Construcţia cogniţiei sociale

DEZVOLTAREA SOCIOCOGNITIVĂ

ÎN PRIMUL AN DE VIAŢĂ

Cogniţia socială

Capacitatea de a-i înţelege

pe ceilalţi indivizi umani

Deci şi de a-i recunoaşte şi diferenţia de obiecte sau alte fiinţe non-umane

I. NAŞTERE

Preferinţa pentru feţe umane, voci umane/limbaj, stimuli în mişcare

Imitaţie neonatală Capacitate de liniştire

Procesarea feţelor umane

ABILITATE ÎNNĂSCUTĂ?

Nou-născuţii preferă stimulii tip faţă umanăcomparativ cu alte tipuri de stimuli

Stimulii tip faţă umană au proprietăţi specifice (Johnson & Morton, 1991):

Asimetrie sus-jos în distribuţia elementelor din interiorul conturului (mai multe elemente în jumătatea superioară

O relaţie de congurenţă spaţială între distribuţia elementelor interne şi forma conturului extern

Nu simpla sensibilitatea pentru feţe umane

Ci specific pentru

PRIVIRE!

SI CONTACT VIZUAL! (privire directă vs. privire laterală)

Macchi Casia et al. (2001)

Farroni et al. (2002)

Discriminarea feţelor individuale la nou-născuţi!

Faţa mamei Pascalis et al. (1995)

Habituare cu feţe necunoscute

Pascalis & de Schonen (1994)

Recunoaşterea facială a unor stimuli de frecvenţă spaţială redusă – doar detalii grosiere, variaţii de luminozitate

De Heering, Simion şi colab. (2008)

II. 2 LUNI

Sensibilitatea la interacţiune Angajarea în protodialoguri Detecţia şi preferinţa pentru

contingenţă

Atenţia obligatorie - importantă pentru menţinerea contactului vizual

Începutul interacţiunilor diadice bazate pe reciprocitate şi alternarea rândului - protodialoguri

Protodialogurile facilitate de apariţia zâmbetului social

Detecţia contingenţei

între comportamentul propriu şi răspunsul mediului

Preferinţa pentru contingenţă!!

Rovee-Collier (1997)

Bucurie, interes – dacă se produc rezultatele aşteptate

Furie, frustrare – dacă nu mai apare contingenţa

Lewis, Alessandri & Sullivan, 1990; Sullivan, Lewis & Alessandri, 1992

Murray & Trevarthen (1985)

Experimentele de “still face” – contingenţa reacţiilor adultului

Vezi şi Nadel et al. (1999)

Legerstee, DiAdamo & Barna (2000)

Distincţia între feedback social direct, contingent vs. feedback social întarziat

Nadel et al. (1999)

Striano et al. (2005)

Copiii detectează chiar şi perturbări minore – întârzieri de 1 s – în fluxul

comunicării sociale

Keller et al. (1999)

Striano et al. (2006)

Importanţa pentru comportamentele parentale!

(Posibil) Dezvoltare atipică la copiii cu mame depresive

III. 3-6 LUNI

Recunoaşterea feţelor individuale – abilităţi de categorizare

Discriminarea expresiilor emoţionale faciale

Preferinţa pentru contingenţa familiară

Preferinţa pentru mişcarea biologică

Persoană vs.obiect

1. Recunoaşterea feţelor individuale

Dar nu doar pentru feţe umane – efectele nu sunt specifice speciei

Pascalis, de Haan & Nelson (2002)

2. Discriminarea expresiilor faciale

- Pozitive vs. negative- Depinde de calitatea

interacţiunilor cu părintele

Kuchuk, Vibbert & Bornstein (1986) – dacă interacţiuni pozitive, discriminarea diferitelor tipuri de zâmbet

Striano, Brennan & Vanman (2003) – interacţiunea cu mame depresive asociată cu discriminarea doar a unor emoţii intense (pozitive vs.negative)

3. Sensibilitatea la şi preferinţa pentru contingenţa familiară Nivel optim subiectiv de contingenţă

Bigelow (1998) – 4 luni: emoţii pozitive şi vocalizări în raport cu o persoană străină dacă aceasta are un stil de interacţiune similar cu cel al mamei

Striano (2001) – copiii devin sensibili la regularităţile şi structura protoconversaţiilor cu adulţii

Important pentru DEZVOLTAREA ATAŞAMENTULUI!

Dependenţa de experienţă – nu pentru stimuli umani inversaţi sau stimuli animali (câine, pisică)

5. Persoane versus obiecte Legerstee, Barna & DiAdamo (2000)

La 4-5 luni vocalizează când o persoană dispare după un paravan, dar întind mâna după un obiect care dispare similar

6 luni – surpriză dacă un obiect începe să se deplaseze singur, nu însă şi dacă o persoană face acelaşi lucru

6 luni – când o persoană vorbeşte, “ţinta” trebuie să fie o altă persoană, nu un obiect

IV. 6-12 LUNI

Percepţia feţelor – diminuarea capacităţii de recunoaştere a indivizilor din altă specie şi altă rasă

Iniţiative sociale Percepţia intenţionalităţii Interacţiuni triadice –

joint-attention

Behne et al. (2005), Striano & Vaish (2007)

7-9 luni – distincţia între acţiuni accidentale vs. intenţionate

(un adult care scapă din mână jucăria vs. care nu doreşte să dea jucăria)

Csibra et al. (1999, 2003, 2007), Gergely et al. (1995)

Interpretarea unor display-uri abstracte în termeni de intenţii şi scopuri

(o minge “sare” peste un obstacol pentru că doreşte să ajungă la o altă minge)

Interacţiuni triadice

Comportamente de joint-attention

(atenţie împărtăşită)

Sensibilitate la interacţiune – urmărire a joint-attention

Iniţiere a interacţiunii – direcţionare a joint-attention

PROTODECLARATIV

PROTOIMPERATIV

Relaţia iniţiere a JA-limbaj

Colonnesi, Stams, Koster & Noom (2010)

Metaanaliză a 25 studii cu 734 copii

Există o relaţie între

pointing protodeclarativ şi

dezvoltarea limbajului