Textul Textul narativ narativ

I I ( ( Construcţia subiectului Construcţia subiectului şi a discursului şi a discursului

narativnarativ ) )Concepte operaţionaleConcepte operaţionale

1. Construcţia subiectului1. Construcţia subiectului ( incipit, final, episoade/secvenţe ( incipit, final, episoade/secvenţe narative, tehnici narative, acţiune, conflict, relaţii narative, tehnici narative, acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, momentele subiectului, povestire în temporale şi spaţiale, momentele subiectului, povestire în ramă, alternanţă, înlănţuire , elipsă, pauză descriptivă )ramă, alternanţă, înlănţuire , elipsă, pauză descriptivă )

2. Instanţele comunicării2. Instanţele comunicării: : autor, cititor, personaj, naratorautor, cititor, personaj, narator

3. Perspectiva narativă3. Perspectiva narativă: : obiectivǎ, subiectivǎobiectivǎ, subiectivǎ 4. Personajele4. Personajele

a) modalităţi de caracterizare a personajuluia) modalităţi de caracterizare a personajuluib) tipuri de personajeb) tipuri de personaje

5. Particularităţile de limbaj5. Particularităţile de limbaj :  : modalităti ale narării modalităti ale narării mărci ale prezenţei naratorului mărci ale prezenţei naratorului stilul direct, stilul indirect şi stilul indirect liber stilul direct, stilul indirect şi stilul indirect liber limbajul personajelorlimbajul personajelor registrregistre stilisticee stilistice

Construcţia subiectului şi a discursului Construcţia subiectului şi a discursului narativ:narativ:

1.1. incipit incipit 2.2. finalfinal3.3. episoadeepisoade4.4. secvenţe narativesecvenţe narative5.5. tehnici narativetehnici narative6.6. acţiuneacţiune7.7. conflictconflict8.8. relaţii temporale şi spaţialerelaţii temporale şi spaţiale9.9. momentele subiectuluimomentele subiectului10.10. povestire în ramăpovestire în ramă11.11. alternanţăalternanţă12.12. înlănţuire înlănţuire 13.13. elipsăelipsă14.14. pauză descriptivăpauză descriptivă

1. Incipit1. Incipit Formulǎ introductivǎ a textului literar;Formulǎ introductivǎ a textului literar; Element al construcţiei exterioare;Element al construcţiei exterioare; Asigurǎ primul contact cu lumea ficţiunii;Asigurǎ primul contact cu lumea ficţiunii; Nu coincide întotdeauna cu EXPOZITIUNEA;Nu coincide întotdeauna cu EXPOZITIUNEA; In textul construit sferic devine o “cheie de lecturǎ » :In textul construit sferic devine o “cheie de lecturǎ » :

Ex. 1:Ex. 1:Enigma OtilieiEnigma Otiliei, G. Cǎlinescu: , G. Cǎlinescu: “Intr-o seară de la începutul lui iulie “Intr-o seară de la începutul lui iulie 1909, cu puţin înainte de orele 10, un tânăr de vreo 1909, cu puţin înainte de orele 10, un tânăr de vreo optsprezece ani, îmbrăcat în uniformă de licean, intra în optsprezece ani, îmbrăcat în uniformă de licean, intra în

strada Antim.”strada Antim.”Ex.2: Ex.2: MMoara cu norocoara cu noroc, I. Slavici: Bătrâna: , I. Slavici: Bătrâna: ”Omul să fie mulţumit cu sărăcia ”Omul să fie mulţumit cu sărăcia

sa, căci, dacă e vorba, sa, căci, dacă e vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei tale te nu bogăţia, ci liniştea colibei tale te face fericit”; face fericit”;

Ex.3: Ex.3: IonIon, L. Rebreanu: , L. Rebreanu: imaginea drumului, imaginea horei;imaginea drumului, imaginea horei;Ex.4: Ex.4: MoromeţiiMoromeţii, M. Preda: : , M. Preda: : “In Câmpia Dunării, cu câţiva ani înaintea “In Câmpia Dunării, cu câţiva ani înaintea

celui de-al doilea război mondial, se pare că celui de-al doilea război mondial, se pare că timpul era timpul era foarte răbdător cu oamenii; viaţa se foarte răbdător cu oamenii; viaţa se scurgea aci fără scurgea aci fără

conflicte mari. Era începutul verii”.conflicte mari. Era începutul verii”.

Secvenţă din filmul Secvenţă din filmul Felix şi OtiliaFelix şi Otilia ( 1972), ( 1972), în regia lui Iulian Mihuîn regia lui Iulian Mihu

Incipitul poate fi :Incipitul poate fi :a) a) o descriereo descriere ( Ex.: ( Ex.: Pescarul AminPescarul Amin , V. Voiculescu - d , V. Voiculescu - descrierea escrierea

Dunǎrii, care vine nǎvalnicǎ şi se revarsǎ în bǎlţile din Dunǎrii, care vine nǎvalnicǎ şi se revarsǎ în bǎlţile din laturi, laturi, apa aapa aducând cu ea mulţi peştiducând cu ea mulţi peşti ); );

b) b) un dialogun dialog ( Ex. : ( Ex. : Moara cu norocMoara cu noroc, I. Slavici – s, I. Slavici – soacra şi Ghiţǎ oacra şi Ghiţǎ discutǎ în contradictoriu despre plecarea discutǎ în contradictoriu despre plecarea familiei familiei la la

MMoara cu norocoara cu noroc ).).

Tipuri:Tipuri:a)a) treptattreptat= “= “captatio benevolentiaecaptatio benevolentiae”;”;b) b) bruscbrusc= “= “ex abruptoex abrupto”-”- fǎrǎ ca cititorul sǎ cunoascǎ deja ceva despre fǎrǎ ca cititorul sǎ cunoascǎ deja ceva despre

personaje, spaţiu sau timp: personaje, spaţiu sau timp: Ex.: Ex.: “...şi tot astfel, dacă închid un ochi văd mâna mea mai mică decât cu “...şi tot astfel, dacă închid un ochi văd mâna mea mai mică decât cu amândoi. De aş amândoi. De aş avea trei ochi aş vedea-o şi mai mare, şi cu cât avea trei ochi aş vedea-o şi mai mare, şi cu cât mai mulţi ochi aş avea cu atâta mai mulţi ochi aş avea cu atâta lucrurile toate dimprejurul meu lucrurile toate dimprejurul meu ar părea mai mari.ar părea mai mari. “ “ ( ( Sărmanul DionisSărmanul Dionis, Mihai , Mihai Eminescu )Eminescu )

Secvenţă din filmul Secvenţă din filmul Moara cu norocMoara cu noroc ( 1957) ( 1957), , în regia lui Victor Iliuîn regia lui Victor Iliu

2. Final2. Final

formula finalǎ a operei literare;formula finalǎ a operei literare; element al construcţiei exterioare;element al construcţiei exterioare; de obicei, prezintǎ rezolvarea conflictului;de obicei, prezintǎ rezolvarea conflictului; în textele sferice este simetric cu incipitul;în textele sferice este simetric cu incipitul;

Tipuri de final:Tipuri de final:a) a) închisînchis: : Enigma OtilieiEnigma Otiliei, G. Cǎlinescu: când ştim ce s-a întâmplat cu fiecare personaj, care au , G. Cǎlinescu: când ştim ce s-a întâmplat cu fiecare personaj, care au

fost urmǎrile faptelor acestora;fost urmǎrile faptelor acestora;b) b) deschisdeschis: nu ştim sigur ce se întâmplǎ pânǎ la sfârşit cu personajul:: nu ştim sigur ce se întâmplǎ pânǎ la sfârşit cu personajul:Ex.1: Ex.1: In vreme de rǎzboiIn vreme de rǎzboi, I.L.Caragiale: , I.L.Caragiale: Stavrache înnnebuneşte, dar nu ştim ce se va întâmpla cu Stavrache înnnebuneşte, dar nu ştim ce se va întâmpla cu

fratele lui, popa Iancu.fratele lui, popa Iancu.

Ex.2: Ex.2: La ţigǎnciLa ţigǎnci, M. Eliade; , M. Eliade; LostriţaLostriţa, V. Voiculescu: , V. Voiculescu: finalul textului fantastic este ambiguu, neclar.finalul textului fantastic este ambiguu, neclar.Ex.3: Ex.3: Ultima noapte de dragoste...Ultima noapte de dragoste...., C. Petrescu: ., C. Petrescu: nu ştim ce se va întâmpla în continuare cu Stefan nu ştim ce se va întâmpla în continuare cu Stefan

Gheorghidiu.Gheorghidiu.c) c) simetricsimetric: finalul este simetric cu incipitul:: finalul este simetric cu incipitul:Ex.1: Ex.1: Moara cu norocMoara cu noroc, I. Slavici: bǎtrâna: ”, I. Slavici: bǎtrâna: ”Simţeam eu că nu are să iasă bine; dar aşa le-a fost dat. Simţeam eu că nu are să iasă bine; dar aşa le-a fost dat. Apoi ea luă copiii şi plecă mai departe”.Apoi ea luă copiii şi plecă mai departe”.Ex.2: Ex.2: IonIon, L. Rebreanu: , L. Rebreanu: imaginea horei, imaginea drumului imaginea horei, imaginea drumului..Ex.3: Ex.3: Enigma OtilieiEnigma Otiliei, G. Cǎlinescu: , G. Cǎlinescu: Felix trece pe l Felix trece pe lâângngăă fosta cas fosta casă ă a lui Costache Giurgiuveanua lui Costache Giurgiuveanu şi şi

aude din nou răspunsul avaruluiaude din nou răspunsul avarului: : “Aici nu stă nimeni”.“Aici nu stă nimeni”.Ex.4: Ex.4: MoromeţiiMoromeţii(I), M. Preda: (I), M. Preda: “In următorii ani gospodăria ţărănească continua să se ruineze. “In următorii ani gospodăria ţărănească continua să se ruineze.

Moromete intră într-o lungă stare depresivă, din care n-avea să fie scos decât Moromete intră într-o lungă stare depresivă, din care n-avea să fie scos decât de marile zguduiri de marile zguduiri care se apropiau. Peste trei ani izbucnea cel de-al doilea care se apropiau. Peste trei ani izbucnea cel de-al doilea război mondial. Timpul nu război mondial. Timpul nu mai avea rǎbdare. ‘’mai avea rǎbdare. ‘’

Ex.5:In Ex.5:In basmebasme finalul sugereazǎ ieşirea din universul fabulos.finalul sugereazǎ ieşirea din universul fabulos.d) d) fericitfericit: în comedie, în basme;: în comedie, în basme;e) e) tragictragic: tragedie.: tragedie. SecvenSecvenţăţă din filmul din filmul MoromeMoromeţţiiii ( 1988 ), ( 1988 ),

îîn regia lui Stere Gulean regia lui Stere Gulea

3. Episod narativ 3. Episod narativ o parte a unei acţiuni în textul narativ;o parte a unei acţiuni în textul narativ; diviziune a acţiunii în textul narativ şi în cel diviziune a acţiunii în textul narativ şi în cel

dramatic;dramatic; o acţiune secundarǎ, o singurǎ situaţie;o acţiune secundarǎ, o singurǎ situaţie; toate episoadele narative formeaztoate episoadele narative formeazǎǎ acţiunea textului.acţiunea textului.

Exemple: Exemple: Scǎldatul lui Nicǎ (Scǎldatul lui Nicǎ (Amintiri din copilǎrieAmintiri din copilǎrie, I.Creangǎ ), I.Creangǎ ) Nunta lui Ion şi a Anei ( Nunta lui Ion şi a Anei ( IonIon, L. Rebreanu );, L. Rebreanu ); Sǎrutarea pǎmântului ( Sǎrutarea pǎmântului ( IonIon, L. Rebreanu );, L. Rebreanu ); Vizitarea conacului de la Ciulniţa ( Vizitarea conacului de la Ciulniţa ( Enigma OtilieiEnigma Otiliei, ,

G. Cǎlinescu );G. Cǎlinescu ); Episodul logodnei din romanul Episodul logodnei din romanul MaitreyiMaitreyi de M. Eliade; de M. Eliade; Lupta eroului cu cei 3 zmei ( în basme ).Lupta eroului cu cei 3 zmei ( în basme ).

4.4. SECVENTA NARATIVA SECVENTA NARATIVA

< EPISODUL< EPISODUL unitate de legǎturǎ între episoadeunitate de legǎturǎ între episoade;; prezintǎ o singurǎ acţiune ( unul sau mai multe personaje );prezintǎ o singurǎ acţiune ( unul sau mai multe personaje ); Mai multe sMai multe secvenţe formeazǎ un episod.ecvenţe formeazǎ un episod.

Exemple:Exemple: MoromeţiiMoromeţii, M. Preda: , M. Preda: secvenţa cǎderii salcâmuluisecvenţa cǎderii salcâmului în interiorul în interiorul episodului episodului

tǎierii salcâmuluitǎierii salcâmului;; IonIon, L. Rebreanu: secvenţa sinuciderii Anei. , L. Rebreanu: secvenţa sinuciderii Anei.

Secvenţele narative se leagǎ între ele prin:Secvenţele narative se leagǎ între ele prin:a) înlǎnţuirea) înlǎnţuire: o secvenţǎ genereazǎ secvenţa urmǎtoare ( expoziţiune : o secvenţǎ genereazǎ secvenţa urmǎtoare ( expoziţiune

→→deznodǎmânt: deznodǎmânt: Moara cu norocMoara cu noroc, I. Slavici );, I. Slavici );b) inserţieb) inserţie: se intercaleazǎ o povestire în alta ( Exemplu: povestire în : se intercaleazǎ o povestire în alta ( Exemplu: povestire în

povestire/ în ramǎ / “cu sertare” );povestire/ în ramǎ / “cu sertare” );c)_alternanţǎc)_alternanţǎ: se împletesc cel puţin 2 povestiri, întrerupându-se pe rând : se împletesc cel puţin 2 povestiri, întrerupându-se pe rând

( Exemplu: familia Herdelea, familia lui Ion ).( Exemplu: familia Herdelea, familia lui Ion ).

5. 5. ACTIUNEAACTIUNEA totalitatea întâmplǎrilor care au loc într-un anumit timp şi spaţiu;totalitatea întâmplǎrilor care au loc într-un anumit timp şi spaţiu; specificǎ genurilor epic şi dramatic;specificǎ genurilor epic şi dramatic;

TIPURITIPURI:: Din punctul de vedere alDin punctul de vedere al timpuluitimpului, , acţiuneaacţiunea poate fi: poate fi:A) A) continuǎcontinuǎ ( ( cronologicǎcronologicǎ ): întâmplǎrile sunt relatate în ordinea în care s-au ): întâmplǎrile sunt relatate în ordinea în care s-au

petrecut ( petrecut ( Moara cu norocMoara cu noroc, Slavici );, Slavici );B) B) discontinuǎdiscontinuǎ: nu se respectǎ ordinea logicǎ a întâmplǎrilor, ci ordinea : nu se respectǎ ordinea logicǎ a întâmplǎrilor, ci ordinea

afectivǎ ( cum îşi aminteşte personajul narator- pers. afectivǎ ( cum îşi aminteşte personajul narator- pers. I: I: Ultima Ultima noapte de dragostenoapte de dragoste..., C. Petrescu; ..., C. Petrescu; MaitreyiMaitreyi, M. Eliade ); , M. Eliade );

Din punctul de vedere al Din punctul de vedere al spaţiuluispaţiului, , acţiuneaacţiunea poate fi: poate fi:A) liniarǎA) liniarǎ : în principal, prezintǎ evoluţia unui singur personaj : în principal, prezintǎ evoluţia unui singur personaj

( L( Lăăpupuşşneanu)neanu)B) în planuri paraleleB) în planuri paralele: evoluţia mai multor personaje : evoluţia mai multor personaje Ex.: Ex.: Enigma OtilieiEnigma Otiliei, G.C. – Otilia, Felix, Stǎnicǎ; , G.C. – Otilia, Felix, Stǎnicǎ; IonIon, , L. L. Rebreanu - Ion, George, Vasile Baciu, familia Herdelea.Rebreanu - Ion, George, Vasile Baciu, familia Herdelea.

Secvenţă din filmul Secvenţă din filmul Felix şi OtiliaFelix şi Otilia ( 1972), în regia lui Iulian Mihu( 1972), în regia lui Iulian Mihu

6.6. CONFLICTCONFLICT ( lat. ciocnire, şoc ): ( lat. ciocnire, şoc ):

disputǎ, ceartǎ între 2 sau mai multe :disputǎ, ceartǎ între 2 sau mai multe :

1. personaje ( Harap-Alb / Spânul );2. sentimente ( iubire – urǎ );3. idei ( datoria faţǎ de ţarǎ – datoria faţǎ de propria conştiinţǎ:

Pǎdurea spânzuraţilor, L. Rebreanu ).

• specific operelor epice şi dramatice;• se declanşeazǎ în INTRIGA şi se rezolvǎ în

DEZNODAMANT.

Secvenţă din filmul Secvenţă din filmul Pădurea spânzuraţilorPădurea spânzuraţilor

( 1964)( 1964), , în regia lui Liviu Ciuleiîn regia lui Liviu Ciulei

Tipuri de conflict:Tipuri de conflict:I. MANIFEST:I. MANIFEST:a) a) exterior ( socialexterior ( social ): ): stare tensionalǎ dintre personaje. stare tensionalǎ dintre personaje.

Exemple:Exemple:- Ion – Vasile Baciu ( din cauza zestrei Anei );- Ion – Vasile Baciu ( din cauza zestrei Anei );- Ghiţǎ – Licǎ ( din cauza ameninţǎrilor lui Licǎ );- Ghiţǎ – Licǎ ( din cauza ameninţǎrilor lui Licǎ );- Alexandru Lǎpuşneanul – boieri.- Alexandru Lǎpuşneanul – boieri.

b) b) interior ( psihologicinterior ( psihologic ): ): personajul luptǎ cu el însuşi. personajul luptǎ cu el însuşi. Exemple:Exemple:

- - Ion: glasul pǎmântului – glasul iubirii;Ion: glasul pǎmântului – glasul iubirii;- Ghiţǎ: cinste – dorinţa de avere;- Ghiţǎ: cinste – dorinţa de avere;- Stavrache: dragostea de frate – dragostea de bani;- Stavrache: dragostea de frate – dragostea de bani;- Stefan cel Mare: datoria de domn – slǎbiciunea omului ( Stefan cel Mare: datoria de domn – slǎbiciunea omului ( Apus de Apus de

SoareSoare, B. St. Delavrancea );, B. St. Delavrancea );c)c) de ideide idei ( dramele lui Camil Petrescu ). ( dramele lui Camil Petrescu ).

II. LATENTII. LATENT: o tensiune nemanifestatǎ, dar decisivǎ pentru desfǎşurarea acţiunii.: o tensiune nemanifestatǎ, dar decisivǎ pentru desfǎşurarea acţiunii.Exemplu: Apostol Bologa asistǎ la spânzurarea lui Svoboda, fapt care-l Exemplu: Apostol Bologa asistǎ la spânzurarea lui Svoboda, fapt care-l

va influenţa în continuare.va influenţa în continuare.

III. PRINCIPAL ( MAJOR ) / SECUNDARIII. PRINCIPAL ( MAJOR ) / SECUNDAR

Secvenţă din filmul Secvenţă din filmul Moara cu norocMoara cu noroc ( 1957)( 1957), în regia lui Victor Iliu, în regia lui Victor Iliu

Secvenţă din filmul Secvenţă din filmul Pădurea spânzuraţilorPădurea spânzuraţilor

( 1964)( 1964), în regia lui Liviu Ciulei, în regia lui Liviu Ciulei

7. RELATII SPATIALE SI 7. RELATII SPATIALE SI TEMPORALETEMPORALE

PERSPECTIVA SPATIALA:PERSPECTIVA SPATIALA:

Tipuri de spaţiu:Tipuri de spaţiu: real / imaginarreal / imaginar ( ( La ţigǎnciLa ţigǎnci, M. Eliade ), M. Eliade ) închis ( interior ) / deschis ( exteriorînchis ( interior ) / deschis ( exterior ) )::

Hanul Ancuţei este deschis ziua, Hanul Ancuţei este deschis ziua, pentru pentru a primi a primi cǎlǎtorii şi închis noaptea, cǎlǎtorii şi închis noaptea,

pentru a-i proteja pe drumeţi; pentru a-i proteja pe drumeţi;

orizontal / verticalorizontal / vertical ( aspiraţia spre înalt/ absolut ).( aspiraţia spre înalt/ absolut ).

RELATII TEMPORALE:RELATII TEMPORALE: TIMPULTIMPUL: foarte scurt ( câteva ore ) → foarte lung ( câteva generaţii );: foarte scurt ( câteva ore ) → foarte lung ( câteva generaţii );PERSPECTIVA TEMPORALAPERSPECTIVA TEMPORALA::A) A) CRONOLOGICACRONOLOGICA ( ( CONTINUACONTINUA ) = timp obiectiv: întâmplǎrile sunt ) = timp obiectiv: întâmplǎrile sunt

prezentate în ordinea în care s-au petrecut( tehnica prezentate în ordinea în care s-au petrecut( tehnica îînlnlăănnţţuirii);uirii);B) B) DISCONTINUADISCONTINUATehniciTehnici:: DILATAREADILATAREA ( în ( în Moromeţii ( I Moromeţii ( I ), în primele 200 de pagini sunt prezentate ), în primele 200 de pagini sunt prezentate întâmplǎrile care au loc de sâmbǎtǎ seara pânǎ duminicǎ seara );întâmplǎrile care au loc de sâmbǎtǎ seara pânǎ duminicǎ seara ); COMPRIMAREACOMPRIMAREA ( ultimii 4 ani din cea de-a doua domnie a lui Al.Lǎpuşneanul ( ultimii 4 ani din cea de-a doua domnie a lui Al.Lǎpuşneanul

sunt comprimaţi, rezumaţi în câteva rânduri; sunt comprimaţi, rezumaţi în câteva rânduri; - 10 ani din viaţa lui Niculae Moromete sunt prezentaţi, în - 10 ani din viaţa lui Niculae Moromete sunt prezentaţi, în volumul al II-lea, în câteva pagini );volumul al II-lea, în câteva pagini );

ALTERNAREA TEMPORALA A EVENIMENTELORALTERNAREA TEMPORALA A EVENIMENTELOR: : întâmplǎrile întâmplǎrile sunt dislocate prin:sunt dislocate prin: flashbackflashback( DOOM 2)( DOOM 2)(( Apostol Bologa îşi aminteşte Apostol Bologa îşi aminteşte oo scenǎscenǎ din copilǎria din copilǎria

sa, care vine sǎ explice comportamentul lui de mai târziu ).sa, care vine sǎ explice comportamentul lui de mai târziu ). feedbackfeedback ( DOOM 2)( DOOM 2) ( In loc sǎ înceapǎ cu momentul cǎsǎtoriei, Stefan ( In loc sǎ înceapǎ cu momentul cǎsǎtoriei, Stefan

Gheorghidiu povesteşte mai întâi ce se întâmplǎ pe front, iar apoi îşi Gheorghidiu povesteşte mai întâi ce se întâmplǎ pe front, iar apoi îşi aminteşte cei 2 ani şi jumǎtate anteriori întâmplǎrilor de pe linia frontului.)aminteşte cei 2 ani şi jumǎtate anteriori întâmplǎrilor de pe linia frontului.)

8. 8. SUBIECTULSUBIECTUL Lanţul de întâmplări care formează acţiunea şi care Lanţul de întâmplări care formează acţiunea şi care

sunt prezentate de scriitor într-o anumită ordine, sunt prezentate de scriitor într-o anumită ordine, alcătuieşte SUBIECTULalcătuieşte SUBIECTUL. .

In desfăşurarea subiectului distingem mai multe In desfăşurarea subiectului distingem mai multe momente principale:momente principale:

1.1. EXPOZITIUNEA= loc, timp, unele personaje;EXPOZITIUNEA= loc, timp, unele personaje;2.2. INTRIGA= declanşarea conflictului;INTRIGA= declanşarea conflictului;3.3. DESFĂŞURAREA ACTIUNII= desfăşurarea întâmplărilor;DESFĂŞURAREA ACTIUNII= desfăşurarea întâmplărilor;4.4. PUNCTUL CULMINANT= tensiune maximă;PUNCTUL CULMINANT= tensiune maximă;5.5. DEZNODAMANT= rezolvarea conflictului declanşat prin intrigă.DEZNODAMANT= rezolvarea conflictului declanşat prin intrigă.

9. 9. POVESTIRE IN RAMA / POVESTIRE IN POVESTIRE/ POVESTIRE IN RAMA / POVESTIRE IN POVESTIRE/ POVESTIRE „CU SERTARE”POVESTIRE „CU SERTARE”

- - povestire intercalată în interiorul altei povestiri, aşa-numita "povestire cu sertare";povestire intercalată în interiorul altei povestiri, aşa-numita "povestire cu sertare";- transformarea povestitorilor în personaje ale naraţiunii;- transformarea povestitorilor în personaje ale naraţiunii;- naratorul şi interlocutorii acestuia sunt prezenţi în acelaşi spaţiu şi în acelaşi timp/ cadru.- naratorul şi interlocutorii acestuia sunt prezenţi în acelaşi spaţiu şi în acelaşi timp/ cadru.- tehnica apare în tehnica apare în Hanu AncuţeiHanu Ancuţei de M. Sadoveanu de M. Sadoveanu, , în în DecameronulDecameronul lui Boccaccio şi în lui Boccaccio şi în

ciclul ciclul O mie şi una de nopţiO mie şi una de nopţi..Hanu AncuţeiHanu Ancuţei, M. Sadoveanu: , M. Sadoveanu: Povestirea cadruPovestirea cadru: la hanul Ancuţei se întâlnesc diverşi cǎlǎtori, care seara spun şi ascultǎ : la hanul Ancuţei se întâlnesc diverşi cǎlǎtori, care seara spun şi ascultǎ poveşti;poveşti; Povestirea în povestire / în ramǎPovestirea în povestire / în ramǎ: toate poveştile spuse la Hanul Ancuţei;: toate poveştile spuse la Hanul Ancuţei;DecameronulDecameronul, Boccaccio:, Boccaccio: Povestirea cadruPovestirea cadru: Pentru a scǎpa de ciumǎ, 10 tineri nobili ( 5 bǎrbaţi şi 5 femei ) se retrag : Pentru a scǎpa de ciumǎ, 10 tineri nobili ( 5 bǎrbaţi şi 5 femei ) se retrag undeva la ţarǎ. Timp de 10 zile se spun câte 10 povestiri, în total 100;undeva la ţarǎ. Timp de 10 zile se spun câte 10 povestiri, în total 100; Povestirea în povestire / în ramǎPovestirea în povestire / în ramǎ: fiecare din cele 100 de poveşti spuse de cei 10 tineri;: fiecare din cele 100 de poveşti spuse de cei 10 tineri;Ciclul arab Ciclul arab O mie şi una de nopţi=Halima:O mie şi una de nopţi=Halima: Povestirea cadruPovestirea cadru: Pentru a-şi salva viaţa, Seherezada povesteşte în fiecare noapte : Pentru a-şi salva viaţa, Seherezada povesteşte în fiecare noapte

câte o întâmplare. câte o întâmplare. Când povestea Când povestea se sfârşeşte, ea promite sǎ se sfârşeşte, ea promite sǎ relateze una mai interesantǎ. Dupǎ 1001 de nopţi sultanul relateze una mai interesantǎ. Dupǎ 1001 de nopţi sultanul hotǎrǎşte cǎ ea va fi soţia sa de acum încolo. Ea scapǎ cu viaţǎhotǎrǎşte cǎ ea va fi soţia sa de acum încolo. Ea scapǎ cu viaţǎ datoritǎ talentului de a povesti.datoritǎ talentului de a povesti. Povestirea în povestire / în ramǎPovestirea în povestire / în ramǎ: : Aladin şi lampa fermecatǎAladin şi lampa fermecatǎ , , Ali Baba Ali Baba şi cei 40 de hoţişi cei 40 de hoţi, , Cele şapte călătorii ale lui Sinbad marinarulCele şapte călătorii ale lui Sinbad marinarul.. ş.a.ş.a.

Şeherezada povestind

regelui Shahryar

10.10. TITLULTITLUL EEste:ste:aa) ) un cuvântun cuvânt (ex (ex LostriţaLostriţa, V. Voiculescu, V. Voiculescu, , MaraMara, I. Slavici, , I. Slavici, BaltagulBaltagul, M. Sadoveanu, M. Sadoveanu ), ), bb) ) o sintagmăo sintagmă (ex: (ex: Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de războiUltima noapte de dragoste, întâia noapte de război , , Enigma OtilieiEnigma Otiliei ) ) sau, sau, c) c) mai rarmai rar, , o propoziţieo propoziţie (ex: (ex: Fiind băiet, păduri cutreieramFiind băiet, păduri cutreieram , , Eu nu cred nici Eu nu cred nici îîn Iehovan Iehova , , M. EminescuM. Eminescu))

care anunţă realist sau simbolic un conţinut artistic.care anunţă realist sau simbolic un conţinut artistic.- - După Jean Ricardou, „nefiind nici alt text, nici chiar textul, După Jean Ricardou, „nefiind nici alt text, nici chiar textul, titlul este un onomatext: titlul este un onomatext: formează numele textului"formează numele textului"..- Titlul poate face trimitere:- Titlul poate face trimitere:a) a) la un la un personaj principalpersonaj principal (ex: (ex: IonIon, de Liviu Rebreanu, de Liviu Rebreanu, , Alexandru LăpuAlexandru Lăpuşşneanulneanul, de , de

Costache Negruzzi, Costache Negruzzi, MaitreyiMaitreyi, de Mircea Eliade , de Mircea Eliade ), ), b) la un b) la un personaj secundarpersonaj secundar, cu un rol esenţial în operă (ex: , cu un rol esenţial în operă (ex: MaraMara de loan Slavici), de loan Slavici), c) la o c) la o situaţie reprezentativăsituaţie reprezentativă (ex: (ex: O scrisoare pierdută,O scrisoare pierdută, de I.L Caragiale), de I.L Caragiale), d) la un d) la un obiect simbolicobiect simbolic (ex: (ex: BaltagulBaltagul, de M. Sadoveanu), , de M. Sadoveanu), e) la o e) la o stare sufleteascăstare sufletească (ex: (ex: PlumbPlumb, de George Bacovia), , de George Bacovia), f) la un f) la un mitmit (ex: (ex: Paradis în destrămareParadis în destrămare de Lucian B de Lucian Bllaga), aga), g) la un g) la un destindestin (ex: (ex: Povestea lui Harap-AlbPovestea lui Harap-Alb de Ion Creangă), de Ion Creangă), h) la o h) la o speciespecie (ex: (ex: Pasteluri Pasteluri de V. Alecsandri) etc.de V. Alecsandri) etc.- In viziunea aceluiaşi autor francez, se poate distinge între:- In viziunea aceluiaşi autor francez, se poate distinge între:

a) a) titlul-hiperbolătitlul-hiperbolă („cartea promite, sub un anumit aspect, mai mult decât oferă") şi („cartea promite, sub un anumit aspect, mai mult decât oferă") şi b) b) titlul-litotătitlul-litotă („cartea oferă mai mult decât promite").(„cartea oferă mai mult decât promite").

- - In general, titlul In general, titlul oferă o cheie de lectură a textuluioferă o cheie de lectură a textului şi este şi este o primă formulă de captare a o primă formulă de captare a lectorului în interiorul universului de ficţiune propus de autor.lectorului în interiorul universului de ficţiune propus de autor.

( Aurelia Nedelcu, ( Aurelia Nedelcu, Literatura românǎ pentru BAC- Concepte operaţionalLiteratura românǎ pentru BAC- Concepte operaţionalee, Bucureşti, , Bucureşti, Ed. Booklet )Ed. Booklet )

Ecranizare după romanul Maitreyi: The Bengali Night ( 1988),

cu Hugh Grant

11. 11. ALTERNANTA EPICAALTERNANTA EPICA alternanţa planurilor de acţiune / a timpului / a spaţiului;alternanţa planurilor de acţiune / a timpului / a spaţiului; modalitate narativǎ de schimbare, cu planuri paralele, modalitate narativǎ de schimbare, cu planuri paralele,

neinfluenţându-se unul pe altul;neinfluenţându-se unul pe altul; procedeu narativ prin care sunt prezentate rând pe rând 2 povestiri;procedeu narativ prin care sunt prezentate rând pe rând 2 povestiri;

Ex.: Ex.: Planul familiei Planul familiei MorometeMoromete alterneazǎ alterneazǎ cu planul familiei cu planul familiei Bǎlosu/ Boţoghinǎ/ TugurlanBǎlosu/ Boţoghinǎ/ Tugurlan.. Planul familiei Planul familiei GlanetaGlanetaşşuu alterneazǎ cu alterneazǎ cu planul familieiplanul familiei HerdeleaHerdelea..

Secvenţă din filmul Secvenţă din filmul MoromeţiiMoromeţii ( 1988 ), ( 1988 ), în regia lui Stere Guleaîn regia lui Stere Gulea

12. 12. INLANTUIREINLANTUIRE- succesiunea întâmplǎrilor, a timpului şi a spaţiului;succesiunea întâmplǎrilor, a timpului şi a spaţiului;- înlǎnţuirea planurilor narative influenţeazǎ evoluţia înlǎnţuirea planurilor narative influenţeazǎ evoluţia

destinelor personajelor, fiecaredestinelor personajelor, fiecare acţiune având urmǎri acţiune având urmǎri asupra destinelor asupra destinelor personajelor.personajelor.

Ex.: Ex.: Faptele lui Ion influenţeazǎ viaţa Anei, a învǎţǎtorului Faptele lui Ion influenţeazǎ viaţa Anei, a învǎţǎtorului

Herdelea, a lui George Bulbuc şi a Floricǎi.Herdelea, a lui George Bulbuc şi a Floricǎi.

Ecranizarea romanului Ion, de Liviu Rebreanu: Blestemul pământului, blestemul iubirii ( 1979 ),

în regia lui Mircea Mureşan

13.13. ELIPSA NARATIVAELIPSA NARATIVA ( gr. lipsǎ, omisiune )( gr. lipsǎ, omisiune )

- - se trece sub tǎcere povestirea unor întâmplǎri mai se trece sub tǎcere povestirea unor întâmplǎri mai puţin importante, prin comprimarea lor, pentru puţin importante, prin comprimarea lor, pentru a a fi acordatǎ o mai fi acordatǎ o mai mare atenţie perioadelor mai mare atenţie perioadelor mai

însemnate;însemnate;Ex.: Ex.:

In In Povestea lui Harap-AlbPovestea lui Harap-Alb, Ion Creangǎ omite sǎ , Ion Creangǎ omite sǎ descrie cǎlǎtoria Spânului şi a lui Harap-Alb pânǎ la descrie cǎlǎtoria Spânului şi a lui Harap-Alb pânǎ la Impǎratul Verde, precizând doar cǎ au strǎbǎtut „9 Impǎratul Verde, precizând doar cǎ au strǎbǎtut „9

mǎri, 9 ţǎri şi 9 ape mari”. mǎri, 9 ţǎri şi 9 ape mari”.

14. 14. PAUZA DESCRIPTIVAPAUZA DESCRIPTIVA în interiorul povestiriiîn interiorul povestirii,, naratorul insereazǎ o descriere naratorul insereazǎ o descriere

pentru a prezenta un personaj, un peisaj;pentru a prezenta un personaj, un peisaj; are rol ornamental.are rol ornamental.

Ex.: Ex.: In basmul In basmul Fǎt-Frumos din lacrimǎFǎt-Frumos din lacrimǎ M. Eminescu M. Eminescu

intercaleazǎ o descriere a naturii, care e uimitǎ de intercaleazǎ o descriere a naturii, care e uimitǎ de frumuseţea doinelor pe care le cântǎ Fǎt-Frumosfrumuseţea doinelor pe care le cântǎ Fǎt-Frumos::

““Văile şi munţii se uimeau auzindu-i cântecele, apele-şi ridicau valurile mai Văile şi munţii se uimeau auzindu-i cântecele, apele-şi ridicau valurile mai sus ca să-l asculte, izvoarele îşi tulburau adâncul […] ca să-l audă , fiecare sus ca să-l asculte, izvoarele îşi tulburau adâncul […] ca să-l audă , fiecare

din ele să poată cânta ca dânsul când vor şopti văilor şi florilor”.din ele să poată cânta ca dânsul când vor şopti văilor şi florilor”.

Bibliografie:Bibliografie:Mariana Badea, Aurora Techirdalian, Mariana Badea, Aurora Techirdalian, Limba şi literatura română pentru Limba şi literatura română pentru

elevii de liceu. Concepte operaţionale, elevii de liceu. Concepte operaţionale, Bucuresti, 2003.Bucuresti, 2003.L. Paicu, M. LazărL. Paicu, M. Lazăr,, Literatura română. Eseul Literatura română. Eseul, , Bucuresti, Art, 2007.Bucuresti, Art, 2007.Aurelia Nedelcu, Aurelia Nedelcu, Literatura românǎ pentru Bac: concepte operaţionale,Literatura românǎ pentru Bac: concepte operaţionale,

Ed. Booklet, Bucureşti, 2007.Ed. Booklet, Bucureşti, 2007.Naomi Ionicǎ, Naomi Ionicǎ, Dicţionar de concepte operaţionale pentru literatura Dicţionar de concepte operaţionale pentru literatura

românǎ, clasele IX –XIromânǎ, clasele IX –XII, Ed. Aula,Braşov, 2001.I, Ed. Aula,Braşov, 2001.Anamaria Bota, Adriana Bǎrbat, Gabriel Angelescu, Anamaria Bota, Adriana Bǎrbat, Gabriel Angelescu, Limbǎ şi comunicare, Limbǎ şi comunicare,

clasele IX-XIIclasele IX-XII, Ed. Aula, Braşov, 2002., Ed. Aula, Braşov, 2002.Anca Dumitrescu, Anca Dumitrescu, Concepte operaţionale ( dicţionar )Concepte operaţionale ( dicţionar ), Ed. Diversitas., Ed. Diversitas.Anton Nicolae, Livia Coanta-Nicolai, Anton Nicolae, Livia Coanta-Nicolai, Teorie literarǎ şi comunicareTeorie literarǎ şi comunicare, Ed. , Ed.

Aula, Braşov, 2002.Aula, Braşov, 2002.Laura Avasilichioaie, Anamaria Bota, Dana Cristea, Laura Avasilichioaie, Anamaria Bota, Dana Cristea, Limba românǎ. Teoria Limba românǎ. Teoria

literaturiiliteraturii, Ed. Aula, Braşov, 2001. , Ed. Aula, Braşov, 2001.

Imaginile sunt preluate de pe InternetImaginile sunt preluate de pe Internet