În acest număr:

Sfinţirea troiţei şi a fântânii din curtea bisericii

Scrisoare către un fiu risipitor

Adolescenţa, vis sau zbor

De ce plâng norii? Ghicitori Să colorăm! Uneşte punctele! Eminescu ...e al

nostru! Despre noi şi

despre şcoala noastră!

Ştiaţi că... ...şi multe alte

surprize!

Ştiaţi că... aici provine celebra "luna de miere", cunoscuta si astazi.

Un om face intr-un an aproximativ 2,5 milioane de pasi. Prima locomotiva cu abur avea “marea” viteza de 8 km/ora

(trenurile moderne calatoresc cu viteza de 500 km/ora;

Un singur stejar, în decursul vieţii sale, furnizează o cantitate de oxi-

gen necesar unui om timp de 20 de ani.

Abdul Kassem Ismael, mare vizir al Persiei în secolul al X-lea, nu se despărţea niciodată

de cărţile sale. Cele 117.000 de volume erau cărate de 400 de cămile, dresate să meargă în ordine alfabetică?

Cămilele rezistă fără fără să con-sume apă până la 25 de zile.

...În vechiul Babilon, socrii mici erau obligati sa-i aprovizioneze,

zilnic, timp de o luna, pe tinerii casatoriti cu mied (vin de miere)? De

La 11 noiembrie 1884, Timişoa-ra a fost primul oraş iluminat electric din Europa.

Printre campionii de vârstă între animale sunt broaştele ţestoase uriaşe. Ele pot trăi până

la 200 de ani.

Dihorii dorm 20 ore pe zi. Mel-cii pot dormi 3 ani.

Pana in varful Turnului Eiffel sunt 1.792 de trepte; 1 kg de lamai contine mai mult zahar decat un kg de capsuni;

Revista copiilor din Şcoala cu clasele I-VIII Vatra Nr.1 luna ianuarie anul 2010

Pe 25 octombrie 2009, cu ocazia sfinţirii troiţei şi a fântânii din curtea bisericii “Adormirea Maicii Domnu-lui” din satul Vatra, părintele paroh Dumitru Chilici a fost de acord să ne dăruiască puţin din timpul său pentru un scurt interviu.

Reporter (Roxana Manolescu): Ce credeţi despre enoriaşii din satul Vatra şi despre efortul pe care l-au făcut pentru a construi troiţa şi fân-tâna?

Părintele: Am o părere extraordinar de bună. Păi câte lucrări nu s-au făcut aici cu oamenii... cu credin-cioşii! Duminica şi de sărbători bise-rica este plină de enoriaşi şi asta denotă că sunt nişte credincioşi foarte buni şi, spun eu, că enoriaşi ca aici nu prea am văzut pe unde am fost.

R: Ce părere aveţi despre minorită-ţile religioase şi despre influenţa lor?

P: În zona noastră nu sunt prea multe şi cu cele ce sunt trebuie să ne comportăm egal şi frumos, fără a le da prea mare atenţie.

R:Viaţa actuală a tinerilor îi îndepărtează de Dumne-zeu?

P: Câteodată da...cu disco-tecile şi distracţiile de acum.

R: Ce putem face pentru a fi mai buni?

P:Să ne rugăm mai mult la Dumnezeu, să fim milostivi întotdeauna, să fim buni la suflet pentru că aşa vom deveni creştini adevăraţi.

De asemenea, Fasolă Ştefan, unul dintre cei care au ajutat la construirea fân-tânii a fost de acord cu un scurt interviu.

Reporter (Irina Apătăchioaie): Cum vi s-a părut slujba de sfinţire?

F.Ş.:Mi s-a părut frumoasă, ca o împlinire.

R: Munca depusă la con-struire a fost grea?

F.Ş.: A fost grea şi obosi-

toare pentru că am muncit mai multe zile; Am lucrat mai mult de 3 săptămâni, aproximativ 12 zile, cu unele pauze.

R:Cine a mai participat?

F.Ş.: Fasolă Gheorghe, Mitrofan Gheorghe, Cojocea Costică şi alţii.

R:Cum v-aţi simţit când lucrul a fost terminat?

F.Ş.: Am fost cu inima îm-păcată. A fost foarte fru-mos că am găsit apă. Am fost satisfăcut de ceea ce am făcut.

vor să facă un bine bisericii. Pe viitor oamenii vor să facă şi un prăznicar în care să pomenească pe cei morţi.”

Pe scurt: În data de 25 octombrie 2009 a avut loc în curtea Bisericii “Adormirea Maicii Domnului” din satul Vatra comuna Hudeşti slujba de sfinţire a unei troiţe şi a unei fântâni. Au slujit 5 preoţi şi părintele paroh Dumitru Chilici şi au participat mulţi dintre săteni îm-preună cu copiii lor.

A consemnat Marius Flisc.

Irina Apătăchioaie: “Sfinţirea făntânii mi s-a părut ceva folositor. Enoriaşii din sat au ajutat foarte mult la construirea bisericii noi şi a fântânii. Acum ei mai ajută cu bani la construirea prăznicarului.”

Andreea Chiţac: “Slujba de astăzi mi s-a părut ceva important şi necesar. Oamenii au construit fântâna şi troiţa pentru a te închina aici înainte de a intra în biserică şi pentru a-şi stinge setea.”

Giorgiana Sîsîiac: “Eu cred că enoriaşii care au participat la sfinţirea troiţei şi a fân-tânii sunt nişte oameni credincioşi şi care

Opinii ale celor care au fost de faţă la acest eveniment

Un eveniment pentru noi: Sfinţirea troiţei şi a fântânii din curtea bisericii

Pagina 2 Vatra copiilor nr.1, anul 2009

Fântâna din curtea bise-ricii din satul Vatra şi oamenii care au fost prezenţi la slujba de sfinţire

Sfinţirea troiţei şi a fântînii din curtea bisericii Ador-mirea Maicii Domnului

Vatra …de suflet

“Câte lucrări nu s-au făcut

aici cu oamenii… cu credincioşii!”

Scrisori... Pagină 3 Vatra copiilor nr.1, anul 2009

Dragul meu prieten, am auzit că vei pleca, în lume cu moştenirea tatălui tău. Ar fi un gest necugetat, deoarece lumea este dură şi mereu sunt tentaţii. Indiferent unde te vei duce ni-meni nu-ţi va vrea binele, deoarece vei fi înconjurat de duşmani invidioşi pe tine şi banii tăi. Am trăit o experienţă asemănătoare. Am fost naiv, am crezut că banii fac totul. Jocurile şi distracţiile m-au adus încet, încet la pierderea tuturor economiilor. La început, când am avut bani, am fost înconjurat de “prieteni” şi foarte multe persoane ce voiau să-mi fie cunoştinţe apropiate. Am dat cu banii în stânga şi-n dreapta; apoi, când buzunarul îmi era gol, au dispărut şi m-au respins toţi. Pentru a ajunge la mine acasă am muncit mult... pentru a cere iertare părinţilor mei. Trebuie să te gândeşti foarte bine înainte de a face şi tu acelaşi pas ca mine! Un foarte bun prieten,

Avram P.S. Ia în considerare acest sfat prietenesc!

Nu ştiu exact ce să zic despre adoles-cenţă!

E o perioadă dificilă, de tranziţie, când totul ţi se pare complicat, când în-cerci din răsputeri să te afirmi şi să fii mai mult decât un simplu copil mai ma-re. E vremea în care realizezi că nu mai eşti răsfăţatul fără griji de până acum şi când trebuie să ai mai mult curaj ca niciodată, e răstimpul în care îţi desco-peri puterea, şi nu mă refer la muşchi, ci la puterea de a uita, de a o lua de la ca-păt când simţi ca toata lumea e împotriva ta şi de a încerca să fii mai bun. Dar de fapt ce înseamnă sa fii mai bun? În-seamnă să treci fericirea ta pe plan se-cund şi să te gândeşti mai mult la cei-lalţi, să te întrebi cum poţi să îi faci pe ei mai fericiţi.

Sentimentele pe primul loc!

Cu ocazia trecerii de perioada co-pilăriei descoperi că nu ai puterea să treci peste propriile sentimente şi tot acum apar în minte multe întrebări ce rămân fără răspuns doar pentru că adultul de lângă tine nu are timp de pro-stiile tale. Încerci să te gândeşti de ce unii oameni primesc totul, pe când altora dorinţele li se îndeplinesc abia când au renunţat la ele şi te întrebi de ce o inimă nevinovată trebuie să aibă de suferit de pe urma unei minţi încăpăţânate. Acum apar tentaţii şi depinde doar de tine să ai voinţa să le ignori. Acum e şi vremea când îţi complici singur existenţa, pentru ca apoi să încerci rezolvi totul, fără să reuşeşti. E perioada în care ai primele dezamăgiri de natură emoţională, când trăieşti sentimente contradictorii, când îi spui cuiva "te urăsc", dar de fapt vrei să-i spui "te iubesc", e perioada în care o iubire neîmpărtăşită îţi lasă inima golită de sentimente, dar în acelaşi timp, gata să o iei de la capăt; acum afli că de fapt un sentiment nu se exprimă, ci se simte, dar adolescenţa e şi vremea în care reali-

zezi că nu te-ai îndrăgostit de o per-soana, ci de o imagine perfectă a ace-lei persoane, creată în propria minte, imagine care în realitate nu există.

Pentru mine, adolescenţa a în-semnat să dau "delete" tuturor amin-tirilor si să o iau de la capăt cu o cu totul altă personalitate, cu alte vise. Totuşi, e cea mai frumoasă parte din viaţă, e perioada în care te simţi copil şi adult în acelaşi timp. Acum desco-peri prietenia adevărată, care e foarte greu de găsit, şi începi să te întrebi dacă prietenia depinde doar de exte-rior, sau vine din suflet. Poţi să fii prieten cu cineva, dacă înainte îl de-testai? Se poate, dacă acel om îţi do-vedeşte că ai fost pur şi simplu nebun când nu îl suportai. Când vine vorba de prietenie, cuvintele ”minciună” sau ”trădare” nu există decât în dicţi-onar.

Acum faci cele mai multe greşeli, dar important este ce-ea ce înveţi din ele.

Adolescenta e ca o furtună de sentimente şi trăiri, azi ai totul, mâi-ne, tot ce aveai se transformă în scrum, cam ăsta ar fi termenul alătu-rat lângă cuvântul adolescenţă. În această perioadă începi să îţi formezi păreri care, din păcate, de multe ori, se dovedesc a fi total opuse realităţii. Ţi se pare că viaţa e un labirint care duce spre acelaşi loc, tu alegi drumul care ţi se potriveşte, cel scurt sau cel lung .Multe lucruri se petrec mult prea repede pentru a putea reacţiona, aşa cum multe lucruri se petrec atât de greu încât până la finalizarea lor pare că a trecut o veşnicie. Asta e frumuseţea adolescenţei. Perioada în care vezi un baiat, îl consideri drăguţ, apoi avansează la stadiul de perfect, uşor-uşor devenind eroul inimii tale,

pentru ca apoi să ajungă doar un gunoi în coşul cu amintiri. Trebuie sa înveţi să vezi dincolo de aparenţe, dincolo de o faţă de înger. Poate în spatele acelei feţe se ascun-de o persoană mult mai rea decât alta care dă impresia de răutate. Adolescenţa e vremea în care cele mai multe speran-ţe devin doar cuvinte fără sens, perioada în care tre-buie să renunţi la cele mai multe vise şi în acelaşi timp, perioada în care ţi se des-chid uşile şi ochii şi începi să fii tratat ca un adult. Şi când eşti adolescent, începi să realizezi că te apropii tot mai mult de a fi adult, dar nu vrei să recunoşti . Asta mă sperie. Perspectiva de a creşte şi de a deveni o persoană cu inima de piatră, oarbă şi surdă la ce se întâmplă în exterior, preocupată doar de cum să fac rost de cât mai mulţi bani.

Chiţac Andreea

Premiul al III-lea

Sadoveniana 2009

Pagina 4 Vatra copiilor nr.1, anul 2009

Adolescenţa a

însemnat să dau

"delete" tuturor

amintirilor şi să o

iau de la capăt cu o

cu totul altă

personalitate,cu alte

vise.

Meditaţii

Adolescenţa, vis sau zbor?!

Micii creatori. Pagină 5

Adolescenţa este o furtună cromatică a senti-mentelor, o pânza de Pi-casso cu linii ce deseori se combină prin forme şi con-tururi îmbibate exacerbat cu pete de culoare puterni-ce. Este o forţă a conflictelor, a unei intense pendulari între cel mai cenuşiu nihilism şi cea mai plutitoare euforie. Adolescenţa este vectorul

bucuriilor, dezamăgirilor, a tot ce macină şi realizeaza o eroziune sculpturală a sufletului transformându-se printr-o înşiruire de clipe într-un apogeu al umanităţii, al omului matur cu idei şi convingeri proprii. Când eşti adolescent eşti pus în faţa unei problematici vitale a direcţiei şi a sensului. Este un moment în care devii obligat să adopţi o imagine. Nu te mai poţi ascunde sperând că vei fi acceptat prin neputinţa ta de a avea o

personalitate. Atunci începi să-ţi frângi din axele structurale ale caracterului şi să te ghidezi dupa un model care are destule şanse să-ţi obţină o integritate “socială” printre ceilalţi. Este un aspect cu doua tăişuri prin care poţi cădea într-o mascare completă a existenţei tale adevarate validând-o cu o nouă concepţie a eului tău care mai târziu ar putea să-ţi aducă nefericirea. Este un joc de noroc în care arunci cu zarurile posibilităţilor şi adopţi o atitudine ce deseori capătă o consecinţă ireversibilă. Desigur, în acel moment nu poti realiza asta deoarece nimeni n-a ornat pe tortul tău de sărbatorire a vârstei de 13 sau 14 ani un avertisment: “Atenţie zona abruptă a identităţii, poti ieşi din ea marcat pe viaţă”. Tu sufli nepăsător lumânările, sărbătoreşti cu o înghiţitură de şampanie trecerea către o nouă perioadă a existenţei tale. Dar la un moment dat apare o confruntare a ego-ului tău cu al altora. Fara să vrei e.şti clasificat, cu stupoare din partea ta, într-un regn al importanţei şi al puterii. Devii ierarhizat şi ai numai două posibilităţi

de acţiune: te supui, te generalizezi sau te transformi într-un răzvrătit al regulilor nescrise de conduită adolescentină stabilite de cei care impun un control de imagine. Însa trebuie subliniat faptul ca rebelul anilor 80’, 90’ care trăgea un fum de tigara la un colţ de strada este banalul necesar al zilei de azi pentru integrarea la

normele “rigide” ale colectivului contemporan. Si cel puţin pentru mine atunci apare dilema vârstei. Cărui curent ar trebui să mă conformez? Fizicului sau psihicului? Pentru un adolescent întrebarea devine şi mai problematică atunci când sesizezi anumite afirmaţii uşor misogine la adresa atât a fetelor care îşi îngrijesc în exces frumuseţea, cât şi a celor mai studioase. Precum mulţi, desi puţini recunosc, suntem obligaţi sa abordăm maniera într-o concesie uşor ipocrită: linguşirea ca modalitate de autoapărare. Nu mai putem plânge când suntem jigniţi, cel mult ne contractăm toţi muşchii şi ne străduim să fim acceptaţi de către grupul care deţine controlul, care ştie să atace şi să câştige respectul cel mai bine. Deci începem să ne lovim şi noi “semenii”. Ca o abordare biblică începem să încălcăm cele 10 porunci ca să putem să ne simţim normali. Însă pentru mine această “normalitate” nu poate fi mai mult decat o perfidă amăgire că totul va fi bine. Un adolescent nu este învatat să tolereze deoarece lumea nu poate fi condusă de sfinţi. Noi ne iertam propriile greşeli în mod necondiţionat în timp ce “celalalt” care încalca regulile este imediat lovit de remarcile noastre critice. Un adolescent nu se poate repera unei lumi idilice biblice deoarece asta ar echivala cu un “fraier paradisiac” care nu poate distinge normele de supravieţuire şi conducere ale societăţii de basmele de adormit copiii. Nu mai eşti copil .şi trebuie să înveţi să te aperi singur, în caz că nu ai tentative sinucigaşe de autodistrugere si

te laşi spulberat de ceilalţi. Dar bunătatea chiar nu mai poate avea loc în sufletele noastre? Eu consider că a-ţi pierde bunătatea şi putinţa de a fi tolerant cu greşelile altora nu este o cale de a atinge o fărâmă de fericire profundă. Trebuie să realizăm ca deşi superficialitatea guvernează pe majoritatea, noi nu suntem obligaţi să ne pierdem spiritul analitic . Adolescenţa este o vârstă dilematică prin problemele pe care noi începem să ni le punem: “Ce soluţii există pentru a o scoate la capăt şi pentru a ne menţine pe o linie de plutire?”. Nimeni nu este perfect şi cu atât mai mult adolescentul căutător de identitate, dar consider că ar trebui să încercăm să luăm poziţia pe care ne-o dorim şi să mai dăm din cand în cand dovadă de capacitatea de a nu da cu piatra în celalalt pe nedrept. Totul este ca o pictură de Picasso, la început pare un haos de forme, care treptat îşi găsesc sensul. Astfel ne regăsim în ceea ce vrem să fim. Chiţac Andrei Premiul I Concursul Sadoveniana Ed a VI-a 2009 Concursul Sadoveniana 2009: Premiul I Chiţac Andrei cl. a VII-a Premiul al II-lea: Manolescu Roxana-Adriana cl. a VIII-a Atitiene Alexandra Andreea cl. a VII-a Premiul al III-lea: Sâsâiac Georgiana cl. a VI-a Chiţac Andreea cl. a VII-a

Visul lui Picasso sau zbor în furtună?!

Vatra copiilor nr.1, anul 2009

Este un joc de

noroc în care

arunci cu

zarurile

posibilităţilor şi

adopţi o atitudine

ce deseori capătă

o consecinţă

ireversibilă.

Pagină 6 Meditaţii

însetaţi de descoperire, schimba-re şi noutate trăind o viaţă spec-taculoasă, periculoasă şi fără raţionament.

Adolescenţa este poate singura perioadă în care ne gân-dim departe, spre progres, şi do-rim să schimbăm ceva. Ştim că pentru a ne face lumea mai bună trebui cu toţii să ne dorim asta, că pentru marile descoperiri nu e nevoie decât de puţin dintr-o cu-pă din care bem cu toţii: aceea a norocului, că toţi putem trăi în pace şi armonie cu noi şi cu me-diul doar dacă ne dorim şi facem un mic efort, care de fapt nu în-seamnă decât să aplicăm ceea ce gândim. Este frumos să trăieşti crezând că poţi zbura, că poţi ajuta şi tu, că poţi schimba ceva, că te pricepi, să te gândeşti la cei ce nu au ceea ce ai tu şi la cum îi poţi ajuta, că pentru o zi fiecare dintre noi ar putea fi un star, că suntem diferiţi şi ne putem ajuta reciproc.

Este frumos să trăieşti practic un vis în care tot ce ţi se pare imposibil devine posibil, să poţi face orice şi să faci totul cu raţionament totuşi. Acest frumos vis pe care îl trăim în propriile noastre universuri, nu se termină decât datorită nouă care credem că încheierea acestei “contemplaţii ucigătoare a reali-tăţii” ne aduce maturitatea şi in-teligenţa supremă şi ne minţim şi ne închidem în propria carapace ascunzând cu ruşine orice reve-

nire la concepţiile unui adoles-cent.

Este minunat să vezi lu-mea — un miraj clar şi dulce, oa-menii — gândaci de humă, trăind egal, cerul — un mare clopot aburit şi uneori perfect neted, iar soarele — un mare canion străpuns de strălucirea mării al-bastre-verzui şi să te trezeşti cu aceeaşi rea-litate, cu aceeaşi fru-museţe, dar să nu o poţi atinge pentru că ţi-e frică să nu dispară.

Noi trăim pe pământ … avem vise, avem spe-ranţe, avem aripi … pentru a zbu-ra cât mai departe de realitate … pentru a trăi în lumea proprie zburând printre norii — pajişti de fum înşirate pe cer ...căutând ade-vărul în minciună şi frumosul în urât … printre stele … visând la ceea ce doar noi vom putea schimba.

Roxana Manolescu

Premiul II Sadoveniana 2009

Aceeaşi adolescenţă… şi vis .. şi zbor!

Vatra copiilor nr.1, anul 2009

“Pentru marile

descoperiri nu

e nevoie decât

de puţin dintr-o

cupă din care

bem cu toţii:

aceea a

norocului”

Viaţa ...un infinit de mo-lecule într-o adevărată mişca-re browniană ...un infi-nit ...ironic: cu capăt ...cu deznodământ ...de altfel un infinit care studiază dezvolta-rea înceată a fiecărei vie-tăţi ...de la naştere până la continuarea altei vieţi ...o via-ţă moartă sau o moarte vie…

Adolescenţa este cea mai mică şi mai importantă parti-culă din infinitul fiecăruia dintre noi… Nu putem deli-mita adolescenţa în timp şi spaţiu şi nu o putem defini decât vag numind-o perioadă a vieţii. Fiecare dintre noi tre-cem prin această perioadă apoi uitând-o şi negând-o când suntem puşi în faţa rea-lităţii, desconsiderân-du-i ide-ile şi concepţiile şi definind-o ca pe un moment de necuge-tare, un moment al nebunii-lor. Adolescenţa este de fapt particula mică, ce în orice povestire ascunde cheia de aur ce deschide marea poartă a infinitului fiecărui individ numit viaţă… Îi spun infinit pentru viaţa continuă dincolo de aceste limite, înaintea ado-lescenţei şi după moarte, asemănându-se cu un cântec ce a existat înainte de a fi adorat de toţi şi va continua să existe şi după ce altul mai bun sau poate nu aşa de bun dar mai nou îi va lua locul. Noi oamenii suntem mereu

Meditaţii Pagină 7

A sosit toamna cu alai de frunze şi flori multicolore. Calmul şi liniştea zilelor de toamnă creează o atmosferă plăcută şi odihnitoare.

Stau în parcul din marginea oraşului şi mă bucur de frumuseţea ultimelor zile de toamnă. Din când în când cade câte o frunză ca o pa-săre de aur ce pluteşte în aerul cu miros de fructe coapte.

Trilurile de păsări sunt mai puţin auzite, deoarece o parte din ele şi-au luat zborul spre ţinuturi mai calde.

Razele soarelui sunt mai pali-de şi de abia se zăresc pe după umerii copacilor; globul aurit al soarelui se întristează cu fiecare clipă care trece şi parcă şi-ar ex-prima părerea de rău pentru că în curând nu va mai putea să ne bu-cure şi totodată să ne aline suflete-le.

Covorul de frunze moarte foş-neşte sub picioarele trecătorilor ca-re sunt din ce în ce mai rari. Sere-nada greierilor din timpul verii a murit. Ei se adăpostesc sub covorul multicolor de frunze. Din când în când câte o veveriţă jucăuşă sare dintr-un copac într - altul şi adună ghinde pentru a-şi face provizii pentru iarnă.

Vatra copiilor nr.1, anul 2009

“Norii plâng

după păsările călătoare ce le

ţineau de urât în timpul verii, sau

poate după încântătorul

soare ce deodată s-a făcut nevăzut

sau după copii...”

La orizont un nor pufos în-cearcă să acopere discul solar dar încă nu reuşeşte. Copacii dezgoliţi de frunze conferă întregii nature o stare dezolantă.

Gândul că nu peste mult timp zilele friguroase vor sosi mă neliniş-teşte. Încerc să petrec cât mai multe clipe în mijlocul acestui cadru natu-ral deosebit de frumos şi interesant.

Din cer încep să cadă picături ca nişte mărgăritare străvezii din ce în ce mai mari, mai reci şi mai gre-le. Acum nici un om nu cutează a-şi face apariţia pe o vreme ca asta!

Norii trişti îşi varsă lacrimile pe întreg satul, acum pustiu. Dar oare de ce plâng norii?! Poate după păsările călătoare ce le ţineau de urât în timpul verii, poate după în-cântătorul soare ce deodată s-a fă-cut nevăzut sau după copii ce odini-oară se jucau prin parcuri, făcându-I să-şi dezvăluiască zâmbetul lor magic pe care nu mulţi îl puteau aprecia.

Acesta este un mister ce poa-te, nu va fi niciodată dezlegat!...

Sâsâiac Georgiana Premiul III Sadoveniana 2009

Eminescu… e al nostru! Pagină 8

15 ianuarie 2010 la şcoala Vatra-Hudeşti a reprezentat Comemorarea marelui poet Mihai Eminescu. Cu această ocazie s-a desfăşurat o ceremonie pentru a-l săr-batori pe Luceafărul poeziei romanesti. Această acţiune a fost programată şi coordonată de către doamna pro-fesoară de Limba şi Lit-eratura Română, Alecsan-dru Doina cu sprijinul claselor a-VII-a si a-VI-a, a Fanfarei Hudeşteanca şi a Formaţiei de dansuri a Şcolii cu clasele I-VIII Hudeşti. În cadrul acestui eveniment s-a sărbatorit cea de-a 160-a aniversare a lui Mihai Eminescu. Programul a fost deschis de către eleva Cronţ An-dreea, prin citirea unor repere cronologice de-spre viaţa lui Mihai

Eminescu. În cadrul aceluiaşi program s-au recitat cele mai cunoscute poezii ale sale şi fragmente din unele opere mai vaste: Luceafărul, Ce te legeni, Dan căpitan de plai, Călin, de către elevii clasei a-VII-a: Ma-coviciuc Cătalin, Vicol Xi-mena,Chiţac Andreea, Atitienei Alexandra si Chiţac Andrei. În partea a doua a pro-gramului operele eminesciene au fost cântate de către elevii clasei a-VI-a,precum şi de cei de clasa a-VII-a. Spectacolul a fost completat de elevii de la fanfară şi dansuri. Aceştia au interpretat operele lui Eminescu, apoi au interpretat unele cântece populare pentru a-i convinge pe elevi să dan-seze. În final acest program a fost completat cu un recital susţinut de catre Drâmbă Ciprian, Vicol Ximena şi Racu Gabriela. Cheptanariu Adrian-Florin

Vatra copiilor nr.1, anul 2010

Sfaturi utile pentru copii Pagină 9

ABC-ul rutier al micului pieton

Traversează numai pe "zebră" şi numai pe culoarea verde a semaforului. Acolo unde nu sunt marcaje traversea-ză numai pe la colţul străzii, după ce te-ai asigurat că nu se apropie nici un ve-hicul. Nu traversa strada în fugă. Aşteaptă sosirea mijloacelor de trans-port în comun numai pe trotuar sau pe refugiile special amenajate. Joacă-te numai în locurile unde nu cir-culă maşini: parcuri, curtea şcolii, tere-nuri de sport.

aglomeraţiile; - Se va evita contactul apro-piat cu persoane care pre-zintă semne clinice evidente de afecţiuni respi-ratorii (febră, tuse, strănut, ochii roşii, etc.); - Persoanele care prezintă simptome asemănătoare gripei se vor izola de restul familiei şi se vor prezenta la medicul de familie .

- Medicii recomandă dezin-fectarea obiectelor folosite

Ministerul Sănătăţii ne atenţionează să respectăm recomandările medicilor cu privire la gripa nouă:

- Nasul şi gura vor fi acope-rite cu batista personală în timpul strănutului sau al tuşitului. Batistele persona-le nu se împrumută; - Mâna nu va fi dusă la ochi sau la gură decât după ce a fost spălată cu apă şi săpun; - Se vor evita pe cât posibil

de mai mulţi oa-meni, cum ar fi tastaturile calculatoarelor, receptoare-le şi butoanele telefoanelor fixe, butoanele lifturilor sau mânerele uşilor. ATENŢIE! Simptomele in-fecţiei cu virusul gripal A/H1N1 sunt asemănătoare cu cele ale gripei obişnuite! Dacă aveţi aceste simptome, este cazul să vă izolaţi în casă şi să vă sunaţi medicul de familie.

Cum ne ferim de gripa nouă?

geţi în curte. Nu vă întoar-ceţi spre locurile în care se manifestă incendiul pentru a pune la adăpost documen-te de valoare. Viaţa voastră are o valoare mult mai ma-re. Când aţi ajuns în curte îndreptaţi-vă spre locul de adunare marcat corespun-zător. Aici profesorii şi învă-ţătorii fac prezenţa.

Nu-mărul de telefon al servi-ciului profesionist pentru situaţii de urgenţă este 112.

Micul pompier—RECOMANDĂRI ÎN CAZ DE INCENDIU

Păstraţi-vă calmul

Nu vă ascundeţi

Ascultaţi sfaturile profesorilor şi învăţătorilor.

Urmaţi profesorii şi învăţăto-rii. ţinându-vă de mânuţe.

Nu daţi drumul la mână. Dacă un coleg a dat drumul la mână anunţaţi profesorii şi învăţăto-rii. Urmaţi semnele până ajun-

Să fim responsabili!

Vatra copiilor nr.1, anul 20

Cum circulăm pe bicicletă

Poartă o caschetă de protectie de câte ori mergi cu bicicleta. Poartă haine viu colorate, pentru a fi mai uşor de observat de ceilalţi participanti la trafic. Evită să mergi cu bicicleta pe întuneric şi în condiţii meteorologice nefavorabile. Circulă pe partea dreaptă a strazii sau pe banda special amenajată şi respectă regu-lile de circulaţie. Nu purta walkman atunci când mergi pe bicicletă, întrucat îţi diminuează atenţia şi îţi limitează capacitatea de a "auzi" trafi-cul.

Reguli de navigare pe Internet Nu voi da niciodată adresa, numărul de tele-fon, vârsta, şcoala sau alte informaţii celor cu care corespondez pe Internet. Le voi spune imediat parinţilor dacă cineva îmi pune întrebari personale sau intime. Nu voi fi niciodată de acord să mă întâlnesc cu cineva cu care corespondez pe Internet. Niciodată nu voi trimite poza cuiva cu care corespondez pe internet. Niciodată nu voi raspunde mesajelor răutacioase sau care mă fac să mă simt jenat. Voi stabili cu parinţii reguli de coresponden-ţă pe Internet şi îmi voi respecta promisiunea. Niciodată nu-mi voi divulga parola. O voi ţine secretă şi o voi spune doar parinţilor.

Cand rămâi singur acasă: Asigură-te că ai încuiat uşa atunci când pleci, dar şi după ce intri în casă. Uită-te pe vizor pentru a-l vedea pe cel care doreşte să intre în casă. Nu deschide uşa decât atunci cand eşti sigur că persoana respectivă este o cunoştinţă de-a ta sau de-a parinţilor. Daca ţi se pare că cineva doreşte să intre în casă fără acordul tău, sună imediat la numarul 112. Nu te juca cu chibritele sau cu brichetele, pentru a evita declanşarea unui incendiu. Nu umbla la butelie şi nu deschide aragazul.

Uneşte Punctele!

Puneţi semnele operaţiilor aritmetice între cifre (+ ,- , X , :), astfel încât egalităţile să fie respectate 8235=2 8235=1 8235=7 8235=8 8235=2

Răspuns proble-ma 1,: 8:2+3-5=2 8x2-3x5=1 8:2x3-5=7 8x2-3-5=8 sau 8-2-3+5=8

Picioarele groase în-fipte-n pământ; E neclintit, nu scoate nici un cuvânt, Dar vântul de bate în coama lui mare Se-apucă şi cântă, ei ştiţi cine-i oare?

Bunicul şi-a pus la ochi două cercuri: Ochii lui arată ca nişte becuri; Se împiedica de pisică, prin odaie, Acum citeşte foaie după foaie.

Ghicitori E un melc ce aleargă iute ca lumina Cu toată familia-n spinare; Are coarne sau ştergă-toare? Spuneţi repede,

Matematica distractivă (maşina)

(copacul)

ochelarii

Vatra copiilor nr.1, anul 2010 Ne jucăm...colorăm! Pagina 10

Suntem pe web! www.scoalavatra.blogspot.com

Redactori elevi: Clasa VIII-a Roxana Manolescu Cheptănariu Adrian Florin Marius Flisc Andreea Cronţ Mădălina Anca Pintilei Clasa a VII-a Alexandra Andreea Atitienei Andreea Chiţac Irina Apătăchioaie Andrei Chiţac Clasa a VI-a Sâsâiac Georgiana

Profesorii Şcolii Vatra Prof. Doina Alecsandru Prof. Ghe. Adăscăliţei Prof. Cristina Dănăilă Pr.Prof. Iulian Andrei Prof. Basarab Andrei Prof. Milica Apătăchioaie Prof. Dimitrie Zlei Prof. Nicoleta Lăzărescu Prof. Gelu Apătăchioaie Prof. Irina Gafiţanu Prof. Lăcrămioara Ţului Prof. Maria Alexoaie Instit. Lenuţa Apreutesei Înv. Lucica Sâsâeac Instit. Cristina Purice

Colectivul de redacţie

Vatra copiilor nr.1, anul 2009 Despre noi...

Redactare computerizată şi design: Pr. Prof. Iulian Andrei

Scoala în care învăţăm!

Şcoala cu clasele I-VIII Vatra Hudeşti

Înfiinţată în 1902, la început Şcoala Vatra figura cu un număr de 150 de elevi în clasele primare. La clasele primare erau un număr de 8 profesori şi învăţători. Erau două clase I, două de a II-a, două de a III-a şi două de a IV-a.

Când s-au înfiinţat clasele gimnaziale, elevii erau în număr de 350. Cadrele didactice erau în număr de 16.

În prezent şcoala are un număr de 100 de elevi împărţiţi în 7 clase: 55 de elevi în clasele I — IV, cu menţiunea că o clasă este mixtă ( clasa a II-a es-te unită cu a IV — a) şi 45 de elevi sunt în clasele de gimnaziu. În şcoală acti-vează 15 cadre didactice: 12 profesori, 2 institutori şi 1 învăţător.

Cronţ Andreea

Salut (întâmpinarea unui gând de bine) ! are pretenţia de profe-sionalism? Micii jurnalişti sunt entuziaşti şi asta contează cel mai mult! Ne-au arătat că pot în-văţa repede din tainele cuvintelor şi credem că pentru ei a fost o expe-rienţă plăcută. Important este însă să le foloseas-că experienţa aceasta arătând că şi pe viitor că au un cuvânt de spus.

Aşadar, să nu vă

Salutăm iniţiativa copiilor noştri de la Şcoala cu clasele I-VIII din satul Vatra, comuna Hudeşti de a scoate din vistieria sufletului lor şi vechi şi noi stări, gânduri, bucurii, sfaturi şi lu-cruri bune de ştiut.

A face un lucru a la carte nu este sim-plu mai ales dacă e prima dată. Dar cine

opriţi doar aici, ur-caţi cât mai sus, pu-nând câte un accent acolo unde trebuie! (profesorii coordo-natori)

Pagina 11