992

1990

1988

1986

1984

1982

1980

Profitul brut


Irlanda

30%

35%

40%

45%

50%

55%

60%

2014 p

2012

2010

2008

2006

2004

2002

2000

1998

1996

1994

1992

1990

1988

1986

1984

1982

1980

Profitul brut


Spania


8 Sursa datelor: OECD, Eurostat

Inegalitatea veniturilor şi avuţiei a crescut Coeficientul Gini

SUA

0.27

0.29

0.31

0.33

0.35

0.37

0.39

1985 1990 1995 2000 2005 2010

România

0.27

0.29

0.31

0.33

0.35

0.37

0.39

2000 2002 2004 2006 2008 2010


Grecia

0.27

0.30

0.33

0.36

0.39

1995 2000 2005 2010

9

Indicatori ai suprafinancializării

Creşterea ponderii creditului

neguvernamental în PIB şi a

preţurilor activelor imobiliare;

Majorarea rapidă a tranzacţiilor cu

instrumente financiare derivate;

Subdimensionarea capitalului instituţiilor

financiare în raport cu activele în

sistemul financiar (supraîndatorarea).

B. Suprafinancializarea (1)

Suprafinancializarea constă în dezvoltarea rapidă şi peste

nevoile economiei a sectorului financiar.

10


Factori determinanţi ai suprafinancializării:

Dereglementare

(Glass-Steagall Act)

Inovaţie financiară

necontrolată

Insuficientă

reglementare

(derivative)

Dezvoltarea unui sistem

bancar paralel

Excese financiare

Creşterea concentrării instituţiilor financiare

(too big to fail)

Contagiune în condiţiile

globalizării

11

Ponderea în PIB a creditului către sectorul privat s-a majorat…


Sursa datelor: Banca Mondială

0

50

100

150

200

250

300

350

1980

1982

1984

1986

1988

1990

19

92

19

94

1996

1998

2000

2002

2004

2006

2008

2010

Cipru

Irlanda

SUA

Grecia

Spania

Marea

Britanie

România

12

Sursa datelor: Banca Reglementelor Internaţionale


…iar preţurile bunurilor imobiliare au înregistrat o dinamică

nesustenabilă.

Indice SUA, 1980 T1 = 100 (Unităţi) Indice SUA, 2005 T1 = 100 (Unităţi)

Imobile rezidenţiale

noi

0

20

40

60

80

100

120

Mar-

80

Mar-

83

Mar-

86

Mar-

89

Mar-

92

Mar-

95

Mar-

98

Mar-

01

Mar-

04

Mar-

07

Mar-

10

Mar-

13

Imobile rezidenţiale

vechi

100

150

200

250

300

350

400

Mar-

80

Mar-

83

Mar-

86

Mar-

89

Mar-

92

Mar-

95

Mar-

98

Mar-

01

Mar-

04

Mar-

07

Mar-

10

Mar-

13

13

Volumul tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate a

crescut exponenţial …


Sursa datelor: BRI

Evoluţia intermedierii financiare s-a detaşat în timp de la îndeplinirea rolului său fundamental de creditare a economiei reale;

Dezvoltarea alertă a tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate (operaţiuni “tip cazinou” – pariuri pe evoluţia cursului de schimb, a ratelor de dobândă etc.) a multiplicat dimensiunile angajamentelor extra-contabile şi a denaturat structura bilanţului băncilor, făcând mai vulnerabilă poziţia de capital a instituţiilor de credit la fluctuaţiile pieţei financiare.

0

100

200

300

400

500

600

700

Ju

n.1

99

8

Ju

n.2

00

0

Ju

n.2

00

2

Ju

n.2

00

4

Ju

n.2

00

6

Ju

n.2

00

8

Ju

n.2

01

0

Ju

n.2

01

2

Contracte pe cursul de schimb

Contracte pe rata dobânzii

Alte derivative (CDS, acţiuni, mărfuri)

trilioane USD

14

Raportul active/capital (leverage) a crescut rapid (iar calculul

are în vedere doar activul bilanţier fără instrumentele financiare

derivate reflectate în afara bilanţului).

Raportul active pe capital calculat pe baza bilanţului


Sursa datelor: BRI, Bankscope

Bănci comerciale SUA

Bănci de investiţii SUA

Bănci top 50 mondial

Bănci Europa w MB

Bănci Marea Britanie

Bănci Japonia

15

Modelul de afaceri originează şi distribuie a favorizat

finanţarea creditării ipotecare cu risc ridicat.

Runde succesive de securitizări, cu ratinguri foarte bune

la acea vreme, ale unor pachete de împrumuturi bancare cu

destinaţie imobiliară au asigurat finanţarea a tot mai multe

credite ipotecare cu risc ridicat, creând iluzia continuării

tendinţei de creştere economică iniţiată la mijlocul anilor

1980 în spaţiul american.

În acelaşi timp, apariţia titlurilor rezultate din această

inovaţie financiară a oferit satisfacţia unor profituri facile şi

rapide pentru investitori globali, aflaţi în căutarea unor

posibilităţi de valorificare a excesului de lichiditate ce

caracteriza piaţa financiară mondială în urma cu numai

câţiva ani.

B. Suprafinancializarea (7a)

16

Cumpărători de

bunuri

imobiliare

(NINJA -

No Income, No

Job or Assets)

Dezvoltatori

imobiliari

Investitori

(fonduri de investiţii,

fonduri private de pensii,

bănci de investiţii)

Instituţii

de credit

Vehicole de

investiţii

financiare

structurate

Bănci

centrale

Mecanisme

de garantare

credite

Garanţii Dobânzi

reduse

Agenţii de

rating

Pachete

credite

ipotecare

Titluri de

valoare cu

randamente

atractive

AAA

Lichiditate

Plată

titluri

plată rate credit

B. Suprafinancializarea (7b)

1

2

3

4

5

Freddie

Mac

Fannie

Mae

6

17

Agenţiile de rating şi auditorii au evaluat

necorespunzător calitatea pachetelor de împrumuturi

ipotecare securitizate

• ratinguri optimiste

• înţelegere insuficientă a instrumentelor financiare aferente

securitizării din partea investitorilor

• evaluările acordate de agenţiile de rating au fost subminate de

lipsa unor norme profesionale minime şi de inexistenţa

supravegherii acestor agenţii, precum şi de remunerarea fiecărei

noi runde de securitizare

• … au supraestimat ratingurile de ţară …

… şi au subestimat totodată riscul de insolvabilitate în

cazul unor importante instituţii financiare (ex: Lehman

Brothers – de la rating AAA la rating “junk” peste weekend;

evaluare la AAA a activelor toxice - subprime)

B. Suprafinancializarea (7c)

19

Structura pe ramuri a economiei relevă

un aport de VAB foarte redus

Primele locuri • Norvegia

(92 300 EUR) • Luxemburg

(91 600 EUR) • Belgia (68 500 EUR) • Franţa (63 500 EUR) • Germania

(52 400 EUR)

România (11 600 EUR) –

penultima poziţie • Agricultură slab

dotată • Industrie cu grad

modest de prelucrare • Supraterţializare, în

raport cu industria manufacturieră, cu o contribuţie mică de VAB pe salariat a sectorului serviciilor

0.0

100.0

200.0

300.0

400.0

500.0

600.0

700.0

800.0

900.0

1,000.0

0.0-100.0 100.0-200.0 200.0-300.0 300.0-400.0 400.0-500.0 500.0-600.0 600.0-700.0 700.0-800.0 800.0-900.0 900.0-1,000.0

Sursa datelor: Eurostat

mii EUR

Nivelul VAB/salariat pe principalele sectoare economice

20

2,4

5,75,1 5,2

8,5

4,2

7,9

6,37,3

-6,6

-1,1

2,2

0,7

1,6

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012* 2013p

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză

PIB real

*) date provizorii (2)

p) prognoză

Economia a evoluat peste potenţial…

21

iar decalajul dintre absorbţia internă şi PIB s-a mărit…

22

determinând adâncirea deficitului de cont curent…

-3,7

-5,5

-3,3

-5,8

-8,4-8,6

-10,4

-13,4

-11,6

-4,2 -4,4 -4,5-3,9 -3,9

2000 2001 2002 2003* 2004* 2005* 2006* 2007* 2008* 2009* 2010* 2011* 2012* 2013*p

Soldul contului curentprocente în PIB

Sursa: INS, BNR, CNP, CE, FMI

*) include profitul reinvestit

Notă: În ian.-feb. 2013, contul curent a consemnat un surplus de 327,4 milioane EUR comparativ cu un deficit de 657,3 milioane EUR

în ian.-feb. 2012.

p) prognoză

23

cu o structură defavorabilă a comerţului exterior.

0

20

40

60

80

100

0

20

40

60

80

100

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013*

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013*

procenteprocente

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Comerţul exterior pe grupe de mărfuri

textile, confecţii,încălţăminte

metale comune

produseminerale

maşini, aparate,echipamente şimijloace detransport

materialeplastice şichimice

altele

Export Import

*Ianuarie

24

Deficitul structural – concept (1)

Nivelul deficitului bugetar este puternic influenţat de poziţia economiei în raport cu ciclul economic

Un deficit redus poate ascunde dezechilibre serioase ale poziţiei fiscale, în măsura în care se datorează unor creşteri de venituri bugetare obţinute pe fondul supraîncălzirii economiei

Determinarea deficitului structural implică ajustarea ciclică a veniturilor bugetare, eliminându-se componenta generată de excesul/deficitul de cerere

Rezultatul ajustării oferă o măsură a sustenabilităţii/ nesustenabilităţii nivelului total al cheltuielilor publice

Analiza dinamicii deficitului structural în corelaţie cu poziţia economiei faţă de ciclul economic permite evaluarea măsurii în care politica fiscală acţionează ca stabilizator, ori dimpotrivă, în sensul exacerbării dezechilibrelor

25

Deficitul structural – concept (2)

Exemplu:

În anii 2007 şi 2008, economia României a crescut cu 6,3% şi respectiv, 7,3%, niveluri superioare ritmului de creştere de echilibru (situat în jur de 5%) lărgirea excesului de cerere creştere nesustenabilă a veniturilor

Nivelurile efective ale deficitului BGC au fost de 2,9% în 2007 şi, respectiv, 5,7% din PIB în 2008

Eliminarea componentei ciclice a veniturilor relevă adevărata magnitudine a dezechilibrului fiscal deficite structurale de 4,9% (+2 pp) în 2007 şi 7,9% (+2,2 pp) din PIB în 2008 situate cu mult deasupra celor efective

Existenţa unui impuls fiscal pozitiv (1,4 și respectiv 3,0 procente din PIB în 2007 și 2008) în prezenţa unei lărgiri a excesului de cerere relevă caracterul prociclic al politicii fiscale (impulsul fiscal reprezintă diferenţa dintre soldul structural al anului anterior şi cel al anului curent)

26

Politica bugetară prociclică a deteriorat finanţele publice -4

.0

-3.2

-2.5 -2

.2

-1.2

-0.8

-1.6

-3.1

-4.8

-7.3

-6.4

-4.3

-2.5 -2

.3

-1.8

-1.8

-1.8

-4.7

-3.5

-2.0

-1.5 -1

.2

-1.2

-2.2

-2.9

-5.7

-9.0

-6.8

-5.2

-2.9

-2.4

-2.0

-2.0

-2.0

-3.2

-2.5

-1.6

-1.6

-2.5 -2

.3

-3.5

-4.9

-7.9

-9.5

-6.2

-4.0

-2.7

-1.5

-1.0

-1.0

-0.9

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

-11

-9

-7

-5

-3

-1

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013p 2014p 2015p 2016p

sold bugetar (metodologienaţională)

sold bugetar (ESA95)

sold structural (ESA95)

exces de cerere (scala dindreapta)

impuls fiscal (scala dindreapta)

Sursa: Comisia Europeană, CNP, MFP (Strategia Fiscal Bugetară și Programul de convergență in perioada 2013-2016 )p - prognoză

procente în PIBDeficit BGC efectiv şi deficit structural

27

…iar politica veniturilor a afectat competitivitatea externă

50

70

90

110

130

150

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

indice 2007=100

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule Banca Naţională a României;Pentru a asigura continuitatea variabilelor pe intervalul 2000-2009 seriile cu baza 2005 si baza 2010 au fost racordate avand ca elemente comune observatiile din anul 2005.

productivitatea muncii

castiguri salariale brute reale (pe baza IPPI)

Câştigurile salariale şi productivitatea muncii în industrie

28

Finanţarea deficitului de cont curent a fost

dependentă de surse temporare…

Sursa: BNR, INS, CNP

(6,7% din PIB)

(3,0% din PIB) (1,8% din PIB) (1,4% din PIB)

(1,3% din PIB)(1,3% din PIB)

(2,5% din PIB)

(4,8% din PIB)

(1,2% din PIB)

(4,5% din PIB) (2,1% din PIB)

(-2,3% din PIB)

-16,2(-11,6% din PIB)

-4,9(-4,2%

din PIB)

-5,5(-4,4%

din PIB)

-5,9(-4,5%

din PIB) -5,2(-3,9%

din PIB)

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

2008 2009 2010 2011 2012

transferuri de capital ISD

investiţii de portofoliu alte investiţii de capital

deficit

mld. EURmld. EUR

29

Sursa: Banca Naţională a României

Datoria externă TM&L

5,7

7,28,2 7,8

12,417,0

25,3

35,5

39,237,7 36,1 37,3

9,710,0

11,310,7

10,2

10,7

13,5

17,9 21,1 25,0

8,710,29,15,53,21,00,90,4

8,5

0,26,0 7,9

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

datoria publică şi public garantată*

datoria privată

depozite ale nerezidenţilor

împrumuturi FMI (exclusiv MFP)**

miliarde EUR

Datoria externă totală

15,9 18,324,6 28,6

38,7

51,8

65,672,9 75,9 78,7

2,03,2

6,3

12,6

19,9

20,6

15,6

19,522,8 20,5

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

pe termen scurt

(datorie majoritar privată)

pe termen mediu şi lung

miliarde EUR

**) împrumuturi de la FMI în baza Acordului Stand-By cu România, exclusiv suma primită de MFP de la FMI conform OUG nr. 99/2009.

*) împrumuturi externe contractate direct/garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv cele

conform OUG nr. 99/2009 privind ratificarea Acordului Stand-By dintre România şi FMI;

…iar datora externă a crescut rapid.

30

Volumul şi destinaţia investiţilor străine directe

0

10

20

30

40

50

60

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

alte sectoare

intermedierifinanciare şi

asigurări

tehnologiainformaţiei şi

comunicaţii

construcţii şitranzacţii

imobiliare

comerţ

industrie

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

mld. EUR

Sursa: BNR

Structura ISD a favorizat sectoarele cu VAB redus

31

Creditul acordat sectorului privat

Sursa: Banca Naţională a României, Institutul Naţional de Statistică

- stoc -

-20

0

20

40

60

80

100

120

140

ian.0

6

iul.06

ian.0

7

iul.07

ian.0

8

iul.08

ian.0

9

iul.09

ian.1

0

iul.10

ian.1

1

iul.11

ian.1

2

iul.12

credite în lei

total

credite în valută

-20

0

20

40

60

80

100

120

140

ian.0

6

iul.06

ian.0

7

iul.07

ian.0

8

iul.08

ian.0

9

iul.09

ian.1

0

iul.10

ian.1

1

iul.11

ian.1

2

iul.12

gospodării ale populaţiei

total

societăţi nefinanciare şi instituţii

financiare nemonetare

variaţie anuală reală* (%)

*) pe baza IPC

variaţie anuală reală* (%)

Supraîncălzirea economiei a fost alimentată şi de evoluţia rapidă a creditului acordat sectorului privat…

32

0

20

40

60

80

100

120ia

n.0

6

iun

.06

no

v.0

6

ap

r.07

se

p.0

7

feb

.08

iul.0

8

de

c.0

8

ma

i.0

9

oct.

09

ma

r.1

0

au

g.1

0

ian

.11

iun

.11

no

v.1

1

ap

r.12

se

p.1

2

credit ipotecar credit de consum altele total credite ale gospodăriilor populaţiei

-40

-20

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

de

c.0

5

iun

.06

de

c.0

6

iun

.07

de

c.0

7

iun

.08

de

c.0

8

iun

.09

de

c.0

9

iun

.10

de

c.1

0

iun

.11

de

c.1

1

iun

.12

de

c.1

2

variaţie anuală procentuală*

* deflatat cu IPC

mld. lei

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României

… în special pe componenta finanţării populaţiei

33

• prin dependenţa producţiei autohtone de pieţele externe (export/import) ale României Comercial

• prin restrângerea accesului la finanţare externă a rezidenţilor din cauza condiţiilor nefavorabile de pe pieţele de capital;

Financiar

• prin intermediul ISD ce-şi reduc volumul ca urmare a scăderii apetitului pentru investiţii în ţări riscante; Încrederii

• în sensul deprecierii cursului de schimb; Cursului de schimb

• prin deteriorarea activului net al sectorului privat generat de deprecierea cursului şi reducerea preţurilor activelor de pe piaţă

Efectelor de avuţie şi bilanţ

Criza economică s-a propagat indirect în România

printr-o diversitate de canale

Modul de manifestare a crizei a depins de starea echilibrelor

macroeconomice la momentul propagării crizei în ţara respectivă, deci al

vulnerabilităţilor economiei în cauză şi de forţa ei de reacţie în faţa efectelor

adverse induse de criză.

35

Fluxurile nete de capital au înregistrat o diminuare

semnificativă, ulterior declanşării crizei financiare…

-4

-2

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

împrumuturi externe TML*

investiţii de portofoliu

investiţii străine directe

miliarde EUR

Sursa: BNR* cu excepţia fluxurilor nete aferente acordului multilateral UE-FMI-IFI

36

compensată doar în mică măsură de îmbunătăţirea

absorbţiei de fonduri europene…

-4

-2

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2008 2009 2010 2011 2012




miliarde EUR

Sursa: BNR

* cu excepţia fluxurilor nete aferente acordului multilateral

UE-FMI-IFI

1,3 1,5 1,1 1,3 2,0

-4

-2

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2008 2009 2010 2011 2012

fluxuri nete cu UE

miliarde EUR

Sursa: MFP

Evoluţie relativ stabilă

37

fapt ce a impus apelul la finanţarea UE-FMI-IFI pentru a

evita ajustarea dezordonată şi brutală a economiei…

-4

-2

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2008 2009 2010 2011 2012




miliarde EUR

Sursa: BNR

2,0

8,9

7,1

3,0

1,3 1,5 1,1 1,3

-1,6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2008 2009 2010 2011 2012

fluxuri nete conform acordului multilateral UE-FMI-IFI

fluxuri nete cu UE

miliarde EUR

Sursa: MFP, BNR

* cu excepţia fluxurilor nete aferente acordului multilateral

UE-FMI-IFI

38

Intrările nete de fonduri nerambursabile de la UE sunt

absorbite, în special de sectorul agricol

Sursa: MFP

1 578,2

2 615,52 895,5

2 583,6

-1 150,9 -1 158,9

2 258,2

3 389,0

-1 268,9 -1 364,4 -1 296,2 -1 427,8

1 961,2

1 287,31 099,3

1 531,0

1 346,6

427,3

-2 000

-1 000

0

1 000

2 000

3 000

4 000

2007 2008 2009 2010 2011 2012

fonduri pre-aderare fonduri structurale şi de coeziune

fonduri de agricultură, dezvoltare rurală, pescuit alte fonduri

contribuţia României la bugetul UE alte contribuţii

fluxuri nete cu UE

milioane EUR

Intrări

Ieşir

i

8,8 13,0 12,5 14,0

14,0 9,3

40,5 52,7

7,0

8,7

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Fondul European de

Dezvoltare

Regională

Fondul Social

European

Fondul de Coeziune Fondul European

Agricol pt.

Dezvoltare Rurală

Fondul European pt.

Garantare Agricolă

Fondul pt. Pescuit

avansuri 2007-2012 rambursări 2007- 2012 alocări neabsorbite 2007-2013

procente

9,4 mld. EUR 3,8 mld. EUR 6,7 mld. EUR 8 mld. EUR 6,6 mld. EUR 0,2 mld. EUR

39

concomitent cu o majorare a finanţării atrase de

sectorul public.

Datoria publică

15,59 15,99 16,15 15,3913,46

11,05 9,80 8,75 7,6911,46

14,8517,07

19,20

6,869,76 8,72

6,10

5,28

4,74

2,56 4,05 5,72

12,17

15,61

17,62

18,6025,7 24,9

21,5

15,8

18,7

22,5

37,8

30,5

23,6

13,412,8

34,7

38,7

12,4

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013f

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice, Banca Naţională a României, Institutul Naţional de Statistică

datoria publică internă

datoria publică externă

procente în PIB(conform metodologiei SEC95)

p) prognoză - Strategia fiscal-bugetară pe termen mediu, 2013-2015

p

41

Noua legislaţie aplicabilă sectorului fiscal

Latura preventivă:

• monitorizarea de către Consiliul European a îndeplinirii obiectivelor politicii fiscale pe termen mediu (obiectivele sunt nivelul deficitului structural specificat ca MTO şi o viteză de ajustare a deficitului structural mai mare de 0,5pp anual dacă ţintele nu sunt atinse deja potrivit programului);

• supravegherea de către Consiliu a respectării regulii de creştere mai lentă a cheltuielilor bugetare în raport cu nivelul de echilibru al PIB nominal;

• verificarea încorporării în Programul de convergenţă/stabilitate al fiecărei ţări a regulilor stabilite la nivel european;

Latura corectivă:

• în cazul unor deviaţii considerate semnificative, Comisia Europeană poate emite o recomandare în sensul luării de măsuri pentru corectare;

• obligaţia de a constitui un depozit purtător de dobândă (0,2% din PIB) când consolidarea bugetară nu este considerată suficientă;

• intrarea în procedura de deficit excesiv presupune constituirea unui alt depozit neremunerat;

• depozitul neremunerat se poate transforma în amendă dacă statul membru nu respectă recomandările Consiliului European.

42

Noua legislaţie ce priveşte corectarea dezechilibrelor

macroeconomice

Latura preventivă:

• construcţia unor tabele centralizatoare (eng. scoreboard) pentru detectarea dezechilibrelor la nivel macroeconomic, pornind de la abaterile de la tendinţele pe termen mediu, urmând să fie specificate atât nivelul minim cât şi cel maxim al indicatorilor, în cazul fiecărei ţări;

• deviaţiile de la limitele stabilite nu vor determina aplicarea automată a părţii corective; doar coroborarea acestor semnale cu o analiză detaliată a economiei respective, precum şi misiuni tehnice care să faciliteze dialogul cu statul membru pot conduce la aplicarea măsurilor corective;

Latura corectivă:

• Consiliul European poate emite recomandări/avertismente pentru corectarea dezechilibrelor identificate;

• aplicarea de amenzi (în fiecare an) dacă statul membru nu respectă recomandările Consiliului şi/sau nu are un plan propriu, naţional de corectare a acestora;

• aplicarea amenzilor (între 0,1 şi 0,5% din PIB) este automată (majoritate inversă), fără posibilitatea intervenţiei factorului politic asupra cuantumului sau a deciziei în privinţa oportunităţii aplicării acestora;

• amenzile vor majora capitalul Mecanismului European de Stabilitate.

43

Cadru integrat de identificare a dezechilibrelor

Soldul

contului

curent

Poziţia

inves-

tiţională

inter-

naţională

netă

Cursul

de schimb

real efectiv

pe baza

IAPC

Cota de piaţă

a expor-turilor

de bunuri şi

servicii

Costul

unitar

nominal cu

forţa de

muncă

Indicele

preţurilor

locuinţelor

Datoria

sectorului

privat

Fluxul

creditelor

acordate

sectorului

privat

Datoria

sectorului

public

Rata şoma-

jului

Total

pasive

sector

financiar

% din PIB,

medie pe 3 ani% din PIB

variaţie %

pe 3 ani

variaţie %

pe 5 ani

variaţie %

pe 3 ani

variaţie %

anuală% din PIB % din PIB % din PIB

%, medie

pe 3 ani

variație

anuală (%)

-4%/+6%

din PIB

-35%

din PIB

±5% (EA)

±11%

(non-EA)

-6%

+9% (EA)

+12%

(non-EA)

6%160%

din PIB

+15%

din PIB

60%

din PIB10% 16.5%

2011 -0.2 65.7 -0.5 -10.1 6.3 0.9 237.8 13.8 97.8 7.8 4.7

2012 -0.2 -15.6 6.1 -0.4 241.3 9.4 99.6 7.7

2011 -3.4 -85.8 3.1 17.2 22.6 -9.7 146.0 -6.7 16.3 9.4 5.6

2012 -0.9 5.1 9.0 -5.3 18.5 11.3

2011 -3.0 -47.3 0.3 6.9 3.3 -0.5 78.1 2.5 40.8 6.9 3.8

2012 -3.0 -3.7 4.7 -3.6 45.8 7.0

2011 5.0 27.1 -1.7 -16.9 4.7 -3.5 237.6 -2.2 46.4 7.0 4.7

2012 5.6 -18.7 0.0 -4.9 45.8 7.5

2011 6.1 32.6 -3.9 -6.9 5.9 1.4 127.8 4.8 80.4 6.9 2.1

2012 6.5 -12.6 3.1 81.9 6.2

2011 2.8 -57.8 0.8 11.0 -6.2 3.3 132.9 6.8 6.2 14.4 -4.4

2012 1.3 0.0 6.9 -2.3 3.7 10.1 13.2

2011 0.0 -96.0 -9.1 -12.2 -13.0 -15.1 309.5 4.0 106.4 13.5 -0.6

2012 2.4 -15.6 -9.4 -12.8 117.6 14.4

2011 -10.4 -86.1 3.1 -18.7 4.1 -5.1 130.0 -3.4 170.3 13.2 -3.4

2012 -7.7 -26.9 -8.1 130.3 -6.4 156.9 18.2

2011 -4.3 -91.3 -1.3 -7.7 -2.1 -10.0 218.1 -4.1 69.3 19.9 3.7

2012 -3.1 -14.1 -6.7 -15.8 84.2 22.3

2011 -1.6 -15.9 -3.2 -11.2 6.0 3.7 160.4 4.0 85.8 9.6 7.3

2012 -1.9 -14.1 4.2 -2.2 90.2 9.9

2011 -2.9 -20.7 -2.1 -18.3 4.9 -2.0 128.6 2.6 120.8 8.2 3.8

2012 -2.4 -23.3 3.0 -5.3 127.0 9.2

2011 -8.4 -71.3 -0.9 -16.4 8.5 -8.5 289.4 19.9 71.1 6.6 -0.2

2012 -8.8 -26.2 4.2 0.0 85.8 8.7

2011 3.1 -73.3 -0.6 23.6 -15.7 4.7 125.1 -2.5 41.9 18.1 -4.5

2012 -0.3 12.1 -5.9 0.7 40.7 17.0

2011 0.0 -52.6 3.6 25.1 -8.4 2.4 70.1 -0.8 38.5 15.6 8.9

2012 -1.4 30.1 -5.3 -3.4 40.7 15.5

2011 7.5 107.8 0.8 -10.1 12.5 1.5 326.3 2.5 18.3 4.8 11.3

2012 7.0 -19.7 8.3 3.0 20.8 4.8

2011 0.6 -106.3 -3.3 -2.6 3.7 -7.6 167.7 6.6 81.4 10.7 -2.6

2012 1.2 -16.5 7.4 -8.5 150.1 -7.8 79.2 11.0

2011 -4.1 7.5 -3.0 10.9 8.0 -2.2 209.9 2.2 70.3 6.8 1.4

2012 -1.5 2.7 5.1 0.3 72.1 6.6

2011 7.7 36.2 -1.6 -8.3 5.8 -4.0 224.6 0.7 65.5 4.2 7.2

2012 9.3 -11.6 2.4 -8.5 71.2 4.7

2011 2.5 -0.5 -1.0 -12.7 5.9 -7.9 160.7 4.1 72.5 4.4 -0.3

2012 2.2 -20.4 4.3 73.4 4.3

2011 -4.6 -63.5 -10.9 12.8 4.1 -5.8 79.5 7.1 56.2 9.2 4.4

2012 -4.5 0.7 3.1 55.6 9.8

2011 -9.5 -104.9 -1.9 -8.7 1.0 -5.3 253.6 1.5 108.3 11.9 -0.7

2012 -6.4 -15.4 -5.8 -9.1 255.6 -6.1 123.6 13.6

2011 -4.4 -62.4 -2.4 23.4 1.3 -17.7 71.8 1.8 34.7 7.2 4.3

2012 -4.3 -62.4 -0.1 5.0 4.7 -9.2 37.8 7.2

2011 -0.4 -41.2 -0.3 -6.1 8.3 1.0 128.3 1.9 46.9 7.1 -1.3

2012 0.6 -19.5 0.5 -8.6 125.2 -4.1 54.1 8.1

2011 -2.8 -64.4 4.3 22.0 4.4 -5.2 76.3 3.3 43.3 13.4 1.2

2012 -1.2 4.8 -1.2 -5.7 52.1 14.0

2011 0.6 15.7 -1.3 -23.5 9.1 -0.3 178.8 4.6 49.0 8.1 30.8

2012 -0.6 -31.2 3.7 -0.3 53.0 8.0

2011 6.9 -6.9 3.9 -11.7 1.5 1.0 256.4 10.9 38.4 8.2 3.6

2012 7.0 -17.3 -0.3 -0.2 254.8 0.1 38.2 8.1

2011 -2.0 -17.0 -7.1 -24.2 8.2 -5.3 206.4 1.7 85.5 7.8 8.5

2012 -2.8 -19.4 5.9 -1.0 206.1 2.9 90.0 7.9

indicatorii nu se încadrează în nivelurile de referinţă

Danemarca

Belgia

Bulgaria

Republica

Cehă

Cipru

Letonia

Lituania

Luxemburg

Suedia

Regatul Unit

Ungaria

Germania

Estonia

Irlanda

Grecia

Spania

Franţa

Italia

Sursa: Eurostat, BNR

Malta

Olanda

Austria

Polonia

Portugalia

România

Slovenia

Slovacia

Finlanda

44

Implicaţiile noului cadru economic pentru România

Necesitatea continuării consolidării fiscale → deficit structural de 1% din PIB pe termen mediu, menţinând nivelul deficitului bugetar la mai puţin de 3% din PIB (conform metodologiei ESA95);

Realizarea unei ajustări fiscale sustenabile, cu accent pe latura calitativă a acesteia;

Întărirea rolului instituţiilor independente (Consiliul fiscal) de monitorizare a sectorului fiscal, pentru a facilita astfel îndeplinirea prevederilor directivei europene privind cadrul fiscal-bugetar;

O politică macroeconomică judicioasă care să evite deviaţiile de la echilibrul intern sau extern;

Respectarea cu stricteţe a etapizării induse de noua legislaţie europeană – Semestrul European;

Realizarea obiectivelor asumate prin Programul de Convergenţă şi prin Planul Naţional de Reformă;

47

Arhitectura europeanǎ de supraveghere financiarǎ

Comitetul European pentru Risc Sistemic

Autoritatea

bancară

europeană (EBA)

Autoritatea europeană de

asigurări şi pensii

profesionale (EIOPA)

Autoritatea europeană pentru

titluri de valoare şi pieţe

(ESMA)

Autorităţile naţionale

de supraveghere

bancară

Comitet director

Supraveghere

macroprudenţială

Supraveghere

microprudenţială


de supraveghere a

asigurărilor


de supraveghere a

valorilor mobiliare

Informaţii privind evoluţiile la nivel

micro-prudenţial Avertizare timpurie privind riscurile

Structura Sistemului European de Supraveghere Financiară

48

Rolul Uniunii Bancare

Întreruperea spiralei vicioase dintre riscul de ţară şi

instabilitatea bancară, în condiţiile formării unei corelaţii

ridicate între costul finanţării băncilor şi cel al datoriei

publice

• Datorie publică majorată în cazul statelor care au furnizat sprijin de

capital bancilor în dificultate → randamente cerute de investitori

mai ridicate → preţuri de piaţă ale obligaţiunilor suverane mai

scăzute → valoare mai mică a portofoliilor de titluri de stat →

solvabilitate bancară diminuată → nevoie de recapitalizare →

sprijin de capital din fonduri publice → intrarea într-o nouă rundă a

spiralei datorie publică – recapitalizare bancară

Mecanismul unic de

supraveghere

Cadrul unic de rezoluţie

Scheme de garantare a depozitelor

mai bine armonizate şi suficient de

robuste

Uniunea bancară

50

Modificarea şi completarea cadrului prudenţial

evidenţierii importanţei riscului sistemic, insuficient tratat în pachetul de reglementări prudenţiale din perioada care a precedat criza financiară

supraestimării capacităţii instituţiilor de credit de a măsura cu precizie riscuri majore şi a caracterului fidel al evaluărilor acordate de agenţiile de rating

reflectării necorespunzătoare în cerinţele prudenţiale a riscului de lichiditate, atât pe componenta de finanţare, cât şi pe cea de valorificare a activelor

Revizuirea cadrului prudenţial s-a impus pe fondul:

Creşterea gradului de acoperire cu capital reglementat a riscului din operaţiuni aferente portofoliului de tranzacţionare, inclusiv pentru securitizări

de credit al contrapartidei

Introducerea unor rezerve de capital în scop macroprudenţial Rezervă variabilă de capital

Suplimentul de capital pentru instituţiile de importanţă sistemică

Schimbarea filozofiei de remunerare

doar o mică parte din valoarea compensaţiilor se oferă sub formă de numerar

partea dominantă se acordă sub formă de acţiuni ce nu pot fi vândute decât după o anumită perioadă de timp sau sub forma unor opţiuni de cumpărare

52

Ce trebuie îmbunătăţit la mecanismul de protecţie

a sistemului bancar?

Pentru a evita hazardul moral, orice instituţie insolvabilă

ar trebui să fie în măsură să iasă de pe piaţă, indiferent

de mărimea şi de gradul său de interconectare, fără a

provoca perturbări sistemice

Întrucât interferenţa cu evoluţia sustenabilă a pieţei trebuie

să fie minimă, decizia privind asumarea costurilor de

rezoluţie trebuie precedată de analizarea variantei

lichidării instituţiei insolvabile prin intermediul procedurii

obişnuite de insolvenţă • însă această abordare ar putea să pună în pericol stabilitatea

financiară prin durata îndelungată de finalizare

Soluţia este declanşarea timpurie a procedurii de

restructurare asistată, înainte ca insolvabilitatea

instituţiei de credit să se reflecte în bilanţ, iar întregul

capital propriu să fi fost erodat

53

Ce reprezintă rezoluţia bancară?

Rezoluţia bancară înseamnă restructurarea asistată de

stat a unei instituţii de credit în vederea asigurării

continuităţii funcţiilor sale esenţiale pentru economie

• funcţiile esenţiale/critice sunt acele activităţi, servicii şi operaţiuni

a căror întrerupere ar putea conduce la perturbări ale economiei

sau pieţelor financiare din unul sau mai multe state membre

• restructurarea administrativă a activităţii se poate finaliza prin:

lichidarea ordonată a instituţiei, după transferul componentelor

critice, sau

continuarea activităţii, ulterior recapitalizării interne

Restructurare administrativă

Lichidare prin procedura obişnuită de insolvenţă

54

Ce instrumente sunt folosite în rezoluţie?

Instrumente de restructurare administrativă

Tranzacţiile de tip achiziţie de active

cu asumare de pasive

Banca-punte Separarea activelor

Recapitalizarea internă (bail-in)

55

Mecanismul de rezoluţie reprezintă un element

complementar schemei de garantare a depozitelor în

efortul de prevenire a efectelor de contagiune în cadrul

sistemului bancar

• inclusiv în vederea tratării ameninţărilor provenind din

deteriorarea situaţiei grupurilor din care entităţile supravegheate

fac parte

Spre deosebire, însă, de schema de garantare a

depozitelor regimul de rezoluţie acţionează inclusiv în

direcţia limitării hazardului moral pe piaţa bancară

Atribute ale unui mecanism robust de protecţie a

sistemului bancar

56

Structura mecanismului de protecţie după criză

Mecanismul de protecţie a sistemului bancar

Împrumuturi pentru

situaţii de urgenţă

(ELA de la banca centrală)

Scheme de garantare a depozitelor

Fonduri de restructurare

bancară

Fonduri temporare la nivel naţional

Achiziţia activelor-problemă

Acordare de garanţii

57

Principalele bănci centrale au injectat masiv lichiditate … prin

metode neortodoxe

Acţiunea politicii monetare

Sursa datelor: Site-urile băncilor centrale

58

Abordări multiple pentru un sistem financiar robust

Impact limitat

Noua arhitectură de supraveghere

la nivel european

Măsuri de reglementare

macroprudenţială şi cadrul de

administrare a crizelor bancare

Măsuri de reglementare

microprudenţială şi îmbunătăţirea standardelor

privind guvernanţa corporatistă

Iniţiative stratificate

pentru a reduce

probabilitatea

apariţiei unei crize,

impactul şi costurile

acesteia

59

Păcatul originar nu este consumul pe datorie, ci

disparităţile crescânde în procesul de distribuţie a valorii

între profit şi salarii (Etienne Davignon – Preşedintele

Institutului Egmont) => determină angajaţii să apeleze tot

mai mult la credite de la bănci care îşi obţin sursele de

împrumut tocmai de la beneficiarii unor sisteme inechitabile de

distribuire;

Ţările care au realizat creşteri de PIB în condiţii costisitoare

prin sporirea accentuată a datoriei publice şi private externe ar

trebui să numească rezultatul activităţii lor economice nu Gross

Domestic Product ci Gross Debt Product, conform

profesorului ceh Tomas Sedlacek;

Toţi doresc un stat mic când e vorba de taxe, dar când e

vorba de bunuri publice şi alocaţii sociale se doreşte un stat

puternic financiar;

Concluzii (1)

60

Criza confirmă valabilitatea ideii keynesiene potrivit căreia

trebuie acumulate resurse în vremurile de avânt economic

pentru finanţarea stimulilor fiscali guvernamentali necesari

în perioadele de recesiune => competenţă şi înţelepciune

din partea factorilor de decizie => mix cu un dozaj corect al

componentelor politicii macroeconomice;

Activitatea economică nu este numai o operaţiune

tehnică fără legătură cu moralitatea => în trecut etica şi

economia erau unite, iar acum cele două sunt separate =>

situaţia economică gravă la nivel mondial;

Concluzii (2)

61

Pentru evitarea efectelor nocive determinate de

funcţionarea liberă a pieţelor, se impune intervenţia

statului prin reglementări adecvate, care să prevină

excesele, abuzurile şi pagubele suportate de toţi

cetăţenii (marea majoritate fără nici o vină în manifestarea

disfuncţiilor pieţei) => a crede în autoreglementarea

pieţelor este ca şi când ai considera că un cazinou poate

fi lăsat pe mâna jucătorilor cu speranţa că aceştia se

vor autodisciplina;

Când vorbim de actuala criză financiară şi economică a

capitalismului nu se doreşte întoarcerea la comunism, ci

identificarea unui sistem capitalist eficient, care să

îmbine sustenabil virtuţile pieţei şi ale statului în condiţii

de echilibru între eficienţa economică şi echitatea

socială;

Concluzii (3)

62

Cuvintele cheie ale viitorului sunt, după opinia noastră, echilibrul, cumpătarea şi economisirea. De aceea considerăm că paradigma economică compromisă de actuala criză “individualism, profit cu orice preţ şi indiferenţă faţă de valorile morale” se impune a fi înlocuită cu paradigma viitorului “spirit de solidaritate, profitabilitate în condiţii de stabilitate şi respect faţă de morala socială”.

Concluzii (4)

63

„Să uzezi, dar să nu abuzezi” (Lat.: Uti, non abuti)

Proverb roman

„În cumpătare stă forţa sufletului”

Pitagora

Vă mulţumesc !

„Prudenţa în acţiune depinde de cunoaştere”

Sofocle

„Prudenţa dă sfaturi înţelepciunii”

Victor Hugo

“Sensul înţelepciunii este ca din cele văzute sau

auzite a adulmeca pe cele nevăzute şi neauzite şi

a socoti cele viitoare din cele trecute”

Dimitrie Cantemir

criza

Documents