construcȚia Și cinematica strungului normal.docx

8/17/2019 CONSTRUCȚIA ȘI CINEMATICA STRUNGULUI NORMAL.docx

http://slidepdf.com/reader/full/construcia-i-cinematica-strungului-normaldocx 1/26

CUPRINS

Argument 2

Capitolul I. Consideratii generale 4

1.1. Clasificarea strungurilor 4

Capitolul II. Descrierea generală a strungurilor normale 6

Capitolul III. Structura cinematică a strungului normal 15

Capitolul IV. Norme generale de securitate a muncii in atelierele de strungarie 1

!i"liografie 21

Ane#e 22

1



ARGUMENT

In $ederea sus%inerii e#amenului de e$aluarea competentelor profesionale mi&am ales catema de proiect 'Construc ia i cinematica strungului normal(ț ș

)ucrarea incorporea*a stadiul actual al ac+i*itiilor la modulele te+nice si este in egalamasura re*ultatul muncii ele$ilor dar si al profesorilor care au contri"uit la acumularea siim"ogatirea conceptelor stiintifice in domeniu, de&a lungul anilor de liceu.

-ducatia te+nica este o parte integranta a omului modern, prin care acesta $a reusi sacunoasca, sa inteleaga si sa se integre*e in mediul te+nic si te+nologic, de*$oltandu&l inscopurile sale.

"iecti$ele dupa care a fost ela"orat acest proiect sunt in concordanta cu programelescolare in $igoare. Acest tip de lucrare antrenea*a ele$ul in confruntarea permanenta cu

performantele inregistrate in acest domeniu in lume./roiectul reflecta insusirea de catre ele$ a lim"a0ului te+nic, a "a*elor stiintifice ale

te+nicii si te+nologiilor moderne de prelucrare, a principalelor procese de productie si prelucrare precum si gandirea te+nica, in$enti$itatea, curio*itatea stiintifica.

In procesul de pregatire a ele$ului nu poate fi separata partea teoretica de cea practicadeoarece ele se conditionea*a reciproc. /rin temele propuse pentru ela"orarea proiectelor s&aurmarit de*$oltarea creati$itati, a logicii.

/roiectul s&a conceput in clasa, prin definirea si intelegerea sarcinii. -l s&a ela"orate pe parcursul semestrului al II lea, stimuland puterea de deci*ie a ele$ului si creand oportunitati da ademonstra ce stiu sa faca intr&o $arietate de situatii si conte#te.

Continutul stiintific intregeste lantul cunostintelor acumulate din clasele a I a&a III a,

in domeniul mecanic si al prelucrarilor, aducand totodata unele elemente de noutate pe drumuldificil dar mereu interesant al cunoasterii.

/entru alcătuirea acestei lucrări am folosit manuale colare, căr%i te+nice, noti%e te+nice,informa%ii o"%inute pe calculator, material didactic din coală, utila0ul din dotarea colii, utila0uldin diferite unită%i producti$e. /entru această temă am studiat i structurat informa%ii scrisecuprinse 3n căr%ile te+nice la care am adăugat cunotin%ele acumulate prin e#ecutarea unor opera%ii i lucrări practice din domeniu.

)ucrarea a fost proiectată cu a0utorul 3ndrumătorului de proiect, această lucrare urmndsă 3mi ser$ească la sus%inerea e#amenului de atestare a competen%elor profesionale

asinile&unelte ca elemente principale in industria constructiilor de masini, in reali*areaunor productii de "unuri materiale, impun o atentie deose"ita in pri$inta conditiilor in care sereali*ea*a procesul te+nologic de prelucrare,e#ploatarea si intretinerea lor,stiut find de defectarea

"rusca a unei masini unelte in unele ca*uri poate determina intreruperi si c+iar pierderiimportante in procesul de productie.

Strun0irea este opera iaț te+nologică de prelucrare prin a c+iereș a unui material cu a0utorulunui strung.

i carea principală relati$ă dintre piesă iș ș unealtă este mi carea de rota ie. Specificș ț

pentru strun0ire, spre deose"ire de alte prelucrări prin a c+iere este rotirea piesei de prelucrat, nuș

a sculei uneltei7.

A c+ierea se o" ine prin ac iunea continuă a uneltei, care este unș ț ț cu it de strungț . /iesaefectuea*ă mi carea deș rota ieț iar cu itul efectuea*ă o mi care deț ș avans, care poate fi paralelă cu

2

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tehnologie

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=A%C8%99chiere&action=edit&redlink=1



https://ro.wikipedia.org/wiki/Material

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Strung&action=edit&redlink=1


https://ro.wikipedia.org/wiki/Unealt%C4%83

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cu%C8%9Bit_de_strung&action=edit&redlink=1




https://ro.wikipedia.org/wiki/Material


https://ro.wikipedia.org/wiki/Unealt%C4%83


https://ro.wikipedia.org/wiki/Tehnologie



a#a ar"orelui strungului, perpendiculară pe ea sau o"lică, corespun*ător celor trei sănii alestrungului, sania longitudinală, sania trans$ersală i sania portcu it.ș ț

Strungurile normale sunt ma ini 8 unelte cu caracter uni$ersal, pe care se pot e#ecuta oș

$arietate mare de prelucrări 3n produc ia indi$iduală i de serie mică.ț ș

Din totalul ma iniilor unelte e#istente 3n societă iile comerciale constructoare de ma ini,ș ț ș

strungurile repre*intă 259, strun0irea fiind opera ia de "a*ă pentru o" inerea corpurilor deț țrota ie, prin com"inarea, 3n general, a două mi cări i anume: a mi cării principale de a c+iere iț ș ș ș ș ș

a mi cării de a$ans.ș

Strungurile normale sunt ma ini 8 unelte cu caracter uni$ersal, pe care se pot e#ecuta oș

$arietate mare de prelucrări 3n produc ia indi$iduală i de serie mică.ț ș

Din totalul ma iniilor unelte e#istente 3n societă iile comerciale constructoare de ma ini,ș ț ș

strungurile repre*intă 259, strun0irea fiind opera ia de "a*ă pentru o" inerea corpurilor deț ț

rota ie, prin com"inarea, 3n general, a două mi cări i anume: a mi cării principale de a c+iere iț ș ș ș ș ș

a mi cării de a$ans.ș

3



CAPITOLUL I.CONSIDERATII GENERALE

I.1. Clasificarea strungurilorStrungul, una din cele mai $ec+i maini&unelte i totodată una dintre cele mai răspndite

3n industria constructoare de maini, este destinat prelucrăriisuprafe%elor de re$olu%ie cilindrice, conice, plane, elicoidale filete7 i profilate, e#terioare iinterioare, 3n condi%iile unei produc%ii de serie mică, mi0locie sau mare.

;n acest scop se utili*ea*ă cu%ite de diferite tipuri, "urg+ie, ale*oare, taro*i, filiere .a.Strun0irea asigură o producti$itate "ună i preci*ie satisfăcătoare pentru forma i dimensiunilesuprafe%elor prelucrate< este considerată o prelucrare de degroare i semifinisare i se pretea*ă lae#ecu%ia pieselor de dimensiuni mici de mecanică fină7 pnă la cele de dimensiuni foarte maride mecanică grea7.Strungurile se clasifică după di$erse criterii:

•

după calitatea suprafe%ei generate strunguri de degroare, de finisare7<• după preci*ia pieselor o"%inute strunguri cu preci*ie normală, strunguri de preci*ie7<• după greutate i dimensiuni de ga"arit strunguri mici, mi0locii, grele i foarte grele7<• după gradul de uni$ersalitate strunguri uni$ersale, speciali*ate i speciale7<• după gradul de automati*are strunguri cu comandă manuală, semiautomate i automate7<• după po*i%ia ar"orelui principal strunguri ori*ontale, strunguri $erticale sau carusel7<• după numărul ar"orilor principali strunguri monoa# i multia#e7.

Strungurile fa"ricate 3n %ara noastră se sim"oli*ea*ă printr&un grup de litere, urmat de un grupde cifre, care repre*intă diametrul ma#im de prelucrat sau diametrul i lungimea ma#imă. /rima

literă din sim"ol este S, după care urmea*ă o altă literă, repre*entnd: N 8 normal< C 8 carusel< = 8 re$ol$er etc.

Astfel, un strung normal care poate prelucra piese de diametrul ma#im de 4>> mm ilungimea ma#imă de 2>>> mm, se $a sim"oli*a SN 4>> # 2>>>.

Strungurile normale SN figura 17 se caracteri*ea*ă prin po*i%ia ori*ontală a ar"orelui principal, a$ansul longitudinal continuu i uni$ersalitatea prelucrărilor pe care le poate efectua.;n func%ie de gama dimensională a pieselor prelucrate diametrul Dp i lungimea ma#imă7,strungurile normale au fost 3mpăr%ite 3n strunguri mici, mi0locii i grele:

• strunguri mici, cu diametrul ma#im de strun0ire Dp su" 25> mm<

• strunguri mi0locii, cu diametrul ma#im Dp cuprins 3ntre 25> i ?>> mm<• strunguri grele, cu diametrul Dp peste ?>> mm.

4



Fig. 1. Strung normal

5



CAPITOLUL II.DESCRIEREA GENERAL A STRUNGURILOR NORMALE

Strungul nor!al este maina & unealtă pe care se desfăoară procesul te+nologic de prelucrare prin ac+iere a semifa"ricatelor, căruia i se impune micarea principală de rota%ie,

ac+ierea efectuandu&se cu a0utorul unor scule cu%ite de strung7, cărora le asigură micările dea$ans. Cele doua micări sunt simultane, re*ultanta lor, numită micare de ac+iere, generea*ăsuprafe%e de rota%ie cilindrice, conice, profilate, etc.7 sau plane, func%ie de direc%ia micării dea$ans fa%ă de a#a de rota%ie a semifa"ricatului, cat i de forma păr%ii acti$e a cu%itului.

Datorită unei game largi de opera%ii ce se pot e#ecuta pe strung, ele constituie grupa ceamai răspandită de maini unelte care se utili*ea*ă atat in industria constructoare de maini, ct iin industria electrote+nică, electronică, de automati*ări, precum i in celelalte ramuri industriale.

Strungurile uni$ersale tip SNA&45>, SNA&5>> i SNA&56> sunt strunguri de mărimemi0locie, a$nd diametrul ma#im de prelucrare peste g+ida0e de 4>>, 5>> i respecti$ 56> mm,

iar puterea instalată pentru ac%ionarea micării principale de @,5 sau 11 B. -le pot fi utili*ate cudeose"ită eficien%ă. atat in lucrările de unicate, cat i in cele de serie mică i mi0locie, in ca*ul prelucrărilor in uni$ersal sau 3ntre $rfuri.

Aceste strunguri se e#ecută in mai multe $ariante constructi$e i anume:& cu "atiu cu sau fără punte<& cu distan%a intre $arfuri de 1>>>, 15>>, 2>>> i >>> mm<& cu domenii diferite de tura%ii ale a#ului principal.Aceste $ariante oferă posi"ilitatea adaptării lor la di$erse sarcini de produc%ie.

Princi"iul #e lucru.

enerarea suprafe%elor pe strungurile normale se reali*ea*ă prin compunerea a două micări delucru: o micare de rota%ie I micarea principală de ac+iere7 efectuată de piesa semifa"ricat 8 fi#ată i antrenată de ar"orele principal, i o micare de transla%ie a sculei ac+ietoare IImicarea de a$ans7 8 ca micare de repo*i%ionare continuă a sculei fa%ă de piesă, 3n $ederea

prelucrării 3ntregii suprafe%e.icarea de a$ans figura 27 poate fi e#ecutată:

• 3n lungul a#ei piesei pe direc%ie longitudinală7, pentru prelucrarea suprafe%elor cilindrice<• perpendicular pe a#a piesei pe direc%ie trans$ersală7, pentru prelucrarea suprafe%elor

plane frontale<

• com"ina%ii 3ntre aceste două direc%ii, la prelucrarea suprafe%elor conice sau profilate.

6



Fig. 2. Miscarea de avans

;n afara acestor opera%ii caracteristice strungului normal, prin utili*areaunor scule i dispo*iti$e specifice, se pot e#ecuta i alte tipuri de opera%ii: găuriri, ale*ări cuale*orul sau cu%itul, rectificări, c+iar i fre*ări.Cinematica i construc%ia acestor strunguri permit reali*area următoarelor prelucrări:& strun0ire longitudinală cu a$ans manual sau mecanic<

& strun0ire trans$ersală cu a$ans manual sau mecanic<& găurire cu a$ans manual sau mecanic, cu fi#area sculei in port&cu%it<& filetare 8 filete metrice, E+itEort+, modul, Diametral /itc+<Strungurile normale tip SNA&45>, SNA&5>> i SNA&56> pot fi ec+ipate cu o serie de accesoriispeciale ca :& dispo*iti$ +idraulic de copiat<& dispo*iti$ de strun0it conic<& platou cu patru "acuri<& indicator de filetare<& dispo*iti$ de măsurat a$ans, etc.

prin utili*area cărora crete considera"il producti$itatea acestor maini i se lărgete totodatădomeniul lor de utili*are.

In general, strungul are o construc%ie clasică, doar că di$ersele su"ansam"le sunt maiarmonios im"inate iar ar+itectura lui e dominată de linii i suprafe%e drepte. rganele decomandă sunt 0udicios amplasate, astfel că permit mane$rări simple i rapide, a$and totodată oformă modernă i estetică .

Strungul, in componen%a sa cuprinde următoarele su"ansam"le, figura 7.

7



Fi

g. 3.

8



1. $atiul

!atiul strungului figura 47 este e#ecutat din fontă, a$and o construc%ie deose"it de rigidăcu urmare a faptului că peretele din fa%ă, pe langă că este c+esonat, mai e legat de peretele

posterior printr&o serie de ner$uri trans$ersale puternice.Sistemul de g+idare se compune din:

F un g+ida0 de forma unui V 3ntors, cu ung+iul la $rf de >G 3n partea din fa%ă i un g+ida0 plan3n partea din spate, pentru conducerea saniei longitudinale<

F un g+ida0 plan pe partea din fa%ă i un g+ida0 mai mic, dar tot su" forma unui V 3ntors, cug+ida0ul la $rf de >G, 3n partea din spate pentru conducerea păpuii mo"ile.

!atiul se montea*ă rigid, cu a0utorul unor uru"uri, pe picioarele strungului. )a partea din

spate, stanga, su" păpua fi#ă, are o niă pentru a permite montarea motorului principal deac%ionare i pompa de ulei.

9



/e peretele din spate, 3n por%iunea g+ida0elor "atiul este pre$ă*ut cu "osa0e prelucrate,necesare montării liniarului ce sus%ine $arfurile intre care se fi#ea*ă a"lonul in ca*ul folosiriiunui dispo*iti$ +idraulic de copiat.

In spa%iul dintre picioare e dispusă ta$a pentru colectarea panului i a lic+idului derăcire, iar su" această ta$ă se amplasea*ă "a*inul pentru lic+idul de răcire pe care de altfel este

amplasată i electropompa.

Fig. 4 Batiu

%. P&"u'a fi(&./ăpua fi#ă figura 57 este montată in partea stangă a "atiului, pe o suprafa%ă special

amena0ată, cu a0utorul a patru uru"uri de fi#are. In partea ei inferioară are montate niteuru"uri cu filet metric fin ce tamponea*ă pe suprafe%ele prelucrate in acest scop pe "atiu i

permit reglarea a#ei păpuii fa%ă de a#a "atiului, in plan ori*ontal.icarea la păpua fi#ă este asigurată de un motor electric, prin intermediul unor curele

trape*oidale. /e a#ul de intrare sunt montate am"rea0ele pentru mers inainte i inapoi, iar incontinuare, prin intermediul mecanismelor cu roti din%ate micarea a0unge la a#ul principal iapoi spre mecanismul de a$ansuri i filete.

Cupla0ele din păpua fi#ă pot fi de două feluri i anume :& electromagnetice, de tipul cu "o"ină fi#ă<

& mecanice, de construc%ie o"inuită, la care reglarea distan%ei dintre lamele se face prinintermediul unui inel filetat.=ulmen%ii din lagărele a#ului principal pot fi de două feluri i anume :a7 radiali&a#iali cu role conice de tip A-H, care asigură o serie de a$anta0e in pri$in%arigidită%ii i preci*iei: rigiditate mărită, eliminarea solicitărilor nedorite in timpul func%ionării dincau*a rulmen%ilor, asigurarea rotirii a#ului principal fără "ătăi radiale incă din primul moment defunc%ionare datorită pretensionării arcurilor rulmentului din spate, eliminarea $i"ra%iilor datoritănumărului diferit de role in cele două randuri ale rulmentului din fa%ă i

posi"ilitatea ungerii i răcirii e#celente a rulmen%ilor<

"7 un rulment radial cu două randuri de role cilindrice in fa%ă i doi rulmen%i radiali&a#iali cu "ile3n spate.

10



Fig. 5 Papusa fixa

). Cutia #e a*ansuri 'i filete.Cutia de a$ansuri i filete este fi#ată rigid pe "atiu cu a0utorul unor uru"uri si primete

micarea de la păpua fi#ă prin intermediul ro%ilor de sc+im".Din punct de $edere cinematic, reali*area diferitelor a$ansuri i filete se face prin intermediulunor ro%i din%ate "aladoare, comandate cu a0utorul unor came cilindrice. ecanismul cutiei de

a$ansuri i filete se compune din trei mecanisme par%iale i anume: F un mecanism reductor, cu care se pot sta"ili patru rapoarte diferite 2l, 11, 12 i V47< F un mecanism intermediar, cu care se sta"ilesc $alorile de "a*ă pentru a$ansuri i filete, precum i felul filetului metric, modul B+itEort+, Diametral /itc+ sau pai in %oli7< F un mecanism final, care permite cuplarea fie a uru"ului conducător, fie a "arei de a$ans.anipularea mecanismului din cutia de a$ansuri i filete se face numai in timpul rotirii a#ului

principal cu tura%ii mici de 16> rot.min. sau in ca*ul folosirii cupla0elor electromagnetice prinapăsarea "utonului de impuls.=o%ile din%ate din cutia de a$ansuri i filete sunt e#ecutate din o%el car"on de calitate, tratattermic. Ji#area ro%ilor pe a#e se face prin pene i tifturi la ro%ile fi#e7 i prin caneluri la ro%ile

"aladoare7.

+. C&ruciorul.Căruciorul este montat pe sania longitudinală cu a0utorul unor uru"uri de fi#are. -l are o

construc%ie completă i ro"ustă.icările de a$ans longitudinal i trans$ersal ale căruciorului i saniei trans$ersale pot fi

reali*ate prin trei metode i anume:& manual<& mecanic automat7 cu a$ans normal, cand micarea de la cutia de a$ansuri i filete a0unge la

cărucior prin intermediul "arei de a$ans<& mecanic automat7, cu a$ans rapid, cand micarea este preluată direct de lamotorul electric montat pe carcasa căruciorului.

11



Su" cărucior, fi#ată pe "atiu, se află "ara de tamponare pe care sunt montate tampoanelece asigură posi"ilitatea opririi căruciorului la cota la care se face reglarea. Sistemul de tamponare

permite reglări care să necesite ma#imum 6 opriri la cotă./rote0area clementelor lan%ului cinematic al mecanismului de a$ans se face prin

intermediul unui dispo*iti$ de suprasarcină cu "ile, montat pe "ucă ce este antrenată de "ara de

a$ans. /entru e#ecutarea opera%iilor de filetare, căruciorul este deplasat cu a0utorul uru"uluiconducător prin intermediul a două semipiuli%e *ă$or, din "ron*. -$itarea cuplării simultane auru"ului conductor i a "arei de a$ans este asigurată prin inter"locarea mecanică a parg+iilor cecomandă aceste cuplări.

/e acelai a# cu roata de mană este montat i indicatorul de a$ans tip Nonius Hot pecărucior, in partea dreaptă, poate fi montat i dispo*iti$ul de măsurat a$ans i indicatorul defiletare.

,. S&niile.Ansam"lul saniei se compune din mai multe păr%i i anume:

& sania longitudinală<& sania trans$ersală<& sania port&cu%it<& port&cu%it rapid<& port&cu%it normal<& port&cu%it din spate.

Sania longitudinală constituie suportul de "a*ă al căruciorului cat i al su"ansam"lelor enumerate mai 3nainte, ea putndu&se deplasa manual sau mecanic pe g+ida0ele "atiului.

Strangerea saniei pe g+ida0e se face cu a0utorul unor contratălpi, care in fa%ă sunt prinse

cu nite uru"uri de fi#are, iar in spate cu uru"uri pre$ă*ute cu piuli%e de regla0, piuli%e ce permit eliminarea e$entualelor 0ocuri mai mari dect cele admisi"ile, care apar din cau*a u*urii.Sania trans$ersală poate fi deplasată atat cu a$ans manual cat i cu a$ans mecanic.

=eglarea 0ocului dintre sania longitudinală i cea trans$ersală se reali*ea*ă cu a0utorulunei pene lungi paralele7, montată langă coada de randunică. i a unor uru"uri de reglare./e sania trans$ersală pot fi montate diferite port&cu%ite, atat in fa%ă cat i in spate. In acest scop,in fa%ă a fost pre$ă*ut un canal circular cu sec%iune H, care permite rotirea suportului intermediar sau ung+iul dorit, iar in spate două canale H, paralele.

Sania port&cu%it se poate deplasa numai cu a$ans manual, i prin rotirea ei cu un anumitung+i pot fi reali*ate strun0iri conice.Datorită micărilor independente ale celor trei sănii, e#istă posi"ilitatea reali*ării prin strun0ire aunor piese cu suprafe%e de re$olu%ie de orice profil.

-. P&"u'a !oil&./ăpua mo"ilă figura 67 este reali*ată intr&o construc%ie ce&i asigură o foarte "ună

rigiditate.Ji#area ei rapidă pe "atiu se face cu a0utorul unei manetei, iar pentru o fi#are mai sigură,

de lungă durată, s&a pre$ă*ut un uru" suplimentar de fi#are. Deplasarea pinolei se face numaimanual, cu a0utorul ro%ii de mană. /entru a putea reali*a strun0iri conice, carcasa păpuii mo"ile

se deplasea*ă trans$ersal, cu a0utorul unor uru"uri de reglare.

12



Fig. 6.

;n afara su"ansam"lurilor principale e$iden%iate 3n figura , strungul normal mai are oserie de organe de comandă, ro%i de mnă, manete, "utoane, specific ca formă i mod de

po*i%ionare fiecărui strung 3n parte.După cum s&a arătat mai sus, parametrii caracteristici principali ai strungului uni$ersal

sunt:

• distan%a 3ntre $rfuri $rful antrenor fi#at pe ar"orele principal i $rful din pinola

păpuii mo"ile7, care indică lungimea ma#imă a semifa"ricatului ce se poate prelucra3ntre $rfuri<

•

diametrul ma#im al semifa"ricatelor care se pot prelucra, rotindu&se deasupra g+ida0elor "atiului & D" cnd piesa este prinsă numai 3n dispo*iti$ul uni$ersal sau platou7, saudeasupra saniei trans$ersale & Ds figura @7.

;n afara parametrilor principali, strungurile uni$ersale sunt caracteri*ate i prin următoarele mărimi: greutate i dimensiuni de ga"arit< numărul treptelor de tura%ii< $alorile tura%iilor limită< limitele seriei de a$ansuri de lucru i defiletare< diametrul ale*a0ului ar"orelui principal< mărimea conului orseale*a0ul conic ce permite montarea $rfului de centrare7 la ar"orele principali la pinola păpuii mo"ile< pasul uru"ului conducător< puterea motorului deantrenare.

13



Fig. . !imensiunile maxime ale semifa"ricatelor prelucrate pe strungul normal

14



CAPITOLUL III.STRUCTURA CINEMATIC A STRUNGULUI NORMAL

aina&unealtă tre"uie să asigure, prin construc%ia ei, att direc%ia i sensul micărilor cti materiali*area anumitor $ite*e de lucru, care să ofere posi"ilitatea de reglare a mainii la

$alorile optime ale parametrilor regimului de ac+iere.odul de reali*are a micărilor de lucru, plecnd de la motorul electric deac%ionare a strungului, prin lan%urile cinematice proprii fiecărei micări, la sculă i la piesă,re*ultă din sc+ema cinematică structurală a strungului normal figurile ? si 7.

Fig. #

15



Fig. $. Sc%ema cinematic& structural& a strungului normal

icarea principală I de rota%ie a semifa"ricatului se asigură de lan%ul cinematic principal, ce con%ine, ca principale elemente, motorul electric -1 i cutia de $ite*e C$, a$ndca element final a#ul principal A/ care antrenea*ă piesa /. Hransmiterea micării de la motorulelectric la cutia de $ite*e se face prin transmisia cu curele 1&2 sau prin cuplarea directă a a#uluimotorului la primul a# al cutiei de $ite*e.

/entru a oferi posi"ilitatea operatorului de a porni 3n gol motorul electric i de a cuplaa"ia ulterior cutia de $ite*e, lan%ului cinematic principal i s&a ataat un cupla0 de oprire 8 pornireC1< el mai con%ine, de asemenea, un in$ersor de sens I1 i un element de frnare J, pentru oprirearapidă a ar"orilor la decuplarea micării principale frna J ac%ionea*ă la desc+iderea cupla0uluiC17.

Cutia de $ite*e C$ figura 1>7 constituie mecanismul de reglare1, ce reali*ea*ă la a#ul principal un număr de trepte de tura%ie n1 K nL Mn 3n rotmin, dispuse 3n serie geometrică i esteconstruită, la marea ma0oritate a strungurilor normale, cu ro%i "aladoare deplasa"ile a#ial pear"ori canela%i7< fi#area tura%iei dorite se face prin intermediul uneia sau a mai multor manete,ae*ate pe carcasa cutiei de $ite*e dispuse 3n cutia păpuii fi#e sau 3n "atiu7.

16



Fig. 1' Sc%ema cinematic& a cutiei de vite(e

icarea de a$ans este deri$ată din lan%ul cinematic al micării principale prin lira ro%ilor de sc+im" As!s la cutia de a$ansuri i filete Caf construită cu mecanisme Norton i ro%i

"aladoare sau numai cu ro%i "aladoare7. De aici micarea de rota%ie se poate transmite la cutiacăruciorului Cc pe două căi:

a 8 prin uru"ul conducător Sc i piuli%a /s solidară cu căruciorul constituind mecanismul detransformare a micării de rota%ie 3n micare rectilinie de a$ans longitudinal al căruciorului7, 3nca*ul opera%iilor de filetare cupla0ul C este 3n po*i%ia 17<

" 8 prin "ara conducătoare !a "ara de a$ansuri7, la mecanismele din cutia căruciorului, pentruopera%iile de strun0ire cupla0ul C este 3n po*i%ia 7.

ecanismele din cutia căruciorului Cc asigură transmiterea micării de rota%ie de la "arade a$ansuri !a mai departe:

"1 8 la pinionul /c al cremalierei Cr i transformarea 3n micare de a$ans longitudinal II acăruciorului cupla0ul C4 3n po*i%ia 17<

"2 8 la uru"ul conducător trans$ersal Sct, prin care se o"%ine micarea de a$ans III a sanieitrans$ersale St cupla0ul C4 3n po*i%ia 7.

/rin locul de amplasare a comutatorului C4, constructorul mainii a urmăritimposi"ilitatea cuplării simultane accidentale7 a celor două a$ansuri mecanice longitudinal itrans$ersal7.

icările de a$ans pot fi reali*ate i manual, dacă se 3ntrerupe 3ntr&un punct lan%ulcinematic de a$ans mecanic cupla0ul C2 desc+is sau C4 3n po*i%ianeutră 27 i se ac%ionea*ă manual elementul final printr&o mani$elă sau roată de mnă:R!1 8 pentru ac%ionarea pinionului /c al cremalierei Cr 3n $ederea deplasării căruciorului pedirec%ie longitudinală i

R!% 8 pentru ac%ionarea uru"ului de a$ans Sct 3n $ederea deplasării saniei trans$ersale.

17



)a ma0oritatea strungurilor mi0locii, micarea saniei portcu%it săniu%a longitudinală7 seface numai manual.

;n afara micărilor de generare pre*entate, pe direc%iile de a$ans II i III se pot reali*a ideplasări rapide de po*i%ionare. Deplasările de po*i%ionare se efectuea*ă fie manual 8 cu ro%ile demnă =m1 i =m2, fie mecanic, prin

lan%urile cinematice au#iliare ac%ionate de la un al doilea motor electric - 2, transmi%ndu&secu tura%ia neregla"ilă7 prin intermediul cupla0ului de depăire Cd . )egătura directă aelementelor finale a lan%urilor de a$ans cu motorul -2 constituie de fapt lan%urile cinematicede a$ans rapid.

Sania portcu%it Spc po*i%ia ?7 se poate 3nclina pe sania trans$ersală St cu un ung+ima#im de >G i permite deplasarea manuală a suportului portcu%it pe direc%ia IV 8 paralelă sau3nclinată fa%ă de g+ida0ele longitudinale.

;ntruct uru"ul Sl nu are o lungime prea mare, deplasarea IV se e#ecută pe distan%ă de15> K 2>> mm.

A$ansul la strung, 3n direc%ie longitudinală sau trans$ersală, se măsoară prin $aloarea

deplasării saniei respecti$e e#primată 3n milimetri7 la o rota%ie aar"orelui principal Ms O ... mmrot.

)an%ul cinematic de filetare. Strun0irea filetelor presupune generarea pe semifa"ricat aunei cur"e elicoidale de pas impus p. /entru aceasta, tre"uie să se asigure, la o rota%ie a piesei,deplasarea longitudinală a căruciorului cu pasul p al filetului de e#ecutat. Altfel spus, a$ansul lafiletare tre"uie să fie egal cu pasul filetului p. Aceasta presupune e#isten%a unei legăturicinematice rigide 3ntre tura%ia piesei i $ite*a de deplasare longitudinală a căruciorului2.

Ansam"lul cinematic care 3ndeplinete această func%ie de reglare este format, 3n ca*ulstrungurilor normale o"inuite, din lira cu ro%i de sc+im" As!s asociată cu o cutie de filete cutie

de multiplicare7 nerepre*entată 3n fig.6.7.ecanismele lan%ului de filetare sunt comune cu cele ale lan%urilor cinematice de a$ans

pnă la comutatorul C, cutia de multiplicare constituind de fapt un su"ansam"lu al cutiei dea$ansuri. Deoarece o mare parte din paii filetelor sunt multipli 3ntre ei de 2, 4, ?, ..., prinintroducerea cutiei de multiplicare 3ntre lira cu ro%i de sc+im" i uru"ul conducător Sc se o"%ine,

pentru aceleai rapoarte de filetare de "a*ă asigurate de ro%ile de sc+im", un număr mai mare de pai. /rin intermediul uru"ului conducător Sc i a piuli%ei cupla"ile /s două semi&piuli%e de*ă$orre7 rigidi*ate de cărucior, micarea se transmite la cărucior. Aducerea sculei 3n po*i%iaini%ială după fiecare trecere se face prin in$ersarea sensului micării 3n 3ntreg lan%ul cinematicin$ersnd sensul de rotire a ar"orelui principal7. Se e$ită astfel decuplarea piuli%ei sec%ionate,deoarece readucerea manuală a căruciorului 3n po*i%ie ini%ială, c+iar dacă s&ar efectua 3ntr&untimp mult mai scurt, ar ridica dificultă%i mari de repunere a $rfului cu%itului pe traiectoria eliceifiletului.

18



CAPITOLUL +. NORME GENERALE DE SECURITATE A MUNCIIIN ATELIERELE DE STUNGARIE

Indicatiile te+nicii de securitate, din instructiunile date, pot fi impartite in trei categorii:Pericol / A*ertis!ent / Pre*enire

-le au urmatoarele semnificatii:Pericol / Nerespectarea instructiunilor date poate pro$oca accidente mortale.A*ertis!ent / Nerespectarea instructiunilor date poate pro$oca traume sau distrugerea utila0ului.Pre*enire / 0a"el la "recautie

Nerespectarea instructiunilor date poate pro$oca distrugerea utila0ului sau traume minore.Princi"alele !asuri #e securitateA*ertis!ent /2 fiti atenti la degete, nu le introduceti in partile mo"ile sau rotati$e ale utila0ului3& in timpul e#ploatarii utila0ului fiti atenti sa nu alunecati pe uleiul sau solutia de racire<

& nu de*mem"rati utila0ul, daca nu este pre$a*ut de instructiunile de e#ploatare<& in ca*ul, in care la utila0 muncesc mai multi operatori, nu incepeti lucrul pana nu $a puneti deacord cu ceilalti muncitori<& nu incercati sa reparati utila0ul prin metode, care ar putea sa&l defecte*e<& daca a$eti indoieli asupra derularii procesului te+nologic, adresati&$a persoanei autori*ate.Pre*enire / 0a"el la "recautie& Verificati regulat utila0ul in conformitate cu instructiunile de e#ploatare<& Verificati utila0ul, pentru a $a con$inge, ca functionea*a normal si nu $a pro$oca accidente

personalului de deser$ire<& Nu se admite murdarirea, distrugerea, modificarea sau indepartarea placutelor cu te+nica

securitatii. In ca*ul in care, placuta $e de$eni stearsa sau deteriorata, trimiteti la firma noastranumarul placutei numarul indicat in coltul de 0os dreapta a placutei7, noi $a $om trimite o

placuta noua pentru a o inlocui pe cea deteriorata.Ec4i"a!entul si securitatea "ersonala

Pre*enire / 0a"el la "recautie& Strangeti parul lung su" casca sapca7 de protectie pentru a e$ita prinderea lui in partilemecanice ale utila0ului<& Jolositi ec+ipament de protectie casca, oc+elari, incaltaminte speciala7<& In ca*ul deplasrii unor o"iecte deasupra locului de lucru 8 purtati casca de protectie<

& Jolositi masca de protectie, daca in timpul lucrului se formea*a praf<& Im"racati ec+ipamentul de lucru special pre$a*ut pentru e#ploatarea utila0ului dat<& Nasturii si carligele de pe manecele +ainelor sa fie inc+eiate, pentru a e$ita agatarea lor de

partile rotati$e ale utila0ului<& In ca*ul in care purtati cra$ata sau accesorii similare, urmariti ca ele sa nu se agate de partilerotati$e ale utila0ului in functiune<& )a instalarea sau scoaterea pieselor prelucrate, a sculelor sau dispo*iti$elor, folositi manusi

pentru a e$ita ranirea mainilor de muc+iile ascutite<& -ste inter*isa e#ploatarea utila0ului de catre persoanele aflate su" influenta alcoolului sau asu"stantelor +alucinogene<& Daca operatorul nu se simte "ine, are ameteli sau greturi, opriti imediat utila0ul.Masuri #e siguranta "entru !uncitori

19



Nu porniti utila0ul inainte de a lua cunostinta cu instructiunile de e#ploatarePA5ERTISMENT

2 Nu incercati sa inlaturati stropii solutiei de racire in timpul functionarii utila0ului<2 Nu indepartati spanul de pe scule si utila0 cu mainile goale 8 folositi manusi si o perie<& Inainte de a sc+im"a scula opriti toate functiunile utila0ului<

& Daca nu reusiti sa manipulati de unul singur piesele, apelati la a0utorul asistentului<& Nu folositi mecanismele de ridicare sau macaraua, daca nu a$eti autori*atie pentru aceasta<& In timpul functionarii mecanismelor de ridicare sau a macaralei, asigurati&$a ca in calea lor nusunt o"stacole. Jolositi numai ca"luri sau sufe standardi*ate pentru agatarea si manipulareasarcinilor<& Verificati lanturile, mecanismele de ridicare si alte mi0loace de ridicare inainte de a le folosi./artile defecte reparati&le sau inlocuiti&le cu altele noi<& Asigurati masurile /SI la folosirea materialelor inflama"ile sau uleiul de racire&gresare<& Nu folositi utila0ul in timpul furtunii cu trasnete.Masuri #e securitate "entru fi(area !aterialelor "relucrate si a sculelor

A5ERTISMENT& Jolositi numai sculele destinate procesului dat si in conformitate cu specificatia utila0ului<& In ca*ul u*urii sculelor, inlocuiti&le cat mai rapid, deoarece acest lucru este cau*a

traumarilor sau defectiunii utila0ului<& Daca piesele de sc+im" si dispo*iti$ele folosite nu au fost recomandate de producator,

consultati&$a la centrul de ser$ice despre securitatea folosirii lor<& Nu "agati degetele sau mainile in macanismele functionale ale utila0ului<& )a ridicarea unor piese grele folositi mecanisme de ridicare corespun*atoare.

20



$I$LIOGRA6IE

Al.Vaida s.a&-#ploatarea masinilor unelte,-ditura Didactica pedagogica 1?? !ucuresti.

Q.rigorescu&sini unelte,-ditura Didactica si /edagogica !ucuresti 1@6, manual pentru licee cu profil mecanic.

N.Qu*eem&asini , utila0e si instalatii din industria constructiilor de masini,-ditura Didactica si /edagogica,!ucuresti 1@?.

.Voicu 8Rtila0e si te+nologia prelucrarilor prin asc+iere,-ditura Didactica si /edagogica, !ucuresti 1??, manual pentru scoli profesionale.

S./ece&/rotectia muncii,-ditura Didactica si /edagogica, !ucuresti 16.

I, +eg+ea s.a -#ploatarea si intretinerea masinilor 8unelte cu comanda /rogram, -dituraHe+nica !ucuresti 1>.

Deacu )&-#ploatarea asinilor&Rnelte,Clu0 Napoca Institutul /olite+nic,15.

Al"u A.&asini unelte si agregateClu0 Napoca, Institutul /olite+nic 1>.

21



Ane(a 1

22



Ane(a %

23



In#icatii ane(a %

24



Ane(a +

+arucior strung cu,

• sania transversala

• sania longitudinal

• sania portcutit

construcȚia Și cinematica strungului normal.docx

Documents