8/17/2019 Contegios

1/31

Теma :  CONTROLUL EXERCITAT ASUPRAADMINISTRA IEI PUBLICEȚ

1. Esen a contro!!" e#erc"tat as!$ra a%m"n"stra "e"" $!&"ce.ț ț

'. (ormee contro!!" e#erc"tat as!$ra a%m"n"stra "e" $!&"ce.ț

). O&"ect"*ee " con%" ""e %e e+"c"en , a contro!!" e#erc"tat as!$ra a%m"n"stra "e"ș ț ț ț$!&"ce.

1. Esen a contro!!" e#erc"tat as!$ra a%m"n"stra "e"" $!&"ce.ț ț

  Administra ia publică reprezintă cel mai vast i cel mai diversificat sistem de organeț ș

cu cele mai diverse forme de organizare, coordonare i control asupra diferitelor sectoare.ș

Realizarea efectivă a misiunilor ce revin administra iei publice, in concordan ă cu cerin eleț ț ț

i necesită ilesocietă ii, presupune desfă urarea unui amplu proces administrativ deș ț ț ș

organizare a executarii i de executare in concret a legii. Asigurarea respectării legii, ca formaș

 juridica ce imbraca valorile politice, reclamă existen a unor factori cu caracter autoreglator,ț

atît la nivelul structurii administrative interne, cat i al celei exteme. A adar, necesitatea in-ș ș

stituirii controlului asupra sistemului administra iei publice derivă, in principal, din însa iț ș

ra iunea organizăriii i func ionării acesteia in cadrul statului, i anume: din misiunea deț ș ț ș

realizare in concret a valorilor politice exprimate în lege. Însă i subordonarea administra ieiș ț

 publice fa ă de puterea politică care îi prescrie conduita i ii stabile te scopurile, fumizandu-iț ș ș

i mijloacele adecvate, detremină interven ia unor forme de control asupra structurii generateș ț

a administra iei publice.ț

  rganizarea i coordonarea oricarui domeniu economic, social, inclusiv alș

administra iei publice, este condi ionata de cunoa terea realită ii, de infrimarea precisa asupraț ț ș ț

unei activită i concrete. !n aceste sens, loan Alexandru mentionează că controlul apare ca "ț

condi ie sine #ua non a activită ii autorită ilort administra ie publice, deoarece numai prinț ț ț ț

control se poate verifica valabilitatea deciziilor autorită ilor publice, se pot formula păreri, seț

 pot gîndi i descoperi solu ii in practica cotidiana.ș ț

  $timologia cuvantului %control& provine din expresia din limba latina contra rolus, ceea

ce înseamna verificarea unui act duplicat realizat după unul original. 'ontrolul, în

8/17/2019 Contegios

2/31

accep iunea lui semantică, este " analiza permanentă sau periodica a unei activită i, a uneiț ț

situa iii, pentru a urmări mersul ei si pentru a lua masuri de imbunătă ire.ț ț

  În literatura de specialitate există însa mai multe accep iuni privind controlul:ț

- în accep iunea francofonă, controlul reprezinta " verificare, " inspec ie atentă aț ț

corectitudinii unui act(

- in accep iunea anglo-saxona, controlul este perceput ca accep iunea de supraveg)ere aț ț

cuiva, a ceva, " examinare minu ioasî cu scopul de a cunoa te sau de a reglementaț ș

func ionalitatea unui mecanism.ț

  În esen a sa, controlul vizează îmbunătă irea rezultatelor dintr-un anumit sector,ț ț

înlaturarea unor erori sau prevenirea lor. *entru aceasta, el are nevoie de criterii i de etaloaneș

de masura, spre a putea compara realitatea cu ceea ce ar trebui sa fie.

  *rin conceptul de control se are in vedere ac iunea de descoperire i constatare a stărilor ț ș

de fapt negative, a dereglarilor i neconcordan elor din activitatea controlată, urmată deș ț

aplicarea de catre organele competente a unor sanc iuni sau a altor măsuri prevăzute de lege.ț

'ontrolul administrativ nu este instituit numai pentru a constata abaterile i a aplicaș

sanc iunile, ci i pentru a îndruma activitatea administra iei i a trage concluzii din celeț ș ț ș

constatate pentru perfec ionarea muncii administrative.ț

  $xercitarea controlului se integreaza în activitatea de administrate i semnifica mijloculș

 prin care se analizeaza modul în care organele administrative i i îndeplinesc sarcinile. Într-ș

una dintre accep iunile sale controlul consta în: observarea, constatarea sau stabilirea situa ieiț ț

de fapt, confruntarea acesteia cu obiectivele propuse, combaterea unor fenomene nefavorabile

i sesizarea organelor competente.ș

  +ecesitatea i însemnatatea controlului activita ii administrative rezultă din specificulș ț

acesteia de a fi în continua confruntare cu realitatea, pentru realizarea permanenta aconformită ii actelor administrative, emise de organele inferioare, cu prevederile actelorț

normative cu for ă juridica superioara.ț

  upă prof. .*reda, garan ia juridică a îndeplinirii acestui obiectiv il constituieț

controlul asupra modului în care aceste autoritaji i-au exercitat atributiile conferite de lege,ș

control care se exercita fie din proprie ini iative, la sesizarea celor interesa i, fie de catreț ț

înse i auto-rita ile administrative sau de către autoritatea legislativă sau judecătoreasca.ș ț

  *rofesorul Antonie !orgovan, plecînd de la premisa ăa realizarea competen ei unui organțal administratiei publice presupune, in esen ă, punerea in practică a dispoziliilor legii sau,ț

8/17/2019 Contegios

3/31

după caz, că prestarea celor mai diverse servicii publice este posibila numai în limitele

îngăduite de lege, subliniază imperativul func ionarii administratiei publice în spiritulț

exigen elor principiului legalitătii. Asigurarea respectării legii, în opinia profesorului Antonieț

!orgovan, ca forma juridica ce imbracă valorile politice, reclamă existen a unor factori cuț

caracter autoreglator, atat la nivelul structurii administrative interne, cît i al celei externe.ș

  Activitatea de control are rolul de a regla executarea deciziei administrative i a insu iș ș

actului decizional, fiind " importantă latură a factorilor de conducere socială. 'ontrolul este,

de asemenea, i un important mijloc de realizare a func iilor de reglare i autoreglare aș ț ș

întregului sistem.

  'u privire la caracteristicile controlului exercitat asupra administra iei publice, putemț

eviden ia faptul că-i sunt incidente trei categorii de situa ii, i anume:ț ț ș

  /. $ste " activitate derivată din activitatea principală pe care " verifică i cu careș

formează împreună a a-numita administra ie activă a statului(ș ț

  0. Reprezintă " activitate secundară, comparativ cu activitatea supusă verificării(

  1. $ste un atribut al conducerii administrative.

  *ornind de la cele relatate mai sus, putem distinge următoarele func ii ale controluluiț

asupra administra iei publice:ț

  a2 fune ia de constatare, care indică gradul, modul de realizare i eficien a activită iiț ș ț ț

verificate 3în opinia unor autori, este cea mai importantă func ie2(ț

  b2 func ia preventivă care asigură evitarea abaterilor de la lege(ț

  c2 func ia corectiva, care implică îmbunătă irea activită ii verificate prin înlăturareaț ț ț

cauzelor ce generează abateri de la lege sau a condi iilor ce le favorizează în sensulț

reincadrării ei, dacă este cazul, în parametrii legali ini iali, presupunînd ca consecin ăț ț

 perfec ionarea legisla iei conform nevoilor practice(ț ț

  d2func ia de sanc ionare, care constă în anularea sau modificarea actelor emise prinț ț

încalcarea legii, precum i în răspunderea celor ce s-au facut vinova i de adoptarea sauș ț

emiterea actelor administrative ilegale.

  Astăzi func ia controlului exercitat asupra administra iei publice nu se reduce numai laț ț

constatarea unor eventuale erori admise in procesul activită ii autorită ilor publice, precum iț ț ș

la sanc ionarea persoanelor responsabile( astazi el i i manifestă pregnant rolul prinfunc iileț ș ț

sale de informare, preventive precum i de stimulare.ș

8/17/2019 Contegios

4/31

  $xercitarea controlului administrativ asupra activită ii autoritailor administra iei publiceț ț

este " exige ă a statului de drept, dat fiind că prin intermediul contolului este asiguratăț

legalitatea, ordinea de drept i respectarea drepturilor i libertă ilor fundamentale ale omului.ș ș ț

  Astfel, dupa cum men ionează .*reda, controlul este un element important al actuluiț

de conducere sociala care urmează, în mod firesc, celui de aplicare a deciziei, indiferent de

natura acesteia politică, economica, administrativă etc. 'ontrolul este %barometrul& care

indică modul in care ac ioneaza cel c)emat sa aplice decizia, precum i gradul în care deciziaț ș

corespunde scopului pentru care a fost emisă.

'. (ormee contro!!" e#erc"tat as!$ra a%m"n"stra "e" $!&"ceț

  *rincipiul constitu ional al separării puterilor în stat inseamnă nu doar ab inerea oricăreiț ț

 puteri de a imixtiona în atribu iile rezervate altei puteri, dar implică i colaborareaț ș

 permanentă a puterilor legislative, executive i judecătorească, precum i exercitarea unorș ș

forme de control reciproc în condi iile legii. Autorită ile administra iei publice suntț ț ț

caracterizate de " diversitate mare de activită i ăn majoritatea domeniilor i sectoarelor vie iiț ș ț

social-economice, iar pentru a asigura conformarea acestor activită i prevederilor legisla iei,ț ț

este necesar să existe un complex de diferite forme de control asupra activită ii administr ieiț ț

 publice. În literatura de specialitate se disting mai multe criterii de clasificare a formelor de

control exercitat asupra administrapei publice, i anume:ș

  I. In +!nc "e %e re-"m! !r"%"c /$roce%!ra a$"ca&",0 a contro!!" %"st"n-em:ț

a. Control jurisdic ional ț  , de natură contencioasă, în care includem controlul exercitat de

instan ele judecatore ti 3sau, în alte state, de către organele administrative cu atribu iiț ș ț

 jurisdic ionale2(ț

 b. Control nejurisdic ional ț  , de natură necontencioasă, în care includem controlul

 parlamentar tradi ional, controlul administrativ, contr-lul exercitat prin autorita i aleț ț

administra iei publice de specialitate.ț

  II. 2n +!nc "e %e s+era %e c!$r"n%ereț , deosebim:

  a. Control complex sau general;

  b. Control specializat (tematic).

8/17/2019 Contegios

5/31

  III. D!$a cont"n!t! 3" o&"ect! act"!n"" %e contro, acesta poate fi:

  a. Control de legalitate, care are drept scop verificarea conformită ii unui actț

administrativ sau a unei opera iuni cu pevederile legale(ț

  b. Control de oportunitate, care urmare te aprecierea valorii te)nice, politice, morale.ș

  I4. D!$a moment! e#erc"tar"" contro!!", deosebim:

  a. Control prealabil sau preventiv;

  b. Control concomitent;

c. Control posterior sau ulterior.

  4. In +!nc "e %e $o5" "a or-an!!" %e contro +a , %e ce controatț ț ț , distingem:

  a. Control intern;

  b. Control extern.

  4I. In +!nc+"e %e o&"ect"*ee contro!!" identificam:

  a. Control de materialitate, care se referî la verificarea elementelor concrete, pentru

care aprecierea se reduce doar la prezen a sau absen a factorilor măsurabili(ț ț

  b. Control de regularitate, verificarea elmentului supus controlului cu " regulă

 juridică(

  c. Control de rentabilitate, urmare te evaluarea costurilor resurselor raportate laș

sarcina administra iei publice(ț

  d. Control de eficien ăț  , care implica compara ii fa ă de standartele dintr-o bază deț ț

referin ă(ț

  e. Control de oportunitate, care urmăre te circumscrierea actului sau opera iuniiș ț

intereselor generate.

  În literatura de specialitate prioritate i se acorda clasificării formelor de control înfunc ie de natura organului care exercita controlul 3sau in baza principiului separării puterilorț

în stat2, conform caruia se identifică: controlul politic sau parlamentar, controlul

administrativ, controlul judecatoresc. În literatura auto)tonă de specialitate se sus ineț

34.5ubco, A.*ascari, 6).'re i2 că controlul asupra administra iei publice poate fi exercitat iț ț ș

de alte autorită i publice decît cele care realizează prerogativele celor trei puteri clasice înț

stat, precum i de societatea civilă.ș

Asfel "n +!nc "e %e nat!ra or-an!!" care e#erc"ta contro!ț , distingem

8/17/2019 Contegios

6/31

  /2 control parlamentar(

  02 control administrativ(

  12 control judecătoresc(

  72 control exercitat de alte autorită i publice decît cele care realizează prerogativele celor ț

trei puteri clasice in stat(

  82 control exercitat de societatea civilă asupra administra iei publice.ț

Contro! $aramentar

  'ontrolul parlamentar este o consecin9ă directă a pozi9iei parlamentare î nsistemul

organelor de stat. În calitatea sa de organ reprezentativ al de9inătoruluisuveranită9ii

na9ionale, parlamentul trebuie să cunoască modul în care suntrealizate actele sale,

modul în care activează organele formate de el, demnitarii destat numi9i în func9ie printr-o

 procedură parlamentară, în procesul de exercitare aatribu9iilor conferite de 'onstitu9ie i alte

legi.

  'ontrolul parlamentar este în acelai timp un control total, răsp;ndindu-seasupra

tuturor sferelor vie9ii sociale reglementate de 'onstitu9ie i de alte legi.

În func9ie de formele i mijloacele specifice prin care se exercită, unelesurse

 bibliografice acceptă clasificarea controlului parlamentar în :

- control exercitat prin dări de seamă, mesaje, rapoarte, programe(

- control exercitat prin comisiile parlamentare(

- control exercitat prin întrebări i interpelări(

  - control exercitat prin drepturile deputa9ilor de a cere i ob9ine informa9iilenecesare( -

control exercitat prin institu9ia mbudsmanului(

În opinia altor autori, există alte forme ale controlului parlamentar asupraputerii

executive:- dezbateri privind direc9iile principale ale politicii de guvernare, bugetul idarea de

seamă despre executarea lui(

- interpelările deputa9ilor(

- activitatea de control realizată de comisiile permanente i cele de anc)etăori de organe

speciale sau persoane numite de *arlament(

- exprimarea votului de încredere 6uvernului sau unor minitri(

'ontrolul exercitat prin rapoarte i alte documente similare prezentate*arlamentului spreaudiere. $ste foarte simplu să ne convingem despre faptul căparlamentul selectează

8/17/2019 Contegios

7/31

informa9ia privitor la modul în care se execută 'onstitu9iai alte legi, despre randamentul

activită9ii organelor formate ori a persoanelor cuatribu9ii publice numite în func9ie de

el, din con9 inutul unei game largi de documente, cum ar fi : rapoarte, mesaje, dări de

seamă, programe, etc. !mportanteste să re9inem că aceste documente informative sunt depuse

în cadrul edin9elorpublice ale *arlamentului, în cadrul cărora parlamentarii au

 posibilitatea săparticipe la dezbaterea lor.

  În Republica oldova ca exemplu de manifestare a acestei forme decontrol pot servi:

mesajele cu privire la principalele probleme ale na9iunii adresate*arlamentului de

 preedintele Republicii oldova 3art.

8/17/2019 Contegios

8/31

8/17/2019 Contegios

9/31

  asupra respectării drepturilor i libertă9ilor fundamentale ale omului 3 *olonia,Anglia,

Rom;nia, oldova2, în altele ei supraveg)ează legalitatea în activitateaadministra9iei

3+orvegia, anemarca2, sau pe l;ngă aceasta, mai verifică ilegalitatea activită9ii

organelor administra9iei publice locale i celor judecătoreti3$lve9ia, Einlanda2, inclusiv

controlul respectării drepturilor i libertă9ilorfundamentale.

Adoptarea bugetului de stat si controlul asupra realizării lui. ?na dintrecele mai vec)i

atribu9ii privilegiate ale parlamentelor a fost cea de control asuprasurselor de completare a

vistieriei statului prin stabilirea unor taxe i impozite oriscutirea de acestea.

*rivitor la buget, trebuie de remarcat că, rolul parlamentelor în raport cuacesta se

reducea doar la stabilirea c)eltuielilor. ai t;rziu, parlamentele suntîmputernicite să asigure

i controlul asupra consumării sumelor alocate din bugetulde stat. upă o anumită perioadă,

adunările legislative au dob;ndit i dreptul de adetermina structura bugetului, stabilind modul

de utilizare a mijloacelor bugetarealocate, să interzică restructurarea mijloacelor dintr-un

articol în altul.

  *rin aprobarea bugetului de stat se definete politica fiscală la nivelna9ional. Rolul

*arlamentului în acest domeniu este, în primul r;nd, de a 9ine contde posibilită9ile

contribuabililor, de sarcina statului de a crea condi9ii pentruactivitatea productivă a lor

i de a satisface necesită9ile oportune i bine g;ndite alestatului.

'onstitu9ia Republicii oldova 3art.>> lit.)2 acordă *arlamentuluidreptul de a aproba

 bugetul de stat i de a exercita controlul asupra lui. otodată*arlamentul exercită controlul

asupra acordării împrumuturilor de stat, asupraajutorului economic i de altă natură acordat

unor state străine, asupra înc)eieriiacordurilor privind împrumuturile i creditele de stat din

surse străine.

6uvernul Republicii oldova elaborează anual proiectul bugetului destat i al

 bugetului asigurărilor sociale de stat 3art. /1/, alin./ 'onstitu9ie2, pe carele supune, separat,

aprobării *arlamentului.  eci, bugetul de stat este o lege care reprezintă un %contract&, o%în9elegere& între

6uvern i *arlament, ultimul reprezent;nd poporul. *rin esen9a sa bugetul nu este numai un

statut cu prevederi, el reprezintă i o autorizare de apercepe i de a c)eltui, cu alte

cuvinte, nu se poate percepe i c)eltui fărăautorizare, nu se poate c)eltui fără credite(

 bugetul este restrictiv i nu pot fidepăite cifrele bugetare( bugetul este clasificat pe articole,

deci nu se pot faceviramente de la un articol la altul. *entru a se evita asemenea încercări ori

c)iarabuzuri, este nevoie de control.

8/17/2019 Contegios

10/31

  În Republica oldova 3art./11 din 'onstitu9 ie2, 'urtea de 'onturiexercită controlul

asupra modului de formare, de administrare i de întrebuin9are aresurselor financiare publice.

'urtea de 'onturi este alcătuită din G membri.*reedintele 'ur9ii de 'onturi este numit

de *arlament, la propunerea *reedinteluiacestuia, pentru un termen de 8 ani. embrii 'ur9ii

sunt numi9i de *arlament, lapropunerea preedintelui acestuia.

'urtea de 'onturi prezintă anual *arlamentului un raport asupraadministrării i

întrebuin9ării resurselor financiare publice

Contro! a%m"n"stat"*

  superba pledoarie pentru rolul si semnficatia controlului dar, mai ales, o descriere a

modului in care acestea sunt denaturate in practica, regasim in lucrarea profesorului !lie

!ovanas, care porneste de la cateva adevaruri pe care le recunoaste fiecare dintre noi, si

despre care constata cat de mult sunt ele adeseori deformate in practica. $ste unanim

acceptata necesitata controlului ,in societate, in general, in toate domeniile vietii economice,

sociale, politice&. 'u toate acestea, controlul da nastere unor tensiuni si c)iar resentimente

ale celui controlat fata de cel care controleaza&. $l creeaza astfel pentru cel controlat o stare

de disconfort care este determinata , nu de actul de control in sine, ci de modul in care acesta

este conceput si exercitat, de unde o anumita perceptivitate negativa cu privire la el. e

regula, controlorul se comporta de cele mai multe ori ca si cand finalitatea activitatii sale ar fi

descoperirea unor greseli, unor abateri de la lege, si sanctionarea acestora. !ar daca nu exista,

fie trebuie inventate, fie trebuie cautate cu o sarguinta demna de o cauza mai nobila, incat

 pana la urma trebuie descoperite. $ste evident ca o asemenea conceptie este de neacceptat din

 punct de vedere al rigorilor unor autentic stat de drept, in care parg)iile de control trebuie sa

reprezinte modalitatea prin care sa se constate modul de executare a unor activitati, detranspunere practica a unor acte normative, rezultate aplicarii actului decizional, pozitive si

negative, in egala masura. !ar in functie de aceste constatari, trebuie realizata o analiza

obiectiva pentru a se stabili masurile necesare pentru imbunatatirea activitatii.

'ontrolul nu trebuie sa reprezinte astfel un instrument de presiune si de tensiune, ci

un Hbarometru care indica modul in care actioneaza cel c)emat sa aplice decizia, precum si

gradul in care decizia corespunde scopului pentru care a fost emisa& 3ana Apostol ofan,

 Drept Administrativ,vol. ,pag !"" 2.

8/17/2019 Contegios

11/31

'onform ex-ului, notiunea de control evoca o activitatea de verificare a

conformitatii unui anumite activitati 3pentru dreptul administrativ se are in vedere activitatea

administratiei publice 2, cu anumite valori, de regula cele consacrate in normele de drept

'ontrolul activită9ii autorită9ilor administra9iei publice

  1. 1. No6"!nea neces"tatea 7" ro! contro!!"

  Administra9ia publică, în sensul de activitate care constă în organizarea executării i

executarea în concret a legilor, legi în care sunt exprimate valori politice, prin natura sa,

necesită supunerea fa9ă de multiple forme de control.

Aadar, pentru a asigura conformitatea activită9ii autorită9ilor administra9iei publice cu

exigen9ele legii, este nevoie de instituirea unui vast i complex control asupra acestei activită9i.

Într-adevăr, există o gamă amplă i variată de forme de control al activită9ii autorită9ilor

administra9iei publice, tocmai datorită caracterului subordonat pe care îl are această activitate.

 +atura diferitelor forme de control diferă în func9ie de particularită9ile subordonării.

  6aran9ia juridică a îndeplinirii acestui obiectiv îl constituie controlul asupra modului în care

aceste autorită9i i-au exercitat atribu9iile conferite de lege, control care se exercită fie din proprie ini9iativă, fie la solicitarea celor interesa9i, de către însăi autorită9ile administrative sau

de autorită9i care înfăptuiesc celelalte puteri ale statului3legislativă sau judecătorească2.

În primul r;nd, activitatea autorită9ilor administra9iei publice este supusă controlului

*arlamentului. 'ontrolul politic al activită9ii autorită9ilor administra9iei publice este o

necesitate firească, datorită faptului că autorită9ile administra9iei publice au sarcina realizării

 politicii statului.

  Apoi, pentru că valorile politice, transpuse în legi, pe care le au de îndeplinit autorită9ileadministra9iei publice se referă la satisfacerea nevoilor societă9ii, iar activitatea autorită9ilor

administra9iei publice este menită, în ultimă analiză, a sluji intereselor cetă9enilor, este

necesară instituirea unor forme de control social în care cetă9enii să poată avea o participare

eficientă. În acest scop func9ionează un control al opiniei publice asupra activită9ii

autorită9ilor administra9iei publice, control care se exprimă fie prin presă, fie prin sesizări,

reclama9ii i propuneri pe care le fac cetă9enii.

eoarece, valorile politice pe care trebuie să le realizeze autorită9ile administra9iei publice

se exprimă în legi, iar aceste autorită9i ac9ionează pe baza i în executarea legii, un criteriu

8/17/2019 Contegios

12/31

esen9ial în aprecierea activită9ii autorită9ilor administra9iei publice îl constituie legalitatea

acestei activită9i. esigur, după cum se va vedea, legalitatea nu este singurul criteriu de

apreciere a activită9ii autorită9ilor administra9iei publice, dar este unul esen9ial care determină

institu9ionalizarea unor activită9i sociale. +e referim, în acest sens, la controlul pe care îl

realizează instan9ele judecătoreti asupra activită9ii autorită9ilor administra9iei publice în

cadrul contenciosului administrativ.'riteriul legalită9ii activită9ii autorită9ilor administra9iei

 publice este prezent în orice formă de control, indiferent care ar fi autorul controlului.

  'ontrolul activită9ii autorită9ilor administra9iei publice nu trebuie să fie limitat numai la

cel care se realizează din afara autorită9ilor administra9iei publice. 'a orice sistem organizat,

administra9ia publică realizează ea însăi o vastă activitate de control asupra felului în care

sunt îndeplinite sarcinile ce revin diferitelor autorită9i ale administra9iei publice, altfel spus,

administra9ia îi autoreglează ac9iunile. În această privin9ă trebuie notat, mai înt;i,

autocontrolul pe care îl exercită asupra activită9ii proprii fiecare func9ionar.

  $xistă însă diferite forme institu9ionalizate de control în cadrul sistemului administra9iei

 publice prin care este urmărită, cercetată i reglată ac9iunea diferitelor autorită9i ale acestui

sistem, pentru ca această ac9iune să fie conformă cu exigen9ele stabilite prin lege.

În acest sens ni se prezintă func9ia controlului ca o componentă esen9ială a activită9ii de

conducere i de manifestare a ierar)iei administrative în organizarea administra9iei publice.

  'ontrolul administrativ constituie forma cea mai complexă a controlului asupra activită9ii

autorită9ilor administra9iei publice. $sen9a controlului administrativ constă în confruntarea

administra9iei publice aa cum este, cum a fost sau cum va fi, cu ceea ce trebuie, ceea ce

trebuia sau ceea ce va trebui să fie .

  Referindu-ne la necesitatea controlului activită9ii autorită9ilor administra9iei publice, nu

trebuie să limităm rolul acestuia la constatarea unor eventuale erori sau abuzuri. 'ontrolul

este necesar mai ales pentru a îndruma, orienta i eventual corecta ac9iunea, în vederea re-

alizării politicii statului.  Cubliniind rolul pozitiv al controlului activită9ii autorită9ilor administra9iei publice, nu trebuie

să pierdem însă din vedere anumite efecte negative care se pot manifesta, în cazul în care

activitatea de control nu este concepută i realizată ra9ional. Astfel, activitatea de control poate

avea un efect in)ibator asupra celui controlat, îi poate afecta ini9iativa în angajarea diferitelor

ac9iuni. *e de altă parte, exercitarea unor multiple activită9i de control este de natură să ducă la

 perturbarea ac9iunilor pe care trebuie să le întreprindă diferitele autorită9i ale administra9iei

 publice.

8/17/2019 Contegios

13/31

 1.'.(!nct""e act"*"tat"" %e contro

*rin modul de organizare i exercitare, precum i prin rolul i obiectivele ce le

urmărete,controlul administrativ îndeplinete importante func9ii: func9ia de evaluare, func9ia

 preventivă,func9ia de documentare, func9ia recuperatorie, precum i o func9ie educativă.

  a0 (!nc6"a %e e*a!are cuprinde acte i opera9iuni de estimare a situa9iei de facto,

comparative cu cea de jure, realizările ob9inute în raport cu obiectivele i scopurile

 prestabilite. *rin intermediul acestei func9ii, pe l;ngă constatarea stării reale, se efectuează i

o apreciere a performan9elor unei ac9iuni economice, precum i a unor entită9i organizate ca

 persoane juridice.

  &0 (!nc6"a $re*ent"*, constă într-o serie de măsuri luate de organele de control în

vederea evitării i eliminării unor fraude, abuzuri, înainte de a se produce efectele negative

ale acestora, prin identificarea i anularea cauzelor care le generează sau favorizează. *rin

această ac9iune, controlul are sarcina de a opri actele i opera9iunile care nu sunt legale. În

acest sens, ac9iunea preventivă se

manifestă înaintea emiterii actelor sau efectuării opera9iunilor, astfel înc;t să se preînt;mpine

eventualele prejudicii.

  c0 (!nc6"a %e %oc!mentare a controlului asupra administra9iei permite cunoaterea

 proceselor care au loc în activitate, a rezultatelor activită9ii din structurile economice,

relevarea fraudelor i depistarea cauzelor acestora, precum i identificarea ac9iunilor eficiente

 pentru a fi generalizate. Astfel, controlul contribuie nemijlocit la actul de management,

furniz;nd date i informa9ii pentru fundamentarea deciziilor.

  %0 (!nc6"a rec!$erator"e eviden9iază un aspect foarte important al controlului

administrativ, deoarece ea nu se limitează la prevenirea i aprecierea stării de fapt, dar

ac9ionează i pentru descoperirea i recuperarea pagubelor, precum i pentru stabilirea,

conform legii, a răspunderii juridice. *entru recuperarea prejudiciilor constatate, organele decontrol au obliga9ia de a stabili forma prin care urmează să se facă recuperarea, pentru

restabilirea integrită9ii avutului public.

  Eormele procedurale legale de recuperare sunt recuperarea pe calea executării silite,

recuperarea pe calea răspunderii materiale.

  e0 (!nc6"a e%!cat"*, permite ac9iuni de modelare a celor care au atribu9ii în formarea i

utilizarea fondurilor publice. 'ontrolul, prin rezultatele sale, contribuie la realizarea

deontologiei profesionale, îndeosebi a celor implica9i. Da r;ndul lor, persoanele carealcătuiesc corpul de control, prin nivelul de pregătire i atitudine civică, trebuie să prezinte un

8/17/2019 Contegios

14/31

model de comportament corect, dar i intransigent. Această func9ie se realizează i în

combaterea manifestărilor ilegale, prin

depistarea i sanc9ionarea lor cu fermitate.

  1.). E+"c"en6a act"*"t,6"" %e contro

  *entru a realiza o eficien9ă sporită a activită9ii de control sunt necesare următoarele

condi9ii:

  a0 'ontrolul trebuie să fie efectuat de persoane competente, bine pregătite profesional, cu

experien9ă în domeniile sau sectoarele controlate. Astfel, cel care controlează trebuie să

cunoască temeinic prevederile legale din domeniul pe care îl controlează, precum i

specificul activită9ii în acel domeniu.e asemenea, trebuie să dea dovadă de probitate

 profesională, de corectitudine, de cinste, de tact i să fie receptiv la toate explica9iile ce i le dă

cel controlat.

  Iinerea la distan9ă a celui controlat, intimidarea i timorarea lui, nu sunt de natură să

conducă la concluzii realiste, temeinice, la aflarea adevărului, iar controlul nu-i realizează

rolul său preventiv i educativ fa9ă de cel controlat. Într-un climat de timorare dialogul

dispare, devine monolog, ac9iunea de control devine mai greoaie i îi pierde din operativitate

i din obiectivitate.  aten9ie deosebită trebuie acordată formării controlorilor, deoarece controlul nu este o

sarcina uoară, ci o tiin9ă, uneori o artă care presupune temeinice cunotin9e profesionale,

competen9ă, pasiune i talent.

  În aceste condi9ii formarea persoanelor care să efectueze ac9iunile de control nu trebuie

lăsată la voia înt;mplării, ci trebuie organizată i dirijată în mod tiin9ific pe un fundament

interdisciplinar în care un rol prioritar revine tiin9ei administra9iei.

  &0 $ste necesar să existe o pondere a controlului în ansamblul activită9ii de organizare aexecutării i de executare în concret a legii.

  Activitatea de control are un rol subsidiar fa9ă de activitatea de executare, i cum el nu are

un scop în sine trebuie să ajute la mai buna desfăurare a activită9ii de executare, în

concordan9ă cu legea, cu cerin9ele vie9ii sociale. e aceea este foarte important de găsit un

ec)ilibru optim între activitatea de executare i cea de control, întruc;t exagerarea activită9ii

de control poate deveni o fr;nă în activitatea de executare a legii, un factor perturbator al

întregii activită9i sociale.

8/17/2019 Contegios

15/31

  În cazul în care controlul trebuie realizat pe mai multe sectoare i de mai multe organe de

control se recomandă ca organele ce exercită controlul din exterior să-i coordoneze ac9iunile

în aa fel înc;t să se controleze în acelai timp mai multe sectoare de activitate(

  c0 rebuie aleasă cu grija forma de control, precum i numărul ac9iunilor de control(

  %0 'oncluziile controlului trebuie să fie bine fundamentate i argumentate pentru ca ele să

se desprindă din sinteza unor practici i nu ca ac9iuni izolate, singulare.

În formularea concluziilor trebuie să se pună un accent deosebit pe desprinderea cauzelor

i condi9iilor care au determinat neajunsurile constatate. În mod necesar aceste concluzii

trebuie să fie cunoscute i de organul controlat, astfel controlul nu-i realizează rolul său de a

contribui la îmbunătă9irea activită9ii.

$ste bine ca aceste concluzii să fie dezbătute într-un cadru c;t mai larg, cu to9i factorii de

răspundere din organul controlat i care au atribu9ii în domeniile controlate. *rin această

dezbatere se creează posibilitatea formulării de explica9ii suplimentare i obiec9ii asupra unor

constatări i concluzii, precum i de propuneri i solu9ii pentru lic)idarea neajunsurilor i

 prevenirea altora.

  Ce recomandă, de asemenea, ca dezbaterea concluziilor asupra ac9iunii de control să fie

mai apropiată de data înc)eierii controlului dacă se poate, imediat.

Ce are în vedere că discu9iile din timpul controlului sunt mai proaspete în memoria

controlorului ca i a celui controlat i fundamentează mai bine at;t concluziile c;t i măsurile.

  În controalele complexe se recomandă ca unele constatări i concluzii să fie analizate pe

sectoare de activitate ale unită9ii controlate(

  e0 *e baza constatărilor i a concluziilor desprinse organul de control trebuie să stabilească

i măsurile necesare pentru lic)idarea neajunsurilor i îmbunătă9irea muncii cu termene i

responsabilită9i precise.

  $ste bine ca at;t concluziile c;t i măsurile să fie formulate în scris pentru ca ele să poată

fi mai uor în9elese de cel controlat i posibil de urmărit. Această cerin9ă este de natură săsporească grija i responsabilitatea organului de control în a le formula c;t mai precis,

uur;nd sarcina organului controlat în privin9a în9elegerii i executării(

  +0 $ficien9a controlului depinde pe un plan mai larg de preocuparea organului de control

 pentru valorificarea în exterior a concluziilor.

  Realiz;nd un control extern la organe i unită9i diferite personalul de control are

 posibilitatea să desprindă unele fenomene i practici comune, pozitive sau negative, pe baza

cărora să organizeze sc)imburi de experien9ă, consfătuiri de lucru sau instruiri, simpozioane,dezbateri, studii în reviste de specialitate i propuneri de îmbunătă9ire a prevederilor legale în

8/17/2019 Contegios

16/31

domeniile respective.*rin aceasta se asigură ac9iunii de control un rol tot mai activ,

multiplic;ndu-i func9ia de factor reglator între obiectivele cuprinse în lege i activitatea

desfăurată în concret de organele administra9iei publice .

 1.4. Elementele componente ale controlului 

  ricare ar fi forma de control i oricare ar fi autorul controlului, putem să distingem trei

elemente principale ale acestuia.

Avem astfel : un obiect al controlului, o bază de referin9ă a controlului i opera9iunile de

control propriu-zise.

  a0O&"ect! contro!!"

  Activitatea autorită9ilor administra9iei publice se realizează cu ajutorul oamenilor, cu

folosirea unor mijloace materiale i financiare, precum i prin întrebuin9area unor opera9iuni

administrative i materiale sau a unor acte juridice.

Aadar, totalitatea mijloacelor umane, materiale, financiare, precum i mijloacele i

 procedeele folosite de autorită9ile administra9iei publice pot face obiect al controlului.

  ijloacele materiale i financiare sunt supuse controlului sub aspectul existen9ei lor, dar i

sub acela al felului în care sunt întrebuin9ate. Da fel i personalul care este supus controlului,

în ceea ce privete diferitele însuiri pe care trebuie să le aibă pentru a putea fi folosit în

ac9iunea autorită9ilor administra9iei publice, în vederea realizării sarcinilor care revin acestei

administra9ii.

  Într-o altă opinie, în administra9ia publică, obiectul controlului îl constituie ac9iunile i

inac9iunile sau, altfel spus, conduita autorită9ii administra9iei publice sau a func9ionarilor

acesteia, modul concret în care acetia i-au exercitat atribu9iile cu care au fost învesti9i.

  &0Ba5a %e re+er"n6, a contro!!" cuprinde acele elemente care trebuie urmărite în cadrul

obiectului controlului. esigur, baza de referin9ă a controlului poate fi mai amplă sau mai

restr;nsă, după cum se referă la un număr mai mic sau mai mare de elemente pe care le cu-

 prinde activitatea autorită9ilor administra9iei publice.

  Astfel, baza de referin9ă a controlului poate să cuprindă obiectivele pe care trebuie să le

realizeze diferitele autorită9i ale administra9iei publice, av;nd un anumit criteriu de apreciere.

  În baza de referin9ă se cuprind apoi elemente privitoare la mijloacele folosite pentruatingerea obiectivelor propuse. În această privin9ă, sunt elemente de apreciere cu privire la

8/17/2019 Contegios

17/31

folosirea personalului organului controlat, sau elemente de apreciere a folosirii mijloacelor

materiale i a celor financiare de care dispun autorită9ile administra9iei publice.

  În baza de referin9ă a controlului se cuprind, de asemenea, elemente care se raportează la

 procedeele folosite pentru realizarea obiectivelor propuse. Acestea sunt apreciate, în primul

r;nd, din punctul de vedere al legalită9ii lor. În baza de referin9ă se cuprind reglementări

 pro)ibitive, sau imperative la care sunt supuse, spre exemplu, activită9ile autorită9ilor

administra9iei locale i pe care aceste autorită9i trebuie să le respecte.

  e asemenea, procedeele folosite pentru atingerea scopurilor propuse pot fi apreciate din

 punct de vedere al oportunită9ii, al rentabilită9ii sau al eficien9ei lor.

  În sf;rit, în baza de referin9ă pot intra elemente care privesc calitatea activită9ii autorită9ii

administra9iei publice supusă controlului. Această calitate este apreciată printr-o serie de criterii care

vizează eficien9a serviciului, operativitatea, func9ionalitatea, rentabilitatea, oportunitatea .a.

  c0O$era6"!n"e %e contro au caracterul unor opera9iuni administrative realizate de către

autorii controlului care urmăresc să stabilească conformitatea obiectivului controlat cu

elemente cuprinse în baza de referin9ă. Rezultatul pozitiv al controlului constă în constatarea

realizării cerin9elor din baza de referin9ă.

  pera9iunile de control pot fi simple sau complexe, după cum elementele din baza de

referin9ă comportă un grad mai mic sau mai mare de apreciere i de te)nicitate din partea

autorului controlului.

  Astfel, controlul de materialitate a unor obiecte aflate în gestiunea unor autorită9i ale

administra9iei publice cuprinde opera9iuni relativ simple care constau în constatarea existen9ei

acestor obiecte.

  ult mai complexe sunt opera9iunile de control al legalită9ii diferitelor acte pe care le fac

autorită9ile administra9iei publice. Aceste ac9iuni sunt mai dificile, pentru că necesită

cunoaterea at;t a reglementărilor legale privitoare la activitatea controlată, c;t i a particula-rită9ilor în care ac9ionează. in acest punct de vedere apare necesitatea specializării activită9ii

de control prin jurisdic9ii administrative. *regătirea juridică de specialitate este necesară, de

asemenea, în cadrul controlului exercitat de instan9ele judecătoreti.

  'omplexe sunt i ac9iunile de control al oportunită9ii activită9ii autorită9ilor administra9iei

 publice. +o9iunea de oportunitate poate cuprinde elemente destul de variate, cum sunt

rentabilitatea, eficien9a, func9ionalitatea, operativitatea, finalitatea. ?neori, fiecare dintre

aceste elemente constituie un criteriu de apreciere pentru activitatea controlată. esigur,

8/17/2019 Contegios

18/31

opera9iunile de control, din categoria sus-men9ionată, necesită o bună cunoatere a

specificului activită9ii autorită9ilor supuse controlului.

  Mo%a"t,6"e m"oacee !r"%"ce 7" te8n"c"e contro!!" a%m"n"strat"*

 

'.1. Mo%a"t,6" 7" meto%e %e contro a%m"n"strat"*

• *rintre modalită9ile de control consacrate putem eviden9ia:

  a0Contro! %e mater"a"tate 7" ce %e re-!ar"tate

  primă modalitate este controlul de materialitate care privete verificarea elementelor

 particulare pentru care aprecierea se reduce doar la prezen9a sau absen9a factorilor măsurabili.

  a doua modalitate este controlul de regularitate care asigură confruntarea elementului

supus verificării cu o normă sau cu o regulă juridică. În cadrul acestui control intervin

anumite posibilită9i de interpretare. $le se referă, în general, la actele juridice i la

opera9iunile financiare.

  &0 Contro! %e renta&""tate

  altă modalitate este controlul de rentabilitate i care depinde în mare măsură de

metodele contabile utilizate i are un caracter sintetic atunci c;nd privesc bunuri i activită9i

al căror cost trebuie evaluat. ')iar cea mai simplă modalitate dintre aceste genuri de control,

acela al rentabilită9ii, necesită o apreciere a costurilor resurselor utilizate pentru a îndeplini

misiunea stabilită.

'omplexitatea sporete atunci c;nd opera9ia se referă la rentabilitatea func9ionarilor,

 precum i a serviciilor administrative.

  c0 Contro! %e e+"c"en6,

  *e de altă parte, controlul de eficien9ă implică probleme de apreciere ce pot fi comparate

între ele, dar cu o dificultate în plus, deoarece rezultatul ob9inut printr-un anumit procedeu

este mai pu9in susceptibil de o evaluare concretizată într-o cifră, ca în cazul controlului de

rentabilitate.

8/17/2019 Contegios

19/31

  %0 Contro! %e o$ort!n"tate

  'ontrolul de oportunitate este cel mai dificil de pus în aplicare. În cazul acestei modalită9i

de control treptele de referin9ă sunt imprecise i elementele de compara9ie sunt, în general,

susceptibile de analize diferite, ceea ce determină mari oscila9ii în aprecierea posibilă.

  e0 Contro! %e e-a"tate

  ?ltima modalitate este controlul de legalitate care se regăsete, practic, în toate celelalte

modalită9i de control.

 

• in literatura de specialitate putem deduce următoarele metode de control

administrativ:

a0 meto%ee contro!!" a%m"n"strat"* $r"*"te %"n $!nct! %e *e%ere a ce!"

controat

  in acest punct de vedere, controlul poate fi prevăzut sau inopinat, după cum cel controlat

cunoate sau nu momentul controlului.

  În cazul controlului prevăzut nu se urmărete at;t descoperirea erorilor sau a abuzurilor

organului administra9iei publice supus controlului, c;t mai degrabă, aprecierea calită9ii

activită9ii pe care o desfăoară respectivul organ. Acest control corespunde foarte bine

cerin9elor controlului te)nic.

  'ontrolul inopinat urmărete să scoată la iveală slăbiciunile organului controlat, c)iar i

cele ocazionale. Acest control are un caracter în bună parte intimidat i acest aspect este de

multe ori binevenit pentru anumi9i func9ionari ai administra9iei publice care, tiind că pot fi

controla9i în acest fel, vor căuta să nu comită iregularită9i.

  'onsiderate metodele controlului tot din punctul de vedere

al celui controlat, vom putea distinge controlul pe păr9i i controlul ex)austiv.

  În controlul pe păr9i se examinează cazuri individuale din activitatea celui controlat. În

controlul ex)austiv este examinată întreaga activitate a organului controlat. 'ontrolul

ex)austiv este foarte greoi i costisitor. ezavantajul său constă i în paralizarea întregii

activită9i a organului supus unui astfel de control. În timpul controlului func9ionarii organului

8/17/2019 Contegios

20/31

respectiv nu mai pot să-i îndeplinească sarcinile în mod normal, fiind 9inu9i la dispozi9ia sau

fiind mereu cu g;ndul la

activitatea organului controlat. e asemenea, acest control este deseori jenat pentru buna

reputa9ie a organului supus controlului. in această cauză este recomandabil să se folosească

cu totul excep9ional controlul ex)austiv.

  În sf;rit, 9in;nd seama de acelai criteriu, punctul de vedere al celui controlat, controlul

 poate să fie făcut la fa9a locului sau poate să fie un control de dosar. 'ontrolul la fa9a locului

este mai adecvat pentru că permite să se dea indica9ii de detaliu, foarte folositoare pentru

desfăurarea activită9ii în bune condi9ii de către organul controlat. Acest control poate fi

 prevăzut, dar poate fi i inopinat.

  'ontrolul de dosar se caracterizează prin aceea că organul controlat este invitat să trimită

organului de control dosarul cu documentele care permit să se precizeze conformitatea

activită9ii în baza de referin9ă. etodologia acestui control este foarte greoaie i lentă. $ste

antrenată o lungă coresponden9ă între cel ce face controlul i cel controlat. Apoi, absen9a

controlului riscă efectuarea unui control pu9in cam ireal, ale cărui rezultate pot fi inexacte.

otdeauna acest control este

 prevăzut.

&0 meto%ee contro!!" a%m"n"strat"* %"n $!nct! %e *e%ere a controor!!"

  *rivită din punctul de vedere al celui care realizează controlul, metodologia controlului

este variabilă. Astfel, lu;nd în considerare acest criteriu vom putea avea un control unilateral

sau un control în contradictoriu.

  'ontrolul este unilateral c;nd cel care controlează face acest lucru fără să asocieze părerea

celui controlat. 'ontrolorul se poate ab9ine să ceară explica9ii celui controlat, prin care acesta

să-i facă apărarea sa. *rin natura sa, acest control este un control intimidat. Acest control se poate folosi în cazul controlului inopinat. 'ontrolul în contradictoriu este mai uor admis de

către cel controlat.

Acesta are sentimentul că este tratat obiectiv.

  ai mult, acest tip de control dă mai multă eficacitate controlului, evit;nd erorile de

interpretare din partea controlorului sau pistele false pe care acesta poate să pornească, fără a

cere rela9ii de la cel controlat. $xistă însă aici un mare risc, care trebuie avut totdeauna în

vedere. iscu9iile cu cel controlat i orientarea controlului pe baza acestor discu9iifavorizează pe anumi9i func9ionari abili, care pot să ascundă adevărata stare de lucruri.

8/17/2019 Contegios

21/31

'ontrolul, privit din acelai punct de vedere al controlului, poate fi un control liber sau un

control g)idat. etodologia variază în acest caz, după cum controlorul are o libertate mai

mare sau mai restr;nsă în a reuni elementele pe baza cărora va face aprecierea.

  În cazul controlului liber, controlorul caută singur elementele sau o parte a acestora, pe

 baza cărora va face aprecierea. În acest caz, controlorul va putea găsi mai uor deficien9ele,

av;nd libertatea alegerii elementelor pe baza cărora va face aprecierea, dec;t atunci c;nd

aceste elemente sunt prestabilite, cum este cazul în controlul g)idat.

  În sf;rit, controlul poate fi individual sau colegial, după cum este vorba de un singur

func9ionar care face controlul sau de un grup de func9ionari. etodologia controlului desigur

că este influen9ată de acest fapt. 'ontrolul individual este mai rapid. 'ontrolul colegial, dei

mai lent, este mai complet, deoarece reunete opiniile mai multor persoane în aprecierile care

se fac. e asemenea, controlul colegial este mai obiectiv fa9ă de cel individual, în sensul că

func9ionarii

controla9i sunt mai pu9in expui elementelor subiective ale controlorului.

  'ontrolul colegial poate fi conceput în două etape. În prima etapă se str;ng informa9iile.

Acest lucru se poate face de o ec)ipă sau individual, de către func9ionarii care alcătuiesc

ec)ipa de control. În cea de-a doua etapă, a aprecierilor, este absolut necesară munca

colectivă, întregul colectiv fiind cel care apreciază activitatea controlată.

  '.'. M"oacee !r"%"ce 7" te8n"c"e contro!!" a%m"n"strat"*

  ricare ar fi forma controlului, pentru o mai bună realizare a sa i pentru asigurarea

eficien9ei sale este necesară stabilirea unor modalită9i după care trebuie să se desfăoare

controlul.

  Acest complex de reguli, care trebuie urmate în activitatea de control pentru asigurarea

eficien9ei controlului, îl denumim te)nica controlului. Regulile care privesc modul dedesfăurare a controlului se referă la următoarele probleme:

  ai înt;i, trebuie să se stabilească cine este autorul controlului i ce urmează să controleze

acesta. ?rmătoarea problemă privete metodele pe care trebuie să le folosească cel care

realizează controlul. În sf;rit, ultima problemă este aceea a efectelor controlului.

  e)nicile controlului constau într-un ansamblu de acte i opera9iuni, privind organizarea,

desfăurarea i valorificarea rezultatelor ac9iunii de control.

8/17/2019 Contegios

22/31

  esfăurarea ac9iunii de control cuprinde o serie de acte, opera9iuni i metode te)nice

folosite de ec)ipa de control, cu privire la valorificarea poten9ialului de muncă i te)nicile de

care dispune unitatea.

  4alorificarea rezultatelor controlului se face astfel: informarea organului care a dispus

controlul, pentru a da posibilitatea luării celor mai eficiente măsuri în vederea îmbunătă9irii

activită9ii( stabilirea de măsuri, pentru prevenirea si înlăturarea abaterilor( aplicarea

sanc9iunilor disciplinare, materiale, contraven9ionale, sau penale, după caz.

• *rocedura controlului administrativ, organizarea i valorificarea rezultatelor, urmează

o succesiune logică de acte i opera9iuni care, în ansamblu, alcătuiesc eta$ee ac6"!n""

%e contro.

  Acestea sunt:

a0 Pre-,t"rea ec8"$e" %e contro a%m"n"strat"* se realizează prin studierea i însuirea

tematicii i a actelor normative, care privesc activitatea ce urmează să fie verificată, precum

i analiza actelor de control înc)eiate anterior la aceeai unitate(

  &0 Pre5entarea a !n"tatea 9n care !rmea5, s, +"e e+ect!at contro! este etapa prin care

ec)ipa de control contractează conducerea unită9ii i pe efii compartimentelor de

specialitate, prezentarea obiectivelor controlului, stabilirea documentelor ce urmează a fi

verificate etc.(

  c0 Or-an"5area act"*"t,6"" ec8"$e" %e contro presupune repartizarea obiectivelor

cuprinse în tematica de control, stabilirea metodelor de verificare, a modului de colaborare cu

cei verifica9i, a edin9elor operative de lucru etc.(

  %0 Des+,7!rarea ac6"!n"" %e contro constă în verificarea propriu-zisă a actelor,

legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea i realitatea acestora. e asemenea,

 prezintă interes definitivarea fiecărui obiectiv de control la termenul prevăzut, inclusiv luarea

de note explicative de la cei care se fac răspunzători pentru abaterile constatate, precum i

analiza constatărilor controlului pe parcursul ac9iunii, cu efii de compartimente, pe baza unui

 program stabilit de comun acord cu conducerea unită9ii(

  e0 Re%actarea acteor %e contro constă în fundamentarea concluziilor, a constatărilor i

măsurilor propuse, prezentarea abaterilor i a dispozi9iilor legale încălcate, persoanele

răspunzătoare, pozi9ia acestora în fa9a ec)ipei de control, punctul de vedere al ec)ipei de

control i concluzia definitivă. 'oncomitent, ec)ipa de control trebuie să urmărească ca la

8/17/2019 Contegios

23/31

fiecare constatare, să fie luate măsuri operative i să examineze gradul de exigen9ă, fa9ă de

abaterile i deficien9ele

suferite(

  +0 4aor"+"carea re5!tateor ac6"!n"" %e contro presupune o mare responsabilitate, at;t

din partea ec)ipelor de control, dar mai ales a colectivului de conducere al unită9ii controlate,

a organelor ierar)ic superioare a tuturor organelor interesate în întărirea disciplinei, apărarea

avutului public, creterea eficien9ei activită9ii. e asemenea, prezintă o importan9ă deosebită,

aplicarea măsurilor propuse i urmărirea rezultatelor ob9inute, deoarece, în fond acesta este

scopul ac9iunii de control. Da data înc)eierii controlului, conducătorii unită9ilor controlate au

obliga9ia să ia sau să dispună măsurile corespunzătoare.

  (ormee %e contro e#erc"tat as!$ra a%m"n"stra6"e" $!&"ce

  #.$. Controlul administrativ

  'ontrolul realizat de către administra9ia publică asupra ei însăi este considerat în

literatura de specialitate un tip aparte de control, ce poartă denumirea de control

administrativ.

  Activitatea de autoreglare prin control în cadrul sistemului administra9iei se realizează prin

controlul intern exercitat în cadrul fiecărui organ al administra9iei publice i prin controlul

extern care poate fi control ierar)ic, control de tutelă administrativă/ sau controlul exercitat

 prin jurisdic9iile administrative speciale.

  Aceste forme de control prezintă importan9ă din punct de vedere juridic deoarece fiecare

dintre ele are legătură cu contenciosul administrativ, denumit i coloana vertebrală a dreptului

administrativ, care pune în micare controlul judecătoresc asupra legalită9ii ac9iunilor

sistemului administra9iei publice.

  rebuie subliniate însă particularită9ile te)nice ale controlului administrativ care se

manifestă, în special, la controlul ierar)ic .

 

Contro! "ntern

  !n literatura de specialitate se considera ca principala forma de control pe care

administratia publica o realizeaza asupra ei insasi o reprezinta controlul administrativ .

1

8/17/2019 Contegios

24/31

  'ontrolul administrativ intern se realizeaza de catre structuri organizatorice si persoane

din interiorul institutiilor publice controlate .

  'ontrolul administrativ intern, ca o componenta a activitatii de conducere, consta in

verificarea activitatii subdiviziunilor organizatorice si a functionarilor unei institutii din

sistemul unei administratii publice, de catre organele colegiale sau unipersonale de conducere

,sau de catre functionarii de rang superior, cu drept special de control, din cadrul aceleiasi

institutii administrative si luarea masurilor necesare pentru inlaturarea deficientelor sau

 prevenirea producerii acestora .

Acest control este permanent si cuprinde intreaga activitate si toate structurile componente

ale institutiilor publice, urmarind legalitatea, eficienta, legitimitatea si oportunitatea actiunilor 

administrative .

  Eiind executat de functionari din interiorul institutiei controlate, aceasta forma de control

este, in fapt ,un autocontrol , care poate fi declansat atat din oficiu, cu exercitarea

supraordonarii ierar)ice, dar si pe baza unor scrisori sau reclamatii formulate din afara

institutiei publice.

rganizarea administratiei publice are la baza principiul ierar)iei .!n interiorul unei

organizatii, aceasta se manifesta prin raporturile de subordonare existente intre diferite functii

din cadrul institutiei .

  Asadar,prin ierar)ie putem intelege, in cadrul unei institutii publice, raporturile de

subordonare existente intre diversi functionari care depind de acelasi sef ierar)ic.

  *utem considera ca, in cazul controlului intern, subiecte active ale acestei forme de

control, sunt toti funcionarii institutiei care exercita verificarea activitatii subordonatilor, in

mod individual, fie in mod colectiv, atunci cand acestia din urma alcatuiesc compartimente

organizate Bservicii , birouri ,oficii ,etc.

  eclansarea acestui tip de control, printr-o sesizarea sau reclamatie, poarta denumirea de

recurs gratios . Acesta poate viza atat legalitatea, cat si oportunitatea activitatii organuluicontrolat.

  in punct de vedere juritic, recursul gratios reprezinta o conditie prealabila folosirii

actiunii in contenciosul administrativ .*rocedura controlului intern consta in verificarea

activitatilor administrative care se pot realiza din oficiul sau din temeiul unui recurs gratios.

  emeiul juridic al exercitarii in fapt al acestui control se regaseste in principiile generale

de drept si in normele juridice care privesc organizarea si functionarea administratiei publice,

nefiind necesara reglementarea expresa a controlului intern si a procedurii acestuia prin lege .

8/17/2019 Contegios

25/31

  intre actele administrative sau operatiunile administrative pe care cei abilitati sa

efectueze controlul ierar)ic le efectueaza, amintim posibilitatea conducatorului institutiei sau

al compartimentului, subiecte active ale controlului intern, de a anula sau suspenda actele

subordonatilor si c)iar posibilitatea de a se substitui , uneori acestora .

  !n valorificarea actiunilor de control intern se poate declansa si raspunderea juridica, in

special disciplinara, a functionarilor controlati. *ot exista si forme de control intern strict

specializate te)nic, cum ar fi controlul financiar preventiv, controlul de gestiune, auditul

intern, a caror instruire si procedura trebuie, insa, prevazuta de lege.

 

Contro! "erar8"c

$ste denumit astfel pentru că autorul controlului este un organ ierar)ic superior celui fa9ă

de care se exercită controlul.

  'ontrolul ierar)ic reprezintă o parte esen9ială a activită9ii de conducere în administra9ia

 publică i se exercită în cadrul raporturilor de subordonare care există în interiorul diferitelor

autorită9i ale administra9iei publice c;t i în cadrul subsistemelor i a sistemului autorită9ilor

administra9iei publice.

  Aadar, spre deosebire de controlul intern care se realizează din interiorul aceleiai

institu9ii administrative, controlul ierar)ic se realizează de către o institu9ie superioară

ierar)ic asupra activită9ii unei institu9ii subordonate.

  *entru exercitarea controlului ierar)ic nu sunt necesare dispozi9ii exprese ale legii care să

autorizeze autorul controlului să intervină în activitatea de control.

'ontrolul ierar)ic este modalitatea prin care este pusă în joc autoritatea ierar)ică pe care o

au autorită9ile superioare fa9ă de cele subordonate. *revederile legii sunt necesare numai atunci

c;nd se dorete o limitare a atribu9iilor de control. e exemplu, în cazul în care controlul

ierar)ic se poate realiza numai în ceea ce privete legalitatea actelor administrative, nu i

oportunitatea lor sau atunci c;nd nu se atribuie competen9a anulării actelor autorită9ilor

subordonate, ci numai suspendarea acestora.

  'ontrolul ierar)ic se exercită în cea mai mare parte din oficiu, dar poate fi declanat i pe

 baza unei sesizări sau a unei reclama9ii, caz în care se numete recurs ierar)ic.

Recursul ierar)ic este pl;ngerea adresată de un particular autorită9ii administrative

superioare prin care îi solicită să anuleze actul emis de autoritatea inferioară subordonată, act

8/17/2019 Contegios

26/31

care îi vatămă drepturile sau interesele sau s-o determine pe aceasta să-i modifice actul ori să

îndeplinească o anumită presta9ie.

Acest mod de sesizare a organului de control nu este limitat de condi9ii care să privească

anumite termene sau de capacitatea de exerci9iu sau de folosin9ă a dreptului de a te adresa

autorită9ilor competente să exercite controlul ierar)ic.

  Recursul ierar)ic este o posibilitate oferită de lege pe care cei vătăma9i o pot folosi înainte

de a se adresa instan9elor judecătoreti cu ac9iune în contencios administrativ.

  rganele ierar)ic superioare trebuie să asigure desfăurarea unei activită9i corespunzătoare

exigen9elor valorilor politice din partea autorită9ilor subordonate.

biectul controlului ierar)ic poate cuprinde toate elementele pe care le presupune

activitatea autorită9ilor administra9iei publice. eci, se poate referi at;t la mijloacele umane,

materiale i financiare ale autorită9ilor administra9iei publice, c;t i la activitatea acestor 

autorită9i.

Atunci c;nd se realizează un control ex)austiv, controlul ierar)ic poate să se desfăoare la

locul unde func9ionează autorită9ile controlate.

  e regulă însă, controlul ierar)ic privete opera9iunile materiale, opera9iunile administrative

i actele juridice pe care le fac aceste autorită9i. În acest caz, controlul poate fi făcut la fa9a

locului, dar poate fi realizat prin cercetarea lucrărilor respective, sau actelor juridice la locul

unde îi desfăoară activitatea organul de control.

  'ontrolul ierar)ic se poate desfăura în timp, în mod continuu sau discontinuu. În cazul

controlului continuu, activitatea organului subordonat este supusă controlului organului superior

de fiecare dată c;nd această activitate se desfăoară. Acest tip de control se realizează, mai ales, în

cadrul ierar)iei interioare, în care func9ionarii superiori ierar)ic controlează activitatea

subordona9ilor lor.

  În cazul controlului ierar)ic practicat de autorită9ile ierar)ic superioare, ac9iunea de

control poate avea i caracter discontinuu realiz;ndu-se numai în anumite perioade de timp icu privire la anumite activită9i.

  *rivită din punctul de vedere al momentului în care intervine activitatea de control, se poate

observa că aceasta poate fi concomitentă cu activitatea controlată, poate fi anterioară sau

 posterioară acesteia.

'ontrolul concomitent, ca i cel apriori, necesită interven9ia superiorului ierar)ic de fiecare

dată c;nd subordonatul realizează o opera9iune materială sau administrativă, ori un act juridic.

  pera9iunile de control ierar)ic sunt cele mai complexe datorită faptului că ele cuprindîntreaga activitate a autorită9ilor administra9iei publice.Astfel, controlul ierar)ic asupra

8/17/2019 Contegios

27/31

mijloacelor folosite cuprinde opera9iunile de control de materialitate, opera9iunile de control

de legalitate i de oportunitate.

În cadrul opera9iunilor de control de oportunitate sunt apreciate opera9iunile i actele ju-

ridice pe care le fac subordona9ii, cu ajutorul diferitelor criterii cum sunt eficien9a,

rentabilitatea, finalitatea, func9ionalitatea. atorită acestui fapt autorii controlului trebuie să

aibă calită9i profesionale care să le permită îndeplinirea misiunilor pe care le au.

  bună cunoatere a particularită9ilor activită9ii controlate asigură autorului controlului

reuita misiunii sale dar, în acelai timp, îi conferă i o anumită autoritate morală care este i

un ascendent asupra celui controlat.

  Activitatea de control ierar)ic se poate realiza în mod individual sau pe ec)ipe3control

colegial2. 'ontrolul în ec)ipă este recomandabil atunci c;nd se cercetează ex)austiv sau o

mare parte a activită9ii subordona9ilor. 'ontrolul colegial prezintă avantaje i din punctul de

vedere al calificării autorului controlului i din acela al obiectivită9ii opera9iunilor de control.

 

E+ectee contro!!" "erar8"c

  upă cum s-a mentionat deja, controlul ierar)ic se referă at;t la actele juridice pe care le

fac autorită9ile subordonate sau func9ionarii acestora, c;t i la opera9iunile materiale ale

acestora.

  'ontrolul ierar)ic urmărete conformitatea ac9iunii administrative în raport cu sarcinile

care revin administra9iei în cauză. 'a atare, controlul ierar)ic este un control de legalitate, dar 

i de oportunitate. Ac9iunea controlată trebuie să corespundă exigen9elor formulate de lege,

sau de actele juridice emise pe baza i în executarea legii, dar i instruc9iunilor date de efii

ierar)ici.

  $fectele controlului ierar)ic, prin complexitatea lor, sunt de natură să asigure eficien9a

ac9iunii administrative supuse controlului.Astfel, subiectul controlului poate impune refacerea

actului sau a opera9iunii materiale pe care le consideră neconforme cu elementele bazei de

referin9ă, ca legalitatea i oportunitatea ac9iunii.

În competen9a autorului controlului ierar)ic poate să intre i dreptul de a anula anumite

acte juridice pe care le-au făcut func9ionarii controla9i. e asemenea, subiectul controlului

 poate dispune încetarea executării unui act emis de autoritatea sau func9ionarul controlat.

  În urma controlului, autorul acestuia poate să ia măsuri privind sanc9ionarea disciplinară acelor care se fac vinova9i de anumite nereguli, sau să sesizeze autoritatea disciplinară în vederea

8/17/2019 Contegios

28/31

aplicării unor sanc9iuni disciplinare. În cazul în care iregularitatea ac9iunii administrative

supuse controlului a produs pagube materiale unită9ii respective, autorul controlului poate

imputa celui vinovat sumele cu care unitatea a fost păgubită, sau să sesizeze autoritatea

competentă să emită actul de imputare. acă se constată că abaterea comisă constituie o

infrac9iune, autorul controlului are obliga9ia de a sesiza organul de urmărire penală.

  În sf;rit, autorul controlului ierar)ic poate lua măsuri prin care să fie modificată situa9ia

 juridică a agentului controlat, sau să facă propuneri autorită9ilor competente în acest domeniu.

 

Contro! %e t!te, a%m"n"strat"*,

  Acest tip de control se exercită de către autorită9ile administra9iei publice centrale asupra

administra9iei publice descentralizate i este institu9ionalizat în măsura în care diferite păr9i

componente ale sistemului administra9iei publice sunt organizate i func9ionează în mod

autonom.

  Autorită9ile administrative descentralizate, dei se bucură de autonomie, nu sunt pe deplin

independente, întruc;t autorită9ile administra9iei publice centrale pot exercita asupra lor un

control de tutelă administrativă, control ce urmărete respectarea legilor i a inteserelor

generale ale statului.

  Acest control este exercitat, în principal, de 6uvern, dar i de autorită9ile teritoriale care îl

reprezintă. Astfel, prefectul B care potrivit 'onstitu9iei este reprezentantul 6uvernului pe plan

local B realizează controlul asupra legalită9ii actelor adoptate sau emise de autorită9ile

administra9iei publice locale, autonome, alese în unită9ile administrativ-teritoriale.

  +u este un control ierar)ic, deoarece între prefec9i, pe de o parte i consiliile locale,

 primari, consiliile jude9ene i preedin9ii consiliilor jude9ene, pe de altă parte, nu există

raporturi de subordonare.

  Contro! e#erc"tat $r"n !r"s%"c6""e a%m"n"strat"*e s$ec"ae

  Jurisdic9iile administrative speciale sunt facultative i gratuite.

  Actele administrativ-jurisdic9ionale pot fi atacate direct la instan9a de contencios

administrativ competentă, în termen de /8 zile de la comunicare, dacă partea nu exercită căile

administrativ-jurisdic9ionale de atac.

8/17/2019 Contegios

29/31

  acă partea care a optat pentru jurisdic9ia administrativă specială în9elege să nu utilizeze

calea administrativ-jurisdic9ională de atac, va notifica aceasta organului administrativ-

 jurisdic9ional competent.

acă partea care a optat pentru jurisdic9ia administrativă specială în9elege să renun9e la

calea administrativ-jurisdic9ională în timpul solu9ionării acestui litigiu, va notifica inten9ia sa

organului administrativ-jurisdic9ional sesizat, care emite o decizie ce atestă renun9area la

 jurisdic9ia administrativă specială.

  ).'.Actee a%m"n"strat"*e nes!$!se contro!!" $otr"*"t Le-"" nr. ;

8/17/2019 Contegios

30/31

considerată cea mai democratică p;nă la acea dată, i în consecin9ă i de Degea

contenciosului administrativ din /=08.

  Actele de comandament cu caracter militar au făcut obiectul unor discu9ii în doctrină i în

 jurispruden9ă, mai ales că no9iunea actelor de comandament militar constituie o inova9ie a

legiuitorului rom;n, nefiind cunoscută în alte sisteme de contencios administrativ.

  În doctrina juridică de la noi s-a considerat că actele de comandament cu caracter militar

sunt acele acte emise de organele militare în scopul asigurării ordinii i disciplinei în cadrul

unită9ilor militare de către cadrele militare încadrate în aceste unită9i i că nu sunt din cele

care să se adreseze persoanelor fizice sau juridice din afara unită9ilor militare.

  C-a motivat astfel că actele de comandament militar sunt făcute în legătură cu serviciul i

îndatoririle militare în cadrul serviciului i de aceea nu pot fi atacate în contenciosul

administrativ.

  În perioada interbelică, Anibal eodorescu a considerat că prin natura lor aceste acte sunt

de administra9ie internă pentru unită9ile militare i de aceea nu sunt susceptibile a fi atacate în

contencios administrativ.

  C-a mai arătat că ori de c;te ori autorită9ile militare ac9ionează în organizarea executării i

în executarea legii, în raporturile cu persoanele fizice i juridice, în vederea producerii de

efecte juridice străine de necesită9ile opera9iunilor militare, actele administrative emise în

aceste cazuri, daca vatămă drepturile acelor persoane, sunt susceptibile de a fi contestate prin

ac9iune în contencios administrativ conform dispozi9iilor Degii nr. 887K0FF7.

  Aceasta precizare se impune i în cazul în care vătămarea dreptului privete persoanele

care au calitatea de militar sau put;nd să aibă aceasta calitate valorific;nd un drept.

  Cpre exemplu, dacă unei persoane care dorete să dob;ndească o calitate de ofi9er i

solicită înscrierea la un concurs pentru intrarea într-o coală care pregătete astfel de cadre, i

se refuză cererea, refuzul constituie un act administrativ ilegal de autoritate susceptibil de a fi

atacat la instan9a de contencios administrativ.  Da fel trecerea în retragere a unui ofi9er sau refuzul de a i se recunoate dreptul la pensie

constituie acte susceptibile a fi atacate cu ac9iune în contencios administrativ, actele

respective neav;nd caracterul de acte de comandament militar.

 

8/17/2019 Contegios

31/31

Contro! !%ec,toresc

biectul controlului judecatoresc

'ontrolul judecatoresc vizeaza doar legalitatea actelor administrative supuse

controlului si are ca obiect solutionarea litigiilor care se nasc între administratie si

 particulari, persoane fizice sau G1Gb//0) juridice, în legatura cu organizarea executarii legii

si