The Story of M1t LifeMarie, Queen of R.omania

Copyright @ 20lS EDITURA FOR YOU :

Toate drepturifciabtrp*a Veisiuni,i t'n l.inrba rorrdna'apa4in Editurii ForYou. Reproducerea integralE sau parfiald, sub orice fo1m5, a textuluidin aceastd carte este posibild,nunr6i'ou acordul prealabil al EdituriiFor You.

Redactare : Ana-Maria DatcuTehnoredactare: Anca $erbuDesign copertd: Stelian Bigan

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomdnieiMaria, regini a RomAnieiPovestca vie{ii mele /Maria regina Romdniei; trad. din limba englezd'

de Bianca Savu; pref. de Camelia Csiki. - Bucuregti: For You, 20rc ,:

lsBN 978-60 6-639-26 1 -7Vol. l. - 2018. - ISBN 978-606-639-262-4I. Savu,'Bianca (trad.)

IL Csiki, Camelia (pref.)

82 1.135. I

EDITURA FOR YOUTel./fax: 021 I 665.62.23

Mobil : 07 24.212,69 5 ; 07 24.212.69 IE-mail: comenzi@edrtura-foryou.ro

Website : www. editura-foryou.roFacebook: Editura-For-YouInstagram : @edituraforyouy'Twitter: @EdituraForYouPrinted in Romania ISBN general

ISBN volumul I

978-606-639-261-7978-606-639-262-4

Maria,Regina Rom6niei

@ovestea viefii mele

Votumul 1

Traducere din limba englezdde Bianca Savu

Prefafi de Camelia Csiki

Editura For YouBuCuresti

r

PrefatE

Cuv6nt inainte

Capitotu[ 1

Capitol.ul.2Capitol,ul.3CapitotuL 4Capitotul. 5

Capitotut 6

CapitoluL T

Capitotu[ 8

Capito[u[ 9

Capitol.uL l0CapitoLuL l lCapitol.ul. 12

Cuprins

,,0 personatitate unic5, de valoareuniversa[5", de Cametia Csiki

Partea I * Copil,iria

Eastwet[ Park0sborne CottageCtarence House, Scotia si RusiaAmintiridin RusiaMaltaAlte amintiri din Matta

Partea a ll-a +r Tineretea

Anii de ta CoburgEducalia ta CoburgDevon port- Berti n - Betrotha IPregitiri de nunt5 si noi relatiiCarmen SytvaNunta

7

11

15

43

71

109

125

167

185

203

243265297

319

Portret aL prin!esei Maria de Edinburgh,de John Everett Mittais,1882, Engtish Royat Academy

Capitotu[ 1

ei

Easrwell @ark

-am ndscut in Eastwell, Kent, in 1875. Un conac gri,intr-un frumos qi imens parc englezesc: pbduri, intin-

deri de iarbd, orizonturi largi care se unduiau in aer, nu grandiosori auster, ci frumos, lini;tit, nobil - o casd englezeasci.

Eram cel de-al doilea copil al familiei mele. Primul era unbSiat ;i a fost numit Alfred, dupd tatdl meu, care era cel de-aldoilea fiu al Reginei Victoria qi ofi1er in Marina Britanici.

Mama a fost incdntatd sd aibd o feti16, spunea ci preferdfetele baielilor, gi mi-a spus Marie, care era atdt numele ei, cdt gial mamei sale. iqi iubea mama qi o venera din tot suffetul.

in 1873, Marie Alexandrovna, singura fiicd a laruluiAle-xandru al ll-lea al Rusiei, s-a cdsdtorit cu Alfred, Duce de Edin-burgh, qi a venit din indepirtata Rusie pentru a tr6i in Anglia.

Cei mai mulli ;i-ar imagina cd fuseserb un mare noroc ;io mare fericire si vind din Rusia in Anglia. ins6 mama mea igiiubea cu ardoare laranatald, gi nu s-a simlit niciodatd pe deplinfericitd in Anglia, degi avea mulli prieteni dragi acolo. Noi, co-piii ei. pe de alti parte, n6sculi in Anglia, iubeam lara profund gine-am agillat cu toat6 inima de acea dragoste de-a lungul vieliinoastre gi a fost trist sd descopdr, mai tirziu, cd mama n-a simfitniciodatd in inima ei ciAnglia ii era casd, cdminul clminelor, pecare s6-l iubegti cu pasiune.

16 b Mg1!9., Rg.g!rc.Rgmiltei

Aceasta este una dintre mAhnirile mamelor ,,expoltate"'

sau ar fi mai potrivit si spun ,,importate"; atunci cdnd propriii

lor copii devin, la rdndul lor, patriofi inflicdra{i, ei nu-qi dau ni-

ciodatd seama de felul in care ;i mamele lor rdm6n ata;ate de

![rile natale. in mintea lor, mamele le aparlin lor ;i 1[rilor in

care ei s-au niscut gi nu-Ei pot imagina o altd dragoste in inima

pdrinlilor lor. Unele lucruri r5m6n intotdeauna dificil de inleles,

iar generaliile ar trebui si arate mai multi mil6 unele fali de

altele, atdt pdrin{ii citre copii, cdt qi copiii citre pirinfi, cdci cine

iqi poate inchipui adAncimile, tAnjirile, chinurile ;i dezamdgirile

inimii omene;ti? lar mamele ar trebui si nu-qi imagineze c6-Ei

pot s6di propriile idealuri, iubiri 9i pasiuni in sufletul celor cdro-

ra le-au dat naqtere.

Vremuri, circumstanfe, mediu, influenle, toate i;i au rolul

lor in ceea ce-i face pe copii diferili de pirinfii lor; mai mult'

o mamd uitd adeseori, atunci cAnd copilul siu o uimeqte sau o

dezamdgeEte, cd nu este doar contribufia ei acolo' intotdeauna

sunt dou6;uvoaie de sdnge care curg in copil, doui lungi ;iruride strimoqi (iluEtri sau nu, asta nu are nicio importan{d), care au

contribulia lor fundamentala in constituirea copilului pe care fie-

care mami ?l considerd a fi al ei' cdci nu l-a purtat ea oare noud

luni gi apoi, prin propria ei agonie, i-a dat vialir?

Parinlii mei au mai avut trei fiice: Victoria Melita. nascutS

in Malta in 1876, Alexandra victoria, nascuta doi ani mai tarziu

la Coburg, qi ultima dintre to{i, Beatrice, niscut6. la fel ca mine'

la Eastwell, in 1883, mezinafamiliei, care a;tiut cum s5-9i afir-

me aceastb pozilie de invidiat-

opilSria noastrd a fost una fericitd, lipsitd de griji, copilSrie

a unor copii bogafi, sindtoqi, ferif de loviturile qi de reali-

tblile crude ale viefii.Mama noastrd a avut in viala noastrd un rol mai important

decdt tatil nostru; el ne era un pic strdin' un striin mai degrabi

extraordinar, care atdta deosebit de bine, ars de soare, cu ochii

albaqtri, qi parcb imi amintesc c6 avea p6rul aproape negm, deqi

Povestea vielii mele ,A 17

in portretele sale de mai tirziu am remarcat ci plrul ii era maideschis decdt imi pirea in ochii de copil.

56-l fi venerat? Poate pulin, era oricum minunat, iar zilelein care ne acorda atenfie erau insemnate cu rosu in calendar, inslMama era marea realitate a viefii noastre.

Mama aranja lucrurile. la Mama mergeam cdnd aveam ne-voie, Mama era cea care venea sd ne sdrute de noapte bund, ceacare ne scotea la plimbare sau cu maqina. Mama ne certa ori nel6uda, ea ne spunea ce anume trebuia sd facem sau si nu facem.

Mama ne iubea infldcdrat. intreaga ei viald era dedicatdcopiilor, noi eram interesul suprem gi central al existen,tei sale,insd avea propriile idei despre educafie qi niciodatd nu a per-mis un amestec intre generafii; niciodati nu ne-a fost camaradsau tovaris, dar a fost intotdeauna foarte clar pdrintele, cel carereprezenta atdt autoritatea, cdt gi dragostea, suverana care-Ei gu-vema cdminul, cea care linea sceptrul si care ifi spunea cd pute-rea asupra binelui si asupra rdului era la ea.

ata, .,Fapa", era navigator; era sportiv, un bun trdgltorcu arma ;i, precum tuturor nobililor englez| ii plicea se-

zonul de v6ndtoare, astfel cd toamna mulli oameni, domni qidoamne cu nume sonore gi de multe nalionalitdli, erau invitatila Eastwell Park.

in aceste d61i, inainte de a merge la culcare, noi, copiii,eram imbricali ?n cele mai bune haine ale noastre Ei trimigijos. in biblioteca rnare, pentru a le ura noapte bun6 prietenilorplrinfilor. inci imi amintesc senza[iade a avea un p6r bine piep-tdnat; aveam o cantitate considerabili de ceea ce surorile melenumeau pdr ,,galben", in timp ce mie imi pldcea sd-l numesc,,auriu", de care bdtrdna doici Pitcathly, o splendidi bAtrandscofianS, era extrem de mdndrd. Pieptinat, ieqea in eviden.td ?ntoat6.splendoarea lui, cdci intr-adevdr Nana ne aranja, ne curdfagi ne lustruia ca pe niqte cai impodobi.ti, ;i inci simt in umerimica rdsucire pe care o ficeam ca si prind cu coada ochiuluipropria-mi coamd strdlucitoare. insd bltrdna Nana o iubea celmai mult pe sora Ducky - aga cum ii spuneam Victoriei Melita

in familie -, iar ea avea zulufi ondulali pe care Nana ii rdsucea

pe deget cu ajutorul unei perii. Ducky era prietena mea cea mai

drag6, amdndoui eram de nedespdrfit, chiar dac[ foarte diferite

la inibli;are qi caracter.

Ducky avea tenul inchis ;i, chiar daci era cu un an mai

mici decit mine, intotdeauna a fost mai inaltd gi cel mai adesea

era luat6 drept sora cea mare, lucru care ne enerva pe amAndo-

ud. Era mai serioasd decdt mine ;i avea tendinla de a se revolta

atunci cdnd era mustrata; iubea cu gelozie 9i era ceea ce batrenii

numeau,,un copil dificil".Eu eram mai zdmbitoare, pdrul meu era auriu, luam lucruri-

le mai uqor dec6t Ducky ;i imi fbceam prieteni mult mai repede,

insd Nana linea cel mai mult la Ducky deoarece iqi inchipuia ciacel copil mai degrabd infldcdratera adeseori neinleles - ;i poate

cd era.Ducky gi cu mine eram scrupulos de cinstite una fali de

cealaltd: intotdeauna respectam regulile qi nu doream sd avem

reuqite una fbrd cealaltd; nu puteam concepe o viafd in care si nu

trebuiascd s[ stdm aldturi una de alta.

Maitdrziu,mama ne-a spus cd niciodatd nu-i plsase de ace-

le mari petreceri.prilejuite de vdndtoare: spunea cI domnii se in-

torceau acasd somnoroqi qi nu erau in stare sd lind o conversalie

dupb o zi lungd petrecutS cu atmele lor! in plus, niciodati nu i-a

pl6cut clima umedd de iarnd din Anglia.Mama nu era interesatd de sport, avea o culturd inalta Ei ii

pl5cea sb discute cu oameni inteligenli, interesanli, Ei-mi amin-

tesc de uimirea mea aproape dureroasd atunci cAnd, intr-o zi,

no-a spus cd prefera mult mai mult sd discute cu diplomafi qi cu

politicieni decAt cu soldali, cu navigatori sau cu sportivi; lucrul

acesta, copil fiind gi mai tdrziufatd qi tdndrd femeie, mi s-a p5-

rut de neinfeles, cdci eu gi surorile mele aveam acea admiralie

specific feminini pentru uniforme qi pentru bSrbali puternici,

bronzali, care au activit[fi in aer liber, chit ci ar fi cbscat seara

dup[ o lungdzi de practicare a sportului!insd aceste petreceri care pe

lnama o plictiseau noud ne p6-

rcan foarte interesante gi incitante. [i catalogam imediat pe invitali

;;; ;;; ;;; ;; ;;;,,,,; ;il; ;;'#;:t':ffi* ::displSceau. Desigur, felul in care ardtau conta foarte mult, insb ;imodul in care ne tratau, deoarece unii adulli ;tiau mai bine decAtallii cum s[ se facd iubili de citre copii.

Qram. chiar gi la cinci ani, o adevirat|fiicd a Evei, in pasiu-J-nea mea pentru haine fiumoase; de fapt, frumusefea in oriceformd a ei gdsea in mine un adorator inflScdrat, aproape pigdn.

La una dintre aceste petreceri cl ocazia vdnitorii de laEastwell imi amintesc s[ o fi vdzut pentru prima dat5 pe adora-bila Prinfesd de Wales. A cobordt intr-o zi Ia ora ceaiului ?ntr-ominunatd rochie de catifea rosie cu trend lungd gi unduitoare.M-a uluit nespus, rimdsesem lErd cuvinte, cdzutd in adorafie,

;i vd puteli inchipui incdntarea mea atunci cAnd aceastd aparilieimbrdcatd in catifea, care-Ei spunea Mdtuqa Alix, s-a oferit sE

urce in camera copiilor pentru a ne vedea fbcdnd baie!Stdtea acolo, in splendidele ei vesminte purpurii, iar eu,

fascinatd, md uitam la ea lung, peste burete, vrijitd, temdndu-mdcd priveliqtea incdntdtoare ar putea si se risipeascd brusc.

Eram intotdeauna miqcatd intr-un mod bizar de fiumuse{e.De orice formd de frumuse{e. fie ea o femeie frumoasd, o floare,o casd ori un cal, sau un peisaj minunat ori tablou; de fiecare dat6cdnd mi se infttiqa frumosul, mE simleam ca primind o plbceredumnezeiasci, un dar pe care El imi dlduse voie s6-l am, mdcarcu ochii, dacd nu qi cu mdinile. Iar bucuria mea era intensificatdde facultatea pe care o aveam de a md delecta cu fiumuselea at6tca intreg. cdt gi in detaliu. Splendoarea unei vederi a mdrii ori aunui munte la orizont nu mi oprea de la a zdri gi de la a iubi ceamai modest[ floare dintr-un qan!.

Aceastd capacitate de a md bucura de frumusefe ca intregqi in detaliu m-a urmat de-a lungul vie{ii. Linia. culoarea, formaqi sunetele qi mirosurile apar,tinind flec[rui tablou mi-au fbcutvia{a extraordinar de bogatd, si cu fiecare dintre aceste impresiide neuitat vine mereu acel sentiment de recunoqtinld pentru fie-care noui frumusete ardtatd sufletului meu.

The Story of My LifeMarie, Queen of Romania

Copyright O 2018 EDITURAFORyOUToate drepturile asupra versiunii in rimba romdni apa4in Editurii ForYou. Reproducerea integrat. sau pa4iald, sub orice formd, a texfuluidin aceastd carte este posibird numai cu acordur prealabil ar EdituriiFor You.

Redactare: Ana-Maria DatcuTehnoredactare: Anca $erbuDesign copertt: Stelian Bigan

Descrierea CIp a Bibliotecii Nalionale a RomdnieiMaria, reginl a RominieiPovestea vietii mere /Mariaregina Romdniei; trad. din rimba engrezdde Bianca Savu; pref. de Camelia Csiki. - Bucureqti: For you, 20lgISBN 978-60 6-639-261_7Yol.2. - 20I8. - ISBN 978.606_639-263_lI. Savu, Bianca (trad.)IL Csiki, Camelia (pref.)82t.t35.1

EDITURAFORYOUTel./fax: 02 I / 665.62.23

Mobil: 07 24.2t2.69 5 ; 07 24.2 12.69 lE-mail : comenzi@editura-foryou.roWebsite : www. ed irura-foryou.roFacebook; Editura-For-youInstagram : @edituraforyou/Twitter: @EdituraForyouPrinted in Romania ISBN general 97g_606_639_261_7

ISBN volumul 2 979-606-639-263-l

Ma ria, Reg ina Rom6 n iei

@ouestea vietii mele

Votumul 2

Traducere din limba englezdde Bianca Savu

Editura For You

Bucuregti

Capitotul. 13

Capitotul. 14

Capitol.uL l5Capitol,ut 16

Capitotul. 17

Capitotut 18

Capitol.u[ 19

Capitol,ul.20Capitol.uL 2lCapitol.ul.22

Capitol.ul.23Capitol.ul,24Capitol.ul,25Cdpitotut 26

Cdpitotut 27

CapitoLut 28

Capitotut 29

Capitotu[ 30

Cuprins

Partea a lll-a ot lmediat dupE nunt5

Bun venit [a BucuiegtiSocietatea ?n Ca pital,E

Nagterea tui Carotincoronarea tui Nicotae at ll-teaat Rusieiinapoiin RominiaBoata: Ferdinand 9i CarotSfdtuitorii Regetui CarolPrieteniimeiAnii de descoperire

$i mai multe incoroniri:Eduard a[ Vll-tea, George at V-tea

Partea a lV-a a 19A6- 1914

Spre Germania 9i RusiaCapetbte regate viziteazE RomdniaCopiii mei , . ,

tJnqf chqsllgnt dp,tarfilF : ,

Rqmdnipiq,rizboi ,,,, i, j

Prinlut Carol1 9!;4: NAl,itt Sa" Si F.ary*itiq1 :, "

SanajeVogiiduP5' rr: ';:"i1,': I

7

27

55

71

91

137

163

187

211

223

237

251

287

303

325

341345365

Regina Maria gi regele Ferdinand

Capitotut 13

,r{

6Bun v enit la 6Bucure sfi

SlStoria a fost una lungb. Departe de casi Ei de tot ceea ce

fusesem, departe, departe printr-o lume iernaticd. inspre o

lard necunoscutS, spre o viald necunoscutd.

Inghe{ qi zdpadd, iar in inimd o intolerabild durere care nuse micEora.

Solul meu, fericit sd m[ aibd, intr-un final, numai pentru el,m-a finut aproape gelos departe de tofi insofitorii nogtri. Eram a

lui acum qi nimeni nu avea si pdtrundd in singurdtatea noastr6.Regele Romdniei ne trimisese vagonul siu privat, era bine

incLlzit gi am stat foarte confortabil, dar a fost o cildtorie lungigi zilele pdreau la fel de lungi.

Mi-ar fi plicut sd o vdd pe Lady Monson, si o chem dincdnd in c6nd sd vorbesc cu ea, despre acasd, despre cei lSsati inurmi, ?nsd Nando nu permitea asta. Mai aveam qi un vag impulsde a vorbi cu femeia care ?mi fusese atagatd ca doamn[ de onoa-re, Madame Grecianu. Avea un chip mdmos, vocea ii era bl6ndd,ar fi putut, probabil. si md linigteascd pufin, sd md sfrtuiascd,s6-mi spunl despre ce md a$tepta ,,acolo josoo, cdci aqa md refe-ream la lara inspre care mergeam, ,,acolo jos", iar termenul erala fel de neclar precum ideile mele despre el.

8. &1. Marla_, Reglna Rgm gniei

Nando era mult prea indrlgostit pentru a_mi explica ceva;atitudinea lui, pe moment, era sd fim bine singuri, giilil" uu.u,sd vind destul de curdnd. Niciodatd nu se pricepea sa explice;era mereu oarecum vag in exprimare. Maitdrziu m-am intrebatadeseori dacd vedea lucrurire in imagini, ca mine. Este imposibirsi intri in mintea altuia- si existd oameni care nu au capacitateade a-!i expune lucrurile clar, nu pot gAsi cuvintele care sd fac6lucrurile concrete.

Aveam senzalia cd am nevoie de o ancord undeva, de cevastabil gi absolut pe care sd mi sprijin, chiar ;i numai de o irnagi_ne clari, ceva de care mintea mea sI se poatd agdfa.

Poate cd Modame Grecianu mi-ar fi oferit a;a ceva, darNando, de cdnd cu tragedia Vdcdrescu, igi pierduse increderea ?noameni: devenise dureros de suspicios ;i era defensiv chiar qi falade cei care {ineau la noi. Aceasti atitudine a t6nirurui meu sotne-a ingreunat destul de murt primii ani; nu se incredea in nimeniqi credea cd, izolarea este singura care m6 fine in siguran{d.

Pe ldng[ Colonelul Coandd, aghiotantul, Regele il numise peun anume General Robescu sI fie administratorul casei noastre.Gospodlria Regelui Carol era aproape militard, iar aceasta este otradilie pe care pdstrat-o. Atunci c6nd am devenit Regind, mulfiani mai tdrziu, in loc de a aveaun valet, aveam un aghiotant.

Generalul Robescu, spre deosebire de majoritatea rom6ni_lor. era un blrbat frumos, cu ochi albagtri. Avea o inimd bund,sub un aer trufaq. El era cel care nu reugise sa_i cAqtige increde_rea tatdlui meu. De;i nu a manifestat vreun talent special de ad-ministrator, totu;i ne-a servit credincios pentru mulli ani qi inciera cu noi atunci cdnd soful meu a urcat pe tron. Dar avea cevaironic gi peste m6nd, lucru care il licea un personaj cumva con_fuz pentru o tdndrd femeie, de vdrsta gi cu educalia mea. pbreasi nu ia nimic in serios qi era inclinat sh-mi ia peste picior neld-muririle, neddndu-mi sentimentul cd m-ag putea bizui pe sfatullui, pur gi simplu pentru cd nu-mi infelegea dificultitiie. poatecd incerca sd fie patern, dar tocmai asta nu i-a iegit. Avea un felde a g6ndi latinesc, cu care pe atunci nu eram deloc obiEnuitd, si

|gyy-:!:Pu-!9!ii m9!9 ns ?_

avea tendinla incomodd de a fi ironic cu privire la cele mai dragiopinii ale cuiva. Principiile cele mai preluite ale cuiva era fbcutede el comice sau nevrednice. Adeseori era foarte glurne!, dar erao formd de a face spirite fa,ti de care natura mea anglo-saxondera instinctiv ostili. ,,Mulfi bdrbatj resimt o ciudatd mdndrie incinism", spunea Roosevelt, ;i un astfel de birbat era GeneralulRobescu.

S) Lldtoria noasffA a fost intreruptd de o vizit6, oficiald la Vie-U na, unde urma sd ii prezentdm respectele noastre bitrdnuluiimpdrat.

Regele Carol il respecta pe Franz Joseph foarle mult Ei

era ataqat;i personal de el. Pe atunci, Austria incd era un marecentru de putere qi de magina{iuni politice. Regele Carol pistralegitura str6nsi cu Ballplatz gi propria lui politicd era puternicinfluenlati de diferitele toane ale Vienei. Urma sd sim{im astain toatd tinerelea noastr6. Unchiul, mai inainte de toate, era unpolitician, politica era pasiunea care il domina, aq putea spunechiar singura pasiune veritabilS din viala sa,'iar politicienii se

luau foarte in serios in acele zile. Pentru el, marele joc al po-liticii era un joc de o importan!|atdt de mare, de coplegitoare,incdt toate ii erau sacrificate, aga cum am aflat curdnd pe pro-pria noastrd cheltuiald. Fiind un fanatic cu privire la propriile-iconceplii, era, prin unnare, mai mult dec6t un maestru in arta de

a se face pe sine ascultat chiar qi de citre cei mai recalcitranfi gi

mai aroganli.Acum, cd gloria acelei Curli mAndre, imperiale, ,,profund

catolicS", cu toatA pompa qi mdrefia ei, cu eticheta arhaicd ;i curestricliile ei, a apus, aqa cum in timp toate vanitdlile lumegti se

trec, regret cd ?mi amintesc at6t de pu{ine despre aceavizitd.Eram la vArsta incomodd a timiditAtii qi a con;tienfei de

sine. atunci cdnd tot interesul se afli injurul propriei persoane,

cdnd ochiul nu vede decdt ceea ce este evident, iar urechile nuaud mai nimic, pur gi simplu pentru cE nu in{eleg.

Am o amintire in ceald a b6trdnului impbrat, zvelt, bine im-brdcat, cu o siluetd perfectd, deEi pulin adus de umeri, lindndu-gi

l

IitI

capul in jos, foarte politicos, dar nu animat sau vorbdre!; qi unamai pulin neclard a frumoasei Arhiducese Maria Theresa. sotiafratelui celui mai mare al impdratului, care aajutat la s[vdrsireaonorurilor de la banchetul de stat, imp6r6teasa lipsind din capi-tald, aqacum s-a intAmplat foafte des in anii de pe urmd. trebuieci au fost mulli alti membri ai familiei imperiale, dar nu mi_iamintesc decdt pe inalta. impundtoareaMaria Theresa cea cuochii de cdprioard gi pe Arhiducele otto, fratele lui Franz Ferdi-nand, cel care a fost asasinat la Sarajevo. otto era tatal tanaruluiimpdrat Karl, care a fost detronat la revolutie, dup6 RdzboiulMondial, copiii lui Franz Ferdinand'efiind considerafi erbfcihig.Fiind mereu o iubitoare a frumuselii, imi amintesc de acegtia doidoar din cauzd, cd erau frumoqi. Dintr-o familie de bdrbati inalli,dar cu trdsdturi greoaie, Otto ieqea in evidenfd, exceplionalchipeg. imi aririniesc, totuqi, zvonuri despre viala libertin[ pecare o ducea gi despre cdt de nefericitd o fbcea pe solia lui, MarieJosepha, sora ultimului Rege al Saxoniei. pe atunci mi-era foarteneclar ce anume inseamnd o viald,,libertin6,,, dar il priveam peofto cu deosebit interes din cauza tufuror acelor bOrfe care iiinsoleau numele.

Pe masd erau o mullime de flori frumoase qi de farfurii deaur superbe; am mdncat din porlelanuri rafinate, rare si vechi;muzica era excelentd ;i era foarte multd lumind. Nu-mi potaminti cum ardta salonul in care am cinat, dar imi aminte,sc foar-te dureros de o imensd pathneagrd de grisime de pe delicatamea rochie roz, etam, intr-adevdr, mai congtientd de aceastd patdneagr[ de pe rochia mea dec6t de orice altceva in acea seari, in-clusiv dec6t de impiratul insugi. in timp ce coboram din vagonulimperial, rochia mi s-a pdtat, iar at|,t Lady Monson, c6t qi Ma-dame Grecianu si-au petrecut seara depldngdnd acest fapt, astfelincAt dispretul fa!5 de acea pat6 inoportund sb nu cadd asupratrusoului meu ales cu griji.

in mod destul de straniu, de;i Regele Carol era at6t de pdr-tinitor fa[d de Viena, aceasta a fost singuravizitd pe care ne-afost permis s-o facem la acea Curte. Aqa cum se va vedea mai

-

tdrzit. der Onkel se opunea foarte tare cilStoriilor noastre; des-

tul de curios, nu aprecia notele personale. Succesorul sdu trebu-ia si se cdsltoreascd bine; ambilia RomAniei era ca viitoarea ei

regind sd aibb legdturi strdnse cu toate casele regale ale Europei;cisdtoria noastri fusese considerati, prin urmare, deosebit de

avantajoasd, dar in ceea ce mi privegte, nu am avut niciun pro-fit din asta. cdci. in timp, supun6ndu-ne domniei Regelui Carol,mi-a fost permis foarte rar sd merg sau sd pdstrez legbturi per-

sonale cu rudele mele incoronate. De fapt, de fiecare datd era o

incle;tare dureroasd sd ob{inem ;i cea mai micd permisiune de

a merge altundeva cu excep{ia vizitelor la pirinlii nogtri. Ori de

cdte ori doream sd cdlcdm aceastd reguld, avea loc ceea ce potdescrie corect numai drept un ,,calvaf', deqi nu aq fi indriznit s5

folosesc o asemenea expresie in prezenla marelui om. Pe ldngdaceasta. nu infelegea engleza...

5 mI grdbesc, ins6, deqi uneori am tendin{a de a mb opri, ca

gi cum aq face o pauzL,;tiind caznele care a;teapti infalamea: in minte le trdiesc din nou una c6te una...

Ora cruciald se apropia. Am ajuns la Predeal, apoi la frontie-ra dintre Rom6nia qi Ungaria. Steaguri, gdrzi de onoare, mulfimi,aplauze. Oficiali in fraques ;i cu jobene au finut discursuri, intinrp ce orchesh'a militard continua sd cdnte lmnul Nafional. ine-

cdndu-gi vocile. Sute de !6rani veniserd din satele invecina-te cu qcolile lor; zgomotul era teribil, numeroasele chipuri miamefeau. Nando gi cu mine st5team la fereastrd privind asupra

acestor manifestalii inffdcdrate, zgomotoase, care se repetau la

fiecare gar[ de pe drum. Era amarnic de frig, iar !6ranii, bdrbali

;i femei, erau incotogmdnali in cojoace brodate in multe culori,femeile aveau vdluri sau basmale colorate pe cap: mi fascinau,

aveam ochi numai pentru ace;ti oameni imbrdcali ciudat, atdt de

diferi{i de orice vizusem pdnd atunci. in toat[ lumea, o mireasd

este o persoanLfoafte impoftantd, astfel cd mii de fele curioase

se holbau la mine, mii de ochi strdlucitori mi consumau; eram

teribil de timida gi md sim{eam foafie ciudat sd primesc aceste