course support sadovei june 2010 ro

8/16/2019 Course Support Sadovei June 2010 Ro

1/25

Subiectul I Dreptul Vamal-Ramura distinct a sistemului de

dreptal R.M.

1.1. Definiti notiunea de drept vamal.Dreptul Vamal este o ramura de drept complexa ce include in sine un sistem denorme juridice mixte ale mai multor ramuri de drept ce reglementeaza relatiilesociale legate de trecerea marfurilor si mijloacelor de transport peste frontieravamala, perceperea platilor vamale,perfectarea documentatiei vamale, controlulvamal precum si alte modalitati de realizare a activitatii vamale.1.2. Argumentati rolul dreptului vamal in contextual altor ramuri de drept.Dreptul Vamal are o strinsa legatura cu Drept inanciar,in primul rind amindouaramuri fac parte din dreptulm public, Dr.inanciar cuprinde normele ce constituefondurile si contributiile cuvenite budgetului public, reglementeaza c!eltuelile

bugetare, relatiile ce deriva dintre stat si autoritatile locale si pe de alta parte

persoane fizice si juridice, nelimitinduse numai la normele referitoare la taxce siimpozite ci si la norme ce asigura sub orice forma resursele financiare.Intrucitdreptul vamal indeplineste activitati ce alimenteazabudgetului de stat sub formataxelor vamale,el este strins legat de dreptul financiar.Dreptul Vamal are o strinsalegatura cu Dreptul administrativ prin aceea ca Dr. Adm.puna in functie principiileconstitutionale privind organizarea si desfasurarea organizatiei de stat, dreptulvamal tot face parte din aceasta organizare statala care este determinataprin prismarapoartelor care privescaplicarea legii siprestarea deservicii publice.Dreptul vamalare o strinsa legatura si cu Dreptu transporturilor. "biectul activitatii transporturilor

constitue deplasarea in spatiu de marfuri si calatatori supuse contractului detransport. Deplasarea in spatiu a marfurilor reprezinta prelungirea transportului de productie,in acest mod formarea venitului national. In procesul de exe#utare aa#tului vamal sunt operate o serie de dispozitii interne sisi reglementaricare privesctransportul marfurilor pe calea ferata, pe caile rutiere,navale sau aeriene, astfel icitaceasta ramura este in stricta concordant cu dreptul vamal.1.$. Apreciati elementele specific ale raportului juridic de drept vamal.%aportul juridic de drept vamal sunt relatii sociale reglementate de normele

juridice vamale ca si alte rapoarte de administrare .%apoartele juridice vamale au

urmatoarea structura&'subiectii' participantii la rapoartele juridice vamale 'obiectul'actiunile partilor la r. j. v. 'continutul'drepturile si obligatiile partilor (lementele specific a dreptului vamal &a)este un raport juridic de putere de prin instituirea statului reprezentat prinorganele vamale,

b)este un raport juridic de organizarea activitatii vamale si a sistemului vamal,c)este un raport juridic legat de trecerea peste frontier vamala a marfurilor si amij. de transport,d)este un raport juridic legat de aplicarea si incasarea a tatelor vamale,aminareasi esalonarea lor,

1


2/25

e) este un raport juridic ce tine de vamuirea marfurilor si acordarealiberului de vamal, f) este un raport juridic ce tine de controlul si supraveg!erea vamala.Obiectul de reglementare juridica al dreptului vamal il constituie relatiile socialedin domeniul activit*+ii vamale. Aceste rela+ii poart* un caracter complex i sunt

condi+ionate de -ns*i structura i con+inutul activit*+ii vamale. n literatura despecialitate sunt eviden+iate urm*toarele categorii de relatiile sociale vamale&

sfera politicii vamale/rela+ii i principii axate pe treceream*rfurilor i mijloacelor de transport pestefrontiera vamal*/ce vizeaz* statutul regimuriljr vamale/ce +in de reglamentarea tarifar* i perceperea pl*+ilor vamale/v*muirea i -ntocmirea documenta+iei vamale/

organizarea i efectuarea controlului vamal/legate de infrac+iuni i -nc*lc*rile legisla+iei vamale i r*spunderea pentrucomiterea lor/0r*s*tura caracteristic* a relatiilor sociale enumerate mai sus const* -n faptul c* elese nasc, se modific* i se sting doar -n leg*tur* cu trecereapersoanelor,m*rfurilor imijloacelor de transport peste frontiera vamal* a statului.rincipiile dreptului vamal.

rincipii ale dreptului sunt acele idei, concepte primordiale care intr'o form*concis* exprim* esen+a i con+inutul lui i servesc drept c*l*uz* -n procesul deelaborare i aplicare a normelor de drept. ntre principiile dreptului sunt&legalitatea, libertatea i egalitatea, responsabilitatea, democratismul, umanismul,ec!itatea justi+iei, etc. 0oate acestea au aplica+ie direct* i -n dreptul vamal.

etodele dreptului vamal.

etod* 3din gr. met!odos 4 cale de cercetare sau cunoatere, teorie, -nv*+*tur*) 4

totalitatea de modalit*+i i procedee de cunoatere a realit*+ii, care suntsubordonate solu+ion*rii unei probleme concrete. Are deasemenea accep+iunea de&

1) mod de cercetare, de cunoatere i de transformare a realit*+ii.

2) ansamblu de procedee folosite -n vederea atingerii unui anumit scop.

$) procedeu sistematic de predare a unei discipline/ metodic*.

5) mod de a ac+iona pentru a atinge un anumit scop/ manier*/ modalitate/ procedeu/mijloc.

2


3/25


4/25

(xercitarea atribu+iilor de serviciu ale colaboratorilor vamali

31) n exercitarea atribu+iilor de serviciu, colaboratorii vamali&

a) s-nt reprezentan+i ai puterii de stat i se afl* sub ocrotirea statului/

b) se conduc de legisla+ia %epublicii oldova, de acordurile interna+ionale la careaceasta este parte/

c) s-nt subordona+i numai colaboratorilor superiori, -mputernici+i direct.

32) (ste interzis* imixtiunea -n activitatea organelor vamale i a colaboratorilorvamali sau exercitarea de influen+* asupra lor -n luarea de decizii sau efectuarea deopera+iuni vamale. nc*lcarea acestor interdic+ii atrage sanc+iunile prev*zute de

prezentul cod.

3$) =ici o persoan* nu este -n drept s* oblige colaboratorul vamal s* efectuezeac+iuni pe care legisla+ia nu le'a dat -n sarcina organelor vamale.

35) n activitatea sa, inclusiv -n emiterea de ordine i decizii, colaboratorul vamaltrebuie s* se conduc* de legisla+ie.

3:) n organele vamale este inadmisibil* crearea i activitatea structurilor de partide, asocia+ii obteti, inclusiv religioase, cu excep+ia sindicatelor.6olaboratorii vamali nu au dreptul s* se conduc* -n activitatea lor de !ot*r-rile

partidelor sau ale asocia+iilor obteti.

39) 6olaboratorul vamal nu are dreptul&

a) s* desf*oare activitate de -ntreprinz*tor, inclusiv prin intermediari/

b) s* reprezinte persoane ter+e -n activitatea vamal*/

c) s* exercite concomitent alte func+ii retribuite, cu excep+ia activit*+ii didactice itiin+ifice/

d) s* -ndeplineasc* contracte civile care se refer* la activitatea vamal*/

e) s* acorde -n orice mod sprijin ilegal persoanelor -n exercitarea atribu+iilor de

serviciu, fiind recompensat pentru acordarea acestui sprijin sau primind alteservicii ori facilit*+i -ntr'un anumit domeniu/

5


5/25

f) s* participe la conducerea de -ntreprinderi comerciale direct sau prinintermediari.

3;) Insultarea i amenin+area colaboratorului vamal, opunerea de rezisten+* sauaplicarea violen+ei fa+* de acesta, sau atentarea la via+a, s*n*tatea i la bunurile lui

s-nt sanc+ionate -n conformitate cu prevederile 6odului cu privire la contraven+iileadministrative.

37) 8egisla+ia garanteaz* ap*rarea vie+ii, s*n*t*+ii, onoarei, demnit*+ii i bunurilormembrilor de familie ai colaboratorului vamal de atentatele -ntreprinse -n leg*tur*cu exercitarea atribu+iilor lui de serviciu.

6aracterul executoriu al dispozi+iilor i cerin+elor legale ale colaboratorului vamal31) Dispozi+iile i cerin+ele legale ale colaboratorului vamal s-nt executorii pentrutoate persoanele fizice i juridice.

32) =esupunerea dispozi+iilor sau cerin+elor legale ale colaboratorului vamal, alteac+iuni care -mpiedic* -ndeplinirea atribu+iilor lui de serviciu s-nt sanc+ionate -nconformitate cu prevederile 6odului cu privire la contraven+iile administrative.

3$) 6olaboratorul vamal nu este r*spunz*tor de prejudiciile morale, fizice i patrimoniale cauzate contravenientului, prin aplicarea, -n condi+iile prezentuluicod, a for+ei fizice, a mijloacelor speciale i a armei de foc, dac* prejudiciul estedirect propor+ional puterii de rezisten+* opus* de contravenient.

%*spunderea organului vamal i a colaboratorilor vamali

%*spunderea organului vamal

31) "rganul vamal r*spunde pentru prejudiciile cauzate persoanelor i patrimoniului lor prin decizii i ac+iuni ilegale sau prin inac+iune, precum i pentru prejudiciile cauzate de colaboratorii vamali i al+i angaja+i ai organului vamal -nexerci+iul func+iunii prin decizii i ac+iuni ilegale, prin inac+iune.

32) rejudiciile s-nt reparate -n conformitate cu prevederile legisla+iei.

3$) rejudiciile cauzate prin ac+iuni legale nu s-nt reparabile.

:


6/25

%*spunderea colaboratorilor vamali i a altor angaja+i ai organului vamal

entru decizii i ac+iuni ilegale sau pentru inac+iune, colaboratorii vamali i al+iangaja+i ai organului vamal s-nt sanc+iona+i disciplinar, administrativ, penal sau lorli se aplic* alte sanc+iuni -n conformitate cu legisla+ia.

Specialistul -n domeniul v*muirii

31) De dreptul de a efectua v*muirea -n numele bro#erului vamal beneficiaz*specialistul -n domeniul v*muirii 3denumit -n continuare specialist), care de+ineatestat de calificare, eliberat de Serviciul Vamal.

32) n cazul -n care specialistul efectueaz* opera+iuni de v*muire -n numele bro#erului vamal, se consider* c* specialistul a fost -mputernicit de bro#erulvamal, dac* acesta din urm* nu demonstreaz* contrariul.

3$) >ro#erul vamal nu poate limita obliga+iile specialistului fa+* de organul vamal.

35) rocedura de eliberare a atestatului de calificare, termenul lui de valabilitate, precum i obliga+iile specialistului s-nt stabilite de Serviciul Vamal.

3:) Atestatul de calificare al specialistului eliberat cu -nc*lcarea condi+iilor prev*zute sau eliberat pe baz* de date false se anuleaz* de c*tre Serviciul Vamal.

39) Serviciul Vamal poate retrage atestatul de calificare al specialistului care&

a) nu -ndeplinete -n repetate r-nduri obliga+iile fa+* de organul vamal/

b) -ncalc* -n repetate r-nduri cerin+ele actelor legislative i ale altor acte normative-n domeniul vamal/

c) este vinovat 3culpabil) de falsificarea documentelor, de delapid*ri, de mituire ide alte contraven+ii -n domeniul vamal/

d) cauzeaz* prejudicii persoanei reprezentate, inclusiv prin utilizarea ilicit* deinforma+ii care constituie secret comercial sau de informa+ii confiden+iale/

e) -ncalc* legisla+ia fiscal*.

3;) %etragerea atestatului de calificare al specialistului produce efecte din

momentul adopt*rii !ot*r-rii de retragere.

9


7/25

37) Dac* bro#erul vamal este considerat incapabil sau dac* el se declar* incapabil,atestatele de calificare ale specialitilor s*i s-nt considerate automat nevalabile.

3?) 6ererea repetat* de eliberare a atestatului de calificare al specialistului poate fiexaminat* dup* expirarea a 9 luni de la data !ot*r-rii de anulare, retragere sau

declarare a nevalabilit*+ii lui, cu condi+ia -nl*tur*rii cauzelor care au servit drepttemei pentru emiterea !ot*r-rii.

31@) Atestatul de calificare al specialistului poate fi suspendat -n cazul -n careexist* motive temeinice de a considera c* acesta nu'i -ndeplinete contiinciosatribu+iile.

311) Atestatul de calificare al specialistului poate fi suspendat de organul vamal peun termen de p-n* la 2 luni.

312) ot*r-rea de anulare, retragere, declarare a nevalabilit*+ii sau de suspendare aatestatului de calificare al specialistului poate fi atacat* -n conformitate cu

prevederile prezentului cod.

31) 0axa de eliberare a autoriza+iei pentru activitatea de bro#er vamal, a atestatuluide calificare al specialistului, precum i taxa de actualizare a valabilit*+ii lor s-ntstabilite de legisla+ie.

32) 0axa de eliberare a autoriza+iei pentru activitatea de bro#er vamal, a atestatuluide calificare al specialistului, precum i taxa de actualizare a valabilit*+ii lor nu serestituie -n cazul anul*rii, retragerii sau suspend*rii acestor documente.

Informa+ia primit* de bro#erul vamal i de specialitii lui de la persoana pe care oreprezint*

31) Informa+ia pe care bro#erul vamal i specialitii s*i o primesc de la persoana pecare o reprezint* poate fi folosit* numai -n scopuri vamale.

32) Informa+ia care constituie secret comercial sau alte secrete protejate de lege, precum i informa+ia confiden+ial* nu pot fi difuzate sau folosite de bro#erul vamali de specialitii lui -n scopuri personale, nici transmise altor persoane sauautorit*+i publice 3-n afar* de organul vamal), cu excep+ia cazurilor stabilite delegisla+ie.

;


8/25

>ro#erul vamal

31) >ro#er vamal este persoana juridic*, -nregistrat* -n conformitate cu legisla+ia,care de+ine autoriza+ie pentru activitate de bro#er vamal, eliberat* de ServiciulVamal, i care, -n numele i pentru ter+e persoane, declar* m*rfurile, le prezint*

pentru v*muire, efectueaz* i alte opera+iuni vamale.

32) >ro#erul vamal -i desf*oar* activitatea -n conformitate cu prezentul cod i cualte acte normative.

3$) %aporturile dintre bro#erul vamal i persoana reprezentat* se stabilesc -ncontract.

Autoriza+ie pentru activitatea de bro#er vamal

31) entru a primi autoriza+ie pentru activitatea de bro#er vamal, persoana juridic*trebuie&

a) s* de+in* -n statele de func+ii cel pu+in un specialist cu atestat de calificare -ndomeniul v*muirii/

b) s* dispun* de o baz* te!nico'material* care s* permit* desf*urarea activit*+ii de bro#er vamal/

c) s* corespund* altor cerin+e prev*zute de legisla+ie.

32) rocedura eliber*rii autoriza+iei i termenul ei de valabilitate s-nt stabilite deServiciul Vamal, -n conformitate cu legisla+ia.

Drepturile, obliga+iile i responsabilitatea bro#erului vamal

31) >ro#erul vamal este -n drept s* efectueze, -n numele i pentru ter+e persoane,orice opera+iuni de mediere -n domeniul vamal.

32) n cazul efectu*rii v*muirii, bro#erul vamal -ndeplinete toate cerin+ele icondi+iile legale impuse de organele vamale.

3$) Drepturile, obliga+iile i responsabilitatea bro#erului vamal fa+* de organul

vamal nu pot fi limitate de contractul -nc!eiat -ntre bro#er i persoana pe care oreprezint*.

7


9/25

%egistrul de stat al bro#erilor vamali

Serviciul Vamal +ine %egistrul de stat al bro#erilor vamali i asigur* publicarea lui periodic*.

Izvoarele dreptului vamal.

6odul Vamal al %epublicii oldova din 2@.@;.2@@@/

4 6odul iscal al %epublicii oldova din [email protected]??;/

4 8egea cu privire la tariful vamal, nr.1$7@'BIII din [email protected]??;/

4 8egea cu privire la zonele economice libere. =r.55@'BV din 2;.@;.2@@1 CConitorul "ficial al %.oldova nr.1@7'1@?C7$5 din @9.@?.2@@1

4 ot*r-rea


10/25

import i drepturilor de export, v*muirea, controlul i supraveg!erea vamal*, dinalte activit*+i de promovare a politicii vamale.Activitatea vamal* se desf*oar* -n conformitate cu normele i cu practicainterna+ional*. %epublica oldova particip* la colaborarea interna+ional* -ndomeniul activit*+ii vamale.

Activitatea vamala este universala si specifica neavind careva analogii,partcularitatea sa se exprima in varietatea functiilor pe care la indepinescorg.vamale,adica functia sociala,economica si fiscala.Structura&serviciul vamal,birourile vamale interne si de frontiera,posturile vamalesi e#ipele vamale mobile.

1.2Argumentati obiectivele organizarii activitatii vamale in %Activitatea vamala are la baza mai multe obiective. a) particip* la elaborarea politicii vamale a statului i promoveaz* aceast*

politic*/ b) asigur* respectarea legisla+iei vamale/ c) contribuie, -n limitele competen+ei, la asigurarea securit*+ii economice astatului/ d) ap*r* interesele economice ale statului/ f) -ncaseaz* drepturile de import i drepturile de export/ g) particip* la elaborarea m*surilor de politic* economic* referitor la treceream*rfurilor peste frontiera vamal* i aplic* aceste m*suri/ !) lupt* -mpotriva contrabandei, a -nc*lc*rii reglement*rilor vamale i legisla+ieifiscale care se refer* la trecerea m*rfurilor peste frontiera vamal*, curm* trecereailegal* peste frontiera vamal* a substan+elor narcotice, armamentului, obiectelor deart*, obiectelor de valoare istoric* i ar!eologic*, obiectelor proprietateintelectual*, speciilor de animale i plante 3derivate i p*r+i ale lor) pe cale dedispari+ie, altor m*rfuri/

i) contribuie la prevenirea i combaterea sp*l*rii banilor, precum i aterorismului interna+ional/ j) exercit* i perfec+ioneaz* controlul vamal, efectueaz* v*muirea, creeaz*condi+ii pentru accelerarea traficului de m*rfuri peste frontiera vamal*/ m) exercit* controlul vamal asupra valorilor valutare, -n limitele competen+ei/

o) efectueaz* cercet*ri tiin+ifice, ofer* consulta+ii, asigur* preg*tirea ireciclarea specialitilor -n domeniul vamal/ p) promoveaz* o politic* financiar* i economic* unic*, dezvolt* baza te!nico'material* i social* a organelor vamale, creeaz* condi+ii pentru activitateacolaboratorilor vamali/

1.$(stimati rolul si importanta sistemu/lui vamal in economiile contemporane.Sistemul vamal reprezinta totalitatea organelor vamale."rganele vamale au un roldeosebit in economiile contemporane deoarece organelle vamale contribuie, -n

1@


11/25

limitele competen+ei, la asigurarea securit*+ii economice a statului/ap*r* intereseleeconomice ale statului/aplic* procedeele vamale de reglementare a rela+iiloreconomice i comerciale/-ncaseaz* drepturile de import i drepturile deexport/particip* la elaborarea m*surilor de politic* economic* referitor la treceream*rfurilor peste frontiera vamal* i aplic* aceste m*suri/

1 Brokerul vamal

1.2 >ro#erul vamal este persoana juridica inregistrata in conformitate culegislatia, care detine autorizatia pentru activitatea de bro#er vamal,eliberata deDepartamentul vamal, si care in numele si pentru terte personae , declara

marfurile , le prezinta pentru vamuire , efectueaza si alte operatii vamale. entruobligatia vamala aparuta bro#erul vamal raspunde solidar cu platitorul vamal.

1.2 entru a primi licen+* pentru activitate de bro#er vamal, persoana juridic*trebuie&' s* de+in* -n statele de func+ii cel pu+in un specialist cu atestat de calificare -ndomeniul v*muirii/' s* dispun* de o baz* te!nic* materiial* care s* perni+* desf*urareaactivit*+ii de bro#er vamal.

>ro#erul vamal are urm*toarele drepturi i obliga+ii&' este -n drept s* efectuieze, -n numele i pentru ter+e persoane, oriceopera+iuni de mediere -n domeniul vamal/' -ndeplinete toate cerin+ele i condi+iile legale impuse de organele vamale.

%aporturile dintre bro#erul vamal i persoana reprezentat* se stabilesc -n bazacontractului de prestare a serviciilor, -nc!eiat cu respectarea cerin+elor legisla+iei -nvigoare.

Agentul economic care solicit* autoriza+ia de bro#er vamal 3-n continuare 'solicitant) se adreseaz* la Serviciul Vamal cu o cerere -n form* liber*, -n care seindic* urm*toarele informa+ii&

a) denumirea complet* i abreviat* a solicitantului, adresa juridic* a acestuia,telefoanele de contact/

b) codul fiscalCcodul ID="/c) datele despre specialitii angaja+i 3numele, prenumele, patronimicul,

domiciliul)/d) adresele oficiului central i ale filialelor i reprezentan+elor sale -n teritoriu,

precum i a specialitilor care vor activa -n oficiul i reprezentan+ele respective/

e) amplasarea depozitului provizoriu.

11


12/25


13/25

'8a angajare in organul vamal,se prezinta&1.cererea

2.buletinul de identitate. $.carnetul de munca 5.diploma de studii

:.certificatul medical. 9.cazierul juridic ;.dosarul personal.'8a angajare in organul vamal,colaboratorii sunt supusi inregistrarii dactiloscopicede stat obligatorii,in conformitate cu legislatia.'Directorul general aproba regulamentul'model de ordine interioara al organuluivamal.'0impul de munca saptamanal in organele vamale nu trebuie sa depaseasca timpulde munca saptamanalstabilit de legislatia muncii

'6olaboratorilor vamali li se acordaurmatoareleconcedii&a)anuale.b)suplimentare,c)neplatite.d)medicale.s.a. Drepturile colaboratorului vamal&'Sa primeasca in modul stabilit informatia si materialele necesare indepliniriiobligatiilor de serviciu.'sa inspecteze agentii economici,indiferent de tipul de proprietate si forma juridicade organizare.'Sa ia decizii si sa participle la elaborarea de proiecte de !otarari in corespunderecu obligatiile sale de serviciu.'Sa se intruneasca in sindicat'sa participle la adunari in cadrul organului vamal.'Sa aplice forta fizica,mijloace speciale,arma de fo# si arma alba,in modul si incazurile prevazute de legislatie. "bligatiile colaboratorului vamal&'sa asigure respectarea 6onstitutiei,legilor si a altor acte normative.'sa execute ordinile si dispozitiile sefilor organului vamal'sa'si ridice nivelul de calificare'sa depuna in conditiile legii,declaratie cu privire la venituri si proprietate

'sa respecte regulamentul de ordine interioara al organului vamal.'sa pastreze secretul de stat,alte secrete aparate de lege si sa nu divulge informatiacare i'a parvenit in exercitiul functiei sale.

1.$ In %..colaboratorii vamali au o importanta majora in activitateavamala,deoarece ei actioneaza in scopul combaterei fraudei,a coruptiei,a traficuluiillicit de marfuri si de bunuri si a altor actiuni ilicite simultan ei asigura respectareasi apararea drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor.%olul colaboartorilorvamali este de'a semnala faptele de comportament coruptional si cele care incalca

grav estica profesionala din sfera vamala.

1$


14/25

Politica vamala

6onceptul de olitic* Vamal*. 8ocul acesteea -n cadrul politicii comerciale oliticaeconomic* extern* ' component* a politicii economice generale, stabilete modulde conexare a economiei na+ionale la economia mondial* prin norme de ordinadministrativ, fiscal, vamal i valutar i cuprinde ansamblul normelor adoptate destat ca atribut al suveranit*+ii, pentru reglementarea comportamentului persoanelorautorizate -n raporturile lor comerciale interna+ionale. Efootnote%ef&1F E1& Aurel

0eodor oldovan, G Drept iscal Hp.21F olitica comercial* ' reprezint* o partecomponent* a politicii economice a unui stat care vizeaz* sfera rela+iiloreconomice externe ale acestuia. n sens mai larg, prin conceptul de politic*comercial* se poate -n+elege totalitatea m*surilor adoptate de c*tre stat cu caracter

juridic, administrativ, bugetar, fiscal, financiar, bancar i valutar -n scopulreglement*rii activit*+ii de comer+ exterior, al promov*rii sau al restrngeriisc!imburilor comerciale externe i al protej*rii economiilor na+ionale fa+* deconcuren+a str*in*. Analiznd cele dou* concepte, cel de politic* comercial* i celde politic* economic* general* putem observa deopotriv* asem*n*ri i deosebiri.

rincipala asem*nare dintre cele dou* se concretizeaz* prin calitatea lor de atributeale suveranit*+ii oric*rui stat independent. n ceea ce privete deosebirile, politicaeconomic* general* se aplic* teritoriului statului respectiv, -n timp ce politicacomercial* se refer* la rela+iile statului -n cauz* cu alte state, -n acest senscon+innd anumite elemente de incertitudine dependente de aceste state. e de alt*

parte, politica comercial* trebuie s* aib* -n vedere interesele statului partener i s*respecte regulile convenite -ntre +*ri prin -nc!eierea de acorduri multilaterale,regionale sau bilaterale. Avnd -n vedere faptul c* rela+iile economice externe au oinfluen+* notabil* asupra creterii economice, principalul obiectiv pe termen lung

pe care statele -l urm*resc prin intermediul m*surilor i instrumentelor de politic*comercial* vizeaz* stimularea dezvolt*rii economiei na+ionale i protejareaacesteia fa+* de concuren+a str*in*. ornind de la acest obiectiv principal putemobserva c*, politica comercial* trebuie s* -ndeplineasc* o serie de func+ii, printrecare se afl*& A ' promovarea rela+iilor economice externe i anume stimulareaexporturilor/ > ' protejarea economiei na+ionale fa+* de concuren+a str*in* 4 -nspecial a unor sectoare considerate de interes strategic 4 -n+elegnd prin aceast* oreglementare i un control al importurilor/ 6 ' realizarea i men+inerea unuiec!ilibru dinamic -n balan+a comercial* i de pl*+i concomitent cu sporirea rezerveivalutare a statului. n afara obiectivului pe termen lung, politica comercial* are i o

serie de obiective pe termen mediu i scurt -n realizarea c*rora statele pot folosiinstrumentele i m*surile de politic* comercial*. rintre obiectivele pe termenmediu i scurt ale politicii comerciale se afl*& A ' producerea anumitor modific*ri

15


15/25

-n orientarea geografic* a sc!imburilor comerciale 3stimularea sc!imburilorcomerciale cu anumite state sau regiuni i restrngerea cu altele cu luarea -nconsiderare a normelor interna+ionale)/ > ' restrngerea sau impulsionareacomer+ului cu anumite produse sau grupe de produse/ 6 ' -mbun*t*+irea raportuluide sc!imb prin sporirea puterii de cump*rare a exporturilor/ D ' perfec+ionarea

structurii sc!imburilor comerciale externe. Aceste obiective pe termen mediu iscurt pot diferi att -ntre state ct i -ntre perioade -n func+ie de anumite condi+iiinterne i interna+ionale. 0ipuri de politic* comercial* n ceea ce privete tipurilede politic* comercial*, se poate distinge existen+a a trei categorii, printre care seafl*& A ' autar!ia/ > ' libersc!imbismul/ 6 ' protec+ionismul comercial. Autar!ia sedefinete ca o stare de izolare economic*, de orientare c*tre interior, avantajele cedecurg din rela+iile economice interna+ionale fiind ignorate. Acest tip de politic*comercial* poate fi caracterizat* att printr'o tendin+* pregnant* de dezvoltare cuorice pre+ a diferitelor ramuri economice, ct i prin introducerea anumitor m*suri

drastice menite s* reduc* sau c!iar s* stopeze importurile. 8ibersc!imbismul a fost promovat de c*tre statele care au cunoscut primele procesul industrializ*rii, fiindu'le avantajos comer+ul f*r* obstacole -n condi+iile -n care acestea erau de+in*toareleunei pozi+ii concuren+iale pozitive comparativ cu celelalte state. rotec+ionismulcomercial vizeaz* adoptarea unor m*suri -n scopul restric+ion*rii accesului

produselor str*ine pe pia+a na+ional*. osibilele restric+ii se pot referi la m*suriadoptate -n scopul protec+iei mediului/ pe motive de asigurarea securit*+iina+ionale, de s*n*tate i moral* public*/ pe motive de deficit -n balan+a de pl*+i3sub forma suprataxelor de import)/ m*suri de ap*rare comercial* 3m*suriantidumping i m*suri de salvgardare) i m*suri ce vizeaz* protejarea noilorindustrii prin intermediul major*rii taxelor vamale. n perioada postbelic*, -ncondi+iile -n care interdependen+ele economice interna+ionale s'au adncit, oreglementare a rela+iilor economice -ntre state a devenit obiectiv*, reglementare

prin care s'a urm*rit coordonarea modului de ac+iune a statelor -n domeniul politicii comerciale. 6a urmare, -n afara unor reglement*ri a rela+iilor economicedintre state, -n cadru bilateral, subregional sau regional tendin+a demultilateralizare a rela+iilor economice dintre state prin intermediul unor acordurice au -ncercat s* codifice anumite principii i reguli, -n ceea ce privete folosireadiferitelor instrumente i m*suri de politic* comercial* -n rela+iile reciproce. n

acest domeniu, pentru sistemul comercial mondial, o activitate specific* adezvoltat Acordul


16/25

prinzipiile de baz* ale politicii vamale sunt & a) promovarea unei politici unice indomeniul comertului exterior ca parte componenta a politicii externe a %epubliciioldova/ b) centralizarea sistemului reglementarii de stat a activitatii comercialeexterne si exercitarea controlului asupra acestei activitati/ c) unitatea teritoriuluivamal al %epublicii oldova/ d) prioritatea masurilor economice/ e) egalitatea in

drepturi si nediscriminarea participantilor la activitate comerciala externa/ f) protectia de stat a drepturilor si intereselor legitime, inclusiv a secretului comercial,ale participantilor la activitate comerciala externa/ g) libertatea sc!imbuluiinternational. Sc!imbul international poate fi supus unor interdictii si restrictiinumai in cazul si in modul prevazute in prezenta lege, in alte acte normative,

precum si in tratatele internationale la care %epublica oldova este parte.Efootnote%ef&$F E$& 8egea reglementarii de stat a activitatii comerciale externe '

=r.1@$1'BIV din @[email protected]@@@ , art.:F 2. Impunerea 4 instrument principal -naplicarea politicii vamale Instrumentele principale cu ajutorul carora se realizeaza

politica vamala sunt& tarifele vamale, legile vamale, codurile vamale siregulamentele vamale. In cadrul politicii vamale, impunerea vamala a jucat sicontinua sa joace rolul principal. Impunerea 4 complex de m*suri i opera+iiefectuate -n baza legii, care au drept scop stabilirea unei baze de impozit. 0otodat*,impunerea constituie un instrument de baz* cu care opereaz* politica vamal*,cuprinzind -n structura sa & ' o latur* de natur* politic*/ ' alt*, de natur* te!nic*.olitica vamal*, -ndeplinete $ func+ii importante& 1. func+ia fiscal* ' constituiesurs* important* de venituri pentru bugetul de stat / 2. func+ia protec+ionist* 4contribuie la protejarea economiei na+ionale -mpotriva concuren+ei str*ine/ $.

func+ia de negociere 4 stimuleaz* sc!imburile comerciale consecin+* a concesiilorvamale/ "biectul impunerii l constituie m*rfurile care imbrac* una din formelețactivita ii de comer exterior, respectiv importul, exportul sau tranzitul vamal. 6otaț țde impunere reprezint* impozitul afferent unei unit*ti de impunere care inactivitatea vamala este calculat* la cota procentual*. Stabilirea obiectului impuneriise realizeaza pe baza declaratiei vamale in detaliu, care este actul juridic prin caresunt furnizate informatiile necesare realizarii obligatiilor fiscal. Declaratia vamalascrisa se poate depune fie la o unitate vamala de frontier, fie la o unitate vamala deinterior in functie de posibilitatile titularilor de a prezenta marfurile in vederea

controlului vamal si de a indeplini fata de organul vamal obligatia fiscal, respectivede a plati drepturile vamale stabilite. 0ermenul de plata il reprezinta momentulvalidarii declaratiei vamale, care coincide cu liberal de vama, premitanddeclarantului vamal sa dispuna de acelea marfuri care au facut obiectul declararii.6u ocazia liberalizarii activitarilor de comert exterior, dupa anul 1??1, politica deimpunere vamala cunoaste -n %epublica oldova o noua dimensiune, av-nd invedere extinderea taxelor si drepturilor c*tre bugetul de stat, pe care organelevamale le stabilesc si incaseaza cu ocazia desfasurarii activitarilor de comertexterior. Administratia vamala gestioneaza peste zece tipuri de venituri, dintreacestea cele mai importante fiind& taxele vamale, taxa pe valoare adaugat ,țaccizele, taxele de compensa ie, amenzile etc. Subiectul impunerii este persoanaț

19


17/25

fizic* i persoana juridic* obligat* prin lege la ac!itarea drepturilor de import'șexport ca pl* i obligatorii.ț

$.1 Reglementarea traifar a opera iunilor de import 4 export 0axaț

vamal* este o plat* obligatorie, perceput* de stat la introducerea pe sau scoateream*rfurilor de pe teritoriul vamal.Efootnote%ef&5F E5& ortalul oficial al ServiciuluiVamal din oldova ' !ttp&CCKKK.customs.gov.mdCF 0axele vamale pot fi clasificatedup* modul de percepere -n& 1) ad valorem, calculat* -n procente fa+* de valoarea-n vam* a m*rfii/ 2) specific*, calculat* -n baza tarifului stabilit la o unitate dem*rf*/ $) combinat*, care -mbin* tipurile de taxe vamale specificate la punctele1) i 2)/ 5) excep+ional*, care, la r-ndul ei, se divizeaz* -n& a) tax* special*,aplicat* -n scopul protej*rii m*rfurilor de origine indigen* la introducerea peteritoriul vamal a m*rfurilor de produc+ie str*in* -n cantit*+i i -n condi+ii care

cauzeaz* sau pot cauza prejudicii materiale considerabile produc*torilor de m*rfuriauto!toni/ b) tax* antidumping, perceput* -n cazul introducerii pe teritoriulvamal a unor m*rfuri la pre+uri mai mici dec-t valoarea lor -n +ara exportatoare lamomentul importului, dac* s-nt lezate interesele sau apare pericolul cauz*rii

prejudiciilor materiale produc*torilor auto!toni de m*rfuri identice sau similare oriapar piedici pentru organizarea sau extinderea -n +ar* a produc+iei de m*rfuriidentice sau similare/ c) tax* compensatorie, aplicat* -n cazul introducerii peteritoriul vamal a m*rfurilor, la producerea sau la exportul c*rora, direct sauindirect, au fost utilizate subven+ii, dac* s-nt lezate interesele sau apare pericolul

cauz*rii prejudiciilor materiale produc*torilor auto!toni de m*rfuri identice sausimilare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea -n +ar* a produc+iei dem*rfuri identice sau similare.Efootnote%ef&:F E:& 8egea cu privire la tariful vamal 4

=r. 1$7@ din [email protected]??; , art . $F Avnd -n vedere scopul impunerii vamale, sedisting taxele vamale protec+ioniste, care urm*resc -mbun*t*+irea balan+eicomercialei taxe vamale cu caracter fiscal pentru ob+inerea de venituri de la

bugetul statului. (le se deosebesc dup* nivelul impunerii. 6ele care auun nivelridicat snt protec+ioniste, iar cele cu un nivel sc*zut au caracter fiscal.Lin-ndseama de modul de percepere a taxelor vamale, Efootnote%ef&9Facestea pot fi&specifice, c-nd se percep pe unitatea de m*sur* fizic* am*rfurilor, ad valorem, cndse aplica sub forma unei cote procentuale raportat* la valoarea vamal* a m*rfiiimportate i mixte, cnd se percep ca adaos la cele ad valorem, atunci cnd acesteanu sunt suficient de protec+ioniste. E9& 8egea reglementarii de stat a activitatiicomerciale externe ' =r.1@$1'BIV din @[email protected]@@@ , art.7F Dup* modul de fixare,taxele vamale se -mpart -n patru categorii& taxele vamale autonome, de regul* mairidicate, stabilite de stat +nmod independent i nu pe baz* de -n+elegeri cu alte state,

percepute asupra m*rfurilor provenite din +*rile cu care statul respectiv nu aplicaclauza na+iunii celei mai favorizate/ taxele vamale conven+ionale fixate de stat prin-n+elegerea cu alte state cu care -i acord* clauzana+iunii celei mai favorizate/

taxele vamale preferen+iale, stabilite la un nivel redus, comparativ cu restul taxelorvamale, aplicate tuturor sau numai anumitor m*rfuri importate din anumite +*ri,f*r* a se extinde asupra m*rfurilor provenind din celelalte +*ri, de exemplu,

1;


18/25

celeexistente -ntre fostele metropole i colonii, -n cadrul grup*rilor integra+ioniste,-ntre 6.(.(. i +*rile asociate -n cadrul S.ruxelles, numit -n

prezent =omenclatorul 6onsiliului de 6ooperare Vamal*, acceptat pn* -n prezent

de circa 15@ de +*ri.e baza tarifelor vamale, produc+ia intern* poate fi protejat*-mpotriva concuren+ei str*ine, se pot negocia concesii -n domeniul politicii vamalesau se pot institui discrimin*ri -n rela+iile cu anumite state. 6oncesiile vamale

pot -mbr*ca forma reducerilor directe de taxe vamale, mergnd pn* la eliminarealor complet* sau formaconsolid*rii acestora, adic* a men+inerii lor la nivelulexistent pe o perioad* de timp determinat*.n cadrul negocierilor tarifare se potaplica mai multe metode de reducere a taxelor vamale, cum sunt& M metodareducerii directe a taxelor vamale, fie Nprodus cu produsH sau N+ar* cu +ar*H ,specific* tratativelor bilaterale/ M metoda reducerii lineare i reciproce, care

presupune reducerea tuturor taxelor vamale cu acelai procent i estespecific*tratativelor multilaterale. Aceast* metod* nu rezolv* -ns* problemadisparit*+ilor tarifare, adic* a reducerii diferen+ei dintre nivelul taxelor vamale alemai multor +*ri pentru acelai produs/ M metoda armoniz*rii taxelor vamale, potrivitc*reia reducerea este cu att mai mare cu ct acestea sunt mai ridicate. 0eritoriulvamal este teritoriul pe care se aplic* un anumit regim vamal, o anumit* legisla+ievamal*.0eritoriul vamal de regul* coincide cu teritoriul +*rii. ns* la etapa actual*aceast* regul* mai mult prezint* o excep+ie. 6nd statele!ot*r*sc s* creeze peteritoriul +*rii zone de antreprenoriat liber sub diferite forme, atunci teritoriulvamal al acestei +*ri se restrnge. ncazul cnd cteva +*ri convin s* creeze o

uniune vamala, atunci are loc fenomenul extinderii teritoriului vamal. Oniunilevamale i zonele de liber sc!imb au determinat apari+ia efectului de creare decomer+, prin care se -n+elege apari+ia de noifluxuri -n cadrul uniunii vamale, care-nlocuiesc sursele de furnizare mai pu+in eficiente cu sursele de furnizare internecele mai avantajoasedin punct de vedere al costului , precum i a efectului dedeturnare de comer+, care presupune -nlocuirea surselor de furnizare am*rfurilor,din afara uniunii vamale, cu surse interne ale costului de produc+ie, dardevenite artificial mai competitive datorit* neaplic*rii taxelor vamale -nsc!imburile reciproce ale uniunii. 0ariful Vamal Integrat al %epublicii oldova 3-n

continuare 0A%I) a fost elaborat -n conformitate cu ot*rrea


19/25

Efootnote%ef&;F E;& !ttp&CCKKK.customs.gov.mdCF 0A%I are un caracterconsultativ, reprezentnd o baz* de date -n care se indic* m*surile tarifare inetarifare aplicabile m*rfurilor importate sau exportate peCdin teritoriul vamal al%epublicii oldova +i care include urm*toarele componente&Efootnote%ef&7F E7&ot*rrea


20/25

sunt menite s* dea prioritate firmelor na+ionale -n ce privete aprovizionareaorganelor de stat, J 6omer+ul de stat, efectuat de unit*+ile economice de stat

beneficiaz* de avantaje -n ce privete impunerea fiscal* sau de alt*natur* fat* decele particulare importatoare, J onopolul de stat asupra unor produse de prim*importan+a poate conduce la limitarea importurilor produselor respective la pre+uri

ridicate pe pia+a domestic*. 2.>arierele netarifare care decurg din standardeleaplicate produselor importate i celor indigene sunt urm*toarele& J =ormele sanitarei fitosanitare ce se impun asupra produselor alimentare, medicamenteloranimalelor vii, semin+elor, unor produse c!imice, J =ormele de securitate ce seimpun mai frecvent importurilor destinate consumului productiv, i anume mainiutilaje i mijloacede transport, J =ormele de ambalare, marcare, etic!etare.Datorit*diversit*+ii i neuniformit*+ii aplic*rii acestor bariere -n diferite +*ri ' ele constituieobstacole destul de serioase pentruimporturi. $.$ "8I0I6I 6"(%6IA8(%""LI"=A8( PI D( S0IO8A%( olitica comercial* promo+ional*

reprezint* totalitatea m*surilor i instrumentelor menite s* dezvolte exporturileunei +*ri.Instrumentele utilizate -n dezvoltarea exporturilor se -mpart -n 2 categorii&m*suri promo+ionale i de stimulare.Scopul m*surilor promo+ionale este -ndreptatspre informarea i sting!erirea consumatorilor str*ini pentru a cump*ra produseleunei+*ri exportatoare. rintre m*surile promo+tionale vom men+iona urm*toarele& M

participarea la trguri i expozi+ii interna+ionale i organizarea unor astfel demanifest*ri pe teritoriul propriu cu participareinterna+ional*. Acesta e un mijlocspecific de promovare a imaginii +*rii i a poten+ialului de export. n lume secreeaz* un num*r mare deastfel de trguri unele din acestea devenind tradi+ionale,fiind -nregistrate de >iroul Interna+ional al (xpozi+iilor -n cadrul 6amereide6omer+ de la aris.n prezent o mare expansiune o cunosc expozi+iilespecializate pe anumite m*rfuri, la care de regul* particip* firmele pe cont propriu.M negocierile i -nc!eierea de acorduri comerciale i de pl*+i, acorduri de cooperareeconomic* interna+ional* sau alte conven+iieconomice.0ratatul interna+ionalreprezint* un acordul expres i de liber consim+*mnt dintre 2 sau mai multe state

prin care se creeaz*, semodific* anumite norme de drept interna+ional sau raporturi juridice interna+ionale. Acestea au un rol deosebit -n desf*urareavie+iiinterna+ionale ale statelor, prin asigurarea conlucr*rii dintre acestea.Acordurile au caracter general i se -nc!eie de obicei pe o perioad*de 1@'1: ani. n

func+ie de caracterul lor acestea con+in urm*toarele elemente principale& principiilegenerale sau speciale ' clauzana+iunii celei mai favorizate, clauza regimuluina+ional, pe care se -ntemeiaz* rela+iile economice dintre statele semnatare,facilit*+i pecare le acord* reciproc -n vederea realiz*rii obiectivelor propuse. Mreprezentarea comercial* -n +*rile partenere4organizarea de agen+ii i reprezentan+ecomerciale -n str*in*tate Mprestarea unor servicii de informare i orientare aclien+ilor externi, consultan+a i asisten+a de specialitate/ Mdiverse modalit*+i de

publicitate extern*.Instrumentele de stimulare a exporturilor se divizeaz* -n 5grupuri& bugetare, fiscale, financiar 4 bancare i valutare. *suri bugetare de

stimulare a exporturilor MSubven+iile la export reprezint* sume de bani acordate destat unit*+ilor economice direct sau indirect, pentru realizaream*rfurilor pe pia+aextern*. Subven+ionarea se -nf*ptuiete selectiv pentru unele ramuri strategice ale

2@


21/25

economiei sau -n care sunt ocupatemulte bra+e de munc*. Mrimele de export seacord* de c*tre stat exportatorilor care realizeaz* pe pia+a extern* volumesemnificative. MAlte instrumente bugetare se reduc la acordarea unor facilit*+iexportatorilor ce se exprim* prin c!eltuielile de stat -n domeniulinforma+ional, altransporturilor, -n studierea pie+ei externe, -n participarea la trguri sau expozi+ii

interna+ionale. *suri fiscale de stimulare a exporturilor Macilit*+i fiscale pentrum*rfurile exportate mai frecvent sunt reprezentate de scutirea, reducerea saurestrngerea impozitului pecircula+ie. Macilit*+i fiscale acordate exportatorilor

prezint*& scutiri totale de plata impozitului, reduceri ale impozitului pe venit,stabilireaunor fonduri neimpozabile pentru stimularea exporturilor. Macilit*+ivamale la m*rfurile importate pentru a fi exportate -n vederea exportului. Acestefacilit*+i constau din reduceri, scutirisau restituiri de taxe vamale de import,acordate pentru acele materii prime, materiale, combustibili, sau c!iar mainiutilizate direct -n producerea m*rfurilor destinate pie+ei externe cu condi+ia

realiz*rii exportului i dac* aceste m*rfuri -nglobeaz* -n m*sur* ridicat*muncana+ional*. *suri valutare de stimulare a exporturilor Mrimele valutare seacord* exportatorilor diferen+iat pe tipuri de exporturi sau pe zone geografice

pentru -ncurajareaexportatorilor.Aplicarea acestei m*suri -nseamn* convertireavalutei ob+inute de exportator -n moneda na+ional* la cursul de sc!imb maiavantajosdect cel oficial MDeprecierea monedei na+ionale conduce la sc*derea

pre+urilor exprimate in valut*, -ns* -n acelai timp 4 la majorarea pre+urilorlaimporturi. Situa+ia pe pia+a intern* -n rezultatul acestei m*suri depinde de stareaeconomiei domestice i poate aduce la situa+iiimprevizibile. *suri financiar 4

bancare de stimulare a exporturilor M6reditele de export, care exist* -n urm*toareleforme& creditul cump*r*tor, creditul'furnizor, liniile de credit, creditul de asisten+*.6reditul'cump*r*tor se acord* importatorului de c*tre o institu+ie specializata din+ara furnizorului/ aceast* form* e cea mair*spndit* -n practica interna+ional*.6reditul'furnizor este acordat direct importatorului de c*tre furnizor i secaracterizeaz* prin valori mai mici *i termene de timp maiscurte dect creditul 4 cump*r*tor. 8iniile de credit reprezint* -n sine o form* mai complex* a credituluicump*r*tor. 6reditele de asisten+* se acord* de agen+ii guvernamentali din +*riledezvoltate. Asigurarea i garantarea creditelor de export Asigurarea se -nf*ptuiete

pentru creditele'furnizor cu scopul acoperirii riscului de -ncasare a valorii

m*rfurilor exportate pe credit prin intermediul institu+iei bancare din +araexportatorului.


22/25

comercial* a +*rilor -n tranzi+ie s'au conturat dou* etape. 8a prima etap* are loc oliberalizare cvasitotal* aopera+iunilor de import'export, la cea de a doua -ns* serevine la unele opera+iuni protec+ioniste. Dei liberalizarea comer+ului afost-nf*ptuit* -n toate +*rile, gradul acesteia a fost diferit. %usia i Ocraina, deexemplu, au men+inut de la bun -nceput unele restric+iicantitative cu privire la

import'export, -n acelai timp -n % consecin+ele negative ale liberaliz*riicomer+ului au fost multiple i pare s* lefi dep*it pe cele pozitive. 6el pu+in petermen scurt i mediu. (fectuat* -n condi+iile unei enorme diferen+e -ntre pre+urileinterne i celemondiale, i deci a perspectivei unor uriae profituri, aceast*liberalizare a determinat pe o perioad* -ndelungat* caracterul agen+ilor economici

priva+i, care -n loc s* investeasc* -n producerea bunurilor materiale, s'au avntat cuto+ii -n afaceri de import'export, continund-n virtutea iner+iei s* activeze -n acestdomeniu c!iar i atunci cnd pre+urile interne le'au egalat pe cele mondiale.(xportul materiei primela pre+uri mai mici dect cele mondiale a r*mas motorul

principal al activit*+ii sectorului privat -n acest domeniu. Deci, prima consecin+*negativ* a liberaliz*rii comer+ului este orientarea greit* a capitalului privat.A douaeste pierderea pie+ei interne, fapt ce a generat reducerea volumului produc+iei-ntreprinderilor auto!tone sau c!iar falimentarea lor i creterea niveluluiomajului. n detrimentul viitorului +*rile -n tranzi+ie au devenit cele mai ieftineexportatoare decalificate for+* de munc* din lume.Incontestabil, "ccidentul a -ntiso m-in* de ajutor +*rilor -n tranzi+ie, inclusiv i prin acordarea unor facilit*+i inaccesul pe pie+elesale, fapt care a favorizat reorientarea fluxurilor comerciale ale(uropei 6entrale spre Vest.8a un moment dat cineva a v*zut -n +*rile -n tranzi+ienite eventuali concuren+i. "ricum -n anii 1??2'1??5 unele +*rioccidentale-ntroducun ir de restric+ii la importul mai multir m*rfuri din (uropa de(st. 6um au reac+ionat *rile -n tranzi+ie la o situa+ie dubl*nefavorabil*& piederea,cel pu+in par+ial*, a pie+ei interne i limitatea la accesul pe pie+ele externe spre cares'au reorientat -n mod firescR6u pruden+*. 0reptat dup* valul de liberalizaremasiv*, din anii 1?7?'1??@, (uropa de (st s'a -ndreptat -ncetiorspre un

protec+ionismselectiv. rima +ar*, care -nc- din 1??1 a -nceput s*'i prote!eze pia+aintern* prin intermediul unui tarif vamal, a fost olonia.On val de m*suri

protec+ioniste a trecut -n anii 1??:'1??9 i peste +*rile ce fac parte din 6SI. Astfel-n 1??2 -n Ocraina erau supuselicen+ierii toate 1@@ din opera+iunile de import'

export. n anul 1??5 acest indice a cobor-t la 9@, ca i -n anul urm*tor, 1??:, s*se ridicedin nou pn* la 7@ . Pi mai protec+ionist* este politica comercial*

promovat* de edera+ia %us*.Importan+a actual* a politicii comerciale, precum iaplicarea -n practic* a instrumentelor de natur* tarifar*, netarifer* i promo+ionale

pot fi urm*rite -n continuare -n cadrul regimurilor comerciale ale oldovei, O(,+*rilor 6SI, care au o influien+* direct*asupra extinderii exporturilor na+ionale pe

pie+ele acestor grupuri de +*ri. etode de determinare a valorii -n vam* a m*rfiiValoarea -n vam* a m*rfii introdus* pe teritoriul vamal se determin* prinurm*toarele metode 1.-n baza valorii tranzac+iei cu marfa respectiv*/ 2.-n baza

valorii tranzac+ie cu marfa identic*/ $.-n baza valorii tranzac+iei cu marfa similar*5.-n baza costului unitar al m*rfii/ :.-n baza valorii calculate a m*rfii/ 9.prinmetoda de rezerv*. rincipala metod* din cele specificate este metoda determin*rii

22


23/25

valorii -n vam* a m*rfurilor -n baza valorii tranzac+iei cu marfarespectiv*. n cazul-n care metoda de baz* nu poate fi aplicat*, se folosesc alte metode. iecare dinmetodele succesive se aplic* doar -ncazul -n care valoarea -n vam* a m*rfii nu

poate fi determinat* prin metoda precedent*.8a determinarea valorii -n vam* am*rfii -n baza valorii tranzac+iei cu marfa respectiv*, -n valoarea tranzac+iei se

include urm*toarelecomponente -n cazul -n care nu au fost incluse anterior -nvaloarea m*rfii&a)c!eltuielile pentru transportul m*rfii la aeroport sau -n alt loc deintroducere a m*rfii pe teritoriul vamal& 'c!eltuielile aferente asigur*rii/ 'costultransportului/ 'costul -nc*rc*rii, desc*rc*rii i transbord*riim*rfii/ b)c!eltuielilesuportate de cump*r*tor& 'comisioanele i primele pentru bro#eri, cu excep+iacomisioanelor pentru ac!izi+ionarea m*rfii/ 'costul containerelor, sau altui ambalajde folosin+* repetat*, dac* -n corespundere cu =omenclatorul de m*rfuri., acesteasuntconsiderate un tot -ntreg cu marfa/ 'costul ambalajului, inclusiv costulmaterialelor de ambalaj i al lucr*rilor de ambalare/c)partea din costul

urm*toarelor m*rfuri, precum i serviciile care, direct sau indirect, au fost oferitecump*r*torului gratis sau la pre+ redus -n leg*tur* cu producerea sau vnzarea pentru export a m*rfii evaluate& 'materia prim*, materialele, semifabricatele,detaliile i alte piese de completare, care constituie parte component* a m*rfii/'materialele c!eltuite la producerea m*rfii/ 'instrumentelor, formelor i obiectelorsimilare utilizate la producerea m*rfii/ 'lucr*rilor de proiectare, experimentale, deamenajare estetic*/d)pl*+ile pentru licen+* i alte pl*+i pe care trebuie s* le ac!itecump*r*torul, direct sau indirect pentru utilizarea obiectelor propriet*+iiintelectuale/e)partea din venitul direct sau indirect, al vnz*torului de la oricerevnzare, transmitere sau utilizare a m*rfii estimate pe teritoriul %epubliciioldova.etoda respectiv* nu poate fi aplicat* dac*&' exist* restric+ii -n privin+adrepturilor cump*r*torului asupra m*rfii evaluate/'vnzarea m*rfii i valoareatranzac+iei depinde de respectarea unor condi+ii a c*ror ac+iune nu poate fi luat* inconsiderare/' informarea folosit* de declarant despre valoarea -n vam* a m*rfii nueste veridic*.0axa vamal* de import nu se percepe pentru m*rfurile i obiectele

produse i importate din %omnia i din +*rile membre ale 6SI,care au ratificatAcordul privind crearea Tonei de 6omer+ 8iber sau cu care oldova a -nc!eiatacorduri interstatale bilaterale privindcomer+ul liber.*rfurile indiferent de +ara deorigine, se supun la import unei taxe vamale -n propor+ie de: din costul lor

vamal. Aceast* tax* seaplic* la toate m*rfurile i obiectele, care conform anexei nr.1@ este stabilit* cota @. 0axa special* nu se aplic* la c*rbune, p*cur*, gaz desond*i alte !idrocarburi gazoase, energie electric*, m*rfurilor importate din contulcreditelor i granturilor acordate de


24/25

preferen+ial* i non'preferen+ial*. "riginea non'preferen+ial* confera bunurilor ona+ionalitate Ueconomic*U. (ste folosit* -n stabilirea originii bunurilor ce au a fisupuse diferitelor m*suri de politic* comercial* 3m*suri anti'dumping, restric+iicantitative i cote tarifare). "riginea preferen+ial* confer* beneficii pentru bunurilesc!imbate -ntre anumite +*ri, i anume importul la un tarif redus sau egal cu zero.

%egulamentul cu privire la regulile de origine a m*rfurilor a fost aprobat prinot*rrea de


25/25

=a ional de Statistic* al %epublicii oldova observ*m ca rata exporturilor -n O( ațdep* it 5; pentru anul 2@1$ -n timp ce rata exporturilor -n 6SI a sc*zut pentruș

prima dat* sub 5@ , deasemenea o parte din m*rfurile noastre ajung -n state mai-ndep*rtate , sau cel pu in state care cu 1@'1: ani -n urm* cu siguran * nu puteau fiț țconsiderate ca state partenere3 6!ina ,India etc.) 6onform datelor prezentate de

aceea i surs* volumul exporturilor a crescut aproximativ 11 fa * de anul 2@12 .ș ț0otu i valoarea acestora m*surata -n dolari SOA a realizat o cre tere de doar 1,5ș ș' se datoreaz* -n special instabilit* ii valutei na ionale. n acela i timp %epublicaț ț țoldova r*mne a fi o ar* ce se import* foarte mult , -n anul 2@1$ rata cresc-nd cuțaproximativ :,5. %epublica oldova r*m-ne a fi restan iere i la cpaitolulț ș

ponderea taxelor vamale -n I> fiind mult mai joas* dec-t cea a O(. n cele dinurm* consider c* pentru %epublica oldova ar fi oportun de stimulat mai activ

produc*torul auto!ton , o aten ie deosebit* trebuie s* se acorde -ns* i calit* iiț ș țm*rfurilor , pentru ca acestea s* poat* concura pe pia a interna ional*. " aten ieț ț ț

sporit* din partea Serviciului vamal i a autorit* ilor competente trebuie s* se deaș ți originii m*rfurilor, de multe ori m*rfurile produse -n %epublica oldova au deșsuferit din cauza m*rfurilor de provinien * str*in* care ulterior sunt comercializatețca fiind de origine din %epublica oldova. olitica comercial* extern* promovat*de %epublica oldova reprezint* o latur* a politicii externe -n general , cursul

politic adoptat de oldova a influen a i volumul importurilorCexporturilor cuț șdiferi i parteneri strategici. "bserv*m c* un rol din ce -n ce mai important pentruțeconomia na ional* -l joac* Oniunea (uropean*, iar olitica comercial* extern*ț

promovat* de %epublica moldova are din ce -n ce mai multe tangen e cu oliticațcomercial'comunitar* .

course support sadovei june 2010 ro

Documents