conversia domeniului de tensiune

3
Adrian Rusu CONVERSIA DOMENIULUI DE TENSIUNE Deseori, pentru comanda prin tensiune a unui circuit integrat sau a unui circuit electronic cu tranzistoare discrete (de exemplu surse de curent constant), este necesară o tensiune de comandă cu valoarea cuprinsă într-un anumit domeniu, ce diferă de acela al tensiunii de comandă disponibile. Transformarea domeniului tensiunii disponibile în domeniul necesar pentru comanda unui anumit circuit se face cu ajutorul unui amplificator operaţional şi este denumită „conversia domeniului de tensiune“. Se deosebesc două cazuri: - cele două tensiuni evoluează în acelaşi sens; - cele două tensiuni au sensuri de variaţie opuse. În primul caz se utilizează circuitul din figura 1.a, tensiunea disponibilă fiind aplicată la intrarea neinversoare. Prin calculul corespunzător al circuitului se poate realiza la ieşire (tensiunea U e ) domeniul necesar de tensiune. 1

Upload: robert-mihail-filip

Post on 19-Dec-2015

217 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

conversii

TRANSCRIPT

Circuite integrate liniare

( Adrian Rusu

CONVERSIA DOMENIULUI DE TENSIUNE

Deseori, pentru comanda prin tensiune a unui circuit integrat sau a unui circuit electronic cu tranzistoare discrete (de exemplu surse de curent constant), este necesar o tensiune de comand cu valoarea cuprins ntr-un anumit domeniu, ce difer de acela al tensiunii de comand disponibile.

Transformarea domeniului tensiunii disponibile n domeniul necesar pentru comanda unui anumit circuit se face cu ajutorul unui amplificator operaional i este denumit conversia domeniului de tensiune. Se deosebesc dou cazuri:

cele dou tensiuni evolueaz n acelai sens;

cele dou tensiuni au sensuri de variaie opuse.

n primul caz se utilizeaz circuitul din figura 1.a, tensiunea disponibil fiind aplicat la intrarea neinversoare. Prin calculul corespunztor al circuitului se poate realiza la ieire (tensiunea Ue) domeniul necesar de tensiune.

Pentru primul caz, fiind date limitele domeniului tensiunii de comand disponibile Ucmin. i Ucmax., i fiind impuse limitele domeniului tensiunii necesare Uemin. i Uemax., se calculeaz factorul de divizare al divizorului R3-R4:

Dac rezultat d(1, se adopt d=1 i nu mai este necesar divizarea, deci, nici rezistena R4. n caz contrar se va utiliza rezistena R4. Se determin apoi valoarea unei tensiuni fixe care ar trebui aplicat la intrarea inversoare (printr-o rezisten R1=R1R1) i care se va realiza de fapt cu ajutorul unei surse +(-)E existente i a divizorului R1-R1.

cu Au=0,5 n cazul cnd a rezultat d