conferinţa anuală comună a organismelor de standardizare ... 2009.pdf · tema care a fost...

STANDARDIZAREA august 2009 �

Conferinţa anuală comună a organismelor de standardizare europene CEN şi CENELECUtilizarea durabilă a energiei

Cea de a cincea ediţie a Conferinţei anuale comune a organismelor de standardizare europene s-a desfăşurat la începutul lunii iulie la Madrid. Toţi reprezentanţii standardizării europene s-au reunit în capitala Spaniei la invitaţia Asociaţiei spaniole de standardizare şi certificare (AENOR). Tema care a fost aleasă pentru ediţia din acest an a evenimentului a fost: Utilizarea durabilă a energiei, un subiect de actualitate, o permanentă preocupare a activităţii de standardizare. Ediţia precedentă a evenimentului, organizată la Bucureşti şi găzduită de ASRO, a constituit de asemenea un cadru important de stabilire a relaţiilor dintre activitatea de standardizare şi cadrul de reglementare din domeniul supravegherii pieţei.

În deschiderea Conferinţei au luat cuvântul domnii:1. Manuel Lopez Cachero – preşedintele AENOR – Asociaţia Spaniolă de Standardizare şi Certificare,

gazda din acest an a Adunărilor generale CEN şi CENELEC şi a Conferinţei anuale comune;2. Dietmar Harting – preşedinte CENELEC;3. Enrique Jimenez Larrea – director general IDAE (Institutul pentru Diversificarea şi Economisirea Energiei).

Discuţiile conferinţei au fost structurate pe sesiuni paralele, cu o sesiune iniţială, comună, care au avut ca scop evaluarea şi dezbaterea diferitelor modalităţi prin care standardele pot contribui la o abordare mult mai eficientă a utilizării energiei la toate nivelurile societăţii actuale.

MIRCEA MARTIŞ, Director General, ASRO

LA CONFÉRENCE ANNUELLE COMMUNE DES ORGANISMES DE NORMALISATION EUROPÉENS CEN ET CENELECL’UTILISATION DURABLE DE L’ÉNERGIE

La cinquième édition de la Conférence annuelle commune des organismes de normalisation européenne s’est déroulée au commencement du mois de juillet à Madrid. Le thème choisi pour l’édition de cette année a été L’utilisation durable de l’énergie, sujet d’actualité, une permanente préoccupation de l’activité de normalisation

� STANDARDIZAREA august 2009

Prezentările susţinute în cadrul celor şase sesiuni au tratat următoarele aspecte generale de maximă impor-tanţă:

Managementul energiei;Gazele cu efect de seră;Directivele europene privind energia şi implementarea acestora;Surse de energie regenerabilă;Eficienţa energetică a clădirilor;Tehnologii informaţionale şi de comunicare.

Sesiunea comună1. Managementulenergiei–realizărişiperspective.Operspectivănaţională – PedroRivero-preşedinteUNESA – AsociaţiaSpaniolăacompaniilordinindustriaelectrotehnică

În cadrul prezentării s-au abordat următoarele subiecte:Dependenţa naţională şi europeană de importurile de resurse energetice, concentrarea geografică a disponibilităţii acestora în contextul existenţei pieţelor cartelizate în domeniu.Măsuri economice şi financiare necesare – dezvoltarea de pieţe robuste şi eficiente, asigurarea coerenţei legislative în domeniul energiei, asigurarea resurselor financiare suficiente, toate în con-textul măsurilor de protecţie climaterică constante.Demersurile privind politica europeană în domeniul energiei au la bază crearea unor instrumente la nivel european privind: piaţa internă de electricitate, reducerea emisiei de gaze, dezvoltarea efi-cienţei energetice, precum şi o singură voce europeană în relaţiile internaţionale.La nivel european există promovat un pachet de mediu ambiental (Enero 2008) prin care, în baza legislaţiei elaborate în acest sens, se urmăreşte ca ţintă anul 2020 pentru: reducerea cu 20% a emi-siilor de gaze cu efect de seră, implementarea sistemului de comercializare a dreptului de emitere de gaze poluante, promovarea energiilor regenerabile care să fie 20% din total, utilizarea biocom-bustibililor până în 10% în 2020, precum şi implementarea planurilor de eficienţă energetică la nivel naţional. Liberalizarea pieţei de energie electrică în Spania

2. Utilizareadurabilăaenergiei,răspunsulCENşiCENELEC:SectorForumşiTaskForcepentruManagementulşiEficienţaEnergetică–JeanLouisPlazy,CENCLCraportor

Între anii 2000-2005 CEN şi CENELEC au constituit un Joint Working Group on Energy Management prin care s-au detectat cele 21 de priorităţi în domeniul energiei şi s-a recomandat înfiinţarea uni nou organism orizontal pentru managementul energiei prin care să se identifice: schimbul de informaţii, standardele nece-sare, coordonarea TCs, promovarea eficienţei şi managementul energiei.În anul 2006, cele două BT-uri europene au înfiinţat două structuri: TF 189: Managementul energetic şi servicii conexe, cu secretariatul la AFNOR şi TF 190: Eficienţa energetică şi calculele de salvare, cu secretariatul la NEN.

O altă structură europeană în domeniu este Sector Forum for Energy Management (SFEM) în care circa 40 de experţi europeni din domeniu (reprezentând 17 membri CEN şi CLC) analizează periodic şi fac propuneri privind: modalitatea de implementare a principalelor directive europene în domeniu (2005/32/EC- produse ce utilizează energie, 2006/32/EC- eficienţa energetică - servicii, 2009/28/EC- surse de energie regenerabilă), organizarea de grupe de lucru pentru metode de calcul, audit energetic, terminologie).Standarde în curs de elaborare în domeniu sunt: EN 16001- publicat pe 01 iulie 2009, EN 15900-cu termen de finalizare în noiembrie 2009.

3. JoseLuisdelValle-directordestrategieIBERDROLA-Viitorulpieţeideenergie:Iberdrolaocompanietransnaţionalăspaniolă.În cadrul prezentării s-au abordat următoarele subiecte:


Modelele energetice actuale trebuie să ia în considerare: schimbările climaterice generate în mare parte de sistemele energetice, criza economică, diminuarea resurselor energetice, precum şi dependen-ţa de zonele instabile politic care deţin resurse energetice.Tendinţele actuale privind consumul resurselor energetice trebuie să ia în calcul o creştere a numă-rului de consumatori de la 6,4 mild. acum, la circa 9 mild. în 2030 pe fondul unei creşteri constante, la nivel mondial, a necesarului de energie.Elementele ce trebuie avute în vedere în viitor şi pe care Iberdrola le promovează sunt: eficienţa energetică, producerea energiei libere de bioxidul de carbon, asigurarea securităţii energetice.

Secţiunile paralele au abordat în prezentări şi discuţii următoarele subiecte:

Sesiunea 1- Gestionarea energiei80% din energia consumată la nivelul UE este de natură fosilă: petrol, gaze naturale şi cărbune. Luând în cal-cul consecinţele asupra climatului, corelate cu aspectele de securitate energetică, precum şi cu implicaţiile financiare ale acestei practici pentru asigurarea unei dezvoltări durabile a societăţii noastre moderne, este esenţială utilizarea mai raţională şi eficientă a energiei. Cum poate standardizarea să ajute companiile în utilizarea mai bună a energiei? Sunt necesare alte standarde în domeniu? La aceste aspecte au încercat să răspundă:

�. EN �600�: un instrument puternic pentru gestionarea energiei - Inge Pierre – Svenks Energi, preşedinte al TF �89

�. Servicii de eficienţă energetică – cum poate standardizarea să susţină eficienţa energetică – Mario de Renzio - preşedinte al TF �89

�. Importanţa metodelor de calcul şi benchmarking – Jean Louis Plazy – preşedinte al TF �904. Transportarea şi depozitarea combustibililor – Felix Gomez Cuenca-grupul CLH

Sesiunea 2- „Gazele cu efect de seră”În ultimii ani, s-au făcut o serie de demersuri în vederea reducerii proliferării gazelor cu efect de seră în aer prin obiectivele UE exprimate în strategia „20/20”. Eforturile sunt depuse în vederea diminuării emisiilor, cap-tării acestora înainte ca ele să intre în atmosferă. Opţiunile par a fi clare – cum şi unde poate standardizarea să ajute această luptă continuă de a diminua creşterea cantităţii de gaze cu efect de seră emise în atmosferă. La aceste probleme s-au încercat o serie de răspunsuri prin:

1. Cumpoatecontribuistandardizarealadiminuareagazelorcuefectdeseră – JulioCordosa,ComisiaEuropeana,DGEntr.;

2. Detecţiacucarbon:osoluţiepentrureducereaemisiilordegazecuefectdeseră – RebecaLaorgan;

3. Captareaşistocareacarbonului – NodegeHopman;4. Standardizareaşischimbărileclimaterice – JoseLouisTojero,directorAENOR.

Sesiunea 3- Directiva de produse ce utilizează energia şi implementarea sa. (EUPS)Reducerea consumului de energie pentru produse îşi are răspunsul în eficienţa energetică. Producerea, dis-tribuirea, utilizarea şi managementul duratei de funcţionare a energiei utilizate de produse (EuPs) au un efect semnificativ asupra mediului, în special prin nivelul consumului de energie, utilizarea altor resurse şi materi-ale, generarea de deşeuri şi depunerea de substanţe periculoase în mediu. Este estimat că mai mult de 80% din impactul produselor asupra mediului se datorează fazei în care produsele sunt proiectate. CENELEC promovează activităţi în corelaţie cu mandatul M341, activităţi de standardizare în TC 111X. Întrebarea la care s-a căutat un răspuns în sesiune a fost: cum poate standardizarea să susţină demersurile de control al impactului asupra mediului ce provin din utilizarea energiei în produse?

4 STANDARDIZAREA august 2009

�. Produse ce utilizează energia - Stadiul privind directivele şi măsurile de implementare – Martin Elsberger – Comisia Europeană, DG Energy şi Transport;

�. Lumini şi umbre în implementarea directivelor de Ecodesign. Punct de vedere al industriei produselor electrocasnice – Luigi Meli-director general CECED – Comitetul European pentru producătorii de echipamente electrocasnice;

�. Iluminatul şi directiva EuPs – Alfredo Berges – CELMA;4. Punctul de vedere al standardizatorilor – Rene Nielsen – preşedinte al WG� din TC ��X CLC.

Sesiunea 4 - Surse de energie regenerabileSursele de energie regenerabile sunt parte a răspunsului pentru provocările datorate schimbărilor clima-terice şi dezvoltării durabile. În decembrie 2008, instituţiile Uniunii Europene au adoptat un pachet privind energia şi clima, conţinând o nouă directivă pe energie regenerabilă, care a creat un cadru pentru atingerea obiectivului de utilizare în 2020 a 20% din energia totală ca fiind cea regenerabilă.Care sunt provocările în faţa industriei regenerabilelor? Cum poate standardizarea să susţină în dezvoltarea energiei regenerabile? De ce are nevoie standardizarea? Întrebări cu posibile răspunsuri în:

�. Energia solară Photovoltaică- Fernando Fobera – presedinte CT spaniol pentru CLC-TC8� �. Energia geotermală – cum poate ajuta standardizarea – Burkhand Sanner-preşedinte EGEC,

Consiliul European pentru Energie Geotermală

Sesiunea 5 - Eficienţa energetică a clădirilorClădirile folosesc circa 40% din energia consumată la nivelul UE şi sunt în acest sens principala ţintă a planu-lui european în domeniul energiei. Revizuirea directivei EPDP (2002/91/EC) are în intenţie să creeze cadrul pentru investiţii eficiente în domeniu cu implicaţii în crearea de locuri de muncă în acest sector. În acest sens, CEN a produs o serie de standarde în susţinerea performanţei energetice în directiva de produse de construcţii.

Cum sunt standardele de performanţă energetică utilizate şi care vor fi necesităţile de standardizare în viitor? Ce implicaţii va avea modificare directivei EPDP? Cum poate standardizarea să susţină EPDP?, sunt întrebări la care s-a încercat un răspuns prin:

�. Revizuirea directivei europene privind performanţele energetice ale clădirilor (EPBD) – stadiu- Martin Elsberger, DG Energie şi Transport;

�. Cum standardele de EPBD susţin implementarea directivei- Jaap Hogeling, presedinte CEN-TC �7�;�. Eficienţa energetică la Siemens Spania, Margarita Iyquierdo, Siemens Spania;4. Proiectul CENSE – utilizarea curentă şi perspective – Dick van Dijck, coordonator proiect

CENSE.

Sesiunea 6-ICT şi eficienţa energeticăObiectivul acestei sesiuni a fost să prezinte o trecere în revistă a planurilor actuale şi de perspectivă a stan-dardelor din domeniul ICT pentru eficienţă energetică unde subiecte ca: metodologii pentru măsurarea eficienţei energetice şi a energiei economisite, standardizarea măsurătorilor „deştepte” au fost abordate. Comisia Europeană este conştientă că ICT şi inovarea bazată pe ICT pot fi instrumente cost eficiente pentru planul 2020. Comisia Europeană intenţionează să creeze un cadru de politici prin care să se recunoască şi să se exploateze potenţialul ICT în economisirea energiei. La aceste aspecte au încercat să ofere răspunsuri prezentările din secţiune:

�. Standardizarea - o provocare în domeniul Smart Grid- Bernhard Thies-director DKE�. Standardizarea şi Centrele cu date “verzi” – Daniel Van Der Perre/preşedinte al

CLC/BTWF ��/�, Green Data Centers


�. Smart Meters- Howard Power – director, ESMIG, European Smart Metering Industry Group

În discuţiile din grupul final au rezultat o serie de concluzii care sunt în acelaşi timp teme de reflecţie şi acţi-une pentru perioada următoare:

Necesitatea de a dezvolta studii pe domenii precum: evoluţia sistemului de producţie energie-2050, noi surse de energie, scenarii privind dezvoltarea tehnologiei viitoare, interconectările politi-ce, politicile nucleare, politicile de energie regenerabile;Integrarea eforturilor şi cooperării în domeniul standardizării din zona „building”;Mai multă reacţie la modul în care standardele CEN sunt utilizate şi corespund sau nu condiţiilor locale (climatice, culturale etc.);Implementarea eficienţei energetice cere noi soluţii, tehnologii, metode - activităţile de standardi-zare trebuie să fie prioritare;Echilibru între aspectele economice şi cele sociale pentru eficienţa energetică;Corelarea cercetărilor şi rezultatelor acestora din ultimii 10-20 de ani cu finalizarea lor prin standar-de, iar prin demersurile din standardizare să se genereze noi teme de cercetare în domeniu;Diversele modele în „utilizare” în diverse ţări nu sunt suficient cunoscute în UE, deci importanţa diseminării informaţiilor şi experienţelor;Rolul legislaţiei este foarte important pentru implementarea standardelor, precum şi în verificarea modului în care standardele satisfac necesităţile de reglementare;Căutarea unei metode prin care standardele să ajungă la cei care iau deciziile de implementare; standardele nu rezolvă problemele numai prin existenţa lor; ele trebuie făcute mai deştepte şi să fie combinate cu reglementările.


INFOSTANDARD Informaţii europene pentru companii europene!

ASRO vă oferă aplicaţia „InfoStandard”, instrument de informare, documentare şi gestionare a standardelor. Prin gestionarea standardelor înţelegem gestionarea textelor standardelor introduse în aplicaţie după procurarea în format electronic de la ASRO. Textele standardelor se achită separat.

Informaţia la zi asupra standardelor este o oportunitate pentru creşterea profesionalismului şi competenţei în activitatea pe care o desfăşuraţi.

InfoStandard-caracterizareaconţinutuluiaplicaţieiConţine datele bibliografice a peste 28000 de standarde europene şi internaţionale adoptate de România şi peste 15000 de standarde anulate sau înlocuite;Conţine metodologia de elaborare şi adoptare a standardelor;Utilizabil în română, engleză şi franceză; Îndeplineşte funcţia de catalog al standardelor după ICS, CAN, CT; Stabileşte legăturile dintre standarde şi directivele europene adoptate în legislaţia română;Indică la fiecare standard în ce reglementare naţională s-a făcut referire la el (acolo unde este cazul);Indică standardele la care se face referinţă în fiecare standard şi permite însumarea acestora în comandă sau în lista de interes;Indică la fiecare standard în ce standarde s-a făcut referire la el după aprobarea sa;Indică corespondentul european, internaţional sau naţional al fiecărui standard;Indică starea fiecărui standard: în vigoare, anulat, înlocuit prin, înlocuit parţial precum şi datele la care s-a realizat aprobarea, anularea/înlocuirea după caz;Indică lista comitelor tehnice române, după număr şi în ordine alfabetică, lista clasificării internaţionale a standardelor precum şi lista clasificării naţionale tradiţionale a standardelor;Indică comitetul tehnic român în care a fost elaborat sau adoptat standardul;Indică toate standardele care fac obiectul fiecărui comitet;Indică pentru fiecare standard indicele de clasificare internaţională a standardelor;Indică pentru fiecare standard indicele clasificării alfanumerice naţionale tradiţionale a standardelor;Indică pentru fiecare standard numărul de pagini şi preţul;Permite crearea unei liste de interes, care să cuprindă standardele de primă importanţă pentru utilizator şi prin care se atenţionează schimbările ce apar privind statutul acelor standarde;Lista de interes poate fi utilizată şi pentru a ţine o evidenţă a standardelor achiziţionate de o organizaţie.

AvantajeoferitedeInfoStandard

Datele bibliografice ale standardelor sunt actualizate on-line la trei zile;Permite instalarea în reţea, deservind orice număr de utilizatori, sau pe un singur calculator; Asigură documentarea în timp real asupra existenţei unui standard sau asupra actualităţii lui;

ALEXANDRU GREABU, Director Direcţia Publicaţii, ASRO

INFOSTANDARD – DES INFORMATIONS EUROPÉENNES POUR DES COMPAGNIES EUROPÉENNES!

STANDARDIZAREA august 2009 7

Oferă posibilitatea să stabiliţi, la nivelul organizaţiei, lista standardelor necesare derulării activităţii în toate segmentele sale;Evită dublarea cererilor datorită paralelismelor ce pot apărea din necesităţile diferitelor compartimente: proiectare, asigurarea calităţii, aprovizionare, desfacere etc.;Oferă şi posibilitatea de a comanda on-line standardele care vă sunt necesare.

Aplicaţia poate fi completată cu textele standardelor procurate de la ASRO în format electronic care pot fi introduse în aplicaţie şi consultate simultan pe intranet pe numărul de calculatoare solicitat. Preţul standardelor se achită separat. Aplicaţia rezultată după introducerea textelor standardelor comandate din lista de interes a companiei o numim în continuare “InfoStandard PLUS”.

INFOSTANDARD PLUSO nouă valoare pentru compania Dvs.!

ASRO vă oferă aplicaţia intranet „InfoStandardPLUS”,integratăîncadrulaplicaţieiINFOSTANDARD.„InfoStandard PLUS” înglobează la cerere şi textele standardelor dorite de companii şi procurate contra cost de la ASRO.

Preţul InfoStandard PLUS se formează din preţul aplicaţiei InfoStandard la care se adaugă preţul standardelor comandate la cerere din lista de interes a companiei (listă pe care şi-o întocmeşte fiecare companie) pentru a fi introduse în aplicaţie spre utilizare.

AvantajeInfoStandardPLUS

Ajută companiile să-şi realizeze şi să-şi gestioneze singuri "propria bibliotecă electronică de standarde". Centralizează datele referitoare la standarde (datele bibliografice ale standardelor şi textele standardelor achiziţionate);Textele standardelor procurate de la ASRO în format electronic pot fi introduse în aplicaţie şi consultate simultan pe intranet pe numărul de calculatoare solicitat. Preţul standardelor se achită separat de actualizarea datelor bibliografice. Actualizarea textelor standardelor în urma revizuirii acestora se face pe bază de comandă şi se achită separat de actualizarea datelor bibliografice.

BONUS!Cumpăraţiaplicaţiaşinoivăoferimserviciuldeactualizaregratuit

timpdeşaseluni!


ASPECTE DE STANDARDIZARE ÎN DOMENIUL ENERGIILOR REGENERABILEASPECTS DE NORMALISATION DANS LE DOMAINE DES ÉNERGIES RECYCLABLES

MIHAELA CĂLINESCU, expert principal standardizare, ASROTATIANA SCĂRLĂTESCU, expert principal standardizare, ASRO

L’article présente brièvement des aspects concernant l’importance de l’activité de normalisation dans le domaine des énergies non-conventionnelles tant au niveau international, qu’au niveau européen et national. Il fait mention des structures CEI et CEN mises en oeuvre pour suivre les activités de normali-sation liées au domaine des énergies recyclables et précise les normes importantes sur ce sujet et ayant été adoptées au plan national par l’Association Roumaine de Normalisation

Mots clés: énergies recyclables, microhydrocentrales, turbines éoliennes, énergie verte

Motto: „Se merge spre verde”

Generalităţi

a. Energia verde – energia viitorului

Koichi Mori (Fujitsu), preşedinte al CEI /TC 111, declara la un workshop internaţional dedicat energi-ilor recuperabile: „CEIaintensificatimplicareasaîndomeniiledeecoproiectare,eficienţamate-rialelor şi reducerea elementelor periculoase;comitetultehnic111estecomitetultehniccarefurnizeazăsoluţiiînacestedomenii.Viitoarelesubiecteinclud:„refolosire,recuperare,emisie,ecoeficienţă, eficienţă energetică, resurse efi-ciente şi altele”. Activitatea de standardizare este importantă şi pentru că acele ţări care folosesc stan-

dardele internaţionale/europene pot face un salt semnificativ în dezvoltarea economiei lor.Rolul standardizării, ca parte importantă a activităţii economice, creşte considerabil şi în domeniul ener-giei verzi şi organizaţia internaţională de standardi-zare CEI (Comisia Electrotehnică Internaţională) a intensificat demersurile în acest sens.

Impactul standardelor este direcţionat asupra publi-cului larg consumator de produse standardizate şi în acest sens standardele constituie un referenţial important care contribuie la creşterea gradului de conştientizare al publicului.În acelaşi timp, standardele constituie un suport pentru autorităţi. În industrie, de asemenea, prin folosire corectă şi o mai bună înţelegere a standardelor, se pot obţine beneficii economice şi se poate îmbunătăţi calitatea vieţii. Există la ora actuală un pachet important de stan-darde elaborate de CEI în care sunt susţinute noile tehnologii.Standardizarea joacă un rol important în eforturile continui de dezvoltare durabilă deoarece standar-dele au un rol major inclusiv în proiectarea produse-lor şi proceselor. În standarde sunt definite nivelurile acceptabile de energie, proceduri de management al deşeurilor şi alte metode de protecţie a mediului.(http://www.iec.ch/affiliates/gm_workshop_pdf/ 2008_e3_and_re.pdf ).

b. CEI – Comitetul Electrotehnic Internaţional – organism internaţional de standardizare în domeniul electrotehnic lucrează pentru:

STANDARDIZAREA august 2009 9

- realizarea unui pachet de standarde care poate servi intereselor planetei prin furnizarea performan-ţelor tehnice şi de securitate în domeniul electric;- elaborarea schemelor de certificare atunci când este necesară asigurarea calităţii necesare pentru protejarea consumatorilor.În domeniul energiilor regenerabile există comite-tele CEI pentru:

APĂ: CEI/CT 4 Turbine hidraulice/corespondent al comitetului naţional CT 133 - Turbine hidraulice;SOARE: CEI/CT 82 Solar photovoltaic energy systems/corespondent al comitetului naţional CT 35 - Sis-teme de conversie fotovoltaică a energiei solare;VÂNT: CEI/CT 88 Wind turbines/corespondent al comitetului naţional CT 174 -Turbine eoliene;

şi, de asemenea, CEI/TC 105 Fuel cell technologies/domeniu ataşat domeniului de aplicare al comitetu-lui naţional CT 161 - Acumulatoare.

•

•

•

În certificare CEI există certificare pentru fotovolta-ice.

Unele din cele mai mari centrale hidroelectrice pro-duc milioane de kilowatti şi miliarde de kilowatti pe oră.Există şi microcentrale până la 15 MW.Microhidrocentralele pot fi mai mari decât 500 kV şi sunt situate pe cursul râurilor, pentru sate. Aceste sisteme au o capacitate de la 50 W până la 5 kV şi sunt folosite, în general, pentru clustere pentru rege-nerabile.

Sistemele picohidro au o capacitate de 50 W şi 5kV şi sunt folosite, în general, pentru clustere individuale ale locuinţelor.

Standardenoiîndomeniu:

CEI62097:2009 EN62097:200X

Hydraulic machines, radial and axial – Performance conversion method from model to prototype

CEI62256:2008 EN62256:2008 SREN62256:2008

Hydraulic turbines, storage pumps and pump-turbines – Rehabilitation and performance improvement

În ceea ce priveşte energia eoliană, potenţialul este de 72 milioane de gigawatti (de cinci ori consumul tuturor tipurilor de energie pentru toate tipurile în 2002).

China tinde să devină lider în domeniul turbinelor eoliene (deja) cu preţuri scăzute pentru acest tip de turbine.

Tendinţele în domeniu sunt: creşterea şi mărimea instalaţiilor marine;prelucrări de viteze diferite;folosirea directă a generatoarelor.

Evoluţiile sunt asociate cu: evaluarea resurselor (măsurări de vânt, mo-delare);îmbunătăţirea eficienţei aerodinamice;reduceri de cost (ingineria valorii, compo-nenta de dezvoltare);elaborare de turbine avansate (concepte noi);mari utilizatori în Europa, dezvoltări de loca-ţii offshore

(conform Journal of Geophysical Researches).

Un comitet tehnic important în domeniu este: CEI/TC 88, Turbogeneratoare eoliene/CT 174 Turboge-neratoare eoliene.În general, CEI a elaborat standarde pentru securitate, tehnici de măsurare şi proceduri de încercare pen-tru sisteme de generare turbine de vânt, standarde în care sunt incluse cerinţe de proiectare, instalare, funcţionare, întreţinere cu tehnici de măsurări meca-nice, electrice şi de comunicaţii pentru monitoriza-rea şi controlul generatoarelor eoliene.

Electrificarea rurală este un domeniu dezvoltat în cadrul CEI CT 82, în standardul pe părţi CEI/TS 62257 – „Sisteme mici şi hibride de energie regenerabilă “.

Introducere generală în electrificarea rurală (Partea 1);Cerinţe referitoare la electrificarea rurală (Partea 2);Dezvoltarea de proiect şi management (Partea 3);Selectarea şi proiectarea de sistem (Partea 4);Protecţia împotriva pericolelor electrice (Partea 5);Recepţia, funcţionarea, întreţinerea şi înlo-cuirea (Partea 6);

�0 STANDARDIZAREA august 2009

Generatoare, reţea de generatoare, selecta-rea seturilor de generatoare (Partea 7);Selectarea bateriilor şi a sistemelor de admi-nistrare a bateriilor (Partea 8);Microsisteme şi conectare la reţea, aspecte referitoare la sisteme integrate (Partea 9);Selectarea lămpilor CFL, iluminatul casnic (Partea 12).

Alte standarde de interes în acest context în cadrul comitetului tehnic CEI/CT 82 sunt CEI 61194 – „Para-metrii caracteristici pentru sisteme PV izolate” şi CEI 61683 – „Conditionare de energie. Proceduri pen-tru măsurarea randamentului”.

Un rol important îl deţine standardizarea sistemelor de stocare electrică de înaltă performanţă (baterii) pentru utilizare în conexiuni electrice de alimentare cu surse regenerabile.

Un rol important îl deţin comitetele tehnice:CEI/CLC –TC 8, comitet român corespondent CT 167 - Tensiuni, curenţi şi frecvenţe standardi-zate, în cadrul căruia sunt elaborate standarde referitoare la definirea tensiunilor (pentru reţea şi pentru echipamente), valorile standardizate ale tensiunilor, valorile standardizate ale curenţilor pentru maşini şi aparate.CEI/CLC TC 57, comitet român corespondent CT 140 - Teleconducere, teleprotecţie şi telecomu-nicaţii conexe pentru sisteme electrice de putere, care elaborează standarde pentru echipamente şi sisteme de conducere ale sistemelor de putere care includ distribuţia automată, teleprotecţia şi comunicaţiile asociate.

c. Structuri în cadrul CEN pentru „energia verde”

Comitetul European CEN (comitet european de standardizare) pentru energia verde a creat special pentru domeniul energiilor neconvenţionale anu-mite structuri.Activitatea Comitetului European de Standardizare este orientată spre urmărirea impactul mediului în fiecare etapă a producţiei, service-ului şi a procese-lor. În materialul de faţă sunt prezentate câteva structuri create de CEN pentru a susţine activitatea de stan-dardizare în domeniul energiei verzi.

1. O primă structură este: CONTEXTUL GENERAL CEN/CLC REFERITOR LA PROBLEMELE DE MEDIU/CEN ENVIRONMENTAL FRAMEWORK care susţine comite-tele tehnice în procesul de elaborare a standardelor

•

•

europene. În cadrul acestei structuri sunt prioritare cele mai eficiente subiecte referitoare la mediu şi sunt folosite măsuri cuantificabile pentru aprecierea progresului în procesul de standardizare verde.În acest adevărat proces de ecologizare, CEN a ela-borat un „set de instrumente” cunoscut drept Envi-ronmental framework/Cadrul general CEN/CLC refe-ritor la problemele de mediuAceste instrumente joacă un rol consultativ şi coor-donator pentru comitetele tehnice în procesul de încorporare a problemelor de mediu în elaborarea standardelor.„Setul de instrumente” include:

materiale referitoare la mediu, necesare instruirii, inclusiv modulul e-learning;ghiduri de mediu, ca de exemplu, ghidul CEN numărul 4 care se referă la elementele de mediu incluse în standarde;o „listă de control de mediu” în care se ţine cont de toate elementele de mediu pe în-treg parcursul ciclului de viaţă;exemple de standarde care includ elemen-te de mediu;iniţiative referitoare la politicile de mediu ale Uniunii Europene.

Site-ul pe care se pot găsi aceste informaţii este: www.cen.eu/sh/ehd/.

Un exemplu în acest sens îl constituie standardul EN 5217:2007 - Energy perfomance for building. Methods for expressing energy certification of building. Acest standard realizat în cadrul comitetului teh-nic CEN/TC 89, Thermal performance of buildings/ CT 281 Performanţa termică a clădirilor şi elementelor de construcţie, se referă la legislaţia pentru perfor-manţa energetică a clădirilor. În acelaşi timp, standar-dul permite proiectanţilor, proprietarilor, operatorilor şi utilizatorilor să-şi îmbunătăţească performanţele energetice.

2. Un alt cadru înfiinţat de CEN este CEN ENVIRON-MENTAL HELPDESK – CEN (CEN/EHD) - care este un serviciu pentru toţi cei implicaţi în proiecte de stan-darde europene.Responsabilităţile (CEN/EHD) - includ:• creşterea gradului de conştientizare în organis-mele CEN;• încurajarea unei abordări sistematice în standarde a activităţilor referitoare la mediu;• suport pentru dezvoltarea instrumentelor pen-tru CEN ENVIRONMENTAL HELPDESK;• facilitarea unui dialog între părţile interesate.

STANDARDIZAREA august 2009 ��

3. ORGANISM STRATEGIC CONSULTATIV PRIVIND MEDIUL INCONJURATOR(SABE-STRATEGIC ADVISORY BODY ON ENVIRON-MENT) - SABE. Activitatea acestei structuri este orientată spre orga-nizarea schimburilor de informaţii între părţile inte-resate, identificarea zonelor în care standardele euro-pene pot susţine politicile de mediu, constituind punţi între iniţiative şi activităţi globale de standardi-zare. În plus, sunt coordonate activităţile referitoare la mediu între comitetele tehnice CEN, dezvoltate şi menţinute politicile CEN, precum şi activităţile per-sonalului tehnic implicat în activităţi de mediu. Informaţii referitoare la această structură se găsesc pe: www.cen.eu/sh/sabe.

4. PROBLEME DE STANDARDIZARE REFERITOARE LA MEDIUL ÎNCON-JURĂTOR/ENVIRONMENTAL ISSUES IN STANDARDIZATION (ENIS) – este cea de a patra structură CEN şi este un subgrup al lui SABE.

Împreună cu Biroul de asistenţă tehnică mediu CEN, ENIS răspunde de elaborarea şi implementa-rea abordării CEN a elementelor de mediu în stan-dardele de proces şi service.

d. Comitete tehnice CEN referitoare la probleme de mediu

Comitetele tehnice pentru mediu cooperează şi coordonează în domeniul metodelor de măsurare şi monitorizare sisteme pentru calitatea mediului şi emisiile poluante, în scopul evitării paralelismului activităţilor. Pentru realizarea deplină a acestui scop, comitetele CEN promovează standardizarea pe ori-zontală.

Comitete tehnice CEN pentru mediu: I. CEN/TC 19 Liquiefied petroleum gas (LPG)/ comitet tehnic român corespunzător - CT 320 - Produse petro-liere şi lubrifianţi;

II. CEN/TC 286 - Equipment and accessories/comitet tehnic român corespunzător: - CT231 - Butelii pentru gaz.Aceste comitete participă la wokshop-urile de mediu organizate de HELPDESK al CEN.

În 2008 aceste comitete au adoptat unanim rezoluţia de a include anexele de mediu în toate standardele (noi şi revizuite).

În continuare, este prezentat un standard adoptat în limba română de comitetul CT 53 Calitatea aerului/comitet CEN corespunzător: TC 264 – Air Quality:- SR EN 14662- Părţile 1-5: Calitatea aerului înconjură-tor. Metodă standardizată pentru măsurarea concen-traţiei de benzen. Acesta este un standard pe părţi, referitor la metode pentru măsurarea concentraţiei benzenului. Benze-nul este folosit ca un solvent industrial. Este, de ase-menea, cunoscut ca fiind cancerigen. În Partea 1 a standardului EN 14662 sunt prezen-tate îndrumări generale pentru prelevarea şi analiza

benzenului din aer, utilizându-se prelevarea prin pompare, desorbţie termică şi gaz cromato-

grafie pe coloană capilară. Această parte a EN 14662 este în concordanţă cu meto-

dologia generală selectată ca bază a metodei de referinţă a Uniunii Euro-pene pentru determinarea benze-nului din aerul înconjurător, în sco-

pul comparării rezultatelor măsurărilor cu valorile limită pentru o perioadă de referinţă de un an.

Partea 2 a EN 14662 reprezintă un ghid general de prelevare şi analiză a benzenului din aer, prin prele-vare prin pompare, desorbţie în solvent şi cromato-grafie capilară în fază gazoasă. Partea 2 a EN 14662 este valabilă pentru măsurări de benzen în domeniul de concentraţii de aproximativ 0,5 µg/m3 până la 50 µg/m3 într-un volum de aer prelevat de 1 m3, colectat de obicei pe o perioadă de 24 de ore.

În Partea 3 a standardului sunt furnizate îndrumări generale pentru măsurări cu un gaz cromatograf automat şi pentru aprobarea de model a acestuia. Utilizarea instrumentelor automate conferă aces-tei părţi o structură diferită comparativ cu alte părţi incluzând procedura pentru selectarea unui gaz cro-matograf automat corespunzător prin intermediul încercărilor de aprobare de model.

Partea 4 a EN 14662 este în concordanţă cu meto-dologia generală selectată ca bază a metodei de referinţă a Uniunii Europene pentru determinarea benzenului din aerul înconjurător, în scopul compa-rării rezultatelor măsurărilor cu valorile limită pentru o perioadă de referinţă de un an. Această parte a EN 14662 furnizează îndrumări generale pentru prelevarea şi analiza benzenului din aer, utilizându-se prelevarea prin difuzie, desorbţie termică şi gaz cromatografie pe coloană capilară. Această parte a EN 14662 este valabilă pentru măsurarea benzenului într-un domeniu de concentraţii de la aproximativ 0,5 µg/m3 până la 50 µg/m3 într-o probă de aer pre-levată, în mod obişnuit pe o perioadă de 14 zile.

�� STANDARDIZAREA august 2009

Partea 5 a EN 14662 reprezintă un ghid general de prelevare şi analiză a benzenului din aer, prin prele-vare prin difuzie, desorbţie în solvent şi gaz cromato-grafie pe coloană capilară. Această parte a EN 14662 este valabilă pentru măsurări de benzen în domeniul de concentraţii de la aproximativ 0,5 μg/m3 până la 50 μg/m3 într-o probă de aer colectată tipic pe o perioadă de câteva zile sau câteva săptămâni. Se recomandă mai multe dispozitive pentru prelevarea benzenului, fiecare dispozitiv având un domeniu diferit de aplicabilitate, în special în ceea ce priveşte perioada optimă de expunere.

Organismele naţionale de standardizare stabilesc direcţiile principale pentru elaborarea standardelor naţionale. Aceste direcţii naţionale sunt orientate şi spre instruirea experţilor de mediu. Aceştia reprezintă părţile interesate în comitetele tehnice de mediu. Organismele naţionale pot participa, de asemenea, la lucrările comitetelor relevante din CEN prin SABE. Abordarea mediului poate fi şi la nivel naţional.

Un exemplu îl constituie NSAI – Organismul Naţional de Standardizare al Irlandei, care a adoptat o decizie prin care anexele referitoare la mediu sunt incluse în toate standardele.

La nivel european, Comisia Europeană a elaborat al 6-lea Program de Acţiune 100-20012/The 6th Envi-ronment Action Programme/în care sunt precizate standardele pentru promovarea dezvoltării durabile şi a modelelor de consum. Comunicatul referitor la integrarea europeană a aspectelor de mediu în stan-dardizarea europeană/Comunication Integration of Environmental Aspects into European Standardi-zation - subliniază necesitatea ca acest demers să devină o realitate. În acest context, NSAI invită siste-mul european de standardizare şi părţile interesate să reflecteze şi să acţioneze pentru:

lărgirea şi adâncirea procesului de integrare a aspectelor de mediu în activităţile euro-pene de standardizare;să stabilească priorităţile în programele de lucru pentru a ţine cont de sărăcirea resurselor;să faciliteze participarea tuturor părţilor interesate;să încurajeze sistematic folosirea instrumen-telor disponibile.

5. ECOS.O altă structură înfiinţată este ECOS (EUROPEAN ENVI-RONMENTAL CITIZENS ORGANIZATION FOR STAN-DARDIZATION) – ORGANIZAŢIA EUROPEANĂ CETĂŢE-

NEASCA DE MEDIU PRIVIND STANDARDIZAREAECOS este un consorţiu al organismelor naţionale de standardizare create pentru a se întări preocupările de protecţie a mediului în procesele de standardizare. ECOS este o asociaţie de membri CEN care doresc să dezvolte performanţele ecologice ale produselor, să asigure folosirea unor metode standardizate de măsurare pentru poluanţi, să îmbunătăţească mana-gementul sistemelor „verzi” în afaceri şi să contribuie la îmbunătăţirea informării consumatorilor pentru obţinerea unui consum durabil.

Un exemplu de standard elaborat de CEN/TC 132 Aluminium and aluminium alloys/CT 43 Feroaliaje şi fonte brute, în care sunt incluse şi elementele de mediu este: EN 1553:2008-Aluminium and aluminium alloys. Environmental aspects of aluminium products – General guidelines for their inclusion in standards.

În general, este indicat ca elaboratorii de standarde sau cei care doresc să se implice în procesul de stan-dardizare să urmeze paşii următori:

vizitare Environmental Helpdesk (EHD) pe site CEN: www.cen.eu/sh/ehd;participare la activităţile propuse de EHD, instruire, workshop-uri etc;participare în comitetele tehnice ale orga-nismelor naţionale de standardizare şi ple-dare pentru elemente de mediu; Environmental Framework;contactare EHD la [email protected].

RECOMANDĂRI pentru realizarea activităţilor de standardizare în aceste domenii:

implicare din fazele incipiente ale standar-dului;folosirea de Liste de control de mediu pen-tru a lua în considerare impactul mediului în toate etapele ciclului de viaţă a produsu-lui;eficientizarea folosirii resurselor naturale în activitatea de standardizare;minimizarea riscului referitor la mediu;prevenirea poluării în toate etapele ciclului de viaţă;luarea în calcul a aspectelor de mediu la proiectarea produselor.

Adrese utile: [email protected] – www.cen.eu şi ASRO: www.asro.ro. În concluzie:


Estimările generale pentru energie arată că: - se aşteaptă ca producţia energetică să se dubleze în următorii 25 de ani;- pentru producţia de regenerabile, se estimează o creştere de 57%.

În acest context, utilizarea pe scară largă a energiei regenerabile este importantă pentru :

eliminarea dependenţei de cărbuni;combatarea încălzirii globale;creşterea standardelor de viaţă pentru populaţie în ţările dezvoltate.

•••

Standarde adoptate de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul energiei eoliene

Indice Titlu română

SR CEI 60545:2001 Ghid pentru recepţia, exploatarea şi întreţinerea turbinelor hidraulice

SR CEI 60805:2003 Ghid pentru recepţia, exploatarea şi întreţinerea pompelor de acumulare şi tur-binelor-pompe care funcţionează în regim de pompă

SR CEI 61364:2003 Nomenclator de maşini hidraulice pentru hidrocentrale

SR CEI 61366-1:2003 Turbine hidraulice, pompe de acumulare şi turbine-pompe. Documentaţie pen-tru elaborarea şi prezentarea ofertelor. Partea 1: Generalităţi şi anexe

SR CEI 61366-2:2003 Turbine hidraulice, pompe de acumulare şi turbine-pompe. Documentaţie pen-tru elaborarea şi prezentarea ofertelor. Partea 2: Îndrumar pentru specificaţii teh-nice referitoare la turbine Francis

SR CEI 61366-3:2003 Turbine hidraulice, pompe de acumulare şi turbine-pompe. Documentaţie pen-tru elaborarea şi prezentarea ofertelor. Partea 3: Îndrumar pentru specificaţii teh-nice referitoare la turbine Pelton

SR CEI 61366-4:2003 Turbine hidraulice, pompe de acumulare şi turbine pompe. Documentaţie pen-tru elaborarea şi prezentarea ofertelor. Partea 4: Îndrumar pentru specificaţii teh-nice referitoare la turbine Kaplan şi turbine elice

SR CEI 61366-5:2003 Turbine hidraulice, pompe de acumulare şi turbine-pompe. Documentaţie pen-tru elaborarea şi prezentarea ofertelor. Partea 5: Îndrumar pentru specificaţii teh-nice referitoare la turbine tubulare

SR CEI 61366-6:2003 Turbine hidraulice, pompe de acumulare şi turbine-pompe. Documentaţie pen-tru elaborarea şi prezentarea ofertelor. Partea 6: Îndrumar pentru specificaţii teh-nice referitoare la turbine-pompe

SR CEI 61366-7:2003 Turbine hidraulice, pompe de acumulare şi turbine-pompe. Documentaţie pen-tru elaborarea şi prezentarea ofertelor. Partea 7: Îndrumar pentru specificaţii teh-nice referitoare la pompe de acumulare

SR EN 60041:2003 Încercări de recepţie efectuate pe maşină reală, pentru determinarea perfor-manţelor hidraulice ale turbinelor hidraulice, pompelor de acumulare şi turbi-nelor-pompe

SR EN 60193:2003 Turbine hidraulice, pompe de acumulare şi turbine-pompe. Încercări de recep-ţie pe model

SR EN 60308:2006 Turbine hidraulice. Încercări pentru sisteme de reglare

SR EN 60609-1:2005 Evaluarea eroziunii datorită cavitaţiei la turbine, pompe de acumulare şi turbine - pompe. Partea 1: Evaluarea la turbine cu reacţiune, pompe de acumulare şi turbine-pompe

Mai mult, energia regenerabilă este un domeniu emergent de cercetare, tehnologie şi prelucrare şi o nouă industrie se dezvoltă acum.Procesul de standardizare este relevant pentru că standardizarea este un instrument esenţial care va ajuta tehnologiile să devină mai comerciale prin:

- furnizarea bazei pentru certificarea sistemului;- promovarea comerţului internaţional pentru înalta calitate a produsului.


SR EN 60609-2:2001 Evaluarea eroziunii datorată cavitaţiei în turbine, pompe de acumulare şi tur-bine-pompe. Partea 2: Evaluarea în turbinele Pelton

SR EN 60994:2001 Ghid pentru măsurarea pe teren a vibraţiilor şi pulsaţiilor la maşinile hidraulice (turbine, pompe de acumulare şi turbine-pompe)

SR EN 61116:2000 Ghid pentru echipamentele hidromecanice ale amenajărilor hidroelectrice mici

SR EN 61362:2004 Ghid pentru specificaţia regulatoarelor turbinelor hidraulice

SR EN 62256:2008 Turbine hidraulice, pompe de acumulare şi turbine-pompe. Reabilitarea şi ame-liorarea performanţelor

SR EN 62270:2005 Automatizarea centralelor hidroelectrice. Ghid pentru comanda automată utili-zând sisteme cu calculator

Standarde adoptate de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul energiei solare


SR CEI 61836:2006 Sisteme de conversie fotovoltaică a energiei solare. Termeni şi simboluri

SR CEI/TS 62257-1:2006 Recomandări pentru sisteme mici de energie regenerabilă şi hibride pentru electrifica-rea rurală. Partea 1: Introducere generală în electrificarea rurală

SR CEI/TS 62257-2:2006 Recomandări pentru sisteme mici de energie regenerabilă şi hibride pentru electrifica-rea rurală. Partea 2: Cerinţe referitoare la tipurile de sisteme

SR CEI/TS 62257-3:2006 Recomandări pentru sisteme mici de energie regenerabilă şi hibride pentru electrifica-rea rurală. Partea 3: Dezvoltarea şi conducerea proiectului

SR EN 50380:2004 Specificaţie tehnică şi informaţii pe plăcuţa indicatoare pentru modulele fotovoltaice

SR EN 50461:2007 Celule solare. Specificaţii particulare şi date de produs pentru celulele solare cu siliciu cristalin

SR EN 60891:2001 Proceduri pentru corecţiile în funcţie de temperatură şi iluminare aplicate caracteristici-lor I-V măsurate la dispozitivele fotovoltaice cu siliciu cristalin

SR EN 60904-1:2001 Dispozitive fotovoltaice. Partea 1: Măsurarea caracteristicilor curent-tensiune ale dispo-zitivelor fotovoltaice

SR EN 60904-1:2007 Dispozitive fotovoltaice. Partea 1: Măsurarea caracteristicilor curent-tensiune ale dispo-zitivelor fotovoltaice

SR EN 60904-10:2001 Dispozitive fotovoltaice. Partea 10: Metode de măsurare a liniarităţii SR EN 60904-2:2001 Dispozitive fotovoltaice. Partea 2: Prescripţii pentru celulele solare de referinţă SR EN 60904-2:2001/A1:2001 Dispozitive fotovoltaice. Partea 2: Prescripţii pentru celulele solare de referinţă SR EN 60904-2:2007 Dispozitive fotovoltaice. Partea 2: Cerinţe pentru dispozitive solare de referinţă

SR EN 60904-3:2004 Dispozitive fotovoltaice. Partea 3: Principii de măsurare pentru dispozitivele solare foto-voltaice (PV) cu utilizări terestre privind datele de iluminat spectral de referinţă

SR EN 60904-3:2008 Dispozitive fotovoltaice. Partea 3: Principii de măsurare pentru dispozitive fotovoltaice solare (PV) de utilizare terestră cu date de iradiere spectrală de referinţă

SR EN 60904-5:2003 Dispozitive fotovoltaice. Partea 5: Determinarea temperaturii celulei echivalente (ECT) la dispozitive fotovoltaice (PV) prin metoda tensiunii în circuit deschis

SR EN 60904-6:2003 Dispozitive fotovoltaice. Partea 6: Prescripţii pentru module solare de referinţă SR EN 60904-6:2003/A1:2003 Dispozitive fotovoltaice. Partea 6: Prescripţii pentru module solare de referinţă

SR EN 60904-7:2003 Dispozitive fotovoltaice. Partea 7: Calculul erorii de dereglare spectrală introdusă în încercarea unui dispozitiv fotovoltaic

SR EN 60904-8:2003 Dispozitive fotovoltaice. Partea 8: Măsurarea răspunsului spectral al unui dispozitiv foto-voltaic (PV)

SR EN 60904-9:2008 Dispozitive fotovoltaice. Partea 9: Cerinţe pentru funcţionarea simulatoarelor solare

SR EN 61173:2002 Protecţie împotriva supratensiunilor a sistemelor fotovoltaice (PV) generatoare de ener-gie electrică. Ghid

SR EN 61194:2003 Parametri caracteristici ai sistemelor fotovoltaice (PV) autonome

SR EN 61215:2006 Module fotovoltaice (PV) cu siliciu cristalin pentru aplicaţii terestre. Certificarea concep-ţiei şi omologare

SR EN 61277:2003 Sisteme fotovoltaice (PV) terestre generatoare de putere. Generalităţi şi ghid SR EN 61345:2004 Încercarea la UV a modulelor fotovoltaice (PV)

SR EN 61646:2004 Module fotovoltaice (PV) în straturi subţiri pentru aplicaţii terestre. Calificarea proiectului şi omologare


SR EN 61646:2009 Module fotovoltaice (PV) în straturi subţiri pentru aplicaţii terestre. Calificarea proiectului şi omologare

SR EN 61683:2004 Sisteme fotovoltaice. Condiţionere de putere. Procedură de măsurare a randamentului SR EN 61701:2004 Încercarea de coroziune la ceaţă salină a modulelor fotovoltaice (PV) SR EN 61702:2004 Evaluarea sistemelor fotovoltaice (PV) de pompare la cuplare directă

SR EN 61721:2004 Susceptibilitatea unui modul fotovoltaic (PV) la defectarea prin lovire accidentală (rezis-tenţă la încercarea prin lovire)

SR EN 61724:2004 Monitorizarea calităţilor de funcţionare ale sistemelor fotovoltaice. Recomandări pentru măsurarea, transferul şi analiza datelor

SR EN 61725:2004 Expresia analitică a profilurilor solare zilnice SR EN 61727:2001 Sisteme fotovoltaice (PV). Caracteristici ale interfeţei de conectare la reţea

SR EN 61730-1:2007 Calificare pentru securitatea în funcţionare a modulelor fotovoltaice (PV). Partea 1: Cerinţe de construcţie

SR EN 61730-2:2007 Calificare pentru securitatea în funcţionare a modulelor fotovoltaice (PV). Partea 2: Cerinţe pentru încercări

SR EN 61829:2004 Câmp de module fotovoltaice (PV) cu siliciu cristalin. Măsurarea în amplasament a caracteristicilor I-V

SR EN 62093:2006 Componente BOS pentru sisteme fotovoltaice. Certificarea concepţiei şi încercări de mediu

SR EN 62108:2008 Module şi ansambluri fotovoltaice concentratoare. Calificarea proiectului şi omologare SR EN 62124:2005 Sisteme fotovoltaice (PV) autonome. Verificarea concepţiei

Standarde adoptate şi elaborate de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul bateriilor de acumulatoare


SR CEI 60050-482:2006 Vocabular electrotehnic internaţional. Capitolul 482: Elemente primare şi secundare şi baterii

SR CEI 61056-3:1999 Elemente şi baterii cu plumb acid portabile (tipuri cu supape). Partea 3: Reco-mandări de securitate pentru utilizarea lor în echipamente electrice

SR EN 45510-2-3:2002 Ghid pentru achiziţia de echipamente destinate centralelor de producere a energiei electrice. Partea 2-3: Echipamente electrice. Baterii staţionare şi încăr-cătoare /redresoare

SR EN 50272-2:2003 Prescripţii de securitate pentru acumulatoare şi instalaţii pentru baterii. Partea 2: Baterii staţionare

SR EN 50272-3:2003 Prescripţii de securitate pentru acumulatoare şi instalaţii pentru baterii. Partea 3: Baterii de tracţiune

SR EN 50272-4:2007 Prescripţii de securitate pentru acumulatoare şi instalaţii pentru baterii. Partea 4: Baterii de acumulatoare utilizate în aparate portabile

SR EN 50342-1:2006 Baterii de acumulatoare acide cu plumb pentru pornire. Partea 1: Prescripţii generale, metode de încercare

SR EN 50342-2:2008 Baterii de acumulatoare cu plumb pentru pornire. Partea 2: Dimensiuni ale bateriilor şi marcarea bornelor

SR EN 50465:2009

Aparate care funcţionează cu gaz. Aparate cu gaz care generează căldură prin intermediul unei celule cu combustibil. Aparat de încălzit care generează căl-dură prin intermediul unei celule cu combustibil de putere calorifică mai mică sau egală cu 70 kW

SR EN 60095-2+A11:2000 Baterii de acumulatoare acide cu plumb pentru pornire. Partea 2: Dimensiuni ale bateriilor şi dimensiuni şi marcarea bornelor

SR EN 60095-4:1995 Baterii de acumulatoare acide cu plumb pentru pornire. Partea 4: Dimensiuni de baterii pentru vehicule grele

SR EN 60095-4:1995/A11:2002

Baterii de acumulatoare acide cu plumb pentru pornire. Partea 4: Dimensiuni de baterii pentru vehicule grele

SR EN 60254-1:2006 Baterii de tracţiune cu plumb-acid. Partea 1: Prescripţii generale şi metode de încercare

SR EN 60254-2:2002 Baterii de acumulatoare acide cu plumb pentru tracţiune. Partea 2: Dimensiu-nile elementelor şi bornelor şi indicarea polarităţii pe elemente


SR EN 60254-2:2002/A1:2002

Baterii de acumulatoare acide cu plumb pentru tracţiune. Partea 2: Dimensiu-nile elementelor şi bornelor şi indicarea polarităţii pe elemente

SR EN 60254-2:2008 Baterii de acumulatoare cu plumb pentru tracţiune. Partea 2: Dimensiunile elementelor şi bornelor şi indicarea polarităţii pe elemente

SR EN 60622:2004 Baterii de acumulatoare alcaline şi alte acumulatoare cu electrolit neacid. Ele-mente nichel - cadmiu, individuale paralelipipedice, reîncărcabile, etanşe

SR EN 60623:2003 Acumulatoare alcaline sau alte acumulatoare cu electrolit neacid. Elemente nichel-cadmiu, individuale, reîncărcabile, deschise

SR EN 60896-11:2004 Baterii staţionare cu plumb. Partea 11: Tip deschis. Prescripţii generale şi metode de încercare

SR EN 60896-21:2004 Baterii de acumulatoare staţionare cu plumb-acid. Partea 21: Tipuri etanşe cu supape. Metode de încercare

SR EN 60896-22:2004 Baterii de acumulatoare staţionare cu plumb-acid. Partea 22: Tipuri etanşe cu supape. Prescripţii

SR EN 60952-1:2005 Baterii de acumulatoare pentru aeronave. Partea 1: Cerinţe generale de încer-care şi niveluri de performanţă

SR EN 60952-2:2005 Baterii de acumulatoare pentru aeronave. Partea 2: Cerinţe de concepţie şi construcţie

SR EN 60952-3:2005 Baterii de acumulatoare pentru aeronave. Partea 3: Specificaţie de produs şi declaraţie de proiectare şi de performanţă (DDP)

SR EN 60993:2004 Electrolit pentru elemente cu nichel cadmiu deschise SR EN 61044:2003 Încărcare oportună pentru baterii de tracţiune

SR EN 61056-1:2004 Elemente şi baterii cu plumb acid portabile (tipuri cu supape). Partea 1: Pre-scripţii generale şi caracteristici funcţionale. Metode de încercare

SR EN 61056-2:2004 Elemente şi baterii cu plumb acid portabile (tipuri cu supape). Partea 2: Dimen-siuni, borne şi marcare

SR EN 61427:2006 Acumulatoare pentru sisteme de conversie fotovoltaice de energie solară. Cerinţe şi metode de încercare

SR EN 61429:2002 Marcarea elementelor şi bateriilor de acumulatoare cu simbolul internaţional de reciclare ISO 7000-1135 şi indicaţii privind directivele 93/86/CCE şi 91/157/CEE

SR EN 61429:2002/A11:2002

Marcarea elementelor şi bateriilor de acumulatoare cu simbolul internaţional de reciclare ISO 7000-1135 şi indicaţii privind directivele 93/86/CCE şi 91/157/CEE

SR EN 61434:2002 Baterii de acumulatoare alcaline şi alte baterii de acumulatoare cu electrolit neacid. Ghid pentru indicarea curenţilor în standardele pentru acumulatoare alcaline

SR EN 61951-1:2004 Elemente secundare şi baterii cu electrolit alcalin sau alţi electroliţi neacizi. Acu-mulatoare individuale, reîncărcabile, etanşe, portabile. Partea 1: Nichel-cadmiu

SR EN 61951-1:2004/A1:2006

Elemente secundare şi baterii cu electrolit alcalin sau alţi electroliţi neacizi. Acu-mulatoare individuale, reîncărcabile, etanşe, portabile. Partea 1: Nichel-cadmiu

SR EN 61951-2:2004 Elemente secundare şi baterii cu electrolit alcalin sau alţi electroliţi neacizi. Acumula-toare individuale reîncărcabile, etanşe, portabile. Partea 2: Nichel - metal hidrură

SR EN 61959:2004 Baterii de acumulatoare alcaline şi alte baterii de acumulatoare cu electrolit neacid. Încercări mecanice pentru baterii de acumulatoare etanşe portabile

SR EN 61960:2005 Acumulatoare alcaline şi alte acumulatoare cu electrolit neacid. Elemente şi baterii de acumulatoare cu litiu pentru utilizări portabile

SR EN 61982-1:2007 Acumulatoare pentru propulsia vehiculelor rutiere electrice. Partea 1: Parametri de încercat

SR EN 61982-2:2004 Acumulatoare pentru propulsia vehiculelor rutiere electrice. Partea 2: Încercări de performanţă de descărcare dinamică şi încercări de anduranţă dinamică

SR EN 61982-3:2003 Acumulatoare pentru propulsia vehiculelor rutiere electrice. Partea 3: Încercări de performanţă şi de durată de viaţă (vehicule pentru utilizări urbane, compati-bile cu circulaţia)

SR EN 62133:2004 Elemente secundare şi baterii cu electroliţi alcalini sau alţi electroliţi neacizi. Prescripţii de securitate pentru elemente secundare etanşe portabile şi baterii constituite din acestea, destinate utilizării în aplicaţii portabile

SR EN 62259:2004 Baterii de acumulatoare alcaline şi alte baterii de acumulatoare cu electrolit neacid. Elemente individuale paralelipipedice, cu nichel-cadmiu, cu recombi-nare parţială a gazelor

STANDARDIZAREA august 2009 �7

SR EN 62282-2:2005 Tehnologia acumulatoarelor cu combustie. Partea 2: Module de celule cu combustie

SR EN 62282-2:2005/A1:2007

Tehnologia acumulatoarelor cu combustie. Partea 2: Module de celule cu combustie

SR EN 62282-3-1:2007 Tehnologii în care se utilizează celule cu combustibil. Partea 3-1: Sisteme de generare a energiei, utilizând celule cu combustibil staţionare. Securitate

SR EN 62282-3-2:2007 Tehnologii în care se utilizează celule cu combustibil. Partea 3-2: Sisteme de generare a energiei, utilizând celule cu combustibil staţionare. Metode de încercare a performanţelor

SR EN 62282-3-3:2008 Tehnologii în care se utilizează celule cu combustibil. Partea 3-3: Sisteme de generare a energiei, utilizând celule cu combustibil staţionare. Instalare

SR EN 62282-5-1:2008 Tehnologii în care se utilizează celule cu combustibil. Partea 5-1: Sisteme de generare a energiei, utilizând celule cu combustibil portabile. Securitate

SR EN 62282-6-200:2008 Tehnologii în care se utilizează celule cu combustibil. Partea 6-200: Sisteme de generare a energiei, utilizând microcelule cu combustibil. Metode de încercare a performanţelor

STAS 11530-91 Electrozi pentru baterii. Formă şi dimensiuni

STAS 12191/1-90 Acumulatoare staţionare acide, cu plăci pozitive tubulare. Condiţii tehnice generale de calitate

STAS 12191/2-90 Acumulatoare staţionare acide, cu plăci pozitive tubulare. Caracteristici princi-pale şi dimensiuni

STAS 443-89 Acumulatoare acide cu plumb pentru telecomunicaţii şi laboratoare. Condiţii tehnice generale de calitate

STAS 445/1-75 Acumulatoare acide cu plumb, cu plăci pozitive de mare suprafaţă. Condiţii tehnice generale de calitate

STAS 445/2-75 Acumulatoare acide cu plumb cu plăci pozitive de mare suprafaţă. Dimensiuni şi caracteristici electrice principale

STAS 9616-88 Cleme pentru acumulatoare. Dimensiuni


FUNCŢII ALE UNUI SISTEM ELECTRONIC DESTINAT AUTOMATIZĂRII LOCUINŢEIFONCTIONS D’UN SYSTEME ELECTRNIQUE DESTINÉ A L’AUTOMATISATION DE L’HABITATION

Ing. Silviu Broancă, PROCETEL – Proiectare Cercetare în TelecomunicaţiiIng. Eugen-Ştefan Popa, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO)

Au XXI siècle, la maison intelligente n’est plus une utopie. Une telle habitation est munie d’installations de chauffage et de ventilation. L’illumination naturelle et artificielle figurent elles aussi parmi les priori-tés, à côté des systèmes audio, vidéo, de sécurité, la centrale téléphonique et l’interphone, la robotique, le contrôle à distance, les pompes destinées à la piscine et le chauffage de celle-ci

Mots clés: maison intelligente, chauffage, ventilation, illumination, système audio, système vidéo, sécurité, robotique

1 Încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat (HVAC) Soluţiile HVAC (acronimul de la Heat Ventilation and Air Conditioned) includ controlul temperaturii şi umi-dităţii (climotica). Această categorie cuprinde, de asemenea, în mod obişnuit, controlul ventilatoarelor de plafon şi de evacuare.O soluţie generală pentru un astfel de sistem este indicată de Figura 1.

Figura 1 – Realizarea unui sistem de climatizare


Pentru confortul termic din locuinţe, un sistem de automatizare dotat cu senzori de temperatură şi o cen-trală de automatizare sunt în măsură să obţină temperatura dorită în fiecare ambient pe baza unor relee care pot controla diverse tipuri de electrovalve, pompe, ventilatoare. Dacă încăperea este foarte mare, se pot utiliza doi sau mai mulţi senzori, iar temperatura înregistrată va fi media temperaturilor înregistrate de fiecare senzor.Centrala de termoreglare se setează foarte uşor datorită meniului grafic intuitiv, obţinându-se profile de temperatură zilnice şi săptămânale. Cu ajutorul webserver-ului şi al releelor telefonice, sistemul se poate monitoriza şi controla de la distanţă.Datorită acestui sistem, gradul de confort creşte considerabil şi se realizează o economie de energie de până la 30%.

2 Iluminatul artificialSistemele de control al iluminatului implică aspecte legate de controlul corpurilor de iluminat electrice:

• stingerea generală a tuturor luminilor din casă; • automatizarea opririi/aprinderii luminii în fiecare punct; • regularizarea iluminării în funcţie de nivelul de luminozitate ambiant.

O soluţie de automatizare pentru sistemul de iluminat o reprezintă înlocuirea instalaţiei electrice clasice cu o instalaţie digitală, unde funcţia de comutare a întrerupătorului este preluată de relee situate în tabloul de automatizare, iar funcţia de comandă este preluată de aparate legate în paralel pe magistrala de 27 V c.c. În acest mod se realizează o reducere considerabilă a numărului de cabluri electrice, iar utilizarea aparatelor nu implică nici un risc.Poate unul din cele mai mari avantaje ale utilizării unui astfel de sistem este posibilitatea folosirii scenariilor care fac posibilă acţionarea unui număr nelimitat de relee, deschiderea sau închiderea sistemului de difuzi-une sonoră, schimbarea postului de radio etc.Pentru acţionarea luminilor, se pot folosi telecomenzi prin adăugarea unor receptori cu patru canale.

3 Iluminatul natural Controlul iluminatului natural implică controlul jaluzelelor (storurilor) ferestrelor, atenuării luminii cu mijloace LCD (acronimul de la Liquid Cristal Display), draperiilor şi copertinelor. Realizările recente includ utilizarea tehnologiilor bazate pe radiofrecvenţă, pentru a evita cablarea la întrerupătoare şi a face integrarea cu terţe părţi ale sistemelor de automatizare a locuinţei pentru controlul centralizat. Se folosesc relee de tablou de tipul celor utilizate la iluminat sau relee ce au comandă locală şi se montează în doze. Astfel, rulourile electrice pot fi acţionate cu telecomandă sau cu orice dispozitiv de comandă din sistem (buton de comandă, touch screen etc.)In afară de această aplicaţie, sunt interfeţe la care se ataşează contacte de la diverse tipuri de senzori (de exemplu: de vânt sau de umiditate) şi asfel se poate acţiona orice releu din tablou.

4 MultimediaSarcinile unui HES privind multimedia includ două aspecte principale:

4.1 Audio

Această categorie include comutarea audio şi distribuţia. Comutarea audio determină selectarea unei surse audio. Distribuţia audio permite ca o sursă audio să fi ascultată în una sau mai multe camere. Această carac-teristică este adesea menţionată ca „multi-zona” audio. Sistemul de difuziune sonoră poate avea ca sursă un radio de tablou, un dispozitiv care controlează orice aparat audio dotat cu telecomandă sau orice altă sursă (de exemplu un MP3 player portabil) printr-o intrare


tip RCA ce poate fi postată în ambientul dorit. Cablajul este simplificat pe o magistrală de două fire, iar con-trolul se realizează prin intermediul comenzilor sau amplificatoarelor care au comandă locală.Dispozitivele de comandă au două butoane: sursa de sunet, CD-ul sau postul de radio; se poate regla volu-mul, se pot închide sau deschide. Difuzoarele sunt de o calitate superioară şi există în multe variante: de perete, de tavan, aplicate, încastrate. Se leagă printr-o interfaţă la sistemul de automatizare şi la interfonie. Astfel, se pot include în scenarii comenzi către difuziunea sonoră şi există funcţia ca, la apelarea postului intern de interfon, să se audă un semnal specific.

4.2 Video

Aceasta include comutarea video şi distribuţia, care permit ca o video-sursă să fie vizualizată pe mai multe televizoare. Această caracteristică este adesea menţionată ca „multizona” video. Integrarea interfonului la telefon sau a camerei video de la uşa de intrare la televizor.

5 Securitate Controlul şi integrarea sistemelor de securitateAceastă categorie include, de asemenea, controlul şi distribuţia camerelor video de securitate.

• Detectarea unei posibile intruziuni: senzori de detectare a mişcării; senzori magnetici de contact la uşă/fereastră; senzori spargere a geamului;

• Simularea prezenţei. • Detectarea incendiilor, a scurgerilor de gaz, a scurgerilor de apă (a se vedea „alarma de incendiu” şi „alarma de gaz”).• Alertă medicală. Teleasistenţă;• Închiderea precisă şi sigură a jaluzelelor (obloanelor).

Sistemele de securitate pot prezenta avantajul conectării printr-o interfaţă la sistemul electronic de automa-tizare a locuinţelor, astfel încât se pot crea evenimente care să se desfăşoare la declanşarea alarmei. Exemple pot fi : aprinderea unor lumini, acţionarea rulourilor etc.Centrala de alarmă are inclus un comunicator telefonic şi se poate seta să apeleze anumite numere de tele-fon şi să transmită mesaje vocale în cazul unei alarme (de exemplu: instalatorului, la detectarea unei scurgeri de apă sau a unei scurgeri de gaz).Apelând centrala telefonică, se poate asculta ce se întâmplă în spaţiul protejat. Senzorii sunt organizaţi pe zone şi există posibilitatea de a se activa anumite zone.

6 Centrala telefonică şi interfonulCentrala telefonică se poate integra cu sistemul de interfonie şi supraveghere video. Astfel, postul intern de interfonie, pe lângă funcţiile de interfonie şi videocontrol, poate fi folosit ca telefon. Implementările com-plexe oferă, pe lângă funcţiile de:

• control acces;• deschiderea luminii;• intercom;• deschiderea uşii;şi posibilitatea de a controla:• sistemul de iluminat;• temperatura în camere;• sistemul de alarmă,

•••


fiind chiar posibilă ascultarea posturilor de radio şi vizionarea de filme pe postul video intern. Interfonul permite comunicarea prin intermediul unui microfon şi unui difuzor între mai multe camere.

Figura 2 prezintă interconectarea dispozitivelor la o centrală telefonică în cadrul unui HES

Figura 2 – Centrala telefonică

7 Robotica • Controlul roboţilor domestici, utilizând, dacă este necesar, fascicule de orientare domotice.• Comunicaţiile roboţilor domestici (de exemplu, utilizând Internet WI-FI) cu reţeaua domotică şi cu alţi roboţi domestici.

8 Controlul de la distanţă Utilizând hardware specializat, aproape orice dispozitiv poate fi monitorizat şi controlat în mod automat sau de la distanţă, inclusiv : • ibricul de cafea; • uşa de la garaj;• hrănirea şi adăparea animalelor de companie; • udarea florilor.


Pompele de la piscină şi încălzitorul piscineiPentru controlul de la distanţă se pot utiliza comunicatoare telefonice şi mai multe tipuri de webservere. Astfel, prin accesarea unei pagini web configurată în funcţie de fiecare sistem se poate, de exemplu, modi-fica temperatura în camere sau vizualiza imaginea emisă de camerele video instalate. Pentru a putea accesa aceste dispozitive din exteriorul reţelei locale de calculatoare, conexiunea la Internet trebuia sa fie printr-un I.P. de tip static.

Figura 3 – Controlul de la distanţă

9-Organizaţii implicate în HESPrintre cele mai active organizaţii internaţionale/regionale/naţionale care promovează HES se numără urmă-toarele:1- CENELEC (European Committee for Electrotechnical Standardization, în limba franceză Comité Européen de Normalisation Électrotechnique);2- MIT (Massachusetts Institute of Technology) AgeLab.MIT AgeLab reprezintă un parteneriat între deja celebrul MIT, industria americană şi organizaţiile care se preocupă de creşterea calităţii vieţii persoanelor în etate de peste 60 de ani şi care are ca obiectiv principal crearea de tehnologii, aparate şi dispozitive noi pentru a facilita o viaţă mai bună persoanelor amintite. MIT AgeLab reuneşte o echipă globală de cercetători, parteneri de afaceri, universităţi şi organizaţii ale persoa-nelor în vârstă.3- SIMO TCI (Salón Internacional de Mobiliario de Oficina / Tecnologías de la Comunicación e Información);4- DLNA (Digital Living Network Alliance).DLNA este un grup de companii care susţine elaborarea de standarde de interoperabilitate între dispozitive electronice cu sau fără fir. Tehnologia DLNA permite crearea de ecosisteme de dispozitive ale mai multor producători prin dezvoltarea unei platforme comune de conectivitate pentru o gamă variate de experienţe multimedia.


5- INSTEON INSTEON Alliance este o grupare de societăţi de ingineri creatori de produse şi proiectanţi interesaţi în adop-tarea şi dezvoltarea INSTEON ca tehnologie de reţele fără fir utilizate pentru monitorizarea şi controlul locuin-ţelor în cadrul unui HBES. În prezent cuprinde peste 1 000 dezvoltatori. Este coordonat de INSTEON Advisory Council.6- Konnex AssociationPrimele documente standardizate în acest domeniu au fost elaborate în cadrul acestei asociaţii înfiinţată ad-hoc. Astfel au apărut astfel specificaţiile standard numite KNX, care acoperă toate aplicaţiile referitoare la sistemele electronice pentru clădiri şi imobile. Ulterior, o parte din aceste specificaţii KNX au fost preluate de standardizarea europeană, în cadrul CENELEC şi de cea internaţională, în cadrul ISO/CEI-JTC 1/SC 25. În prezent, Konnex Association cuprinde peste 100 de membri şi îşi continuă cu succes activităţile de standar-dizare din domeniul respectiv, colaborând cu CENELEC şi ISO/CEI JTC 1.

10- Precizări finaleÎn România numai 50 de vile au devenit până în prezent « inteligente », cifră care spune destul de multe despre maturitatea pieţei locale, despre înclinaţia consumatorului român de a-şi înzestra inteligent casele, dar şi despre promovarea destul de slabă a acestui tip de produse. Pentru a transforma o casa normală într-una inteligentă, costurile se ridică la circa 50 de euro pe metru pătrat. Ceea ce este absolut necesar este ca utilizatorul viitoarei case să se gândească la instalarea acestui sistem menit să ridice substanţial IQ-ul clădirii înainte de finalizarea construcţiei.

11- Bibliografie[1] SR EN ISO 16484-3:2006, Sisteme de gestionare tehnică a clădirilor (BACS). Partea 3: Funcţii;[2] SR EN 14908-2:2006, Reţea deschisă de comunicaţii de date pentru automatizarea, controlul şi gestionarea tehnică a clădirii. Protocol de control al reţelei. Partea 2: Comunicaţii prin perechi torsadate;[3] SR EN 14908-3:2007, Reţea deschisă de comunicaţii de date pentru automatizarea, controlul şi gestionarea tehnică a clădirii. Protocolul de control al reţelei. Partea 3: Specificaţia comunicaţiei pe linia de putere;[4] SR EN 14908-4:2007, Reţea deschisă de comunicaţii de date pentru automatizarea, controlul şi gestionarea tehnică a clădirii. Protocolul de control al reţelei. Partea 4: Comunicaţie prin IP;[5] http://en.wikipedia.org/wiki/Home_automation;[6] SR EN ISO 16484-2:2004, Sisteme de automatizare şi gestionare tehnică a clădirii. Partea 2: Echipamente

Standarde adoptate în ultimii ani de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul sistemelor electronice destinate caselor inteligente

Indice Titluromână

SR CEI 60050 (716-1):2006Vocabular electrotehnic internaţional. Capitolul 716-1: Reţele digitale cu servicii integrate (ISDN). Partea 1: Aspecte generale

SR CEI 60050-701:2006Vocabular electrotehnic internaţional. Capitolul 701: Telecomunicaţii, canale şi reţele

SR CEN/TS 15231:2007Reţea deschisă de comunicaţii de date pentru automatizarea, reglarea şi gestio-narea tehnică a clădirii. Mapare între LONWORKS şi BACnet

SR CEN/TS 15379:2008 Management al clădirii. Terminologie şi domeniu de aplicare al serviciilor

SR EN 12098-4:2006Regulatoare pentru sisteme de încălzire. Partea 4: Optimizatoare de pornire-oprire pentru sistemele de încălzire electrică


SR EN 12098-5:2006Regulatoare pentru sisteme de încălzire. Partea 5: Programatoare de pornire-oprire pentru sisteme de încălzire

SR EN 13321-1:2006Reţele deschise de comunicaţii de date pentru automatizarea, reglarea şi mana-gementul tehnic al clădirilor. Sisteme electronice pentru locuinţe şi clădiri. Partea 1: Specificaţii pentru produse şi sisteme

SR EN 13321-2:2007Reţea deschisă de comunicaţii de date pentru automatizarea, controlul şi managementul clădirilor. Sisteme electronice pentru locuinţe şi clădiri. Partea 2: Comunicaţii KNXnet/IP

SR EN 14597:2006Dispozitive de reglare şi de limitare a temperaturii pentru sisteme generatoare de căldură

SR EN 14908-1:2006Reţea deschisă de comunicaţii de date pentru automatizarea, controlul şi gestio-narea tehnică a clădirii. Protocol de control al reţelei. Partea 1: Stivă de protocol

SR EN 14908-2:2006Reţea deschisă de comunicaţii de date pentru automatizarea, controlul şi gesti-onarea tehnică a clădirii. Protocol de reţea de control. Partea 2: Comunicaţii prin perechi torsadate

SR EN 14908-3:2007Reţea deschisă de comunicaţii de date pentru automatizarea, controlul şi ges-tionarea tehnică a clădirii. Protocolul de control al reţelei. Partea 3: Specificaţie pentru canalul de comunicaţie pe linia de alimentare (cu energie electrică)

SR EN 14908-4:2007Reţea deschisă de comunicaţii de date pentru automatizarea, controlul şi gestio-narea tehnică a clădirii. Protocol de control al reţelei. Partea 4: Comunicaţie IP

SR EN 15232:2007Performanţă energetică a clădirilor. Impact al automatizării, controlului şi mana-gementului tehnic al clădirii

SR EN 15500:2008Regulatoare pentru sisteme de încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat. Echipa-mente electronice de reglare pentru zone particulare

SR EN 50065-4-7:2006Transmisia semnalelor prin reţele electrice de joasă tensiune în domeniul de frecvenţe de la 3 kHz până la 148,5 kHz. Partea 4-6: Filtre de decuplare de joasă tensiune. Cuplor de fază

SR EN 50065-4-7:2006Transmisia semnalelor prin reţelele electrice de joasă tensiune în banda de frec-venţe de la 3 kHz până la 148,5 kHz. Partea 4-7: Filtre portabile de joasă tensiune de decuplare. Cerinţe de securitate

SR EN 50090-2-2:2001/A2:2007Sisteme electronice pentru locuinţe şi clădiri industriale (HBES). Partea 2-2: Descriere generală. Prescripţii tehnice fundamentale

SR EN 50090-4-3:2008Sisteme electronice pentru locuinţe şi clădiri (HBES). Partea 4-3: Straturi indepen-dente de suport. Comunicaţii prin IP

SR EN 50090-5-3:2007Sisteme electronice pentru locuinţe şi clădiri industriale (HBES). Partea 5-3: Medii şi straturi dependente de medii. Radiofrecvenţă

SR EN 50173-1:2008 Tehnologia informaţiei. Sisteme generice de cablare. Partea 1: Cerinţe generaleSR EN 50173-2:2008 Tehnologia informaţiei. Sisteme generice de cablare. Partea 2: Localuri de birouriSR EN 50173-3:2008 Tehnologia informaţiei. Sisteme generale de cablare. Partea 3: Clădiri industrialeSR EN 50173-4:2008 Tehnologia informaţiei. Sisteme generice de cablare. Partea 4: LocuinţeSR EN 50173-5:2008 Tehnologia informaţiei. Sisteme generice de cablare. Partea 5: Centre de date

SR EN 50310:2006Utilizarea legăturii echipotenţiale şi de punere la pământ în clădiri cu echipa-mente de tehnologia informaţiei

SR EN 50346:2004/A1:2008 Tehnologia informaţiei. Instalarea cablării. Încercarea cablării instalate

SR EN 50412-2-1:2006

Echipamente şi sisteme de comunicaţii prin linii de alimentare cu energie elec-trică utilizate în instalaţiile de joasă tensiune în domeniul de frecvenţă de la 1,6 MHz până la 30 MHz. Partea 2-1: Mediu rezidenţial, comercial şi uşor industrial. Cerinţe de imunitate

SR EN 61883-2:2006Echipamente audio-video de larg consum. Interfaţă digitală. Partea 2: Transmisie de date SD-DVCR

SR EN 61883-3:2006Echipamente audio-video de larg consum. Interfaţă digitală. Partea 3: Transmisie de date HD-DVCR

SR EN 61883-4:2006Echipamente audio-video de larg consum. Interfaţă digitală. Partea 4: Transmisie de date MPEG2-TS

SR EN 61883-5:2006Echipamente audio-video de larg consum. Interfaţă digitală. Partea 5: Transmisie de date SDL-DVCR

SR EN 62298-1:2006 Aplicaţii teleweb. Partea 1: Descriere generală


SR EN 62298-2.2006 Aplicaţii teleweb. Partea 2: Metode de distribuţieSR EN 62298-3:2006 Aplicaţii teleweb. Partea 3: Profil superteletextSR EN 62298-4:2006 Aplicaţii teleweb. Partea 4: Profil hiperteletextSR EN ISO 16484-3:2006 Sisteme de gestionare tehnică a clădirilor (BACS). Partea 3: Funcţii

SR EN ISO 16484-5:2008Sisteme de automatizare şi gestionare tehnică a clădirilor. Partea 5: Protocoale de comunicaţii de date

SR EN ISO 16484-6:2006Sisteme de automatizare şi gestionare tehnică a clădirii. Partea 6: Încercare de conformitate a comunicaţiei de date

SR ETS 300019-2-4:2008Ingineria echipamentelor (EE). Condiţii de mediu şi încercări de mediu pentru echipamente de telecomunicaţii. Partea 2-4: Specificaţie a încercărilor de mediu. Utilizare staţionară în locaţii neprotejate la intemperii

SR ISO/CEI TR 15044:2006Tehnologia informaţiei. Terminologie referitoare la sistemele electronice pentru locuinţe (HES)

SR EN 50090-2-2:2001/A2:2007Sisteme electronice pentru locuinţe şi clădiri industriale (HBES). Partea 2-2: Descriere generală. Prescripţii tehnice fundamentale


STANDARDIZAREA ÎN TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI. PROTECŢIA ACTIVITĂŢII DUMNEAVOASTRĂLA NORMALISATION DANS LA TECHNOLOGIE DE L’INFORMATION. LA PROTECTION DE VOTRE ACTIVITÉ

MIHAELA CĂLINESCU, expert principal standardizare, ASRO

Le présent article attire l’attention sur l’importance de la sécurité de l’information dans l’activité d’une organisation. À cet effet, sont présentés des aspects liés à l’activité de mise en oeuvre de l’information, tels qu’ils sont indiqués dans les normes SR ISO/CEI 27001, SR ISO/CEI 27002, SR ISO/CEI 27006:2008, SR ISO/CEI TR 18044:2007, SR ISO/CEI TR 14516:2005 et SR ISO/CEI 24762:2008. L’article souligne l’impor-tance de connaître et d’appliquer pas à pas les normes de technologie de l’information pour mettre en oeuvre d’une manière efficace un système de gestion intégré de la sécurité de l’information en vue d’as-surer la confidentialité, l’intégrité, l’intégralité et la continuité de l’affaire dans une organisation quelle qu’en soit l’activité

Mots clés: système de gestion de la sécurité de l’information, protection des donneés, intégralité, confidentia-lité, sécurité, menaces, vulnerabilité, processus de certification, virus informatique, vers de réseau, spam

În condiţiile în care peste 90 % din activitatea unei companii este dependentă de suportul informatic, atât companiile, cât şi persoanele utilizatoare frec-vent de PC-uri trebuie conştientizate cu privire la ameninţările tot mai evidente care apar în operarea sau administrarea sistemelor informatice. În acest context, trebuie înţeleasă importanţa achiziţio-nării unei soluţii de securitate care să pro-tejeze informaţia pe suport electronic. Aceiaşi utilizatorii IT trebuie să fie în permanenţă atenţi la problema pro-tecţiei datelor şi a sistemelor moderne de comunicaţii securizate. Din nefericire, la ora actuală nu se poate vorbi de o cultură a utilizatoru-lui român în ceea ce priveşte asigura-rea protecţiei datelor confidenţiale. Şi acest fapt este lesne de înţeles că-şi are originea în existenţa unei slabe percepţii la nivelul mana-gementului de la cel mai înalt nivel, dar şi în lipsa de educaţie a utilizatorului final în domeniul protejării şi securizării informaţiei.

În societatea cunoaşterii, informaţia - aurul gri - cum o numea academicianul Mircea Maliţa - înseamnă putere şi, în consecinţă, trebuie protejată prin mij-

loace adecvate şi în cunoştinţă de cauză. Ameninţă-rile şi vulnerabilităţile înseamnă că trebuie în primul rând „să ştii ce te ameninţă ca să ştii apoi cum să te aperi”, după cum precizează directorul unei impor-tante companii IT.

Dintr-un studiu recent realizat de o firmă specializată în securitate IT, reiese că 64,6% din firmele autohtone cheltu-iesc anual mai puţin de 1 000 de dolari pentru achiziţionarea şi implementarea

de soluţii de securitate IT, potrivit rezultatelor din presa de speciali-

tate doar intre 15 şi 20% din firme investind cu adevărat pentru protecţia

virtuală.

Companiile trebuie conştientizate în acelaşi timp cu privire la rolul standardi-

zării, inclusiv în domeniul tehnologiei infor-maţiei, ştiindu-se că activitatea de standardizare

este cea care defineşte şi stabileşte cerinţele de cali-tate cărora trebuie să li se conformeze produsele, procesele şi serviciile.

Articolul îşi propune prezentarea pe scurt a unui pachet de standarde adoptate de către ASRO (Aso-


ciaţia de Standardizare din România) – organismul naţional de standardizare – şi care reprezintă primii paşi în implementarea unui sistem pentru manage-mentul securităţii informaţiei, insistând pe standarde adoptate în cursul anilor 2007 şi 2008: SR ISO/CEI TR 18044:2007, SR ISO/CEI 27006:2008 şi SR ISO/CEI TR 14516:2005.

El subliniază importanţa pe care managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să o acorde protejării

informaţiei într-o companie şi atrage atenţia asupra faptului că seria de standarde ISO 27000 este rezer-vată problemelor de securitate. Standardele se alini-ază cu un număr de subiecte care sunt prezentate în standardele: ISO 9000 – managementul calităţii şi ISO 14000 – managementul mediului.Mai jos este prezentată o matrice cu câteva din stan-dardele din seria 27000 :

ISO27001/SRISO/CEI27001:2006- Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Sisteme de manage-ment al securităţii informaţiei. Cerinţe

Aceasta este specificaţia pentru managementul securităţii informaţiei (SMSI) care înlocuieşte vechiul standard, BS 7799-2

ISO27002/SRISO/CEI27002:2008 - Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Cod de bună prac-tică pentru managementul securităţii informaţiei Acesta este din seria 27000, care a fost iniţial ISO 17799 (elaborat la început ca BS 7799-1)

ISO27003

Acesta va fi numărul oficial al noului standard care va constitui un îndrumar pentru implementarea unui sistem de management al securităţii informa-ţiei

ISO27004

Acest va fi numărul noului standard care se referă la sistemul de management al securităţii informaţiei şi metrici.

ISO27005

Standardul cu acest număr va fi un standard de metodologie pentru managementul riscului infor-matic

ISO27006/SRISO/CEI27006:2008 Tehnolo-gia informaţiei. Tehnici de securitate. Cerinţe pentru organismele care furnizează servicii de auditare şi certificare a sistemelor de management al securităţii informaţiei

Acest standard specifică cerinţele şi furnizează un îndrumar pentru organismele care furnizează ser-vicii de audit şi certificare a unui sistem de mana-gement al securităţii informaţiilor, în plus faţă de cerinţele conţinute în cadrul SR ISO/CEI 17021 şi SR ISO/CEI 27001

Pentru managementul securităţii informaţiei, cea mai importantă serie de standarde elaborate de comitetul internaţional JTC1 - este familia ISO/CEI 27000, care este o familie în plină dezvoltare pentru implementarea sistemului de management al securităţii informaţiei.

Astfel, standardul SR ISO/CEI 27002:2008 - Tehnolo-gia informaţiei. Tehnici de securitate. Cod de bună prac-tică pentru managementul securităţii informaţiei, care este de fapt standardul SR ISO/CEI 17799:2006, este renumerotat conform hotărârii comitetului interna-ţional de standardizare JTC1.

Standardul a fost elaborat de JTC1/SC 27/CT 208 – Tehnici de securitate în tehnologia informaţiei. JTC1

reprezintă un comitet internaţional de standardizare care are 37 de subcomitete în care sunt elaborate standarde pentru tehnologia informaţiei. Standar-dul ISO/CEI 17799:2005 a fost renumerotat pentru a se alinia cu seria de standarde 27000, care este în continuă dezvoltare. Standardul curent este, de fapt, revizuirea primei ver-siuni publicate de ISO/CEI în 2000, şi care era o copie a standardului elaborat de BSI - BS 7799 -1:1999. ISO/CEI furnizează cele mai bune recomandări pen-tru managementul securităţii informaţiei pentru cei responsabili cu iniţierea, implementarea sau men-ţinerea sistemului de management al securităţii informaţiei.


Securitatea informaţiei este definită ca fiind rezul-tanta a trei vectori importanţi :- păstrarea confidenţialităţii - pentru a fi siguri că informaţia este accesibilă persoanelor autorizate;- integritate - pentru garantarea acurateţei informa-ţiilor şi a metodelor de prelucrare; - disponibilitate - pentru a fi siguri că numai utili-zatorii autorizaţi au acces la informaţie şi la valorile asociate la cerere.Obiectivele evidenţiate în acest standard oferă îndrumări de ordin general privitoare la ţintele gene-ral acceptate ale managementului securităţii infor-maţiei (politica de securitate, organizarea securităţii informaţiei, managementul resurselor, securitatea resurselor umane, securitatea fizică şi a mediului de lucru, managementul comunicaţiilor şi operaţiuni-lor, controlul accesului, achiziţionarea, dezvoltarea şi mentenanţa sistemelor informatice, managementul incidentelor de securitate a informaţiei, manage-mentul continuităţii afacerii şi conformitatea). Foarte important pentru implementarea sistemu-lui de management al securităţii informaţiei este şi standardul SR ISO/CEI 27001:2006 - Tehnologia infor-maţiei. Tehnici de securitate. Sisteme de management al securităţii informaţiei. Cerinţe, care a fost elaborat pentru a furniza un model pentru stabilirea, imple-mentarea, funcţionarea, monitorizarea, revizuirea, întreţinerea şi îmbunătăţirea unui SISTEM DE MANA-GEMENT PENTRU SECURITATEA INFORMAŢIEI. Stan-dardul este aplicabil în toate tipurile de organizaţii (de exemplu, societăţi comerciale, agenţii guverna-mentale, organizaţii non-profit). În el sunt specificate cerinţele pentru implementarea măsurilor de securi-tate adaptate la nevoile individuale ale organizaţiei sau ale unor părţi din aceasta. Sistemul de management al securităţii informaţiei

este conceput în aşa fel încât să asigure selectarea adecvată şi proporţională a măsurilor de securitate care protejează resursele informatice şi încrederea părţilor implicate.

1.În cursul anului 2007 a fost adoptat şi standardul: SR ISO/CEI TR 18044:2007-Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Managementul incidentelor de securitate a informaţiei, în care sunt prezentate reco-mandări şi îndrumări referitoare la managementul incidentelor de securitate a informaţiei pentru res-ponsabilii cu securitatea informaţiei şi managerii pentru sisteme informatice, service şi reţele.Acest document atrage atenţia asupra importanţei protejării informaţiei într-o organizaţie care abor-dează cu seriozitate aspectele legate de protecţia informaţiei şi care trebuie să aibă structurată şi plani-ficată o strategie pentru:

detectarea, raportarea şi evaluarea incidentelor de securitate a informaţiei;monitorizarea răspunsurilor la incidentele de securitate a informaţiei;inclusiv pentru activarea unor măsuri de pro-tecţie adecvate pentru prevenirea şi micşorarea performanţei sau redresarea după impact (de exemplu, în zona de suport şi de planificare a continuităţii afacerii);învăţarea din incidentele de securitate a infor-maţiei, instituirea unor măsuri de protecţie pre-ventive şi, în timp, efectuarea de îmbunătăţiri în ceea ce priveşte abordarea de ansamblu a managementului incidentelor de securitate a informaţiei.

Schema prezentată în continuare prezintă sintetic:

•

•

•

•


PROCESELE DE MANAGEMENT AL INCIDENTELOR DE SECURITATE A INFORMAŢIEI

PLANIFICARE ŞI PREGĂTIRE •politica de management a incidentelor de securitate a informaţiei şi implica-rea managementului de la cel mai înalt nivelschema de management a incidentelor de securitate a informaţieisecuritatea corporaţiei şi sistemelor/serviciilor/reţelelor, precum şi analiza şi managementul riscului, actualizarea politicilor stabilirea ISIRT informarea pe scurt şi instruirea privind conştientizareamanagementul incidentelor de securitate a informaţieitestarea schemei de management a incidente lor de securitate a informaţiei

•

••

••••

UTILIZAREdetectarea şi raportarea evenimentelor de securitate a informaţiei evaluarea şi decizia asupra incidentului de securitate a informaţiei răspunsurile la incidentul de securitate a informaţiei, inclusiv analiza judiciară

•••

REVIZUIRE alte analize judiciareidentificarea lecţiilor învăţateidentificarea perfecţionărilor de securitateidentificarea îmbunătăţirilor la schema de management a incidentelor de securitate a informaţiei

••••

PERFECŢIONARE efectuarea de îmbunătăţiri ale rezultatului reviziei analizei

şimanagementului riscurilor de securitateiniţierea îmbunătăţirilor securităţiiefectuarea de îmbunătăţiri ale schemei de manage-

ment al incidentelor de securitate

Managementul eficient al unui incident de securitate a informaţiei necesită o planificare şi o pregătire adec-vate.

Acţiunile necesare pentru îndeplinirea acestui deziderat constau în:

stabilirea unei politici documentate;dezvoltarea şi documentarea exhaustivă a unei scheme de management a incidentelor de securitate;actualizarea politicilor de securitate a informaţiilor şi a managementul riscului la toate nivelurile;crearea unei structuri organizaţionale corespunzătoare de management a incidentelor de securitate a informaţiei, adică a unei Echipe de Răspuns la Incidente de Securitate a Informaţiei (ISIRT), cu roluri bine definite şi responsabilităţi alocate personalului şi disponibil, care să găsească un răspuns adecvat la toate tipurile de incidente de securitate a informaţiei cunoscute.

În standard se atrage atenţia asupra faptului că schema trebuie să includă formulare, proceduri şi instru-mente de sprijin pentru detectarea, raportarea, evaluarea şi răspunsul la incidentele de securitate şi detalii privind gravitatea incidentului.

Beneficiile obţinute de o organizaţie, în condiţiile în care foloseşte o abordare structurată a managementului incidentelor se pot cuantifica prin:

• îmbunătăţirea securităţii informaţiei;• reducerea efectului negativ asupra afacerii, prin micşorarea perturbărilor şi pierderilor financiare,


consecinţe ale unui incident de securitate;• prevenirea incidentelor de securitate a informaţiei;• punerea accentului pe priorităţi şi evidenţe;• justificarea bugetului şi a resurselor alocate;• îmbunătăţirea actualizării rezultatelor analizei de risc şi a managementului riscului;• creşterea gradului de conştientizare a riscului asupra securităţii informaţiei şi asigurarea de material în vederea pregătirii;• furnizarea de material nou pentru politicile de securitate a informaţiei şi pentru revizuirea documentelor aferente.

Standardul prezintă şi aspecte legale şi de reglementare, precum şi elemente pentru asigurarea protecţiei datelor şi confidenţialităţii informaţiilor personale.

O abordare structurată a managementului incidentelor de securitate a informaţiei trebuie să ia în calcul pro-tecţia adecvată a confidenţialităţii datelor, precum şi:

planificarea şi pregătirea managementului incidentelor de securitate a informaţiei;politica de management al incidentelor de securitate a informaţiei trebuie să fie aprobată de un cadru de conducere a organizaţiei din eşalonul superior, cu o confirmare a angajamentului documentată din partea întregii conduceri superioare; scopul unei scheme de management a incidentelor de securitate a informaţiei constă în întocmirea unei documentaţii detaliate care să descrie procesele şi procedurile pentru abordarea unui incident de securitate a informaţiei şi comunicarea unor astfel de incidente;schema de management a incidentelor de securitate a informaţiilor intră în funcţiune ori de câte ori este detectat un eveniment de securitate a informaţiei şi este folosită ca ghid; conţinutul documentaţiei unei scheme de management a incidentelor de securitate a informaţiei;politicile de securitate a informaţiei şi management al riscului.

În standardul SR ISO/CEI TR 18004:2007 este prezentat şi scopul instituirii echipei ISIRT, respectiv acela de a asigura organizaţiei personalul adecvat pentru evaluarea, răspunsul şi însuşirea concluziilor din incidentele de securitate a informaţiei şi pentru asigurarea coordonării, managementului, feedback-ului şi comunicaţii-lor necesare.

Echipa ISIRT poate contribui la reducerea pagubelor fizice şi monetare, precum şi la reducerea daunelor cau-zate reputaţiei organizaţiei care sunt uneori asociate cu incidentele de securitate a informaţiei.

În funcţie de gravitatea şi impactul unui incident de securitate a informaţiei, poate fi necesară o evaluare a rezultatelor revizuirilor analizei şi managementului riscului de securitate a informaţiei pentru a lua în con-siderare noi ameninţări şi vulnerabilităţi pentru efectuarea de îmbunătăţiri ale schemei de management al incidentelor de securitate.

Implementarea unor măsuri de siguranţă noi şi/sau actualizate poate consta în implementarea unor măsuri de securitate tehnice (inclusiv fizice), care pot include şi necesitatea actualizării urgente a materialelor şi efectuarea unor sesiuni de conştientizare (atât pentru utilizatori, cât şi pentru celelalte categorii de personal), precum şi revizuirea rapidă şi emiterea unor noi îndrumare şi standarde de securitate).

Se atrage atenţia în standard asupra faptului că răspunsul la incidentele de securitate a informaţiei trebuie să includă:

răspunsul imediat;revizuirea;răspunsurile ulterioare;activităţile de criză;analiza judiciară;comunicaţiile;

••

•

•

••

••••••


comentariile legate de aspectele raportate ierarhic;înregistrarea activităţilor.

Evenimentele de securitate a informaţiei pot fi detectate în mod direct de către o persoană sau mai multe, care observă ceva ce generează îngrijorare, fie că este de natură tehnică, fizică sau legat de proceduri. Astfel, persoana care raportează un eveniment de securitate a informaţiei trebuie să completeze formularul cu cât mai multe detalii posibile la acel moment şi orice alte informaţii disponibile, luând legătura cu mana-gerul local, dacă acest lucru este necesar.

Un exemplu de raportare a unui eveniment de securitate a informaţiei se găseşte în anexa standardului.

Atunci când se evaluează efectele adverse, potenţiale sau actuale ale unui incident de securitate a informa-ţiei, trebuie avute în vedere:

• dezvăluirea neautorizată de informaţii;• modificarea neautorizată a informaţiilor;• repudierea;• indisponibilitatea informaţiei şi/sau a serviciului;• distrugerea informaţiei şi/sau a serviciului.

Exemple de categorii de perturbaţii în activitatea unei organizaţii apă-rute în urma incidentelor de securitate care trebuie avute în vedere:

• pierderi financiare cauzate de operaţiunile afacerii;• interesul comercial şi economic;• informaţii personale;• obligaţii legale;• pierderea fondului comercial.

Pentru acele categorii considerate relevante pentru buna funcţionare a organizaţiei, trebuie folosită o listă de categorii adecvată, în vederea determinării impactului real sau potenţial pentru intrările din rapoartele de incidente de securitate a informaţiei.

În standard se atrage atenţia asupra faptului că persoanele care fac evaluări ale incidentelor de securitate a informaţiei, bazându-se pe instrucţiunile din documentele care însoţesc schema de management a inciden-telor de securitate a informaţiei, trebuie să ştie:

• când este necesar să raporteze ierarhic problemele şi cui anume;• ce proceduri documentate de control al schimbărilor sau nu (pentru aceasta se va folosi scala de gravitate prestabilită) trebuie să urmeze.

Astfel pentru: - atacurile umane de natură tehnică, intenţionate, asupra oricărui sistem de informaţii, serviciu şi/sau reţea de exemplu, este relevant de ştiut:

cât de profund au fost penetrate sistemul, serviciul şi/sau reţeaua şi ce nivel de control deţine atacato-rul;ce a fost accesat de atacator, ce e posibil să fi fost copiat, modificat sau distrus;ce software a fost copiat, modificat sau distrus de atacator etc.

• Pentru atacurile umane fizice asupra unui sistem de informaţii, serviciu şi/sau hardware de reţea şi/sau locaţie fizică, pot apărea pierderi care pot intra în următoarele categorii:• pierderile financiare/afectarea operaţiunilor afacerii;• interese comerciale sau economice;

••

•

••


• obligaţii legale sau de reglementare;• operaţiuni de afaceri sau manageriale;• pierderea fondului comercial etc.În acelaşi timp, în standard se precizează că, în timp ce se iau asemenea decizii, trebuie avute în vedere aspecte care pot surveni, cum ar fi cel în care:• atacatorul poate să-şi dea seama că este observat şi poate întreprinde acţiuni care să producă alte daune sistemului afectat, serviciului, şi/sau reţelei şi datelor asociate;• atacatorul poate distruge informaţiile care s-ar putea dovedi folositoare pentru identificarea lui.

Este esenţial să fie tehnic posibil să se izoleze şi/sau să se închidă sistemul de informaţii, serviciul şi/sau reţeaua atacate, rapid şi sigur, de îndată ce o asemenea decizie a fost luată.

Oricum, trebuie implementate mijloace adecvate de autentificare astfel încât persoanele neautorizate să nu poată efectua o asemenea activitate. Informaţiile care par să fie afectate de incidentul de securitate a infor-maţiei trebuie verificate de către membrii ISIRT în raport cu înregistrările copiilor de siguranţă, pentru detec-tarea modificărilor, ştergerilor şi inserţiilor de informaţii. De asemenea, este necesară verificarea integrităţii jurnalelor, deoarece un atac deliberat s-ar putea să fi manipulat aceste jurnale pentru a-şi ascunde urmele.

Membrii ISIRT care evaluează un incident de securitate a informaţiei, bazându-se pe instrucţiunile din docu-mentaţia privind schema de management a incidentelor de securitate a informaţiei, trebuie să cunoască:

• când este necesar să raporteze ierarhic lucrurile şi cui;• că în toate activităţile desfăşurate de ISIRT trebuie urmate procedurile documentate de control al modifi-cărilor.

În Anexa A a standardului sunt prezentate:

EXEMPLE DE FORMULARE DE RAPORTARE A EVENIMENTELOR ŞI INCIDENTELOR DE SECURITATE A INFORMAŢIEI şi RAPOARTE PRIVIND EVENIMENTE ŞI INCIDENTE DE SECURITATE A INFORMAŢIEI,

precum şi:

EFECTUL ADVERS AL INCIDENTULUI ASUPRA AFACERII,

iar în Anexa B:

EXEMPLE GENERALE DE ÎNDRUMĂRI PRIVIND EVALUAREA INCIDENTELOR DE SECURITATE A INFORMAŢIEI

�. Alt standard important în acest domeniu este: SR ISO/CEI TR 14516:2005 - Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Îndrumări pentru utilizarea şi administrarea serviciilor părţilor terţe de încredere

Acest standard este un îndrumar pentru utilizarea şi administrarea părţilor terţe de încredere (TTP); el pre-zintă o definiţie clară a îndatoririlor de bază şi a serviciilor furnizate, descrie scopul lor, precum şi rolurile şi responsabilităţile TTP şi ale entităţilor care utilizează serviciile lor. Standardul este destinat în primul rând managerilor de sistem, dezvoltatorilor, operatorilor TTP şi utilizatorilor din cadrul proiectelor, pentru a selecta acele servicii ale TTP necesare pentru cerinţele particulare, administrarea lor care decurge din acestea, utili-zarea şi desfăşurarea operaţională, precum şi stabilirea unei politici de securitate în cadrul TTP. Acest standard nu este destinat a fi utilizat ca bază pentru o evaluare formală sau pentru o comparare a TTP-urilor. În stan-dard se identifică diverse categorii importante de servicii ale TTP-urilor, incluzând: marcarea temporală, nere-pudierea, administrarea cheii, managementul certificării şi notarul public electronic. Fiecare dintre aceste categorii de bază constă din anumite servicii care în mod logic merg împreună. �. În cursul anului 2008 a fost elaborat standardul SR ISO/CEI 27006:2008 - Tehnologia informaţiei. Tehnici


de securitate. Cerinţe pentru organismele care furnizează servicii de auditare şi certificare a sistemelor de mana-gement al securităţii informaţiei, document în care sunt specificate cerinţe şi care constituie un ghid pentru organismele care furnizează servicii de audit şi certificare pentru un sistem de management al securităţii informaţiilor, în plus faţă de cele indicate în SR ISO/CEI 17021 şi SR ISO/CEI 27001. Utilizarea acestui standard constituie un sprijin pentru acreditarea organismelor de certificare care asigură certificarea SMSI. Acest standard internaţional specifică cerinţele şi furnizează un îndrumar pentru organismele care furnizează servicii de audit şi certificare ale unui sistem de management al securităţii informaţiilor, în plus faţă de cerin-ţele conţinute în cadrul ISO/CEI 17021 şi ISO/CEI 27001. El este destinat în primul rând a sprijini acreditarea organismelor de certificare, care asigură certificarea SMSI. Cerinţele conţinute în acest standard internaţional trebuie demonstrate în termeni de competenţă şi fiabilitate de oricare organism care furnizează servicii de audit şi certificare a SMSI, iar îndrumările conţinute în acest standard internaţional asigură o interpretare suplimentară a acestor cerinţe pentru oricare organism care asigură certificarea SMSI.ISO/CEI 27006 încorporează şi înlocuieşte ghidul EA7/03 /(Guidelines for the Accreditation of bodies opera-ting certification/registration of Information Security Management Systems) pentru procesele de certificare a proceselor/.

4. Alt standard important din colecţia de standarde pentru managementul securităţii informaţiei: SR ISO/CEI 24762:2008 - Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Linii directoare pentru serviciile de refacere după dezastru în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Documentul furnizează linii directoare pentru ser-viciile de recuperare după dezastru în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (ICT DR), atât cele prevăzute intern, cât şi pentru cele externalizate.

Standardul specifică: - cerinţele de implementare, operare, monitorizare şi întreţinere a serviciilor ICT DR; - capabilitatea pe care furnizorii de servicii ICT DR externalizate ar trebui să o aibă şi practicile pe care trebuie să le urmeze pentru ca ei să fie capabili să furnizeze medii de operare primare cu funcţionare sigură şi să faciliteze eforturile de restaurare ale organizaţiei; - selectarea amplasamentelor de restaurare; şi - îndrumări pentru furnizorii de servicii ICT DR pentru asigurarea perfecţionării continue a serviciilor. Ca un corolar, articolul de faţă atrage atenţia încă o dată asupra importanţei securităţii informaţiei în asigu-rarea confidenţialităţii, integrităţii şi disponibilităţii datelor într-o organizaţie, precum şi asupra faptului că un sistem informatic sigur facilitează continuitatea afacerii în condiţiile unei societăţi informatizate în ritm accelerat. În condiţiile în care criminalitatea informatică este un fenomen globalizat acaparat de structuri organizate, s-a trecut de la atacuri de tip viruşi, viermi de reţea şi spam-uri, la atacuri sofisticate de tip fishing, corporate espionage şi identity theft. Studiul Deloitte arată că principalele trei tehnici de fraudare, cele care au fost enunţate de majoritatea participanţilor la un studiu în acest sens, sunt viruşii, atacurile prin e-mail, în princi-pal spam-uri, şi atacurile de fishing/pharming. Pe lângă fraudele realizate prin intermediul clienţilor, companiile se confruntă cu numeroase cazuri de fra-ude realizate de către angajaţi: greşeli (acţiuni voluntare) şi omiteri (acţiuni involuntare). Un pro-cent de 91% din participanţii la studiu acordă o atenţie deosebită activităţilor desfăşurate de către angajaţi şi numesc factorul uman ca fiind cauza principală a eşecurilor în domeniul securităţii informaţiei (79%).Apare în aceste condiţii cu atât mai pregnantă implementarea sistemului de management al securităţii informaţiei, indiferent de profilul activi-tăţii instituţiei în cauză. Această activitate trebuie să pornească de la cunoaşterea şi implementarea standardelor de securitate a informaţiei, în vede-rea implementării sistemului de management al securităţii informaţiei, pentru a fi siguri de protec-ţia informaţiei şi crearea de noi oportunităţii de


afaceri online, asigurând în felul acesta continuitatea afacerii şi credibilitatea. Un alt aspect important asupra căruia este atrasă atenţia în toate standardele de securitate a informaţiei este acela că securitatea informaţiei într-o organizaţie nu este numai problema serviciului IT din organizaţia respectivă, ci a întregii organizaţii şi întregul personalul trebuie instruit, iar managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să fie implicat direct.

Se pune acut problema apariţiei unei noi culturi de organizaţie, precum şi a unor lucrători în domeniu secu-rităţii informaţiei – security officers – care vor avea responsabilitatea asigurării nivelului de securitate dorit de managementul companiei, a educaţiei personalului din domeniul securităţii informaţiei şi planificării inves-tiţiilor în domeniul securităţii. În condiţiile în care deja pentru 2009 era de aşteptat o adevărată explozie a atacurilor rău intenţionate – mal-ware, la ora aceasta există deja o situaţie paradoxală în care sunt mai multe programe maliţioase decât pro-grame legitime, ceea ce înseamnă că se impune apariţia unor metode noi, complementare.Odată cu creşterea numărului de servicii Web, este de aşteptat să crească şi numărul ameninţărilor şi apare astfel un argument în plus pentru implementarea unui SMSI indiferent de profilul activităţii, pornind de la implementarea standardelor de securitate a informaţiei.În mileniul III este evidentă importanţa informaţiei, adevărată bogăţie a naţiunilor şi sursă de putere, dar la ora actuală, datorită extinderii reţelei informatice – sistem deschis – a crescut proporţional şi gradul de vul-nerabilitate. În aceste condiţii, sunt evidente dezideratele: protecţia informaţiilor strict secrete, confidenţiale şi personale, cunoaşterea celor mai cunoscuţi viruşi, precum şi a cadrului legal în care se poate desfăşura activitatea informatică.

În concluzie, aşa cum s-a precizat de la început, pentru bunul mers al unei afaceri într-o organizaţie, este necesară o protecţie adecvată a informaţiei în condiţiile în care fenomenul criminalităţii informatice este globalizat şi acaparat de structuri organizate.

Paşii pentru implementarea eficientă a unui sistem de management integrat al securităţii informaţiei sunt cei care pornesc de la cunoaşterea şi aplicarea pas cu pas a standardelor de tehnologie a informaţiei.

Aşa cum s-a subliniat deja pe parcursul materialului, în activitatea oricărei organizaţii, indiferent de profilul ei, alături de autenticitate şi confidenţialitate, un loc important îl are şi integritatea mesajelor, securitatea informatică fiind una din componentele esenţiale pentru buna desfăşurare a proceselor.

Standarde internaţionale adoptate recent de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul tehnologiei informaţiei


SR ISO/CEI �0��6:�000 Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Moduri de operare ale unui algoritm pe cifrare pe blocuri de n biţi

SR ISO/CEI �4888-�:�008 Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Semnături digitale cu apen-dice. Partea 1: Generalităţi

SR ISO/CEI ��408-�:�004 Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Criterii de evaluare pentru securitatea tehnologiei informaţiei. Partea 1: Introducere şi model general

SR ISO/CEI ��408-�:�004/C9�:�007 Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Criterii de evaluare pentru securitatea tehnologiei informaţiei. Partea 1: Introducere şi model general

SR ISO/CEI ��408-�:�006 Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Criterii de evaluare pentru securitatea IT. Partea 2: Cerinţe funcţionale de securitate


SR ISO/CEI ��408-�:�007 Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Criterii de evaluare pentru securitatea IT. Partea 3: Cerinţe de asigurare a securităţii

SR ISO/CEI �80�4-�:�00� Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Servicii de marcare tempo-rală. Partea 1: Cadru

SR ISO/CEI �80�4-�:�00� Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Servicii de marcare tempo-rală. Partea 2: Mecanisme care produc mărci temporale independente

SR ISO/CEI �80�4-�:�00� Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Servicii de marcare tempo-rală. Partea 3: Mecanisme care produc mărci temporale înlănţuite

SR ISO/CEI �804�:�008 Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Alegerea, instalarea şi opera-rea sistemelor de detecţie a intruziunii

SR ISO/CEI �476�:�008 Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Linii directoare pentru servi-ciile de refacere după dezastru în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

SR ISO/CEI �700�:�006 Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Sisteme de management al securităţii informaţiei. Cerinţe

SR ISO/CEI �700�:�008 Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Cod de bună practică pentru managementul securităţii informaţiei

SR ISO/CEI �7006Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Cerinţe pentru organismele care furnizează servicii de auditare şi certificare a sistemelor de manage-ment al securităţii informaţiei

SR ISO/CEI TR �8044:�007 Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Managementul incidentelor de securitate a informaţiei

ASRO-ORGANISMUL DE CERTIFICARE SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII (ASRO OC- SMC) a emis CERTIFICATE de conformitate cu cerinţele standardului SR EN ISO 9001:2008 pentru:

S.C.EUROSTRUCTURS.R.L.–Timişoara pentru domeniile:

4120Lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale si nerezidenţiale4213Construcţia de poduri4211Lucrări de suprafaţă pe poduri


NOUTĂŢI LEGISLATIVE APĂRUTE ÎN LUNILE IUNIE-IULIE 2009

STELUŢA MANOLACHE – jurist, administrator bază date şi reglementări tehnice, ASRO

NOUVEAUTÉS LÉGISLATIVES PARUES AUX MOIS DE JUIN ET JUILLET 2009

L’article présente les nouveautés législatives publiées dans le Journal Officiel de Roumanie aux mois de juin et juillet 2009, faisant référence:

• aux factures électroniques• aux centres de données• à la marque temporelle• à l’archivage des documents sous forme électronique• au code des douanes communautaire• aux prescriptions techniques des bateaux de la navigation intérieure• à l’activité électronique de notaire• à la mise en oeuvre des normes par les entreprises

Mot-clés: règlementation, normes roumaines, factures électroniques, archivage électronique, centres de données, marque temporelle, bateaux, navigation intérieure, code communautaire des douanes, activité de notaire, mise en oeuvre des normes

Ordinul Ministrului Comunicaţiilor şi Socie-tăţii Informaţionale nr.488 din 15.06.2009 privind procedura de verificare şi omologare a sistemelor informatice destinate operaţi-unilor de emitere a facturilor în formă elec-tronică, precum şi normele de performanţă şi securitate cu privire la sistemele informatice utilizate de persoanele care emit, transmit sau arhivează facturi, chitanţe şi bonuri fis-cale în formă electronică, publicat în Monito-rul Oficial, Partea I nr. 487 din 14.07.2009 stabi-leşte procedura de verificare şi omologare de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Infor-maţionale a sistemelor informatice destinate operaţiunilor de emitere a facturilor în formă electronică, precum şi normele de performanţă şi securitate cu privire la sistemele informatice utilizate de persoanele care emit, transmit sau arhivează facturi, chitanţe şi bonuri fiscale în formă electronică.

În Anexa Nr.4 a acestui act normativ, denumită « Normă de performanţă şi securitate cu privire la sis-temele informatice utilizate de persoanele care emit, transmit sau arhivează facturi, chitanţe şi bonuri fis-cale în formă electronică » sunt incluse standardele recomandate.

Ordinul Ministrului Comunicaţiilor şi Socie-tăţii Informaţionale nr.489 din 15.06.2009 privind normele metodologice de autori-

zare a centrelor de date, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 435 din 25.06.2009, se aplică centrelor de date utilizate de către administra-torii de arhive electronice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică.

Ordinul stabileşte procedura şi condiţiile privind acordarea, suspendarea şi retragerea autorizării cen-trelor de date, emise de către Ministerul Comunica-ţiilor şi Societăţii Informaţionale, precum şi conţinu-tul, durata de valabilitate şi efectele suspendării sau retragerii autorizării. Acest act normativ recomandă aplicarea şi respectarea unor anumite standarde, în vederea unei funcţionări corespunzătoare a centre-lor de date.

Ordinul Ministrului Comunicaţiilor şi Societă-ţii Informaţionale nr.492 din 15.06.2009 pri-vind normele tehnice şi metodologice pentru aplicarea Legii nr. 451/2004 privind marca temporală, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 433 din 25.06.2009, stabileşte procedura de notificare a Ministerului Comunicaţiilor şi Socie-tăţii Informaţionale în vederea începerii furnizării serviciilor de marcare temporală, procedurile de generare şi verificare a mărcilor temporale, cât şi condiţiile de creare şi menţinere a registrului electronic de evidenţă a furnizorilor de servicii de marcare temporală.

Actul normativ recomandă respectarea unor standarde

•


şi recomandări de către furnizorii de servicii de mar-care temporală, în vederea asigurării conformităţii cu cerinţele Legii nr. 451/2004 şi ale prezentului ordin.

Ordinul Ministrului Comunicaţiilor şi Socie-tăţii Informaţionale nr.493 din 15.06.2009 privind normele tehnice şi metodologice pen-tru aplicarea Legii nr. 135/2007 privind arhi-varea documentelor în formă electronică, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 432 din 24.06.2009 este un act normativ care se aplică activităţii de arhivare electronică a documentelor efectuate în condiţiile Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică şi stabileşte procedura privind acordarea, suspen-darea sau retragerea acreditării administratorilor de arhive electronice de către Ministerul Comu-nicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, precum şi condiţiile privind desfăşurarea acestei activităţi.

În Capitolul III „Acreditarea administratorului”, se prevede că orice persoană care intenţionează să devină administrator, are obligaţia să transmită la MCSI o notificare în acest sens cu 30 de zile îna-inte de începerea activităţii. Printre documentele care fac parte integrantă din notificare se numără atestările care să certifice cunoaşterea standardului ISO/CEI 27001 sau a standardelor echivalente şi a ver-siunilor ulterioare ale acestora. Menţionăm că ASRO a preluat acest standard internaţional cu indicativul: SR ISO/CEI 27001:2006 (titlul: Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Sisteme de management al secu-rităţii informaţiei. Cerinţe).

Ordinul Ministrului Comunicaţiilor şi Socie-tăţii Informaţionale nr.500 din 18.06.2009 privind Normele tehnice şi metodologice pentru aplicarea Legii nr. 589/2004 pri-vind regimul juridic al activităţii electronice notariale, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 487 din 14.07.2009, conţine condiţiile pentru autorizarea notarilor publici pentru efectuarea actelor notariale în formă electronică, precum şi normele de performanţă şi securitate cu pri-vire la sistemele informatice utilizate de notarii publici, transmiterea documentelor electronice şi păstrarea acestora în arhive.

Art.13(1) prevede că serviciile calificate de arhivare electronică utilizate de notarii publici trebuie să res-pecte legislaţia referitoare la arhivarea documentelor notariale şi accesul la acestea, precum şi standardele recunoscute în domeniul managementului securi-tăţii informaţiei şi al managementului înregistrărilor electronice. Dat fiind caracterul imperativ al acestor prevederi, rezultă de aici obligaţia notarilor publici, care doresc să obţină autorizarea privind activita-

tea electronică notarială, să îşi procure de la ASRO standardele pentru aprecierea securităţii unui sistem informatic şi a sistemului de management al securi-tăţii informaţiei.

Ordinul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.1614 din 22.06.2009 pentru apro-barea Instrucţiunilor privind accesul opera-torilor economici la componenta de gestiune a tranzitului comunitar/comun din aplicaţia NCTS-RO, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 481 din 13.07.2009, constituie un act norma-tiv adoptat în vederea aplicării unitare a regimu-lui vamal de tranzit comunitar prevăzut în Regu-lamentul (CEE) nr. 2.913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar, cu modificările ulterioare şi în vede-rea punerii în aplicare a controalelor bazate pe o analiză la nivel comunitar a riscurilor în ceea ce priveşte siguranţa şi securitatea la frontiera vamală a Uniunii Europene.

În Anexa Ordinului 1614 sunt prevăzute cerinţele tehnice pentru utilizarea componentei de gesti-une a tranzitului comunitar/comun din aplicaţia NCTS-RO, care menţionează (opţional) cititorul de coduri de bare în conformitate cu standardul ISO EAN 128.

Ordinul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.1615 din 22.06.2009 pentru apro-barea Instrucţiunilor privind accesul opera-torilor economici la componenta NCTS/TIR din aplicaţia NCTS-RO, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 454 din 01.07.2009, constituie un act normativ promulgat în vederea aplicării unitare a regimului vamal de tranzit sub acope-rirea carnetelor TIR, prevăzut în legislaţia euro-peană, în vederea punerii în aplicare a cerinţelor Comisiei Europene referitoare la instituirea unui sistem informatic comun, bazat pe schimburi de mesaje electronice între autorităţile vamale, pri-vind mărfurile care tranzitează teritoriul vamal al Uniunii Europene şi în vederea punerii în apli-care a controalelor bazate pe o analiză la nivel comunitar a riscurilor în ceea ce priveşte sigu-ranţa şi securitatea comunitare.

În Anexa Ordinului 1615 sunt prevăzute cerinţele tehnice pentru utilizarea componentei NCTS/TIR din aplicaţia NCTS-RO, printre care figurează (opţional) cititorul de coduri de bare în conformitate cu stan-dardul ISO EAN 128.

Ordinul Ministrului Transporturilor şi Infras-tructurii nr. 742 din 22.06.2009 pentru modi-ficarea şi completarea Ordinului ministrului


transporturilor nr. 1.447/2008 privind apro-barea cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 475 din 09.07.2009, transpune Directiva 2009/46/CE a Comisiei din 24 apri-lie 2009 de modificare a Directivei 2006/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară.

Ordinul prevede că serviciile tehnice trebuie să se conformeze standardului european privind cerin-ţele generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări (EN ISO/IEC 17025:2000). Informăm cititorii că acest standard a fost adop-tat încă din anul 2001 de către ASRO cu indicativul SR EN ISO/CEI 17025:2001.

Ordinul Ministerului Economiei nr. 1191 din 12.06.2009 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului economiei şi finanţelor

nr. 1.862/2008 pentru aprobarea schemei de ajutor de minimis „Sprijin acordat IMM pentru implementarea standardelor inter-naţionale şi pentru creşterea competitivităţii prin accesul pe noi pieţe şi internaţionali-zare”, aferentă operaţiunilor b) „Sprijin pen-tru implementarea standardelor internaţi-onale” şi c) „Sprijin pentru accesul IMM pe noi pieţe şi internaţionalizare”, domeniului major de intervenţie 1.1 „Investiţii produc-tive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM”, axa pri-oritară 1 „Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient” din cadrul Programului opera-ţional sectorial „Creşterea competitivităţii economice”, publicat în Monitorul Oficial, Par-tea I nr. 470 din 08.07.2009 este un act normativ important pentru agenţii economici interesaţi de includerea în programele Ministerului Econo-miei menţionate în acest act.

ASRO-ORGANISMULDECERTIFICARESISTEMEDEMANAGEMENTALCALITĂŢII(ASROOC-SMC)aemisCERTIFICATEdeconformitatecucerinţelestandarduluiSRENISO9001:2008pentru:

în luna iulie 2009:

S.C. ECSO & EXO S.R.L. - Bucureşti pentru domeniile:

7219, 7490, 8560, 6201, 7112, 7022 Cercetare, Proiectare, Dezvoltare, Implementare, Instruire, Producţie şi Consultanţă în domeniile: IT & C, al Sistemelor Integrate pentru Procesare Date în aeronautică, management, electronică şi domenii conexe

în luna august 2009:

S.C. INSTAL EXPERT S.R.L. Suceava pentru domeniile:

4322 Lucrări de instalaţii tehnico-sanitare de încălzire şi de aer condiţionat inclusiv instalaţii de utilizare gaze naturale; 4221 Lucrări de construcţii a proiectelor utilitare pentru fluide;2511 Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice; 2529 Producţia de rezervoare, cisterne şi containere metalice; 2562 Operaţiuni de mecanică generală; 7112 Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea; 3320 Instalarea maşinilor şi echipamentelor industriale.

S.C. CONTRAFORT N S.R.L. Constanţa pentru domeniile:

7111 şi 7410 Proiectare în domeniul: arhitectură, construcţii civile şi industriale, design, amenajări interioare, mobilier, documentaţii de urbanism.

conferinţa anuală comună a organismelor de standardizare ... 2009.pdf · tema care a fost...

Documents