copil în românia - sănătatea şi nutriţia copilului8.1.2 organizarea activit`]ilor copiilor...

Copil în RomâniaO diagnoz` multidimensional`

ISBN: 978-973-1733-36-4Editura: VANEMONDE

Acest document a fost realizat [i tip`rit \n 100 copii cu sprijinul Reprezentan]ei UNICEF \n România.

GUVERNUL ROMÅNIEI

Ministerul Muncii, Familiei[i Protec]iei Sociale

Direc]ia Protec]ia Copilului


Manuela Sofia St`nculescu (coord.)

Monica Marin

Alina Popp

Raport realizat pentru UNICEF

Bucure[ti, martie 2012

Manuela Sofia St`nculescu este cercet`tor [tiin]ific principal la Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii (ICCV) alAcademiei Române, conferen]iar la Facultatea de Sociologie [i Asisten]` Social`, Universitatea Bucure[ti, [i membrufondator al Centrului Român de Modelare Economic` (CERME).

Monica Marin este cercet`tor la Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii (ICCV) al Academiei Române, doctorand însociologie la Facultatea de Sociologie [i Asisten]` Social`, Universitatea Bucure[ti, [i expert în cadrul Centrului Românde Modelare Economic` (CERME).

Alina Popp este medic primar pediatru, supraspecializare gastroenterologie pediatric`, doctor în [tiin]e medicale,loc de munc` - Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului “Alfred Rusescu” [i asistent universitar catedra dePediatrie I UMF “Carol Davila” Bucure[ti.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României ST~NCULESCU, MANUELA SOFIA

Copil în România. O diagnoz` multidimensional` / Manuela Sofia St`nculescu (coord.), Monica Marin; Alina Popp; UNICEF. – Bucure[ti : Vanemonde, 2012

ISBN 978-973-1733-36-4

I. Marin, MonicaII Popp, Alina

159.922.7

Layout: Victoria Dumitrescu

ISBN 978-973-1733-36-4 Editura VANEMONDE

Rezultatele [i interpret`rile exprimate în aceast` lucrare apar]in autorilor [i nu reflect` neap`rat opiniile UNICEF.

2

Cuprins1 REZUMAT 52 O DIAGNOZ~ MULTIDIMENSIONAL~ 73 DATELE {I METODA 94 SITUA}IA COPIILOR INCLU{I ÎN STUDIU 15

4.1 Gospod`riile 154.2 Copiii [i p`rin]ii 174.3 Nivelul de trai 21

4.3.1 Veniturile 214.3.2 S`r`cia monetar` 254.3.3 Asisten]a social` a celor s`raci 274.3.4 Consumul 294.3.5 Condi]iile de locuit 314.3.6 Condi]iile de trai 32

4.4 Patru situa]ii principale întâlnite în cazul copiilor studia]i 335 NUTRI}IA 37

5.1 Nutri]ia copilului 385.2 Cheltuielile cu hrana [i evaluarea subiectiv` a alimenta]iei copilului 415.3 Alocarea hranei în gospod`rie 445.4 Calitatea consumului alimentar al copiilor 50

6 S~N~TATEA 556.1 Starea de s`n`tate a copiilor 556.2 Cheltuielile cu s`n`tatea 566.3 Practicile de s`n`tate [i de igien` a copilului 576.4 Condi]ii de igien` în gospod`riile extrem de s`race 60

7 EDUCA}IA 617.1 Prezen]a [colar` 617.2 Rezultatele [colare 627.3 Activit`]ile extra[colare 647.4 Sprijinul acordat de familie activit`]ii [colare a copilului 65

8 DEZVOLTAREA COPILULUI 698.1 Activit`]ile copilului 69

8.1.1 Activit`]ile copiilor 698.1.2 Organizarea activit`]ilor copiilor de-a lungul s`pt`mânii 728.1.3 Organizarea activit`]ilor copiilor de-a lungul zilei 73

8.2 Timpul petrecut cu persoanele relevante 758.2.1 Mama 758.2.2 Tat`l 778.2.3 Bunicii 788.2.4 Fra]ii [i surorile 798.2.5 Grupul de prieteni 79

8.3 Timpul petrecut în spa]ii închise [i în aer liber 808.4 Practicile de îngrijire [i de dezvoltare a copilului 82

8.4.1 Practicile de îngrijire a copilului 828.4.2 Practicile de dezvoltare a copilului 86

9 CONCLUZII {I RECOMAND~RI 8910 Referin]e 9511 Anexa 1: Date suplimentare despre e[antion 9712 Anexa 2: Fi[ele de cercetare 100

3

5

1 REZUMAT

Context

Studiul face parte din Evaluarea Intermediar` a Programului de ]ar` desf`[urat de UNICEF înRomânia. Diagnoza multidimensional` va fi folosit` în principal la fundamentarea reformelor dindomeniul politicilor adresate copiilor celor mai vulnerabili [i la identificarea problemeloremergente care ar putea fi încadrate în urm`torul program de cooperare în folosul copiilor. Încalitatea sa de organiza]ie implementatoare, Centrul Român de Modelare Economic` (CERME) afost cel care a efectuat cercetarea de teren.

Scop /Obiectiv

Obiectivul principal al studiului este identificarea riscurilor [i vulnerabilit`]ilor majore cu care seconfrunt` la ora actual` copiii [i familiile cu copii din România. Aceast` diagnoz`multidimensional` a avut la baz` trei întreb`ri cheie de cercetare: (i) Ce categorie de copii estemai defavorizat` [i se confrunt` cu mai multe riscuri [i vulnerabilit`]i [i în ce mod? (ii) Ce copiiprezint` dezavantaje multiple care necesit` aten]ie special`? (iii) Actualul sistem de protec]iesocial` satisface în mod eficient nevoile copiilor, mai ales ale celor mai defavoriza]i?

Studiul se concentreaz` pe leg`turile dintre riscurile [i vulnerabilit`]ile întâlnite în urm`toareledimensiuni critice ale bun`st`rii: venit, consum, nutri]ie, s`n`tate, locuin]`, ap` [i salubritate,educa]ie, informare [i dezvoltarea copilului.

Metodologie

Studiul a fost conceput sub forma unei cercet`ri comparative asupra a patru categorii de copii.Copiii din gospod`riile ‘lucr`torilor s`raci’ [i din cele ‘extrem de s`race’ sunt compara]i cu copiiidin gospod`riile cu ‘p`rin]i migran]i’ [i cu cei din gospod`riile din ‘clasa mijlocie’. A fost selectatun e[antion nereprezentativ de gospod`rii din diferite regiuni ale ]`rii, atât localit`]i rurale, cât [iurbane. E[antionul cuprinde 104 gospod`rii, cu 194 de copii în vârst` de 0-18 ani [i 233 de adul]i.

Cercetarea este fondat` pe interviuri repetate realizate cu familiile pe baza unor chestionare [i petriangularea acestor date cu informa]iile oferite de profesioni[tii de la nivelul comunit`]ii(profesori, doctori [i asisten]i sociali).

Studiul are la baz` o e[antionare bistadial`. În primul stadiu al e[antion`rii, au fost selectate 11localit`]i (6 ora[e [i 5 comune) pe criteriul diversit`]ii dezvolt`rii regionale [i a mediului dereziden]`. În cel de-al doilea stadiu, au fost selectate gospod`rii cu copii în dou` puncte deselec]ie: (i) Serviciile Publice de Asisten]` Social` (SPAS) [i (ii) {coli cu clasele I-VIII.

S-au folosit [ase instrumente de cercetare: (1) Fi[a gospod`riei; (2) Fi[a de asisten]` social`; (3)Fi[a privind alimenta]ia; (4) Fi[a [colar`; (5) Fi[a de s`n`tate [i (6) Fi[a copilului. Datele colectateau fost organizate în zece baze de date SPSS folosite în scopul analizei.

Având în vedere c` e[antionul nu este reprezentativ la nivel na]ional, prezentul raport recurge ladou` tipuri de analiz`: (1) o analiz` comparativ` între patru categorii de gospod`rii /copii [i (2)identificarea modelelor explicative legate de diverse comportamente /practici ale gospod`riilor,care trebuie totu[i interpretate cu pruden]`. În plus, sunt folosite [i datele oferite de AnchetaBugetelor de Familie (Institutul Na]ional de Statistic`).

6

Concluzii [i recomand`ri

Raportul prezint` eviden]e incontestabile cu privire la o serie de vulnerabilit`]i cu care seconfrunt` anumite categorii de copii din România, care impun un r`spuns(uri) adecvat(e) dinperspectiva politicilor. Iat` care sunt aceste eviden]e:

Exist` inegalit`]i considerabile între copiii din România în ceea ce prive[te toate dimensiunilebun`st`rii copilului. Copiii ce provin din gospod`rii mai s`race, în special cei extrem de s`racicare depind în mod substan]ial de presta]iile sociale, acumuleaz` dezavantaje multiple [i au înconsecin]` mult mai pu]ine [anse în via]`.

Actualul sistem nu protejeaz` în mod eficient copiii împotriva s`r`ciei. Copiii din gospod`riilemai s`race (fie c` e vorba de familiile lucr`torilor s`raci, fie de cele extrem de s`race) risc` înmod clar s` mo[teneasc` inegalit`]ile, în lipsa unei protec]ii sociale eficiente.

Situa]ia copiilor cu p`rin]i pleca]i la munc` în str`in`tate prezint` aspecte contradictorii. Ace[tiase bucur` în general de bune condi]ii de trai. Totu[i, sunt vulnerabili la s`r`cia monetar` (dincauza puternicei dependen]e de remiten]e) [i la s`r`cia afectiv` (din cauza lipsei îngrijiriip`rinte[ti). Mai mult, lipsa p`rin]ilor are efecte grave asupra calit`]ii nutri]iei [i a rezultatelor[colare.

În toate dimensiunile bun`st`rii copilului, diverse practici nocive dezvolt`rii s`n`toase [i adecvatea copilului par a fi larg r`spândite printre p`rin]i. |n plus, studiul este unul dintre pu]inele carecerceteaz` activit`]ile copiilor desf`[urate în spa]ii închise sau în aer liber. Este necesar` odocumentare mai aprofundat` a acestor aspecte.

Problema esen]ial` eviden]iat` de prezentul studiu ]ine de lipsa eficacit`]ii presta]iilor sociale cevizeaz` bun`starea copilului. Nu exist` nici o ‘scuz`’ pentru ignorarea acestei probleme. Eficien]apoliticilor sociale poate spori doar prin dezvoltarea serviciilor preventive la nivelul comunit`]ilor.Componenta de monitorizare [i evaluare din toate sectoarele care contribuie la bun`stareacopilului este esen]ial` pentru asigurarea unei distribu]ii eficiente [i echitabile a resurselor.

1 Abordarea multidimensional` ce are drept scop m`surarea s`r`ciei copiilor a fost elaborat` în 2003 de Universitatea din Bristol,Marea Britanie, cu sprijinul UNICEF. Abordarea a atras mai mult interes odat` cu lansarea Indicelui Multidimensional al S`r`ciei,conceput în cadrul Ini]iativei „S`r`cie [i Dezvoltare Uman`” a Oxford, indice inclus în Raportul asupra Dezvolt`rii Umane din 2010(http://hdr.undp.org/en/statistics/mpi/). Pe baza acestei metodologii, UNICEF a lansat în 2007 Studiul Global privind S`r`cia [iDisparit`]ile Copiilor. (UNICEF, 2011).

7

2 O DIAGNOZ~ MULTIDIMENSIONAL~

Studiul Copil în România: o diagnoz` multidimensional` a fost ini]iat [i sprijinit de UNICEF.Obiectivul principal al studiului este identificarea riscurilor [i vulnerabilit`]ilor majore cu care seconfrunt` copiii [i familiile cu copii din România, la ora actual`.

În acest scop, studiul a fost conceput sub forma unei cercet`ri comparative asupra a patrucategorii de copii. Astfel, studiul se concentreaz` pe trei categorii de copii defavoriza]i care seconfrunt` cu diferite tipuri de dezavantaje [i sunt comparate cu o a patra categorie de copii ceprovin din gospod`rii cu venituri medii. Prima categorie include copii din gospod`rii cu risc des`r`cie care nu beneficiaz` de presta]ii sociale (altele decât pensia [i aloca]ia universal` acopilului). Cea de-a doua categorie este format` din copii ce fac parte din gospod`rii s`race careprimesc o serie de presta]ii sociale. Cea de-a treia categorie cuprinde copii cu p`rin]i pleca]i lamunc` în str`in`tate.

Situa]ia acestor patru categorii de copii este analizat` printr-o abordare multidimensional` aflat`în concordan]` cu perspectiva UNICEF asupra s`r`ciei copiilor: ‘S`r`cia copiilor difer` de cea aadul]ilor prin faptul c` are cauze [i efecte diferite, iar în perioada copil`riei impactul s`r`ciei poateavea efecte adverse ireversibile asupra minorilor. S`r`cia are un impact mai acut asupra copiilordecât asupra adul]ilor din cauza vulnerabilit`]ii lor datorate vârstei [i dependen]ei de adul]i.S`r`cia din perioada copil`riei poate cauza deficien]e cognitive [i fizice pentru tot restul vie]iiatunci când copiii sunt permanent defavoriza]i, iar acest lucru perpetueaz` cercul vicios al s`r`cieitransmise de la o genera]ie la alta. A[adar, este esen]ial s` se investeasc` în copii pentru a asigurao dezvoltare uman` echitabil` [i durabil`.’ (UNICEF, 2011, p.1)

Prezenta diagnoz` analizeaz` situa]ia copiilor din România din perspectiva veniturilor [i aconsumului. Accentul cade totu[i pe al]i indicatori specifici copiilor care pot surprinde naturamultidimensional` [i interdependent` a situa]iei acestora. În concordan]` cu modelulmultidimensional al s`r`ciei copiilor1 (Gordon et al., 2003), prezentul studiu se axeaz` pe leg`turiledintre riscurile [i vulnerabilit`]ile întâlnite în urm`toarele dimensiuni critice: locuin]`, ap` [isalubritate, s`n`tate, educa]ie [i informare, pe lâng` venituri /consum. În plus, alte dou`dimensiuni – nutri]ia [i dezvoltarea copilului – sunt de asemenea analizate în ideea de a conturao imagine mai comprehensibil` în ceea ce prive[te situa]ia copilului.

Cu toate acestea, în prezentul studiu nu folosim metodologia conceput` de Gordon et al. (2003),care consider` s`race persoanele ce prezint` dou` sau mai multe dezavantaje [i unde fiecaredimensiune este definit` de o serie de praguri, reflectând dezavantaje moderate [i severe. Înschimb, compar`m cele patru categorii de copii selectate în ceea ce prive[te riscurile [ivulnerabilit`]ile pe fiecare dimensiune critic`: educa]ie, nutri]ie, s`n`tate [i a[a mai departe.

Aceast` diagnoz` multidimensional` a avut la baz` trei întreb`ri cheie de cercetare. Ce categoriede copii este mai defavorizat` [i se confrunt` cu mai multe riscuri [i vulnerabilit`]i [i în ce mod?Ce copii prezint` dezavantaje multiple care necesit` aten]ie special`? Actualul sistem de protec]iesocial` satisface în mod eficient nevoile copiilor, mai ales ale celor mai defavoriza]i?

2 Nucleul echipei de cercetare a fost format din Simona Anton, C`t`lina Iamandi-Cioinaru, Bogdan Corad [i Georgiana Neculau.Coordonatorii regionali CERME au selectat gospod`riile, au identificat profesioni[tii relevan]i din comunitate [i au organizat partealogistic`.

9

3 DATELE {I METODA

Cercetarea de teren pentru studiul Copil în România: o diagnoz` multidimensional` a fostefectuat` în perioada aprilie-mai 2011 de c`tre Centrul Român de Modelare Economic` (CERME).2

Cercetarea a folosit tehnici de cercetare calitativ`: interviuri structurate repetate cu gospod`riile[i triangularea datelor oferite de acestea cu datele furnizate de profesioni[tii din comunitate carecunosc situa]ia gospod`riei, în special profesorul(ii), doctorul [i asistentul social. Mai mult, aufost adunate date legate de beneficiile sociale pentru a în]elege în ce m`sur` sunt proteja]i ceimai vulnerabili de c`tre m`surile de protec]ie social` disponibile.

În acest sens, a fost selectat un e[antion nereprezentativ de gospod`rii din mai multe regiuni ale]`ri, atât localit`]i rurale, cât [i urbane. E[antionul cuprinde 104 gospod`rii, cu 194 de copii cuvârste între 0 [i 18 ani [i 233 de adul]i, f`când parte dintr-una din urm`toarele patru categorii:

(G1) gospod`rii cu venit lunar per capita ≤ 400 lei [i f`r` presta]ii sociale,

(G2) gospod`rii cu venit lunar per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale,

(G3) gospod`rii în care unul sau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în str`in`tate [i

(G4) gospod`rii cu venit lunar per capita > 400 lei.

Pragul de 400 de lei a fost selectat ]inând cont de faptul c` reprezint` criteriul de eligibilitate încazul mai multor presta]ii sociale (precum, ajutoare alimentare, subven]ii la transport, înc`lzire,ap` etc.). Mai mult, potrivit Institutului Na]ional de Statistic`, în 2010, la nivelul ]`rii, praguls`r`ciei relative a fost situat la un venit total disponibil pe persoan` de 500 de lei, incluzândconsumul din resurse proprii, sau de 442 de lei, f`r` consumul din resurse proprii. A[adar, copiiidin categoriile G1 [i G2 fac parte din gospod`rii cu risc de s`r`cie relativ`.

Studiul are la baz` o e[antionare bistadial`. În primul stadiu al e[antion`rii, au fost selectate 11localit`]i pe criteriul diversit`]ii dezvolt`rii regionale [i al mediului de reziden]`. Cercetarea deteren a fost întreprins` în 6 ora[e [i 5 comune, din 9 jude]e, a[a cum reiese din harta de mai jos.

Figura 1 Harta activit`]ii de teren, e[antion UNICEF, 2011

Not`: Figura arat` num`rul de copii (0-18 ani) inclu[i în e[antionul UNICEF în fiecare jude].

Tabel 1 E[antionul gospod`riilor în func]ie de mediu, localitate [i tip gospod`rie

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011.

În cel de-al doilea stadiu al e[antion`rii, au fost selectate gospod`riile cu copii în dou` puncte deselec]ie: (i) Serviciile Publice de Asisten]` Social` (SPAS) [i (ii) [coli cu clasele I-VIII. Ini]ial, aufost selectate 104 gospod`rii cu copii de 7-14 ani cu ajutorul asisten]ilor sociali [i al directorilorde [coli. Asistentul social a indicat gospod`riile cu copii de 7-14 ani care beneficiau de presta]iisociale (G2), iar directorul [colii a oferit informa]ii despre copiii din familii s`race care nu aubeneficiat de burs` sau aloca]ii familiale (G1), copiii din familii cu venituri medii (G4) [i copiii cuunul sau ambii p`rin]i pleca]i la munc` în str`in`tate (G3).

10

Tip gospodărie TotalJudeţ Mediu Localitate G1 G2 G3 G4 gospodăriiMehedinţi Urban Drobeta Turnu Severin 1 2 3 3 9

Rural Eşelniţa 1 5 4 4 14Braşov Urban Braşov 2 1 3 3 9Dolj Urban Craiova 2 1 3 3 9Bucureşti Urban Sectorul 5 0 5 0 0 5Teleorman Rural Drăgăneşti Vlaşca 5 5 2 1 13Vaslui Urban Huşi 3 0 2 2 7

Rural Pădureni 2 0 1 0 3Iaşi Urban Iaşi 4 5 3 1 13Maramureş Rural Satulung 2 6 3 3 14Alba Rural Petreşti 2 1 2 3 8

TOTAL 24 31 26 23 104

Pe baza acestor liste ini]iale, cercet`torii de la CERME au vizitat gospod`riile indicate, au verificatînc` o dat` criteriile de selec]ie pentru fiecare categorie [i i-au selectat pe cei care doreau s` iaparte la studiu. Dup` ob]inerea acordului gospod`riei, cercet`torul a informat p`rin]ii cu privirela pa[ii urm`tori ai studiului [i au ales împreun` o zi de referin]`.3 Apoi, s-a completat Fi[agospod`riei, iar p`rin]ii au furnizat datele de contact (nume, institu]ie, adres`, telefon) aleprofesioni[tilor din comunitate relevan]i pentru gospod`ria lor: medicul de familie [i înv`]`torul/dirigintele fiec`rui copil (0-18 ani) din gospod`rie.

În urm`toarele etape, cercet`torul a adunat date pe baza urm`torului set de [ase chestionare (veziAnexa 2):

(1) Fi[a gospod`riei a fost completat` împreun` cu p`rin]ii /persoanele responsabile de copii.Gospod`ria a reprezentat unitatea de observare. Fi[a a inclus un registru al gospod`riei,cu informa]ii socio-demografice [i date despre venituri pentru fiecare membru al familiei,similar cu cel folosit în Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) a Institutului Na]ional deStatistic` (INS). În plus, au fost adùgate câteva variabile pentru a identifica rela]ia dintreadul]i [i copii, în vederea stabilirii p`rin]ilor sau a principalelor persoane responsabile defiecare copil. De asemenea, fi[a include variabile proxy pentru calcularea venitului în naturàl gospod`riei (consum din resurse proprii) [i date despre remiten]ele primite dinstrìn`tate, evaluarea subiectiv` a veniturilor, cheltuielile lunare ale gospod`riei [i osec]iune mai detaliat` cu privire la cheltuielile cu copiii.

(2) Fi[a de asisten]` social` a fost completat` împreun` cu un reprezentant al Serviciului Publicde Asisten]` Social` (SPAS), pe baza dosarelor oficiale. Gospod`riile din G1 [i G2 aureprezentat unitatea de observare. Fi[a ofer` informa]ii despre beneficiile de asisten]`social`4 (în bani, în natur` sau servicii) acordate gospod`riei în perioada 2008 – martie2011, beneficiarii5 [i suma total`6 primit` în martie 2011. Prin defini]ie, era de a[teptat cagospod`riile din G2 s` beneficieze cel pu]in de o presta]ie social`, iar cele din categoriaG1 s` nu beneficieze de niciuna în 2011, de[i ar fi putut beneficia în 2008-2010.

(3) Fi[a privind alimenta]ia a fost completat` împreun` cu p`rin]ii /persoanele responsabilede copii. Copiii [i p`rin]ii /persoanele responsabile de copii reprezint` unitatea deobservare. Fi[a a înregistrat alimentele consumate de fiecare copil /p`rinte în ziua dereferin]`, aleas` împreun` cu p`rin]ii /persoanele responsabile, la prima întâlnire. Deoarecemajoritatea datelor au fost adunate înainte de Pa[te (4-22 aprilie), pentru fiecare categoriede gospod`rii, zilele de referin]` au fost alese în a[a fel încât s` acopere zile de post (luni,mar]i [i joi), zile f`r` post (miercuri [i vineri) [i sfâr[itul de s`pt`mân` (sâmb`t` [iduminic`). Mai mult, unele interviuri au fost realizate la început de mai, dup` PostulPa[telui.

În ziua de referin]`, s-a înregistrat fiecare mas`, felurile de mâncare [i cantit`]ile consumatede fiecare copil /p`rinte, pe baza a 15 categorii de produse alimentare (cereale, produsede patiserie, carne, pe[te, lactate, ou`, gr`simi, legume, fructe, fast food etc.), lista cuprodusele alimentare fiind aproape identic` cu cea din ABF (INS). Pe baza acestor date, sepoate analiza cantitatea [i calitatea consumului de alimente în cadrul gospod`riei în modcomparativ între copii [i adul]i, b`rba]i [i femei.7

11

3 Distribu]ia e[antionului pe zile de referin]` este redat` în tabelele A.1 [i A.2 din Anex`.4 Fi[a include o list` cu 19 presta]ii sociale (altele decât pensia, ajutorul de [omaj [i aloca]ia universal` a copilului) cu posibilitatea dea adùga orice alt` presta]ie pertinent`, dac` este cazul.5 Pentru fiecare tip de presta]ie, au fost trecu]i membrii familiei care beneficiau de aceasta. 6 Presta]iile în natur` [i serviciile au fost estimate în lei.7 Analiza comparativ` a consumului de alimente în cadrul gospod`riei nu este posibil` pe baza ABF (INS), care înregistreaz` doarhrana consumat` la nivelul gospod`riei [i nu de fiecare membru

8 Compania care a efectuat cercetarea, Centrul Român de Modelare Economic`, este o unitate de cercetare [i dezvoltare certificat`(de Autoritatea Na]ional` pentru Cercetare {tiin]ific`) [i de]ine o licen]` din partea Autorit`]ii Na]ionale de Supraveghere a Prelucr`riiDatelor cu Caracter Personal.

12

În plus, Fi[a privind alimenta]ia include informa]ii despre practicile gospod`riilor din sferanutri]iei copilului.

(4) Fi[a [colar` a fost completat` împreun` cu cadrele didactice. Copiii (6-18 ani) care merg la[coal` reprezint` unitatea de observare. Fi[a include atât evalu`rile înv`]`torilor/profesorilor, cât [i date oficiale legate de prezen]a [colar` a copiilor, rezultate [colare [icomportamentul la [coal`.

(5) Fi[a de s`n`tate a fost completat` împreun` cu p`rin]ii /persoanele responsabile de copii[i cu medicii. Interviurile cu medicii de familie au fost obligatorii doar în cazul copiilor cesufer` de o boal` cronic` sau handicap, fiind totu[i efectuate pentru majoritatea copiilor.Copiii (0-18 ani) au reprezentat unitatea de observare. Fi[a a adunat date despre starea des`n`tate a copiilor [i despre practicile de s`n`tate ale gospod`riei.

(6) Fi[a copilului a fost completat` împreun` cu p`rin]ii /persoanele responsabile de copii [icu copiii, atunci când a fost posibil. Copiii (0-18 ani) au reprezentat unitatea de observare.Fi[a a înregistrat date despre activit`]ile (Ce activitate? Unde? Cu cine?) realizate de fiecarecopil în ziua de referin]`, pe baza unui jurnal segmentat pe jum`t`]i de or`, începând cu6.30 [i terminând cu miezul nop]ii. În plus, aceast` fi[` include date despre practicilegospod`riilor în domeniul îngrijirii [i dezvolt`rii copilului.

Un total de 104 gospod`rii, incluzând 194 de copii [i 233 de adul]i (vezi [i tabelele 2 [i 3), precum[i 85 de profesori, 42 de doctori (medici de familie sau pediatri) [i 13 reprezentan]i ai SPAS(asisten]i sociali, referen]i, inspectori sau consilieri) au participat la studiu. Au fost verificatedocumentele oficiale legate de gospod`rii /copii în 26 de [coli (17 [coli de la ora[ [i 9 din comune)[i 11 SPAS.

S-a asigurat confiden]ialitatea datelor privind to]i responden]ii (inclusiv copiii). Fiecare gospod`riece a luat parte la studiu [i-a dat consim]`mântul scris în cuno[tin]` de cauz` [i a fost remunerat`pentru participare. Operatorii ce au realizat interviurile în teren au primit instruc]iuni preciseprivind metodologia: selectarea gospod`riilor, realizarea interviurilor fa]` în fa]`, stabilirea zileide referin]` etc. Toate datele cu caracter personal au fost stocate într-un loc sigur (atât în formatelectronic, cât [i pe hârtie), în conformitate cu reglement`rile privind protec]ia datelor cu caracterpersonal [i activitatea de cercetare în general.8

Datele adunate au fost organizate în zece baze de date (în format SPSS) folosite la elaborareaanalizei prezentate în urm`toarele capitole. Astfel, capitolul 4 analizeaz` principalele caracteristiciale e[antionului UNICEF de gospod`rii legate de componen]a gospod`riei, venitul, consumul,locuin]a [i condi]iile de trai. Urm`toarele patru capitole prezint` principalele riscuri [ivulnerabilit`]i cu care se confrunt` copiii [i familiile cu copii în domeniul nutri]iei, s`n`t`]ii,educa]iei [i dezvolt`rii copilului. Ultimul capitol face o sintez` a rezultatelor cheie ale studiului [iprezint` lec]iile relevante pentru îmbun`t`]irea politicilor adresate copiilor.

Tocmai pentru c` e[antionul nu este unul reprezentativ la nivel na]ional, raportul se concentreaz`pe dou` tipuri de analiz`: (1) o analiz` comparativ` a patru categorii (G1-G4) de gospod`rii /copii[i (2) identificarea modelelor explicative legate de diverse comportamente /practici alegospod`riilor, care trebuie totu[i interpretate cu pruden]`. Atunci când este posibil [i relevant,sunt folosite [i statistici oficiale [i datele suplimentare oferite de Ancheta Bugetelor de Familie(Institutul Na]ional de Statistic`).

13

Cum o poz` face cât o mie de cuvinte, raportul este ilustrat cu fotografii ce îi prezint` pe ceiintervieva]i [i casele acestora. Aproape toate gospod`riile /copiii care au luat parte la acest studiuau fost fotografia]i, cu acordul lor, pozele fiind organizate într-o arhiv` foto cu 120 de intr`ri.

Maniera în care a fost realizat studiul permite crearea unui panel pentru colectarea de informa]iiîn mod periodic.

Tabel 2 E[antionul copiilor în func]ie de mediu, localitate [i tip gospod`rie


Tabel 3 E[antionul adul]ilor în func]ie de mediu, localitate [i tip gospod`rie


Tip gospodărie TotalJudeţ Mediu Localitate G1 G2 G3 G4 copiiMehedinţi Urban Drobeta Turnu Severin 1 6 4 3 14



TOTAL 50 70 40 34 194

Tip gospodărie TotalJudeţ Mediu Localitate G1 G2 G3 G4 adulţiMehedinţi Urban Drobeta Turnu Severin 2 4 8 6 20



TOTAL 49 54 78 52 233

9 În defini]ia lui Weber: ‘Un tip ideal se formeaz` prin accentuarea unuia sau mai multor puncte de vedere [i prin sinteza a numeroasefenomene individuale concrete, difuze, discrete, mai mult sau mai pu]in prezente [i ocazional absente, care sunt organizate conformacelor puncte de vedere accentuate p`rtinitor într-o construc]ie analitic` unitar`’ (apud Shils [i Finch, 1997, p. 88). Tipul ideal sefolose[te de obicei în sociologia comparativ` pentru analizarea fenomenelor sociale sau economice. Un tip ideal nu se refer` nici laidealuri morale, nici la valori medii statistice, ci presupune accentuarea conduitei tipice prin eviden]ierea anumitor elemente comunemajorit`]ii cazurilor fenomenului respectiv. Este o construc]ie analitic` care serve[te drept referin]` pentru a identifica similitudini [idevia]ii în cazuri concrete.

15

4 SITUA}IA COPIILOR INCLU{I ÎN STUDIU

În acest capitol, demonstr`m c` cele patru categorii de gospod`rii selectate pentru studiul nostruilustreaz` perfect tiparul inegalit`]ilor cumulate ce predomin` în societatea româneasc` [i învie]ile copiilor din România. În ultima parte a acestui capitol, reconstruim portretul fiec`reicategorii folosind instrumentul conceptual al ‘tipului ideal’9 elaborat de Weber pentru a punebazele analizei comparative prezentate în capitolele ulterioare.

4.1 Gospod`riile

În România, exist` aproximativ 7,4 milioane de gospod`rii, din care 43,2% (în jur de 3,2 milioane)includ persoane minore dependente. Majoritatea gospod`riilor cu copii au trei sau mai mul]iadul]i, 29% sunt formate din doi adul]i [i un copil, iar alte 22% includ doi adul]i [i doi copii (tabel4). Familiile monoparentale /cu un singur adult reprezint` 6% din totalul gospod`riilor cu copii [i2,6% din totalul gospod`riilor din ]ar`. În acela[i timp, gospod`riile cu trei sau mai mul]i copiireprezint` 7,2% din gospod`riile cu copii, respectiv 3,1% din totalul gospod`riilor din România.(INS, date pentru anul 2009)

Tabel 4 Distribu]ia gospod`riilor în func]ie de componen]` (%)

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. Date na]ionale preluate din Cambir et al. (2010).Note: (G1) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei [i f`r` presta]ii sociale, (G2) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz`de presta]ii sociale, (G3) gospod`rii în care unul sau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în str`in`tate [i (G4) gospod`rii cu venit percapita > 400 lei. Celulele colorate indic` valori semnificativ mai ridicate. * Celule cu mai pu]in de cinci cazuri.

E[antionul UNICEF cuprinde 104 gospod`rii cu copii f`când parte dintr-una din urm`toarele patrucategorii: (G1) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei [i f`r` presta]ii sociale, (G2) gospod`rii cuvenit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale, (G3) gospod`rii în care unul sauambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în str`in`tate [i (G4) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei.

Tip gospodărie Eşantion RomâniaComponenţa gospodăriei G1 G2 G3 G4 (2011) (2009)Monoparentală /un singur adult cu cel puţin un copil 20,8 32,3 0,0 * 16,3 6,0Doi adulţi cu un copil * * 26,9 39,1 19,2 29,2Doi adulţi cu doi copii 41,7 22,6 * 21,7 22,1 21,8Doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii * 32,3 * * 14,4 7,2Peste doi adulţi cu copii 20,8 * 61,5 26,1 27,9 35,9TOTAL - % 100 100 100 100 100 100

- N 24 31 26 23 104 3,2 milioane-N

Prin construc]ie, e[antionul nu este reprezentativ (tabel 4). Fa]` de structura gospod`riilor cu copiide la nivel na]ional, e[antionul UNICEF cuprinde mult mai multe familii monoparentale /cu unsingur adult [i gospod`rii cu trei sau mai mul]i copii. |n acela[i timp, include mult mai pu]inegospod`rii cu doi adul]i [i un copil, precum [i familii extinse cu peste trei adul]i.

Exist` discrepan]e semnificative între cele patru categorii de gospod`rii cu copii studiate. G1,reprezentând categoria de gospod`rii cu risc de s`r`cie ce nu beneficiaz` de presta]ii sociale,cuprinde mai multe familii nucleare cu doi copii (42%), dar [i un num`r mare de familiimonoparentale /un singur adult (21%). A[a cum ne a[teptam, G2 include mult mai multe familiimonoparentale /un singur adult (32%) [i gospod`rii cu trei sau mai mul]i copii (32%), acesteaavând o probabilitate mai mare de a fi eligibile pentru presta]ii sociale. G3 const` în gospod`riimultigenera]ionale cu peste trei adul]i (62%) sau cu doi adul]i [i un copil (cel mai adesea, copilul,mama [i bunica). G4, categoria gospod`riilor cu venituri medii, include numeroase familiinucleare cu un copil (39%), al`turi de gospod`rii cu doi adul]i [i doi copii (22%) [i gospod`riimultigenera]ionale (26%).

Figura 2 Distribu]ia gospod`riilor în func]ie de num`rul de copii (num`r gospod`rii)

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. (N=104 gospod`rii). Note: (G1) gospod`rii cu venitper capita ≤ 400 lei [i f`r` presta]ii sociale, (G2) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale, (G3)gospod`rii în care unul sau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în str`in`tate [i (G4) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei.

E[antionul este format din gospod`rii cu unul pân` la cinci copii. Cele mai numeroase suntfamiliile cu un copil (45 de gospod`rii reprezentând 43% din e[antion), majoritatea lor f`cândparte din categoria G3 sau G4 (gospod`rii cu venituri medii). Gospod`riile cu doi copii reprezint`37% din e[antion [i apar]in în mare parte categoriilor G1 [i G2 (gospod`rii aflate în s`r`cierelativ`). Un total de 21 de gospod`rii (20% din e[antion) au trei sau mai mul]i copii, fiind încadrateîn special în categoria G2 [i câteva în G1. Prin urmare, num`rul mediu al copiilor per gospod`rieeste semnificativ mai mare în categoria G2 (2,26 copii /gospod`rie) [i G1 (2,1 copii /gospod`rie)fa]` de G3 [i G4 (cu 1,5 copii /gospod`rie).

Distribu]ia teritorial` a gospod`riilor acoper` nou` jude]e10 din [ase regiuni de dezvoltare: Nord-Vest, Centru, Sud-Vest, Sud, Nord-Est [i Bucure[ti-Ilfov, f`r` diferen]e semnificative în func]ie detipul de gospod`rii (G1-G4). Mai multe gospod`rii (63) provin din patru jude]e, [i anumeMehedin]i, Maramure[, Ia[i [i Teleorman (vezi tabel 1).

6

8

17

1414

12

5

7

1

8

322

1 10

12

0 00

2

4

6

8

10

12

14

16

18

G1 G2 G3 G4

10 Alba, Bra[ov, Bucure[ti (capitala), Dolj, Ia[i, Maramure[, Mehedin]i, Teleorman [i Vaslui.

Un copil

Doi copii

Trei copii

Patru copii

Cinci copii

16

17

E[antionul este distribuit în mod egal între mediul urban [i cel rural, cu câte 52 de gospod`rii dinfiecare. Fiecare categorie de gospod`rii (G1-G4) este la rândul ei distribuit` egal între mediulurban [i cel rural. Gospod`riile din mediul rural tind s` fie mai mari, cu un num`r mediu aladul]ilor mult mai ridicat [i cu acela[i num`r mediu de copii.11

4.2 Copiii [i p`rin]ii

A[a cum am ar`tat deja, în e[antionul UNICEF, 16% dintre gospod`rii includ un adult cu copii(familii monoparentale). În aceste gospod`rii, trìesc 12% dintre copii (0-18 ani), în timp ce ceilal]ifac parte din gospod`rii cu doi sau mai mul]i adul]i. Num`rul adul]ilor [i al copiilor din gospod`rieofer` totu[i doar o imagine trunchiat` având în vedere c` nu se specific` rela]ia dintre ace[tia.Identificarea rela]iei dintre adul]i [i copii duce la conturarea unei imagini diferite.

Astfel, 15% dintre copii trìesc în gospod`rii în care niciunul din p`rin]i nu e acas`. A[a cum erade a[teptat, marea majoritate a acestor cazuri se încadreaz` în G3 (gospod`rii cu migran]i), darse întâlnesc [i în categoria gospod`riilor s`race (G1 [i G2).

Al]i 23% dintre copii trìesc doar cu unul din p`rin]i (cel mai adesea, mama), cel`lalt p`rinte fiindplecat la munc` în strìn`tate sau undeva în ]ar`, fiind separat, divor]at sau decedat. A[adar,indiferent de num`rul de adul]i din gospod`rie, din punctul de vedere al copiilor, acestea suntcazuri de familii monoparentale ‘ascunse’.

Prin urmare, 38% dintre copiii inclu[i în e[antionul nostru trebuie s` fac` fa]` unui mediu familialdezorganizat, în care unul sau ambii p`rin]i lipsesc. Acest tip de analiz` nu este disponibil` pebaza studiilor reprezentative la nivel na]ional, a[adar nu se poate determina procentul copiilorafla]i în aceast` situa]ie la nivelul întregii ]`ri. Deci, credem c` aceast` situa]ie vulnerabil` trebuieintrodus` în statisticile oficiale [i trebuie abordat` în mod serios de politicile familiale, având învedere efectele sale negative de durat` asupra dezvolt`rii copilului.

Figura 3 Distribu]ia copiilor în func]ie de prezen]a p`rin]ilor acas` (% copii)

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. (N=194 copii). Note: (G1) gospod`rii cu venit percapita ≤ 400 lei [i f`r` presta]ii sociale, (G2) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale, (G3) gospod`riiîn care unul sau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în strìn`tate [i (G4) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei.

74 7788

62

20 21

28

12

21

2

68

15

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

G1 G2 G3 G4 Sample

Nici unul din p`rin]i acas`

Doar mama acas`

Mama [i tat`l acas`

E[antion

11 Gospod`riile rurale incluse în e[antionul UNICEF au o dimensiune medie de 4,6 persoane din care 2 copii [i 2,6 adul]i. Cele dinmediul urban au o dimensiune medie de 3,6 persoane, din care 1,7 copii [i 1,9 adul]i. Diferen]ele legate de dimensiunea gospod`riilor[i num`rul adul]ilor sunt semnificative din punct de vedere statistic potrivit unei analize univariate (p=.001). Per ansamblu, gospod`riilerurale includ 57% din totalul adul]ilor [i 54% din totalul copiilor.

Doar tat`l acas`

12 Potrivit metodologiei studiului, e[antionul cuprinde 33 de persoane absente din gospod`rie, indiferent de motiv (fie munca înstrìn`tate sau undeva în ]ar`, deten]ie, spitalizare sau altele) [i data la care au plecat.13 Potrivit unei analize univariate (p=,005), categoria G2 are un num`r mediu de copii per gospod`rie mult mai mare (2,26), în specialfa]` de gospod`riile din G3 [i G4, cu 1,5 copii /gospod`rie. De asemenea, gospod`riile din G3 cu migran]i în strìn`tate au un num`rmediu al adul]ilor per gospod`rie mult mai mare (3) decât celelalte categorii, cu aproximativ 2 adul]i /gospod`rie. 14 Rezult` c` la 100 de persoane heteroidentificate de profesioni[tii din comunitate ca fiind romi, 52 de persoane se auto-identific` caatare. Conform Studiului Na]ional privind Romii realizat de ICCV în 1998 (Zamfir [i Preda, 2002), raportul între romii heteroidentifica]i[i cei autoidentifica]i este dup` cum urmeaz`: la 100 de persoane heteroidentificate ca fiind romi de c`tre autorit`]i, 56 de persoanedin mediul urban [i 64 de persoane din cel rural se autoidentific` de etnie rom`.

18

Un total de 427 de persoane, 194 de copii [i 233 de adul]i, au luat parte la acest studiu.12 Participan]iisunt de gen feminin [i masculin, de toate vârstele, de la copii sub un an pân` la b`trâni de 78 deani (figura 4). Distribu]ia pe gen arat` astfel: 57% femei [i 43% b`rba]i, f`r` diferen]e semnificativeîntre cele patru tipuri de gospod`rii (G1-G4). În ceea ce prive[te vârsta, singura diferen]`semnificativ` este suprareprezentarea copiilor (0-18 ani) în G2 [i a adul]ilor în G3.13

Figura 4 Distribu]ia participan]ilor în func]ie de gen, vârst` [i tipul de gospod`rie (num`r de persoane)

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. (N=427 de persoane, 194 de copii [i 233 de adul]i).Note: (G1) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei [i f`r` presta]ii sociale, (G2) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz`de presta]ii sociale, (G3) gospod`rii în care unul sau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în strìn`tate [i (G4) gospod`rii cu venit percapita > 400 lei.

Pentru a surprinde cât mai mult posibil diversitatea situa]iilor copiilor din România, e[antionul afost conceput în a[a fel încât s` integreze persoane din diverse etnii. În acest sens, au participatla studiu 38 de persoane care s-au autoidentificat romi (tabel 5). Cu toate acestea, potrivitreprezentan]ilor comunit`]ilor, num`rul participan]ilor romi a fost mai mare. Astfel, num`rulromilor heteroidentifica]i cre[te la 73 de persoane, 38 de adul]i [i 35 de copii.14 În consecin]`,propor]ia participan]ilor romi variaz` între 9% (romi autoidentifica]i) [i 17% (romiheteroidentifica]i) din e[antion.

5 3 7 5 4 5 1

9 11

16 17

7 119

8

7 8

512

8 7 54

25

2

6

32

22

27 20

34

29

49

23 29

0

10

20

30

40

50

60

70

80

G1 G2 G3 G4

6-10 ani

0-5 ani

11-14 ani

15-18 ani

19+ ani

Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin

15 În e[antionul nostru, romii autoidentifica]i reprezint` 23% dintre persoanele din G2 [i aproximativ 4% din G1 [i din G3. Ponderearomilor heteroidentifica]i cre[te la 35% dintre persoanele din G2, 20% din G3, 6% din G1 [i practic niciunul în G4.

19

Tabel 5 Participan]ii de etnie rom`


Participan]ii romi provin atât din mediul rural, cât [i din cel urban. În ceea ce prive[te tipul degospod`rii, majoritatea romilor intervieva]i (atât autoidentifica]i, cât [i heteroidentifica]i) apar]incategoriei G2, adic` gospod`rii s`race care beneficiaz` de presta]ii sociale.15

P`rin]ii

Informa]iile despre p`rin]i au fost înregistrate indiferent dac` ace[tia erau sau nu prezen]i îngospod`rie. Doar în cazul p`rin]ilor care lipsesc permanent (care [i-au p`r`sit familia pentrutotdeauna, deceda]i etc.), nu au fost cerute date. Astfel, am aflat c` mamele sunt prezente înaproximativ trei sferturi (77%) dintre gospod`riile studiate. Ta]ii sunt chiar mai pu]ini, fiindprezen]i doar în 58% din gospod`riile incluse în e[antion.

Exist` diferen]e semnificative în func]ie de tipul gospod`riei. Categoria G4, reprezentândgospod`rii cu venituri medii, se afl` în situa]ia cea mai avantajoas`, cu mama [i tat`l prezen]i,având grij` de copii. Propor]ia p`rin]ilor ce lipsesc sau sunt absen]i cre[te în celelalte tipuri degospod`rii, mai ales în G3. Mai mult, în G3, 90% dintre p`rin]ii absen]i (mame [i ta]i) au plecatdin România pentru prima dat` înainte de 2009 [i [i-au vizitat copiii cel mai recent în 2010 sau2011. Cu toate acestea, în aproape jum`tate dintre gospod`riile G3, ta]ii au fost ultima dat` acas`înainte de 2009 sau [i-au g`sit o partener` în str`in`tate, [i-au creat o nou` familie acolo [i, înorice caz, au rupt rela]ia cu copiii ([i so]ia) din România. Acela[i lucru s-a întâmplat [i în cazulmamelor din 20% dintre gospod`riile G3. Astfel, printre p`rin]ii absen]i, unii (mai mult ta]ii decâtmamele) nu lipsesc permanent, dar nu [i-au v`zut copiii în ultimii doi ani.

Mamele au vârste cuprinse între 21 [i 48 de ani, cu o vârst` medie de 35 de ani, indiferent decategorie. Ta]ii au între 25 [i 67 de ani, cu o medie de 39 de ani. În majoritatea cuplurilor dinRomânia, b`rbatul e mai în vårst` decât so]ia sa, cu aproximativ doi-trei ani. Spre deosebire, îne[antionul nostru, diferen]a medie de vârst` între tat` [i mam` este de aproximativ trei ani încategoriile G3 [i G4 (gospod`rii cu venituri medii), dar de aproape [ase ani în G1 [i G2 (gospod`riirelativ s`race). De fapt, în cazul a 20% din e[antion, b`rbatul este cu 7 pân` la 31 de ani mai maredecât so]ia sa. În câteva cazuri, mamele au cu 3 pân` la 6 ani mai mult decât ta]ii.

În ceea ce prive[te nivelul de educa]ie, mamele [i ta]ii au absolvit, în medie, un num`r similar declase, aproximativ 11. Totu[i, exist` diferen]e semnificative între categorii, atât la nivelul femeilor,cât [i al b`rba]ilor. A[adar, în timp ce în G1 predomin` absolven]ii de [coal` profesional` sauliceu, în G2 sunt suprareprezenta]i p`rin]ii cu un nivel sc`zut de educa]ie (maxim înv`]`mântulgimnazial), în G3 se reg`sesc p`rin]i cu toate nivelurile de educa]ie, iar în G4 predomin` p`rin]iicu o educa]ie peste medie ([coal` postliceal`, colegiu sau facultate).

Etnie Copii(0-18 ani)

Adulţi(19+ ani)

Copii(0-18 ani)

Adulţi(19+ ani)

% copii % adulţi număr numărRomi autoidentificaţi 10,3 7,7 20 18Romi heteroidentificaţi 18,0 16,3 35 38Total 100 100 194 233

Tabel 6 Date despre p`rin]i

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. Note: (G1) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei[i f`r` presta]ii sociale, (G2) gospod`rii cu venit per capita < 400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale, (G3) gospod`rii în care unulsau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în str`in`tate [i (G4) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei. (1) P`rinte singur se refer` lamama sau tat`l divor]at(`), separat(`), v`duv(`) sau nec`s`torit(`). (2) Alt statut de persoan` ocupat` include agricultori, persoane celucreaz` pe cont propriu în alte domenii decât agricultura [i muncitori informali.(3) ‘Gulerele albe’ includ patroni, manageri, legislatori[i profesioni[ti. ‘Gulerele gri’ se refer` la ocupa]ii non-manuale, tehnicieni, mai[tri [i asimila]i, personal administrativ, angaja]i înservicii [i comer]. ‘Gulerele albastre’ cuprind lucr`tori califica]i în agricultur`, silvicultur` [i pescuit, me[tegu[ari [i lucr`tori în meseriide tip artizanal, operatori [i asamblori ma[ini [i instala]ii, precum [i ocupa]ii de baz` (muncitori necalifica]i). * Mai pu]in de cincicazuri. Celulele colorate indic` valori semnificativ mai mari.

Statutul ocupa]ional al p`rin]ilor difer` semnificativ între categorii. În categoria G4 a gospod`riilorcu venituri medii, majoritatea mamelor [i a ta]ilor sunt func]ionari sau speciali[ti. În gospod`riilecu migran]i (G3), mamele [i ta]ii sunt angaja]i în str`in`tate fie ca muncitori formali, fie ca

20

Tip gospodărie TotalPărinţi Indicatori G1 G2 G3 G4 eşantion

Gospodării Număr total 24 31 26 23 104Copii Număr total 50 70 40 34 194

MAMA Prezenţa Prezentă în gospodărie 83,3 96,8 26,9 100,0 76,9(% gospodării) Absentă din gospodărie 69,2 17,3

Lipseşte permanent (şi-a părăsit familia pentru totdeauna, decedată etc.) * * * 5,8

Date Mame despre care sunt date - N 20 30 25 23 98din care (%) 100 100 100 100 100

Vârsta Vârsta medie în ani împliniti 35 36 34 36 35Dev. std. 4 6 6 4 5

Starea În cuplu (căsătorită) 80,0 63,3 48,0 87,0 68,4civilă Părinte singur (1) * 36,7 52,0 * 31,6Educaţie Ciclu gimnazial, cel mult * 60,0 36,0 30,6

Şcoală profesională 45,0 16,7 * * 20,4Liceu 35,0 * 28,0 26.1 24,5Şcoală postliceală, studii superioare * * 24,0 60,9 24,5Număr mediu de clase 11 9 11 14 11Dev std. 2 3 4 2 3

Statut Salariat sau patron 50,0 30,0 36,0 87,0 49,0ocupaţional Alt statut de persoană ocupată(2) * * 52,0 16,3

Şomer * 16,7 * 7,1Casnică sau alt statut de persoană inactivă 35,0 50,0 * * 27,6

Ocupaţie ‘Gulere albe‘ 0,0 0,0 * * *(3) ‘Gulere gri‘ 25,0 20,0 * 60,9 29,6

‘Gulere albastre‘ 35,0 * 68,0 * 32,7TATĂL Prezenţa Prezent în gospodărie 75,0 64,5 * 87,0 57,7

(% gospodării) Absent din gospodărie 0,0 0,0 46,2 0,0 11,5Lipseşte permanent (şi-a părăsit familia pentru totdeauna, decedat etc.) 25,0 35,5 46,2 * 30,8

Date Taţi despre care sunt date - N 18 20 14 20 72din care (%) 100 100 100 100 100

Vârsta Vârsta medie în ani împliniti 40 40 36 38 39Dev. std. 8 6 6 5 6

Starea În cuplu (căsătorit) 88,9 95,0 85,7 100,0 93,1civilă Părinte singur (1) * * * 6,9Educaţie Ciclu gimnazial, cel mult * 55,0 * 23,6

Şcoală profesională 38,9 * * 25,0 26,4Liceu 27,8 * 42,9 30,0 29,2Şcoală postliceală, studii superioare * * * 45,0 20,8Număr mediu de clase 10 9 11 13 11Dev. std. 3 3 3 3 3

Statut Salariat sau patron 38,9 30,0 42,9 85,0 50,0ocupaţional Alt statut de persoană ocupată (2) 33,3 * 42,9 22,2

Şomer * 25,0 * 11,1Casnică sau alt statut de persoană inactivă * 25,0 * * 16,7

Ocupaţie ‘Gulere albe‘ * 0,0 * 40,0 15,3(3) ‘Gulere gri‘ * 0,0 * * *

‘Gulere albastre‘ 61,1 50,0 57,1 40,0 51,4

muncitori informali (în special femeile care lucreaz` ca îngrijitoare pentru b`trâni). În gospod`riiles`race ce beneficiaz` de presta]ii sociale (G2), majoritatea p`rin]ilor sunt inactivi sau [omeri. Ceicâ]iva care sunt încadra]i în munc` (30% din mame [i 30% din ta]i) lucreaz` ca muncitorinecalifica]i sau slab califica]i, precum asistent personal pentru persoane cu dizabilit`]i, buc`tar,distribuitor de ziare, personal de cur`]enie, gropar la cimitir, tìetor de lemne, zilier sau vânz`torambulant. În final, în categoria gospod`riilor relativ s`race f`r` presta]ii (G1), ta]ii sunt muncitorimanuali în sectorul formal sau informal, cu locuri de munc` slab calificate în industrie sauconstruc]ii, iar mamele sunt muncitoare slab calificate în industrie, vânz`toare la pia]` saumenajere.

Având în vedere statutul ocupa]ional descris anterior, principala provocare a p`rin]ilor din G4este g`sirea unui echilibru între via]a profesional` [i cea familial`, iar cea a p`rin]ilor care lucreaz`în strìn`tate (din G3) este aceea de a fi departe de copiii lor. P`rin]ii din gospod`riile s`race (G2)se confrunt` mai ales cu problema asigur`rii unui venit [i a traiului copiilor lor, în timp ce p`rin]iidin G1 trebuie s` fac` fa]` presiunii de a g`si echilibrul între via]a profesional` [i cea familial`,cu atât mai mult cu cât sunt prost pl`ti]i în schimbul a numeroase ore de munc` grea.

4.3 Nivelul de trai

4.3.1 VeniturileStatisticile oficiale arat` c`, în primul trimestru al lui 2011, în gospod`riile din România, venitulmediu lunar disponibil (dup` plata taxelor) era de 804 lei pe persoan`, din care 648 lei în bani [i156 lei în natur` (mai ales produse alimentare din propria gr`din` /propriul teren).

Gospod`riile cu copii au venituri disponibile mult mai reduse decât familiile f`r` copii. În 2009,venitul lunar mediu disponibil pe persoan` în gospod`riile cu copii se ridica la aproximativ 74%din cel al gospod`riilor f`r` copii (Cambir et al., 2010).16 Mai mult, cu cât num`rul copiilor estemai mare într-o gospod`rie, cu atât venitul e mai mic. Astfel, în 2010, ca [i în toat` perioada dedup` 1990, gospod`riile cu trei sau mai mul]i copii s-au confruntat cu un risc dispropor]ionat als`r`ciei.17 În 2010, în jur de 49% dintre gospod`riile cu trei sau mai mul]i copii se aflau în s`r`cierelativ`18 fa]` de 17% cât era rata na]ional`.

În consecin]`, din toate grupele de vârst`, copiii s-au confruntat cu cel mai ridicat risc al s`r`ciei,26% (în 2010). De asemenea, inciden]a s`r`ciei absolute19 a atins 8% în cazul copiilor [i tinerilor,în 2010, prin compara]ie cu 4,3% pentru popula]ia de 40-59 ani sau 2,6% în cazul persoanelor depeste 60 de ani (Laz`r [i Grigora[, 2011). Acest lucru este [i mai îngrijor`tor dac` ]inem seamade faptul c` s`r`cia copiilor a cunoscut o u[oar` cre[tere dup` 2007, de[i în rândul popula]ieigenerale a avut o tendin]` descendent`. Mai mult, cel mai recent raport comparativ20 realizat lanivelul Uniunii Europene arat` c` România înregistreaz` cel mai ridicat procent al copiilor sub 18ani ce trìesc într-o gospod`rie cu venituri mici.

21

16 Date din Ancheta Bugetelor de Familie 2009 (Institutul Na]ional de Statistic`).17 Te[liuc et al. (2001, 2003), Banca Mondial` (2003, 2007, 2008), Zamfir (coord.) (2005), Crai et al. (2009), St`nculescu [i Pop (2009),Cambir et al. (2010), Laz`r [i Grigora[ (2011).18 Metodologia UE pentru m`surarea s`r`ciei relative, date puse la dispozi]ie de Institutul Na]ional de Statistic`. Pentru anul 2010,pragul s`r`ciei relative pe persoan` a fost de 503,51 lei, incluzând produsele alimentare din propria gr`din` /propriul teren, [i respectivde 441,86 lei, f`r` consumul din resurse proprii. 19 Metodologia de estimare a s`r`ciei absolute care a fost conceput` de Banca Mondial`, Comisia Anti-S`r`cie [i Promovare aIncluziunii Sociale (CASPIS) [i Institutul Na]ional de Statistic`, în 2002 (Te[liuc et al., 2003). Aceast` metodologie este folosit` la oraactual` de Guvernul României pentru elaborarea, monitorizarea [i evaluarea politicilor sociale [i a programelor de incluziune social`. 20 European Commission (2010) The Social Situation in the European Union 2009, p. 283. În 2007, ponderea copiilor de 0-18 ani cetrìau în gospod`rii cu venituri mici era de 20% la nivelul UE-27. Cea mai ridicat`, 33%, s-a înregistrat în România, urmat` de 28% înBulgaria, 25% în Italia [i 24% în Spania [i Portugalia. |n contrast, în Danemarca, Germania [i Finlanda, riscul copiilor de a trì într-ogospod`rie relativ s`rac` era mai mic decât în cazul adul]ilor de 18-64 ani.

21 Media na]ional` pentru gospod`riile cu copii nu reiese din statisticile oficiale. Aici este calculat` ca 74% din 804 lei (media pentrutoate gospod`riile, primul trimestru al lui 2011), procent conform lui Cambir et al. (2010).22 Venitul mediu disponibil (inclusiv consumul din resurse proprii) pe persoan` al gospod`riilor din G2 este de 249 de lei (în martie2011) fa]` de 503,51 de lei cât este pragul na]ional pe persoan` (în 2010). Nu este înc` disponibil pragul pentru 2011. 23 Institutul Na]ional de Statistic`, date pentru primul trimestru al lui 2011.

22

E[antionul UNICEF, de[i nu este reprezentativ, respect` regulile numerice enumerate anterior(tabel 7). Gospod`riile cu un copil au un venit lunar mediu disponibil pe persoan` mai mare decâtmedia na]ional` a tuturor gospod`riilor cu copii. Cu cât num`rul copiilor dintr-o gospod`rie estemai mare, cu atât venitul este mai mic.

Tabel 7 Ponderea venitului lunar disponibil pe persoan` într-o gospod`rie în func]ie de num`rul de copii(% din totalul gospod`riilor cu copii)

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. Date na]ionale preluate din Cambir et al. (2010) pebaza ABF 2009 (INS).

În acela[i timp, e[antionul prezint` un venit mediu lunar disponibil pe persoan` mai mic decâtmedia na]ional` a gospod`riilor cu copii (487 de lei fa]` de 595 de lei).21 Acest lucru nu constituieo surpriz` faptul c` e[antionul cuprinde dou` categorii de gospod`rii s`race [i alte dou` categoriide gospod`rii cu venituri medii.

A[a cum reiese din tabelul 8, G2 este o categorie cu gospod`rii extrem de s`race, cu un venitmediu disponibil pe persoan` aproape egal cu jum`tate din pragul na]ional al s`r`ciei relative(din 2010).22 G1 este o categorie cu gospod`rii s`race al c`ror venit mediu reprezint` aproape70% din pragul na]ional al s`r`ciei relative. G3 [i G4 sunt gospod`rii ‘standard’ cu venituriaproape medii, cu sau f`r` migran]i. Prin urmare, ambele categorii au un venit disponibil pepersoan` peste media na]ional`.

La nivel na]ional, salariile (48%) reprezint` cel mai important contributor la veniturile totale aleunei gospod`rii, urmate de presta]iile sociale (25%, inclusiv pensiile), venituri în natur` dinproduc]ie proprie (18%) [i alte venituri din munc` (5%), propriet`]i (2%) sau în natur` (2%).23

România Eşantion Eşantion (N)(2009) (2011) (2011)

Toate gospodăriile cu copii 100% 100% 104Gospodării cu un copil 118% 129% 45Gospodării cu doi copii 85% 84% 38Gospodării cu trei copii 57% 70% 14Gospodării cu patru sau mai mulţi copii 41% 51% 7

Tabel 8 Intensitatea de lucru [i venitul lunar disponibil pe persoan`

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. Note: (G1) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei[i f`r` presta]ii sociale, (G2) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale, (G3) gospod`rii în care unulsau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în str`in`tate [i (G4) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei. * În G1, sunt trei gospod`rii deagricultori cu venituri financiare reduse, dar cu un venit total pe persoan` mai mare de 400 lei datorit` consumului din resurse proprii.Aceea[i situa]ie se întâlne[te în G2, în cazul a trei gospod`rii. ** Remiten]ele includ atât bani, primi]i în martie 2011, cât [icontravaloarea medie lunar` în lei a pachetelor primite în ultimele 12 luni. *** Alte presta]ii sociale inclusiv produse [i servicii, estimateîn lei de representan]ii SPAS. **** Procentul gospod`riilor, persoanelor, copiilor ce tr`iesc în gospod`rii cu un venit lunar disponibilpe persoan` sub pragul na]ional al s`r`ciei relative pe persoan` de 504 lei (INS, 2010). Celulele colorate indic` valori semnificativmai mari.

23

Tip gospodărie TotalIndicatori G1 G2 G3 G4 eşantionGospodării Număr total 24 31 26 23 104Copii Număr total 50 70 40 34 194Intensitatea de lucru Dimensiunea medie a gospodăriilor

(persoane) 4,1 4,0 4,5 3,7 4,1

Număr mediu de: Adulţi (total) 2,0 1,7 3,0 2,3 2,2Persoane ocupate 1,1 0,6 1,6 1,7 1,2Pensionari 0,2 0,0 0,4 0,1 0,2Adulţi economic dependenţi 0,8 1,1 1,0 0,4 0,8Copii (0-18 ani) 2,1 2,3 1,5 1,5 1,9Persoane dependente (adulţi + copii) 2,8 3,3 2,5 1,9 2,7

Venit lunar total disponibil Venit mediu pe persoană 351 249 680 730 487pe persoană (lei) Dev std 154 174 663 219 418(martie 2011) Min 132 68 101 414 68

Max 911* 955* 3547 1181 3547Structura veniturilor lunare Venitul total al gospodăriei (%) 100 100 100 100 100pe surse Salarii, venituri din muncă 62,3 32,6 15,6 79,3 45,5% din venitul total al Alimente din propria grădină /teren 14,6 6,9 16,4 8,7 11,4gospodăriei Remitenţe (în bani şi în natură)** 0,0 0,8 38,9 0,0 10,0

Pensii 16,0 8,4 20,6 9,4 13,4Alocaţiile pentru copii 7,1 16,9 4,0 2,5 8,2Alte prestaţii de asistentă socială*** 0,0 34,4 4,6 0,1 11,4

Venitul gospodăriei disponibil pe persoană

% din media naţională pentru gospodării cu copii(595 lei, trimestrul I al 2011) 59% 42% 114% 123% 82%

% din pragul naţional al sărăciei relative per persoană (504 lei, 2010) 70% 49% 135% 145% 97%

Ratele sărăciei relative (%) Gospodării 92 97 50 17 66în eşantion **** Persoane 92 96 57 21 69

Copii (0-18 ani) 90 96 56 15 72Evaluări subiective Toate gospodăriile, din care (%) 100 100 100 100 100Principala sursă de venit Salarii, venituri din muncă 67 52 23 96 58

Remitenţe (în bani şi în natură) * 42 12Pensii 25 * 31 * 17Alocaţia copilului sau alte prestaţii sociale * 39 * 13

Acopereau facturile şi Da 54 * 60 83 49cheltuielile curente în martie 2011

Nu 46 90 40 * 51

Venitul în raport cu Insuficient pentru nevoile de bază 54 71 27 40nevoile familiei Venitul acoperă doar nevoile de bază 25 26 27 48 31

Suficient pentru un trai decent sau mai bine 21 * 46 52 29

24

Structura veniturilor gospod`riilor din e[antionul nostru difer` de cea la nivel na]ional. În primulrând, e[antionul cuprinde exclusiv gospod`rii cu copii, care sunt diferite de gospod`riile f`r`copii. În al doilea rând, e[antionul combin` familii relativ s`race cu gospod`riile mai înst`rite dinpunctul de vedere al venitului. |n plus, în e[antion se reg`sesc atât gospod`rii cu o intensitate delucru sc`zut` (în care nimeni nu munce[te), cât [i cu intensitate de lucru ridicat` (în care to]imembrii muncesc).

În G4, exist` gospod`rii cu o intensitate de lucru ridicat`. Majoritatea gospod`riilor din aceast`categorie sunt familii nucleare în care ambii p`rin]i au un loc de munc`.24 Astfel, câ[tig` dou`salarii, reprezentând împreun` 79% din venitul lunar disponibil al gospod`riei, în medie. Datorit`nivelului de educa]ie peste medie, salariile25 sunt egale sau dep`[esc salariul mediu pe economie,ceea ce le permite s` î[i pl`teasc` facturile [i cheltuielile curente [i ofer` un trai decent pentrumajoritatea lor.26

În categoria gospod`riilor cu migran]i în str`in`tate, G3, intensitatea de lucru este mai redus`.Doar unul din doi adul]i are un loc de munc`.27 Venitul gospod`riei provine totu[i dintr-unportofoliu de surse variate de venit. Salariile [i pensiile se adaug` pilonului principal, cel alremiten]elor,28 care contribuie cu 39% la venitul lunar disponibil al gospod`riei, în medie. Prinurmare, situa]ia este destul de stabil` din moment ce majoritatea lor au un venit regulat suficientpentru a face fa]` angajamentelor cotidiene [i a asigura un trai decent. Cu toate acestea, cândmembrii familiei nu mai lucreaz` în str`in`tate, reduc sau întârzie s` trimit` remiten]e [igospod`ria are un venit suplimentar redus sau niciun venit din pensie sau salariu,29 atunciportofoliul se restrânge, iar gospod`ria devine vulnerabil`. Aceasta este situa]ia a jum`tate dintregospod`riile cu migran]i (G3) incluse în e[antionul nostru, care se afl` în s`r`cie relativ`, întrecare 27% au venituri ‘insuficiente pentru a acoperi nevoile de baz`’.

În categoria gospod`riilor relativ s`race din G1, intensitatea de lucru este de asemenea medie:persoanele angajate reprezint` 53%, dependen]ii 37% [i pensionarii 10% din adul]ii din aceast`categorie. Cu toate acestea, gospod`riile din G1 sunt mult mai vulnerabile la o sc`dere brusc` avenitului. Majoritatea lor sunt familii cu doi copii, cu un singur adult ce aduce bani în cas`. Înconsecin]`, bun`starea familiei depinde în mare parte de un salariu, care ar trebui s` acoperenevoile a patru persoane, în medie. În majoritatea cazurilor, acest salariu se învârte în jurulminimului pe economie.30 Totu[i, asigur` 62% din venitul gospod`riei. Veniturile suplimentareprovin din propria gr`din`, aloca]iile copiilor [i, rar, pensii. Per ansamblu, cei mai mul]i reu[escs` câ[tige doar un venit total aflat sub pragul s`r`ciei, care îi încadreaz` în categoria lucr`torilors`raci. În actuala economie, [ansele lor de a g`si slujbe mai bine pl`tite sunt extrem de limitateavând în vedere competen]ele lor (muncitori cu [coal` profesional`). Mai mult, ei nu au acces lamajoritatea presta]iilor sociale, fie ele în bani, în produse sau servicii, pentru simplul fapt c` auun salariu. În fiecare lun`, se confrunt` cu aceea[i problem`, [i anume cum s`-[i gestionezebanii, [i a[a pu]ini, pentru a pl`ti facturile curente (evitând îndatorirea) [i s` pun` [i ‘mâncare pe

24 Din totalul adul]ilor (peste 19 ani) inclu[i în categoria gospod`riilor G4: 75% sunt angaja]i, 19% sunt dependen]i [i 6% suntpensionari.25 Salariul mediu net (dup` pl`tirea taxelor) în aceast` categorie este de 1.212 lei, cu o devia]ie standard de 600 lei, comparativ cu 530lei cât este salariul minim net pe economie (sau 750 lei pentru absolven]ii de universitate) [i 1.500 lei cât este salariul mediu net peeconomie. 26 Cu toate acestea, 17% dintre gospod`riile din G4 se confrunt` cu s`r`cie monetar` relativ` [i 48% reu[esc s` acopere doar nevoilede baz` prin veniturile lor.27 Persoanele angajate reprezint` 54%, dependen]ii sunt 33% [i pensionarii 13% din adul]ii din gospod`riile G3. 28 Remiten]ele includ atât bani, primi]i în martie 2011, cât [i contravaloarea medie lunar` în lei a pachetelor primite în ultimele 12 luni.29 Acesta este un grup eterogen din punctul de vedere al salariilor. Salariul mediu net (dup` pl`tirea taxelor) pentru acest grup estede 1.035 lei, cu o devia]ie standard de 730 lei, comparativ cu 530 lei cât este salariul minim net pe economie (sau 750 lei pentruabsolven]ii de universitate) [i 1.500 lei cât este salariul mediu net pe economie.30 Acesta este un grup omogen din punctul de vedere al salariilor. Salariul mediu net (dup` pl`tirea taxelor) pentru acest grup este de700 lei, cu o devia]ie standard de 180 lei, comparativ cu 530 lei cât este salariul minim net pe economie (sau 750 lei pentru absolven]iide universitate) [i 1.500 lei cât este salariul mediu net pe economie.

31 Alte presta]ii sociale nu se refer` la pensii, ajutor de [omaj sau aloca]ia copilului, ci includ asisten]a social` acordat` în martie 2011în bani, produse sau servicii, care au fost estimate în lei de reprezentan]ii SPAS. 32 În gospod`riile G2, 37% din adul]i sunt angaja]i [i 63% sunt dependen]i. 33 Salariul mediu net (dup` pl`tirea taxelor) pentru acest grup este de 600 lei, cu o devia]ie standard de 190 lei, comparativ cu 530 leicât este salariul minim net pe economie (sau 750 lei pentru absolven]ii de universitate) [i 1.500 lei cât este salariul mediu net peeconomie.

25

mas`’ pentru copii. Majoritatea lor se afl` într-un impas: sunt relativ s`raci, cu pu]ine [anse de ag`si o cale de ie[ire [i foarte pu]in probabil s` î[i poat` proteja copiii de acela[i cerc vicios f`r`sc`pare. Doar o minoritate de 21% din gospod`riile G1 incluse în e[antionul nostru pot oferi untrai decent copiilor lor.

Gospod`riile extrem de s`race din G2 au o intensitate de lucru foarte redus`. G2 este un amestecde familii monoparentale [i gospod`rii cu mul]i copii (români [i romi), în care doar un adult dintrei este angajat. În consecin]`, venitul lor lunar disponibil este foarte sc`zut, peste 51% din acestaprovenind din aloca]iile pentru copii [i alte presta]ii sociale.31 Salariile celor pu]ini care suntangaja]i32 contribuie cu doar 33% la venitul gospod`riei, fiindc` majoritatea lor câ[tig` subminimul pe economie. 33 Toate presta]iile sociale pe care le primesc plus cele câteva salarii ajungîmpreun` la un venit disponibil pe persoan` în gospod`rie de doar 49% din pragul na]ional als`r`ciei relative. Ca rezultat, 90% dintre gospod`riile G2 nu reu[esc s` acopere facturile [iangajamentele curente, iar 71% nu acoper` nevoile de baz`. Cel mult, î[i permit s` î[i înc`lzeasc`locuin]a pe timp de iarn` [i s` m`nânce în fiecare zi. În cel mai fericit caz, î[i g`sesc o slujb`(formal`) ca muncitor [i ajung în categoria G1. Dar [i acest ‘salt’ este pu]in probabil. Copiii dinaceste gospod`rii risc` în mod clar s` mo[teneasc` inegalit`]ile, în lipsa unei protec]ii socialeeficiente. Totu[i, având în vedere contextul actual dominat de reforme ale sistemului [i discursuridespre fraudare, precum [i faptul c` ei primesc deja o serie de presta]ii sociale, sunt mari [anses` fie ignora]i [i priva]i de sprijin în continuare. Sunt necesare m`suri stringente, altfelsupravie]uirea va fi singurul ‘succes’ pe care [i-l pot propune ace[ti copii.

4.3.2 S`r`cia monetar`

Sec]iunea anterioar` a ar`tat c`, în e[antionul nostru, inciden]a s`r`ciei relative variaz`semnificativ între cele patru categorii studiate. Aproape to]i copiii din gospod`riile lucr`torilors`raci (G1) [i ale celor extrem de s`raci (G2) tr`iesc cu un venit mult sub pragul na]ional al s`r`cieirelative pe persoan` (tabel 8). Inciden]a este de asemenea mare în cazul copiilor din gospod`riilecu migran]i în str`in`tate (G3), e[antionul nostru incluzând unele gospod`rii afectate serios decriza global`, care primesc remiten]e reduse sau chiar deloc. La polul opus, în gospod`riile dinclasa mijlocie (G4), inciden]a s`r`ciei relative în rândul copiilor este mult mai mic` decât mediana]ional`, 15% comparativ cu 26% (în 2010).

34 Aprilie 2011, pre]uri nominale, rata de schimb 1 RON=$0,3633.35 Potrivit B`ncii Mondiale, procentul popula]iei s`race la un prag de $1,25 pe zi (paritatea puterii de cump`rare - PPP la pre]urileinterna]ionale din 2005) era de 0,5% în România, în 2008.http://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.DDAY/countries.

26

Figura 5 Ratele s`r`ciei relative [i absolute *** pentru popula]ie [i copii (%)

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. Note: (G1) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei[i f`r` presta]ii sociale, (G2) gospod`rii cu venit per capita <400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale, (G3) gospod`rii în care unulsau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în strìn`tate [i (G4) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei.. * La nivel na]ional, copiii serefer` la grupa de vârst` 0-15 ani, în timp ce datele noastre includ copii de 0-18 ani. ** Date na]ionale estimative furnizate de INS, cuprivire la s`r`cia relativ`, [i de Banca Mondial`, cu privire la s`r`cia absolut`. *** S`r`cia monetar` calculat` pe baza veniturilor pepersoan` incluzând consumul din resurse proprii. Diferen]ele între categorii sunt semnificative din punct de vedere statistic.

Indicatorul cel mai des folosit pentru a m`sura s`r`cia monetar` este $1,25 pe zi, o persoan` fiindconsiderat` s`rac` dac` venitul/consumul sù se afl` sub acest prag. În graficul anterior (figura5), barele gri [i cele verzi reprezint` procentul popula]iei [i al copiilor din fiecare categorie caretrìesc în s`r`cie relativ`, în timp ce barele portocalii reprezint` procentul popula]iei [i al copiilordin fiecare categorie care se confrunt` cu s`r`cie absolut` conform pragului s`r`ciei de $1,25 pezi.

Graficul arat` în mod clar c` minorii ce trìesc în s`r`cie absolut` sunt puternic concentra]i îngospod`riile extrem de s`race (G2): 27% dintre copiii din categoria G2 trìesc cu mai pu]in de$1,25 pe persoan` pe zi.34 A[adar, inciden]a s`r`ciei monetare în cazul copiilor din gospod`riileextrem de s`race (care depind în mare m`sur` de presta]iile sociale) este extrem de ridicat` fa]`de media na]ional` ce nu dep`[e[te 1%.35

Astfel de m`sur`tori, cum este cea a s`r`ciei monetare, ofer` doar o imagine par]ial` a s`r`cieiinfantile [i a lipsurilor propriu-zise cu care se confrunt` copiii. Cadrul comparativ al studiuluinostru surprinde disparit`]ile considerabile înregistrate între tipurile de gospod`rii. Totu[i, pentrua în]elege situa]ia actual` a copiilor, trebuie s` se recurg` la diver[i indicatori sociali care potsurprinde caracterul multidimensional al s`r`ciei resim]ite de copii. Ace[ti indicatori sunt analiza]iîn urm`toarele capitole.

9296

57

21 21

9096

56

15

26

0 23 0 00 27 0 0 <20

1020

30

40

5060

70

8090

100

S`r`cie relativ` - Popula]ie din gospod`rii cu copii

G1 - Lucr`toris`raci

G3 - Cumigran]i înstrìn`tate

G4 - Clasa demijloc

Na]ional**(2010)

G2 - Extrem des`raci cu

presta]ii sociale

S`r`cie relativ` - Copii

S`r`cie absolut` (consum sub 1,25 $/zi) - Popula]ie din gospod`rii cu copii

S`r`cie absolut` (consum sub sub 1,25$/zi) - Copii*

36 Nu includ ajutorul de [omaj, aloca]ia universal` pentru copii sau pensiile.37 Majoritatea acestor presta]ii sunt incluse în venitul minim garantat.

27

4.3.3 Asisten]a social` a celor s`raciGospod`riile lucr`torilor s`raci (din G1) sunt foarte vulnerabile la o sc`dere brusc` a venitului, înspecial într-o perioad` de criz` economic`. Dac` î[i pierd singurul lor salariu, venitul gospod`rieis-ar pr`bu[i [i ar deveni eligibili pentru diverse presta]ii sociale. A[adar, cel pu]in temporar, ogospod`rie G1 ar ‘c`dea’ în s`r`cia acut` resim]it` de gospod`riile din G2. S` spunem c` economiase redreseaz` [i sporesc oportunit`]ile de angajare pentru muncitorii slab califica]i sau necalifica]i.Astfel, tat`l sau mama î[i va g`si o slujb` pl`tit`. În acel moment, s-ar întrerupe (toate sau maitoate) presta]iile sociale, iar portofoliul gospod`riei ar reveni la situa]ia vulnerabil` de dinainteapierderii slujbei. Prin urmare, s-ar putea ca gospod`ria s` fac` trecerea din categoria celor extremde s`raci (G2) la cea a lucr`torilor s`raci (G1) sau, în anumite condi]ii, la o situa]ie mai bun`.

}inând cont tocmai de aceast` dinamic` între categoriile G1 [i G2, studiul nostru a inclus Fi[a deasisten]` social`, ce acoper` perioada 2008 - martie 2011. Fi[a de asisten]` social` a fostcompletat` cu un reprezentant al Serviciului Public de Asisten]` Social` (SPAS) care a verificatdosarele oficiale referitoare la toate gospod`riile incluse în categoriile G1 [i G2. Au fost adunatedate despre 19 tipuri de asisten]` social`, în bani, produse sau servicii.36

Figura 6 Propor]ia gospod`riilor incluse în e[antion care au beneficiat de orice tip de beneficii de asisten]`social`, în perioada 2008-martie 2011 (% G1 [i % G2)

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011 (N=24 pentru G1 [i 31 pentru G2). Note: (G1)gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei [i f`r` presta]ii sociale, (G2) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]iisociale. Not`: Presta]iile sociale nu includ pensiile, aloca]iile universale pentru copii [i ajutorul de [omaj.

Aproximativ 29% dintre gospod`riile lucr`torilor s`raci (G1) incluse în e[antionul nostru s-auconfruntat cu perioade dificile în anii de criz` 2008-2011. Pe parcursul unuia sau mai multor ani, aubeneficiat de aloca]ia familial` complementar`, ajutorul pentru persoane cu probleme grave des`n`tate, subven]ii la înc`lzire, ajutor financiar de urgen]` [i/sau ajutoare alimentare. Prin contrast,în aceea[i perioad`, peste 85% dintre gospod`riile s`race din categoria G2 au beneficiat de ovarietate de presta]ii sociale: aloca]ia familial` complementar`, venitul minim garantat, aloca]ia desus]inere a familiei monoparentale, indemniza]ia de handicap, subven]ii la înc`lzire, ajutoarealimentare, cantina social`, centru de zi pentru copii, ajutor financiar de urgen]` [i altele.37

21 25 25

0

2984 87 90100 100

0

20

40

60

80

100

2008 2009 2010 2011 t

G1 - working poor

G2 - very poor

G1 –

G2 –

Lucr`tori s`raci

Extrem de s`racicu presta]iisociale

TOTAL 2008-2011

38 Ex. Te[liuc et al. (2001), St`nculescu [i Pop (2009), Cambir et al. (2010), Laz`r [i Grigora[ (2011).39 European Commission (2010) The Social Situation in the European Union 2009, p. 285. Alte ]`ri în care transferurile sociale alteledecât pensiile au redus procentul persoanelor cu risc de s`r`cie (relativ`) cu mai pu]in de 25% (în 2007) au fost Bulgaria, Grecia,Spania, Italia, Cipru [i Letonia. 40 150 de copii identifica]i în G1 [i G2, minus 8 copii care fac parte din trei gospod`rii cu venit disponibil mai mare de pragul na]ionalal s`r`ciei relative pe persoan`.41 S`r`cia relativ` calculat` potrivit metodologiei UE, date puse la dispozi]ie de Institutul Na]ional de Statistic`. Pentru anul 2010,pragurile s`r`ciei relative pe persoan` au fost de 503,51 lei, incluzând produsele agroalimentare din propria gr`din` /teren, respectivde 441,86 lei, f`r` consum din resurse proprii.

28

La nivelul ]`rii, impactul pozitiv al transferurilor sociale asupra inciden]ei s`r`ciei este binedocumentat.38 De exemplu, în 2010, rata s`r`ciei relative în rândul copiilor a fost de 26%. Totu[i,înaintea transferurilor sociale, rata era de 36,7% (luând în considerare toate transferurile socialealtele decât pensiile) sau chiar de 45,2% (incluzând pensiile).

Merit` totu[i men]ionat faptul c` impactul presta]iilor asupra procentului de persoane s`race afost în România unul dintre cele mai reduse din Europa. Acest lucru este chiar mai relevant dac`]inem seama de actualele reforme ale sistemului de protec]ie social`. A[adar, în 2007, presta]iilesociale altele decât pensiile au redus procentul persoanelor cu risc de s`r`cie (relativ`) cu maipu]in de 25% în România, comparativ cu 35% cât este media UE-27, sau fa]` de Ungaria, Norvegia,Danemarca, Finlanda, Olanda, Austria, Fran]a [i Republica Ceh`, care au înregistrat toate oreducere a s`r`ciei datorat` transferurilor sociale de cel pu]in 50%.39

De fapt, gospod`riile incluse în studiul nostru sunt dovada vie c` sistemul na]ional de protec]iesocial`, de[i foarte complex, ofer` doar o plas` de siguran]` [ubred`, cu goluri printre care cadunii copii, fiind prin[i în s`r`cie ani de zile. Num`rul acestor copii r`mâne necunoscut, dar amidentificat deja 142 prin acest studiu40. Deci, num`rul total nu poate fi decât mult prea mare.

În e[antionul nostru, gospod`riile din G1 [i G2 au fost s`race [i înainte [i dup` transferurilesociale. Gospod`riile cu un venit disponibil mai mare decât pragul41 na]ional de s`r`cie sunt doardou` în G1 (lucr`tori s`raci) [i una în G2 (extrem de s`raci). Toate acestea sunt gospod`rii deagricultori, cu o produc]ie proprie de produse agroalimentare mai consistent`, reprezentând 65-80% din venitul lor total. Agricultura de subzisten]` reprezint` solu]ia atunci când pia]a formal`a muncii este rigid`, nefunc]ional`, restrâns` [i inaccesibil` p`rin]ilor cu un nivel sc`zut deangajabilitate (cuno[tin]e [i competen]e reduse sau irelevante). A[adar, pentru a ie[i din s`r`cie,e nevoie, pe lâng` un efort individual, [i de bunuri de valoare precum o gr`din`, teren cultivabil,animale, dar mai ales de ‘mila lui Dumnezeu, vreme bun` [i lipsa dezastrelor ca inunda]iile’.

Cel pu]in în cazul gospod`riilor din e[antionul nostru, presta]iile sociale nu contribuie substan]ialla dep`[irea pragului s`r`ciei de c`tre persoanele s`race. În unele cazuri, nici m`car praguls`r`ciei de $1,25 pe zi nu se dep`[e[te. Astfel, transferurile sociale ajut` persoanele s`race s`supravie]uiasc` de la o zi la alta, dar nu s` î[i protejeze efectiv copiii, atâta timp cât gospod`riiles`race (G2 [i G1) care au beneficiat de diverse presta]ii în toat` perioada 2008-2011 se afl` înc`în s`r`cie sau mai r`u, în s`r`cie extrem`. Mai mult, copiii din aceste gospod`rii au cunoscutnumeroase neajunsuri în diferite domenii critice, precum s`n`tatea, nutri]ia [i educa]ia, a[a cumreiese din capitolele ce urmeaz`.

42 Cambir et al. (2010) pe baza Anchetei Bugetelor de Familie 2009 (Institutul Na]ional de Statistic`).43 De exemplu, în 2009, o gospod`rie cu un copil a cheltuit, în medie, de 2,8 ori mai mult decât o gospod`rie cu patru sau mai mul]icopii. Totu[i, ponderea cheltuielilor cu hrana în cazul gospod`riilor cu un copil era de 64% din cea a gospod`riilor cu patru sau maimul]i copii. (Cambir et al., 2010)44 Media na]ional` a gospod`riilor cu copii nu este furnizat` în statisticile oficiale. Aici este calculat` ca 88% din 728 lei (media pentrutoate gospod`riile, trimestrul al 2011), procent conform Cambir et al. (2010).

29

4.3.4 ConsumulLa nivel na]ional, gospod`riile cu copii au venituri disponibile mai mici decât gospod`riile f`r`copii. A[adar, acestea au [i cheltuieli de consum mai sc`zute (aproximativ 88%, în 2009).42 Maimult, cu cât sunt mai mul]i copii într-o gospod`rie, cu atât sunt mai reduse cheltuielile de consum[i, în acela[i timp, cu atât este mai mare procentul cheltuielilor cu hrana.43 E[antionul UNICEF seîncadreaz` perfect în aceste reguli documentate la nivel na]ional.

Tabel 9 Cheltuielile lunare de consum pe persoan` [i ponderea cheltuielilor cu hrana în consumul total înfunc]ie de num`rul de copii

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. Date na]ionale preluate din Cambir et al. (2010) pebaza ABF 2009 (INS). * Date nedisponibile.

Cu toate acestea, e[antionul prezint` o medie a cheltuielilor de consum pe persoan` (tabel 10)mult sub media na]ional` a gospod`riilor cu copii (442 lei fa]` de 640 lei).44 Acest fapt este înconcordan]` cu profilul e[antionului [i cu datele referitoare la venit.

Tabelul 10 arat` c` o analiz` a consumului gospod`riilor duce la acelea[i constat`ri ca [i celeanterioare, bazate pe informa]iile legate de venituri. G2 este o categorie de gospod`rii extrem des`race. Categoria G1 este la rândul ei s`rac`, dar într-o situa]ie ceva mai bun` decât G2, cel pu]inîn ceea ce prive[te cheltuielile [i veniturile. G3 [i G4 sunt categorii apropiate de medie, de[i sunteterogene [i includ [i gospod`rii ce tr`iesc în s`r`cie relativ`.

Exist` diferen]e semnificative între categorii în ceea ce prive[te structura cheltuielilor de consum(tabel 10). Gospod`riile s`race cheltuiesc mult mai mult pe mâncare (mai ales, pe alimentecump`rate) decât restul gospod`riilor. În schimb, familiile mai înst`rite cheltuiesc semnificativmai mult pe îmbr`c`minte, bunuri de folosin]` îndelungat`, transport, comunica]ii, educa]ie,cultur` [i alte bunuri [i servicii.

Consum total în funcţie de numărul de copii (% total)

Ponderea cheltuielilor cu hrana în consumul total

România Eşantion România Eşantion Eşantion(N)

(2009) (2011) (2009) (2011) (2011)Toate gospodăriile cu copii 100% 100% * 46% 104Gospodării cu un copil 121% 123% 42% 43% 45Gospodării cu doi copii 92% 91% 46% 45% 38Gospodării cu trei copii 63% 77% 55% 54% 14Gospodării cu patru sau mai mulţi copii 43% 48% 66% 66% 7

Tabel 10 Cheltuielile lunare de consum pe persoan`

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. Note: (G1) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei[i f`r` presta]ii sociale, (G2) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale, (G3) gospod`rii în care unulsau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în str`in`tate [i (G4) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei. * Alte categorii includîmbr`c`minte, bunuri durabile, transport, comunica]ii, cultur`, educa]ie [i alte produse [i servicii, dar [i mici datorii (nu investi]ii).Celulele colorate indic` valori semnificativ mai ridicate.

Cu toate acestea, structura cheltuielilor efectuate de gospod`riile din e[antionul nostru este destulde similar` cu cea întâlnit` la nivel na]ional (figura 7). Hrana [i locuin]a sunt principalele categoriide consum, reprezentând 70% din totalul cheltuielilor lunare (61% la nivel na]ional).

Figura 7 Structura cheltuielilor gospod`riilor pe categorii de consum

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. Date na]ionale din ABF, trimestrul I al 2011 (INS).Not`: * Altele includ cheltuieli cu îmbr`c`mintea, transport, comunica]ii, cultur`, educa]ie [i alte produse [i servicii.

30

Tip gospodărie TotalIndicatori G1 G2 G3 G4 eşantionGospodării Număr total 24 31 26 23 104Copii Număr total 50 70 40 34 194

Număr mediu pe gospodărie 2,1 2,3 1,5 1,5 1,9Cheltuieli lunare totale de Venit mediu pe persoană 350 239 580 653 442consum pe persoană (lei) Dev. Std. 150 175 351 215 288(martie 2011) Min 145 45 200 227 45

Max 846 854 1573 1167 1573Cheltuieli de consum ale gospodăriei pe persoană

% din media naţională pentru gospodării cucopii (640 lei, trimestrul I 2011) 55% 37% 91% 102% 69%

% din pragul naţional al sărăciei relative pepersoană (504 lei, 2010) 69% 47% 115% 130% 88%

Structura cheltuielilor Cheltuieli totale de consum (%) 100 100 100 100 100pe categorii de consum Produse alimentare, din care 52 52 42 36 46

- din resurse proprii 16 6 17 11 12- cumpărate 36 46 25 26 34

Alcool şi tutun 8 10 4 4 7Săpun, detergenţi, pastă de dinţi 4 7 3 4 5Locuinţă 25 25 24 22 24Sănătate 6 4 5 5 5Alte categorii* 5 2 22 29 14

Cheltuieli cu copiii Cheltuieli cu toţi copiii % din totalul cheltuielilor de consum 24 21 17 18 20

Economii % cheltuieli din venitul disponibil 100 96 85 89 91Rata de economisire (%) 0 4 15 11 9

46 24 7 18 942 19 7 27 105 505

101520253035404550

Hran` Locuin]` Alcool [i tutun S`n`tate Altele* Rata deeconomisire

E[antion UNICEF (martie 2011)

România (2011, trimestrul I)

Categorii de consum

În orice caz, toate tipurile de gospod`rii cheltuie lunar, în medie, 40-60 lei pe adult pentru alcool[i tutun. Aceast` sum` poate p`rea mic`, dar reprezint` 8-10% din totalul cheltuielilor lunare alegospod`riilor s`race. Astfel, în condi]ii de stres financiar ridicat, majoritatea persoanelor s`racedin e[antionul nostru nu renun]` la b`ut sau la fumat. În unele cazuri, dimpotriv`, consum`(excesiv) alcool [i tutun pentru ‘a face fa]` situa]iei [i a uita de probleme’. În martie 2011, aproape25% dintre lucr`torii s`raci (G1) [i 20% dintre gospod`riile extrem de s`race (G2) au alocat pentruaceste vicii 100-325 de lei pe adult. [i astfel se afund` în s`r`cie, reducând [i mai mult [anselecopiilor lor de a cre[te într-un mediu s`n`tos.

Categoriile ce reprezint` gospod`rii s`race (G1 [i G2) cheltuie, în medie, exact cât câ[tig`. |n fapt,majoritatea lor împrumut` sume mici de bani, în fiecare lun`, pentru a-[i pl`ti alte datorii. A[adar,rostogolesc datoriile de la o lun` la alta, în limita veniturilor. Celelalte dou` categorii (G3 [i G4)au o rat` medie de economisire semnificativ mai ridicat`, cu toate c` uneori trebuie [i ei s` seîmprumute pentru a se descurca. Acest lucru se întâmpl` în special în categoria gospod`riilor cumigran]i (G3), atunci când remiten]ele se reduc sau întârzie.

4.3.5 Condi]iile de locuit

Gospod`riile cu copii din România locuiesc în case (61%) sau blocuri (39%) [i 94,8% au proprialor locuin]`. Doar 64% dintre ei au baie în cas` [i 61% au toalet` în cas`. Una din patru gospod`riicu copii, în special cu trei sau mai mul]i copii [i familiile monoparentale, au probleme culocuin]ele, inclusiv igrasie, podele, acoperi[ sau pere]i deteriora]i [i lumin` insuficient`.

Tabelul 11 ilustreaz` discrepan]a substan]ial` care exist` între diferitele categorii de gospod`riicu copii. Veniturile reduse merg mân` în mân` cu un consum insuficient [i locuin]e s`r`c`cioase,în timp ce veniturile ridicate sunt înso]ite de un consum satisf`c`tor [i condi]ii optime de locuit.

Tabel 11 Condi]iile de locuit în func]ie de tipul gospod`riei (% gospod`rii)

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. Note: (G1) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei[i f`r` presta]ii sociale, (G2) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale, (G3) gospod`rii în care unulsau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în str`in`tate [i (G4) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei. (1) Cambir et al. (2010) pe bazaABF 2009 (INS), date pentru gospod`riile cu copii. (2) INS, date pentru 2010 referitoare la toate gospod`riile. * Estim`ri bazate pediferite studii reprezentative la nivel na]ional /local, 2008-2010 (e.g. St`nculescu et al., 2010). ** Celule cu mai pu]in de cinci cazuri.Celulele colorate indic` valori semnificativ mai ridicate.

La o extrem`, categoria G2 cu gospod`rii extrem de s`race acumuleaz` vulnerabilit`]i: s`r`ciemonetar` [i consum redus, cu locuin]e de calitate inferioar`, cu pu]ine dot`ri [i chiar mai pu]ine

31

Tip gospodărie TotalIndicatori G1 G2 G3 G4 eşantion RomâniaGospodării Număr total 24 31 26 23 104

Total % 100 100 100 100 100 100Tip locuinţă (%) Bloc de apartamente 38 29 42 48 38 39 (1)

Case, adăposturi 63 71 58 52 62 61 (1)

Dotări (%) Automobile 29 ** 35 68 32 31 (2)

Telefon fix, mobil 88 74 92 100 87 85 (2)

Calculator 58 39 77 95 65 40 (2)

Internet 42 32 65 95 56 39 (2)

Apă Au apă caldă 50 27 72 87 57 -Salubritate Au toaletă, baie sau duş în casă 54 40 71 87 61 64 (1)

Încălzire Au încălzire adecvată pe timp de iarnă 58 47 80 96 69 >95% *În iarna lui 2010-2011, nu au avut suficientă căldură şi au suferit de frig 42 53 20 4 31 1-5% *

32

utilit`]i. Doar 27% dintre gospod`riile din G2 au ap` cald` curent`, doar 40% au baie în cas` [idoar 47% î[i permit s` î[i înc`lzeasc` locuin]a pe timp de iarn`.

Astfel, în ceea ce prive[te domeniul critic al apei, salubrit`]ii [i înc`lzirii, copiii din gospod`riileextrem de s`race (G2) sufer` de numeroase lipsuri. Le fel se întâmpl` [i cu copiii (peste 40%) dingospod`riile lucr`torilor s`raci (G1).

La extrema opus`, categoria G4 cu gospod`rii din clasa de mijloc acumuleaz` avantaje: pozi]iestabil` pe pia]a muncii, salarii mai bune, de unde venituri mai mari, consum ridicat [i diversificat,locuin]e optime, bine dotate [i conectare la aproape toate utilit`]ile.

4.3.6 Condi]iile de trai

Nu doar în ceea ce prive[te venitul, consumul sau condi]iile de locuit difer` cele patru categoriistudiate, ci [i în ceea ce prive[te condi]iile de trai, care se refer` aici la calitatea locuirii [i accesulla informa]ie (tabel 12).

Depriv`rile în sfera locuirii sunt înso]ite de un acces limitat la informa]ie, în cazul copiilor dingospod`riile extrem de s`race (G2). Aproape to]i trebuie s` împart` camera, patul sau biroul cualtcineva. De fapt, în majoritatea cazurilor, biroul este chiar masa folosit` [i pentru mâncat, g`tit,c`lcat [i alte activit`]i. În acela[i timp, doar unul din trei copii are acces la un calculator acas`,care este împ`r]it cu alte dou` sau trei persoane. {i mai pu]ini au acces la Internet. Situa]ia copiilordin gospod`riile lucr`torilor s`raci (G1) este oarecum mai bun`, dar caracterizat` totu[i de lipsuriatât în ceea ce prive[te calitatea locuirii, cât [i accesul la informa]ie.

Copiii din gospod`riile cu migran]i în strìn`tate (G3) au condi]ii de trai mult mai bune. [i, dinnou, copiii din gospod`riile din clasa de mijloc (G4) sunt în cea mai bun` situa]ie. Majoritatea lorau propriul pat [i birou, iar 39% au camera lor. Aproape to]i au c`r]i acas`, acces la un calculator,la Internet [i propriul telefon mobil.

Tabel 12 Depriv`rile copiilor în sfera locuirii [i informare

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. Note: (G1 – lucr`tori s`raci) gospod`rii cu venit percapita ≤ 400 lei [i f`r` presta]ii sociale, (G2 – extrem de s`raci) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]iisociale, (G3 – migran]i în strìn`tate) gospod`rii în care unul sau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în strìn`tate [i (G4 – clasa demijloc) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei. * Celule cu mai pu]in de cinci cazuri. Celulele colorate indic` valori semnificativ mairidicate0.

Tip gospodărie TotalIndicatori G1 G2 G3 G4 eşantionCopii Număr mediu pe gospodărie 2,1 2,3 1,5 1,5 1,9

Număr total 50 70 40 34 194Total % 100 100 100 100 100

Împarte camera cu altcineva Nu 13 7 28 39 19(% copii) Da (cu 1-6 persoane) 87 93 73 61 81

Dacă da, numărul mediu de persoane 1,9 2,6 1,8 1,4 2,1Împarte patul cu altcineva Nu 28 15 38 52 29(% copii) Da (cu 1-5 persoane) 72 85 63 48 71

Dacă da, numărul mediu de persoane 1,6 1,3 1,2 1,3 1,4Împarte biroul cu altcineva Nu are un birou /o masă 19 13 * * 11(% copii) Nu 34 25 58 85 45

Da (cu 1-4 persoane) 47 61 40 * 44Dacă da, numărul mediu de persoane 1,4 1,8 1,6 * 1,6

Informare şi mobilitate Calculator acasă 60 34 73 97 60(% copii) Acces la Internet acasă 42 29 65 97 51

Telefon fix sau mobil acasă 88 71 90 100 84Automobil 26 7 28 67 26

Cărţi Gospodăria deţine cărţi (% copii) 84 76 84 100 84(altele decât manualele şcolare) Numărul mediu de cărţi 46 21 78 113 64

4.4

Pat

ru s

itu

a]ii

pri

nci

pal

e în

tâln

ite

în c

azu

l co

piil

or

stu

dia

]i

Go

spo

d`r

ii ru

rale

[i u

rban

e, d

in t

oat

e re

giu

nile

]`r

ii. F

amili

i nu

clea

re, c

el m

ai a

des

ea c

u d

oi c

op

ii, în

car

e m

ama

[ita

t`l s

un

t ac

as`.

Rar

, fam

ilii m

on

op

aren

tale

, în

car

e e

pre

zen

t` d

oar

mam

a sa

u d

oar

bu

nic

a, c

u u

nu

l sau

do

i co

pii.

P`r

in]i

i au

stu

dii

pro

fesi

on

ale

sau

lice

ul.

Mam

ele

stau

aca

s` [

i au

gri

j` d

e co

pii

[i d

e g

osp

od

`rie

. Ta]

ii au

slu

jbe

de

mu

nci

tori

nec

alif

ica]

i sau

sla

b c

alif

ica]

i, câ

[tig

ând

sal

arii

apro

pia

te d

e m

inim

ul p

e ec

on

om

ie. Î

n m

ediu

l ru

ral,

cult

iv`

pro

du

se a

gro

alim

enta

re în

pro

pri

a g

r`d

in`

[i c

â[ti

g`

ban

i în

plu

s ca

zili

eri î

n a

gri

cult

ur`

. Alt

e su

rse

sup

limen

tare

de

ven

it s

un

t ra

re. D

oar

pen

tru

c`

au u

n v

enit

sau

p`m

ânt,

nu

su

nt

elig

ibili

pen

tru

maj

ori

tate

a p

rest

a]iil

or

soci

ale.

Ch

iar

dac

` au

acc

es l

a u

n o

arec

are

niv

el d

e as

iste

n]`

so

cial

`, a

cest

a es

te a

tât

de

sc`z

ut

încâ

t n

u l

e am

elio

reaz

`si

tua]

ia, n

ici m

`car

du

p`

trei

an

i de

asis

ten

]` c

on

tin

u`.

Cu

to

ate

aces

tea,

ref

orm

a ac

tual

` a

sist

emu

lui d

e p

rote

c]ie

soci

al`

a sc

him

bat

reg

ulil

e [i

a t

ìat

exa

ct p

rest

a]iil

e la

car

e av

eau

ei a

cces

. Ru

del

e [i

pri

eten

ii lo

r su

nt

[i e

i s`r

aci,

a[ad

ar le

po

t o

feri

do

ar s

pri

jin m

ora

l sau

su

me

mic

i de

ban

i. |n

co

nse

cin

]`, t

rìe

sc în

s`r

`cie

rel

ativ

`, b

azân

du

-se

do

ar p

e p

rop

riile

efo

rtu

ri [

i st

r`d

uin

du

-se

de

la o

lu

n`

la a

lta

s` p

l`te

asc`

fac

turi

le [

i s`

asi

gu

re h

ran

` co

piil

or.

Locu

in]e

le lo

r au

nev

oie

de

îmb

un

`t`]

iri,

dar

nu

mai

r`m

ân b

ani p

entr

u a

ceas

ta d

up

` ac

op

erir

ea n

evo

ilor

de

baz

`.M

a[in

a, m

ob

ila, h

ain

ele

[i o

rice

alt

lucr

u s

un

t fo

losi

te p

ân`

la u

zur`

. Cu

m în

ori

ce z

i, ve

nit

uri

le p

ot s

` le

sca

d`

bru

scsa

u o

ch

eltu

ial`

nep

rev`

zut`

(ac

op

eri[

, bo

al`,

un

dec

es e

tc.)

po

ate

s` a

par

`, t

rìe

sc p

erm

anen

t ‘c

u f

rica

în s

ân’.

(Par

tici

par

e la

stu

diu

: 24

de

go

spo

d`r

ii cu

50

de

cop

ii)

G1

Co

piii

lucr

`to

rilo

r s`

raci

Foto

gra

fia

1, A

lba,

med

iul r

ura

lFo

tog

rafi

a 2,

Tel

eorm

an, m

ediu

l ru

ral

G2

Co

piii

ext

rem

de

s`ra

ci

Foto

gra

fia

3. M

aram

ure

[, m

ediu

l ru

ral

Foto

gra

fia

4, Ia

[i, m

ediu

l urb

an

Foto

gra

fia

5, T

eleo

rman

, med

iul r

ura

l

Go

spo

d`r

ii ru

rale

[i u

rban

e, d

in t

oat

e re

giu

nile

]`r

ii. M

ajo

rita

tea

sun

t ro

mân

i, ia

r re

stu

l su

nt

de

etn

ie r

om

`. F

amili

im

on

op

aren

tale

cu

un

ul s

au d

oi c

op

ii, p

recu

m [

i fam

ilii n

um

ero

ase

cu t

rei s

au m

ai m

ul]

i co

pii.

În m

ult

e d

in a

cest

eg

osp

od

`rii,

tat

`l l

ipse

[te.

P`r

in]i

i au

ter

min

at d

oar

8 c

lase

, d

eci

[an

sa l

or

de

a g

`si

un

lo

c d

e m

un

c` e

ste

foar

tem

ic`.

Pri

n u

rmar

e, s

un

t [o

mer

i sau

un

ii ch

iar

au r

enu

n]a

t s`

mai

cau

te d

e lu

cru

. Pu

]in

ii d

intr

e ei

car

e lu

crea

z` s

un

tm

un

cito

ri n

ecal

ific

a]i,

avân

d s

lujb

e o

cazi

on

ale,

pl`

tite

su

b m

inim

ul p

e ec

on

om

ie. Î

n c

on

seci

n]`

, dep

ind

pu

tern

ic d

ep

rest

a]iil

e so

cial

e. S

trat

egia

lor

este

ace

ea d

e a

acce

sa c

ât m

ai m

ult

e p

rest

a]ii

cu p

uti

n]`

, pen

tru

o p

erio

ad`

cât m

aiîn

del

un

gat

`. A

ceas

ta e

un

ica

solu

]ie

din

mo

men

t ce,

du

p`

e[ec

uri

rep

etat

e, a

u în

v`]a

t c`,

pen

tru

ei,

nu

exi

st`

[an

ses`

î[i î

mb

un

`t`]

easc

` g

rad

ul d

e an

gaj

abili

tate

, s`

î[i g

`sea

sc`

un

loc

de

mu

nc`

sau

s`

pri

mea

sc`

aju

tor

de

la r

ud

esa

u p

riet

eni.

Pro

ble

ma

este

c`

acea

st`

stra

teg

ie n

u l

e o

fer`

mai

mu

lte

[an

se î

n v

ia]`

. C

hia

r [i

cu

o v

arie

tate

de

pre

sta]

ii so

cial

e p

rim

ite

tim

p d

e p

este

tre

i an

i, n

u a

u ie

[it

din

s`r

`cie

ext

rem

`, c

i s-a

u a

fun

dat

[i m

ai a

dân

c. P

entr

uei

, h

ran

a es

te ‘

ceva

de

pu

s în

gu

r`’

[i o

lo

cuin

]` e

ste

‘un

aco

per

i[ d

easu

pra

cap

ulu

i’. C

on

di]

iile

de

locu

it s

un

ts`

r`c`

cio

ase

sau

ch

iar

miz

erab

ile. S

ing

uri

, cu

co

mp

eten

]e e

xtre

m d

e re

du

se, c

u f

oar

te p

u]i

ne

rela

]ii r

elev

ante

, cu

rud

e [i

pri

eten

i s`

raci

, tr

`in

d î

n c

arti

ere

s`ra

ce,

cu d

emn

itat

ea z

dru

nci

nat

` d

e e[

ecu

rile

rep

etat

e, a

u î

nv`

]at

nea

juto

rare

a. D

in p

`cat

e, î

n a

fara

s`r

`cie

i, u

n s

til

de

via]

` n

es`n

`to

s, l

ipsa

sp

eran

]ei

[i n

eaju

tora

rea

înv`

]at`

con

stit

uie

mo

[ten

irea

pe

care

o la

s` în

urm

` co

piil

or

lor.

(P

arti

cip

are

la s

tud

iu: 3

1 d

e g

osp

od

`rii

cu 7

0 d

e co

pii)

Go

spo

d`r

ii ru

rale

[i u

rban

e, d

in to

ate

reg

iun

ile ]`

rii.

Maj

ori

tate

a su

nt r

om

âni [

i câ]

iva

sun

t de

etn

ie r

om

`. G

osp

od

`rii

mu

ltig

ener

a]io

nal

e în

car

e co

piii

locu

iesc

cu

bu

nic

ii (a

lte

rud

e) [

i un

eori

cu

mam

a. T

at`l

est

e p

leca

t în

str

ìn

`tat

e[i

în m

ult

e ca

zuri

a r

up

t o

rice

rel

a]ie

cu

co

piii

([i

cu

mam

a ac

esto

ra).

Ed

uca

]ia

p`r

in]i

lor

vari

az`

de

la s

ub

8 c

lase

la[c

oal

` p

ost

licea

l`.

To

tu[i

, m

ajo

rita

tea

lucr

eaz`

în

str

ìn

`tat

e ca

mu

nci

tori

nec

alif

ica]

i sa

u s

lab

cal

ific

a]i,

mu

l]i

din

ei în

sec

toru

l in

form

al. B

un

icii

sun

t pen

sio

nar

i. În

plu

s, m

ai a

les

în m

ediu

l ru

ral,

cres

c le

gu

me

în p

rop

ria

lor

gr`

din

`/t

eren

. De

ob

icei

, lo

cuin

]ele

lor

sun

t în

sta

re b

un

`, c

on

ecta

te la

uti

lit`]

i [i b

ine

do

tate

. Po

rto

foliu

l ven

itu

rilo

r lo

r, d

e[i

vari

at,

dep

ind

e p

ute

rnic

de

rem

iten

]ele

din

str

ìn

`tat

e. C

ând

ace

stea

su

nt

reg

ula

te [

i co

nsi

sten

te,

go

spo

d`r

ia o

du

ce b

ine.

Cân

d s

un

t n

ereg

ula

te, r

edu

se s

au a

bse

nte

, go

spo

d`r

ia p

oat

e c`

dea

în s

`r`c

ie r

elat

iv`.

Ace

asta

est

e u

nti

p d

e s`

r`ci

e su

per

fici

al`

[i te

mp

ora

r`, c

are

face

totu

[i [

i mai

ap

`s`t

oar

e ex

per

ien

]a d

e a

cre[

te (î

n c

azu

l co

pilu

lui)

sau

de

a îm

b`t

rân

i (în

caz

ul b

un

icilo

r) d

epar

te d

e p

`rin

]i /c

op

ii. A

stfe

l, în

an

um

ite

con

di]

ii, s

un

t vu

lner

abili

la s

`r`c

iam

on

etar

`, d

ar în

ori

ce c

az s

ufe

r` d

e s`

r`ci

e af

ecti

v`, c

are

ar p

ute

a s`

le p

un

` în

per

ico

l dez

volt

area

.

(Par

tici

par

e la

stu

diu

: 26

de

go

spo

d`r

ii cu

40

de

cop

ii)

G3

Co

piii

mig

ran

]ilo

r în

str`

in`t

ate

Foto

gra

fia

6, D

olj,

med

iul u

rban

Foto

gra

fia

7, Ia

[i, m

ediu

l urb

anFo

tog

rafi

a 8,

Alb

a, m

ediu

l ru

ral

Go

spo

d`r

ii ru

rale

[i u

rban

e, d

in t

oat

e re

giu

nile

]`r

ii. F

amili

i nu

clea

re, c

el m

ai a

des

ea c

u u

nu

l sau

do

i co

pii,

în c

are

mam

a [i

tat

`l s

un

t ac

as`.

Fo

arte

rar

, fam

ilii m

on

op

aren

tale

în c

are

e p

reze

nt`

do

ar m

ama,

cu

un

co

pil.

P`r

in]i

i au

term

inat

o [

coal

` p

ost

licea

l` s

au fa

cult

atea

. Atâ

t mam

a, c

ât [

i tat

`l lu

crea

z` c

a în

v`]`

tor,

pro

feso

r, in

gin

er, m

anag

er,

do

cto

r, a

sist

ent m

edic

al, p

reo

t, fa

rmac

ist,

lib

er p

rofe

sio

nis

t, c

on

tab

il sa

u p

e al

te p

ozi

]ii d

e fu

nc]

ion

ari s

au s

pec

iali[

ti.

A[a

dar

, au

slu

jbe

stab

ile c

are

le a

sig

ur`

ven

itu

ri c

el p

u]i

n m

edii.

Avâ

nd

ven

itu

ri r

elat

iv m

ari,

î[i p

erm

it u

n c

on

sum

div

ersi

fica

t. L

ocu

in]e

le lo

r se

afl

` în

sta

re b

un

`, s

un

t mo

der

ne,

bin

e d

ota

te [

i co

nec

tate

la u

tilit

`]i.

Au

re]

ele

soci

ale

exti

nse

din

par

tea

c`ro

ra a

r p

ute

a p

rim

i aj

uto

r în

caz

de

nev

oie

. S

e b

ucu

r` d

e u

n t

rai

dec

ent

[i s

un

t am

bi]

io[i

în

ceea

ce

pri

ve[t

e vi

ito

rul c

op

iilo

r lo

r. P

er to

tal,

acu

mu

leaz

` av

anta

je: l

oc

bu

n d

e m

un

c`, l

ocu

in]`

op

tim

`, r

ela]

ii b

un

e,s`

n`t

ate,

op

tim

ism

[i m

ul]

um

ire

cu p

rop

ria

via]

`.

(Par

tici

par

e la

stu

diu

: 23

de

go

spo

d`r

ii cu

34

de

cop

ii)

G4

Co

piii

cla

sei d

e m

ijlo

c

Foto

gra

fia

9. A

lba,

med

iul r

ura

lFo

tog

rafi

a 10

, Do

lj, m

ediu

l urb

an

Fo

tog

rafi

e 11

, Ia[

i, m

ediu

l urb

anFo

tog

rafi

a 12

, Meh

edin

]i, m

ediu

l ru

ral

45 Ziua de referin]` a fost aleas` împreun` cu p`rin]ii /persoanele responsabile de copii, la prima întâlnire. Deoarece majoritateadatelor au fost adunate înainte de Pa[te (4-22 aprilie), pentru fiecare categorie de gospod`rii, zilele de referin]` au fost alese în a[a felîncât s` acopere zile de post (luni, mar]i [i joi), zile f`r` post (miercuri [i vineri) [i sfâr[itul de s`pt`mân` (sâmb`t` [i duminic`). |nplus, unele interviuri au fost realizate la început de mai, dup` Postul Pa[telui. Distribu]ia e[antionului pe zile de referin]` este redat`în tabelele A.1 [i A.2 din Anex`.46 Interviurile cu medicii de familie au fost obligatorii doar în cazul copiilor ce sufer` de un handicap sau o boal` cronic`, fiind totu[iefectuate pentru majoritatea copiilor.47 Nu sunt date disponibile pentru [ase dintre copii.48 E[antionul de copii cuprinde bìe]i (47%) [i fete (53%).49 Distribu]ia e[antionului de copii pe grupe de vârst` este urm`toarea: 0-6 ani (19%), 7-10 ani (42%), 11-14 ani (29%) sau 15-18 ani(10%), atât pentru bìe]i, cât [i pentru fete. Majoritatea copiilor au între 7 [i 10 ani, ceea ce se afl` în concordan]` cu metodologia dee[antionare (vezi capitolul 3).50 În e[antionul de copii, copiii de rangul întâi reprezint` 54%, cei de rangul doi 30%, iar cei de rangul trei sau mai mare reprezint`16%, atât pentru bìe]i, cât [i pentru fete. Un copil de rangul întâi este primul n`scut sau cel mai mare copil din gospod`rie (‘sora/fratele mai mare’).

37

5 NUTRI}IA

De o nutri]ie corespunz`toare depinde supravie]uirea, s`n`tatea [i dezvoltarea copilului. ‘Copiiicare beneficiaz` de hran` adecvat` au rezultate mai bune la [coal`, devin adul]i mai s`n`to[i [isunt în m`sur` s` ofere propriilor lor copii un start bun în via]`.’ La polul opus, copiii cu o nutri]ies`r`c`cioas` au o rezisten]` mai sc`zut` la infec]ii [i, pe parcursul vie]ii, sunt predispu[i la ‘cerculvicios al îmboln`virilor repetate [i al întârzierilor de cre[tere, adesea cu efecte adverse ireversibileasupra dezvolt`rii lor cognitive [i sociale’. (UNICEF, 2006, p.2)

În studiul nostru, datele legate de nutri]ie au fost adunate prin Fi[a privind alimenta]ia, în cares-a înregistrat hrana consumat` în ziua de referin]` de c`tre fiecare copil [i p`rinte /persoan`responsabil`.45 Indicatorii nutri]ionali au fost înregistra]i pe baza Fi[ei de s`n`tate, completat` cup`rin]ii /persoanele responsabile de copii [i medici.46 Datele se refer` la 188 copii47 [i 98 mamedin 104 gospod`rii incluse în cele patru categorii studiate. Nu exist` diferen]e semnificative întrecopiii din cele patru categorii – G1-lucr`tori s`raci, G2-extrem de s`raci, G3-migran]i [i G4-clasamijlocie – cu privire la gen,48 vârst`49 [i rangul în familie.50

Trebuie s` reamintim faptul c` majoritatea copiilor din gospod`riile lucr`torilor s`raci (G1) trìesccu ambii p`rin]i sau doar cu mama [i cu o sor` sau un frate. Copiii din gospod`riile extrem des`race (G2) trìesc în familii numeroase, cu mama [i câ]iva cu tat`l, dar [i cum mul]i fra]i [i surori.Majoritatea lor sunt români [i restul sunt de etnie rom`. Printre copiii migran]ilor (G3), predomin`cei ce trìesc cu bunicii (sau alte rude) [i, uneori, cu mama, cei mai mul]i fiind singurul copil lap`rin]i. În fine, copiii din gospod`riile din clasa de mijloc (G4) trìesc în familii cu ambii p`rin]i,cu unul sau doi copii. Deci, fie sunt singurul copil din familie, fie au un frate /o sor`.

51 Nu sunt date disponibile legate de prevalen]a greut`]ii sc`zute la na[tere la nivelul întregii popula]ii de copii cu vârste de 0-18 anidin România. Cele mai recente date se refer` doar la popula]ia de 0-2 ani, cu o prevalen]` de 9,7% în 2010, comparativ cu 6,1% în1991 sau 8,5% în 2004 (Nanu et al., 2011, p. 31). Prevalen]a este semnificativ mai ridicat` pentru mamele cu un nivel sc`zut de educa]ie(cel mult opt clase).52 În medie, evaluarea subiectiv` a s`n`t`]ii este semnificativ mai sc`zut` în rândul mamelor extrem de s`race 7,8 fa]` de 8,8 în rândulmamelor din clasa mijlocie, pe o scar` de la 1 – ‘s`n`tate foarte proast`’ la 10 – ‘s`n`tate foarte bun`’ (tabel 13).53 Pentru a face o compara]ie, media la nivelul ]`rilor ECE/CSI era de 22% în perioada 1998-2004 (UNICEF, 2006). La nivel na]ional, nusunt disponibile date mai recente.

38

5.1 Nutri]ia copilului

Mamele din gospod`riile ce fac parte din clasa mijlocie s-au c`s`torit [i au n`scut primul copilmai târziu decât mamele din celelalte categorii (23, 25 ani comparativ cu 21, 23 ani). În schimb,mamele din gospod`riile extrem de s`race tind s` aib` pe parcursul vie]ii un num`r semnificativmai mare de n`scu]i-vii, dar [i de avorturi (tabel 13).

E[antionul nostru, de[i nu este reprezentativ, ilustreaz` clar discrepan]a dintre cei extrem des`raci [i celelalte categorii de popula]ie. Unul din cinci copii ce provin din gospod`riile extremde s`race incluse în e[antionul nostru au avut o greutate la na[tere sub 2.500 grame – un procentaproape dublu fa]` de nivelul e[antionului (12%).51 Bebelu[ii cu o greutate sc`zut` la na[tere (sub2.500 grame, potrivit standardelor OMS) prezint` un risc mai mare de deces în primii ani de via]`,iar cei ce supravie]uiesc pot avea un sistem imunitar sc`zut [i pot suferi mai des de boli cronice.Aceasta este o dovad` în plus a faptului c`, în România ca [i în alte state, greutatea sc`zut` lana[tere apare mai frecvent în condi]ii socio-economice s`r`c`cioase, cum sunt cele alegospod`riilor extrem de s`race din G2. În condi]ii de s`r`cie, femeile au de obicei o alimenta]ieinsuficient`, un risc mai ridicat de infec]ii, iar probabilitatea ca ele s` efectueze munci manualegrele în timpul na[terii este mai mare. Prin urmare, s`n`tatea lor este mai fragil`, mai ales încompara]ie cu mamele din clasa mijlocie.52 Astfel, s`n`tatea precar` [i nutri]ia insuficient` sunttransmise de la mame la copii.

Al`ptarea exclusiv` în primele [ase luni de via]` stimuleaz` sistemul imunitar al bebelu[ului [i îlprotejeaz` de infec]ii fatale. În condi]ii de trai neigienice mai mult decât în orice alte condi]ii,laptele matern devine un element vital cre[terii [i dezvolt`rii. [i totu[i, doar copiii din gospod`riilede clas` mijlocie (G4) au fost al`pta]i exclusiv timp de [ase luni într-o propor]ie (67%) mai maredecât rata na]ional`.53 Doar în jur de o treime din copiii ce tr`iesc în gospod`rii extrem de s`race(G2) sau ale lucr`torilor s`raci (G1) au fost al`pta]i exclusiv în primele [ase luni de via]`.

39

Tabel 13 Indicatori privind nutri]ia copilului

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. Note: (G1 – lucr`tori s`raci) gospod`rii cu venit percapita ≤ 400 lei [i f`r` presta]ii sociale, (G2 – extrem de s`raci) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]iisociale, (G3 – migran]i) gospod`rii în care unul sau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în str`in`tate [i (G4 – clasa de mijloc) gospod`riicu venit per capita > 400 lei. * Celule cu mai pu]in de cinci cazuri. Celulele colorate indic` valori semnificativ mai ridicate.

Potrivit UNICEF (2006), ‘foamea ascuns`’ reprezint` o preocupare major` în ceea ce prive[teregiunea ECE/CSI (incluzând România). Prevalen]a54 cazurilor de copii sub cinci ani subponderalieste indicatorul prin care se m`soar` progresul legat de reducerea num`rului de persoane cesufer` de foame (la nivelul Obiectivelor de Dezvoltare al Mileniului). Estimarea în cazul Românieiera de 3% pentru perioada 1998-2004.55 Cât despre studiul nostru, nu putem face estim`ri dincauza num`rului mic de copii cu vârste între 0 [i 59 de luni.56 Totu[i, între cei 24 copii sub cinci

Tip gospodărie TotalIndicatori G1 G2 G3 G4 eşantionGospodării Număr total 24 31 26 23 104Mame Număr total 20 30 25 23 98Copii Număr total 50 70 40 34 194

Numărul Fişelor-alimentaţie completate 47 68 40 33 188Mame Vârsta medie la prima căsătorie (ani) 21 20 21 23 21

Vârsta medie la prima naştere (ani) 22 21 23 25 23Numărul mediu de născuţi-vii în timpul vieţii 2,3 2,7 1,6 1,5 2,1Numărul mediu de avorturi în timpul vieţii 1,1 2,1 1,4 0,5 1,3Evaluarea subiectivă a sănătăţii mamei, scală de la 1- ‘foarte proastă’ la 10 – ‘foarte bună’ 8,0 7,8 8,6 8,8 8,3

Sub un an de viaţă Greutate mică la naştere (sub 2.500 grame) * 20,0 * * 11,9Alăptat exclusiv cel puţin în primele 6 luni 29,5 33,3 23,7 66,7 36,5

Sub cinci ani de viaţă Prevalenţa copiilor subponderali (număr) 1 3 0 0 4

Copii 0-18 ani Prevalenţa copiilor supraponderali (inclusivobezitate) (%) 10,3 10,2 20,0 36,4 17,5

Alimentaţia copilului Alimentaţie ‘proastă’ sau ‘foarte proastă’ * 14 * 9evaluată de către părinţi Alimentaţie ‘medie’ 66 63 31 * 47(% copii) Alimentaţie ‘bună’ sau ‘foarte bună’ 26 23 62 94 44

NUTRIŢIA COPILULUI PRACTICILE GOSPODĂRIEIA mâncat carne în 2011 Zilnic * * 38 50 21(% copii) O dată sau de câteva ori pe săptămână 68 60 50 50 58

De câteva ori pe lună sau mai rar 22 33 13 20Niciodată * *

Nu şi-au permis mâncare Zilnic * * 3suficientă pentru toţi O dată sau de câteva ori pe săptămână 10 19 9membrii, în 2011 De câteva ori pe lună sau mai rar 52 61 40 * 44(% copii) Niciodată 30 20 60 94 44Nu au ‘nimic de pus pe O dată sau de câteva ori pe săptămână * 13 * 9masă’ şi copiii au suferit De câteva ori pe lună sau mai rar 32 42 21 28de foame, în 2011 (% copii) Niciodată 60 45 71 100 63Numărul meselor pe zi Numărul mediu de mese pe zi per copil 3,5 2,8 3,9 3,9 3,4

Trei mese sau mai puţine (% total copii) 50 90 38 41 60Trei mese au mai puţine (% copii 0-7 ani) 41 100 * * 63

Mâncare gătită Numărul mediu de mese cu mâncaregătită pe zi per copil 1,9 1,9 2,1 2,0 1,9

Părinţii iau masa cu copiii Zilnic 56 70 83 53 66(% copii) O dată sau de câteva ori pe săptămână 24 23 * 47 25

De câteva ori pe lună sau mai rar 20 * * 8Niciodată * *

54 Procentul copiilor de 0-59 luni cu o greutate mai mic` decât greutatea median` pentru vârst` minus dou` devia]ii standard, lanivelul popula]iei de referin]`.55 Date na]ionale recente sunt disponibile doar pentru copiii de 0-24 luni: prevalen]a subponderabililor a crescut considerabil de la4,4% în 2004 la 10,4% în 2010, ceea ce indic` un deficit nutri]ional grav (Nanu et al., 2011, p. 19).56 E[antionul include 24 de copii de 0-59 luni.

57 Un indice de mas` corporal` sub valoarea median` pentru vârst` /gen minus dou` devia]ii standard, la nivelul popula]iei de referin]`.58 Un studiu na]ional recent privind popula]ia de 0-2 ani indic` faptul c` prevalen]a copiilor supraponderali (inclusiv a celor obezi) acrescut la 5,4% în 2010 fa]` de 4,2% în 2004 (Nanu et al., 2011, p. 22).

40

ani din e[antion, am identificat patru copii subponderali, trei dintre ei provenind din gospod`riiextrem de s`race [i unul din gospod`ria unui lucr`tor s`rac.

Un model de regresie (tabel 14) arat` c` principalii factori determinan]i ai masei corporale acopilului sunt vârsta, durata al`pt`rii exclusive [i apartenen]a la o gospod`rie extrem de s`rac`.

Tabel 14 Principalii factori determinan]i ai masei corporale a copiilor din România

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011 (N=176 copii). Model de regresie liniar`, metodaEnter, R2=0,16, testul Durbin-Watson de 1,5. Note: (G1 – lucr`tori s`raci) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei [i f`r` presta]ii sociale,(G2 – extrem de s`raci) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale, (G3 – migran]i) gospod`rii în careunul sau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în strìn`tate [i (G4 – clasa mijlocie) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei. * S`n`tateamamei – evaluare subiectiv` pe o scal` de la 1- ‘foarte proast`’ la 10 – ‘foarte bun`’, pentru aprilie 2011, care nu reflect` starea des`n`tate a mamei înainte de na[terea copilului. ** Contravaloarea alimentelor produse în gospod`rie sau primite de la rude /prieteni,estimat` în lei, pe persoan`. *** Indicele de mas` corporal` determinat pe baza greut`]ii [i în`l]imii copilului în func]ie de vârsta [igenul sù (http://www.who.int/copilgrowth/standards/). Celulele colorate indic` predictori semnificativi.

Cu alte cuvinte, ceteris paribus, apartenen]a la o gospod`rie extrem de s`rac` (G2) cre[tesemnificativ probabilitatea ca un copil s` aib` o mas` corporal` redus` [i, implicit, s` fiesubponderal.57 Pe de alt` parte, cu cât este mai mare copilul [i cu cât durata de al`ptare exclusivèste mai lung`, cu atât este mai mic riscul sù de a fi subponderal, indiferent de mediul dereziden]`, dac` este bìat sau fat`, de cât a cânt`rit la na[tere, cât de bun` sau de proast` estestarea de s`n`tate a mamei, câ]i copii sunt în gospod`rie [i cât` hran` se asigur` din propriagr`din` /propriul teren.

Prevalen]a în cre[tere a copiilor supraponderali (inclusiv obezi) este perceput` de asemenea cao problem` grav` de s`n`tate public` în straturile socio-economice mai s`race ale ]`rilorindustrializate [i în multe ]`ri în curs de dezvoltare. Acesta este [i cazul României.58 În e[antionulnostru, mai mult de unul din trei copii din gospod`riile din clasa mijlocie (G4) este supraponderal(sau obez).

Coeficienţi nestandardizaţi

Coeficienţi standardizaţi

Statistici de coliniaritate

Predictori B Eroare std. Beta t Sig. Toleranţa VIF

(Constant) 20,770 4,095 5,072 ,000Mediul de rezidenţă (1=rural) ,444 1,072 ,033 ,414 ,679 ,807 1,239Genul copilului (1=băiat) -,216 1,016 -,016 -,213 ,832 ,905 1,105Vârsta copilului (luni) ,308 ,137 ,179 2,255 ,025 ,808 1,237Sănătatea mamei * -,493 ,274 -,142 -1,800 ,074 ,817 1,224Greutatea copilului la naştere(grame) -,191 ,827 -,018 -,231 ,818 ,862 1,161

Alăptarea exclusivă (luni) ,321 ,104 ,243 3,081 ,002 ,815 1,228Număr copii în gospodărie -,850 ,486 -,145 -1,747 ,082 ,743 1,346Alimente produse în gospodărie** ,001 ,001 ,100 1,290 ,199 ,854 1,171G1 gospodării ale lucrătorilor săraci -2,369 1,326 -,150 -1,787 ,076 ,725 1,379G2 gospodării extrem de sărace -2,983 1,267 -,212 -2,354 ,020 ,627 1,594Variabilă dependentă: Indicele de Masă Corporală ***

41

‘O preocupare major` o reprezint` coexisten]a, mai ales la nivelul popula]iilor defavorizate, a a[a-numitei „duble morbidit`]i”, cu supraalimenta]ie sub forma obezit`]ii [i boli netransmisibile careapar în acelea[i comunit`]i, [i chiar familii, în care subnutri]ia copiilor este r`spândit`’ (UNICEF,2006, p. 26) Acesta pare a fi cazul câtorva gospod`rii extrem de s`race (G2), care includ copiisubponderali, copii obezi, al`turi de copii cu boli cronice sau cu dizabilit`]i (vezi sec]iunea 5.1).Fenomenul ‘dublei morbidit`]i’ întâlnit în categoriile defavorizate din România, în special în rândulcelor mai s`raci, necesit` cercet`ri [i aten]ie la nivelul politicilor, în urm`torii ani.

În categoria gospod`riilor extrem de s`race (G2), aproape to]i copiii (indiferent de vârst`)consum` cel mult trei mese pe zi. Foarte pu]ini m`nânc` în fiecare zi carne. Pentru doar 23%dintre ei, alimenta]ia este ‘bun`’ sau ‘foarte bun`’, potrivit p`rin]ilor. Majoritatea lor nu ausuficient` hran` sau chiar sufer` de foame de câteva ori pe lun`. Cei mai mul]i iau masa cup`rin]ii, pentru c` doar o mic` parte dintre ace[tia au loc de munc`. Mesele reprezint` uneveniment familial, un simbol al reu[itei, deoarece ‘mul]umit`’ lui Dumnezeu, am p`c`lit stomaculînc` o dat`’.

În categoria lucr`torilor s`raci (G1), situa]ia este destul de asem`n`toare. Totu[i, propor]ia copiilorde 0-7 ani hr`ni]i cel mult de trei ori pe zi scade semnificativ la 41%, dar r`mâne foarte ridicat`.|n plus, p`rin]ii iau masa mai rar cu copiii, mai ales tat`l care lucreaz`.

În categoria gospod`riilor din clasa de mijloc (G4), copiii m`nânc` patru mese pe zi, în medie.Cei mai mici (0-7 ani) sunt hr`ni]i corespunz`tor, de patru-cinci ori pe zi. Consum` carne în fiecarezi sau de câteva ori pe s`pt`mân`. Alimenta]ia copilului este ‘bun`’ sau ‘foarte bun`’, apreciaz`p`rin]ii. Se asigur` permanent mâncare suficient`, a[adar copiii nu sufer` niciodat` de foame.Mesele sunt luate în familie doar la sfâr[it de s`pt`mân`, deoarece atât mama, cât [i tat`l lucreaz`.Situa]ia este aceea[i în gospod`riile cu migran]i (G3), cu diferen]a c` unele se confrunt` cu osc`dere a veniturilor. În plus, bunicii (rudele) sau mamele care sunt acas` iau masa cu copiii zilnicpentru c` majoritatea nu sunt angajate.

5.2 Cheltuielile cu hrana [i evaluarea subiectiv` a alimenta]ieicopilului

Cheltuielile cu hrana reprezint` principala categorie de cheltuieli lunare de consum alegospod`riilor. În sec]iunea 4.3.4, am ar`tat deja c` exist` o varia]ie semnificativ` între tipurile degospod`rii în ceea ce prive[te ponderea ocupat` de cheltuielile cu hrana în totalul cheltuielilorlunare, de la 36% în cele din clasa mijlocie la 52% în cele extrem de s`race [i ale lucr`torilor s`raci.Majoritatea hranei este cump`rat`, dar peste jum`tate din gospod`riile incluse în e[antionulnostru consum` hran` [i din resurse proprii sau primesc de la rude /prieteni. Aceast` propor]iescade de la 74% dintre gospod`riile de clas` mijlocie, care au re]ele extinse de suport, de rude [iprieteni, la 32% în cazul gospod`riilor extrem de s`race, care nu au nici re]ele sociale, nici terensau animale.

În termeni absolu]i (tabel 15), suma medie alocat` pentru hran`59 pe persoan` (inclusiv pentrucopii) variaz` între 122 lei (sub 30 euro) în gospod`riile extrem de s`race (G2), 188 lei (aproximativ45 euro) în gospod`riile lucr`torilor s`raci (G1) [i 223-241 lei (aproximativ 55 euro) în celelaltedou` categorii (G3 [i G4).

În plus, majoritatea gospod`riilor au cheltuieli cu hrana copiilor, inclusiv bani de buzunar pentrumâncare la [coal`, dulciuri, fructe, b`uturi r`coritoare [i altele asemenea. La acest capitol, sep`streaz` discrepan]ele semnificative între categorii. Gospod`riile extrem de s`race (G2) folosescdoar 37 lei (sub 9 euro) pentru fiecare copil pe lun`. Suma cre[te la 67 lei (aproximativ 15 euro)

59 Fie cump`rate, fie produse în gospod`rie sau primite de la rude /prieteni.

60 Aceste rezultate sunt în concordan]` cu cele ale unui studiu anterior al UNICEF cu privire la impactul crizei economice globale înRomânia 2009-2010, ce a avut la baz` un e[antion diferit. (St`nculescu [i Marin, 2011)

42

în gospod`riile lucr`torilor s`raci (G1), 110 lei (aproximativ 25 euro) în gospod`riile cu migran]i(G3) [i 132 de lei (peste 30 euro) în gospod`riile din clasa de mijloc.

Per ansamblu,60 consumul alimentar mediu lunar al unui copil cost` între sub 40 euro (159 lei) îngospod`riile extrem de s`race (G2), 60 euro (255 lei), în gospod`riile lucr`torilor s`raci (G1), [icel pu]in de dou` ori mai mult (83 euro) în celelalte gospod`rii (G3 [i G4). Mai mult, dintre copiiice provin din gospod`riile extrem de s`race, cei de etnie rom` se afl` în situa]ia cea mai grav`,cu un consum alimentar lunar în valoare de 25-30 euro.

Tabel 15 Cheltuielile cu hrana copilului

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. Note: (G1 – lucr`tori s`raci) gospod`rii cu venit percapita ≤ 400 lei [i f`r` presta]ii sociale, (G2 – extrem de s`raci) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]iisociale, (G3 – migran]i) gospod`rii în care unul sau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în str`in`tate [i (G4 – clasa de mijloc) gospod`riicu venit per capita > 400 lei. * Hrana special` pentru copii include banii de buzunar pentru mâncare la [coal`, dulciuri, fructe, b`uturir`coritoare [i altele asemenea. ** 1 euro=4,25 lei. Celulele colorate indic` valori semnificativ mai ridicate.

De fapt, în gospod`riile extrem de s`race (G2), consumul alimentar mediu zilnic al unui copil estede doar 5 lei (1,2 euro), care este aproape egal cu ra]ia de mâncare zilnic` a unui de]inut din uneleînchisori din România. Prin aceast` observa]ie, nu dorim nicidecum s` spunem c` ar trebui redus`ra]ia de mâncare în închisori, ci vrem s` accentu`m faptul c` ace[ti copii din gospod`riile extremde s`race se confrunt` cu un risc major de subnutri]ie. Cu toate c`, în ultimii trei ani, acestegospod`rii au beneficiat permanent de diverse presta]ii, ele nu pot asigura o dezvoltare s`n`toas`copiilor lor.

Discrepan]ele mari la capitolul cheltuieli cu hrana se reflect` asupra calit`]ii alimenta]iei copilului.Corespunz`tor, propor]ia copiilor care m`nânc` la [coal` doar gust`rile oferite gratuit prinprogramul Cornul [i laptele este mult mai ridicat` în rândul celor ce provin din gospod`rii s`race(G1 [i mai ales G2) (tabel 15). Mai mult, procentul copiilor cu o alimenta]ie ‘bun`’ (potrivit evalu`riip`rin]ilor /persoanelor responsabile de copii) scade considerabil, de la 94% în categoria claseimijlocii (G4) la 62% în gospod`riile cu migran]i (G3) [i la 23-26% în gospod`riile extrem de s`race[i ale lucr`torilor s`raci (tabel 13).


Număr mediu pe gospodărie 2,1 2,3 1,5 1,5 1,9Hrană cumpărată - % cheltuieli lunare totale 36 46 25 26 34(martie 2011) - lei pe persoană (inclusiv copii) 118 87 113 152 115Hrană produsă în - % cheltuieli lunare totale 16 6 17 11 12gospodărie sau primită - lei pe persoană (inclusiv copii) 70 35 128 71 74de la rude /prieteni - % gospodării cu autoconsum 54 32 58 74 53Hrană specială pentru copii* - % cheltuieli cu astfel de produse 96 84 100 100 94(o lună normală) - lei pe copil 67 37 110 132 83Cheltuieli totale cu hrana copiluluiMedia pe lună - lei pe copil 255 159 351 354 272

- euro pe copil** 60 37 83 83 64Media pe zi - lei pe copil 9 5 12 12 9

- euro pe copil** 2.0 1.2 2.8 2.8 2.1De obicei la şcoală, - Cornul şi laptele oferite gratuit de şcoală 36,4 44,2 25,7 11,5 32,2copilul mănâncă: - Bani de buzunar daţi de părinţi 15,2 25,0 34,3 34,6 26,7(% din copiii ce merg la şcoală) - Ambele de mai sus 48,5 30,8 40,0 53,8 41,1

61 Din motive de multicoliniaritate, educa]ia tat`lui [i venitul gospod`riei nu au fost incluse în model deoarece aceste variabile suntputernic corelate cu educa]ia mamei (Coeficien]ii Pearson de 0,80 [i 0,40, p=,000). Din acela[i motiv, nu a fost inclus` în model nicietnia(rom`). Totu[i, cele trei variabile sunt predictori semnificativi atunci când sunt incluse în modelul de regresie (în locul educa]ieimamei).

43

Tabel 16 Principalii determinan]i ai calit`]ii alimenta]iei copiilor, potrivit evalu`rii p`rin]ilor

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011 (N=97 gospod`rii). Model de regresie liniar`, metodaEnter, R2=0,50, testul Durbin-Watson de 1,88. Note: (G1 – lucr`tori s`raci) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei [i f`r` presta]iisociale, (G2 – extrem de s`raci) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale, (G3 – migran]i) gospod`riiîn care unul sau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în strìn`tate [i (G4 – clasa de mijloc) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei. *Evaluarea alimenta]iei copiilor de c`tre p`rin]i /persoane responsabile pe o scal` de la 1-‘foarte proast`’ la 5 – ‘foarte bun`’. Celulelecolorate indic` predictori semnificativi.

Cu cât o gospod`rie aloc` mai mult pentru hrana special` a copiilor, cu atât alimenta]ia copiluluieste mai bine evaluat` de c`tre p`rin]i /persoanele responsabile. Cheltuielile cu hrana special`pentru copii reprezint` totu[i doar unul din factorii determinan]i ai calit`]ii percepute a alimenta]ieicopilului. A[a cum reiese [i din modelul de regresie multipl` de mai sus61 (tabel 16), ceterisparibus, un copil va avea o alimenta]ie mai ‘bun`’ dac` consum` carne mai des, gospod`ria alocò sum` mai mare pentru hrana special` a copiilor, mama are un nivel mai ridicat de educa]ie [idac` locuie[te în mediul rural. Cu alte cuvinte, alimenta]ia copiilor este considerat` ‘bun`’ dacìnclude carne, dar [i dulciuri, fructe, bùturi r`coritoare [i alte produse specifice copiilor, indiferentde cât cheltuie gospod`ria pe produse alimentare generale sau de cât` hran` produce în propriagr`din` /propriul teren.




Predictori B Eroare std. Beta t Sig. Toleranţă VIF

(Constant) 2,170 ,410 5,289 ,000Mediul de rezidenţă (1=rural) ,338 ,169 ,175 1,998 ,049 ,729 1,371Număr copii în gospodărie -,137 ,082 -,140 -1,670 ,098 ,803 1,245Educaţia mamei (nr. clase) ,065 ,027 ,228 2,390 ,019 ,619 1,616Număr zile pe lună în care copiiiconsumă carne (în 2011) ,029 ,010 ,290 3,038 ,003 ,619 1,617

Cheltuieli lunare pentru cumpărarea de hrană pe persoană(lei)

,002 ,002 ,113 1,180 ,241 ,609 1,642

Contravaloarea hranei produse în gospodărie sau primite de la rude /prieteni pe persoană (lei)

,000 ,000 ,017 ,213 ,832 ,871 1,148

Cheltuieli lunare pe copil cu hranaspecială pentru copii (lei) ,003 ,001 ,255 2,915 ,004 ,735 1,361

Variabilă dependentă: Evaluarea alimentaţiei copiilor de către părinţi /persoanele responsabile de copii*

62 Ziua de referin]` a fost aleas` împreun` cu p`rin]ii /persoanele responsabile de copii, la prima întâlnire. Deoarece majoritateadatelor au fost adunate înainte de Pa[te (4-22 aprilie), pentru fiecare categorie de gospod`rii, zilele de referin]` au fost alese în a[a felîncât s` acopere zile de post (luni, mar]i [i joi), zile f`r` post (miercuri [i vineri) [i sfâr[itul de s`pt`mân` (sâmb`t` [i duminic`). Maimult, unele interviuri au fost realizate la început de mai, dup` Postul Pa[telui. Distribu]ia e[antionului pe zile de referin]` este redat`în tabelele A.1 [i A.2 din Anex`.63 Nu se poate face o analiz` comparativ` a consumului de alimente în cadrul gospod`riei pe baza ABF (INS), care înregistreaz` doarhrana consumat` la nivelul gospod`riei [i nu de fiecare membru. 64 Pentru 2010, valorile echivalente au fost 2.446 calorii [i 81,8 grame proteine. Nu sunt disponibile date dezagregate în func]ie denum`rul de copii din gospod`rie.65 Distribu]ia e[antionului pe zile de referin]` este redat` în tabelele A.1 [i A.2 din Anex`. Majoritatea datelor au fost adunate înaintede Pa[te (4-22 aprilie). Ziua de referin]` a fost aleas` împreun` cu familiile în a[a fel încât s` acopere zile de post (luni, mar]i [i joi),zile f`r` post (miercuri [i vineri) [i sfâr[itul de s`pt`mân` (sâmb`t` [i duminic`). Mai mult, unele interviuri au fost realizate la începutde mai, dup` Postul Pa[telui.

44

5.3 Alocarea hranei în gospod`rie

În studiul nostru, în Fi[a privind alimenta]ia s-a înregistrat hrana consumat` de fiecare copil/p`rinte în ziua de referin]`.62 Pentru fiecare mas`, au fost înregistrate felurile de mâncare [icantit`]ile consumate de fiecare copil/p`rinte, organizate pe 15 grupe de produse alimentare(cereale, produse de patiserie, carne, pe[te, lactate, ou`, gr`simi, legume, fructe, fast food etc.),lista cu produsele alimentare fiind aproape identic` cu cea din ABF (INS). Pe baza acestor date,se poate analiza cantitatea [i calitatea consumului de alimente în cadrul gospod`riei, în modcomparativ între copii [i adul]i, b`rba]i [i femei.63

Potrivit Institutului Na]ional de Statistic` (INS), consumul alimentar mediu pe persoan` pe zi îngospod`riile din România era de 2.487 de calorii [i 83,1 grame proteine, în 2009.64 Cu cât num`rulde copii din gospod`rie este mai mare, cu atât este mai sc`zut consumul de hran`, precum [iaportul caloric al produselor animaliere. Astfel, în cazul gospod`riilor cu patru sau mai mul]i copii,valorile scad la 2.023 calorii [i 68,2 grame proteine (Cambir et al., 2010).

Valorile nutritive înregistrate în studiul nostru sunt mai mici decât media na]ional` raportat` deINS (tabel 17). Trei aspecte determin` aceast` devia]ie: (a) metoda de colectare a datelor – ABF(INS) înregistreaz` consumul de hran` pentru întreaga gospod`rie într-o lun` de referin]`, în timpce Fi[a privind alimenta]ia înregistreaz` consumul de hran` pentru fiecare persoan` (dingospod`rie) într-o zi de referin]`; (b) în principal, ca urmare a metodei de înregistrare, categoriagr`similor [i uleiurilor (mai ales a celor folosite la g`tit) este în mare m`sur` subestimat` înstudiul nostru, în timp ce în ABF este destul de bine estimat` per gospod`rie /lun`; (c) e[antionulfolosit în prezentul studiu nu este reprezentativ.

Consumul alimentar pe persoan` /zi nu difer` semnificativ din punct de vedere statistic în func]iede ziua de referin]` sau de mediul de reziden]` nici în cazul copiilor [i nici al adul]ilor. Astfel,valorile nutritive medii ale consumului alimentar zilnic nu variaz` considerabil între zilele de post,cele f`r` post [i weekend-uri.65 În acela[i timp, sunt cam acelea[i în mediul urban [i cel rural. |nschimb, se constat` mari discrepan]e la nivelul grupelor de vârst`-gen, a[a cum reiese din tabelulde mai jos.

45

Tabel 17 Consumul alimentar pe persoan` /zi, pe valori nutritive [i categorii de vârst`-gen

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011 (N=104 gospod`rii, 188 copii de 0-18 ani [i 171 adul]ide peste 19 ani). Note: Categoria gr`similor [i uleiurilor este subestimat` pentru c` responden]ii s-au limitat s` declare consumul deunt [i margarin`, f`r` a estima gr`simile [i uleiurile folosite la g`tit. Celulele colorate indic` valori semnificativ diferite (mai mari saumai mici) potrivit unei analize univariate (p=,000).

|n cadrul gospod`riilor, hrana este alocat` inegal, în favoarea copiilor. Datele din tabelul 17 indic`un tipar de alocare inegal` a hranei în gospod`rii, similar cu distribu]ia veniturilor [i a consumuluieviden]iat` de diverse studii asupra s`r`ciei (Alcock, 1997). În gospod`riile cu copii, majoritatearesurselor alimentare (cu cele mai ridicate valori nutritive) sunt alocate copiilor de sex masculin[i mult mai pu]in femeilor adulte. Astfel, mama /bunica beneficiaz` de o alimenta]ie cu valorinutritive mult mai sc`zute decât cea a tat`lui /bunicului [i a copiilor, mai ales a b`ie]ilor (sub 19ani).

Distribu]ia hranei în gospod`rie între copii [i adul]i variaz` considerabil în func]ie de produsulalimentar (figura 8). Produsele de patiserie, pizza, pr`jiturile, laptele, fructele [i produselezaharoase reprezint` produse specifice copiilor. Cartofii pr`ji]i sunt un fel de mâncare tipic copiilorde 7-18 ani, iar ou`le pentru copiii de 11-14 ani.

Copii (0-18 ani) Adulţi (19+ ani) Copii (0-18 ani) Adulţi (19+ ani)

Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin FemininNumărul Fişelor-alimentaţie completate 89 99 69 102

Valori nutritive: Media Dev. std.Calorii (kcal /zi) 2012,3 1667,0 1789,5 1336,0 937,6 644,5 1039,8 733,8Proteine (grame /zi) 75,4 62,6 80,2 59,9 34,7 26,3 47,6 34,0Carbohidraţi (grame /zi) 248,4 217,1 188,5 161,6 131,6 93,4 111,1 99,5Lipide (grame /zi) 80,1 61,8 76,3 51,1 50,2 33,1 63,5 35,8Glucide (grame /zi) 0,7 1,1 1,4 4,4 2,7 3,4 8,6 23,9Calciu (mg /zi) 254,8 198,7 114,6 98,9 273,0 236,5 150,9 148,7Fosfor (mg /zi) 338,1 283,3 292,9 202,5 208,3 193,8 216,4 181,6

Figura 8 Procentul copiilor (0-18 ani) [i al adul]ilor (peste 19 ani) care au consumat produsul alimentarrespectiv în ziua de referin]` (%)

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011 (N=104 gospod`rii, 188 copii 0-18 ani [i 171 adul]ide peste 19 ani). Note: Produse alimentare excluse din cauza num`rului insuficient de cazuri: 1b. Paste [i orez, 4. Pe[te [i produse dinpe[te, 10. Fast food [i snacks-uri [i 14. Sucuri din fructe. * Categoria gr`similor [i uleiurilor este subestimat` pentru c` responden]iis-au limitat s` declare consumul de unt [i margarin`, f`r` a estima gr`simile [i uleiurile folosite la g`tit. Diferen]ele semnificativedintre copii [i adul]i, b`rba]i [i femei, dar [i între categoriile socio-economice (G1-G4) sunt discutate în text.

46

0

45

46

35

78

61

95

52

37

44

52

35

79

49

62

80

57

96

97

0 20 40 60 80 100

0-18

19+

1. Produse din cereale, din care

1a. Pâine (de orice tip)

2. Produse de patiserie, pr`jituri, pizza

3. Carne [i produse din carne, din care

3a. Carne

3b. Produse din carne

5. Produse lactate, din care

5a. Brânz` (de orice tip)

5b. Lapte (de orice tip)

6. Ou`

7. Uleiuri [i gr`simi (inclusiv unt, margarin`)*

8. Fructe

9. Legume, din care

9a. Cartofi

9b. Legume

11. Zah`r [i produse zaharoase (dulce]uri,ciocolat` [i dulciuri)

12. Ceai, cafea, cacao

13. Ap` mineral` [i b`uturi non-alcoolice

15. B`uturi alcoolice (de orice tip)

ani

ani

Figura 9 Cantitatea medie din produsul alimentar respectiv consumat` în ziua de referin]` de copii (0-18ani) [i adul]i (peste 19 ani) (grame)

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011 (N=104 gospod`rii, 188 copii 0-18 ani [i 171 adul]ide peste 19 ani). Note: Produse alimentare excluse din cauza unui num`r insuficient de cazuri: 1b. Paste [i orez, 4. Pe[te [i produsedin pe[te, 10. Fast food [i snacks-uri, 14. Sucuri din fructe. Categoria bùturilor spirtoase a fost exclus` dat fiind faptul c` nici un copilnu a consumat astfel de produse. * Categoria gr`similor [i uleiurilor este subestimat` pentru c` responden]ii s-au limitat s` declareconsumul de unt [i margarin`, f`r` a estima gr`simile [i uleiurile folosite la g`tit. Diferen]ele semnificative dintre copii [i adul]i,b`rba]i [i femei, dar [i între categoriile socio-economice (G1-G4) sunt discutate în text.

Alocarea hranei în gospod`rie fluctueaz` [i în func]ie de cantitatea [i calitatea alimentelor ceurmeaz` a fi distribuite, a[adar depinde de statutul socio-economic al gospod`riei.

Aproape to]i copiii [i adul]ii au consumat produse din cereale [i legume în ziua de referin]` (fiec` a fost vorba de o zi de post, f`r` post sau de weekend). Mai ales în gospod`riile extrem des`race (G2), b`rba]ii adul]i consum` o cantitate mai mare de pâine pentru a-[i asigura aportulenergetic necesar. În plus, cartofii reprezint` un fel de mâncare des întâlnit.

La polul opus, în gospod`riile mai înst`rite (G3 [i G4), copiii sunt mult mai des ‘r`sf`]a]i’ cuproduse de patiserie, pizza sau pr`jituri, dar [i cu zah`r, dulce]uri, ciocolat`, dulciuri sau bùturir`coritoare, în special în mediul urban. Atât copiii, cât [i adul]ii din aceste gospod`rii consum`mult mai multe produse lactate (mai ales, brânz`), carne [i produse din carne.66

47

189

100

13

120

70

199

148

7

34

147

17

197

37

76

113

69

157

200

0 50 100 150 200 250

1. Produse din cereale, din care

1a. Pâine (de orice tip)

2. Produse de patiserie, pr`jituri, pizza

3. Carne [i produse din carne, din care

3a. Carne

3b. Produse din carne

5. Produse lactate, din care

5a. Brânz` (de orice tip)

5b. Lapte (de orice tip)

6. Ou`

7. Uleiuri [i gr`simi (inclusiv unt,margarin`) *

8. Fructe

9. Legume, din care

9a. Cartofi

9b. Legume

11. Zah`r [i produse zaharoase (dulce]uri,ciocolat` [i dulciuri)

12. Ceai, cafea, cacao

13. Ap` mineral` [i bùturi non-alcoolice

0-18 ani

19+ ani

66 Consumul de produse din carne, precum salam [i cârna]i, a fost în mod semnificativ mai frecvent raportat în mediul rural decât încel urban.

67 Exist` mari discrepan]e între mediul rural [i cel urban. Ponderea copiilor care consum` fructe variaz` între 38% la ]ar` (cu o cantitatemedie de 100 grame pe zi) [i 68% la ora[ (cu o cantitate medie de aproximativ 200 grame pe zi). Totu[i, s-ar putea ca acest lucru s`se datoreze anotimpului în care s-a desf`[urat activitatea de teren (aprilie-mai).

48

De exemplu, 88% din copiii din clasa de mijloc (G4) m`nânc` peste 150 grame de carne [i produsedin carne pe zi fiecare, în timp ce în cazul celor extrem de s`raci (G2) procentul scade la 69%, cuo cantitate medie zilnic` de aproximativ 84 grame per copil. O discrepan]` asem`n`toare seconstat` [i în cazul adul]ilor. În gospod`riile din clasa mijlocie (G4), 77% dintre adul]i consumàproape 180 grame de carne [i produse din carne pe zi fiecare, în timp ce în gospod`riile extremde s`race (G2) doar 63% m`nânc` aproximativ 100 grame, în medie, pe persoan`, zilnic.

Indiferent de statutul socio-economic, carnea [i produsele din carne sunt distribuite extrem deinegal între b`rba]i [i femei. Un num`r mai mare de b`rba]i decât de femei consum` carne sauproduse din carne în fiecare zi, iar por]ia medie zilnic` pe persoan` scade de la aproximativ 180grame, în cazul b`rba]ilor de peste 19 ani, la circa 130 grame în cazul bìe]ilor (0-18 ani), 110grame în cazul fetelor [i la doar 100 grame în cazul femeilor adulte. |n fapt, în toate straturilesociale, în afar` de carne [i produse din carne, pâinea, ou`le [i bùturile (alcoolice [i nealcoolice)sunt alocate mai des [i în cantit`]i mai mari b`rba]ilor decât femeilor.

Consumul de fructe nu variaz` în func]ie de gen. Indiferent de condi]iile socio-economice alegospod`riilor, doar jum`tate din copii primesc o por]ie de fructe de aproximativ 150 grame, înmedie, pe zi.67 Totu[i, la nivelul adul]ilor, mai multe persoane consum` cantit`]i mai mari de fructeîn gospod`riile mai înst`rite (mai ales în cele din clasa de mijloc, G4) decât în cele extrem des`race (G2) sau ale lucr`torilor s`raci (G1).

Go

spo

d`r

ie r

ura

l` c

u 2

co

pii:

Die

t` p

er c

opil

(apr

ox. 1

.900

kca

l/zi).

Var

ia]i

e m

ic`

într

e co

pii:

Mic

d

eju

n:

2 sa

nd

vi[u

ri

cum

arg

arin

` [i

par

izer

Gu

star

e 1:

1 b

anan

`P

rân

z: 1

po

r]ie

de

pas

te c

u b

rân

z`d

e b

urd

uf

[i 1

pah

ar d

e su

c Fa

nta

Gu

star

e 2:

1 m

`rC

in`:

1 p

ahar

de

caca

o c

u la

pte

[i

om

let`

din

2 o

u`

Go

spo

d`r

ie u

rban

` cu

2 c

op

ii:

Die

t` p

er c

opil

(apr

ox. 1

.900

kca

l/zi).

Var

ia]i

e m

ic`

într

e co

pii:

Mic

dej

un

:2 fe

lii d

e p

âin

e, 1

ou

, 1p

ahar

cu

lap

teG

ust

are

1: L

apte

[i

corn

[i

1 m

`rla

[co

al`

Prâ

nz:

1 p

or]

ie

de

cio

rb`

cug

`lu

[te

[i p

âin

e G

ust

are

2: 1

iau

rt c

u c

erea

leC

in`:

1 p

or]

ie d

e o

rez

cu s

pan

ac[i

pu

i, p

âin

e [i

cea

i

Go

spo

d`r

ie r

ura

l` c

u 3

co

pii:

Die

t` p

er c

opil

(apr

ox. 1

.700

kca

l/zi).

Var

ia]i

e m

ic`

într

e co

pii:

Mic

d

eju

n:

Do

ar

cel

mai

m

icd

intr

e co

pii

pri

me[

te 2

san

dvi

[uri

cu p

ariz

er

Gu

star

e 1:

Nim

icP

rân

z:1

po

r]ie

de

cio

rb`

de

pu

i, 2

felii

de

pâi

ne,

1 b

anan

`, 1

pah

ard

e C

oca

-co

laG

ust

are

2:b

iscu

i]i

Cin

`:2

felii

de

pâi

ne,

1 o

u,

1tr

iun

gh

i de

brâ

nz`

to

pit

`

Go

spo

d`r

ie u

rban

` cu

3 c

op

ii:

Die

t` p

er c

opil

(apr

ox. 8

50 k

cal/z

i).V

aria

]ie

mic

` în

tre

cop

iiM

ic d

eju

n:N

imic

Gu

star

e 1:

Do

ar

cel

mai

m

icp

rim

e[te

C

orn

ul

[i

lap

tele

la

[co

al`

Prâ

nz:

1 p

or]

ie d

e ci

orb

` d

e o

ase

afu

mat

e, p

âin

e G

ust

are

2:N

imic

Cin

`: 1

po

r]ie

de

cart

ofi

pr`

ji]i,

sala

t` d

e ce

ap`

[i p

âin

e

Go

spo

d`r

ie r

ura

l` c

u 2

co

pii:

Die

t` p

er c

opil

(apr

ox. 2

.400

kca

l/zi).

M

ic

dej

un

:2

san

dvi

[uri

cu

mar

gar

in`

[i 1

cea

[c`

de

ceai

Gu

star

e 1:

2 sa

nd

vi[u

ri c

u s

alam

Prâ

nz:

1 p

or]

ie d

e ca

rto

fi p

r`ji]

i, 1

ou

, 1 f

elie

de

pâi

ne

Gu

star

e 2:

bis

cui]

i, co

rn

cuci

oco

lat`

, 1 m

`rC

in`:

2 s

and

vi[u

ri c

u s

alam

, 1

po

r]ie

de

sup

` cu

per

i[o

are,

pâi

ne

Go

spo

d`r

ie u

rban

` cu

1 c

op

il:

Die

t` p

er c

op

il (2

.024

kca

l /zi

).

Mic

d

eju

n:

2 sa

nd

vi[u

ri

cum

arg

arin

` [i

gem

, 1

cea[

c` d

ece

aiG

ust

are

1:C

orn

ul

[i l

apte

le [

i 1

m`r

la [

coal

` P

rân

z: 1

[n

i]el

de

soia

, ca

rto

fip

iure

, 1 p

or]

ie d

e su

p`

de

maz

`re

[i p

âin

e G

ust

are

2: 3

nap

olit

ane,

1 m

`r,

1p

ahar

de

suc

Cin

`:b

iscu

i]i,

1 ce

a[c`

de

ceai

, 1

ban

an`

Go

spo

d`r

ie u

rban

` cu

1 c

op

il:

Die

t` p

er c

op

il (2

.538

kca

l /zi

).M

ic d

eju

n:

1 cr

envu

rst,

om

let`

din

tr-u

n o

u, 1

cea

[c`

de

caca

o c

ula

pte

, pâi

ne

Gu

star

e 1:

2 sa

nd

vi[u

ri c

u s

alam

[i b

rân

z`, 1

bri

o[`

Prâ

nz:

1 p

or]

ie d

e su

p`

de

pu

i cu

t`i]

ei,

1 p

or]

ie d

e to

c`n

i]`

de

pu

icu

maz

`re,

1 f

elie

de

pâi

ne

Gu

star

e 2:

1 fe

lie d

e p

âin

e cu

crem

` d

e ci

oco

lat`

(F

inet

ti),

1

ban

an`

Cin

`: 1

iau

rt c

u c

erea

le

Go

spo

d`r

ie u

rban

` cu

2 c

op

ii:

Die

t` p

er c

opil

(apr

ox. 2

.300

kca

l/zi).

Mic

dej

un

:1

cea[

c` d

e ca

cao

cu

lap

te [

i cer

eale

Gu

star

e 1:

2 s

and

vi[u

ri c

u [

un

c`,

1 su

cP

rân

z:1

[ni]

el d

e p

ui,

pila

f d

eo

rez,

1 p

or]

ie d

e su

p`

de

leg

um

e[i

pâi

ne

Gu

star

e 2:

1 p

l`ci

nt`

cu

mer

eC

in`:

1 p

or]

ie d

e m

`m`l

ig`

cub

rân

z` [

i sm

ântâ

n`

G1

G2

G3

G4

Exe

mp

le d

e re

gim

alim

enta

r zi

lnic

tip

ic c

op

iilo

r, p

e ca

teg

ori

i so

cio

-eco

no

mic

e

Co

piii

lucr

`to

rilo

r s`

raci

Co

piii

ext

rem

de

s`ra

ciC

op

iii m

igra

n]i

lor

în s

tr`i

n`t

ate

Co

piii

cla

sei d

e m

ijlo

c

49

50

5.4 Calitatea consumului alimentar al copiilor

Primele luni de via]` [i perioada copil`riei reprezint` o etap` a vie]ii caracterizat` prin cre[tere [idezvoltare rapid`. Din acest motiv, în nici o alt` etap` a vie]ii nutri]ia adecvat` nu este maiimportant`. O cantitate [i compozi]ie corespunz`toare de substan]e nutritive joac` un rol majorîn ceea ce prive[te cre[terea, dezvoltarea aspectelor func]ionale cum sunt cele legate de cogni]ie[i imunitate, precum [i bun`starea pe termen lung (Walker et al., 2003).

Începem analiza cu dou` comentarii care ajut` la în]elegerea rezultatelor. În primul rând, analizaconsider` ca variabil` principal` statutul social al gospod`riilor (categoriile G1-G4) [i folose[te altedou` variabile independente, [i anume grupa de vârst` [i genul copiilor (vezi tabel A.3 din Anex`).În al doilea rând, copiii din toate tipurile de gospod`rii (G1-G4) au o greutate normal` pentruîn`l]imea, vârsta [i genul lor (potrivit standardelor OMS), în medie, cu toate c` e[antionul include[i cazuri de copii subponderali sau supraponderali (vezi sec]iunea 5.1 [i tabelul A.4 din Anex`).

Tabel 18 Consumul alimentar zilnic per copil, pe valori nutritive [i tipuri de gospod`rie

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. Note: (G1) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei[i f`r` presta]ii sociale, (G2) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale, (G3) gospod`rii în care unulsau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în str`in`tate [i (G4) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei. Note: * Alimentele ce con]inproteine complete se refer` la surse de proteine animaliere – carne, pe[te, ou`, lapte [i produse lactate. ** Carbohidra]ii care provindin produse din cereale, produse de patiserie, pr`jituri, pizza, fast food [i snacks-uri, dar [i din zah`r, dulce]uri, ciocolat`, dulciuri [ialte produse zaharoase. *** Gr`simile saturate provin din carne [i produse din carne, produse lactate, gr`simi [i uleiuri, ciocolat` [ialte produse zaharoase procesate. De remarcat, categoria gr`similor [i uleiurilor este subestimat` pentru c` responden]ii s-au limitats` declare consumul de unt [i margarin`, f`r` a estima gr`simile [i uleiurile folosite la g`tit. Celulele colorate indic` valori semnificativmai mici potrivit unei analize univariate (p=,000).

Analiza comparativ` în func]ie de tipul gospod`riei demonstreaz` c` (tabel 18), în cazul copiilordin gospod`riile extrem de s`race (G2), calitatea consumului alimentar este mult mai redus`decât pentru to]i ceilal]i copii, în raport cu aproape to]i parametrii nutri]ionali. Acest lucru estecorelat cu cheltuielile mai reduse cu hrana din aceste gospod`rii, num`rul mai mic de mese pe zial acestor copii [i cu evalu`rile subiective ale p`rin]ilor lor.

Analiza comparativ` în func]ie de grupa de vârst` [i gen scoate în eviden]` o practic` de nutri]iece afecteaz` negativ calitatea consumului alimentar al copiilor, în special al adolescen]ilor. Figura10 arat` c`, în e[antionul nostru, aportul energetic zilnic corespunde recomand`rilor doar în cazulgrupelor de vârst` sub 11 ani.

Tip gospodărie TotalIndicatori G1 G2 G3 G4 eşantionCopii Număr total 50 70 40 34 194

Numărul Fişelor-alimentaţie completate 47 68 40 33 188Calorii Total, din care provenite din: 1.938,5 1.553,9 2.111,4 1.906,0(kcal /zi) 1a. Pâine (orice tip) 483,8 442,3 487,1 345,3

3. Carne şi produse din carne 273,2 133,6 276,6 414,45. Produse lactate 238,8 141,1 167,6 216,68. Fructe 116,4 80,5 142,7 113,39. Legume (inclusiv cartofi) 223,6 220,2 239,4 192,6

Proteine Total, din care provenite din: 73,9 57,5 72,5 79,8(grame /zi) Alimente ce conţin proteine complete * 37,6 24,1 33,0 44,5Carbohidraţi Total, din care: 236,3 209,9 272,7 221,4(grame /zi) Carbohidraţi cu absorbţie rapidă ** 165,1 147,2 194,7 151,3Lipide Total, din care: 77,2 53,2 83,7 80,4(grame /zi) Grăsimi saturate *** 39,1 19,7 33,2 50,7Calciu(mg /zi) Total 273,8 193,7 216,5 231,7

51

Figura 10 Aportul energetic zilnic per copil, pe grupe de vârst` [i gen, comparativ cu recomand`rile OMS

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. N=175 copii din care 22 bìe]i [i fete de 4-6 ani, 39 bìe]i[i 42 fete de 7-10 ani, 25 bìe]i [i 31 fete de 11-14 ani [i 16 adolescen]i de 15-18 ani, atât fete, cât [i bìe]i. Note: Grupa de vârst` 0-3 anieste exclus` din cauza num`rului mic de cazuri (13 copii). Aport energetic zilnic – num`rul mediu de calorii per copil pe zi pentru fiecaregrup` de vârst`-gen. Aport energetic optim – valoarea caloric` minim` care permite o cre[tere [i o dezvoltare s`n`toas` a unui copil cuo activitate fizic` zilnic` moderat`, conform recomand`rilor FAO/OMS din 2004 (vezi tabel A.5 din Anex`).

Pe m`sur` ce cre[te vârsta copilului, consumul zilnic de calorii acoper` o parte mic` din nevoileacestuia: 84,5% din nevoile fetelor de 11-14 ani [i aproximativ 56-65% în cazul adolescen]ilor de 15-18 ani. Totu[i, a[a cum am remarcat deja, copiii studia]i au, în medie, o greutate corespunz`toarepentru vârsta lor, în toate grupele de vârst`. Aceast` neconcordan]` (consum caloric insuficient daro greutate corespunz`toare) eviden]eaz` o practic` larg r`spândit` printre p`rin]i, aceea de a reduceaten]ia [i preocuparea pentru hrana zilnic` a copiilor lor odat` ce copilul se poate hr`ni singur.

În studiul nostru, datele despre consumul zilnic al copiilor sunt fondate pe declara]iile p`rin]ilor.A[adar, cel mai probabil, în cazul copiilor de peste 10 ani (când cei mai mul]i încep ciclul gimnazial),datele reflect` cuno[tin]ele incomplete ale p`rin]ilor despre produsele alimentare pe care le consum`copiii în afara casei. De la aceast` vârst`, mul]i p`rin]i consider` c` un copil este capabil s` ‘aib`grij` singur de el în[u[i’, în consecin]` reduc controlul parental nu doar în ceea ce prive[te consumulalimentar, ci [i majoritatea activit`]ilor legate de igien` sau timp liber (vezi sec]iunile 6.3 [i 8.2).

Faptul c` în mare parte ace[ti copii au totu[i o greutate normal` pentru vârsta lor înseamn` c` î[icompleteaz` cumva nevoile calorice. Putem doar presupune c`, în acest scop, majoritatea lorrecurg la alimente cu un con]inut ridicat de lipide /carbohidra]i (e.g. produse de patiserie, snacks-uri, ciocolat` sau napolitane), produse ieftine ce se g`sesc cu u[urin]` în [coli, în vizit` la prietenisau afar` la joac`. Dac` aceast` ipotez` este adev`rat`, atunci numero[i copii de 11-18 ani prezintàparent o cre[tere s`n`toas` (greutate normal` pentru vârsta lor), dar au o compozi]ie corporal`neadecvat`, din cauza surselor energetice de calitate inferioar`. Doar studiile viitoare, bazate peun e[antion reprezentativ, pot confirma sau infirma aceast` ipotez`.

Pentru a analiza calitatea consumului alimentar, informa]iile legate de cantitate (aport energetic)trebuie completate cu date despre calitatea proteinelor ingerate, deoarece proteinele incompletenu pot asigura un echilibru normal chiar dac` sunt în cantitatea adecvat` (e.g. Walker et al., 2003;Pencharz [i Elango, 2008).

1775

2317

1818167016441896

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Aport energetic zilnic(Kcal/zi)

Calorii

15-18 aniM+F

11-14 aniF

11-14 aniM

7-10 aniF

7-10 aniM

4-6 aniM+F

Min ___________ Max

Aport energetic optimrecomandat de FAO/OMS în

2004 (Kcal/zi)

Figura 11 Aportul proteic zilnic per copil, pe grupe de vârst` [i gen, comparativ cu recomand`rile OMS

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. N=175 copii din care 22 bìe]i [i fete de 4-6 ani, 39bìe]i [i 42 fete de 7-10 ani, 25 bìe]i [i 31 fete de 11-14 ani [i 16 adolescen]i de 15-18 ani, atât fete, cât [i bìe]i. Note: Grupa de vârst`0-3 ani este exclus` din cauza num`rului mic de cazuri (13 copii). Aport proteic zilnic – num`rul mediu de proteine per copil pe zipentru fiecare grup` de vârst`-gen. Aport proteic optim – valoarea minim` care ofer` proteine complete de calitate superioar` [i încantitate suficient` pentru o cre[tere normal` potrivit vârstei pentru un copil ce beneficiaz` de un aport energetic adecvat [i are oactivitate fizic` zilnic` moderat`, potrivit recomand`rilor FAO/OMS din 2004 (vezi tabel A.5 din Anex`).

Figura 11 arat` c`, în e[antionul nostru, aportul proteic este mai mare decât cel recomandat,pentru toate grupele de vârst`, ceea ce poate provoca pe termen lung o suprasolicitare a func]ieificatului [i rinichilor. Doar copiii din gospod`riile extrem de s`race (G2) au un aport proteicsemnificativ mai sc`zut, care este [i de o calitate inferioar` deoarece sursele proteice animaliere(carne, pe[te, ou`, lapte [i produse lactate) sunt destul de rare în cazul lor.

Carbohidra]ii contribuie într-o propor]ie adecvat` la aportul energetic zilnic (aproximativ 50%, înmedie), dar sursele nu sunt echilibrate (e.g. Englyst [i Englyst, 2005). Carbohidra]ii cu absorb]ierapid`68 (din produse de patiserie, pr`jituri, fast food, dulciuri etc.) sunt prezen]i în alimenta]iacopiilor de la o vârst` foarte fraged`, chiar înainte de 3 ani, lucru absolut inacceptabil. Deasemenea, nivelul lor este nes`n`tos de ridicat printre copiii cu p`rin]ii migran]i (tabel 18).

Contribu]ia lipidelor la consumul alimentar declarat pare a fi adecvat` în cazul tuturor grupelorde vârst` (aproximativ 30-40% din aportul energetic total). Cu toate acestea, calitatea lipideloringerate este destul de sc`zut` (e.g. Koletzko et al., 2008; Mena [i Uauy, 2008; Gidding et al.,2006). Pe de-o parte, cantit`]ile de gr`simi saturate [i de acizi gra[i sub forma trans sunt mai maridecât valorile maxime recomandate.69 Pe de alt` parte, dieta zilnic` a majorit`]ii copiilor studia]ieste s`rac` în gr`simi monosaturate [i polinesaturate. Acest tip de dezechilibru încurajeaz`cre[terea colesterolului nociv. În toate straturile sociale, consumul copiilor de fructe, legume [i

52

61

73

62

87

7064

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Aport proteic zilnic(grame/zi)

Proteine

15-18 aniM+F

11-14 aniF

11-14 aniM

7-10 aniF

7-10 aniM

4-6 aniM+F

Min ___________ Max

Aport proteic optimrecomandat de FAO/OMS în

2004 (grame/zi)

68 Aproximativ 50% din aportul de carbohidra]i provine din pr`jituri, fast food, biscui]i etc. Cantitatea zilnic` din aceste surse se ridicùndeva la 90 de grame /zi pentru grupele de vârst` sub 18 ani, mai mare decât nivelul maxim recomandat: sub 60 grame /zi pentrucopiii de 4-10 ani [i sub 80 grame /zi pentru copiii de 15-18 ani. Pe termen lung, aceasta poate cauza un dezechilibru constant almetabolismului, cu hiperinsulinemie [i sintez` crescut` a lipidelor.69 Principalul factor determinant al calit`]ii lipidelor ingerate este cantitatea de gr`simi saturate [i de acizi gra[i trans. Cu cât este maimare cantitatea de gr`simi saturate [i de acizi gra[i trans, cu atât este mai redus` calitatea lipidelor [i mai proaste urm`rile pentruconsumator. Nivelul maxim de gr`simi saturate acceptat în cazul copiilor este de sub 10% din aportul energetic. În e[antionul UNICEF,gr`simile saturate sunt responsabile de 14% din aportul energetic, cu o cre[tere pân` la aproximativ 22-25% în cazul copiilor dingospod`riile s`race (categoriile G1 [i G2). În acela[i timp, nivelul maxim de acizi gra[i trans acceptat în cazul copiilor este de sub 2%din aportul energetic total. În popula]ia studiat`, acizii gra[i trans reprezint` 6% din totalul energetic, cu o cre[tere în gospod`riiles`race (categoriile G1 [i G2).

mai ales de pe[te este mult mai redus decât cel recomandat pentru o dezvoltare s`n`toas`. Maimult, în cele mai multe cazuri, ‘pe[tele’ se refer` la pe[te din conserv`, foarte s`rat [i de proast`calitate. Prin urmare, mul]i copii inclu[i în e[antionul nostru sunt predispu[i la caren]e de vitaminecare le pot afecta dezvoltarea cognitiv`|În plus, în toate straturile sociale, alimenta]ia celor maimul]i copii de peste 4 ani ofer` un aport zilnic de Calciu mult mai s`rac decât cel recomandat (variindîntre 10% [i 42% din aportul zilnic recomandat de FAO/OMS în 2004) (vezi [i Koletzko, ed., 2008).Cele mai mari caren]e de Calciu se înregistreaz` în rândul copiilor din gospod`riile extrem de s`race(G2), pentru c` ace[tia consum` mult mai pu]ine produse lactate, dar [i printre copiii de 11-18 anilipsi]i de supravegherea p`rin]ilor. Astfel, pe termen lung, aceste dou` categorii de copii sunt extremde predispuse la o mineralizare osoas` deficitar`.70

În concluzie, nutri]ia neadecvat` a copiilor reprezint` o realitate în România. Pe de-o parte,numero[i copii din gospod`riile extrem de s`race (G2) au o alimenta]ie insuficient` [i/sau decalitate inferioar`. Pe de alt` parte, mul]i copii din gospod`riile mai înst`rite, în special cei cup`rin]i pleca]i la munc` în str`in`tate, au o diet` nes`n`toas`, caracterizat` de exces alimentar,energetic, de gr`simi [i carbohidra]i rafina]i. Mai mult, în toate straturile sociale, o serie de practicinutri]ionale neadecvate scad [i mai mult calitatea regimului alimentar al copiilor. Produselealimentare bogate în sare sunt consumate de copii de la o vârst` foarte fraged`. Legumele,fructele [i mai ales produsele din pe[te sunt insuficiente pentru a asigura o dezvoltare s`n`toas`.(Kersting et al., 2005). P`rin]ii tind s` acorde aten]ie redus` alimenta]iei copiilor odat` ce ace[tiaau împlinit 11 ani [i pot ‘avea grij` singuri de ei în[i[i’.

Prin urmare, chiar [i atunci când hrana zilnic` este suficient`, calitatea nutri]iei copiilor las` dedorit, înc` de la vârste fragede. Comportamentul [i preferin]ele alimentare se formeaz` în primiiani de via]`, de aceea obiceiurile nutri]ionale ale bebelu[ilor [i copiilor mici sunt importantepentru alegerile lor alimentare de mai târziu. Am putea astfel emite ipoteza c`, în cazul multorcopii, aceste comportamente timpurii vor duce la o cre[tere [i mai ales la o dezvoltarenes`n`toas`, în lipsa interven]iilor educative. La vârsta pediatric`, efectele imediate sunt boliprecum obezitatea [i afec]iunile cauzate de deficien]e alimentare, dar mai târziu în via]`, acesteaconduc la boli cardiovasculare, atac cerebral, osteoporoz` sau boli degenerative. E nevoie deprograme educa]ionale adresate comunit`]ii [i familiilor pentru a preveni în mod eficient efectelenegative asupra s`n`t`]ii [i dezvolt`rii acestor copii.

53

70 Un aport necorespunz`tor de Calciu [i/sau Vitamina D duce la o mineralizare osoas` deficitar`, în special la vârste cuprinse între11-18 ani, când, în condi]ii normale, se adaug` 45% din masa scheletic`. (Moreno, 2008)

Pat

ru f

ra]i

, fer

ici]

i du

p`

prâ

nz

Alb

a, m

ediu

l ru

ral

6 S~N~TATEA

Acest capitol analizeaz` datele furnizate de Fi[a de s`n`tate care a fost completat` împreun` cup`rin]ii /persoanele responsabile de copii [i cu medicii pentru to]i copiii de 0-18 ani.71 Fi[a a adunatdate legate de starea de s`n`tate a copiilor, precum [i de practicile gospod`riilor din domeniuls`n`t`]ii.

6.1 Starea de s`n`tate a copiilor

Pentru a analiza riscul ‘dublei morbidit`]i’,72 Fi[a de s`n`tate a inclus date legate de boli cronice[i dizabilit`]i, al`turi de informa]ii despre greutatea [i în`l]imea copilului (analizate în raport cuvârsta), precum [i privind consumul alimentar. Având în vedere c` e[antionul nostru nu este unulreprezentativ, nu se pot face estim`ri cantitative ale fenomenului de ‘dubl` morbiditate’. Cu toateacestea, studiul nostru arat` c` fenomenul exist` în România [i c` cei extrem de s`raci (G2)prezint` un risc dispropor]ionat de mare în acest sens. Astfel, printre cei 194 de copii, care facparte din 104 gospod`rii selectate exclusiv pe baza unor criterii de venit [i migra]ie, am identificatcopii subponderali,73 dar [i 16 copii cu boli cronice [i/sau dizabilit`]i (tabel 19). Majoritatea lorapar]in categoriei G2 cu gospod`rii extrem de s`race, iar câ]iva fac parte din gospod`riilelucr`torilor s`raci (G1).

Potrivit p`rin]ilor, s`n`tatea copiilor este ‘foarte bun`’, cu un scor mediu de 8,8 pe o scal` de la1 – ‘foarte proast`’ la 10 – ‘foarte bun`’, f`r` varia]ii semnificative între categorii. Totu[i, scoruls`n`t`]ii copilului este pozitiv corelat cu greutatea la na[tere.74 Adic`, copiii cu o greutate sc`zut`la na[tere ob]in un scor mediu semnificativ mai mic în ceea ce prive[te starea de s`n`tate (8,1puncte). De asemenea, scorul mediu la capitolul s`n`tate este de doar 4,9 în cazul copiilor cu bolicronice sau dizabilit`]i.

Starea de s`n`tate a adul]ilor este considerabil mai bine (auto)evaluat` în gospod`riile din clasade mijloc fa]` de restul categoriilor. Cu cât este mai ridicat nivelul de educa]ie [i venitul uneipersoane, cu atât scorul pe care îl acord` st`rii sale de s`n`tate este mai mare.75 În plus, cu câtadultul este mai tân`r, cu atât î[i estimeaz` s`n`tatea într-un mod mai pozitiv.76

55

71 Interviurile cu medicii de familie au fost obligatorii doar în cazul copiilor ce sufer` de un handicap sau o boal` cronic`, fiind totu[iefectuate pentru majoritatea copiilor.72 Coexisten]a supraalimenta]iei sub forma obezit`]ii, a bolilor netransmisibile [i a subnutri]iei copilului, în acelea[i comunit`]i saufamilii, mai ales în popula]iile defavorizate. (UNICEF, 2006)73 Precum [i copii supraponderali (vezi sec]iunea 5.1).74 Coeficientul Pearson de 0,17 (p=,05).75 Coeficientul Pearson este de 0,29 (p=,000) pentru educa]ie [i 0,14 (p=,05) pentru venit.76 Coeficientul Pearson de -0,37 (p=,000).

Tabel 19 S`n`tatea copilului: stare de s`n`tate, cheltuieli cu s`n`tatea [i condi]ii de igien`


6.2 Cheltuielile cu s`n`tatea

În ceea ce prive[te cheltuielile cu igiena, 3-4% din cheltuielile de consum ale gospod`riei suntalocate cump`r`rii de s`pun, [ampon, past` de din]i [i detergen]i, cu excep]ia gospod`riilorextrem de s`race (G2), care aloc` 7% din bugetul lor pentru a acoperi aceste nevoi. Cu toateacestea, în termeni absolu]i, gospod`riile din clasa de mijloc cheltuie semnificativ mai mul]i banipe igien`, 20 de lei pe persoan` lunar, în medie, fa]` de 14 lei pe persoan` lunar în celelaltegospod`rii.

Cheltuielile pe medicamente [i doctori reprezint` 4-6% din cheltuielile de consum ale gospod`riei.O mare parte din aceste cheltuieli sunt dedicate s`n`t`]ii copilului. Gospod`riile extrem de s`race


Numărul Fişelor de sănătate completate 47 70 40 33 190Evaluarea subiectivă a Valoare medie pentru adulţi (19+ ani) 7,8 7,6 7,8 8,8 8,0sănătăţii pe o scală de la Dev. std. 1,5 2,1 1,8 1,2 1,81- ‘foarte proastă’ la Valoare medie pentru copii (0-18 ani) 8,8 8,7 8,9 9,1 8,810 – ‘foarte bună’ Dev. std. 1,4 2,0 0,9 1,5 1,6Copii cu o boală Da (număr) 4 3 4 11cronică Nu (%) 91 96 90 100 94Copii cu handicap Da (număr) 5 1 6

Nu (%) 100 93 100 97 97Copii cu o boală cronică Da (număr) 4 7 4 1 16sau handicap Nu (%) 92 90 90 97 92

SĂNĂTATE COPIL CONDIŢII DE IGIENĂApă caldă Apă caldă curentă 53,2 23,2 64,1 81,8 49,5(% copii) Apă încălzită pe sobă/aragaz 46,8 76,8 35,9 18,2 50,5Baie /duş Baie /duş în casă 55,3 36,2 63,2 81,8 54,5(% copii) Baie într-un lighean 44,7 63,8 36,8 18,2 45,5Fac baie /duş Zilnic 38,3 14,3 47,4 57,6 34,6(% copii) O dată sau de câteva ori pe săptămână 61,7 82,9 52,6 42,4 64,4

De câteva ori pe lună sau mai rar * *Se spală pe dinţi Zilnic 80,4 62,1 87,5 90,9 77,3(% copii) O dată sau de câteva ori pe săptămână 10,9 19,7 * * 13,0

De câteva ori pe lună sau mai rar * 18,2 * 9,7Suferă de frig din cauza Zilnic * 13,0 5,3încălzirii insuficiente O dată sau de câteva ori pe săptămână 17,0 21,7 * 13,8(% copii) De câteva ori pe lună sau mai rar * * 3,7

Niciodată 74,5 59,4 92,3 100,0 77,1Cheltuieli lunare ale gospodăriei

Cu igiena (săpun, şampon, pastă de dinţi,detergent)

- % total cheltuieli lunare 4,1 7,2 2,8 3,6 4,6- lei pe persoană 14 14 14 20 15

Cu sănătatea (medicamente şi doctori)- % total cheltuieli lunare 6,0 4,4 4,6 5,0 5,0- lei pe persoană 22 11 20 28 19

Cu sănătatea copiilor- % gospodării au cheltuieli lunare pentru

sănătatea copiilor 72,7 42,3 56,5 70,0 59,3

- lei pe copil 11 8 9 23 12

56

(G2), de[i au cei mai mul]i copii cu boli cronice sau dizabilit`]i, î[i permit s` acopere doar par]ialaceste nevoi. |n special p`rin]ii copiilor cu dizabilit`]i men]ioneaz` mari dificult`]i legate de platatratamentului, a medicamentelor [i a echipamentelor necesare. În medie, gospod`riile extrem des`race cheltuie pe s`n`tatea copiilor aproape de trei ori mai pu]in decât cele din clasa mijlocie: 8lei (sub 2 euro) comparativ cu 23 lei (peste 5 euro) pe copil, pe lun`.77

6.3 Practicile de s`n`tate [i de igien` a copilului

Practicile de s`n`tate [i de igien` variaz` în func]ie de vârsta [i num`rul copiilor din gospod`rie.P`rin]ii copiilor sub cinci ani au tendin]a s` î[i duc` copiii la doctor pentru un consult de rutin`mai des [i le administreaz` mai frecvent vitamine. Administrarea de vitamine ]ine mai mult dementalitate decât de bani. Unii p`rin]i cred c` vitaminele stimuleaz` sistemul imunitar al copiilor[i îi protejeaz` de infec]ii [i boli, în timp ce al]ii consider` c` ‘copilul nu are nevoie de vitamine,din moment ce nu e bolnav’. La 11-14 ani, vizitele la doctor se r`resc. Totu[i, majoritatea p`rin]ilorî[i duc copilul la dentist. În acela[i timp, p`rin]ii cresc frecven]a cu care fac baie copilului. Dup`vârsta de 15 ani, p`rin]ii tind s` acorde tot mai pu]in` aten]ie practicilor preventive de s`n`tate.Majoritatea adolescen]ilor par a lua decizii singuri în ceea ce prive[te practicile adecvate de igien`[i s`n`tate. Prin urmare, vizitele pentru un consult de rutin` la doctor sau la dentist sunt rare sauinexistente. Îmb`ierea [i sp`latul pe din]i sunt mai pu]in frecvente decât înainte de 15 ani.

În gospod`riile cu un singur copil, în mod frecvent p`rin]ii adopt` o diversitate de practicipreventive de s`n`tate. Începând cu al treilea copil, p`rin]ii tind s` le ignore, bazându-se mai multpe ‘experien]a noastr`, [tim ce [i cum s` facem de la primii copii’. În special în gospod`riile f`r`copii cu boli cronice sau dizabilit`]i, venitul insuficient accentueaz` acest comportament,considerându-se c` ‘avem lucruri mai bune de f`cut decât s` arunc`m cu banii pe doctor, vitamine[i altele’.

Cu cât o gospod`rie adopt` mai multe practici de s`n`tate [i de igien`, cu atât este mai bun`starea de s`n`tate a copiilor.78 Varietatea practicilor preventive de s`n`tate este în principaldeterminat` de educa]ia p`rin]ilor, de condi]iilor de igien`, de num`rul copiilor din gospod`rie[i de cât se cheltuie pe s`n`tatea copiilor. Un model de regresie multipl`79 (tabel 20) arat` c`,ceteris paribus, un copil are mai multe [anse s` beneficieze de diverse practici preventive des`n`tate dac` mama are un nivel mai ridicat de educa]ie [i gospod`ria este dotat` cu ap` cald`curent`, are mai pu]ini copii, este situat` la ora[ [i aloc` o sum` mai mare pentru s`n`tateacopiilor.

77 Luând în considerare doar gospod`riile ce au cheltuieli legate de s`n`tate, gospod`riile extrem de s`race cheltuie 19 lei lunar pecopil fa]` de 34 lei în gospod`riile din clasa de mijloc. 78 Num`rul practicilor preventive de s`n`tate în cazul unui copil este corelat pozitiv cu evaluarea st`rii de s`n`tate a copilului pe oscal` de la 1- ‘foarte proast`’ la 10 – ‘foarte bun`’, coeficient Pearson de 0,18 (p=,000).79 Din motive de multicoliniaritate, educa]ia tat`lui [i venitul gospod`riei nu au fost incluse în model deoarece aceste variabile suntputernic corelate cu educa]ia mamei (Coeficien]ii Pearson de 0,80 [i 0,40, p=,000). Din acela[i motiv, nu a fost inclus` în model nicietnia (rom`). Totu[i, educa]ia tat`lui [i etnia (rom`) sunt predictori semnificativi atunci când sunt incluse în modelul de regresie (înlocul educa]iei mamei).

57

Tabel 20 Principalii factori determinan]i ai practicilor preventive de s`n`tate a copilului în gospod`rii

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011 (N=158 copii). Model de regresie linear`, medodaEnter, R2=0,50, testul Durbin-Watson de 1,37. Note: (G1 – lucr`tori s`raci) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei [i f`r` presta]iisociale, (G2 – extrem de s`raci) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale, (G3 – migran]i) gospod`riiîn care unul sau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în str`in`tate [i (G4 – clasa de mijloc) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei. *Practicile preventive de s`n`tate se refer` la: administrarea de vitamine (în martie 2011), vizit` la doctor în ultimele [ase luni pentruun consult de rutin`, vizit` la dentist, periu]` de din]i proprie, sp`lat zilnic pe din]i [i baie /du[ zilnic. Astfel, num`rul practicilorpreventive de s`n`tate variaz` între 0 [i 6. Într-o gospod`rie, valoarea difer` de la un copil la altul. Celulele colorate indic` predictorisemnificativi.

Exist` varia]ii semnificative între cele patru tipuri de gospod`rii studiate (figura 12). Categoriagospod`riilor extrem de s`race (G2) cuprinde p`rin]i cu un nivel redus de educa]ie, numero[icopii într-o gospod`rie, condi]ii deficitare de locuit [i de igien` [i cheltuieli sc`zute cu s`n`tateacopiilor. La polul opus, gospod`riile din clasa mijlocie (G4) se caracterizeaz` prin p`rin]i cu unnivel ridicat de educa]ie, familii cu un singur copil, locuin]e cu condi]ii bune de igien` [i cheltuielirelativ mari cu s`n`tatea copiilor. Conform modelului prezentat anterior, copiii din gospod`riileextrem de s`race (G2) sunt cei mai dezavantaja]i, iar cei din clasa mijlocie (G4) sunt cei maiavantaja]i. Un procent semnificativ mai mic de copii extrem de s`raci iau vitamine, merg la doctorsau la dentist pentru un control de rutin`, au propria periu]` de din]i, se spal` pe din]i [i fac baiezilnic.

58




Predictori B Eroare std. Beta t Sig. Toleranţă VIF

(Constant) 3,069 ,528 5,815 ,000Mediu de rezidenţă (1=rural) -,442 ,204 -,145 -2,168 ,032 ,752 1,330Genul copilului (1=băiat) -,080 ,191 -,026 -,418 ,677 ,867 1,153Vârsta copilului (luni) -,036 ,024 -,095 -1,529 ,128 ,862 1,161Număr copii în gospodărie -,283 ,094 -,211 -3,021 ,003 ,684 1,461Părinţi acasă (1=ambii acasă) -,255 ,203 -,080 -1,254 ,212 ,815 1,227Educaţia mamei (nr. clase) ,117 ,033 ,261 3,583 ,000 ,631 1,586Apă caldă curentă (1=da) ,795 ,223 ,259 3,566 ,000 ,635 1,576Cheltuieli lunare cu igiena şi sănătatea pe persoană (lei) ,006 ,004 ,098 1,405 ,162 ,687 1,455

Cheltuieli lunare cu sănătatea pecopil (lei) ,010 ,004 ,154 2,417 ,017 ,822 1,217

Variabilă dependentă: Numărul practicilor preventive de sănătate pe copil*

Figura 12 Practici preventive de s`n`tate a copilului pe categorii de gospod`rii (% copii)

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011 (N=190 copii cu Fi[a de s`n`tate completat`). Note:(G1 – lucr`tori s`raci) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei [i f`r` presta]ii sociale, (G2 – extrem de s`raci) gospod`rii cu venit percapita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale, (G3 – migran]i) gospod`rii în care unul sau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` înstrìn`tate [i (G4 – clasa de mijloc) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei. Diferen]ele dintre categorii sunt semnificative din punctde vedere statistic.

Copiii din gospod`riile extrem de s`race (G2), români sau romi, sunt predispu[i la probleme alesistemului imunitar [i sunt mai vulnerabili la infec]ii [i boli. Pot suferi de o inciden]` mai ridicatà bolilor cronice [i a dizabilit`]ilor mai târziu în via]`, tocmai pentru c` în perioada copil`riei, decâteva ori pe lun`, o mare parte din ei sufer` de c`ldur` insuficient`, mâncare pu]in` sau chiarde foame [i sunt mai pu]in proteja]i printr-o alimenta]ie corect` sau practici preventive de s`n`tate[i de igien`. Copiii din gospod`riile lucr`torilor s`raci sunt [i ei vulnerabili, dar într-o m`sur` maimic`.

59

23 40 29 76 62 1438 60 45 96 80 3835 65 70 93 88 4752 73 73 100 91 580

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

|n martie 2011,copilul a luatvitamine saumedicamentede \ntre]inerea

s`n`t`]ii

|n ultimele 6luni, copilul a

f`cut uncontrol

medical derutin`

Copilul a fostvreodat` la

dentist

Copilul areperiu]` de

din]i

Se spal` pe din]i ZILNIC

Face baie / du[ZILNIC

G2 - Extrem de s`racicu presta]ii sociale

G1 - Lucr`tori s`raci

G3 - Cu migran]i \nstrìn`tate

G4 - Clasa de mijloc

Tre

bu

ie s

` re

amin

tim

fap

tul

c` g

osp

od

`riil

e ex

trem

de

s`ra

ce a

u l

ocu

in]e

afl

ate

în s

tare

pro

ast`

, ca

re s

un

tp

rop

riet

ate

per

son

al`

sau

înch

iria

te d

e la

sta

t. M

ul]

i lo

cuie

sc în

co

nd

i]ii

nei

gie

nic

e. L

ocu

in]e

le lo

r, f

ie c

` e

vorb

a d

eu

n a

par

tam

ent

sau

o c

as`,

su

nt

mic

i, cu

do

ar o

cam

er`

de

apro

xim

ativ

9-1

5 m

2 [i

f`r

` to

alet

` sa

u b

aie

în c

as`.

Folo

sesc

ace

ast`

în

c`p

ere

pe

po

st d

e d

orm

ito

r, s

ufr

ager

ie [

i b

uc`

t`ri

e. Î

n c

on

seci

n]`

, în

c`p

erea

est

e fi

e p

lin`

cum

ob

il`, f

ie u

n s

imp

lu a

d`p

ost

în c

are

s` p

oat

` d

orm

i. D

e o

bic

ei, m

ob

ila e

ste

vech

e, d

eter

iora

t` s

au im

pro

viza

t` [

ico

nst

` d

intr

-un

ul s

au m

ai m

ult

e p

atu

ri (

deo

arec

e ad

ul]

ii [i

co

piii

do

rm în

ace

ea[i

înc`

per

e), o

mas

`, u

n a

rag

az, u

nfr

igid

er,

un

tel

eviz

or

[i,

un

eori

, u

n c

alcu

lato

r p

entr

u c

op

ii. M

asa

este

fo

losi

t` a

tât

pen

tru

mân

cat,

cât

[i

ca b

iro

up

entr

u c

op

ii. A

rag

azu

l es

te f

olo

sit

pen

tru

g`t

it,

înc`

lzit

[i

fier

t ap

a în

tr-o

oal

` p

entr

u s

p`l

atu

l co

piil

or,

a h

ain

elo

rm

urd

are,

a v

esel

ei s

au a

ad

ul]

ilor.

Maj

ori

tate

a lo

r su

nt

con

ecta

]i l

a cu

ren

t el

ectr

ic.

To

tu[i

, d

in c

ând

în

cân

d,

mai

ales

iar

na,

po

t fi

deb

ran

[a]i

tem

po

rar

din

cau

za f

actu

rilo

r n

epl`

tite

. P

entr

u a

men

]in

e st

and

ard

ele

‘res

pec

tab

ile’,

înc`

per

ea n

u e

ste

nea

p`r

at c

ur`

]at`

, dar

mai

to

t ti

mp

ul e

ste

înfr

um

use

]at`

cu

p`t

uri

sau

car

pet

e vi

u c

olo

rate

.

(Par

tici

par

e la

stu

diu

: 31

go

spo

d`r

ii cu

70

de

cop

ii)

G2

Ext

rem

de

s`ra

ci

Foto

gra

fia

13, M

aram

ure

[, m

ediu

l ru

ral

6.4

Co

nd

i]ii

de

igie

n`

în g

osp

od

`riil

e ex

trem

de

s`ra

ce

7 EDUCA}IA

Acest capitol folose[te datele furnizate de Fi[a [colar`, care include informa]ii despre copiii cuvârste între 6 [i 18 ani care merg la [coal`.80 Aceast` Fi[` a fost completat` împreun` cu profesorii,pe baza documentelor [colare oficiale, cu privire la prezen]a [colar` a copilului [i la rezultatele[colare. În plus, profesorii au evaluat comportamentul copilului la [coal`, dar [i participareafamiliei [i interesul ei fa]` de activitatea [colar` a copilului.

7.1 Prezen]a [colar`

Dintre copiii inclu[i în e[antionul nostru, am identificat minori de 6-18 ani ne[colariza]i doar îngospod`riile extrem de s`race (G2). Unii dintre ei nu merg la [coal` din cauza unei boli sauhandicap. Al]ii au abandonat [coala cu mult timp în urm` [i au început s` lucreze ca zilieri însectorul informal.

Tabel 21 Prezen]a [colar`

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. Note: (G1 – lucr`tori s`raci) gospod`rii cu venit percapita ≤ 400 lei [i f`r` presta]ii sociale, (G2 – extrem de s`raci) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]iisociale, (G3 – migran]i) gospod`rii în care unul sau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în str`in`tate [i (G4 – clasa de mijloc) gospod`riicu venit per capita > 400 lei. * Primele dou` linii se refer` la copiii de 3-18 ani ne[colariza]i. Ceilal]i copii fie au 0-2 ani, fie au 3-6 ani[i merg la gr`dini]`, fie au 6-18 ani [i merg la [coal` (cu Fi[a [colar` completat`), iar liniile din tabel privind elevii absen]i [i evalu`rileprofesorilor se refer` la ace[tia din urm`. Celulele colorate indic` valori semnificativ mai ridicate /sc`zute.

To]i ceilal]i copii de 6-18 ani merg la [coal` (sau la gr`dini]`) în fiecare zi. A[a cum reiese [i dindocumentele [colare oficiale, prezen]a [colar` nu difer` semnificativ între straturile socio-economice. La nivelul e[antionului, pe parcursul unei luni, peste un elev din patru a absentat dela [coal` cel pu]in o dat`, din diverse motive. Indiferent de nivelul de educa]ie, num`rul total alabsen]elor variaz` între 1 [i 54, cu o medie de 9 (adic`, \n jur de 2 zile de [coal`).

Conform profesorilor, copiii din e[antionul nostru, în general, poart` haine curate [i se comport`frumos [i politicos la [coal`. Totu[i, copiii din gospod`riile extrem de s`race (G2) suntdezavantaja]i fa]` de ceilal]i prin lipsa unui ghiozdan adecvat, a manualelor [colare, a caietelorsau a altor rechizite necesare.

61

80 Din cei 194 copii inclu[i în e[antionul nostru, 27 merg la gr`dini]` [i 150 la [coal`. Fi[ele [colare au fost completate pentru 148 decopii.


Număr elevi cu Fişe şcolare 35 52 35 26 148Prezenţa şcolară * Nr. copii de 3-6 ani ce nu merg la grădiniţă 1 1 1 0 3(martie 2011) Nr. copii de 7-18 ani ce nu merg la şcoală 0 5 0 0 5(documente oficiale) % elevi absenţi din motive medicale 20 20 32 8 21

% elevi absenţi din alte motive 29 12 31 13 21% elevi absenţi din orice motiv 31 25 40 21 29

Rechizite şcolare % elevi au o îmbrăcăminte şcolară curată 91 96 94 92 94(Evaluarea profesorului) % elevi au ghiozdan, manuale, rechizite 94 89 97 100 94Comportamentul copilului % elevi se poartă frumos/politicos la şcoală 91 92 94 96 93(Evaluarea profesorului)

62

7.2 Rezultatele [colare

Exist` discrepan]e semnificative la capitolul rezultate [colare în func]ie de tipul gospod`riilor. Uncopil dintr-o gospod`rie din clasa de mijloc (G4) are o probabilitate considerabil mai mare sàib` rezultate [colare ‘foarte bune’, prin compara]ie cu ceilal]i copii. Ei/ele î[i fac temele, iau notebune [i, practic, prezint` un risc zero de abandon [colar sau de p`r`sire timpurie a [colii.81

Figura 13 Indicatori privind rezultatele [colare

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011 (N=148 elevi). Note: (G1 – lucr`tori s`raci) gospod`riicu venit per capita ≤ 400 lei [i f`r` presta]ii sociale, (G2 – extrem de s`raci) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz`de presta]ii sociale, (G3 – migran]i) gospod`rii în care unul sau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în strìn`tate [i (G4 – clasa demijloc) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei. Graficul prezint` valorile medii pe categorii sunt statistic semnificative, conform uneianalize univariate (p=,05).

Categoria copiilor din gospod`riile cu migran]i (G3) este mai eterogen` în ceea ce prive[terezultatele [colare. În medie, rezultatele lor sunt mai bune decât cele ale copiilor din gospod`riiles`race. Totu[i, câ]iva dintre ei risc` s` abandoneze [coala, mai ales cei din mediul rural sau deetnie rom`.

La polul opus, copiii din gospod`riile extrem de s`race (G2) sunt foarte vulnerabili. În cazul lor,scorul mediu al rezultatelor [colare este mult mai mic decât cel al celorlalte categorii.82 Aproapejum`tate din ei (43%) au medii generale sub [apte (în primul semestru al anului [colar 2010-2011).Probabilitatea ca ei s` aib` temele f`cute este dispropor]ionat de mic`. Unul din cinci a fostevaluat ca prezentând risc de abandon [colar înainte de terminarea a opt clase. În plus, 27% dintreei nu vor continua studiile dup` gimnaziu, cred profesorii lor. Printre copiii ce provin din

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

G1 G2 G3 G4

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

5,0

G1 G2 G3 G4

Note <7, % totalnotele (\n martie2011)

Probabilitatea caelevul s` vin` cutemele preg`tite

Performan]ele[colare aleelevului, \ngeneralRiscul ca elevuls` abandoneze[coala

Riscul ca elevuls` p`r`seasc`timpuriu [coala(s` nu continue\n ciclul urm`tor)

Note 9-10, %toate notele (\nmartie 2011)

Media general`de 9-10(semestrul I, an[colar 2010-2011)

Conform documentelor oficiale Conform \nv`]`torilor / profesorilor

81 Acest rezultat este par]ial determinat de procedura de selec]ie. În [coli, selectarea copiilor s-a f`cut în colaborare cu directorii. Pentrugrupul de referin]` (venit mediu, G4), unii au avut tendin]a s` recomande tocmai copiii de clas` mijlocie cu rezultate [colare foartebune. 82 Scorul mediu al rezultatelor [colare este: -0,09 pentru copiii din gospod`riile lucr`torilor s`raci (G1), -0,40 pentru copiii dingospod`riile extrem de s`race (G2), +0,15 pentru copiii din gospod`riile cu migran]i (G3) [i +0,69 pentru copiii din gospod`riile dinclasa mijlocie (G4). Unde rezultatele [colare sunt m`surate ca scor factorial al patru variabile: ponderea notelor sub 7 în totalul notelorîn martie 2011, ponderea notelor de 9 [i 10 în totalul notelor în martie 2011, media general` pentru Semestrul I al anului [colar 2010-2011 [i evaluarea de c`tre profesori a rezultatelor copilului pe o scal` de la 1-‘foarte proaste’ la 5-‘foarte bune’. O analiz` univariatàrat` c` diferen]ele dintre categorii sunt semnificative din punct de vedere statistic la p=,000.

Foartemare

Foartemic`

83 Coeficient Pearson de 0,32 (p=,000) între venitul disponibil al gospod`riei pe persoan` [i media general` a copilului din semestrulI al anului [colar 2010-2011. 84 Coeficient Pearson de 0,28 (p=,000) între venitul disponibil al gospod`riei pe persoan` [i evaluarea de c`tre profesori a rezultatelorcopilului pe o scal` de la 1-‘foarte proaste’ la 5-‘foarte bune’.85 Modelul explic` 28% (R2=0,28) din varia]ia rezultatelor [colare m`surate ca scor factorial al patru variabile: ponderea notelor sub 7în totalul notelor în martie 2011, ponderea notelor de 9 [i 10 în totalul notelor în martie 2011, media general` pentru Semestrul I alanului [colar 2010-2011 [i evaluarea de c`tre profesori a rezultatelor copilului pe o scal` de la 1-‘foarte proaste’ la 5-‘foarte bune’.Testul Durbin-Watson de 1,85. Coeficien]i standardiza]i beta de +,319 pentru nivelul de educa]ie al mamei [i de -,284 pentru vârstacopilului (în ani). Predictori inclu[i în model ce nu au fost semnificativi: mediul de reziden]` (1=rural), genul copilului, num`rul p`rin]iloracas` (0, 1 sau 2), etnia (1=român), num`rul copiilor în gospod`rie, cheltuielile [colare ale gospod`riei pe copil (lei) sau venituldisponibil al gospod`riei pe persoan` (lei). Educa]ia tat`lui nu este un predictor semnificativ al rezultatelor [colare ale copilului. 86 Modelul explic` 23% (R2=0,23) din varia]ia riscului de abandon [colar estimat de profesori pe o scal` de la 1-‘foarte sc`zut’ la 5-‘foarte ridicat’. Testul Durbin-Watson de 1,80. Coeficientul standardizat beta de +0,45 pentru etnia rom`. To]i ceilal]i predictorimen]iona]i nu sunt semnificativi. Educa]ia tat`lui nu este un predictor semnificativ al riscului de abandon [colar evaluat de profesori. 87 Modelul explic` 30% (R2=0,30) din varia]ia riscului de p`r`sire timpurie a [colii estimat de profesori pe o scal` de la 1-‘foarte sc`zut’la 5-‘foarte ridicat’. Testul Durbin-Watson de 1,90. Coeficientul standardizat beta de +0,40 pentru etnia rom`. To]i ceilal]i predictorimen]iona]i nu sunt semnificativi, cu excep]ia vârstei (coeficient standardizat beta de +0,19). Acest lucru nu este o surpriz` deoarecep`r`sirea timpurie a [colii se refer` la întreruperea studiilor dup` gimnaziu. Educa]ia tat`lui nu este un predictor semnificativ al risculuide p`r`sire timpurie a [colii evaluat de profesori.

63

gospod`riile extrem de s`race, copiii romi prezint` un risc [i mai ridicat de a p`r`si [coalatimpuriu fa]` de copiii din celelalte etnii.

Rezultatele [colare ale copiilor din gospod`riile lucr`torilor s`raci (G1) sunt ceva mai bune decâtcele ale copiilor din gospod`riile extrem de s`race (G2), totu[i semnificativ mai sc`zute fa]` derestul categoriilor. Cel mai îngrijor`tor este faptul c` 21% dintre ei, în special cei din mediul rural,[i-ar putea întrerupe studiile dup` înv`]`mântul gimnazial, potrivit profesorilor lor.

Rezultatele [colare sunt corelate cu multe aspecte. Sunt pozitiv corelate cu nivelul educa]ional alp`rin]ilor, cu venitul gospod`riei [i cheltuielile familiei legate de [coal`. Sunt negativ corelate cunum`rul copiilor din gospod`rie [i etnia (rom`). Nivelul venitului este puternic corelat atât curezultatele [colare83 din documentele oficiale, cât [i cu evalu`rile profesorilor84 cu privire larezultatele [colare ale copilului.

Cu toate acestea, un model explicativ de regresie85 referitor la rezultatele [colare arat` c`, ceterisparibus, doar doi predictori sunt semnificativi: vârsta copilului [i educa]ia mamei. Astfel, cu cât nivelulde educa]ie al mamei este mai ridicat [i copilul mai mic, cu atât rezultatele sale [colare sunt maibune, indiferent de gen, de num`rul de copii din gospod`rie, num`rul de p`rin]i acas`, apartenen]aetnic`, mediul de reziden]` [i de cât cheltuie familia pe [coal` sau de venitul gospod`riei.

Riscul de abandon [colar ca [i riscul de p`r`sire timpurie a [colii prezint` de asemeneanumeroase corela]ii. Acestea sunt negativ corelate cu nivelul de educa]ie al p`rin]ilor, venitulgospod`riei [i cheltuielile gospod`riei legate de [coal`. {i sunt pozitiv corelate cu apartenen]aetnic` (romi), mediul rural, num`rul de copii în gospod`rie [i rangul copilului în familie. Îngospod`riile cu mul]i copii, cei mai mici prezint` un risc semnificativ mai ridicat de a p`r`sitimpuriu [coala.

Etnia este, totu[i, singurul factor determinant semnificativ pentru ambele riscuri, de abandon[colar [i de p`r`sire timpurie a [colii. Ceteris paribus, apartenen]a copilului la etnia rom` acopilului cre[te semnificativ probabilitatea de abandon [colar86/p`r`sire timpurii a [colii,87

indiferent de vârsta, genul [i starea de s`n`tate a copilului, nivelul de educa]ie al mamei, num`rulde copii în gospod`rie, num`rul p`rin]ilor acas`, mediul de reziden]` [i cheltuielile [colare alegospod`riei (sau venitul gospod`riei). În orice caz, (hetero)identificarea ca rom de c`tre un cadrudidactic cre[te substan]ial riscul de a fi considerat un candidat la terminarea a maxim opt clase,ceteris paribus. Astfel, acest rezultat poate reflecta, cel pu]in par]ial, [i un mediu discriminatoriufa]` de copiii romi în [coli.

7.3 Activit`]ile extra[colare

Ca regul` general`, participarea la olimpiade [colare, concursuri [i activit`]i extra[colare, inclusivob]inerea de premii, depinde în mare m`sur` de rezultatele [colare, nivelul de educa]ie alp`rin]ilor, venitul gospod`riei, cheltuielile [colare [i num`rul copiilor în gospod`rie. Astfel, copiiicu performan]e [colare mai bune, din gospod`rii mai înst`rite cu p`rin]i educa]i, cu pu]ini copii[i care aloc` o sum` mai mare educa]iei copiilor, au mai multe [anse de a participa la concursurisau activit`]i extra[colare, deci [i de a câ[tiga premii. Corespunz`tor, copiii din gospod`riile cefac parte din clasa de mijloc prezint` o inciden]` mult mai mare a unor astfel de evenimente/activit`]i. Prin contrast, copiii din gospod`riile s`race, fie extrem de s`race, fie cele ale lucr`torilors`raci, prezint` o inciden]` mult mai mic`.

Figura 14 Participarea la concursuri [colare [i activit`]i extra[colare (% copii din categorie)

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011 (N=148 elevi, vezi tabel 21 pentru distribu]ia pecategorii). Note: (G1 – lucr`tori s`raci) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei [i f`r` presta]ii sociale, (G2 – extrem de s`raci) gospod`riicu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale, (G3 – migran]i) gospod`rii în care unul sau ambii p`rin]i sunt pleca]ila munc` în str`in`tate [i (G4 – clasa de mijloc) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei. Diferen]ele între categorii sunt semnificativedin punct de vedere statistic.

Participarea copiilor la activit`]i extra[colare ]ine doar în mod secundar de venit. Înainte de toate,depinde de nivelul de educa]ie al p`rin]ilor, de mediul de reziden]`, num`rul copiilor îngospod`rie [i de rangul copilului în familie. Cu cât nivelul de educa]ie al p`rin]ilor este mai ridicat,cu atât copilul particip` la mai multe excursii, tabere, spectacole, lec]ii de dans [i alte activit`]i deacest gen. Acest lucru se datoreaz` faptului c` p`rin]ii educa]i î[i dau seama de beneficiile acestoractivit`]i pentru copil, chiar [i când banii sunt pu]ini.

Probabilitatea ca elevii s` participe la activit`]i extra[colare este mai mare la ora[, unde sunt maimulte oportunit`]i de acest gen decât în mediul rural. Activit`]ile extra[colare cel mai des întâlnitesunt sportul, mai ales fotbalul [i karate, urmat de dans sau balet, muzic`, pictur`, limbi str`ine [icursuri creative.

|n gospod`riile cu cel pu]in trei copii, în special copiii mai mici, au [anse mult mai mici de aparticipa la activit`]i extra[colare. Acest fapt este determinat de banii pu]ini, dar [i de mentalitate,p`rin]ii nereu[ind s` în]eleag` ce are de câ[tigat copilul lor dintr-o astfel de experien]`: ‘cumpoate o excursie sau un spectacol de teatru de p`pu[i s` ne fac` via]a mai bun`? Nicicum. Deci,de ce s` arunc`m banii pe fereastr`?’.

26 25 34 7715 10 17 4664 63 76 960

102030405060708090

100

G1 G2 G3 G4

A participat la concursurisau olimpiade, în cadrulsau \n afara [colii, \n anul[colar 2010-2011

A participat la concursurisau olimpiade [i aob]inutun premiu

A participat la activit`]iextra[colare (excursii,tabere, spectacole etc.),în anul [colar 2010-2011

64

7.4 Sprijinul acordat de familie activit`]ii [colare a copilului

Potrivit evalu`rilor profesorilor, participarea [i interesul familiei fa]` de activitatea [colar` acopilului este semnificativ mai mare în gospod`riile din clasa de mijloc (G4). În gospod`riileextrem de s`race (G2), de obicei p`rin]ii au ei în[i[i un nivel mai sc`zut de educa]ie, deci nu potoferi sprijin adecvat la teme [i nici nu consider` educa]ia o valoare fundamental` în via]`. A[adar,tind s` acorde pu]in` aten]ie activit`]ii [colare a copiilor lor. În e[antionul nostru, doar în rândulgospod`riilor extrem de s`race (G2) [i al celor cu migran]i (G3) exist` câteva familii care nici nu]in leg`tura cu [coala, nici nu particip` la [edin]ele cu p`rin]ii.

Tabel 22 Rela]ia familiei cu [coala


Majoritatea familiilor monitorizeaz` activit`]ile [colare ale copiilor lor. Cel mai frecvent, mamaeste cea care î[i asum` responsabilitatea de a ]ine leg`tura cu [coala. De fapt, în majoritateagospod`riilor, mama este considerat` principala (sau unica) responsabil` de educa]ia copiilor.Acest lucru justific` influen]a major` pe care o are nivelul de educa]ie al mamei asupra multoraspecte ale vie]ii copilului, a[a cum am prezentat deja în sec]iunile anterioare.

Gospod`riile cu migran]i fac not` discordant`. Când mama nu este acas`, bunicii preiau aceast`responsabilitate. Acest rezultat este clar determinat de faptul c`, în majoritatea gospod`riilor dine[antionul nostru, tat`l munce[te în str`in`tate sau chiar a rupt orice rela]ie cu copiii l`sa]i acas`.

Un alt tip de sprijin acordat de familie pentru activit`]ile [colare ale copilului const` în bani. Doarîn rândul familiilor s`race (G1 [i G2), una din zece gospod`rii nu men]ioneaz` cheltuieli cu [coala.Celelalte cheltuie, în medie pe lun`, între 30 de lei în gospod`riile extrem de s`race, 50 de lei încele ale lucr`torilor s`raci [i peste 90 de lei în cele din clasa mijlocie sau cele cu migran]i, pentrufiecare copil ce merge la [coal`. Ultimele dou` grupuri, cu venituri mai mari, aloc` semnificativmai mult pentru aproape toate categoriilor de cheltuieli: rechizite [colare, manuale [i caietespeciale, uniform`, echipament sportiv, fondul [colii [i al clasei, medita]ii sau evenimenteorganizate de [coal` (figura 15). În acest sens, copiii din gospod`riile extrem de s`race [i cele alelucr`torilor s`raci sunt clar în dezavantaj, a[a cum au eviden]iat [i profesorii. (tabel 21)


Număr elevi cu Fişe şcolare 35 52 35 26 148

Interesul familiei(Evaluarea profesorului)

Interesul mediu al familiei pentru activitatea şcolară a copilului, de la 1-‘foarte scăzut’ la 5-‘foarte ridicat’

4,1 3,8 4,3 4,8 4,2

Dev. std. 1,1 1,2 1,2 0,5 1,2Cine vine cel mai des la Nimeni * * 4,1şcoală pentru a vedea Mama 80,0 76,9 34,3 84,6 68,9cum se descurcă copilul Tatăl * 13,5 * * 8,1(% copii) Bunicii * * 45,7 * 16,9

Alte persoane * * 2,0De obicei, cine participă Nimeni * * 4,1la şedinţele cu părinţii Mama 77,1 75,0 42,9 76,9 68,2(% copii) Tatăl * 17,3 * * 11,5

Bunicii * * 37,1 * 14,2Alte persoane * * 2,0

65

66

Figura 15 Cheltuielile cu [coala ale gospod`riei, într-o lun` normal` a anului [colar 2010-2011, pe categoriide cheltuieli: acoperire [i sum` medie lunar` per copil (lei)

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011 (N=100 gospod`rii). Note: (G1 – lucr`tori s`raci)gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei [i f`r` presta]ii sociale, (G2 – extrem de s`raci) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei carebeneficiaz` de presta]ii sociale, (G3 – migran]i) gospod`rii în care unul sau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în str`in`tate [i (G4 –clasa de mijloc) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei. Categorii de cheltuieli: (1) uniform` [colar` [i echipament sportiv, (2) rechizite [colare, manuale, caiete speciale, (3) fondul [colii,fondul clasei, alte contribu]ii financiare pl`tite [colii, (4) medita]ii, transport la/de la [coal`, evenimente organizate de [coal`.Diferen]ele între categorii sunt semnificative din punct de vedere statistic.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

0 lei10 lei20 lei30 lei40 lei50 lei60 lei70 lei80 lei90 lei100 lei

G1

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

0 lei10 lei20 lei30 lei40 lei50 lei60 lei70 lei80 lei90 lei100 lei

G2

0%

10%20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%90%

100%

0 lei

10 lei20 lei

30 lei

40 lei

50 lei

60 lei

70 lei

80 lei90 lei

100 lei

G3

0%

10%

20%

30%40%

50%

60%

70%

80%90%

100%

0 lei

10 lei

20 lei

30 lei40 lei

50 lei

60 lei

70 lei

80 lei90 lei

100 lei

G4

Acoperire (% gospod`rii cheltuiesc pentru aceast` categorie)

Cheltuiala medie lunar` per copil (lei)

Acoperire (% gospod`rii cheltuiesc pentru aceast` categorie)

Cheltuiala medie lunar` per copil (lei)

Uniform` [colar`

(1)

Rechizite [colare

(2)

Contribu]ii b`ne[ti

(3)

Altele(4)

Total Uniform` [colar`

(1)

Rechizite [colare

(2)

Contribu]ii b`ne[ti

(3)

Altele(4)

Total

67

Loc de joac` în spatele cur]ii Teleorman, mediul rural

8 DEZVOLTAREA COPILULUI

Acest capitol folose[te informa]iile din Fi[a copilului, care a fost completat` cu p`rin]ii /persoaneleresponsabile de copii [i cu copiii, atunci când a fost posibil. Datele se refer` la activit`]iledesf`[urate de fiecare copil (0-18 ani) în ziua de referin]`, care a fost aleas` împreun` cu p`rin]ii/persoanele responsabile de copii, la prima întâlnire. În plus, aceast` fi[` include date desprepracticile de îngrijire [i de dezvoltare a copilului întâlnite la nivelul gospod`riei.

8.1 Activit`]ile copilului

Fi[a copilului a înregistrat, pe baza unui jurnal de organizare a timpului, toate activit`]iledesf`[urate de fiecare copil în ziua de referin]`,88 de la 6.30 pân` la miezul nop]ii (adic` un totalde 1.050 minute). Pentru fiecare interval de jum`tate de or`, copilul (sau p`rin]ii) a raportat doar‘principala’ activitate (‘ce a f`cut copilul?’).89 În leg`tur` cu fiecare activitate, au fost înregistrateo scurt` descriere,90 durata (‘câte minute?’),91 participan]ii (‘cine a fost cu copilul?’) [i locul dedesf`[urare. Astfel, analiza activit`]ilor copilului acoper` [ase dimensiuni: tipul de activitate,durata, perioada zilei, ziua din s`pt`mân`, locul [i participan]ii.

8.1.1 Activit`]ile copiilor

În studiile referitoare la organizarea timpului, distinc]ia care se face de obicei cu privire laactivit`]ile de îngrijire a copilului se refer` la trei tipuri de activit`]i cheie: (a) îngrijire fizic`, precumacoperirea nevoilor de baz` ale copiilor, inclusiv hr`nirea, îmbr`catul, sp`latul, schimbatulscutecelor sau supravegherea copiilor; (b) activit`]i educa]ionale [i recreative, precum înv`]atulcopiilor, sprijin la teme, cititul sau joaca cu copiii [i (c) deplas`ri legate de oricare din categoriileanterioare, cum ar fi dusul copilului la [coal`, la sport sau la doctor. (OCDE, 2011)

Jurnalul nostru de organizare a timpului (Fi[a copilului) se refer` la activit`]ile copiilor [i nu lacele ale p`rin]ilor. În consecin]`, am ajustat tipologia obi[nuit` la [apte tipuri de activit`]i, dup`cum urmeaz`:92

(1) activit`]i de baz`, legate de acoperirea nevoilor de baz`, precum mâncatul, dormitul,sp`latul sau îmbr`catul;

(2) activit`]i educa]ionale, inclusiv [coala /gr`dini]a, medita]ii, f`cutul temelor [i cititul (singursau cu un p`rinte sau alt membru al familiei);

(3) activit`]i recreative, ce se refer` la joac`, jocuri pe calculator, sport sau orice tip de exerci]iufizic [i uitatul la televizor;

69

88 Aceea[i zi de referin]` ca cea folosit` în Fi[a privind alimenta]ia. Deoarece majoritatea datelor au fost adunate înainte de Pa[te (4-22 aprilie), pentru fiecare categorie de gospod`rii, au fost stabilite zile de referin]` în a[a fel încât s` acopere zile de post (luni, mar]i[i joi), zile f`r` post (miercuri [i vineri) [i sfâr[itul de s`pt`mân` (sâmb`t` [i duminic`). |n plus, unele interviuri au fost realizate laînceput de mai, dup` Postul Pa[telui. Distribu]ia e[antionului pe zile de referin]` este redat` în tabelele A.1 [i A.2 din Anex`.89 ‘Activit`]ile secundare’ (‘Copilul a f`cut [i altceva în acela[i interval de timp?’) nu au fost înregistrate. 90 În modelul de jurnal, au fost trecute 19 exemple de activit`]i. 91 Uneori, s-au înregistrat dou` sau trei activit`]i într-un interval de jum`tate de or`. În aceste cazuri, fiec`rei activit`]i i s-au atribuit15, respectiv 10 minute. 92 Foarte pu]ini responden]i au men]ionat alte activit`]i, precum mersul la doctor sau la spital. Totu[i, nu am creat o categorie ‘altele’dat fiind num`rul mic de cazuri.

(4) activit`]i familiale, precum discu]ii cu p`rin]ii, fra]ii sau rudele, vizite la vecini sau rude,cump`r`turi cu p`rin]ii, excursii sau plimb`ri cu familia, treburi casnice;

(5) socializare cu prietenii, precum ‘ie[iri’ cu prietenii, vizite la prieteni, convorbiri telefonicesau discu]ii pe messenger sau pe un site de socializare;

(6) activit`]i spirituale, care se refer` la mersul la biseric`, mai ales c` activitatea de teren s-adesf`[urat în apropierea Pa[telui;

(7) deplas`ri legate de oricare din categoriile anterioare.

Figura 16 prezint` diferitele activit`]i efectuate în ziua de referin]` de copiii inclu[i în e[antionulnostru. A[a cum era de a[teptat, to]i copiii desf`[oar` activit`]i de baz` în fiecare zi a s`pt`mânii,care ocup`, în medie, între 530 minute, pentru copiii de 0-3 ani, [i aproximativ 400-420 minute,în cazul copiilor de 4-10 ani. Pentru copiii de 11-18 ani, activit`]ile de baz` ocup` doar 360 minute,pentru c` ei/ele tind s` fac` baie, s` se spale pe din]i sau s` doarm` în timpul zilei mai pu]in decâtcopiii mai mici.93 Corespunz`tor, activit`]ile de baz` reprezint` 50% din ziua unui copil mic, 40%din cea a copiilor de 4-10 ani [i în jur de 35% din cea a copiilor de 11-18 ani.

Activit`]ile recreative ocup` al doilea loc ca inciden]`, dup` cele de baz`. Aproape to]i copiii auastfel de activit`]i în fiecare zi a s`pt`mânii. Copiii mici (0-6 ani) petrec semnificativ mai mult timppentru recreere (cam 300-350 minute sau 27%-33% din zi) comparativ cu cei mai mari care mergla [coal` (aproximativ 200-250 minute sau 20%-24% din zi). Copiii de 7-18 ani, pe de alt` parte,petrec considerabil mai mult timp cu activit`]ile educa]ionale (în medie, 300-320 minute sau 29%-31% din zi).

Majoritatea copiilor fac în fiecare zi scurte plimb`ri pân` la [coal` sau gr`dini]`, merg într-o vizit`,la magazin, în parc, la bunica [i a[a mai departe. Totu[i, deplas`rile ocup` doar 3-5% din zi, adic`între 30 [i 55 de minute. Trebuie men]ionat faptul c` deplas`rile (atât ca inciden]`, cât [i ca durat`)depind de resursele gospod`riei. Astfel, aproape to]i copiii din gospod`riile de clas` mijlocie (G4)se deplaseaz` zilnic peste 75 minute, pentru c` trebuie s` ajung` la mai multe activit`]iextra[colare.94

Celelalte tipuri de activit`]i sunt realizate de mai pu]ini copii [i dureaz` sub o jum`tate de or`.Activit`]ile cu familia sunt semnificativ mai r`spândite în rândul copiilor foarte mici (0-3 ani) [i aladolescen]ilor (15-18 ani), în special în compara]ie cu copiii de 7-14 ani. Pentru bebelu[i,activit`]ile cu familia constau mai ales în ‘statul cu p`rin]ii’ (de obicei, cu mama) [i de fapt,corespund activit`]ilor mamei de supraveghere a copilului. Prin contrast, în cazul adolescen]ilor,activit`]ile cu familia includ discu]ii cu p`rin]ii (de obicei, cu mama), cump`r`turi sau anumitetreburi casnice. Cur`]enia, statul cu fra]ii mai mici, datul de mâncare la g`ini sau alte muncirealizate pentru ‘a o ajuta pe mama’ au fost raportate de dou` ori mai des de c`tre fete decât deb`ie]i.

93 Vezi [i sec]iunea 6.3.94 Vezi [i sec]iunea 7.3.

70

71

Figura 16 Activit`]ile copiilor în ziua de referin]` pe tipuri de activit`]i [i vârsta copilului

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011 (N = 188 copii cu Fi[e-copil completate). Note: Graficulprezint` valorile medii s`pt`mânale având în vedere c` ziua de referin]` acoper` toate zilele s`pt`mânii. Din acest motiv, procentulcopiilor de 7-18 ani cu activit`]i educa]ionale pe zi este mai mic decât procentul copiilor ce merg la [coal`. Pentru defini]ii ale tipurilorde activit`]i, vezi pagina anterioar`.

Activit`]ile de socializare sunt specifice copiilor de peste 11 ani. Indiferent de statutul economicsau de pozi]ia social` a gospod`riei, între 11 [i 14 ani, unul din cinci copii începe s` î[i petreac`circa 25 minute (sau 2%) pe zi socializând cu prietenii. Dup` vârsta de 15 ani, procentul copiilorse ridic` la 56%, iar timpul petrecut astfel cre[te la aproape o or` (sau 5%) pe zi. Dac` la vârstade 11 ani, atât b`ie]ii, cât [i fetele încep s` socializeze, dup` vârsta de 15 ani, fetele par s` devin`mult mai active decât b`ie]ii în ceea ce prive[te socializarea cu prietenii.

46

68

90

8075

80

92 95 99 96 88 96

54

8285

68

8177

46 41 19 27 44 280 0 0

21

56

12

0 0

914

0

9

0

20

40

60

80

100

39 3936

34

39

11

17

29 29 31

27

27 33 24 24 20 253

5 54

5 4

9

42 2

53

0 0 02

5

10 0 1 20 1

0

10

20

30

40

50

Inciden]` pe zi (% copii)

0-3 ani

Activit`]i de baz` Educa]ionale Recreative Deplas`ri Cu familia Socializare cu prietenii Spirituale

4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-18 ani E[antion

Timp dedicat diferitelor activit`]i pe zi (% din 1.050 minute pe zi)

0-3 ani 4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-18 ani E[antion

95 În medie, 202 minute (19%) au fost dedicate jocurilor la sfâr[it de s`pt`mân`, semnificativ mai mult decât 142 minute (14%) întimpul s`pt`mânii. În ceea ce prive[te activit`]ile sportive, durata medie a fost de 226 minute (22%), la sfâr[it de s`pt`mân`, [i 141minute (13%), în timpul s`pt`mânii. Prin urmare, timpul total dedicat activit`]ilor recreative a fost substan]ial mai mare la sfâr[it des`pt`mân` (363 minute sau 35%) fa]` de zilele s`pt`mânii (250 minute sau 24%). Media s`pt`mânal` a fost de 263 minute (sau 25%din zi), la nivelul e[antionului. 96 La nivelul e[antionului, durata medie petrecut` socializând cu prietenii a fost de 145 de minute (sau 14% din cele 1.050 minute alezilei), la sfâr[it de s`pt`mân`, fa]` de 80 de minute (8%), în timpul s`pt`mânii. Media s`pt`mânal` a fost de 12 minute (1%). 97 Timpul mediu petrecut la biseric` a fost de 145 minute (sau 14%), la sfâr[it de s`pt`mân`, [i aproape zero, în timpul s`pt`mânii. Lanivelul e[antionului, media s`pt`mânal` a fost de 13 minute (1%). 98 La nivelul e[antionului, timpul mediu dedicat activit`]ilor de baz` a fost de 488 minute (sau 46% din cele 1.050 minute ale zilei), lasfâr[it de s`pt`mân`, fa]` de 384 minute (37%), în timpul s`pt`mânii. Media s`pt`mânal` a fost de 405 minute (39%). 99 Activit`]ile [colare se desf`[oar` doar în timpul s`pt`mânii, când ocup` 279 minute (27% din zi), în medie, pentru to]i copiii (0-18ani) din e[antion. Prin urmare, timpul dedicat activit`]ilor educa]ionale este semnificativ mai mare în timpul s`pt`mânii decât înweekend, de[i timpul petrecut cu activit`]i educa]ionale acas` (teme, citit) nu depinde de zi. Astfel, timpul mediu dedicat tuturoractivit`]ilor educa]ionale a fost de 111 minute (sau 11%) la sfâr[it de s`pt`mân`, semnificativ mai mic decât 382 minute (sau 36%), întimpul s`pt`mânii. Media s`pt`mânal` a fost de 280 minute (27%), la nivelul e[antionului. 100 Timpul mediu dedicat deplas`rilor a fost de 48 minute (sau 5%) la sfâr[it de s`pt`mân` [i 63 minute (6%) în timpul s`pt`mânii.Media s`pt`mânal` a fost de 47 minute (4%), la nivelul e[antionului. 101 Timpul dedicat treburilor casnice a fost, în medie, 72 minute (7%) în timpul s`pt`mânii [i mult mai mic la sfâr[it de s`pt`mân` (52minute sau 5% din zi). La nivelul e[antionului, media s`pt`mânal` a fost de 6 minute sau 1% din zi.102 Timpul petrecut cu jocuri pe calculator a fost de 128 minute (sau 12%), în timpul s`pt`mânii, respectiv 91 minute (9%), la sfâr[it des`pt`mân`. La nivelul e[antionului, media s`pt`mânal` a fost de 30 minute (sau 3%).103 Media pe weekend este de 111 minute (11%), cea din timpul s`pt`mânii de 128 minute (12%), iar media s`pt`mânal` a fost de 88minute (8%), la nivelul e[antionului.104 Media pe weekend este de 125 minute (12%), cea din timpul s`pt`mânii de 118 minute (11%) [i media s`pt`mânal` a fost de 76minute (7%), la nivelul e[antionului.105 Timpul mediu dedicat activit`]ilor familiale a fost de 114 minute (sau 11%), la sfâr[it de s`pt`mân`, [i 107 minute (10%), în timpuls`pt`mânii. Media s`pt`mânal` a fost de 30 minute (3%), la nivelul e[antionului.

72

Inciden]a activit`]ilor spirituale este foarte sc`zut`, cel pu]in în rândul copiilor din e[antionulnostru, de[i jum`tate din e[antion provine din mediul rural, iar activitatea de teren s-a desf`[uratîn perioada Pa[telui. Dou` categorii de copii merg la biseric`, mai precis copiii din gospod`riileextrem de s`race (G2) [i cei din familiile cu migran]i în str`in`tate (G3). Pe de-o parte, pentru uniicopii extrem de s`raci, mersul la biseric` reprezint` o activitate economic` ([i nu spiritual`). Înspecial cei de 7-14 ani sunt trimi[i de p`rin]i la biseric` pentru a primi poman`. Pe de alt` parte,majoritatea copiilor din gospod`riile cu migran]i (G3) locuiesc cu bunicii care îi duc la biseric`,mai ales pe cei de 7-14 ani, fie pentru a-i supraveghea, fie ca o activitate educa]ional`.

8.1.2 Organizarea activit`]ilor copiilor de-a lungul s`pt`mânii

Activit`]ile copiilor variaz` considerabil între zilele lucr`toare [i zilele de weekend.

Sfâr[itul de s`pt`mân` este o perioad` de relaxare. Astfel, în weekend, copiii î[i dedic`semnificativ mai mult timp jocurilor (altele decât cele pe calculator), activit`]ilor sportive,95

socializ`rii cu prietenii96 [i activit`]ilor spirituale.97 Mai mult, copiii desf`[oar` activit`]i de baz`în fiecare zi a s`pt`mânii, dar timpul alocat este semnificativ mai mare în weekend,98 când setrezesc mai târziu, î[i petrec mai mult timp luând prânzul [i/sau cina, dorm dup`-masa [i fac baieseara.

Zilele din timpul s`pt`mânii reprezint` o perioad` activ`. În consecin]`, activit`]ile desf`[urate înspecial în zilele lucr`toare includ activit`]i [colare,99 deplas`ri100 [i treburi casnice.101 Cu toateacestea, având în vedere c` p`rin]ii impun restric]ii în cazul diferitelor activit`]i recreative dintimpul s`pt`mânii, copiii se joac` semnificativ mai mult pe calculator.102

Alte activit`]i nu depind de zi. Activit`]ile educa]ionale desf`[urate acas` (cum sunt temele saulectura),103 uitatul la televizor104 [i activit`]ile cu familia105 ocup` aproape acela[i timp în weekendca [i în timpul s`pt`mânii.

9

106 Activit`]ile familiale includ discu]ii cu p`rin]ii, cu fra]ii sau rudele, vizite la vecini sau rude, cump`r`turi cu p`rin]ii, excursii sauplimb`ri cu familia, treburi casnice al`turi de p`rin]i.

73

8.1.3 Organizarea activit`]ilor copiilor de-a lungul zileiProfilul zilei variaz` semnificativ în func]ie de vârsta copilului (figura 17). Pentru majoritateacopiilor, ziua începe între 7 [i 8 diminea]a. Copiii de 0-6 ani se trezesc în jur de 7:30, în medie.Copiii din înv`]`mântul primar (7-10 ani) [i de la liceu (15-18 ani) trebuie s` se trezeasc` maidevreme, în jur de ora 7, deoarece au ore diminea]a. Spre deosebire de ace[tia, mul]i copii de11-14 ani încep [coala la amiaz`. Astfel, pot dormi mai mult [i se trezesc între 6:30 [i 10, ora mediefiind 8.

În timpul dimine]ii (6:30 pân` la 10), copiii desf`[oar` activit`]i de baz` (sp`lat, îmbr`cat, mâncat),deplas`ri [i activit`]i educa]ionale. Toate celelalte tipuri de activit`]i sunt realizate doar de c`treun num`r mic de copii. La amiaz` (10 pân` la 14), copiii de 3-10 ani se întorc de la [coal` /gr`dini]`[i iau prânzul, în timp ce majoritatea copiilor de 11-18 ani sunt înc` la [coal`. Aceasta esteperioada cu un maxim de activit`]i educa]ionale, dar [i inciden]a activit`]ilor recreative cre[te dela 25% la 60%, în cazul copiilor de 0-6 ani, [i de la circa 10% la peste 33%, în cazul copiilor depeste 7 ani.

Dup`-masa (14 pân` la 18) este perioada zilei în care copiii trec de la activit`]i educa]ionale lacele recreative. Adolescen]ii (15-18 ani) se întorc de la liceu. To]i copiii î[i fac temele, au medita]iisau alte activit`]i extra[colare. În plus, peste 80% dintre copiii de 0-10 ani [i peste 50% dintrecopiii mai mari se joac`, folosesc calculatorul sau fac sport. În acela[i timp, activit`]ile familiale106

ating durata maxim`. [i timpul dedicat activit`]ilor de socializare cre[te considerabil (pentruaproape o treime din adolescen]i).

Seara (18 pân` la 22), activit`]ile de baz` reiau locul central, mai pu]in în cazul adolescen]ilor.Deplas`rile se reduc drastic. Activit`]ile educa]ionale se limiteaz` la lectur` (singur sau împreun`cu un p`rinte sau un alt membru de familie). Prin contrast, activit`]ile recreative ating nivelulmaxim. Uitatul la televizor este principala activitate relaxant` pentru aproape to]i copiii.Adolescen]ii sunt [i ei foarte activi în ceea ce prive[te socializarea cu prietenii.

În jur de ora 21, cei mai mul]i copii sub 10 ani merg la culcare. În jur de ora 22, copiii mai mari seretrag [i ei. Totu[i, 35% dintre copiii mai mici de 10 ani [i aproximativ 55% din cei de peste 11 anise jucau pe calculator, se uitau la televizor sau citeau, între orele 22 [i 23. Din cei 188 de copii dine[antionul nostru, [apte nu dormeau înc` la miezul nop]ii.

Ca o observa]ie, copiii din gospod`riile extrem de s`race (G2), indiferent de vârst`, merg de obiceila culcare înainte de ora 21, adic` mai devreme decât ceilal]i copii. Unii dintre ei au declarat c` ‘s-au dus la culcare de foame’. Al]ii au men]ionat c` ‘televizorul e stricat’ sau ‘curentul (electric) et`iat’.

Figura 17 Activit`]ile copiilor în ziua de referin]` pe tipuri de activit`]i, vârsta copilului [i perioada zilei (%copii)

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011 (N = 188 copii cu Fi[e-copil completate). Note: Graficulprezint` valorile medii s`pt`mânale având în vedere c` ziua de referin]` acoper` toate zilele s`pt`mânii. Din acest motiv, procentulcopiilor de 7-18 ani cu activit`]i educa]ionale pe zi este mai mic decât procentul copiilor ce merg la [coal`. Diminea]a – de la 6:30pân` la 10; Amiaz` – 10 pân` la 14; Dup`-masa – 14 pân` la 18; Seara – 18 pân` la 22; Noaptea – de la 22 pân` la miezul nop]ii. Pentrudefini]ii ale tipurilor de activit`]i, vezi sec]iunea 8.1.1.

0-6

7-10

11-14

15-18

0

1020

30

40

50

60

70

8090

100

0-6

7-10

11-14

15-18

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0-6

7-10

11-14

15-18

0

10

20

30

40

5060

70

80

90

100

0-6

7-10

11-14

15-18

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0-6

7-10

11-14

15-18

0

10

20

30

40

50

11-14

15-18

0

10

20

30

40

50

ACTIVIT~}I DE BAZ~ ACTIVIT~}I EDUCA}IONALE([coal` /gr`dini]`, teme, lectur`)

DEPLAS~RI ACTIVIT~}I RECREATIVE(joac`, jocuri pe calculator, sport, TV)

ACTIVIT~}I FAMILIALE(discu]ii sau munc` cu familia, vizite,

cump`r`turi etc.)

SOCIALIZARE CU PRIETENII(ie[iri, vizite, messenger, telefon etc.)

ani

ani

ani

ani

aniani

ani

ani

ani

ani

ani

ani

ani

ani

ani

ani

ani

aniani

ani

ani

diminea]a amiaza dup`-mas` seara noaptea noaptea

noapteanoaptea

noaptea noaptea

diminea]a amiaza dup`-mas` seara

diminea]a amiaza dup`-mas` seara diminea]a amiaza dup`-mas` seara

diminea]a amiaza dup`-mas` seara diminea]a amiaza dup`-mas` seara

74

0-6 ani

107 Vezi tabel 6, sec]iunea 4.2.108 Celelalte mame extrem de s`race sunt [omere, casnice sau au un alt statut de persoane inactive (tabel 6, sec]iunea 4.2).

75

8.2 Timpul petrecut cu persoanele relevanteExist` varia]ii semnificative în ceea ce prive[te timpul petrecut cu persoanele relevante în func]iede persoana la care ne referim, de vârsta copilului [i de categoria socio-economic` a gospod`riei(G1-G4), a[a cum este ilustrat în figura 18. Majoritatea copiilor petrec cel mai mult timp din zi cufra]ii /surorile [i cu mama. Timpul petrecut cu tat`l este semnificativ mai scurt, chiar mai redusdecât cel petrecut cu prietenii.

8.2.1 Mama

Mama este figura central` din via]a unui copil. În fiecare zi a s`pt`mânii, de diminea]a pân` seara,majoritatea copiilor fac toate tipurile de activit`]i împreun` cu mama lor. În datele noastre, doar77% dintre copii petrec timp cu mama pentru c` e[antionul include [i categoria gospod`riilor cup`rin]i pleca]i la munc` în str`in`tate, deci o propor]ie semnificativ` a mamelor nu este acas`.107

Timpul petrecut cu mama variaz` între peste 6 ore pe zi, în cazul copiilor mici (0-3 ani), [i în jur2:15 ore, în cazul copiilor mai mari de 11 ani. Astfel, timpul petrecut cu mama scade pe m`sur`ce copilul cre[te, iar mama se retrage din tot mai multe activit`]i de baz`, dar [i educa]ionale saurecreative.

Indiferent de vârsta copilului, în categoria (G3) de gospod`rii cu migran]i, în care doar câtevamame sunt acas`, timpul petrecut cu mama scade la numai 40 minute pe zi, adic` de cinci orimai pu]in decât media de la nivelul e[antionului (în jur de 200 minute pe zi).

Pe de alt` parte, copiii din gospod`riile de clas` mijlocie (G4) [i cei din gospod`riile extrem des`race (G2) petrec mult mai mult timp cu mama în fiecare zi. Astfel, copiii din cele mai s`race [icele mai bogate straturi sociale petrec peste 265 minute zilnic în compania mamei. Acest lucrueste oarecum surprinz`tor având în vedere discrepan]a uria[` în ceea ce prive[te încadrarea înmunc` a acestor dou` categorii de mame. În timp ce 87% dintre mamele din clasa de mijloc suntangajate, doar 33% dintre mamele extrem de s`race au o slujb` (formal` sau informal`).108 Cutoate acestea, mamele din clasa de mijloc î[i dedic`, dup` serviciu, mai mult timp fiec`rui copilastfel încât petrec zilnic la fel de mult timp ca [i mamele extrem de s`race care, în mareamajoritate, stau acas`.

Compara]ia anterioar` se refer` totu[i la un singur copil. Gospod`riile extrem de s`race (G2) auîns` un num`r mult mai mare de copii decât gospod`riile din clasa de mijloc. De aceea, timpultotal dedicat îngrijirii copiilor zilnic este mult mai mare în cazul mamelor din gospod`riile extremde s`race.

100

73

77

73

75

77

77

59

62

34

38

52

92

82

69

64

88

72

0

32

30

21

0

26

073

74

84

83

72

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Sam

ple

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

81

91

30

97

60

68

0

67

83

85

50

58

15

12

58

30

68

76

83

58

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Incid

ence p

er day b

y g

roups of house

hold

s (%

chil

dre

n)

0

50

100

150

200

250

300

350

400

Fig

ura

18

Act

ivit

`]ile

co

piil

or

din

ziu

a d

e re

feri

n]`

îm

pre

un

` cu

per

soan

ele

rele

van

te,

în f

un

c]ie

de

vârs

ta c

op

ilulu

i [i

tip

ul

go

spo

d`r

iei:

inci

den

]` (

% c

op

ii) [

i du

rata

(m

inu

te p

e zi

)

Inci

den

]a p

e zi

pe

gru

pe

de

vârs

t` (

% c

op

ii)

Min

ute

pe

zi p

etre

cute

cu

res

pec

tiva

per

soan

` re

leva

nt`

Min

ute

pe

zi p

etre

cute

cu

res

pec

tiva

per

soan

` re

leva

nt`

Inci

den

]a p

e zi

pe

cate

go

rii d

e g

osp

od

`rii

(% c

op

ii)

0-3

ani

4-6

ani

7-10

an

i11

-14

ani

15-1

8 an

iE

[an

tio

n

0-3

ani

Mam

aT

at`l

Fra]

i/su

rori

Bu

nic

iG

rup

ul d

ep

riet

eni

Mam

aT

at`

Fra]

i/su

rori

Bu

nic

iG

rup

ul d

ep

riet

eni

G1

– Lu

cr`t

ori

s`ra

ci

G2

– E

xtre

m d

es`

raci

G

3 –

Cu

mig

ran

]i\n

str

`in

`tat

eG

4 –

Cla

sa

de

mijl

oc

G1

– Lu

cr`t

ori

s`ra

ci

G2

– E

xtre

m d

es`

raci

G

3 –

Cu

mig

ran

]i\n

str

`in

`tat

e

G4

– C

lasa

de

mijl

oc

4-6

ani

7-10

an

i11

-14

ani

15-1

8 an

iE

[an

tio

n

Dat

e: U

NIC

EF,

Co

pil

în R

om

ânia

: o d

iag

no

z` m

ult

idim

ensi

on

al`,

ap

rilie

-mai

201

1 (N

= 1

88 c

op

ii cu

Fi[

e-co

pil

com

ple

tate

). N

ote

: Gra

ficu

l pre

zin

t` v

alo

rile

med

ii s`

pt`

mân

ale

avân

dîn

ved

ere

c` z

iua

de

refe

rin

]` a

cop

er`

toat

e zi

lele

s`p

t`m

ânii.

Tre

bu

ie m

en]i

on

at fa

ptu

l c`

do

ar 7

6% d

intr

e co

piii

din

e[a

nti

on

ul n

ost

ru a

u fr

a]i [

i su

rori

. Ast

fel,

72%

din

tre

cop

iii c

are

pet

rec

tim

p c

u fr

a]ii

[i s

uro

rile

lor

rep

rezi

nt`

de

fap

t 95%

din

co

piii

cu

fra]

i [i s

uro

ri. P

roce

nte

le c

op

iilo

r cu

fra]

i /su

rori

su

nt s

emn

ific

ativ

mai

mic

i (în

tre

50%

[i 6

9%) î

n g

rup

a d

e vâ

rst`

7-14

an

i [i î

n r

ând

ul c

op

iilo

r d

in g

osp

od

`riil

e cu

mig

ran

]i (

G3)

[i c

ele

din

cla

sa m

ijlo

cie

(G4)

.

76

77

Situa]ia gospod`riilor lucr`torilor s`raci (G1) reflect` tensiunea dintre via]a de familie [i ceaprofesional`. Cele mai multe mame din gospod`riile lucr`torilor s`raci (60%)109 au un loc demunc`, dar, spre deosebire de mamele din clasa de mijloc (G4), ocup` slujbe de muncitoare slabcalificate, cu un program de lucru lung [i/sau asocial. |n acela[i timp, ele trebuie s` aib` grij` demai mul]i copii.110 Astfel, g`sirea unui echilibru între serviciu [i familie reprezint` o mareprovocare pentru ele atâta timp cât doresc s` î[i p`streze locul de munc`. Prin urmare, petrecmai pu]in timp cu fiecare copil, cam trei ore pe zi (fa]` de media de patru ore [i 25 de minute încazul mamelor din clasa de mijloc [i al celor extrem de s`race).

Un model de regresie multipl`111 indic` faptul c` timpul petrecut cu mama depinde mai ales devârsta p`rin]ilor [i de vârsta [i starea de s`n`tate a copilului. Ceteris paribus, cu cât mama estemai în vârst` [i diferen]a de vârst` dintre mam` [i tat` este mai mare, cu atât copilul petrece maimult timp în activit`]i cu mama. Cu cât copiii sunt mai mici, cu atât dedic` mai mult timpactivit`]ilor cu mama. Dizabilit`]ile [i/sau bolile cronice cresc semnificativ timpul petrecut de uncopil cu mama, ceteris paribus, [i anume genul copilului, num`rul de copii, adul]i dependen]i [ipensionari în gospod`rie, etnia, mediul de reziden]` [i venitul gospod`riei. Deci, în cazul copiilors`n`to[i, mamele petrec acela[i timp cu un copil, indiferent dac` acesta e bìat sau fat` [iindiferent de num`rul copiilor din gospod`rie sau de cât ajutor au pentru treburile casnice.

8.2.2 Tat`l

Tat`l este o figur` [tears` (sau lips`) în via]a multor copii. Într-o oarecare m`sur`, acest rezultateste influen]at de faptul c`, în e[antionul nostru, o mare parte din ta]i sunt absen]i sau lipsesc(au rupt leg`turile cu familia). Din acest motiv, nici unul dintre copiii din gospod`riile cu migran]iîn strìn`tate (G3) nu au raportat activit`]i cu tat`l. Totu[i, chiar [i în familiile complete, un procentconsiderabil mai mic de copii au declarat c` desf`[oar` activit`]i cu tat`l. Spre exemplu, în rândulcopiilor din gospod`riile lucr`torilor s`raci (G1), doar 60% men]ioneaz` activit`]i cu tat`l, de[i74% dintre ei apar]in unor familii complete, cu ambii p`rin]i acas`. În mod similar, 88% dintrecopiii din gospod`riile de clas` mijlocie (G4) trìesc în familii complete, cu ambii p`rin]i acas`, [itotu[i doar 67% dintre ei au trecut activit`]i cu tat`l în jurnalul lor.

Ta]ii par a fi implica]i mai activ în primii trei ani de via]` ai copilului. Indiferent de genul copilului,începând cu al patrulea an de via]`, tot mai pu]ini ta]i iau parte la activit`]ile copiilor lor. Propor]iacopiilor ce petrec timp cu tat`l scade la circa 60%, în cazul copiilor de 4-10 ani, respectiv la 34-38%, pentru copiii de 11 ani [i peste.

Timpul petrecut cu tat`l scade pe m`sur` ce copilul cre[te. Timpul total petrecut în activit`]i cutat`l se reduce drastic de la peste trei ore pe zi, în cazul copiilor de 0-3 ani, la aproximativ o or`,în cazul copiilor de 11 ani [i peste. |n plus, indiferent de vârsta copilului, activit`]ile cu tat`lreprezint` doar jum`tate din timpul petrecut în activit`]i cu mama.

Diferen]ele dintre straturile sociale dispar în ceea ce prive[te participarea tat`lui la activit`]ilecopilului. Ca [i în cazul mamelor, în gospod`riile extrem de s`race (G2) [i în cele din clasa demijloc (G4), ta]ii tind s` dedice unui copil un interval asem`n`tor de timp, de[i jum`tate din ta]iidin prima categorie nu au nici un loc de munc`, în timp ce în cea de-a doua categorie 85% dintre

109 Loc de munc` formal [i informal. Vezi tabelul 6, sec]iunea 4.2.110 Num`rul mediu al copiilor în gospod`riile lucr`torilor s`raci (G1) este de 2,1 fa]` de 1,5 în gospod`riile din clasa mijlocie (G4). Vezisec]iunea 4.1.111 Modelul explic` 34% (R2=0,34) din varia]ia timpului petrecut de copil cu mama (minute pe zi). Testul Durbin-Watson de 1,79.Coeficien]ii standardiza]i beta ai predictorilor semnificativi: +0,42 vârsta mamei (ani); +0,41 diferen]a de vârst` dintre tat` [i mam`(ani); -0,37 vârsta copilului (ani) [i +0,27 starea de s`n`tate a copilului (1=copil cu dizabilit`]i [i/sau o boal` cronic`). To]i ceilal]ipredictori, men]iona]i în text, nu sunt semnificativi. Variabilele num`rul adul]ilor dependen]i [i num`rul pensionarilor din gospod`rieau testat ipoteza potrivit c`reia cu cât o mam` are mai mult ajutor la treburile casnice, cu atât are mai mult timp liber [i, implicit, maimult timp pe zi pentru copii. Ipoteza nu se confirm`.

ei sunt angaja]i. P`rin]ii din clasa de mijloc (atât ta]ii, cât [i mamele) se organizeaz` în a[a felîncât s` asigure un echilibru între via]a profesional` [i cea familial`. P`rin]ii extrem de s`raci, pede alt` parte, nu au un loc de munc`, dar au mul]i copii. Venitul lor depinde în mare parte depresta]ii sociale insuficiente deci, în majoritatea cazurilor, ‘mama st` acas` cu copiii’, iar ta]iipetrec o mare parte din zi cùtându-[i de lucru, chiar [i ocazional, pentru a asigura hrana zilnic`.O alt` parte din zi, mul]i dintre ei [i-o petrec ‘înecându-[i amarul în bùtur`’. Prin urmare, petreccu un copil tot atâta timp cât p`rin]ii din clasa de mijloc, dar per total aloc` tuturor copiilor lorconsiderabil mai mult timp.

Ta]ii din categoria lucr`torilor s`raci (G1) au un loc de munc` într-o propor]ie de 85%.112 Cei maimul]i dintre ei sunt muncitori manuali în sectorul formal sau informal, cu slujbe slab calificate, înindustrie sau construc]ii. Muncesc multe ore, uneori [i în weekend, ceea ce le las` pu]in timp ladispozi]ie pentru activit`]i cu copiii. În consecin]`, în medie, petrec cu un copil doar o or` [ijum`tate pe zi fa]` de peste dou` ore în cazul ta]ilor din gospod`riile extrem de s`race (G2) saudin clasa de mijloc (G4). Totu[i, spre deosebire de mame, cum to]i ta]ii petrec un timp relativredus cu copiii, diferen]ele dintre straturile sociale î[i pierd semnifica]ia statistic`.

Un model de regresie multipl`,113 similar cu cel descris anterior pentru mame, arat` c` timpulpetrecut cu tat`l este influen]at semnificativ doar de num`rul copiilor din cadrul gospod`riei [ide starea de s`n`tate a copilului. Ceteris paribus, dac` un copil sufer` de un handicap [i/sau oboal` cronic` [i în gospod`rie exist` un num`r mai mare de copii, timpul petrecut de copil înactivit`]i cu tat`l va fi mai mare.

8.2.3 Bunicii

Bunicii de]in un rol activ, mai ales în cazul copiilor din gospod`riile cu migran]i (G3). De fapt, înmajoritatea acestor gospod`rii, bunicii reprezint` principalele persoane responsabile de copil.Prin urmare, 58% dintre copiii cu p`rin]i pleca]i la munc` în strìn`tate au men]ionat o serie deactivit`]i cu bunicii, care acoper` trei ore [i un sfert pe zi, în medie. În celelalte categorii degospod`rii, activit`]ile cu bunicii au o inciden]` mult mai mic` [i ocup` un interval mai redus detimp. Doar în gospod`riile din clasa de mijloc (G4), bunicii au rela]ii mai strânse cu copiii [i petrecaproape o or` pe zi, fa]` de sub o jum`tate de or`, în gospod`riile s`race (G1 [i G2).

Rolul bunicilor pare a se concentra pe grupa de vârst` 4-14 ani, cu o implicare în activit`]ile copiluluice scade de la circa dou` ore pe zi, pentru copiii de 4-6 ani, la o or` [i jum`tate, pentru cei de 7-10ani, [i la circa o jum`tate de or`, pentru copiii de peste 10 ani. Principalele activit`]i cu bunicii includsupravegherea copilului când p`rin]ii sunt la munc`, preg`tirea /servirea mesei [i, în cazul copiilorde 7-10 ani, dusul la [coal` /adusul de la [coal` sau gr`dini]`, ajutor la teme [i citit.

Totu[i, indiferent de straturile sociale (sau venitul gospod`riei) [i de vârsta copilului, precum [ide genul copilului, apartenen]a etnic`, mediul de reziden]`, num`rul copiilor din gospod`rie [idac` tat`l este sau nu acas`, timpul pe care un copil îl petrece cu bunicii este determinat de unsingur factor, prezen]a mamei.114 Absen]a mamei de acas` duce la o cre[tere semnificativ` a

78

112 Loc de munc` formal [i informal. Vezi tabelul 6, sec]iunea 4.2.113 Modelul explic` 33% (R2=0,33) din varia]ia timpului petrecut de copil cu tat`l (minute pe zi). Testul Durbin-Watson de 1,7. Coeficien]iistandardiza]i beta ai predictorilor semnificativi: +0,43 starea de s`n`tate a copilului (1=copil cu dizabilit`]i [i/sau o boal` cronic`) [i+0,27 num`rul copiilor în gospod`rie. To]i ceilal]i predictori, [i anume vârsta [i genul copilului, vârsta mamei, diferen]a de vârst`dintre mam` [i tat`, num`rul adul]ilor dependen]i [i al pensionarilor din gospod`rie, etnia [i mediul de reziden]`, nu sunt semnificativi.Variabilele num`rul adul]ilor dependen]i [i num`rul copiilor din gospod`rie au testat ipoteza potrivit c`reia cu cât num`rul persoanelordependente este mai mare, cu atât presiunea asupra tat`lui de a-[i între]ine familia este mai mare [i, implicit, mai pu]in timpul petrecutzilnic cu copiii. Ipoteza nu se confirm`. 114 Modelul de regresie multipl` explic` 45% (R2=0,45) din varia]ia timpului petrecut de copil cu bunicii (minute pe zi). Testul Durbin-Watson este de 1,66. Coeficien]ii standardiza]i beta ai predictorilor semnificativi: -0,65 prezen]a mamei acas` (1=prezent` acas`). To]iceilal]i predictori, men]iona]i în text, nu sunt semnificativi.

timpului petrecut cu bunicii, de obicei bunica fiind cea care preia sarcinile mamei, chiar [i atuncicând tat`l este prezent.

8.2.4 Fra]ii [i surorile

Fra]ii sunt extrem de importan]i în via]a unui copil. 77% dintre copiii din e[antionul nostru,reprezentând 95% dintre copiii cu fra]i [i surori, au trecut în jurnal lor numeroase activit`]i realizateîmpreun` cu fra]ii [i surorile. Timpul petrecut cu ace[tia este mult mai mare decât cel petrecut cumama, tat`l sau bunicii, la orice vârst` [i în orice strat social. Astfel, timpul dedicat activit`]ilorcu fra]ii [i surorile variaz` între trei ore [i jum`tate, în gospod`riile s`race,115 [i 2:30-3 ore, încelelalte gospod`rii.116

Printre principalele activit`]i cu fra]ii [i surorile se num`r` cele de baz`, recreative [i familiale.Majoritatea copiilor împart camera cu fra]ii/surorile [i dorm, m`nânc`, stau, discut`, ascult`muzic`, se joac`, fac sport sau se uit` la televizor împreun`. Aceasta explic` intervalul mare detimp petrecut cu fra]ii [i surorile. Acest interval este chiar mai mare în weekend când toate celetrei tipuri de activit`]i ating un nivel maxim. A[adar, la nivelul e[antionului, dep`[e[te [apte ore[i jum`tate în weekend fa]` de [ase ore în timpul s`pt`mânii.

În func]ie de vârsta copilului, timpul petrecut cu fra]ii [i surorile urmeaz` o curb` U atât în ceeace prive[te inciden]a, cât [i durata acestor activit`]i (figura 18). Timpul petrecut cu fra]ii/surorileeste foarte mare în cazul copiilor sub [ase ani, dup` care scade în cazul celor de 7-14 ani [i cre[teiar în cazul adolescen]ilor.

Cele trei dimensiuni discutate anterior – statutul social,117 vârsta copilului [i ziua de referin]` (zidin s`pt`mân` sau weekend) – sunt determinan]i semnificativi ai intervalului de timp petrecut cufra]ii [i surorile. Exist` îns` [i al]i predictori influen]i, dup` cum indic` un model de regresiemultipl`.118 Astfel, un copil tinde s` petreac` mai mult timp cu fra]ii [i surorile dac` ziua dereferin]` cade în weekend, num`rul fra]ilor este mai mare, copilul e mai mic, mama este acas` [iare un nivel mai sc`zut de educa]ie, iar gospod`ria este din mediul urban, este mai s`rac` [i nueste de etnie rom`, indiferent de genul copilului sau de prezen]a tat`lui.

Cu alte cuvinte, în gospod`riile s`race din mediul urban, cu mul]i fra]i [i mame slab educate,copiii mici sunt practic l`sa]i în grija fra]ilor [i a surorilor, în special în weekend. Aceasta explic`curba U a intervalului de timp petrecut cu fra]ii [i surorile, în func]ie de vârsta copilului, dinmoment ce copiii de 15-18 ani sunt cel mai probabil cei în grija c`rora sunt l`sa]i cei mici.

8.2.5 Grupul de prieteni

Sec]iunea 8.1.1 a ar`tat faptul c` activit`]ile de socializare sunt specifice copiilor de peste 11 ani.Totu[i, majoritatea copiilor de 4-10 ani (73-74%) men]ioneaz` activit`]i cu al]i copii în jurnalul lor.La vârste mai mici, activit`]ile cu prietenii se refer` în principal la joac` sau sport, timp de circatrei ore pe zi. Dup` vârsta de 7 ani, aceste activit`]i se diversific` [i includ [i mersul la /venitul dela [coal`, în afara jucatului. Pentru cei de 11-14 ani, acest gen de activit`]i se extind, fiinddesf`[urate de peste 80% dintre copii. Prietenii devin principalii parteneri în activit`]ile ce implic`

79

115 87-88% dintre copiii din gospod`riile lucr`torilor s`raci (G1) [i cele extrem de s`race (G2) au fra]i [i surori.116 58% dintre copiii din gospod`riile cu migran]i (G3) [i cele de clasa de mijloc au fra]i [i surori.117 Pe baza venitului lunar disponibil al gospod`riei pe persoan`.118 Modelul explic` 52% (R2=0,52) din varia]ia timpului petrecut de copil cu fra]ii [i surorile (minute pe zi). Testul Durbin-Watson estede 1,56. Coeficien]ii standardiza]i beta ai predictorilor semnificativi: -0,37 apartenen]a etnic` (1=rom heteroidentificat); +0,33 ziuas`pt`mânii (1=weekend); +0,30 num`rul copiilor din gospod`rie, care ne arat` [i num`rul fra]ilor [i surorilor; -0,29 vârsta copilului; -0,24 venitul disponibil al gospod`riei pe persoan`; +0,22 prezen]a mamei acas` (1=prezent` acas`); -0,20 nivelul de educa]ie al mamei;-0,15 mediul de reziden]` (1=rural). Ceilal]i doi predictori, [i anume genul copilului [i prezen]a tat`lui acas`, nu sunt semnificativi.

119 Modelul explic` 35% (R2=0,35) varia]ia timpului petrecut de copil cu egalii (minute pe zi). Testul Durbin-Watson de 1,53. Coeficien]iistandardiza]i beta ai predictorilor semnificativi: +0,31 ziua s`pt`mânii (1=weekend); -0,30 nivelul de educa]ie al mamei; +0,20 genulcopilului (1=masculin); +0,16 vârsta copilului (ani). To]i ceilal]i predictori, [i anume etnia, num`rul copiilor din gospod`rie, venituldisponibil al gospod`riei pe persoan`, mediul de reziden]`, prezen]a mamei [i cea a tat`lui acas`, nu sunt semnificativi.

80

deplas`ri. În acela[i timp, joaca începe s` î[i piard` din importan]`, fiind înlocuit` cu activit`]i desocializare. Dup` vârsta de 15 ani, deplas`rile [i socializarea devin singurele activit`]i cu grupulde prieteni, ocupând peste dou` ore din zi.

Activit`]ile cu egalii sunt mai frecvente în rândul copiilor din gospod`riile cu migran]i (G3) [i alcelor ce provin din gospod`rii extrem de s`race (G2). Acestea ocup` [i mai mult timp pe zi, între2:30-3 ore. Timpul petrecut cu grupul de prieteni scade la dou` ore pe zi, în cazul copiilor dingospod`riile lucr`torilor s`raci (G1). Totu[i, este cel mai redus, [i anume o or` [i jum`tate pe zi,în cazul copiilor din clasa de mijloc (G4), care petrec mai mult timp cu p`rin]ii sau bunicii [i aumai pu]in timp liber dup` activit`]ile extra[colare. În gospod`riile din clasa de mijloc, p`rin]iisupravegheaz` mai atent activit`]ile cu prietenii prin compara]ie cu p`rin]ii din gospod`riileextrem de s`race [i mai ales fa]` de gospod`riile în care p`rin]ii sunt absen]i.

A[a cum am men]ionat deja, dup` vârsta de 11 ani, atât fetele, cât [i bìe]ii încep s` socializeze.Dup` 15 ani, totu[i, fetele devin mai active decât bìe]ii în ceea ce prive[te socializarea cu prietenii.Cu toate acestea, luând în considerare toate activit`]ile cu grupul de prieteni, bìe]ii petrec multmai mult timp decât fetele, aproape trei ore pe zi fa]` de mai pu]in de dou` ore.

Activit`]ile de socializare [i cele recreative sunt mai extinse în weekend, a[a cum reiese [i dinsec]iunea 8.1.2. În consecin]`, intervalul de timp petrecut cu egalii în weekend (în medie, 305minute) aproape se dubleaz` fa]` de cel din timpul s`pt`mânii (166 minute).

|n concluzie, vârsta [i genul copilului, pozi]ia social` a gospod`riei [i ziua de referin]` reprezint`factori determinan]i ai intervalului de timp petrecut cu prietenii pe zi. Un model de regresiemultipl`119 confirm` aceste rezultate. O precizare, totu[i, aici pozi]ia social` nu este relevant` întermeni de venitul gospod`riei, ci este legat` de nivelul de educa]ie al mamei. Astfel, ceterisparibus, cu cât nivelul de educa]ie al mamei este mai ridicat, copilul este mai mare, dac` estebìat [i ziua de referin]` cade în weekend, cu atât este mai lung intervalul de timp pe care copilulîl dedic` activit`]ilor cu grupul de prieteni.

Prin urmare, când supravegherea p`rin]ilor este slab`, cei mai vulnerabili sunt bìe]ii peste 10ani, ale c`ror mame au o educa]ie inferioar`, atât de la ora[, cât [i de la ]ar`, atât din gospod`riicu venituri reduse, cât [i din cele cu venituri ridicate, indiferent de etnie, de num`rul copiilor îngospod`rie sau de prezen]a mamei [i a tat`lui.

8.3 Timpul petrecut în spa]ii închise [i în aer liber

Activit`]ile copiilor se desf`[oar` în diverse loca]ii. Unele sunt activit`]i realizate în spa]ii închise,cum sunt cele de acas`, de la [coal` sau gr`dini]`, de la biseric`, club, sal` de sport, magazin,centru comercial, spital, acas` la o rud` [i a[a mai departe. Altele se desf`[oar` în aer liber, [ianume cele din curte, din parc, de pe stadion sau un teren de joac`, dar [i de pe strad` (legate dedeplas`ri) sau, mai vag, din cartier (‘în cartier’, ‘pe uli]`’).

To]i copiii combin` cele dou` tipuri de activit`]i într-o zi obi[nuit`. Totu[i, în orice tip degospod`rie, fetele [i bìe]ii petrec cam 85% din timpul lor zilnic cu activit`]i în spa]iu închis,indiferent de vârst`. Activit`]ile desf`[urate acas` acoper` 60% din zi. Activit`]ile educa]ionalede la [coal` sau gr`dini]` reprezint` alte 20%. Copiii petrec doar 5% (50-60 minute) din timp pezi în alte spa]ii închise.

Copiii din clasa de mijloc (G4) petrec chiar mai pu]in timp afar`, de[i se deplaseaz` mai multpentru diverse activit`]i extra[colare. Mai pu]in de jum`tate din ei desf`[oar` activit`]i recreativeîn curte, pe un stadion sau teren de joac`, timp de sub o or` pe zi. Aproape niciodat` nu r`t`cescpe str`zi sau prin cartier [i petrec doar 30-40 de minute pe zi din timpul dedicat activit`]ilor dinspa]iu închis în alte locuri decât acas`, sub stricta supraveghere a p`rin]ilor sau a bunicilor.

Prin contrast, aproape 70% dintre copiii din gospod`riile lucr`torilor s`raci (G1) au voie s` sejoace în curte sau pe terenul de joac` timp de circa dou` ore pe zi. Înc` o or` pe zi se plimb` pestr`zi sau, în mediul rural, pe câmp /dealuri. Activit`]ile desf`[urate în spa]ii închise altele decât[coala [i casa sunt destul de rare [i de scurt` durat`.

Copiii din gospod`riile extrem de s`race (G2) prefer` s` se joace o or` pe zi în curte sau pe unteren de joac` [i 45 de minute s` r`t`ceasc` pe str`zi. Totu[i, cel mai mult le plac vizitele lungi laun vecin sau prieten. Copiilor din gospod`riile cu migran]i (G3) le place s` se joace, s` socializezesau s` se plimbe prin cartier (‘între blocuri’, ‘pe uli]`’) cam o or` pe zi. Înc` o or` pe zi o petrec încurte sau pe un teren de joac` [i o a treia or` în vizit` la prieteni.

Copiii p`r`sesc spa]iul delimitat de cas`, [coal` [i strad` doar pentru trei tipuri de activit`]i (figura19). Doar unele activit`]i familiale, recreative [i de socializare cu prietenii sunt realizate în diverselocuri, atât în spa]ii închise, cât [i în aer liber.

Figura 19 Distribu]ia activit`]ilor copiilor în func]ie de tip [i loc

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011 (N = 188 copii cu Fi[e-copil completate). Note: Pentrudefini]ii ale tipurilor de activit`]i, vezi sec]iunea 8.1.1.

În concluzie, majoritatea copiilor nesupraveghea]i pot fi g`si]i timp de 2-3 ore, dup`-amiaza, încur]ile caselor, pe terenul de joac`, între blocuri sau r`t`cind pe str`zile din apropierea casei lor.Majoritatea lor fac parte din gospod`rii cu venituri mici sau din familii cu p`rin]i pleca]i la munc`în str`in`tate.

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Spirituale

Deplas`ri Acas`

La [coal` /gr`dini]`

Curte, teren de joac`, parc,stadion

Strad` (deplas`ri)

Prin cartier, pe uli]`, pedealuri

Alte spa]ii \nchise

ÎN AER LIBER

ÎN SPA}II ÎNCHISE

Educa]ionale

Socializare cu prietenii

Cu familia

Recreative

Activit`]i de baz`

81

120 Cele 22 de ]`ri incluse în raport folosesc diferite metode de m`surare a activit`]ilor de îngrijire a copilului: raportare de respondent(timpul petrecut pentru îngrijirea copilului pe care responden]ii în[i[i îl raporteaz` într-un jurnal de organizare a timpului, ca activitateprimar` sau secundar`), proximitatea (întreb`ri suplimentare legate de timpul petrecut în preajma unui copil) [i responsabilitatea(întreb`ri suplimentare legate de timpul în care r`spunde de un copil). 121 Prin urmare, în datele folosite aici, îngrijirea activ` a copilului nu poate fi separat` de cea pasiv`. De asemenea, nu exist` nici unindiciu din punctul de vedere al mamei, care s` stabileasc` dac` o anumit` activitate de îngrijire a copilului este primar` sau secundar`.122 Cu toate acestea, estim`rile OCDE se refer` doar la îngrijirea copilului ca activitate primar` a p`rin]ilor. În ]`rile care m`soar` [iîngrijirea pasiv` a copilului ca activitate secundar`, estim`rile legate de îngrijirea copilului sunt mult mai ridicate, ajungând la 4 orepe zi în Australia [i la 5,3 ore în Canada, în cazul p`rin]ilor copiilor sub 15 ani., sau chiar pân` la 6,7 ore pe zi în Statele Unite, în cazulp`rin]ilor copiilor sub 13 ani. (OCDE, 2011, p.18-20)

82

8.4 Practicile de îngrijire [i de dezvoltare a copilului

8.4.1 Practicile de îngrijire a copilului În aceast` sec]iune, vom analiza datele referitoare la activit`]ile copiilor din perspectiva studiilortipice de utilizare a timpului, a[a cum am descris la începutul sec]iunii 8.1.1. În acest sens,schimb`m focusul de la copil la p`rin]i. Astfel, activit`]ile de baz` ale copilului sunt v`zute aici caîngrijire fizic` a copilului acordat` de p`rin]i. Activit`]ile educa]ionale, recreative, spirituale [ifamiliale sunt grupate într-o singur` categorie de îngrijire educa]ional` [i recreativ`. A[a-numiteledeplas`ri ale copilului devin aici activit`]ile p`rin]ilor legate de transportul copilului.

Analiza datelor urmeaz` îndeaproape modelul general care compar` mamele [i ta]ii atât în ceeace prive[te intervalul de timp dedicat îngrijirii copilului, cât [i structura acesteia pe trei tipuri deactivit`]i: îngrijire fizic`, activit`]i educa]ionale [i recreative [i deplas`ri legate de oricare din celeanterioare. Ca termen de referin]` cu rol indicativ, folosim situa]ia din ]`rile OCDE prezentat` înrecentul raport Society at a Glance (OCDE, 2011). Subliniem rol indicativ pentru c` datele suntdoar în mic` m`sur` comparabile. Raportul OCDE are la baz` date despre îngrijirea (activ` [ipasiv`) a tuturor copiilor din gospod`rie, ca activitate primar` a p`rin]ilor.120

În studiul nostru, nu a fost m`surat` activitatea p`rin]ilor de îngrijire a copilului per se. Amînregistrat principalele activit`]i ale fiec`rui copil. O activitate desf`[urat` de un copil cu mamasa este analizat` în aceast` sec]iune ca o activitate de îngrijire a copilului realizat` de mam`.121

Astfel, putem oferi doar o m`sur` indirect` a îngrijirii copilului, pe baza timpului copiilor.Dezavantajul unei astfel de abord`ri îl constituie faptul c` îngrijirea copilului este supraapreciat`din cauza înregistr`rilor multiple ap`rute în dou` situa]ii: (a) când un copil desf`[oar` o activitatecu ambii p`rin]i (timpul de îngrijire a copilului este înregistrat atât pentru mam`, cât [i pentrutat`) [i (b) când mai mul]i copii particip` la o activitate cu p`rin]ii (timpul de îngrijire a copiluluieste înmul]it cu num`rul copiilor). Tocmai de aceea, în tabelul 23 sunt prezentate o serie deestim`ri ajustate ale timpului total alocat îngrijirii copilului (pentru to]i copiii din gospod`rie),stabilit dup` eliminarea înregistr`rilor multiple.

În e[antionul nostru, îngrijirea copilului ocup`, în medie, 3:20 ore pe zi, per copil, din timpulmamelor [i doar 1:34 ore din timpul ta]ilor. Deci, mamele petrec de dou` ori mai mult timp decâtta]ii având grij` de copii. Aceast` discrepan]` de gen (figura 20) se înregistreaz` [i în ]`riledezvoltate din OCDE.

Dup` eliminarea înregistr`rilor multiple, estim`rile legate de îngrijirea copilului se diminueaz`(tabelul 23). Mamele petrec în medie 3 ore (183 de minute), iar ta]ii 1:46 ore pe zi cu îngrijireatotal` a copiilor din gospod`rie. Astfel, în e[antionul nostru, p`rin]ii dedic` mult mai mult timpîngrijirii copiilor decât p`rin]ii din ]`rile dezvoltate (în medie, 100 minute, mamele [i 42 minute,ta]ii).122

83

Figura 20 Timpul dedicat îngrijirii per copil pe zi, de mame [i de ta]i, pe activit`]i [i categorii de gospod`rii

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. Note: Graficul prezint` valorile medii. Estim`rile serefer` la îngrijirea copiilor sub 18 ani. Zilele de referin]` acoper` toate zilele s`pt`mânii (vezi tabele A.1 [i A.2 din Anex`). Estim`rilebazate pe date neajustate care supraapreciaz` timpul dedicat zilnic îngrijirii copilului, deoarece activit`]ile copilului cu mama [i tat`lsunt înregistrate pentru ambii p`rin]i.

Tabel 23 Timpul dedicat îngrijirii per copil pe zi [i timpul total dedicat îngrijirii tuturor copiilor, de mame [ide ta]i, pe categorii de gospod`rii (timp mediu, în minute pe zi)

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. Note: (G1 – lucr`tori s`raci) gospod`rii cu venit percapita ≤ 400 lei [i f`r` presta]ii sociale, (G2 – extrem de s`raci) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]iisociale, (G3 – migran]i) gospod`rii în care unul sau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în str`in`tate [i (G4 – clasa de mijloc) gospod`riicu venit per capita > 400 lei. * Celule cu mai pu]in de cinci cazuri. Celulele colorate indic` valori semnificativ mai ridicate. Estim`rilese refer` la îngrijirea copiilor sub 18 ani. Zilele de referin]` acoper` toate zilele s`pt`mânii. Estim`rile bazate pe date neajustatesupraapreciaz` timpul dedicat zilnic îngrijirii copilului deoarece activit`]ile copilului cu mama [i tat`l sunt înregistrate pentru ambiip`rin]i. În acela[i timp, activit`]ile desf`[urate de mai mul]i copii sunt înregistrate pentru fiecare din ei. De exemplu, într-o gospod`riecu trei copii, o cin` în familie de 30 de minute reprezint` 90 de minute de îngrijire fizic`, pentru fiecare p`rinte. Estim`rile bazate pedate ajustate sunt stabilite dup` eliminarea înregistr`rilor multiple. Când atât mama, cât [i tat`l particip` la o activitate, timpul respectiveste împ`r]it în mod egal între cei doi.

Mai mult, tiparul de îngrijire a copilului observat în e[antionul nostru difer` de cel din ]`riledezvoltate. În statele OCDE, timpul dedicat de mam` îngrijirii copilului este dominat de îngrijirefizic` [i supraveghere, care reprezint` 60% din activit`]ile de îngrijire a copilului. Ta]ii, în schimb,petrec mai mult timp cu activit`]i educa]ionale [i recreative (41% fa]` de 27%, în cazul mamelor).

65 78 48 59 61 0 52 54 54 6331 19 44 40 35 0 35 25 38 304 4 9 1 4 0 12 20 8 7

189

93

265

135

40

5

266

121

200

94

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

0

50

100

150

200

250

300

Îngrijirea fizic` [isupraveghereacopilului

Educa]ionale [irecrea]ionale

Transportulcopiilor

Timp total dedicatîngrijirii per copil pe zi

Timp total dedicatîngrijirii per copil(minute pe zi)

mama tat`l mama tat`l mama tat`l mama tat`l mama tat`l

G1 – Lucr`toris`raci

G2 – Extrem de s`raci

G3 – Migran]i în str`in`tate

G4 – Clasa de mijloc

E[antion

% timp total dedicat îngrijirii per copil pe zi


Număr mediu pe gospodărie 2,1 2,3 1,5 1,5 1,9DATE NEAJUSTATEPer copil Mama 189 265 41 266 200(timp mediu în minute pe zi) Tatăl 93 135 * 121 94Toţi copiii din gospodărie Mama 370 582 64 381 359(timp mediu în minute pe zi) Tatăl 182 296 * 173 170DATE AJUSTATEToţi copiii din gospodărie Mama 165 287 50 196 183(timp mediu în minute pe zi) Tatăl 122 157 * 126 106

84

În e[antionul UNICEF, timpul dedicat de c`tre ta]i îngrijirii copiilor este dominat de îngrijire fizic`,în timp ce mamele petrec mai mult timp cu activit`]ile educa]ionale [i recreative.

Exist` varia]ii semnificative între cele patru categorii de gospod`rii (figura 20). P`rin]ii dingospod`riile lucr`torilor s`raci (G1) se concentreaz` în mare m`sur` pe îngrijirea fizic` a copilului.Doar 31% din timpul dedicat zilnic îngrijirii copilului de c`tre mame [i 19% din cel al ta]ilor estepetrecut cu activit`]i educa]ionale [i recreative împreun` cu copilul. În gospod`riile extrem des`race (G2), tiparul este diferit. Atât femeile, cât [i b`rba]ii î[i împart timpul zilnic dedicat îngrijiriicopilului într-un mod mai echilibrat între îngrijirea fizic` [i activit`]i educa]ionale sau recreative(44% din timpul mamelor [i 40% din cel al ta]ilor).

Gospod`riile cu migran]i în str`in`tate (G3) fac o not` discordant`, deoarece tat`l este absent.Cele câteva mame r`mase cu copiii acas` aloc` timp îngrijirii copilului într-un mod similar cumamele din familiile complete. În final, în gospod`riile din clasa de mijloc, tiparul este destul deechilibrat. 87% din mame [i 85% din ta]i au slujbe cu norm` întreag`. Totu[i, î[i dedic` îngrijiriicopilului tot atâta timp cât p`rin]ii f`r` un loc de munc`. Ei împart majoritatea activit`]ilor deîngrijire fizic`. În plus, mamele î[i asum` mai multe responsabilit`]i în activit`]ile educa]ionale [irecreative (35% din timpul mamei per copil), în timp ce ta]ii petrec propor]ional mai mult timp cutransportul copilului (20% fa]` de 12% în cazul mamelor).

Dou` tipare sunt critice pentru bun`starea mamei [i copilului, a[a cum indic` datele anterioare.În primul rând, îngrijirea fizic` domin` în mare m`sur` timpul dedicat îngrijirii copilului atât dec`tre femei, cât [i de c`tre b`rba]i. Mai to]i p`rin]ii, mame [i ta]i, tind s` aloce cea mai mare partea timpului pentru îngrijirea fizic` a copilului. A[adar, activit`]ile menite s` acopere nevoile debaz` ale copiilor consum` majoritatea timpului p`rin]ilor, în timp ce cititul pentru copii, sprijinirealor la teme sau joaca sunt oarecum ignorate, mai ales de c`tre ta]i. Aceast` tendin]` este comun`tuturor categoriilor de gospod`rii, dar este mai puternic accentuat` în gospod`riile lucr`torilors`raci, care au mari dificult`]i în a g`si un echilibru între un loc de munc` de calitate inferioar` [io familie numeroas`. Acest tipar diferen]iaz` p`rin]ii din România, în special ta]ii, de omologiilor din ]`rile dezvoltate.

În al doilea rând, în gospod`riile cu copii, întreaga activitate de îngrijire a copiilor ocup` pestetrei ore din timpul zilnic al mamelor. De fapt, timpul total dedicat îngrijirii copilului variaz` de laaproape 3 ore în gospod`riile lucr`torilor s`raci (G1), la 3:16 ore, în gospod`riile din clasa demijloc (G4), respectiv la aproape 5 ore, în gospod`riile extrem de s`race (G2). Astfel, mamele dingospod`riile lucr`torilor s`raci, dup` 8-10 ore de serviciu, î[i dedic` aproape 3 ore îngrijirii copiilor[i acela[i timp sau mai mult altor treburi casnice de rutin`, precum g`titul, cur`]enia sauîntre]inerea casei. Prin urmare, majoritatea lor muncesc 15-17 ore pe zi. Mamele din clasa mijlocie(G4) se afl` într-o situa]ie destul de similar`, de[i au mai pu]ini copii [i unele dintre ele î[i permits` pl`teasc` ajutor sau servicii pentru unele treburi casnice de rutin`. Prin compara]ie, în cazulmamelor din gospod`riile extrem de s`race (G2), îngrijirea copiilor este ca o slujb` cu jum`tatede norm` nepl`tit`, trebuind s` petreac` chiar mai mult cu treburi casnice de rutin` deoarece aumul]i copii. A[adar, exist` o mare presiune asupra mamelor, mai ales în condi]ii de stres financiar,care se transmite de la mame la copii.

Ce st` în spatele acestui tipar? Dou` situa]ii extreme, [i anume mamele singure [i gospod`riilecu mul]i copii, care abund` printre gospod`riile cu venituri mici, din categoriile G1 [i G2 (figura21).123 Mamele singure petrec mai bine de 5 ore pe zi cu îngrijirea copiilor, în timp ce mamele dinfamilii complete prezint` o medie de 3:23 ore, cum ta]ii dedic` alte 3 ore pe zi. Mamele cu celpu]in patru copii, pe de alt` parte, petrec 6:17 ore pe zi cu îngrijirea copiilor, chiar [i în familiile

123 Tabelul 4 arat` c` p`rin]ii singuri cu cel pu]in un copil reprezint` 20,8% din gospod`riile lucr`torilor s`raci (G1) [i 32,3% din celeextrem de s`race (G2), incluse în e[antionul nostru. Gospod`riile cu doi adul]i [i cel pu]in trei copii reprezint` 32,3% din gospod`riileextrem de s`race (G2).

85

complete. De remarcat, în familiile complete [i în gospod`riile cu trei sau mai mul]i copii, îngrijireacopiilor este împ`r]it` echilibrat între mame [i ta]i.

Figura 21 Timpul total dedicat pe zi îngrijirii copiilor din gospod`rie, de mam` [i de tat`, în func]ie de tipulfamiliei [i num`rul de copii (timp mediu, în minute pe zi)

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. Note: UNICEF, Copil în România: o diagnoz`multidimensional`, aprilie-mai 2011. Note: (G1 – lucr`tori s`raci) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei [i f`r` presta]ii sociale, (G2– extrem de s`raci) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale, (G3 – migran]i) gospod`rii în careunul sau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în str`in`tate [i (G4 – clasa de mijloc) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei. Estim`rilese refer` la îngrijirea copiilor sub 18 ani. Zilele de referin]` acoper` toate zilele s`pt`mânii. Estim`ri bazate pe date ajustate, care suntstabilite dup` eliminarea înregistr`rilor multiple. Când atât mama, cât [i tat`l particip` la o activitate, timpul respectiv este împ`r]itîn mod egal între cei doi.

Tabel 24 Lectura [i ascultatul muzicii, pe tipuri de gospod`rii


101

233203

399

183

4085

254

357

106

050

100150200

250300350400450

203

306

179

00

50100150200250300350400450 Mama

Un copil Doi copii Trei copii Patru+ copii E[antionFamilii

completeMam` singur`

Tat`l

Tip gospodărie TotalIndicatori G1 G2 G3 G4 eşantionCopii Număr total 50 70 40 34 194

Numărul Fişe-copil completate 47 68 40 33 188Adulţii din gospodărie Zilnic * 17 25 35 19citesc O dată sau de câteva ori pe săptămână 22 16 23 56 26(% copii) De câteva ori pe lună sau mai rar 46 44 33 * 36

Niciodată 26 23 20 0 19Adulţii din gospodărie Zilnic 36 34 45 62 42ascultă muzică O dată sau de câteva ori pe săptămână 30 17 30 24 24(% copii) De câteva ori pe lună sau mai rar 26 36 18 * 25

Niciodată * 13 * * 9Cel mai des ascultă manele 22 51 43 18 36

8.4.2 Practicile de dezvoltare a copiluluiAceast` sec]iune arunc` o privire mai atent` asupra activit`]ilor educa]ionale [i recreative alecopiilor.

Activit`]ile culturale, precum cititul c`r]ilor [i ascultatul muzicii, sunt semnificativ mai frecventeîn rândul adul]ilor din clasa de mijloc (G4). Propor]ia copiilor ce tr`iesc într-o gospod`rie în careadul]ii citesc c`r]i în fiecare s`pt`mân` scade de la 91% în clasa mijlocie (G4) la 48% îngospod`riile cu migran]i (G3), 33% în cele extrem de s`race (G2) [i la 28% în categoria lucr`torilors`raci (G1). O situa]ie similar` se înregistreaz` [i în ceea ce prive[te adul]ii care ascult`s`pt`mânal muzic`. În acest caz, propor]iile copiilor scad de la 85% în clasa de mijloc la 51% îngospod`riile extrem de s`race.

P`rin]ii din clasa de mijloc (G4) au o educa]ie bun` [i ofer` permanent sprijin activit`]ii [colare acopilului (sec]iunea 7.4). Au o înclina]ie spre activit`]i culturale [i definesc educa]ia ca o valoarefundamental` [i cheia succesului. În consecin]`, un procent semnificativ mai mare de copii dinclasa de mijloc (G4) dedic` timp activit`]ilor educa]ionale, precum lectura, temele sau medita]iile,85% fa]` de 70% cât este media la nivelul e[antionului. De asemenea, petrec mai mult timp cuaceste activit`]i, aproape 2 ore pe zi în compara]ie cu 1 or` [i jum`tate, la nivelul e[antionului,sau circa 1 or`, în cazul copiilor din categoriile cu venituri mici (G1 [i G2).124 Ca urmare, rezultatelelor [colare sunt ‘foarte bune’, superioare celor ale copiilor din celelalte categorii.

|n fapt, timpul petrecut cu lectura, temele sau medita]iile este puternic corelat cu nivelul deeduca]ie al p`rin]ilor, sprijinul acordat de familie activit`]ii [colare [i rezultatele [colare alecopilului.125 Prin asociere, cu cât timpul dedicat activit`]ilor educa]ionale este mai redus, cu atâteste mai mare probabilitatea abandonului [colar sau a p`r`sirii timpurii a [colii.

Figura 22 arat` c` un num`r foarte mic de p`rin]i citesc pove[ti copiilor cu vârste sub 7 ani, [ianume doar 15% în cazul copiilor de 0-3 ani [i doar 18% în cazul celor de 4-6 ani.126 Activit`]ileeduca]ionale iau amploare [i acoper` o parte mai mare din zi (în medie, 1:40 ore) la vârsta de 7-10 ani, adic` în ciclul primar. Dup` vârsta de 11 ani, inciden]a acestor activit`]i începe s` scad` [iajunge la 69% dintre copiii de 15-18 ani. Totu[i, timpul mediu dedicat activit`]ilor educa]ionaler`mâne destul de constant, în jur de 100-120 de minute.

124 Acest rezultat este în concordan]` cu evalu`rile profesorilor (vezi sec]iunea 7.2).125 Coeficien]ii de corelare Pearson: +0,19 educa]ia mamei (p=,01), +0,27 educa]ia tat`lui (p=,01), +0,16 sprijinul familiei (p=,05), +0,22evaluarea profesorilor cu privire la probabilitatea de a avea temele f`cute (p=,01), +0,19 scorul rezultatelor [colare (p=,05). Mai multedetalii în sec]iunea 7.2.126 Pentru a face o compara]ie, în Republica Moldova, p`rin]ii citesc pove[ti în cazul a 29% dintre copiii sub 7 ani. Pe baza datelorreprezentative la nivel na]ional din 2009 (UNICEF, 2010). Nu sunt disponibile date privind situa]ia din România.

86

87

Figura 22 Activit`]ile educa]ionale [i recreative ale copiilor din ziua de referin]`, în func]ie de vârsta copilului:inciden]a (% copii) [i timpul mediu alocat (minute pe zi)

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011 (N = 188 copii cu Fi[e-copil completate). Graficulprezint` mediile s`pt`mânale, având în vedere c` zilele de referin]` acoper` toate zilele s`pt`mânii. * Mai pu]in de cinci cazuri.

Mai multe fete decât bìe]i raporteaz` activit`]i educa]ionale (76% fa]` de 64%). Fetele petrec, deasemenea, mai mult timp pe zi cu astfel de activit`]i decât bìe]ii (100 fa]` de 74 de minute). Acesttipar pe gen nu este valabil în cazul activit`]ilor recreative. Bìe]ii [i fetele petrec în acelea[ipropor]ii intervale similare de timp jucându-se fie pe calculator, fie alte jocuri, precum [i în fa]atelevizorului. În ceea ce prive[te sportul, tiparul de gen se inverseaz`. Semnificativ mai mul]ibìe]i decât fete fac unele activit`]i sportive, c`rora le aloc` mai mult timp zilnic; 61% dintre bìe]ipractic` sportul 1:40 ore pe zi, în medie, fa]` de 37% din fete, cu un interval mediu dedicatsportului de 1 or` pe zi.

Indiferent de vârst`, gen sau strat social, to]i copiii realizeaz` diverse activit`]i recreative (joac`,jocuri pe calculator, uitat le televizor, sport), atât în timpul s`pt`mânii, cât [i în weekend. Timpultotal alocat activit`]ilor recreative variaz` între 5:30-6 ore, pentru copiii sub 7 ani, [i 3:30 ore, încazul adolescen]ilor, cu o medie zilnic` de aproximativ 4:30 ore pe copil.

Joaca este extrem de important` la vârste mici. Pentru copiii pre[colari, joaca este activitatearecreativ` predominant`, care ocup` aproximativ 2:40 ore pe zi. La 7-10 ani, majoritatea copiilorînc` se mai joac`, dar timpul petrecut jucându-se scade la 1:13 ore pe zi, în medie. Dup` vârstade 11 ani, copiii se joac` tot mai pu]in. La 15-18 ani, aproape to]i copiii schimb` joaca pe activit`]ide socializare.

15 18

90

7569 70

0 23 22 38 25

77

59 60

32

50

0 55 57 50 48

85

5564

5969

63

* * *0

102030405060708090

100

312

11098

116

88

0

25 23

4830

162 156

73

43

76

0

9987

9682

98

71 68 67

129

76

* * *0

20406080

100120140160180

Inciden]a pe zi în func]ie de grupa de vârst` (% copii)

0-3 ani

Lectur`, teme Jocuri pe calculator Joac` Sport Televizor

4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-18 ani E[antion

0-3 ani 4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-18 ani E[antion

Minute pe zi (media)

În ceea ce prive[te stratul social, joaca este mult mai r`spândit` în rândul copiilor din gospod`riilelucr`torilor s`raci (G1). Ace[tia se joac` în aer liber, în curte, pe terenul de joac` sau pur [i simplupe uli]`, timp de 2 ore [i 15 minute pe zi, adic` de cel pu]in dou` ori mai mult decât copiii dincelelalte categorii.

Pe m`sur` ce joaca începe s` treac` în plan secund, o parte din timpul astfel eliberat este dedicatjocurilor pe calculator. La vârsta de 4-10 ani, unul din patru-cinci copii declar` c` se joac` pecalculator timp de 23-25 minute pe zi. În grupa de vârst` 11-14 ani, jocurile pe computer ocup`,în medie, 48 minute pe zi. Totu[i, adolescen]ii de 15-18 ani, de[i folosesc intensiv calculatorul,declar` c` se joac` foarte rar, intrând mai degrab` pe diverse site-uri de socializare.

Jocurile pe computer sunt o activitate recreativ` realizat` în timpul s`pt`mânii, când p`rin]ii nusunt acas`. Doar copiii cu p`rin]i pleca]i la munc` în strìn`tate petrec mai mult timp, chiar [i înweekend, jucându-se pe calculator.

Sportul sau activit`]ile fizice, a[a cum am spus, sunt practicate în special de bìe]i. În grupele devârst` 4-14 ani, aproape jum`tate din copiii inclu[i în e[antionul nostru dedic` timp sportului. Înacest scop, petrec în medie 90-100 minute pe zi. Dup` vârsta de 15 ani, ‘nimeni nu vrea s` maifac` sport’, ‘nu e cool’, chiar ‘evit` orele de sport’. Astfel, activit`]ile sportive se reduc drastic înadolescen]`.

Uitatul la televizor reprezint` o activitate recreativ` important` la toate vârstele. Este r`spândit`printre copiii de 0-3 ani, care petrec, în medie, 98 minute pe zi în fa]a televizorului, cel mai adeseacu un p`rinte. De fapt, mul]i p`rin]i (în special cei cu un nivel de educa]ie mai sc`zut) considerùitatul la televizor o ‘bun`’ activitate recreativ`. Propor]ia copiilor ce se ‘relaxeaz`’ în fa]atelevizorului scade la vârsta de 7-14 ani, deci în ciclul primar [i cel gimnazial. Timpul mediupetrecut urm`rind desene animate, seriale sau evenimente sportive se reduce, de asemenea, la67-71 minute pe zi. Totu[i, televizorul î[i recâ[tig` pozi]ia central` printre activit`]ile recreativeale copiilor de 15-18 ani, care petrec mai bine de dou` ore pe zi cu aceast` activitate. Oarecum,pe m`sur` ce copil`ria se apropie de sfâr[it [i începe perioada maturit`]ii, copiii trec de la joacacu p`pu[i, mingi sau pistoale [i sport sau alte activit`]i fizice la uitatul la televizor [i socializareacu prietenii.

88

9 CONCLUZII {I RECOMAND~RI

Studiul Copil în România: o diagnoz` multidimensional` a fost ini]iat [i sprijinit de UNICEFRomânia, pentru a identifica principalele riscuri [i vulnerabilit`]i cu care se confrunt` la ora actual`copiii [i familiile cu copii din România.

Scopul este informarea creatorilor de politici cu privire la modul în care func]ioneaz` actualulsistem de protec]ie social` în cazul unora dintre copiii cei mai vulnerabili. Studiul poate fi folositca un instrument de monitorizare a situa]iei copilului, în concordan]` cu recomand`rileComitetului ONU pentru Drepturile Copilului (2009) referitoare la consolidarea sistemului demonitorizare. Maniera în care a fost realizat studiul permite crearea unui panel pentru colectareade informa]ii în mod periodic.

Teoria ce st` la baza abord`rii metodologice este aceea c` în gospod`riile s`race, care beneficiaz`de presta]ii sociale, copiii se bucur` de realizarea drepturilor lor într-un mod redus /diferit fa]` decopiii din alte dou` categorii: (i) tot din familii s`race, îns` f`r` presta]ii sociale; (ii) cu p`rin]imigran]i.127 Aceste trei categorii au fost analizate în compara]ie cu o a patra categorie ce includecopii din gospod`rii cu venituri medii. Deci, studiul a fost conceput sub forma unei cercet`ricomparative asupra a patru categorii de copii [i are \n vedere tipurile de riscuri [i de neajunsuriresim]ite de aceste categorii de copii.

Studiul se concentreaz` pe leg`turile dintre riscurile [i vulnerabilit`]ile întâlnite în urm`toareledimensiuni critice ale bun`st`rii copiilor: venit, consum, locuin]`, ap` [i salubritate, nutri]ie,s`n`tate, educa]ie, informare [i dezvoltarea copilului.

Întreb`rile de cercetare care au ghidat studiul sunt: Ce categorie de copii este mai defavorizat` [ise confrunt` cu mai multe riscuri [i vulnerabilit`]i [i în ce mod? Ce categorie de copii cumuleaz`dezavantaje multiple [i necesit` aten]ie special` la nivelul politicilor? Actualul sistem de protec]iesocial` satisface în mod eficient nevoile copiilor, mai ales ale celor ce prezint` mai multe riscuri[i vulnerabilit`]i?

Construc]ia metodologic`: interviuri repetate cu reprezentan]ii gospod`riilor, pe baza a [asechestionare (Anexa 2). În total, s-au adunat date despre 104 gospod`rii, incluzând 194 de copii [i233 de adul]i. Aceste date au fost triangulate cu informa]ii oferite de profesioni[tii din comunitatecare cunosc situa]ia gospod`riei, mai precis înv`]`torul/profesorul(i), doctorul [i asistentul social.Astfel, 85 de cadre didactice, 42 de doctori (medici de familie sau pediatri) [i 13 reprezentan]i aiSPAS (asisten]i sociali, referen]i, inspectori sau consilieri) au participat la studiu. Au fost verificatedocumentele oficiale legate de gospod`riile /copiii selecta]i în 26 de [coli [i 11 SPAS. Datele aufost înregistrate în zece baze de date SPSS, cuprinzând peste 1.000 de variabile.

Efortul considerabil depus pentru colectarea [i analiza datele ofer` o imagine complet`, ceinclude: (i) numeroase informa]ii specifice copiilor cu privire la toate dimensiunile cheie alebun`st`rii copilului: venit, consum, nutri]ie, s`n`tate, locuin]`, ap` [i salubritate, educa]ie,informare [i practici de îngrijire [i dezvoltare a copilului; (ii) o perspectiv` comparativ` asupracategoriilor de copii din gospod`riile selectate cu scopul de a ob]ine informa]ii legate decontribu]ia presta]iilor sociale la bun`starea copilului [i (iii) eviden]e mai aprofundate cu privirela situa]ia copiilor l`sa]i acas` de p`rin]ii migran]i. UNICEF a comandat acest studiu deoarece nuexist` date similare nici în documentele oficiale, nici în alte studii specializate realizate de institu]iiguvernamentale sau neguvernamentale.

89

127 E[antionul include copii din urm`toarele patru categorii de gospod`rii: (G1) gospod`rii cu venit per capita 400 lei [i f`r` presta]iisociale, (G2) gospod`rii cu venit per capita 400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale, (G3) gospod`rii în care unul sau ambii p`rin]isunt pleca]i la munc` în str`in`tate [i (G4) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei.

Limitarea principal` a studiului const` în e[antionul nereprezentativ. Din acest motiv, nu serecomand` extrapolarea rezultatelor. Principalul rol al abunden]ei de date incluse în prezentulraport este de a ilustra [i a ajuta la în]elegerea discrepan]elor dintre categoriile de copii studiate.Spre exemplu, pe baza acestor date, nu putem trage concluzia c` exact 27% dintre copiii dingospod`riile cu un venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale tr`iesc în s`r`cieabsolut` (cu un prag al s`r`ciei stabilit la $1,25 pe zi). Cu toate acestea, putem concluziona c`factorii de decizie nu ar trebui s` trateze o astfel de s`r`cie extrem` ca pe o 'problem` rezolvat`'.De[i poate p`rea 'nesemnificativ`' la nivelul întregii popula]ii a ]`rii, cu o inciden]` de 0,5%,128

s`r`cia extrem` tinde s` fie mult mai ridicat` în rândul copiilor din familii monoparentale sau dingospod`rii cu mul]i copii, care tr`iesc cu mai pu]in de 400 de lei pe persoan` pe lun`. Un astfelde semnal nu ar trebui ignorat, mai ales c` ace[ti copii fac parte din gospod`rii care, timp depeste trei ani, au beneficiat permanent de diverse presta]ii sociale b`ne[ti. Deci, actualul sistemde protec]ie social` nu le ofer` un sprijin corespunz`tor.

În plus, raportul atrage aten]ia asupra existen]ei altor fenomene extrem de tulbur`toare, precumfamilii monoparentale ‘ascunse’,129 ’foame ascuns`’, ‘dubl` morbiditate’130 sau practici alegospod`riilor ce pun în pericol dezvoltarea s`n`toas` a copiilor. Nu exist` o astfel de analiz`realizat` pe baza unor studii reprezentative la nivel na]ional [i, în consecin]`, nu se cunoa[tepropor]ia copiilor afla]i în fiecare din aceste situa]ii vulnerabile la nivelul ]`rii. Toate aceste situa]iivulnerabile necesit` o monitorizare constant` prin statistici oficiale [i trebuie adresate prin politicifamiliale, ]inând cont mai ales de faptul c` au efecte negative de durat` asupra dezvolt`rii copiilor.

Raportul prezint` eviden]e incontestabile legate de urm`toarele aspecte:

• Exist` inegalit`]i considerabile între copiii din România, pe toate dimensiunile bun`st`rii.Copiii ce provin din gospod`rii mai s`race, în special cei extrem de s`raci care depind înmod substan]ial de presta]iile sociale, acumuleaz` dezavantaje multiple [i, în consecin]`,au mult mai pu]ine [anse în via]`.

Un tipar al inegalit`]ii cumulative genereaz` via]a copiilor în România. Cele patru categorii degospod`rii selectate pentru studiul nostru ilustreaz` perfect acest tipar. La o extrem`, copiii dingospod`riile din clasa de mijloc131 acumuleaz` avantaje: p`rin]i bine educa]i, cu pozi]ii bune [istabile pe pia]a muncii, venituri relativ mari, un consum diversificat, o locuin]` modern`, binedotat` [i aproape complet conectat` la utilit`]i. Copiii sunt îngriji]i cu aten]ie, sunt supraveghea]i,sus]inu]i [i proteja]i de p`rin]i, au o stare de s`n`tate optim`, rezultate bune la [coal`, numeroaseactivit`]i extra[colare, sunt mul]umi]i de via]a lor [i încrez`tori în viitor.

La extrema opus`, copiii din gospod`riile extrem de s`race132 acumuleaz` dezavantaje. Dinprimele luni de via]`, prezint` un risc mai mare de greutate mic` la na[tere, sunt predispu[i laprobleme ale sistemului imunitar, au o rat` mai mic` a al`pt`rii exclusive [i deci sunt maivulnerabili la infec]ii [i boli. Pot suferi de o inciden]` mai ridicat` a bolilor cronice [i a dizabilit`]ilormai târziu în via]`, tocmai pentru c` în perioada copil`riei, de câteva ori pe lun`, o mare parte dinei sufer` de c`ldur` insuficient`, mâncare pu]in` sau chiar de foame [i sunt mai pu]in proteja]iprintr-o alimenta]ie corect` sau practici preventive de s`n`tate [i de igien`. Pe lâng` asta, ace[ticopii au rezultate [colare mult mai slabe, fiind predispu[i la abandon [colar, cu atât mai mult cu

90

128 Procentul popula]iei s`race la un prag de $1,25 pe zi (paritatea puterii de cump`rare - PPP la pre]urile interna]ionale din 2005) înRomânia în 2008. http://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.DDAY/countries.129 Gospod`rii cu copii în care unul sau ambii p`rin]i lipsesc, indiferent de num`rul celorlal]i adul]i prezen]i.130 ‘[…] supraalimenta]ia sub forma obezit`]ii [i boli netransmisibile, în acelea[i comunit`]i sau chiar familii în care se întâlne[te [isubnutri]ia copiilor.’ (UNICEF, 2006, p.26)131 Denumite în raport categoria G4, care cuprinde copii din gospod`rii cu un venit lunar per capita > 400 lei, selecta]i din [coli, încolaborare cu directorii.132 Denumite în raport categoria G2, care cuprinde copii din gospod`rii cu un venit lunar per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` depresta]ii sociale. Copiii [i gospod`riile lor au fost selectate cu sprijinul Serviciilor Publice de Asisten]` Social` din cadrul prim`riilorincluse.

cât sprijinului acordat de familie activit`]ii [colare este extrem de limitat. Gospod`riile din aceast`categorie au în general trei sau mai mul]i copii [i/sau sunt familii monoparentale, de români sauromi, cu p`rin]ii cu un nivel sc`zut de educa]ie [i marca]i de e[ecuri repetate [i neajutorareînv`]at`. Trìesc în locuin]e cu condi]ii deficitare de igien`, au acces limitat la informa]ie, [i aucheltuieli cu hrana, s`n`tatea [i educa]ia fiec`rui copil mult mai mici. Copiii romi care apar]inacestei categorii se afl` într-o situa]ie [i mai grav`.

• Copiii din gospod`riile mai s`race (fie c` e vorba de familiile lucr`torilor s`raci, fie de celeextrem de s`race) risc` în mod clar s` mo[teneasc` inegalit`]ile, în absen]a unei protec]iisociale eficiente.

Actualul sistem nu protejeaz` în mod eficient copiii împotriva s`r`ciei. Copiii din gospod`riileextrem de s`race care au beneficiat de diverse presta]ii în toat` perioada 2008-2011 se afl` încontinuare în s`r`cie sau s`r`cie extrem`. Risc` chiar subnutri]ia, având în vedere c`, în cazulunui copil dintr-o gospod`rie extrem de s`rac`, consumul alimentar zilnic se ridic` la doar la 1,2euro. {ansele lor s` completeze un nivel relevant de educa]ie sunt destul de mici. A[adar,presta]iile sociale îi ajut` s` supravie]uiasc`, dar nu permit acestor gospod`rii s` asigure copiilorlor un start bun în via]`. O serie de studii133 arat` faptul c` actualul sistem de presta]ii socialejoac` un rol important în scoaterea acestei popula]ii din s`r`cie. Totu[i, aceste studii se limiteaz`la s`r`cia monetar`, estimat` pe baza veniturilor sau consumului. |n fapt, gospod`riile incluse înstudiul nostru sunt dovada vie c` sistemul na]ional de protec]ie social`, de[i foarte complex, ofer`doar o plas` de siguran]` [ubred`, cu goluri printre care cad unii copii, prin[i în neajunsuricumulate ani de zile [i izola]i pe termen lung de scara mobilit`]ii sociale.

În cadrul sistemului actual, unele categorii de copii au doar un acces limitat la protec]ie [i sprijin.Gospod`riile lucr`torilor s`raci134 nu sunt eligibile pentru cele mai multe presta]ii sociale, pentrusimplul fapt c` au un salariu (mic sau foarte mic) sau p`mânt, care oricum ar trebui s` asiguretraiul unei familii de cel pu]in patru persoane. Deci, ace[ti copii nu sunt eligibili pentru sprijintocmai pentru c` p`rin]ii lor muncesc. Prin urmare, p`rin]ii se confrunt` zilnic cu un stres financiar,[i anume cum s`-[i gestioneze banii, [i a[a pu]ini, pentru a pl`ti facturile curente [i s` pun` [i‘mâncare pe mas`’ pentru copii. Ei reu[esc cu greu s` g`seasc` un echilibru între un loc de munc`de calitate inferioar` [i o familie numeroas`.135 În ciuda eforturilor p`rin]ilor, situa]ia acestor copiieste vulnerabil` în multe privin]e, de[i este pu]in mai bun` decât cea a copiilor extrem de s`raci.Deosebit de îngrijor`toare este dimensiunea educa]iei. Mul]i dintre ei au rezultate [colare relativproaste [i risc` s` întrerup` studiile la terminarea gimnaziului, mai ales cei din mediul rural.

• Situa]ia copiilor cu p`rin]i pleca]i la munc` în strìn`tate prezint` aspecte contradictorii.

Categoria copiilor ce provin din gospod`rii cu migran]i136 se bucur` în general de condi]ii bunede trai. Totu[i, vulnerabilitatea lor economic` este determinat` de puternica dependen]` deremiten]e. Când acestea sunt neregulate, reduse sau absente, gospod`ria poate c`dea în s`r`cie.De obicei, este vorba de o s`r`cie superficial` [i temporar`, care face totu[i [i mai ap`s`toareexperien]a de a cre[te departe de p`rin]i, care oricum provoac` tulbur`ri emo]ionale. Astfel, înanumite condi]ii, copiii cu p`rin]i migran]i sunt vulnerabili la s`r`cia monetar`, dar în orice caz eisufer` de s`r`cie afectiv` care le pune în pericol dezvoltarea. Mai mult, lipsa îngrijirii [isupravegherii p`rinte[ti are efecte grave asupra calit`]ii nutri]iei [i a rezultatelor [colare. În cazullor, nutri]ia necorespunz`toare este determinat` de practici alimentare neadecvate, precum un

91

133 E.g. Te[liuc et al. (2001, 2003), Banca Mondial` (2003, 2007, 2008), St`nculescu [i Pop (2009), Laz`r [i Grigora[ (2011).134 Denumite în raport categoria G1, ce cuprinde copii din gospod`rii cu un venit lunar per capita ≤ 400 lei [i f`r` presta]ii sociale.Copiii au fost selecta]i din [coli, în colaborare cu directorii.135 În special în cazul mamelor, îngrijirea copilului este ca o slujb` cu jum`tate de norm` nepl`tit`, trebuind s` petreac` [i mai multtimp cu treburile casnice de rutin` deoarece au mul]i copii.136 Denumite în raport categoria G3, ce cuprinde copii din gospod`rii în care unul sau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în strìn`tate.Copiii au fost selecta]i din [coli, în colaborare cu directorii.

92

regim nes`n`tos caracterizat prin exces energetic, de gr`simi [i carbohidra]i rafina]i. La capitoluleduca]ie, au rezultate [colare mai bune decât copiii din gospod`riile s`race, dar unii dintre ei risc`s` abandoneze [coala.

• Privind toate dimensiunile bun`st`rii, par a fi larg r`spândite printre p`rin]i diverse practicinocive dezvolt`rii s`n`toase [i adecvate a copilului. Este necesar` o documentare maiaprofundat` a acestor aspecte.

În toate straturile sociale, o serie de practici nutri]ionale neadecvate scad calitatea regimuluialimentar al copiilor. Produsele alimentare bogate în sare sunt consumate de copii de la o vârst`foarte fraged`. Legumele, fructele [i, mai ales, produsele din pe[te sunt insuficiente pentru aasigura o dezvoltare s`n`toas`. Ca rezultat, chiar [i atunci când hrana zilnic` este suficient`,calitatea ei las` de dorit, înc` de la vârste fragede.

P`rin]ii tind s` diminueze aten]ia fa]` de alimenta]ia copiilor odat` ce ace[tia au împlinit 11 ani [ipot ‘avea grij` singuri de ei în[i[i’. De asemenea, mai ales dup` vârsta de 15 ani, p`rin]ii reduc [igrija acordat` practicilor preventive de s`n`tate. Majoritatea adolescen]ilor par a fi l`sa]i s` decid`singuri în leg`tur` cu regimul lor alimentar zilnic [i cu practicile adecvate de igien` [i de s`n`tate.

Cei mai mul]i p`rin]i monitorizeaz` activit`]ile [colare ale copiilor lor. Cel mai frecvent, mamaeste cea care î[i asum` responsabilitatea de a ]ine leg`tura cu [coala. De fapt, în majoritateagospod`riilor, mama este considerat` principala (sau unica) responsabil` de educa]ia copiilor.

De asemenea, majoritatea iau masa [i petrec timp de calitate cu copiii, în func]ie de timpul liberdisponibil. Totu[i, mai to]i p`rin]ii tind s` aloce îngrijirii fizice a copilului cel mai mult timp, întimp ce cititul pentru copii, sprijinirea lor la teme sau joaca sunt oarecum ignorate, mai ales dec`tre ta]i. Mai mult, numero[i p`rin]i (mai ales cei cu un nivel mai sc`zut de educa]ie) consider`uitatul la televizor o ‘bun`’ activitate recreativ` [i doar câ]iva (mai ales cei cu un nivel ridicat deeduca]ie) încurajeaz` copiii s` fac` sport sau activit`]i fizice.

Majoritatea copiilor desf`[oar` toate tipurile de activit`]i, în fiecare zi a s`pt`mânii, împreun` cumama lor. Intervalul de timp petrecut cu mama depinde, în primul rând, de vârsta p`rin]ilor [i devârsta [i starea de s`n`tate a copilului.137 Ta]ii sunt mai activ implica]i în primii trei ani de via]` aicopilului. Începând cu al patrulea an de via]`, tot mai pu]ini ta]i iau parte la activit`]ile copiilorlor. Per total, activit`]ile realizate cu tat`l acoper` doar jum`tate din timpul petrecut în activit`]icu mama [i, în cazul copiilor peste 10 ani, este mai redus chiar decât timpul petrecut cu prietenii.138

Educa]ia p`rin]ilor, în special cea a mamei, este un predictor semnificativ al multor aspecte ce ]inde bun`starea copilului: nutri]ie adecvat`, practici preventive de s`n`tate, rezultate [colare,inclusiv abandon [colar, participare la activit`]i extra[colare, timpul dedicat lecturii, temelor saumedita]iilor. Copiii cu p`rin]i slab educa]i sunt extrem de dezavantaja]i în toate aceste domenii.De fapt, în unele cazuri, p`rin]ii pot reprezenta un minus [i nu o resurs` pentru eliminareavulnerabilit`]ii copilului, cu atât mai mult atunci când nivelul sc`zut de educa]ie este înso]it deabuzul de alcool.

• Studiul este unul dintre pu]inele care cerceteaz` activit`]ile copiilor în spa]ii închise sau înaer liber. E nevoie de o documentare mai aprofundat` a acestor aspecte.

To]i copiii combin` activit`]i desf`[urate într-un spa]iu închis cu cele în aer liber, într-o ziobi[nuit`. Totu[i, în orice tip de gospod`rie, fetele [i b`ie]ii petrec cam 85% din timpul lor zilniccu activit`]i în spa]iu închis, indiferent de vârst`. Activit`]ile desf`[urate acas` reprezint` 60% din

137 Cu cât mama este mai în vârst` [i cu cât copiii sunt mai mici, cu atât copilul petrece mai mult timp în compania mamei. |n plus,dizabilit`]ile [i/sau bolile cronice cresc semnificativ timpul petrecut de un copil cu mama.138 De asemenea, fra]ii [i surorile sunt extrem de importan]i în via]a unui copil. Aproape to]ii copiii din e[antionul nostru care au fra]i[i surori desf`[oar` numeroase activit`]i împreun` cu ace[tia. Mai mult, timpul petrecut cu ei este mult mai mare decât cel cu mama,tat`l sau bunicii, la orice vârst` [i în orice strat social.

zi. Activit`]ile educa]ionale de la [coal` sau gr`dini]` reprezint` alte 20%. Copiii petrec doar 5%(50-60 minute) pe zi în alte spa]ii închise.

Activit`]ile în aer liber au loc în general dup`-masa, timp de 2-3 ore, fiind realizate în special decopiii din gospod`riile cu venituri mici sau din familii cu p`rin]i pleca]i la munc` în strìn`tate.Acestea se desf`[oar` mai ales în cur]ile caselor, pe terenul de joac`, între blocuri sau r`t`cindpe str`zile din apropierea casei lor. Activit`]ile sportive sunt practicate în special de bìe]i, iardup` vârsta de 15 ani, ‘nimeni nu vrea s` mai fac` sport’. Televizorul este o activitate recreativìmportant` la toate vârstele.

Când supravegherea p`rin]ilor este slab`, copiii cei mai vulnerabili sunt bìe]ii peste 10 ani, alec`ror mame au o educa]ie inferioar`, atât de la ora[, cât [i de la ]ar`, atât din gospod`rii cu veniturireduse, cât [i din cele cu venituri mari, indiferent de etnie, de num`rul copiilor în gospod`rie saude prezen]a mamei [i a tat`lui.

• Este absolut necesar s` se continue cercetarea problemelor identificate de studiu, pe de-oparte, [i s` fie adresate la nivelul politicilor familiale, pe de alt` parte. Cea mai imperioas`problem` ]ine de lipsa eficacit`]ii presta]iilor sociale pentru bun`starea (multidimensional`)a copilului. Nu exist` nici o ‘scuz`’ pentru evitarea acestei probleme.

Scopul acestui studiu nu a fost identificarea celor mai adecvate politici ca r`spuns la problemeledetectate, ci prezentarea unor imagini multidimensionale care s` ilustreze ce înseamn` s` fii copilîn România zilelor noastre.

‘Actualul sistem de asisten]` social` este unul al abuzului, fraudei [i mitei electorale … Asisten]asocial` cost` anual Guvernul 14 miliarde de lei, iar aproximativ 15% din ace[ti bani se scurgfraudulos din sistem’.139 Câteva investiga]ii jurnalistice prezentate recent au adus dovezi c`concluziile Ministrului sunt corecte. Sistemul se caracterizeaz` prin cheltuieli extrem deineficiente, ‘dosare’ frauduloase pentru presta]ii sociale, înso]ite de personal insuficient care s`verifice volumul considerabil de ‘hârtii’. Corec]iile sunt indispensabile. Îns` este nevoie de oabordare echitabil`, pentru c` m`sura de restrângere a sistemului de asisten]` social` poate sporiinegalit`]ile existente între copii, unele categorii de copii fiind chiar expuse riscului de a fi [i maideprivate de protec]ie.

Prezentul studiu a ar`tat c` minorii din gospod`riile extrem de s`race, care beneficiaz` de presta]iisociale într-un sistem considerat deja ‘supradimensionat’, sunt în continuare defavoriza]i. Eiacumuleaz` dezavantaje. Dac` reforma va conduce la o reducere a presta]iilor lor, copiii din acestefamilii vor fi expu[i unui risc [i mai mare. Dac` sistemul va îndrepta resursele suplimentare îndirec]ia lor, vor avea mai multe [anse de dezvoltare. Dar ace[ti copii nu sunt singura categorievulnerabil`.

Familiile lucr`torilor s`raci nu au dreptul la cele mai multe presta]ii sociale. Chiar dac` au accesla un oarecare nivel de asisten]` social`, presta]iile sunt atât de mici încât nu reu[esc s` leamelioreze situa]ia, nici m`car dup` trei ani de asisten]`. Reforma actual` a sistemului deprotec]ie social` a schimbat regulile [i a tìat exact presta]iile la care aveau ei acces. Copiii dinaceast` categorie sunt într-o situa]ie ceva mai bun` decât cei din gospod`riile extrem de s`race,dar sunt totu[i expu[i la vulnerabilit`]i multiple.

Impactul s`r`ciei asupra copiilor poate avea efecte adverse ireversibile, ‘atunci când copiii suntpermanent dezavantaja]i, ceea ce perpetueaz` cercul vicios al s`r`ciei transmise de la o genera]iela alta’ (UNICEF, 2011, p.1). În prezent, având în vedere actuala construc]ie a politicilor ce vizeaz`presta]iile sociale, copiii din gospod`riile extrem de s`race [i din cele ale lucr`torilor s`raci suntîn mod clar defavoriza]i, cu mari [anse s` perpetueze cercul vicios al s`r`ciei transmise de la o

139 Interviu cu Sebastian L`z`roiu, Ministrul Muncii, Familiei [i Protec]iei Sociale în Evenimentul Zilei, 17 august 2011.

93

140 În numai 96 de comune din peste 2.861 de comune din ]ar`, în iulie 2011 (date INS).

94

genera]ie la alta. Num`rul acestor copii r`mâne necunoscut, dar am identificat deja 142 prin aceststudiu. Deci, num`rul total nu poate fi decât mult prea mare.

De fapt, evaluarea unui proiect recent al UNICEF – Sprijinirea copiilor invizibili – a identificat peste3.000140 de cazuri de copii ‘invizibili’ ce se confrunt` cu vulnerabilit`]i multiple (St`nculescu [iMarin, 2012). Majoritatea lor provin din gospod`rii cu mul]i copii, ce tr`iesc în s`r`cie [i condi]iiprecare. O mare parte a lor sunt, de asemenea, expu[i neglij`rii, abuzului sau violen]ei domestice[i prezint` un risc crescut de abandon [colar. Cu toate acestea, doar unii dintre ei beneficiaz` devreun tip de protec]ie social`. Astfel, majoritatea acestor copii apar]in categoriei ‘lucr`torilors`raci’ analizat` în prezentul raport, în timp ce restul sunt mai degrab` copii afla]i în ‘s`r`cieextrem`’ care beneficiaz` de diverse presta]ii în bani, dar tr`iesc totu[i în condi]ii mizere.

Actuala reform` ce dore[te reducerea cheltuielilor cu protec]ia social` nu poate aduce câ[tiguriechitabile dac` nu este înso]it` de m`suri eficiente de protec]ie a copiilor vulnerabili. Eficien]asectorului social poate spori doar prin dezvoltarea serviciilor preventive la nivelul comunit`]ilor.Componenta de monitorizare [i evaluare din toate sectoarele, care contribuie la bun`stareacopilului, este esen]ial` pentru asigurarea unei distribu]ii eficiente [i echitabile a resurselor.

Problemele cruciale prezentate impun un r`spuns adecvat [i urgent la nivelul politicilor deoarece,în fiecare zi, pentru mul]i dintre copiii extrem de s`raci sau cu p`rin]i din categoria lucr`torilors`raci, dezvoltarea înseamn` o nou` zi de neajunsuri. ‘Copiii de ast`zi sunt lumea de mâine. Copiiif`r` educa]ie, subnutri]i, s`raci pot deveni adul]ii f`r` educa]ie, subnutri]i [i s`raci de mâine.’(Minujin et al., 2005)

95

10 Referin]e

Alcock, P. (1997) Understanding Poverty. Second Edition, Macmillan Press Ltd., London.

Banca Mondial` (2003) ROMÂNIA: Raport de evaluare a s`r`ciei (în dou` volume), Nr. raport 26169-RO.

Banca Mondial`, Ministerul Muncii, Familiei [i Egalit`]ii de {anse [i Institutul Na]ional de Statistic` (2007)România: Raport de evaluare a s`r`ciei, Nr. raport 40120-RO.

Banca Mondial` (2008) România – Programul de Asisten]` Analitic` [i Consultativ` pentru MonitorizareaS`r`ciei: Sunt proteja]i cei mai vulnerabili?, Nr. raport 47490-RO.

Banca Mondial`, World Development Indicators (diver[i ani) Poverty headcount ratio at $1.25 a day (PPP)(per cent of population) http://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.DDAY

Banca Mondial`: http://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.DDAY/countries.

Cambir, A., Pisic`, S. [i Ioni]` A. (2010)‚ Situa]ia economic` a familiilor cu copii, în România, în anul 2009’,în Revista Român` de Statistic` nr. 9.

Crai, E., Pop, L., St`nculescu, M. S. [i Grigora[, V. (2009) The Impact on Children and Families of theEconomic Crisis 2008-2009, Raport UNICEF [i Banca Mondial`, Aprilie 2009, Bucure[ti.

Englyst, K. N. [i Englyst, H. N. (2005) ‘Carbohydrate bioavailability’, în British Journal of Nutrition 94: 1-11.

European Commission (2010) The Social Situation in the European Union 2009, Directorate-General forEmployment, Social Affairs and Equal Opportunities – Unit E.1 and Eurostat – Unit F.4, Luxembourg: Officefor Official Publications of the European Communities.

Gidding S. S., Dennison, B. A., Birch, L. L., et al. (2006) ‘American Heart Association: Dietaryrecommendations for children and adolescents: a guide for practitioners’, în Pediatrics 117: 544-559.

Gordon, D., Nandy, S., Pantazis, C., Pemberton, S. [i Townsend, P. (2003) Child poverty in the developingworld, The Policy Press, Bristol. www.bristol.ac.uk/poverty/copil poverty.html

Institutul Na]ional de Statistic`, Buletin Statistic Lunar, diverse numere 2008-2010.

Institutul Na]ional de Statistic` (2011) Veniturile [i cheltuielile gospod`riilor popula]iei în trimestrul I 2011,Comunicat de pres` Nr. 140 din 4 iulie 2011.

Kersting, M., Alexy, U., Clausen, K. (2005) ‘Using the concept of Food Based Dietary Guidelines to developan Optimized Mixed Diet (OMD) for German children and adolescents’, în Journal of PediatricGastroenterology and Nutrition 40: 301-308.

Koletzko, B. (ed.), Cooper, P. et al. (co-eds.) (2008) Pediatric Nutrition in Practice, S. Karger AG Basel.

Koletzko B, Lien E, Agostoni C et al. (2008) ‘The roles of long chain polyunsaturated fatty acids in pregnancy,lactation and infancy: review of current knowledge and consensus recommendations’, în Journal ofPerinatal Medicine 2008, 36: 5-14.

Laz`r, F. [i Grigora[, V. (2011) ‘Capitolul 3. Protec]ia Social`’, în Preda, M. (coord.) Analiza Situa]iei Copiluluiîn România, UNICEF [i Facultatea de Sociologie [i Asisten]` Social`, Universitatea Bucure[ti.

Mena, P. [i Uauy, R. (2008) ‘Fats’, în Pediatric Nutrition in Practice, Karger AG Basel.

Minujin, A., Delamonica, E., Gonzales, E., Davidziuk, A. (2005) Children living in poverty: a review of childpoverty definitions, measurements, and policies, UNICEF, New York.

Moreno, L. (2008) ‘Adolescence’, în Pediatric Nutrition in Practice, Karger AG Basel.

Nanu, M. I., Moldovanu, F. [i Novak, C. (2011) Evaluarea eficien]ei interven]iilor incluse în programelena]ionale privind nutri]ia copiilor sub 2 ani. Form` revizuit`, Noiembrie 2011, UNICEF, Ministerul S`n`t`]ii[i Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului “Alfred Rusescu”, http://portal-iomc.ro/c/document_library/get_file?uuid=834f9e7b-e329-4954-8d05-40eec764d958&groupId=10138

96

OCDE (2011) Society at a Glance 2011: OECD Social Indicators, OECD Publishing,www.oecd.org/els/social/indicators/SAG.

Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii (OMS) (1985) Energy and Protein Requirements, Geneva.

Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii (OMS) (2004) Vitamin and Mineral Requirements in Human Nutrition,Second edition, Geneva.

Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii (OMS): http://www.who.int/childgrowth/standards/en/

Pencharz, P. [i Elango, R. (2008) ‘Protein’, în Pediatric Nutrition in Practice, Karger AG Basel.

Shils, E.A., [i Finch, H.A. (1997) The methodology of the social sciences, Free Press, New York.

St`nculescu, M. S. [i Pop, L. (2009) ‘The Transition Process and Changes in Income, Income Inequality andPoverty: The Case of Romania’, în St`nculescu, M. S. [i Stanovnik ,T. (eds.) Activity, Incomes and SocialWelfare. A Comparison across Four New EU Member States, p. 177-230, European Centre Vienna, Ashgate.

St`nculescu, M. S. (coord.), Brani[te, S. [i Marin, M. (2010) Quality of Life in Cetate District from Alba Iulia,Report within the project Connections between urban regeneration and spatial planning – NODUS WG6,Operational Program for Territorial Cooperation URBACT.

St`nculescu, M. S. [i Marin, M. (2011) Impacts of the International Economic Crisis in Romania, 2009-2010.A Panel Study Based on Qualitative Methods, UNICEF, Bucure[ti.

St`nculescu, M. S. [i Marin, M. (2012) Helping the Invisible Copii. An Evaluation Report, UNICEF, Bucure[ti.

Te[liuc, C. M., Pop, L. [i Te[liuc, E. (2001) S`r`cia [i sistemul de protec]ie social`, Polirom, Ia[i.

Te[liuc, E., Pop, L. [i Panduru, F. (2003) Poverty in Romania: Profile and Trends during the 1995-2002, WorldBank Poverty Assessment, Bucure[ti.

UN Committee on the Rights of the Copil (2009) Consideration of reports submitted by state parties underarticle 44 of the Convention, Romania, http://www2.ohchr.org/english/bodies/crc/ docs/co/CRC-C-ROM-CO-4.pdf.

UNICEF (2006) Progress for children. A REPORT CARD ON NUTRITION, No. 4.

UNICEF, Guvernul Republicii Moldova (2010) Cuno[tin]ele, atitudinile [i practicile familiilor în domeniulîngrijirii [i dezvolt`rii timpurii a copiilor 2009, Raport sumar, Chi[in`u.

UNICEF (2011) A Multidimensional Approach to Measuring Child Poverty, Social and Economic PolicyWorking Briefs.

Walker, W. A., Watkins, J. B., Duggan, C. et al. (2003) Nutrition in Pediatrics, BC Decker, London.

Zamfir, C. [i Preda, M. (coord.) (2002) Romii în România, Expert, Bucure[ti.

Zamfir, C. (coord.) (2005) Understanding the Dynamics of Poverty and Development Risks on Children inRomania, UNICEF Report, Bucure[ti.

97

11 Anexa 1: Date suplimentare despre e[antion

Tabel A. 1 Distribu]ia e[antionului pe zile de referin]` [i categorii de gospod`rii (num`r)

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. Note: (G1) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei[i f`r` presta]ii sociale, (G2) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale, (G3) gospod`rii în care unulsau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în str`in`tate [i (G4) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei. Nu exist` o asociere statisticsemnificativ` între cele dou` variabile, ceea ce înseamn` c` cele patru categorii studiate se distribuie în mod egal între zileles`pt`mânii, la toate nivelurile, copii, adul]i [i gospod`rii.

Tabel A. 2 Distribu]ia e[antionului pe zile de referin]` [i grupe de vârst` (num`r)

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. Note: (G1) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei[i f`r` presta]ii sociale, (G2) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale, (G3) gospod`rii în care unulsau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în str`in`tate [i (G4) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei. Nu exist` o asociere statisticsemnificativ` între cele dou` variabile, ceea ce înseamn` c` grupele de vârst` se distribuie în mod egal între zilele s`pt`mânii.

Zi de referinţă TotalPopulaţia Categorii studiate Luni Mar Mie Joi Vin Sâm Dum eşantionGospodării G1-lucrători săraci 2 4 5 6 1 4 2 24

G2-extrem de săraci 2 3 7 7 5 1 6 31G3-migranţi 3 5 7 2 2 3 4 26G4-clasa de mijloc 1 6 7 3 3 2 1 23Toate gospodăriile 8 18 26 18 11 10 13 104

Adulţi G1-lucrători săraci 3 9 10 14 2 8 3 49(19+ ani) G2-extrem de săraci 4 5 13 13 8 1 10 54

G3-migranţi 9 12 25 5 7 9 11 78G4-clasa de mijloc 2 13 16 6 9 4 2 52Toţi adulţii 18 39 64 38 26 22 26 233

Copii G1-lucrători săraci 3 8 12 13 2 8 4 50(0-18 ani) G2-extrem de săraci 8 8 15 16 6 2 15 70

G3-migranţi 3 6 9 2 4 7 9 40G4-clasa de mijloc 1 7 11 4 7 3 1 34Toţi copiii 15 29 47 35 19 20 29 194

Zi de referinţă TotalPopulaţia Categorii studiate Luni Mar Mie Joi Vin Sâm Dum eşantionCopii 0-3 ani 0 2 5 5 0 0 3 15

4-6 ani 1 3 7 4 2 2 3 227-10 ani 9 10 23 18 8 4 9 8111-14 ani 3 10 9 7 7 8 12 5615-18 ani 2 4 3 1 2 6 2 20Toţi copiii 15 29 47 35 19 20 29 194

Adulţi 19 ani sau peste 18 39 64 38 26 22 26 233Eşantion Toate persoanele 33 68 111 73 45 42 55 427

98

Tabel A. 3 Distribu]ia e[antionului pe tip de gospod`rie, grup` de vârst` [i gen (num`r)

Date: UNICEF, Copil în România: o diagnoz` multidimensional`, aprilie-mai 2011. Note: (G1) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei[i f`r` presta]ii sociale, (G2) gospod`rii cu venit per capita ≤ 400 lei care beneficiaz` de presta]ii sociale, (G3) gospod`rii în care unulsau ambii p`rin]i sunt pleca]i la munc` în str`in`tate [i (G4) gospod`rii cu venit per capita > 400 lei. Nu exist` o asociere statisticsemnificativ` între variabile, ceea ce înseamn` c` vârsta, genul [i grupele vârst`-gen se distribuie în mod egal între tipurile degospod`rii.

Tabel A. 4 În`l]imea [i greutatea medie a copiilor, pe grupe de vârst`


Tip gospodărie TotalPopulaţia Categorii studiate G1 G2 G3 G4 eşantionCopii Număr total 50 70 40 34 194

Număr de Fişe-alimentaţie completate 47 68 40 33 1880-3 ani Masculin 2 3 0 4 9

Feminin 2 2 0 0 44-6 ani Masculin 4 3 5 1 13




Feminin 3 6 3 1 13Adulţi Număr total 49 54 78 52 233

Număr de Fişe-alimentaţie completate 41 51 36 43 17119 ani sau peste Masculin 18 20 11 20 69

Feminin 23 31 25 23 102Toate persoanele Număr de Fişe-alimentaţie completate 88 119 76 76 359

Nr. cazuri Media

Deviaţie Std.

EroareStd.

Interval de încredere 95% pentru medie Min. Max.

Grupe de vârstă

Limita inferioară

Limita superioară

Înălţime 0-3 ani 14 0,92 0,18 0,05 0,82 1,02 0,56 1,3(metri) 4-6 ani 21 1,03 0,11 0,02 0,98 1,08 0,8 1,21

7-10 ani 79 1,26 0,16 0,02 1,23 1,30 0,9 1,611-14 ani 55 1,50 0,15 0,02 1,46 1,54 1,1 1,7415-18 ani 15 1,59 0,06 0,02 1,56 1,62 1,5 1,7Total 184 1,31 0,24 0,02 1,27 1,34 0,56 1,74

Greutate 0-3 ani 14 14,11 4,97 1,33 11,24 16,98 4,6 25(kg) 4-6 ani 18 20,72 4,01 0,95 18,73 22,72 14 30

7-10 ani 76 29,07 7,73 0,89 27,30 30,83 16 6511-14 ani 52 44,41 8,89 1,23 41,94 46,89 28 6815-18 ani 15 53,33 6,56 1,69 49,70 56,97 45 66Total 175 33,65 13,45 1,02 31,64 35,66 4,6 68

Tabel A. 5 Aportul energetic [i proteic optim recomandat de FAO/OMS 2004

Sursa: http://www.who.int/copilgrowth/standards/en/

99

APORT ENERGETIC (calorii) APORT PROTEICBăieţi Fete Băieţi Fete

Grupe de vârstă (Kcal /kg /zi) (Kcal /zi) (Kcal /kg /zi) (Kcal /zi) (grame /zi) (grame /zi)4-6 ani 77-73 1.350-1.575 77-69 1.250-1.425 17,5-21 17,5-217-10 ani 71-65 1.700-2.150 67-58 1.550-2.000 27 2711-14 ani 62-56 2.350-3.000 55-47 2.150-2.450 34-52 36-4615-18 ani 53-50 3.175-3.400 45-44 2.500 52-56 42-46

12 Anexa 2: Fi[ele de cercetareCercetarea a avut la baz` [ase fi[e:

(1) Fi[a gospod`riei a fost completat` împreun` cu p`rin]ii /persoanele responsabile de copii.Gospod`ria a fost unitatea de observare.

(2) Fi[a de asisten]` social` a fost completat` împreun` cu un reprezentant al Serviciului Publicde Asisten]` Social` (SPAS), pe baza dosarelor oficiale. Gospod`riile din G1 [i G2 aureprezentat unitatea de observare.

(3) Fi[a privind alimenta]ia a fost completat` împreun` cu p`rin]ii /persoanele responsabilede copii. Copiii [i p`rin]ii /persoanele responsabile de copii reprezint` unitatea deobservare.

(4) Fi[a [colar` a fost completat` împreun` cu profesorii. Copiii (6-18 ani) care merg la [coal`reprezint` unitatea de observare.

(5) Fi[a de s`n`tate a fost completat` împreun` cu p`rin]ii /persoanele responsabile de copii[i cu medicii. Interviurile cu medicii de familie au fost obligatorii doar în cazul copiilor cesufer` de un handicap sau o boal` cronic`, dar au fost totu[i efectuate pentru majoritateacopiilor. Copiii (0-18 ani) au reprezentat unitatea de observare.

(6) Fi[a copilului a fost completat` împreun` cu p`rin]ii /persoanele responsabile de copii [icu copiii, atunci când a fost posibil. Copiii (0-18 ani) au reprezentat unitatea de observare.

100

FI A GOSPOD RIEI QG

NUM R CHESTIONAR |__|__|__|__|__|__|__|

Noteaz CPERS din Sec iunea 1

Codul persoanei care a r spuns la chestionar: |__|__| CPERSIG

Codul copilului selectat: |__|__| CCOPIL

Aten ie! Dup ce explica i gospod riei în ce const studiul i aceasta accept participarea, prezenta i instrumentele cercet rii (fi ele) i stabili i o zi de referin în care p rin ii trebuie s monitorizeze alimenta ia i activit ile copiilor. În ziua urm toare zilei de referin va trebui s vizita i din nou gospod rie pentru a completa Fi a Alimenta ie i Fi a Copilului pentru to i copiii din gospod rie. Nu uita i c pentru întregul lot de copiii selecta i, Fi a Alimenta ie i Fi ele Copilului trebuie s acopere:

(1) zilele de luni, mar i i joi (când nu se ine post), (2) zilele de miercuri si vineri (când se ine post) i (3) zilele de weekend (sâmb t i duminic ).

Aten ie! Spre deosebire de celelalte cercet ri în gospod rie, în cercetarea de fa : (col. 2) PREZ - se înregistreaz obligatoriu toate persoanele din gospod rie plecate la munc în str in tate i (col. 9) STOCUPAN – se înregistreaz cu codul 10 to i copiii din gospod rie care merg la gr dini .

102

103

Sec iunea 1 Componen a gospod riei

Aten ie! Persoana de referin este persoana din gospod rie, de 15 ani i peste, care, în

luna martie 2011,

a realizat veniturile cele mai mari.

Persoana de referin se înregistreaz pe prima linie a tabelului (CPERS = 01)

A 2. Prezen în

gospod rie

5. Na ionalitatea 6. Starea civil 7. Rela ia de rudenie cu persoana

de referin

1 – persoan prezent 2 – plecat la munc în str in tate 3 – plecat la studii sau munc în ar 4 – absent din alte motive

Aten ie! Se înregistreaz obligatoriu toate persoanele din gospod rie plecate la munc în str in tate.

1 - român 2 - maghiar 3 - roma/ ig neasc 4 - german 5 – alta

1 - c s torit( ) 2 - concubin( ) 3 - divor at( ) 4 - v duv( ) 5 - nec s torit( ) 6 - separat(

1 - persoana de referin 2 - so /so ie/concubin/concubin 3 - fiu/fiic 4 - ginere/nor 5 - nepot/nepoat 6 - tat /mam /socru/soacr 7 - frate/sor /cumnat/cumnat 8 - alt rud 9 - copii în plasament familial

10 - neînrudit

1

Codul

per-

soanei

2

Prezen a în

gospod rie

3

Sexul

1-M 2-F

4

Data

na terii

Ziua

Luna Anul

5

Na ionali-

tatea

6

Starea

civil

7

Rela ia de

rudenie cu

persoana

de referin

CPERS PREZ SEX ZIN LUNN ANN NAT STACIV RELPERS

01

|__|__| |__|__| |__|__||__|__| 1

02

|__|__| |__|__| |__|__||__|__|

03

|__|__| |__|__| |__|__||__|__|

04

|__|__| |__|__| |__|__||__|__|

05

|__|__| |__|__| |__|__||__|__|

06

|__|__| |__|__| |__|__||__|__|

07

|__|__| |__|__| |__|__||__|__|

08

|__|__| |__|__| |__|__||__|__|

09

|__|__| |__|__| |__|__||__|__|

Sec iunea 1 Componen a gospod riei

B 8. Ultimul nivel de înv mânt de

cel mai înalt grad absolvit

9. Statutul ocupational 10. Ocupa ia principal

1 - f r coal absolvit

2 - primar (1- 4 clase) 3 - gimnazial (5-8 clase) 4 - profesional, de ucenici sau

complementar 5 - treapta I de liceu (clasele 9-10) 6 - liceu (9-12 clase) 7 - postliceal de specialitate sau

tehnic de mai tri 8 - universitar de scurt durat /

colegiu 9 - universitar lung durat (inclusiv

masterat) 10 - doctorat Aten ie! Se noteaz nivelul de

înv mânt absolvit i nu cel în curs de desf urare.

1. salariat 2. alt statut de persoan ocupat (zilier, lucr tor la

negru etc.) 3. patron 4. lucr tor pe cont propriu în activit i neagricole

(include PFA, AF, liber profesionist) 5. lucr tor pe cont propriu in agricultur 6. ajutor familial 7. omer înregistrat 8. omer neînregistrat (nu mai prime te ajutor de

omaj/ aloca ie de sprijin i caut de lucru) 9. pensionar( ) la limit de vârst 10. alt tip de pensionar( ) 11. elev, student (Aten ie! Se includ copiii care

merg la gr dini ) 12. casnic 13. persoan în incapacitate de munc 14. alt statut de persoan inactiv (pre colar care

nu merge la gr dini , persoan între inut )

DOAR PENTRU PERSOANELE OCUPATE (codurile 1-6 la col 9) Noteaz în clar ocupa ia pentu a fi recodificat conform COR

1

Codul

per-

soanei

8

Ultimul nivel

de înv mânt

de cel mai înalt

grad absolvit

9

Statutul

ocupa ional

principal în

ultimele 12 luni?

10

Ocupa ia

principal

în martie 2011

11

Anul în care a

plecat pentru

prima dat la

munc în

str in tate

DOAR PENTRU PREZ=2

12

Luna i anul

în care a fost

ultima dat în

ar (în vizit

sau concediu)

13

Evaluarea

subiectiv a

st rii de s n tate

pe o scal de la 1 – foarte proast la 10 – foarte bun

CPERS NIVE STOCUPAN OC MIGP LUNM ANM SAN

01

02

03

04

05

06

07

08

09

104

105

Sec iunea 2 Veniturile i cheltuielile gospod riei

Aten ie! Întreb rile urm toare se refer la luna martie 2011

Sumele se înscriu în lei noi (f r zecimale).

16

Ajutor de

omaj/

ajutor de

integrare

profesional /

aloca ie de

sprijin

17

Aloca ie

universal

pentru copii

18

Aloca ii

comple-

mentare

1

Codul

per-

soanei

14

Venituri din

activit i salariale

– lei

(inclusiv concedii de boal , concedii de maternitate i venituri în natur )

15

Venituri din activit i

neagricole

independente - lei

(inclusiv profit, venituri din meserii, comer , prest ri servicii, profesii liberale, drepturi de proprietate intelectual )

19

Aloca ii

pentru

familii

mono-

parentale

20

Burse

pentru

elevi i

studen i

CPERS VSAL VFIRM AJSOM ALOCU ALOCC ALOCFM BURSA

01

02

03

04

05

06

07

08

09

TOTAL

Dvs. ave i o gr din sau o gospod rie, rude sau BUGAL. 1. Da 2. Nu

prieteni la ar , de unde ob ine i sau primi i

diverse produse alimentare?

Alimentele pe care le ob ine i i consuma i în gospod ria dvs. BUG9 |__|__|__|%

acoper aproximativ cât la sut din consumul alimentar uman

al gospod riei dvs....? 999. NR

Dac nu ob ine produse agricole în gospod rie Înregistrezi 0 (zero)

DOAR PENTRU GOSPOD RIILE CU UNUL SAU AMBII P RIN I PLECA I LA MUNC ÎN STR IN TATE

Cât de des trimit bani p rin ii din str in tate i cu aproxima ie ce sum (lei)? REMB1.

1. în fiecare lun 2. o dat la dou luni 3. o dat la trei luni 4. mai rar sau de câte ori pot 5. doar când vin în ar 6. niciodat

REMB2.

Suma în lei (f r zecimale) ..........................................................................................

Cât de des trimit pachete p rin ii din str in tate, ce con in de obicei i cu aprox. ce sum valoreaz ? REMP1.

1. în fiecare lun 2. o dat la dou luni 3. o dat la trei luni 4. mai rar sau de câte ori pot 5. doar când vin în ar 6. niciodat

REMP3. Ce con in pachetele?

.......................................................................................... REMP2.

Suma în lei (f r zecimale) .............................................

Sec iunea 2 Veniturile i cheltuielile gospod riei

Aten ie! Întreb rile urm toare se refer la luna martie 2011

Sumele se înscriu în lei noi (f r zecimale).

21

Pensii de

asigur ri

sociale

pentru

vechime

în munc

22

Pensii de

de

handicap,

boal ,

veteran,

urma

23

Pensii pentru

agricultori (pensie

CAP)

24

Ajutor

special

pentru

handicapa i

25

Ajutor social

acordat de

prim rii *)

26

Alte ajutoare

sociale

(incl. ajutoare urgen , contravaloare lemne, cantin social , alte ajutoare DPC)

27

Bani primi i

de la rude

plecate

definitiv sau

temporar în

str in tate

1

Codul

per-

soanei

PVEC PMUN PAGR AJH AJSOCP AJALT STRAIN CPERS 01

02

03

04

05

06

07

08

09

TOTAL

*) Conform Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat Dintre toate sursele de venit din tabelele de mai sus,

care a fost cea mai important în ultimele 12 luni? SURSPR |__|__|

O singur alegere. Utiliza i codurile de la 14 la 27 din tabelul de mai sus.

VNEED. Cu venitul total net lunar realizat de gospod ria Dvs., 1. Da 2. Nu

în luna martie 2011, a i putut face fa cheltuielilor curente?

VENSUB. Cum

aprecia i veniturile

actuale ale

gospod riei

dumneavoastr ?

1. Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 2. Ne ajung numai pentru strictul necesar 3. Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cump rarea unor bunuri mai scumpe

4. Reu im s cump r m i unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii 5. Reu im s avem tot ce ne trebuie, f r s ne restrângem de la ceva 9. NS/ NR

106

107

Aten ie! Pentru categoriile de cheltuieli care sunt anuale, se va face o estimare lunar (estimare anual /12 luni)

BUGKID. Cu aproxima ie, care sunt cheltuieli totale cu copiii într-o lun

obi nuit , din care:

Lei noi

(f r zecimale)

1. Mâncarea special pentru copil (include i banii pe care îi da i pentru pachetul zilnic de la coal , sucuri, dulciuri, fructe etc.)

2. Haine i înc l minte pentru copii

3. Uniform colar , echipament pentru sport

4. Manuale colare, culegeri, caiete speciale, c r i, reviste

5. Rechizite colare

6. Fondul colii

7. Fondul clasei

8. Contribu ii pentru paza colii sau alte contribu ii cerute de coal

9. Medita ii

10. Transportul c tre i de la coal

11. Serb ri i alte evenimente organizate de coal

12. Cheltuieli cu medicul i cu medicamentele pentru copil

13. Alte cheltuieli speciale cu copiii (ex. cadouri înv t toare/profesori - 1 Martie, 8 Martie, juc rii, cadouri)

Cu aproxima ie, ce sum a i cheltuit în gospod ria dvs. în luna martie 2011

pentru: Lei noi

(f r zecimale)

BUG1. Cump rare de alimente

BUG2. Cump rare de b uturi (inclusiv alimenta ie public )

BUG3. ig ri

BUG4. S pun, detergen i, past de din i

BUG5. Cheltuielile casei (curent, între inere, lemne, motorin , ap , telefon, etc.)

BUG7. Îngrijirea s n t ii (medicamente, mers la spital, etc.)

BUG6. Cheltuieli cu copiii (toate categoriile de cheltuieli men ionate la BUGKID)

BUG8. Alte cheltuieli

*

UTIL. Ave i în gospod rie...? Da Nu Da Nu

a. Autoturism 1 2 c. Computer (PC) 1 2 b. Telefon fix sau mobil 1 2 d. Acces la Internet 1 2

Aten ie! Nu uita i c pentru to i copiii (0-18 ani) care merg la coal se completeaz Fi a

Scoal . Pentru a identifica la ce coli merg copiii, v pute i ajuta de tabelul de mai jos.

Nume CPERS

(Sec iunea 1) CCOPIL

Copil selectat Clasa coala în care înva i numele

înv toarei/ dirigintelui

Aten ie! De asemenea, pentru to i copii (0-18 ani) se completeaz Fi a de s n tate, Fi a

Copil i Fi a Alimenta ie. Referitor la ultimele dou fi e, nu uita i c pentru întregul lot de copiii selecta i, trebuie s ave i fi e completate pentru (1) zilele de luni, mar i i joi (când nu se ine post), (2) zilele de miercuri si vineri (când se ine post) i (3) zilele de weekend (sâmb t i duminic ).

108


ISBN: 978-973-1733-36-4Editura: VANEMONDE

Acest document a fost realizat [i tip`rit \n 100 copii cu sprijinul Reprezentan]ei UNICEF \n România.

GUVERNUL ROMÅNIEI

Ministerul Muncii, Familiei[i Protec]iei Sociale

Direc]ia Protec]ia Copilului

copil în românia - sănătatea şi nutriţia copilului8.1.2 organizarea activit`]ilor copiilor...

Documents