Anul VI, Serie Nouă - Nr. 187 (222), 16 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 24 - 30 iunie 2011

Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!“Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

*actualizat în fi ecare luni

Tuturor celor care poartă numele Sfinţilor Apostoli

Petru şi Pavel, dar şi derivate ale

acestora, le dorim multă sănătate şi un sincerLa Mulţi Ani!

Săptămânalul dumneavoastră preferat,

Condeiul ardelean, îl puteţi achiziţiona prin

Poşta Română (abonamente) şi la vânzare liberă din:

Judeţul Mureş - Chioşcurile Symetria Târgu-Mureş, Luduş,

Târnăveni, Sovata, Ungheni, CristeştiJudeţul Braşov - Chioşcurile Roşii Braşov, Săcele, Codlea, Râşnov, Zărneşti, PredealJudeţul Covasna - Chioşcurile H-Press Sfântu-Gheorghe, Târgu-Secuiesc, Covasna, Baraolt - Chioşcurile Adrimar Sfântu-Gheorghe, Covasna, Întorsura-Buzăului Judeţul Harghita - Chioşcurile Adrimar Miercurea-Ciuc,

Topliţa, Gheorgheni, Bălan, Voşlăbeni

De n-aş fi om,aş vrea să fiuun tricoloruitat în Munţii Apuseni.

(Adrian Păunescu) 2

3

6

O COMPARAŢIE: ROMÂNI ŞI UNGURI LA 1848

Portavocea cu cip încorporat

Noii „experţi” ai Limbii Române

9

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, iată că am ajuns şi la primul popas duhovnicesc al postului Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Cu şase luni înainte de a se arăta în Naza-ret Preasfintei Fecioare Maria, marele Gavriil, îngerul lui Dumnezeu, s-a arătat Arhiereului Zaharia în Templul din Ierusalim. Mai înainte de a vesti zămislirea cea minunată a Fecioarei nenuntite, arhanghelul a vestit minunata zămis-lire a bătrânei sterpe. Zaharia nu a crezut îndată graiurile vestitorului lui Dumnezeu şi pentru aceea limba sa a fost lega-tă cu muţenie, rămânând astfel până în ziua a opta după naşterea lui Ioan. În ziua aceea, rudeniile lui Zaharia şi ale Elisabetei s-au adunat laolaltă pentru a prăznui tăierea împrejur şi numirea pruncului. Când l-au întrebat pe tată ce nume voieşte să pună fiului său, Zaharia, mut fiind, a scris pe o tăbliţă: Ioan. Şi s-a slobozit limba lui în ceasul acela şi a început să vorbească. Casa lui Zaharia se afla pe culmile dintre Betleem şi Hebron. Ves-tea despre venirea îngerului lui Dumnezeu la Zaharia, precum şi despre muţenia şi dezlegarea limbii lui atunci când a scris pe tăbliţă nume-le Ioan, s-a răspândit în tot Israelul. (continuare în pagina 16)

24 iunie

†) Naºterea Sfântului Ioan IotezÃtorul

(Sânzienele - Drăgaica)

prof. Ilie Şandru (Topliţa) Deci coaliţia pedelisto-ude-meristă - poate mai corect ar fi să inversăm termenii! -, care a func-ţionat până în prezent ca un agre-gat perfect, mai ceva ca un motor nemţesc!, este gata să explodeze! Motivul: discuţiile aprinse legate de noua reîmpărţire teritorial-ad-ministrativă a României. Biata ţară! Grele zile a dat peste ea! Nu mă pot abţine să nu rostesc şi eu, precum cronicarul: „Oh! Oh! Oh! Vai de ţară! Ce vremuri cumplite au agiunsu şi la ce cum-pănă au cădzut!”... „Ce nărucire de stăpâni ca aceştia ai avut! Ce

sorţi de viaţă ţ-au cădzut! Cum au mai rămas om trăitor în tine, de mare mirare este...!”. La aceasta aş mai putea adăuga o constatare mai recentă: „Bună ţară, rea toc-meală. Mama ei de rânduială!”. Acum se spune că vremurile s-au schimbat. Nu în bine. Fiindcă întreaga Românie se află la che-remul udemereului! Asistăm la o adevărată dictatură udemeristă! O dictatură căreia puterea statului, aflată într-o vizibilă disoluţie, nu mai este în stare să i se opună. Iar această situaţie se datorează ori prostiei, sau pur şi simplu, cârdă-şiei pe care indivizi decăzuţi, lip-siţi de moralitate, o fac cu cei care urmăresc destabilizarea ţării şi, în cele din urmă, dispariţia ei de pe harta politică a Europei, ca stat uni-tar şi indivizibil. Nimic ce s-a făcut în România ultimelor două decenii nu a urmă-

rit altceva decât puterea cu orice preţ, fluturându-se mereu faldurile „interesului naţional”, totul fiind doar o cacealma politică, menită să prostească şi să păcălească po-porul, în interesul unuia sau altuia dintre aşa-zisele partide politice, care înglobează o altă ficţiune: „clasa politică”, în realitate o adu-nătură de afacerişti veroşi, de min-cinoşi sadea, de hoţi perverşi, pen-tru care aşa-zisele „reforme” nu au fost altceva decât metode şi posibi-lităţi imorale de a-şi rotunji averile. Aşa au apărut peste noapte noii îmbogăţiţi, high-life-ul modern al României din zilele noastre, cu boşşi care se plimbă cu ma-şini de sute de mii de euro, ori cu elicoptere, sau chiar avioane; cu dame semianalfabete, dar care îşi comandă rochiile la Paris, cu care se etalează la reuniuni mondene.

(continuare în pagina 3)

ROMÂNIA SUB DICTATURA UDEMERISTĂ!

Ediţie jubiliară a Ediţie jubiliară a „Zilelor Andrei Șaguna“„Zilelor Andrei Șaguna“

2 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 187 (222) Dosarele istoriei

Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

Săptămânal regional de atitudine ºi cultură

Colaboratori

prof. univ. dr. Petre Ţurleaprof. univ. dr. Ion Cojadr. Mircea Dogarudr. Ioan Lăcătuşudr. Gheorghe Funardr. Gheorghe Olteanudr. Vlad Hogeadr. Mircea Frenţiu dr. Mircea Măranprof. dr. Ion Rancaing. Nicolae Dorofteiprof. Ilie Şandruprof. Ligia Dalila Ghineaprof. Vasile Stancuprof. Rodica Pârvanprof. Doru Dobreanuprof. Alexandru Ciubîcăprof. Mihaela Vatamanu Alexandrescuprof. Georgeta Ciobotăprof. Sanda Romana Feldioreanprof. ing. Maria Peligradprof. drd. Costel Cristian LazărPr. Prot. Florin TohăneanPr. psh. Nicolae FloroiuPr. Ioan Ovidiu MăciucăPr. Cristian Vlad IrimiaPr. Iustin GârleanuPr. Nicolae BotaPr. Adrian StoianPr. Ioan Tămaş Lazăr LădariuConstantin MustaţăVasile GoteaLucilia DinescuDan TanasăMihai HorgaErich Mihail Broanăr

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).

E-M

ail:

info

@co

nd

eiu

lard

ele

an

.ro

Fondat în 2006Fondat în 2006Director fondator Doru Decebal Feldiorean

Director general Violeta Elena Feldiorean

Redactori Andrei Mihai Braşoveanu Adrian Teacă

Tehnoredactare (DTP) Bódi Szilamér János

Corectură Claudia Otilia Karda

Tiparul executat la:Intact SA Bucureşti

Redacţia:Str. Lăcrămioarei, Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1, Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, ROMÂNIA

Cititorii ne pot contacta la:Tel.: 0267-312.260 Fax: 0367-814.145

Editat de SC Tracia SRL Sfântu-Gheorghe

ISSN 1843 - 4665

Preşedinte

Florin IgnatDirector executiv

Ioan Mugur Topolniţchi

Asociaţia „Noi Românii“

Marcă înregistrată la OSIM NR 87664

La 1848-1849, aproape întreaga Europă a fost marcată de revoluţii. În spaţiul româ-nesc au fost chiar două: una românească şi alta maghiară. Cum, pe lângă ţelurile eco-nomice şi politice, fiecare din cele două a avut şi un ţel naţional, s-a ajuns la confrun-tarea dintre români şi unguri. Sub îngrijirea regretatului academician Cornelia Bodea, a apărut o carte fundamentală a istoriografiei româneşti - două volume masive publicate în 1982 şi un al treilea în 1998 - sub titlul

1848 la români. O istorie în date şi mărturii. Cartea dă răspuns tuturor întrebărilor des-pre Revoluţia Română; fixează caracterul ei unitar în toate provinciile româneşti; pre-zintă idealurile pentru care au luptat românii în acel moment; prezintă spiritul umanist şi democrat al acţiunii lor. Are 2013 pagini, de format mare. Putem face, parcurgând docu-mentele publicate astfel, o comparaţie între comportamentul ungurilor şi cel al români-lor în acel moment revoluţionar. La 15 martie 1848, printr-o Proclamaţie, se anunţau dezideratele Revoluţiei maghia-re. Punctul 12 al Proclamaţiei prevedea în-globarea Transilvaniei în Ungaria, fără a fi întrebat şi Poporul român, care forma majo-ritatea locuitorilor provinciei respective; era, aşadar, o prevedere profund nedemocratică. Liderii Revoluţiei ungare nu au rămas la nivelul proclamării dezideratului înglobării Transilvaniei, ci au trecut la realizarea lui în practică. Cum românii s-au opus, s-a or-donat şi executat în practică o cruntă repre-siune: 40.000 de români au fost asasinaţi şi peste 200 de sate ale lor au fost incendiate - o barbarie demnă de întunecatul Ev Me-diu timpuriu. Asasinatele au fost ordonate chiar de către conducătorul Revoluţiei un-gare, Kossuth Lajos (foto stânga); au avut un caracter premeditat. Kossuth anunţa re-presiunea într-un Apel către Poporul român, datat 10 octombrie 1848: „Ia seama, Popor român, ca nu cumva să atragi asupră-ţi ni-micirea totală! Viteaza noastră armată va porni asupra voastră şi atunci vai şi amar de fiecare aţâţător! Atunci ar fi fost mai bine să nu vă fi născut! Se va ordona maghiarilor şi secuilor ca să se ridice ca viforul să măture fiecare gunoi neascultător, să şteargă de pe suprafaţa pământului pe fiecare trădător de Patrie! Cel care nu vrea să asculte va pieri de mâna călăului sau de sabie”. De aceea,

Kossuth pentru români este un criminal. La ordinele sale, trupele ungare, împreună cu detaşamentele secuieşti, au făcut un adevă-rat măcel în Transilvania. Cei care omorau mai mulţi români erau consideraţi mai „mari patrioţi unguri”. Au condus represiunea 13 generali cărora, în semn de mulţumire din partea Poporului ungar, li se va ridica la Arad un monument, reamplasat cu bunăvo-inţa condamnabilă a Guvernului Năstase, în 2004. De asemenea, în zona centrală şi răsă-riteană a Transilvaniei, generalul Bem a or-donat asasinate, anunţate prin proclamaţiile din 27 decembrie 1848 şi 24 iunie 1849. Iată ameninţarea de la 27 decembrie 1848: „Lă-cuitorii aceia, cari se vor prinde cu armele în mână, precum şi aceia cari după intrarea armatei ungureşti îndată tot felul de arme nu le vor da, cu moarte se vor pedepsi”. Iar la 24 iunie 1849, anunţa: „Pe împotrivitorii liber-tăţii şi neatârnării maghiare, adecă: lăcuitorii ai ţării, saşii şi românii, îi sfătuiesc să nu ia nicio parte la această luptă. (…) Însă, care cu nebăgare în seamă aceştii dojani a mele to-tuşi ar îndrăzni a face una ca aceasta, pe ace-la cu cea mai strajnică şi fără milă pedeapsă în viaţă şi în avere îl voi pedepsi”. Aşadar, Bem şi-a premeditat crimele. Li se alătură cel care i-a înflăcărat pe unguri, i-a convins că asasinarea românilor este o faptă mărea-ţă, Petofi Sandor (foto dreapta). Iată frag-mente din poeziile sale, republicate în zeci de ediţii. În iunie 1848, Petofi publica po-ezia Magyar nep (Poporul maghiar): „Doar maghiarul are aici drepturi de stăpân, / Iar cei ce vor să ni se urce-n cap / Vor simţi pe capetele lor paşii noştri, / Înfigându-le pin-tenii în adâncul inimii”. În septembrie 1848, scria Elet vagy halal (Viaţă sau moarte): „Tu sârbule, croatule, neamţule, slovacule, vala-hime, / Ce tot muşcaţi pe maghiar? / (…) / Nu sunteţi decât nişte corbi, corbi hulpavi şi scârboşi, / Dar maghiarul nu este încă un ca-davru, / Nu, pe Dumnezeul meu, nu! / Şi îşi va zugrăvi pe cer / Aurora zorilor cu sângele vostru. / (…) / Să nu fie pace până când din inimile voastre ticăloase / Nu va curge ulti-ma picătură de sânge. / (…) / Ridică-te, deci, Popor maghiar, împotriva acestei turme ne-mernice, / Care îţi vrea averea şi viaţa. / Sus, pentru un uriaş şi sfânt război, / Ridică-te pentru ultima judecată, sus! / (…) / Am lup-tat ca leii în trecut, / Iar acum să ne mănânce păduchii?”. Şi poetul nu s-a oprit la îndem-nuri lirice la asasinat. A participat, în frun-tea detaşamentelor comandate de Bem, la aplicarea în practică a propriilor îndemnuri. Militarii conduşi de el au la activ: asasinarea a 7 ţărani români la Sărmaş; 19 la Albeşti; 8 români în satul Caşva, comuna Gurghiu; 17 români în comuna Chirileu (Sânpaul); 5 români în satul Cerdhid, comuna Aţintiş; 5 români în comuna Ungheni; 25 de români la Deneş; 19 români la Galeşti; 13 la Giuluş, comuna Ogra; 21 la Ibăneşti; 15 la Lechinţa de Mureş; 15 la Luduş; 8 la Lueriu, comuna Suseni; 7 la Lunca; 31 la Miheşu de Câmpie; 11 la Mihăşel, comuna Crăieşti; 3 la Nadeş; 3 la Orosia, comuna Cuci; 7 la Petea, comu-na Band; 25 la Răzoare; 4 la Sovata; 12 la Sărmăşel; 15 la Suplacu; 5 la Valea Izvoa-relor; 6 la Valea Largă; 17 la Vânători; 25 la Vidrascău, comuna Ungheni; 13 la Viişoara; 11 la Zau de Cămpie ş.a.. Documentar sunt înregistrate 354 victime din 28 localităţi, doar în urma acţiunilor soldaţilor conduşi de Petofi Sandor.

Iată şi răspunsul românilor la aceste asasinate premeditate. Sever Axente, în oc-tombrie 1848, transmitea un Apel către toţi românii: „Dacă mai găsiţi recruţi şi soldaţi unguri prin păduri, rătăciţi, dezarmaţi-i, daţi-le o pâine în traistă, o călăuză şi libe-raţi-i”. Iar Comitetul Naţional Român trans-mitea românilor din Sibiu, la 9 octombrie 1848, un Ordin: „Să nu îndrăznească nimeni a se atinge nici de persoana, nici de averea altuia, fie acela de ce neam va fi, român, ungur, ovrei sau orice neam, pentru că toi oamenii au drepturi deopotrivă la viaţa sau averea lor, şi tuturora cu aceeaşi cinste sun-tem datori”. Poziţiei criminale a liderilor maghiari, românii au răspuns printr-un uma-nism desăvârşit. Mai nou, se încearcă acreditarea tezei „atrocităţilor reciproce”, lansată prima dată într-o şedinţă a Camerei Deputaţilor, la 5 octombrie 1993, de către deputatul UDMR Borbely Emeric. Ulterior, a fost reluată în repetate rânduri în Parlament. La fabulaţiile cele mai mari a ajuns deputatul Becsek Garda Dezideriu Coloman, într-o şedinţă a Camerei Deputaţilor din 15 martie 1997: „Ziua naţio-

nală a maghiarilor de pretutindeni are impor-tanţă majoră nu numai în Istoria Poporului maghiar, dar şi pentru Naţiunea română, cea sârbă, croată şi slovacă, reprezintă un pas ho-tărâtor în lupta pentru emanciparea socială, naţională şi a iniţierii lor spre progresul gene-ral”. Acelaşi, la 13 martie 2007, spunea: „Re-voluţia maghiară a luptat şi pentru eliberarea românilor”. Şi, de la 40.000 de victime din-tre români şi saşi (cf. volumului Germania, Austria, Ungaria, Londra, 1851, p. 285-286), ajungea la 6.000. Aşadar, asasinarea în masă a românilor a însemnat eliberarea lor! Milton G. Lehrer, care nu poate fi bănuit de subiectivism, fiind american, publica în 1944, în Elveţia, volumul sub titlul Ardealul pământ românesc. Pentru ce s-a întâmplat în 1848 în Transilvania, americanul trăgea concluzia: „Persecuţiile contra intelectuali-lor români se ţineau în lanţ. Casele ţăranilor delegaţi la Adunarea de la Blaj erau arse din temelii; preoţii erau închişi, spânzuraţi sau împuşcaţi. Execuţiile alternau cu incendiile, acestea din urmă cu masacrele. Ungurii s-au comportat şi de această dată cu asprimea lor tradiţională. Există în sufletul ungurului o ură seculară împotriva elementului românesc din Ardeal, care nu-şi are nicio justificare. (…). Bilanţul catastrofal al Revoluţiei din 1848 din Transilvania reprezintă cea mai fidelă imagi-ne a teroarei dezlănţuită de unguri împotriva elementului românesc luptând pentru dreptul sacru al libertăţii naţionale”.

O COMPARAŢIE: ROMÂNI ŞI UNGURI LA 1848

prof. univ. dr. Petre Ţurlea (Ploieşti)

3Anul VI, Serie Nouă - Nr. 187 (222)Opinii - Comunicate

FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN COVASNA, HARGHITA ŞI MUREŞ

(urmare din pagina 1)Când e vorba de aşa ceva, nu mai există nici putere, nici opoziţie, nici majoritate, nici minoritate, până şi „oropsita” minoritate ma-ghiară, respectiv reprezentanţii ei, uită de „interesele maghiarimii”. Fiindcă şi aceştia au devenit, la rân-dul lor, grofi şi baroni, prin „res-titutio in integrum”, în urma că-reia au acaparat, în mod fraudulos, marile averi aparţinând foştilor magnaţi unguri, trecute în propri-etatea Statului Român, după 1918, dar care au fost răscumpărate. În 1940 şi le-au luat înapoi. Acum le-au reprimit urmaşii lor, susţinând că le-au fost luate de comunişti. De aşa-numita ,,Lege Pătrăşcanu”din 1946, prin care s-a anulat întreaga legislaţie maghiară din perioada 1940-1944, din Ardealul de Nord, acaparat de horthyşti, nu mai vor-beşte nimeni. Ea nu se regăseşte printre actele legislative pe baza cărora s-au făcut retrocedările şi „restitutio in integrum”! Începând din 1990, de când UDMR-ul se află aproape continuu la guvernarea României, această aşa-zisă „uniune democratică”, în realitate o organizaţie extremistă, nu a făcut altceva decât să ducă o politică de şantaj, prin care şi-a putut atinge toate obiectivele. Iată, acum nu se mai vorbeşte prea mult nici de „autonomia ţinutului secu-iesc”, ci de autonomia Transilva-niei! Politica perversă a „paşilor mărunţi”, promovată cu abilitate de capii udemerişti, a dat roade, profitând de miopia şi prostia „mi-

ticilor” dâmboviţeni. Nu este, deci, deloc întâmplător că UDMR-ul pune acum piciorul în prag şi spune un „NU” catego-ric în momentul în care s-a lansat ideea reorganizării ţării în opt jude-ţe-regiuni. Udemeriştii nici nu vor să audă de aşa ceva! Ei vor, musai, 16 unităţi teritoriale, în care actu-alele judeţe „secuieşti” - Covasna, Harghita şi Mureş - să formeze un viitor judeţ. În realitate se doreşte refacerea, cu orice preţ, a fostei Regiuni Autonome Maghiare, o unitate teritorial-administrativă de inspiraţie stalinistă. Prin formarea celor opt judeţe-regiuni de dezvoltare, evident, şefii extremişti din Covasna şi Harghita, mai ales, nu şi-ar mai putea face de cap, nu ar mai putea promova o po-litică de marginalizare a românilor. Iar asta nu o pot accepta. Kelemen Hunor afirma, cu convingere, că „acestea nu sunt funcţionale”, fiindcă „de exemplu, nu au nimic comun judeţul Covasna cu jude-ţul Alba”. În primul rând, nu ştiu de unde până unde Kelemen Hunor a tras concluzia că „nu sunt funcţionale”, din moment ce ele nu au funcţio-nat, în noua organizare, nici măcar un minut! Fiindcă cele opt regiuni teritoriale existente nu sunt decât nişte alcătuiri formale, nelegifera-te, neavând nicio putere de decizie asupra judeţelor care le alcătuiesc. În al doilea rând, îi voi spune lui Kelemen Hunor că cele două judeţe, la care a făcut referire, au foarte multe elemente comu-

ne, însă ceea ce este esenţial este faptul că ambele judeţe transilva-ne aparţin României, se conduc după aceleaşi legi comune, după aceeaşi Constituţie, care, ce e drept, în Covasna nu prea se res-pectă! Mai mult, Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, a ameninţat chiar cu „nesupunere civică”, „la început paşnic, iar apoi vom mai vedea”! Cu alte cuvinte, extremiştii unguri sunt gata să recurgă la orice mij-loc pentru a-şi impune propriile soluţii. Doar garda secuiască, or-ganizaţie militaristă, revanşardă, dispune aproape sigur de mijloace de luptă armată. Aliniindu-se ime-diat şefului său politic, Borboly Csaba, micul satrap care conduce dictatorial judeţul Harghita, igno-rându-i cu desăvârşire pe românii harghiteni, şi-a exprimat părerea că cei din PDL „îşi vor recunoaş-te greşeala şi în câteva zile îşi vor retrage propunerea cu cele 8 ju-deţe”! Adică, în definitiv, ce gre-şeală au săvârşit pedeliştii? Că nu vor să ţină seama de propunerea udemeristă, spre a se reface regi-unea autonomă maghiară? Emil Boc, care a făcut atâtea nemernicii de când conduce Guvernul Româ-niei şi-o fi adus aminte, poate, că este ardelean şi, cel puţin teoretic, cunoaşte prin câte au trecut româ-nii ardeleni, între care şi proprii săi părinţi!? Poate măcar acum, în ceasul al 12-lea, va spune un „NU” hotărât pretenţiilor nesăbui-te ale revizionismului şi revanşis-mului unguresc.

ROMÂNIA SUB DICTATURA UDEMERISTĂ!COMUNICAT

Ca urmare a apariţiei în mass-media a unor îndemnuri la o adunare ce ar urma să aibă loc la Sfântu-Gheorghe, în data de 26 iunie, unde, în mod abuziv, este invocat şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, precizăm că Forumul nu este printre organizatorii acestei adunări. Citarea abuzivă a Forumului, fără acordul acestuia, poate fi interpre-tată ca o provocare care încearcă decredibilizarea acestuia. Precizăm că o asemenea adunare nu este bine-venită şi, în acest sens, facem apel la cei care o organizează să o anuleze.

Biroul de presă 22.06.2011

COMUNICAT DE PRESĂ Ca urmare a apariţiei pe internet a unui filmuleţ ce conţine îndemnuri la o adunare ce ar urma să aibă loc la Grupul Statuar „Mihai Viteazul” din municipiul Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, în data de 26 iunie, la ora 14, filmuleţ în care, în mod abuziv, este invocată şi publicaţia „Condeiul ardelean” ca aflându-se printre susţinători, precizăm că săp-tămânalul nostru nu are nicio legătură cu presupusa activitate intitulată CHEMARE NAŢIONALĂ. Citarea ilegală şi imorală a „Condeiului ardelean” în acest caz repre-zintă o provocare neruşinată prin care se încearcă discreditarea publicaţiei noastre. De asemenea, precizăm că noi, cei de la „Condeiul ardelean”, împreună cu toţi colaboratorii noştri de calibru, oameni cinstiţi şi de valoa-re pentru această ţară, avem alte lucruri mult mai importante de făcut decât să ne ocupăm de astfel de făcături ordinare instrumentate, cu siguranţă, de duşmanii declaraţi ai Statului Român, cărora, se vede treaba, le stă în gât actuala hartă a României şi tricolorul roşu-galben-albastru.

Director fondator, 22.06.2011Doru Decebal Feldiorean

Portavocea, cu cip încorporat pentru traducerea instantanee din limba maghiară în limba română a mesajelor aşa-zişilor re-prezentanţi ai minorităţii maghiare din Ro-mânia, a fost pusă la treabă zilele trecute. A difuzat mesajele prin intermediul agen-ţiei de presă Mediafax şi iată ce comunică: „Sunt convins că preşedintele Kelemen nu-şi doreşte un Ţinut Secuiesc segregat, bombardat, plin de sânge, ci cred că îşi do-reşte un Ţinut Secuiesc sau o regiune liniş-tită, calmă, prosperă din toate punctele de vedere”. Bineînţeles că mesajul este unul de adormit copiii. Faptul că niciun român nu are loc de muncă în Primăria municipiu-lui Sfântu-Gheorghe nu este o segregare? Am putea veni cu tone de argumente pentru a arăta segregarea la care sunt supuşi ro-mânii din judeţele Covasna şi Harghita de către organizaţia condusă de Hunor Kele-men, dar ne limităm, că nu avem spaţiul ti-pografic necesar. În continuare, portavocea mai traduce în română: „Cred că ăsta este ţelul, totuşi, pentru care militează Kelemen Hunor şi UDMR, pentru o regiune liniştită şi prosperă. Dacă nu acesta este şi, practic, se doreşte un viitor Kosovo, atunci măcar să spună foarte clar de la început că ăsta

este ţelul şi ştim cu toţii ce avem de făcut: ori pu-nem mâna pe arme, ori plecăm către alte zone, mai li-niştite, ale ţării sau ale lumii”. Deci, dragi români, trebu-ie să plecaţi în alte zone mai liniştite ale ţării sau ale lumii. Ăsta e mesajul! Nu rămâneţi în zona „liniştită, calmă şi prospe-ră” unde domnul Hunor Kelemen luptă din greu şi prin orice mijloc pentru obţinerea de privilegii pentru ma-ghiari. Mai departe, în aceeaşi ştire Mediafax găsim un alt mesaj intere-sant: „Că ţelul comun, al românilor şi al ma-ghiarilor deopotrivă, ar trebui să fie cons-truirea unui ţinut, a unei regiuni sau a unei ţări în care cu toţii să se simtă bine şi cu toţii

să se simtă acasă”. Mă întreb: oare de ce a vrut Dumnezeu ca între anii 1916-1920 să nu existe o astfel de portavoce? Poate pentru că nu ne dăduse El, cel ce le face pe toate la vremea lor, cipul de traducere simultană din

limba maghiară în limba ro-

mână. Păi nu ne-a dat Dumnezeu

România firească acum mai bine de 90 de ani, în care cu toţii

să trăim bine împreună? De ce nu ne lăsă udemeriştii şi pecemiştii şi tokesiştii, acum, să o facem? De ce trebuie ei să folosească, pe lângă acţiunile lor direct provocatoare, şi portavoci cu cip special? Cred ei că românii din judeţele Co-vasna şi Harghita nu au

înţeles suficient de bine mesajul lor, vitupe-rat în majoritatea presei de limbă maghiară, că a venit timpul ca ei să plece din ele ori să se maghiarizeze dacă rămân? Probabil că au nevoie de aceste portavoci ca să fie asigurat

principiul, chipuri-le democratic,

că noi am fost informaţi. Vă ştim, domnilor! B u n i c i i şi părinţii

noştri ne-au învăţat. Ne-au

spus ce orori au adus în România ide-

ile ce astăzi le susţineţi într-o altă formă. Ne-au mai spus ceva. Să nu uităm de Ip, de Treznea, de Moisei, de

Aita-Seacă şi de multe altele unde s-a manifestat din plin stăpâ-

nirea maghiară. Cât despre porta-

voci, aceste minuna-te realizări tehnolo-gige, putem spune, fără teama de a greşi,

că sunt uzate moral. Aşteptăm noi invenţii!

Portavocea cu cip încorporatPortavocea cu cip încorporat Ioan Mugur Topolniţchi

(Covasna)

4 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 187 (222) Politic

Reacţii la reorganizarea Ioan Moroșan (PRM): „Ţara moţilor

nu a cerut niciodată autonomie teritorială ca ţinutul secuiesc”

Tamas Sandor (UDMR): „Rezultatul referendumului privind reorganizarea administrativă e previzibil”

Alexandru Frătean (PSD): „Lansarea reorganizării teritoriale, salvarea UDMR și PDL de la scorurile foarte joase în sondaje”

Vicepreşedintele organizaţiei PRM Bihor, conf. univ. Ioan Mo-roşan, a declarat, marţi (21 iunie 2011 - n.r.), că Partidul România Mare nu se opune unei reorgani-zări administrative a teritoriului atâta vreme cât ea nu se realizează pe criterii etnice şi a subliniat că ţinutul secuiesc poate exista doar ca ţinut istoric, nu organizat admi-nistrativ şi teritorial. „Ţinutul secuiesc poate exista ca ţinut istoric, aşa cum este şi Ţara Haţegului, Ţara Bârsei, Ţara Moţi-lor etc., dar nu ca un ţinut organizat administrativ şi teritorial. Să rămână aşa cum proclamă ei: identitate cul-turală, limbă, obiceiuri, tradiţii. Le au şi acum, nimeni nu le contrazic şi in-terzic, dar când se trece la organizare administrativă asta înseamnă, prac-tic, decuparea teritorială”, a precizat Ioan Moroşan. El a susţinut că Ţara Moţilor, de exemplu, zonă apropiată de locul său natal, nu a cerut niciodată adminis-trare teritorială, aşa cum nu au solici-tat nici locuitorii din Ţara Haţegului. „Obiceiuri au şi ei acolo, la moţi,

poate la fel de frumoase sau mai fru-moase decât în alte locuri, însă nu structuri administrativ-teritoriale”, a arătat vicepreşedintele organizaţiei PRM Bihor. Liderul filialei, Mihai Drecin, a precizat că PRM nu se opune reorga-nizării teritoriale, în cele opt regiuni mari, care să nu ţină cont de criterii etnice, dar a subliniat că vor trebui luate în considerare anumite calcule de ordin economic, financiar, pentru ca proiectul să fie, într-adevăr, efici-ent şi să ducă la scăderea birocraţiei şi nu invers. „Din această perspectivă, pro-iectul preşedintelui Băsescu are valoare pentru că nu a fost intere-sat să păstreze ideea unor zone et-nice. Este zona de centru, cu cinci - şase judeţe, care exclud concen-trarea unei anumite populaţii de anumită etnie, pentru că dezvolta-rea în viitor trebuie să se facă aşa cum spunea Nicolae Titulescu, în urmă cu vreo 70 de ani: viitorul aparţine unei lumi a interdepen-deţelor între independenţi”, a spus Moroşan. (…)

Rezultatul unui referendum pe tema reorganizării administrativ-te-ritoriale a României este previzibil în judeţul Covasna, unde populaţia maghiară, care deţine majoritatea în zonă, va vota în favoarea regiu-nii „ţinutul secuiesc” (?! - n.n.), a declarat, luni (20 iunie 2011 - n.n.), preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor (foto). Acesta a subliniat că atât Legea referendumului, cât şi Legea admi-nistraţiei publice locale, prevede că orice modificare a graniţelor admi-nistrativ-teritoriale se poate face „nu-mai prin lege”, după consultarea pre-alabilă a populaţiei prin referendum. „Deci referendumul este obli-gatoriu (...), iar la noi în judeţ rezultatul e previzibil. Este inac-ceptabil ca judeţele cu populaţie

majoritar maghiară să fie înglo-bate în cele cu populaţie româ-nească. (...) Acest lucru încalcă, de altfel, şi trei tratate internaţiona-

le”, a declarat Tamas Sandor. Acesta a reiterat faptul că orga-nizaţiile politice şi civice maghia-re vor organiza proteste paşnice de stradă în cazul în care voinţa co-

munităţii maghiare va fi încălcată, iar dacă judeţele Covasna, Harghi-ta şi Mureş nu vor forma o regiune separată. „Şi pensionarii au ieşit în stra-dă, şi poliţiştii, şi vom ieşi şi noi dacă problema nu se poate rezolva pe plan politic. (...) Şi în urmă cu doi ani, când au început să decapi-teze profesioniştii noştri de la con-ducerea instituţiilor deconcentrate, am ieşit în stradă şi am realizat ce nu s-a putut prin dialog politic”, a declarat Tamas Sandor. Nu în ultimul rând, acesta a ţinut să evidenţieze că toate disputele re-feritoare la reorganizarea administra-tiv-teritorială se poartă în jurul unor „declaraţii politice nematerializate în scris”, prin urmare a unor idei şi nu a unor proiecte concrete.

Preşedintele PSD Mureş, Alexandru Petru Frătean (foto), a declarat, luni (20 iunie 2011 - n.n.), într-o con-ferinţă de presă, că tensiunile create pe marginea propu-nerii preşedintelui de reorganizare administrativ-teritori-ală a României sunt menite să ridice în sondaje PDL şi UDMR. „Scopul, să salveze UDMR-ul şi PDL-ul de la scoru-rile foarte joase în sondaje. UDMR-ul, de la riscul de a nu intra în Parlament, iar PDL-ul să încerce să urce peste 15 la sută şi să rămână un partid semnificativ (...), agi-tând tensiunile foarte acute care văd că încă mai există - tensiunile etnice, tensiunile sociale - şi poziţionându-se în salvatorul românilor în cadrul acestor tensiuni. Cam asta e ideea. Deci, repolarizează societatea, recoagulează electoratul maghiar şi dă PDL-ului o jucărie care să îl facă foarte vizibil şi foarte implicat într-o chestiune şi diplo-matică, dar şi etnică, din păcate”, a declarat Frătean. Acesta a subliniat că UDMR şi PDL se confruntă cu o problemă de credibilitate şi că, prin aruncarea acestei teme în dezbaterea publică, s-a dovedit că cele două for-maţiuni se gândesc doar la interesul de partid, chiar cu riscul creării unor conflicte sociale. „Credem că unul din scopurile pentru care aceas-tă temă a fost lansată în felul acesta este de a salva atât UDMR-ul, cât şi PDL-ul din pierderea de viteză şi de cre-dibilitate pe care o au din punct de vedere popular. Asta

este, din punctul meu de vedere, cel puţin o dovadă că preşedintele şi conducerea PDL-lui, şi inclusiv a UDMR-ului, nu se gândesc decât la propriile probleme, la propri-ile interese, nu au ei treabă cu România şi românii. Păcat că explodează o chestiune şi în domeniul social, în dome-niul civil şi în altul decât cel politic. Responsabili sunt cei care au demarat această chestiune”, a accentuat acesta. Alexandru Petru Frătean şi-a exprimat speranţa că oamenii „sunt mult mai deştepţi decât atât” şi că nu vor achiesa la mişcări de stradă „şi la minuni de genul aces-ta care ne pot întoarce, cel puţin pe noi, cei din Târgu-Mureş, în urmă cu 21 de ani”. Liderul PSD Mureş a precizat că tocmai din acest mo-tiv USL a luat decizia organizării în fiecare judeţ a unui referendum, în care cetăţenii să spună dacă sunt sau nu de acord cu desfiinţarea judeţelor. Frătean a precizat că cei 14 membri ai USL din Con-siliul Judeţean Mureş vor depune în curând proiectul de hotărâre de consiliu pentru organizarea referendumului.

Varujan Vosganian (PNL): „Harghita și Covasna nu pot trăi autonom pentru că sunt sărace și depind de București” Senatorul liberal Varujan Vosga-nian (foto) este de părere că nu poate fi vorba despre autonomia judeţelor Harghita şi Covasna, fie şi numai pentru faptul că ele sunt printre cele mai sărace judeţe ale ţării şi depind de fondurile venite de la Bucureşti. „Harghita şi Covasna au nevoie de capitala României şi de fondurile bugetare poate mai mult decât ori-care alte judeţe. Practic, Covasna şi Harghita n-ar putea să trăiască într-o formulă de autonomie de niciun fel pentru că sunt complet dependente de fondurile care vin de la Bucu-

reşti”, a declarat, duminică (19 iunie 2011 - n.n.), într-o conferinţă de pre-să, Varujan Vosganian. El a adăugat că aceste două ju-deţe nu au decât păduri şi apă mi-nerală şi că liderii locali au alun-gat investitorii. „Nu înţeleg foarte bine semeţia unor lideri UDMR, pentru că Har-ghita şi Covasna sunt printre judeţele cele mai sărace din România. Acolo autorităţile locale maghiare au pus pe fugă toţi investitorii străini, pen-tru că investitorii care veneau şi care nu erau vorbitori de limbă maghiară

preferau să înveţe mai repede limba română şi puteau să ia salariaţi care să vorbească bine limba română. (...) Covasna şi Harghita trăiesc numai din păduri şi din apa minerală. Nu poţi să ţii două judeţe în acest fel”, a afirmat senatorul PNL. Varujan Vosganian a mai spus că, de altfel, „investiţiile străine n-au tre-cut, încă, Carpaţii”, oferind ca exem-ple în acest sens şi cazul unor judeţe precum Botoşani sau Vaslui. (…)

Mircea Dușa (PSD): „Prin proiectul de reorganizare administrativă, PDL dorește destabilizarea ţării”

Vicepreşedintele Camerei De-putaţilor, social-democratul Mir-cea Duşa (foto), a acuzat, vineri (17 iunie 2011 - n.n.), PDL că doreşte destabilizarea României, prin proiectul de reorganizare ad-ministrativă propus. În cadrul unei conferinţe de presă organizată de USL Harghita, liderul social-democraţilor din Ca-mera Deputaţilor a declarat că, de fapt, PDL doreşte, în acest fel, să gestioneze mai bine alegerile loca-le şi parlamentare de anul viitor. „Proiectul de reorganizare al PDL şi crearea mega judeţelor au rolul de a destabiliza politic ţara în vederea gestionării mai bine a alegerilor în 2012, atât a alegeri-lor locale, cât şi a alegerilor par-lamentare. Şi asta având în vedere că cei de la PDL au ajuns la un prag în sondaje care nu le conferă reprezentare politică corespunză-toare în Parlament”, a spus Duşa. La rândul său, preşedinte-le PNL Harghita, Stelu Platon, a spus că prin lansarea acestui pro-iect, PDL doreşte să abată atenţia de la problemele grave cu care se confruntă ţara. „Proiectul de reorganizare ad-ministrativă a fost lansat de PDL pentru a abate atenţia de la pro-blemele grave cu care societatea românească se confruntă, însă probabil că şi ei sunt stupefiaţi de turnura luată. Nu ştiu cum vor ieşi

din capcana în care au căzut, dacă ţinem cont de afirmaţiile extrem de dure ale liderilor comunităţii şi a vicepremierului maghiar legate de nesupunere civică sau datorie

divină”, a spus Stelu Platon. Liderii USL Harghita au anun-ţat că cei doi consilieri PSD din Consiliul Judeţean Harghita au depus, vineri, un proiect de hotă-râre pentru organizarea, în data de 17 iulie, a unui referendum, în ca-drul căruia cetăţenii să fie întrebaţi dacă doresc desfiinţarea judeţului. Cu această ocazie, a fost înaintată şi o scrisoare prin care preşedinte-lui Consiliului Judeţean, Borboly Csaba, i se solicită convocarea de urgenţă a unei şedinţe în care să fie aprobat proiectul de organizare a referendumului.

Senatorul Cornel Popa (foto), preşedintele PNL Bihor, a declarat, joi (16 iunie 2011 - n.n.), că nu există niciun ţinut secuiesc, aşa cum reorganizarea administrativ-teritorială este „un proiect fantasmagoric şi utopic”, de care România nu are nevoie în acest moment, când priorita-ră ar fi dezvoltarea economică şi absorbţia fondurilor europene. „Pe mine nu mă priveşte ţinu-tul secuiesc (?! - n.n.). Pe mine mă priveşte, în mod cu totul şi totul special, ceea ce înseamnă judeţul Bihor. Nici nu prea în-ţeleg ce înseamnă ţinutul secu-iesc... Nu văd despre ce vorbim. Eu nu ştiu să fie o asemenea unitate administrativ-teritoria-

lă şi nicio intenţie a majorităţii românilor nu cred că ar fi dacă s-ar consulta prin referendum”, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, senatorul Cornel Popa. El a precizat că reorganizarea administrativ-teritorială propusă de Traian Băsescu şi Guvernul Boc are la bază doar „setea de putere”, deoarece la conducerea regiunilor vor fi numiţi repre-zentanţi interimari PDL, ar fi desfiinţate consiliile judeţene, comasarea comunelor mai mici de 5.000 de locuitori, cu alt pri-mar numit de PDL până la ale-geri, toate acestea având ca scop să se impună Puterea în teritoriu într-o proporţie foarte mare, de 70-80 la sută. Liberalul a precizat că orice modificare de graniţe a unităţilor administrativ-teritoriale se poate face doar în urma consultării po-pulaţiei prin referendum, motiv pentru care USL a decis dema-rarea procesului de organizare a unor referendumuri judeţene, în condiţiile legii, pentru consulta-rea cetăţenilor cu privire la in-

tenţia de desfiinţare a judeţelor. Astfel, preşedinţii de consilii judeţene, precum şi consilierii judeţeni ai USL vor iniţia în cel mai scurt timp posibil procedu-rile legale pentru organizarea de îndată a referendumurilor ju-deţene, cetăţenii urmând să răs-pundă la întrebarea: „Sunteţi de acord cu intenţia preşedintelui României, Traian Băsescu, de a desfiinţa judeţul dumneavoas-tră? Da/Nu”. „Respingem cu fermitate acest proiect utopic. Trebuie să ne batem cu toţii, liberalii din Bihor, pentru a rămâne judeţul ca unitate administrativ-teritori-ală. De aceea avem nevoie de re-ferendum. Chiar Legea 3 / 2000 prevede închisoare de la şase luni la cinci ani pentru cei care împiedică organizarea unui re-ferendum atunci când este vorba de modificarea graniţelor jude-ţului”, a spus Popa. Senatorul consideră că reor-ganizarea este „o bulversare” de care ţara nu are nevoie, cu toate costurile pe care le implică, ne-

fiind cazul acestei reorganizări, fără consultarea populaţiei, mai ales că există deja opt regiuni de dezvoltare, prin care se pot absorbi fondurile europene, iar afirmaţia cum că nu am primi fonduri europene condiţiona-te de reorganizare este „falsă şi mincinoasă”. „Nu sunt împotriva unei reor-ganizări, în general, ci a unei re-organizări tam-nesam, mai ales că a apărut concomitent cu darea peste mânuţele noastre pentru intrarea în Spaţiul Schengen. A apărut ca şi o contrapondere la neputinţa noastră de a intra în Schengen. A fost aruncată exact în acel moment în piaţă, toţi vor-bim despre asta, uităm cât de bine o ducem. De fapt, asta a fost o gogoriţă, prin care ni s-a dat de lucru, toţi discutăm numai despre asta. Admir, în ghilimele, spiritul diabolic al unei persoane care creează mereu teme false”, a conchis Popa.

5Anul VI, Serie Nouă - Nr. 187 (222)Politic

administrativă a RomânieiVictor Ponta (PSD), despre reorganizarea teritorială: „Puterea are ocazia să se facă de râs cu totul”

Puterea are ocazia să se facă de râs cu totul dacă se va merge mai departe cu ideea de desfiin-ţare a actualelor judeţe şi crearea unor macroregiuni, iar liderilor PDL le este frică de Băsescu „să

nu le facă dosare”, de aceea nu se opun acestei iniţiative, a declarat, duminică (19 iunie 2011 - n.n.), la Beclean, preşedintele Partidu-lui Social Democrat (PSD), Vic-tor Ponta (foto). „Puterea are ocazia să se facă de râs cu totul. Mă gândeam la domnul preşedinte de aici, de la Bistriţa-Năsăud, Liviu Rusu (pre-şedintele Consiliului Judeţean, membru PDL - n.r.), dânsul vrea să se desfiinţeze judeţul al cărui preşedinte este? De ce a mai can-didat să fie preşedinte la un judeţ, dacă vrea să îl desfiinţeze? Ei nu vor să se desfiinţeze judeţele, dar le e frică de Băsescu să nu le facă dosare, să nu îi aresteze, să nu le facă cine ştie ce”, a spus Ponta. În opinia liderului PSD, oa-

menii trebuie să fie cei care să de-cidă dacă aceste judeţe vor conti-nua să existe sau nu, şi de aceea îi invită să meargă la vot în 17 iulie, în judeţele în care se vor organiza referendumuri pe această temă, pentru a-şi spune părerea. „Sunt convins că semnalul pe care o să îl dea oamenii va fi foarte clar. Nu o să cedăm decât dacă vor ceda şi ei la desfiinţarea judeţelor”, a adăugat Ponta. Preşedintele PSD îşi doreşte ca, începând cu anul 2012, ro-mânii să se întoarcă la o „viaţă normală”, fără atâtea certuri între politicieni. „Cred că trebuie să ne apărăm judeţele, viaţa de zi cu zi şi, după 2012, să începem, încet-încet, să ne întoarcem la o viaţă normală.

Eu sper să ne întoarcem la o viaţă în care să nu ne mai certăm atât, să fim un pic - să nu zic prieteni, dar să putem trăi unii cu ceilalţi. Cred că ne-am săturat de şap-te ani să ne tot certăm, să ne tot acuzăm de ceva, să ne tot batem. Cred că oamenii vor altceva şi asta o să încercăm să facem”, a mai declarat Victor Ponta. Preşedintele PSD a participat, duminică, alături de alţi lideri ai partidului - Radu Moldovan, Ioan Rus şi Constantin Niţă - la deschiderea sezonului estival în staţiunea balneară Băile Figa de lângă oraşul Beclean, judeţul Bis-triţa-Năsăud, staţiune inaugurată anul trecut în urma unei investiţii de aproape un milion de euro din fonduri europene.

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCR-CHM) şi Asociaţiunea ASTRA au lansat un apel către toate partidele po-litice parlamentare prin care le solicită „să pună interesul naţional deasupra intereselor politice conjuncturale” şi să respingă orice iniţiativă legislativă ce atentează la independenţa şi unita-tea Statului Naţional Unitar Român. În apelul remis duminică (19 iunie 2011 - n.n.) se arată, printre altele, că prin adoptarea Statutului minorităţi-lor naţionale, precum şi a proiectului de lege propus de UDMR privind re-organizarea regiunilor de dezvoltare există pericolul „inversării cursului istoriei” şi „reconstrucţiei hegemoni-ei maghiare şi secuieşti medievale pe teritoriul României”. În document se menţionează că pre-vederile proiectului Statutului minori-tăţilor naţionale transformă România din Stat Naţional Unitar în unul mul-tinaţional, impun limbile minorităţilor naţionale, în special limba maghiară, ca limbă oficială şi le acordă minorităţilor „drepturi colective”, ceea ce va avea drept consecinţă „diluarea suveranită-ţii” României, prin faptul că autorităţile nu vor mai putea lua decizii fără acor-dul acestora. De asemenea, în apel se arată că pro-iectul de lege iniţiat de UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare reconstruieşte virtual graniţele impuse României în anul 1940 de către Hitler, Mussolini şi Horthy prin Dictatul de la Viena şi va conduce la „enclavizarea etnică” a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, sub denumirea de „ţinutul secu-iesc” (?! - n.n.). Conducerea Forumului menţio-nează, totodată, că în cele trei judeţe trăiesc circa 400.000 de români, repre-zentând 42 la sută din totalul popula-ţiei zonei, iar solicitările organizaţiilor separatiste maghiare şi imixtiunea Un-gariei în problemele interne ale Româ-niei „apar ca aberante şi neconforme cu voinţa” acestora. „Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi Aso-ciaţiunea ASTRA fac un apel la res-ponsabilitate către toate forţele po-litice româneşti, pentru respingerea reconstrucţiei hegemoniei maghiare şi secuieşti medievale pe teritoriul României Europene, la începutul secolului XXI. Dorim să trăim cu demnitate în propria ţară”, se arată în apel, în care se solicită, de ase-menea, autorităţilor statului să pună capăt „procesului de epurare etnică” la care sunt supuşi de peste 20 de ani românii din aceste judeţe.

Apel al Forumului Civic al Românilor

pentru apărarea Statului

Naţional Unitar

Cornel Popa (PNL): „Nu există niciun ţinut secuiesc, iar reorganizarea este o gogoriţă”

Raluca Turcan (PDL): „Guvernul și PDL nu susţin crearea unui ţinut secuiesc” Deputatul PDL Raluca Turcan (foto) a de-clarat, vineri (17 iunie 2011 - n.n.), că nici par-tidul său, nici Guvernul nu vor susţine crearea unui aşa-numit ţinut secuiesc. „Scopul demersului privind reorganizarea administrativă este acela de a şterge graniţe-le de dezvoltare economică, nu de a institui graniţe de naţionalitate. Opinia mea e că PDL nu va accepta şi nici nu trebuie să accepte o negociere privind crearea unui aşa-numit ţinut secuiesc. Nici acum, nici altădată. Nu cred, de asemenea, că va exista un Guvern al Româ-niei, indiferent de culoare sau componenţă, care să susţină crearea unui ţinut secuiesc” (?! - n.n.), a precizat Raluca Turcan.

Aceasta a mai susţinut că problema etnică în România a fost rezolvată „corect”, încă din 1990. „Reamintesc faptul că problema etnică în România a fost rezolvată în mod corect, euro-pean, încă din cursul anilor '90. Nu are rost ca UDMR să redeschidă acest subiect. Remarc o simbolistică ciudată în acţiunile unor persoane de etnie maghiară, acţiuni care merg în direcţia segregării etnice. În timp ce Europa se uneşte, unii indivizi aspiră la separare”, a adăugat depu-tatul PDL. Raluca Turcan speră ca actuala Coaliţie să nu se „împotmolească” în problema ţinutului secuiesc.

„Coaliţia de guvernare nu se va împotmo-li, sper, în problema ţinutului secuiesc. Toate partidele ştiu clar că beneficiile electorale vin din rezolvarea problemelor economice ale oa-menilor, nu din discursul naţionalist”, a conclu-zionat Raluca Turcan.

În realizarea materialului au fost folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES.

6 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 187 (222) Învăţământ - Eveniment

Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete, atelie-re, magazii şi depozite (cu condiţii de parcare aferente).

Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Ungheni (strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica de bere), cu destinaţie pentru depozite (piste betonate), spa-ţii pentru seră şi creşterea animalelor. Suprafaţa are sursă de apă proprie, acces de cale ferată propriu şi acces direct la E60.

Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797

Închirieri, la preţuri foarte avantajoase,

în judeţul Mureş

În acest început de vară, 2011, România s-a îmbogăţit cu o nouă generaţie de „experţi” în Limba Română! De ordinul miilor! Sunt absolvenţii clasei a XII-a, care în aceste zile susţin bacalaureatul. Ei au trecut deja proba orală la Lim-ba Română şi mulţi dintre ei au fost declaraţi „experţi”! În Har-ghita, de exemplu, procentul aces-tora este de-a dreptul ameţitor. Am citit acest lucru în ziarul „Informaţia Harghitei”. Am citit o dată, am stat, mi-am mai frecat ochii spre a mă convinge că văd bine, apoi am mai citit încă o dată. Şi am rămas, cum se spune, ca la dentist! Adică, cu gura căscată! La un anume liceu, procentul „ex-perţilor” reprezintă 86 la sută din numărul candidaţilor! La un alt liceu, este de 84 la sută, la un al treilea, este de 80 la sută etc.! Evident, toate acestea sunt re-zultate înregistrate la liceele cu predare în Limba Română. Mor de curiozitate să ştiu care o fi procentul „experţilor” în Limba Română la li-ceele cu predare în limba maghiară. Autorul articolului a vrut să fie „di-plomat” şi le-a făcut „uitate”! Dacă aş fi un novice în ce pri-veşte semantica românească, pro-babil nu aş fi acordat mare atenţie acestei situaţii. Fiind, însă, o viaţă întreagă profesor de Limbă Româ-nă, predând această disciplină mai bine de un deceniu numai la secţia maghiară, la liceul în care am lu-crat, nu pot rămâne indiferent faţă de enormităţile şi exagerările ce se practică în învăţământul românesc contemporan şi care vor să însem-ne „reformarea” şi „moderniza-rea” lui. Este de-a dreptul inadmi-sibil modul în care cei ce afirmă că „reformează” învăţământul ro-mânesc se joacă, pur şi simplu, cu termenii „moderni”, dând dovadă de necunoaşterea acestora. Astfel, în ultimul timp, nu se mai vorbeşte absolut deloc de

necesitatea acumulării de noi cu-noştinţe, atribut esenţial al proce-sului de învăţământ. Se vorbeşte, în schimb, doar de „crearea de competenţe”. De competenţe” la Limba Română, la matemati-că, la chimie, la biologie etc. etc.. Domnilor „reformatori” ai şcolii româneşti, vă rog să ne explicaţi şi nouă, profanilor, cum anume se pot obţine „competenţe” fără cu-noştinţe?! Ce fel de logică vă con-duce? Cu ce instrumente judecaţi? Punând această întrebare, îmi aduc aminte de cuvintele spuse de Vasi-le Alecsandri unui prostănac: „Se găseşte mai multă judecată în pa-pucul meu decât sub pălăria du-mitale”! Cred că vi se potriveşte! Fiindcă altfel nu aţi fi putut ajunge la găselniţele idioate de a nota cu-noştinţele candidaţilor la bacala-ureat cu calificativele: „expert”, „avansat” şi „mediu”. Există cumva vreunul şi „nesatisfăcă-tor”? Nu prea cred, din moment ce un asemenea procent uriaş a întru-nit calificativul de „expert”! Am, însă, mari îndoieli că aces-te calificative oglindesc realitatea. Din experienţa mea de o viaţă, ştiu precis că un număr mare de absol-venţi ai învăţământului preuniver-sitar nu au citit niciuna sau foarte puţine dintre marile opere literare ale marilor noştri prozatori din perioada interbelică şi postbelică. Pentru ei, calculatorul înseam-nă totul. Situaţia se datorează, în bună măsură, şi faptului că sunt mulţi profesori în învăţământul li-ceal care sunt departe de ceea ce înseamnă noţiunea de „dascăl”. Habar nu au, mai ales absolvenţii de azi ai facultăţilor, în general, de ceea ce înseamnă psihologia co-pilului, a adolescentului. De aici se nasc multe dintre neajunsurile care se manifestă azi în şcoala ro-mânească de toate gradele. Revin la chestiunea predă-rii Limbii Române la şcolile cu predare în limba maghiară, care formează majoritatea în judeţele Covasna şi Harghita. Ştiu, tot din

experienţă, că foarte mulţi dintre absolvenţii de liceu, în zonele cu populaţie de etnie maghiară, abia, abia se pot exprima în limba româ-nă, legând cu greutate propoziţiile şi frazele. Vina nu este numai a lor, ci, mai ales, a dascălilor lor, a ce-lor care „predau” Limba Română. Unul dintre ei este (dacă cumva nu s-o fi pensionat) şi prof. dr. Balazs Lajos din Miercurea-Ciuc. Într-un articol, dumnealui afirma că „lim-ba şi literatura română a devenit cea mai grea materie, depăşind proverbiala matematică”. Asta în

timp ce „tinerii maghiari vorbesc cu uşurinţă engleza şi germana”! Ce să înţelegem dintr-o aseme-nea afirmaţie? Că Limba Română este cu mult mai grea decât cele-lalte două limbi? Toţi cei cu care am stat de vorbă afirmă, însă, con-trariul. Dacă engleza şi germana ar fi însuşite şi în alt mediu decât cel şcolar, atunci aş putea înţelege că „tinerii maghiari le vorbesc cu uşurinţă”. Atâta vreme, însă, cât aceste limbi se învaţă în şcoală, ba mai mult, cât Limba Română nu le este, totuşi, atât de străină

ca celelalte două limbi, singura explicaţie este că cei care predau limba oficială a Statului Român, din care mulţi sunt necalificaţi!, o predau în aşa fel încât ea „a deve-nit cea mai grea materie”! Alţii, pur şi simplu, nu o predau deloc, fiindcă neînvăţând Limba Româ-nă „se simt mai maghiari”, aşa cum afirma Frunda Gyorgy. Cum pot fi declaraţi „experţi” în Limba Română astfel de absolvenţi? Dar cei ce au inventat astfel de califi-cative, în ce or fi oare „experţi”? E o întrebare pur retorică.

Noii „experţi” ai Limbii RomâneExpert - „persoană care posedă cunoștinţe temeinice într-un anumit domeniu; specialist de înaltă clasă...” (DEX) prof. Ilie Şandru

(Topliţa)

activităţilor desfăşurate cu prilejul sărbătoririi

„ZILEI DRAPELULUI NAŢIONAL AL ROMÂNIEI” În ziua de 26 iunie 2011, ora 9, la Monumentul Ostaşului Român din municipiul Sfântu-Gheorghe, ju-deţul Covasna, se va desfăşura Ceremonia publică de înălţare a Drapelului României, organizată cu ocazia sărbătoririi „ZILEI DRAPELULUI NAŢIONAL”, după cum urmează:

- întâmpinarea persoanei oficiale (prefectul judeţului, însoţit de comandantul Garnizoanei); - prezentarea onorului militar de către garda de onoare; - primirea oficialităţilor; - rostirea alocuţiunilor referitoare la sărbătorirea „Zilei Drapelului Naţional”; - primirea Drapelului României ce urmează a fi înălţat pe catarg; - prezentarea onorului la drapel de către Garda de Onoare; - deplasarea gărzii purtătoare a drapelului către locul de înălţare a acestuia; - prinderea drapelului pe catarg; - rostirea de către preotul militar a binecuvântării şi sărutarea drapelului de către

acesta; - sărutarea drapelului de către oficialităţile prezente la ceremonial în ordinea de

reprezentare protocolară a instituţiilor statului, ultimul fiind comandantul Gar-nizoanei;

- intonarea semnalului pentru ridicarea drapelului; - intonarea Imnului Naţional, vocal şi instrumental, concomitent cu înălţarea drapelului de

către garda drapelului; - defilarea Gărzii de Onoare, cu prezentarea onorului la drapelul înălţat pe catarg.

Personalităţile civile şi militare ale judeţului Covasna, reprezentanţii autorităţilor publice centrale şi locale, ai partidele politice, instituţiilor culturale, ştiinţifice şi religioase, ai asociaţiilor, ligilor şi funda-ţiilor, cadrele militare în activitate, în rezervă sau în retragere, veteranii de război, elevii instituţiilor de învăţământ din Sfântu-Gheorghe, reprezentanţii mass-media, membrii societăţii civile din localitate, sunt rugaţi ca, în măsura posibilităţilor, să participe alături de noi la aceste activităţi.

Comandantul Garnizoanei Sfântu-Gheorghe, Ofiţerul cu relaţiile publice,Colonel Vasile Cristea Maior Liviu Gaiţă

PROGRAMUL

7Anul VI, Serie Nouă - Nr. 187 (222)Interviu - Politic

Borsecul va renaşte în maximum trei, patru ani

- Aşa să fie domnule primar Mik Jozsef? - Aşa este. Borsecul este pe un drum bun. Iată un exemplu con-cret când fac această afirmaţie. De la darea în folosinţă a pârtiei de schi, între 17 decembrie 2010 şi 10 martie 2011, în Borsec au fost între 10 şi 15.000 de turişti, faţă de aproape „zero” din anii anteriori. Văzând acest fapt, şi oamenii au prins curaj şi sunt în construcţie 5 vile ce vor fi date în folosinţă în următorul sezon de schi. Iarna trecută am avut sfârşituri de săptă-mână în care în Borsec nu se găsea niciun loc de cazare. - Domnule primar, începând din Borsecul de Jos şi în staţiu-ne, totul pare un şantier. - Într-adevăr, la ora actuală Borsecul este un şantier. Aş dori

să încep cu reabilitarea totală şi dotarea Casei de Cultură, o clă-dire veche de peste 100 de ani la care sunt spre finalizare lucrări în valoare de 2,26 milioane lei, din care cofinanţare 572 mii lei. Acest edificiu va avea o sală modernă de spectacole cu 150 de locuri, biblio-tecă, dependinţe, iar la mansardă săli pentru diferite cercuri cultu-rale şi ştiinţifice, sedii de cluburi şi asociaţii. Dorim ca prin redarea în folosinţă a Casei de Cultură, la începutul lunii august a acestui an, de „Zilele Borsecului” să re-nască viaţa culturală a oraşului. În vara acestui an se va încheia termoizolarea a 4 blocuri cu 97 de apartamente, lucrări ce se ridică la 1,3 milioane lei (50 la sută de la Ministerul Dezvoltării, 30 la sută din contribuţia Consiliului Local şi 20 la sută le revine asociaţiilor de proprietari). Un alt Proiect foarte bun pen-

tru reabilitarea staţiunii este „Dru-mul Apelor Minerale”, care este spre finalizare. Acum se plantează arbori, arbuşti, flori, se montează mobilierul stradal din lemn şi fon-tă. În această vară, şi acest proiect va fi finalizat. De asemenea, se lucrează la reabilitarea atelierului cu profil turistic, care va deveni o adevărată pensiune, unde vor face practică elevii din clasele cu profil turistic, lucrări finanţate din fon-duri europene care se ridică la 1,3 milioane lei. Vom începe lucrările de reabi-litare a canalizării în staţiune şi a staţiei de epurare, iar în Borsecul de Jos se vor face canalizări pe străzile unde acestea nu există. - Domnule primar, mi-aţi vorbit de mai multe investiţii benefice pentru Borsec şi locu-itorii acestuia şi, bineînţeles, pentru turiştii care, din câte am aflat, au început să revină

în staţiune. Doresc să discutăm despre unul dintre obiectivele, poate cele mai importante pen-tru relansarea Borsecului pe plan naţional şi internaţional, în afară de binecunoscuta şi me-daliata apă minerală, noua bază de tratament. - Acesta, vă spun sincer, este un subiect despre care vorbesc în-totdeauna cu multă plăcere. Vom

avea, nu peste mult timp, dacă lucrările încep în vara aceasta, în mai puţin de 30 de luni, o nouă bază de tratament modernă a cărei lucrări se ridică la 19,5 milioane lei, din care 1,1 milioane lei va fi contribuţia oraşului. Aici, vom pune la dispoziţia oamenilor un

centru balnear şi wellness. Vor fi băi terapeutice, bazine de trata-ment cu ape minerale, electrotera-pie, gimnastică medicală, terapie cu sare, bazin pentru tratamente cu greutăţi, tratament cu nămol, tratament cu masaj, hidroterapie etc.. Apoi, piscine interioare şi exterioare, saune de mai multe ti-puri, sală pentru fitness, dependin-ţe şi altele. Capacitatea centrului

este de 1.000 de persoane/zi vara şi 700 persoane/zi iarna. Se poate face un calcul simplu pentru nu-mărul anual de persoane, dacă în primii 5 ani va fi o acoperire de 30 la sută, în 5-8 ani, 50 la sută şi pes-te 8 ani 70 la sută... nemaivorbind de multele locuri de muncă.

ă î bili lă i bili i ii D

Nu este o noutate şi niciun neadevăr când afirmăm faptul că, după decembrie 1989, România a ajuns o ruină. Nu numai multele şi marile fabrici şi uzine, platformele industriale-gigant, unde munceau milioane de oameni, vestita noastră agricultură, ci şi perlele turistice, cunoscutele staţiuni balneoclimaterice ale ţării, printre care şi Borsecul. „Regina apelor minerale” s-a degradat continuu, sub ochii neputincioşi ai celor care au condus oraşul, în faţa legilor aberante, date de la Bucureşti, parcă intenţionat în defavoarea a tot ceea ce a fost bun şi bineîn-ţeles, în defavoarea românilor. Edilii Borsecului au făcut ce au putut, au încercat să scoată Borsecul din amorţeală şi să-i redea faima de altădată, dar n-au putut trece de piedicile puse de sus. În urmă cu câţiva ani, un bun amic, ce cunoştea Borsecul de pe timpul când era considerat una dintre perlele montane ale României, trecând prin zonă, îmi spunea: „Am văzut un Borsec pustiu, parcă era bântuit de fantome”. Şi a avut mare dreptate. Acelaşi prieten, cu care m-am reîntâlnit, în aceleaşi locuri, în urmă cu 5 luni, şi-a schimbat părerea: „Borsecul este pe un drum foarte bun. Fantomele au fost alungate. Oraşul a prins viaţă, pârtia de schi adu-când un suflu nou şi plin de speranţe...”.

Vasile Gotea (Topliţa)

Mik Jozsef, primarul oraşului Borsec

Afacerile „războinicului“ PDL din Covasna, Dan Manolăchescu, finanţate de UDMR!

Interesant este faptul că pe Dan Manolăchescu, preşedintele PDL Covasna, nu l-a deranjat să primească bani de la UDMR, pen-tru afacerile pe care le patronează, alături de liderul PNL Covasna, Mădălin Guruianu...

Panoul secuiesc, făcut de români!

Scandalul provocat de panoul publicitar, de circa 40 de metri pă-traţi, care afişa o poartă secuiască, cu doi tineri în costume secuieşti în cadrul ei şi cu o inscripţie în maghiară, română şi germană „SZEKELYFOLD - ŢINUTUL SECUIESC - SZEKLERLAND”, nu este străin de liderul PDL Dan Manolăchcescu, care a ieşit la un atac agresiv împotriva UDMR. Potrivit Gândul, panoul a fost re-alizat de firma de publicitate a lui Dan Manolăchescu, unul dintre apropiaţii de încredere ai depu-tatului udemerist (la acea vreme,

acum primarul municipiului Sfân-tu-Gheorghe) Antal Arpad.

Bani publici de la edilii UDMR, pentru publicitate, pentru publicaţia din Covasna

Mai mult, Dan Manolachescu, care este şi laureat al Premiului Julianus pentru promovarea autonomiei maghiare în Covas-na şi Harghita (!!!), alături de Eva Maria Barki, a primit o finan-ţare consistentă pe firmele pe care le patronează alături de Mădălin Guruianu, după cum se poate ob-serva în documentul de mai jos.Alţi 40.000 de lei au fost primiţi de la Consiliul Judeţean Covas-na de cei doi lideri politici locali covăsneni, prin Asociaţia pentru Comunitate, pentru lansarea cărţii „Mituri ale Ţinutului Secuiesc”, dar şi pentru „continuarea turne-ului naţional de lansare a ediţiei bilingve a cărţii „Mituri ale Ţinu-

Liderul PDL Covasna, Dan Manolăchescu, a declarat, luni (20 iunie 2011 - n.n.), că dacă liderii UDMR doresc „un viitor Koso-vo”, „măcar să spună foarte clar de la început că acesta este ţelul şi ştim cu toţii ce avem de făcut: ori punem toţi mâna pe arme, ori plecăm cu toţii către alte zone, mai liniştite”.

tului Secuiesc”...

Lansat în fruntea filialei de vicepreşedintele PDL, George Scripcaru

Dan Manolăchescu a ajuns în fruntea PDL Co-vasna după ce primarul Braşo-vului, vicepreşe-dinte al formaţiu-nii care răspunde de zona secuimii, s-a dus şi a făcut ordine în filială. Culmea este că Scripcaru a avut declaraţii total inverse, susţi-nând că nu îl de-ranjează să existe un ţinut secuiesc (?! - n.n.): „Nu cred că e un ca-păt de lume dacă se va acorda un anumit grad de reprezentare ce-lor trei judeţe. Trebuie să ţinem cont de specifi-cul componen-

tei culturale, de tradiţiile fiecărei zone. Personal nu m-ar deranja dacă ţinutul secuiesc (?! - n.n.) ar primi un anumit drept de reprezentare, fiind o zonă cu anumite tradiţii. Nu văd care ar fi problema dacă s-ar numi chiar aşa. Cred că prin dialog putem re-

zolva toate aceste probleme şi cel mai important lucru este faptul că administraţia va fi mai aproape de cetăţean”, a precizat Scripcaru, ci-tat de Mediafax.

(Articol preluat de pe adevarul.ro,

din 21 iunie 2011)

8 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 187 (222) Eveniment

Sărbătoarea hramului în Împărăţia de frumuseţi a Călimanilor

În întâia duminecă de după Ru-salii, Biserica Ortodoxă cinsteşte pe toţi sfinţii. Ea este, deci, Dumi-nica Tuturor Sfinţilor, a celor mai

apropiate fiinţe de Dumnezeu, pri-etenii şi slugile Sale. Cu această ocazie, sute de cre-dincioşi din Topliţa (judeţul Harghi-ta) şi împrejurimi, ba chiar veniţi şi de peste munţi, din Vaslui, au urcat în Împărăţia de frumuseţi a Călima-nilor, spre a lua parte la sărbătoa-rea hramului Schitului de la Gura Izvorului, aparţinând Mănăstirii „Sfântul Prooroc Ilie” din munici-piul amintit; în realitate, o măreaţă biserică ale cărei turle se întrec în

măreţie cu munţii înconjurători. Sărbătoarea hramului a început încă din ajun, când zeci de credin-cioşi, împreună cu călugării de la Mănăstirea „Sfântul Ilie”, avându-l în frunte pe părintele arhimandrid Emilian Telceanu (foto jos, stân-

ga), stareţul mănăstirii, au pornit, în pelerinaj, pe ,,Drumul Crucii”, oprindu-se la fiecare din cele 14 tro-iţe, începând de la Gura Secului, cu lumânări aprinse, înălţând rugăciuni şi cântări religioase până la Gura Iz-vorului. În timpul nopţii, credincio-şii au asistat la Sfânta Slujbă. La sărbătoarea hramului, noua biserică i-a întâmpinat pe credin-cioşi cu un iconostas nou, împo-dobit cu icoanele împărăteşti şi cu icoana Maicii Domnului, aşezată

într-o frumoasă strană. La această minunată sărbătoare a ţinut să fie prezent, ca de fiecare dată, Înaltpreasfinţitul Ioan, Arhi-episcopul Covasnei şi Harghitei, înconjurat de un sobor de călugări de la Mănăstirea „Sfântul Ilie”, în frunte cu părinţii arhimandriţi Mi-hail Goia şi Emilian Telceanu. În cuvântul de învăţătură ros-tit la încheierea Sfintei Liturghii, IPS Ioan (foto jos, dreapta) a ţinut să sublinieze faptul că mulţi dintre sfinţii neştiuţi şi necunos-cuţi au fost slujitorii apropiaţi ai Mântuitorului Iisus Hristos, mulţi

şi-au dat chiar viaţa preamărin-du-l pe Hristos. ,,Spunem despre cineva că este un sfânt atunci când prin faptele sale şi prin întreaga

sa viaţă îl slujeşte cu credinţă pe Dumne-zeu. Fiindcă Dumne-zeu l-a creat pe om cu un singur gând, cu un singur scop, ca să devină şi el sfânt. De aceea, prima şi cea mai importantă da-torie, în timpul vieţii noastre pământeşti, este aceea de a-l sluji pe Dumnezeu, spre a ajunge astfel la por-ţile Raiului, care nu-mai astfel ne vor fi

deschise.” Mulţumindu-le credincioşilor veniţi de peste munţi, din Mol-dova, IPS Ioan a spus: ,,Pe aceste

meleaguri a curs mult sânge în lup-tele pentru eliberarea Ardealului şi pentru unitatea neamului nostru românesc. Mulţi tineri moldoveni şi-au jertfit viaţa în aceste lupte. Cu siguranţă chiar feciori din sa-tul dumneavoastră au căzut pentru neam şi pentru ţară. În mod sigur, ei sunt cei care vă cheamă să tre-ceţi munţii şi să veniţi aici, spre a le cinsti memoria. Prin aceste su-preme jertfe pe care le-au săvârşit, toţi aceşti eroi ai neamului nos-tru au dovedit că sunt demni de a trăi viaţă veşnică în împărăţia lui Dumnezeu şi a se număra printre sfinţii care-l slujesc”.

Vasile Gotea (Topliţa)

9Anul VI, Serie Nouă - Nr. 187 (222)Eveniment

Ediţia a XX-a (24 iunie - 3 iulie 2011), consacrată împlinirii a 150 ani de la înfi inţarea ASTREI

Vineri, 24 iunie 2011

1000-1200 Mănăstirea „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, Valea-Mare - Participa-rea la Liturghia Arhierească oficiată de IPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, împreună cu un sobor de preoţi, cu ocazia hramului mănăstirii.

1600-1800 Centrul Ecleziastic de Docu-mentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Sfân-tu-Gheorghe - Simpozionul cu tema „Re-voluţia de la 1848/1849 din Transilvania. Noi contribuţii documentare”: Moderatori: prof. univ. dr. Gelu Neamţu, prof. univ. dr. Petre Ţurlea. Programul simpozionului: - Cert. şt. gr. I dr. Gelu Neamţu, Institutul de

Istorie „George Bariţiu” al Academiei Ro-mâne, Cluj-Napoca, Din suferinţele româ-nilor provocate de secui, la 1848/1849;

- prof. univ. dr. Mihai Racoviţan, Sibiu, Avram Iancu - Sfântul Neamului Româ-nesc din Ardeal;

- prof. univ. dr. Petre Ţurlea, Universitatea „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti, Compa-raţie: români şi unguri la 1848;

- dr. Ana Hancu, Muzeul Judeţean Mureş, Un document din aprilie 1849 privind politica guvernului maghiar în Transil-vania;

- Elena Mihu, Târgu-Mureş, George Bari-ţiu - Un apel referitor la martirii revoluţi-ei de la 1848/1849 din Transilvania;

- drd. Vasile Lechinţan, Arhivele Naţiona-le Cluj, Începutul revoluţiei de la 1848 în oraşul Cluj;

- Pr. drd. Sebastian Pârvu, Sfântu-Gheor-ghe, Situaţia comunităţii româneşti din Treiscaune, în preajma revoluţiei de la 1848/1849 din Transilvania;

- prof. Corina Sporea Bărăgan, Braşov, Lo-cuitorii din Vama-Buzăului în revoluţia de la 1848 şi lupta lor pe cale petiţionară pentru ştergerea servituţilor feudale.

1800-1830 Pauză

1830-1930 In memoriam:- Raul Şorban (1912-2006), prezintă Constan-

tin Mustaţă;- Justinian Petrescu (1941-2008), prezintă Va-

sile Lechinţan;- George Pruteanu (1937-2006), prezintă

Ioan Solomon;- Pr. Constantin Gane (1937-2006), prezintă

Ioan Lăcătuşu;- Gheorghe Chiper (1944-2006), prezintă

Doru Dobreanu. Sâmbătă, 25 iunie 2011

0900 Statuia Mitropolitului Andrei Şaguna, Parcul „Andrei Şaguna” din Sfântu-Gheorghe - Slujbă de pomenire, evocare şi depuneri de coroane în memoria marelui ierarh.

0930 Prima Şcoală Românească, Parcul „An-drei Şaguna” din Sfântu-Gheorghe - Vizitarea punctului muzeal Prima Şcoală Româneas-

că din Sfântu-Gheorghe, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

Centrul Ecleziastic de Documentare „Mi-tropolit Nicolae Colan”, Sfântu-Gheorghe - Colocviul naţional al Grupului de cerce-tare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estu-lui Transilvaniei, ediţia a III-a, organizat de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitro-polit Nicolae Colan” şi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

1000 Deschiderea lucrărilor colocviului; - Cuvânt de binecuvântare, IPS Ioan Se-

lejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei; 1015-1115 Lansări şi prezentări de cărţi:

- Profesioniştii noştri 2. Liviu Boar la 60 de ani, coordonator Ioan Lăcătuşu, Editura Eurocarpatica, Sfântu-Gheorghe, 2011;

- Românii în dezbaterile Congresului secu-iesc din 1902. Premise, deziderate, rever-beraţii, volum apărut sub egida Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi a Asociaţiei Romano-Catolicilor din Moldo-va „Dumitru Mărtinaş”, Bacău, ediţie îngri-jită de Vilică Munteanu şi Ioan Lăcătuşu, Editura Magic Print, Oneşti, 2011;

- File din istoria mureşenilor. Contribuţii privind istoria românilor din ţinuturile mureşene, în perioada 1848-1865, Ana Hancu, Editura Nico, Târgu-Mureş, 2011;

- Inventarul tuturor bisericilor aflătoare ano 1872 sub Protopresberiatul Mureşiu Oşorheiului fiind protopresbiter Parte-niu Trombiţasiu de Bethlen, Elena Mihu, Gheorghe Nicolae Şincan, Editura Reîntre-girea, Alba-Iulia, 2011;

- Administraţia publică teritorială, Co-drin Dumitru Munteanu, Editura „Uni-versul Juridic”, colecţia Monografii, Bu-cureşti, 2011;

- Regele Mihai şi Mareşalul Antonescu, Pe-tre Ţurlea, Editura Semne, Bucureşti, 2011;

- România la răscruce, Maria Cobianu-Băcanu, Editura România Pur şi Simplu, Bucureşti, 2011;

- Mică enciclopedie a marilor valori ro-mâneşti, coordonator Octavian Căpăţână, Cluj-Napoca, 2011.

1115-1345 Prezentarea unor proiecte şi teme

de cercetare privind românitatea din sud-es-tul Transilvaniei: Moderatori: IPS Ioan Selejan, prof. univ. dr. Gelu Neamţu.- Lansarea site-ului Episcopiei Ortodoxe a

Covasnei şi Harghiei, Pr. dr. Ciprian Stai-cu, consilier cultural, director al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”;

- Informare privind cercetarea interdiscipli-nară a românităţii din sud-estul Transil-vaniei, de la ediţia precedentă a Colocviu-lui Naţional „I.I. Russu”, până în prezent, dr. Ioan Lăcătuşu;

- Un eveniment cultural de anvergură na-ţională: inaugurarea Primei Şcoli Ro-mâneşti din Sfântu-Gheorghe, a Casei Memoriale „Romulus Cioflec” din Araci şi a expoziţiei „Aşezarea preistorică Pă-uleni-Ciuc. Dâmbul Cetăţii” de la sediul

Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsări-teni, dr. Valeriu Cavruc, director, dr. Adela Kovacs, muzeograf, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni;

- Tezaur de etnografie şi folclor în judeţele Covasna şi Harghita - un proiect finalizat. dr. Constantin Catrina, Braşov, dr. Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc;

- Protejarea identităţilor culturale în proce-sele globale prin cercetarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural et-nologic din mediul multietnic. Studiul de caz: Valori identitare culturale în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. Intercultu-ralitate, multiculturalitate, dr. Dorel Marc, Muzeul Judeţean Mureş;

- Situaţia actuală a folclorului muzical în comunităţile româneşti din zona Arcului Intracarpatic - valoarea identitară a spi-ritualităţii româneşti, în contextul multi-etnic şi multicultural european contem-poran, dr. Constantin Secară, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, Bucureşti;

- Propaganda revizionistă ungară în mass-media şi contrapropaganda românească în analiza Secţiei a II-a Informaţii (mai-iunie 1941), dr. Alin Spânu, Centrul de Stu-dii Euro-Atlantice, Bucureşti;

- Românii şi secuii (din Evul Mediu până la 1918). Un volum de studii şi articole în curs de editare, coordonatori, drd. Vasile Lechinţan, Arhivele Naţionale Cluj, dr. Ioan Lăcătuşu, Arhivele Naţio-nale Covasna;

- Expoziţie documentară. „Asimilare şi pu-rificare etnică în Covasna, Harghita şi Mureş, de-a lungul secolelor”, drd. Vasile Lechinţan, Cluj-Napoca, dr. Ioan Lăcătuşu, Sfântu-Gheorghe;

- Filantropie bisericească, aspecte locale şi generale, forme instituţionalizate, Pr. prof. dr. Florin Bengean, Târgu-Mureş;

- Catalogul documentelor referitoare la români şi la convieţuirea lor cu secuii şi maghiarii existente în Arhivele Naţionale Covasna (1335-1918), dr. Ioan Lăcătuşu, Sfântu-Gheorghe;

- Biserica Ortodoxă Română din răsăritul Transilvaniei în perioada comunistă, prof. drd. Costel Cristian Lazăr, Topliţa;

- Şcoala satului de munte în zona Topliţei, la mijlocul secolului XX - o reconstituire expoziţională şi imagistică a Muzeului de Etnografie Topliţa pentru publicul şcolar, prof. Zorel Suciu, Muzeul Etno-grafic, Topilţa;

- Reţelele de socializare, prin internet, în sprijinul solidarităţii cu românii din Arcul Intracarpatic, a românilor din diaspora, Cezar Lupu, Germania.

1345-1400 Pauză

1400-1500 Înmânarea premiilor „I.I. Russu“- Pr. prof. univ. dr. Constantin Voicu, Sibiu,

Laudatio Pr. drd. Sebastian Pârvu;- prof. univ. dr. Petre Ţurlea, Bucureşti, La-

udatio prof. Vasile Stancu;- prof. univ. dr. Mihai Racoviţan, Sibiu, La-

udatio drd. Vasile Lechinţan;- dr. Liviu Boar, Târgu-Mureş, Laudaţio dr.

Ioan Lăcătuşu;- prof. dr. Luminiţa Cornea, Sfântu-Gheor-

ghe, Laudaţio dr. Constantin Catrina.

1500-1600 Continuarea lucrărilor colocviului: dezbateri privind cercetările şi proiectele re-feritoare la românitatea din sud-estul Tran-silvaniei.

Sâmbătă, 2 iulie 2011

100 0 Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci „La umbra nucului bătrân”. Dezbateri, lansări şi prezentări de cărţi aparţinând au-torilor din zona Carpaţilor Răsăriteni, mani-festare organizată de Muzeul Naţional al Car-paţilor Răsăriteni şi Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita, cu prilejul împlinii a 150 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii ASTRA:a.) Vizitarea Casei Memoriale „Romulus Cio-

flec” (de curând reorganizată) - evidenţie-rea necesităţii întocmirii unei monografii asupra vieţii şi operei scriitorului Romulus Cioflec; ghid prof. dr. Luminiţa Cornea;

b.) Dezbatere pe tema „Volume monografice şi publicaţii şcolare, în limba română, din judeţele Covasna şi Harghita”. Modera-tori: prof. dr. Luminiţa Cornea, dr. Ioan Lă-cătuşu;

c.) Lansări şi prezentări de cărţi:- Ctitorii de lumină, ctitorii dăinuitoare, Pr.

Emil Pop, prof. Valeria Pop, Editura Grai Românesc, Miercurea-Ciuc, 2010;

- Surâsul amintirilor, Doina Dobreanu, Gheorgheni, 2011;

- Micul meu univers, Ileana Tarcău, Gheor-gheni, 2011;

- Liceul din Subcetate la 50 de ani, coordo-natori Vasile Dobreanu, Doina Dobreanu, Gheorgheni, 2011;

- Şcoala noastră, nr. 1 / 2011, Revistă editată de Asociaţia Cadrelor Didactice din judeţul Harghita, director prof. Nicu Vrabie;

- Colegiul Naţional „Octavian Goga”. Anu-ar XIII, Miercurea-Ciuc, 2011, prof. Doru Dobreanu, director;

- Focus, Revistă a elevilor de la Colegiul Na-ţional „Octavian Goga”, Ediţie a profesori-lor Doru Dobreanu şi Nicoleta Grădinariu;

- The Albatros, Revistă de literatură, Editura Eurocarpatica, Sfântu-Gheorghe, 2011, di-rector fondator Ligia-Dalila Ghinea, direc-tor executiv Adriana-Ioana Barabaş;

- Lumini şi umbre în neamul lui Eminescu, Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele, Editura Euro-carpatica, Sfântu-Gheorghe 2011.

Invitaţi: membri ai Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România.

Duminică, 3 iulie 2010

1300 Poiana Nedeii (km. 4 spre Vâlcele)NEDEIA SÂNPETRULUI - serbare câm-penească tradiţională anuală, cu partici-parea unor artişti profesionişti şi formaţii folclorice din judeţele Covasna şi Harghita. Horă în poiană.

10 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 187 (222) Local

În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES.

Braşov

Harghita

Covasna

Sălaj

Încep lucrările de modernizare în Piaţa Unirii

Stelu Platon: „Comunitatea românească este ignorată, iar primarii români sunt dispreţuiţi de preşedintele CJ”

Administraţiile financiare din Covasna şi Întorsura-Buzăului

se desfiinţează

Pensionarii reclamă modul de facturare a taxei radio-TV

Piaţa Unirii, a doua piaţă de in-teres turistic din municipiul Braşov după Piaţa Sfatului, intră într-un proces de modernizare de miercuri, a declarat marţi (21 iunie 2011 - n.n.), într-o conferinţă de presă, primarul George Scripcaru. Lucrările vor dura şapte luni şi privesc o zonă de 6.350 de metri pătraţi, din care 2.300 de suprafaţă carosabilă şi 4.050 de suprafaţă pietonală. De asemenea, se vor amenaja 12 locuri de parcare şi o staţie de autocare pentru debarcarea turiştilor, dotarea cu mobilier urban compus din 25 de bănci, 2 mese, 17 coşuri de gunoi, 10 cadre pentru parcarea bicicle-telor, amenajarea unui loc de joacă pentru copii, construirea unei fântâni arteziene, asigurarea ilu-minatului public şi arhitectural al obiectivelor turistice din zonă. Primarul Scripcaru a spus că vor fi o serie de restricţionări ale circulaţiei, dar zona nu se va închi-de definitiv în timpul lucrărilor. Proiectul costă 800.000 de euro, din care 98 la sută finanţare nerambursabilă şi 2% cofinanţare din bugetul local. „Piaţa Unirii reprezintă un spaţiu urban de prestigiu al Bra-şovului, constituind un obiectiv de patrimoniu cultural important. Prin modernizarea Pieţii Unirii se urmăreşte asigurarea cu prioritate a funcţiunii de spaţiu public pen-tru pietoni, precum şi reorganiza-rea schemei de circulaţie rutieră în piaţă, dar şi fluidizarea acesteia spre cartierul Schei, spre obiecti-vele turistice, Pietrele lui Solomon, spre trasee turistice din Masivul Postăvarul, precum şi multifun-

cţionalitatea activităţilor care se vor organiza în zonă. Toate acestea vor duce la creşterea atractivităţii turistice a zonei, la creşterea cu 10 la sută a numărului de vizitatori ai obiectivelor turistice de patrimoniu din Piaţa Unirii - Biserica Sfântul Nicolae, unde se află mormântul

diplomatului român Nicolae Titu-lescu, şi Muzeul Prima Şcoală Ro-mânească”, a spus primarul. Edilul-şef al Braşovului a mai anunţat că, în prezent, se lucrează la modernizarea a 200 de străzi, a trotuarelor aferente, modernizarea iluminatului public în mai multe cartiere ale oraşului. De asemenea, în această săptă-mână vor începe lucrările de cons-trucţie a încă două sensuri giratorii pe bulevardele Alexandru Vlahuţă şi Saturn, a Pasajului Independen-ţei din cartierul Tractorul şi moder-nizarea Pasajului Fartec, care face legătura cu DN 13 Braşov - Sighi-şoara, lucrări finanţate din bugetul local şi din fonduri europene. Primarul George Scripcaru a precizat că şi Piaţa Sfatului va in-tra într-un proces de modernizare, în toamna acestui an, cu fonduri pe Programul Integrat de Dezvoltare, proiectul fiind la avizare la Minis-terul Culturii.

Preşedintele PNL Harghita, Stelu Platon (foto stânga), l-a acuzat, vineri (17 iunie 2011 - n.n.), pe preşedintele Consiliului Judeţean, Borboly Csaba (foto dreapta), că ignoră comunitatea românească, iar cei opt primari români din judeţ sunt trataţi cu dispreţ. Stelu Platon, care este şi primar al municipiului Topliţa, a declarat, într-o conferinţă de presă organi-zată de USL Harghita, că primarii români primesc diverse invitaţii, unele exclusiv în limba maghiară, pentru a participa la programe din ţinutul secuiesc, fără să ştie ce în-seamnă acest ţinut secuiesc. „Până acum am fost foarte amabil şi am spus că, noi, cei opt primari români, suntem ignoraţi. De astăzi spun public că suntem

trataţi cu dispreţ. Adică primim in-vitaţii de genul „vă rog să partici-paţi la programul de dezvoltare al ţinutului secuiesc”, la „Programul turistic al ţinutului secuiesc”, fără ca noi să ştim ce înseamnă ţinutul secuiesc. (...) Ţinutul secuiesc nu generic, ci ca entitate administra-tivă, deoarece Consiliul Judeţean Harghita tratează ţinutul secuiesc ca o entitate administrativă”, a afirmat Stelu Platon. El a precizat că de trei ani, de când este primar al Topliţei, nu a fost sunat niciodată de preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Bor-boly Csaba, iar întâlnirile pe care acesta le organizează cu primarii români sunt unele pur formale. Stelu Platon a vorbit şi de fap-

tul că localităţile româneşti nu sunt trecute pe listă atunci când judeţul este programat pentru de-punerea unor proiecte şi primarii sunt nevoiţi să ocolească autorita-tea judeţeană şi să ceară sprijinul Bucureştilor, pentru a nu pierde finanţarea. „Afirmaţia că localităţile ro-mâneşti nu au proiecte este forma-lă şi retorică, de fapt niciodată nu ne întreabă nimeni, aflăm şi noi pe alte canale că se derulează vreun proiect”, a explicat preşedintele PNL Harghita. El l-a mai acuzat pe preşedin-tele CJ Harghita că nu participă niciodată la manifestările organi-zate de comunitatea română sau maghiară din Topliţa sau din zona de nord a judeţului Harghita. „Dacă în felul acesta suntem trataţi acum, stau şi mă întreb cum vom fi trataţi în ţinutul secuiesc, o întrebare la care eu nu îndrăz-nesc să mă gândesc, sper să nu ajungem la o astfel de situaţie”, a conchis Stelu Platon. Prezent la conferinţa de presă, liderul PSD Harghita, deputatul Mircea Duşa, a subliniat şi el că românii din judeţ sunt ignoraţi şi obiectivele de interes judeţean din zonă nu sunt finanţate deloc sau primesc foarte puţini bani. „Sunt foarte multe proiecte, începând de la Topliţa şi localită-ţile din jur cu care trebuie să mer-gem direct la Bucureşti, deoarece chiar dacă mergem cu ele la Con-siliul Judeţean niciodată nu apar pe listele trimise la Bucureşti”, a spus Duşa. În legătură cu afirmaţia lui Borboly Csaba, care a spus, vi-neri, că investiţiile din zona de nord a judeţului sunt finanţate cu bani aduşi de politicieni UDMR, Mircea Duşa a spus că acesta se contrazice singur, întrucât în urmă cu un an şi jumătate declara public că deputatul PSD aduce bani doar pentru localităţile româneşti. „Domnul Borboly când vor-beşte ar trebui să tacă. V-aş ruga să luaţi declaraţiile din urmă cu un

an şi jumătate ale domnului Bor-boly, care mă acuza că aduc bani numai pentru zona românească”, a spus liderul deputaţilor PSD din Camera Deputaţilor. Acesta a ţinut să adauge că in-tenţia lui Borboly Csaba de a efec-tua un sondaj pentru a afla opinia românilor din judeţ despre ţinutul secuiesc fie denotă o încălcare a

Constituţiei, fie ascunde un interes electoral. „Mă gândesc că domnul Borboly nu respectă Constituţia României, dacă tot vorbeşte de autonomie teritorială şi ţinut secu-iesc. Ori se gândeşte că mai este un an până la alegerile locale şi poate acum ar fi necesar şi un dialog cu românii (…), ori poate caută spri-jin politic la populaţia din nord a judeţului. Mă întreb de ce a ignorat până acum populaţia românească şi nu a venit la nicio festivitate pe care populaţia românească o orga-nizează”, a mai spus Mircea Duşa. În replică, preşedintele Consi-liului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat că nu trebuie să se justifice „în faţa unui om care nu doreşte colaborare” şi a preci-zat că va participa chiar vineri, la Topliţa, la lansarea unui program. În legătură cu sumele alocate lo-calităţilor româneşti, Borboly a spus că indiferent de opiniile exprimate de cei doi lideri USL, statisticile arată că cei mai mulţi bani au venit în judeţ, atât în zo-nele locuite de români, cât şi de maghiari, atunci când UDMR s-a aflat la guvernare.

Administraţiile financiare din oraşele Întorsura-Buzăului şi Covasna vor fi desfiinţate, iar angajaţii celor două birouri vor fi redistribuiţi la unităţile din Sfântu-Gheorghe şi Târgu-Secuiesc, a declarat, vineri (17 iunie 2011 - n.n.), directorul adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Covasna, Petre Bularca. Măsura se înscrie în programul de restructurare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), derulat la nivel naţional, şi vizează eliminarea punctelor de lucru lipsite de eficienţă şi cu un grad scăzut de colectare a încasărilor la bugetul de stat. Petre Bularca a precizat că activitatea unităţilor teritoriale din Întor-sura-Buzăului şi Covasna va fi mutată până la jumătatea lunii viitoare în cele două municipii, Sfântu-Gheorghe şi Târgu-Secuiesc, iar cei peste 30 de angajaţi dislocaţi vor face naveta. Bularca a menţionat că, până acum, niciunul dintre angajaţii unităţi-lor ce urmează să fie desfiinţate nu şi-a anunţat intenţia de a pleca din sistem, probabil şi din cauza penuriei de locuri de muncă. Desfiinţarea administraţiilor financiare va avea un impact şi asupra contribuabililor, care vor fi nevoiţi să se deplaseze 30-40 de kilometri până la Sfântu-Gheorghe sau Târgu-Secuiesc, după caz, pentru a-şi re-zolva problemele cu fiscul. Directorul adjunct al DGFP Covasna a admis că măsura va crea dis-confort contribuabililor, dar a menţionat că se vor căuta soluţii în favoa-rea acestora.

Reprezentanţii pensionarilor sălăjeni au reclamat joi (16 iunie 2011 - n.n.), în cadrul şedinţei lunare a Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Pro-blemele Persoanelor Vârstnice, modul de facturare a taxei radio-TV şi obligativitatea plăţii acesteia în comun, pe aceeaşi factură cu energia electrică, dar şi slaba informare privind drepturile şi obligaţiile cetăţe-nilor legate de această taxă. Preşedintele Sindicatului Liber al Pensionarilor (SLP) Sălaj, Ilie Gorgan, a precizat că unii pensionari trebuie să achite taxa radio-TV chiar dacă nu au apa-rate de radio sau televizoare, pentru a nu risca să fie debranşaţi de la energia electrică. „Casieriţa nu încasează banii dacă nu se plăteşte toată factura şi ajungi în situaţia în care dacă nu plăteşti trei luni eşti debranşat de la energia electrică. Trebuie găsite soluţii legale, acceptabile pentru toată lumea. Trebuie să achite doar cei care beneficiază”, a precizat

Ilie Gorgan. În replică, Viorel Pop, reprezentant al Agenţiei de Furnizare a Energiei Electrice (AFEE) Zalău, a arătat că cei care nu deţin aparate radio sau televizoare trebu-ie doar să completeze o cerere, pe propria răspundere, în care să declare acest lucru, ei urmând a fi scutiţi de la plata taxei începând cu data depunerii acesteia. Pop a adăugat că, în baza legislaţiei actuale, Elec-trica este doar mandatar, fiind obligată să colecteze taxa radio-TV, subliniind faptul că cei care doresc să beneficieze de scutire la plata taxei trebuie să-şi reîn-noiască anual cererea în acest sens. Pentru o mai bună informare a cetăţenilor privind drepturile şi obligaţiile legate de această taxă, preşe-dintele SLP Sălaj a propus menţionarea pe versoul fac-turii de energie, dar şi popularizarea în mass-media a modului în care se poate renunţa, în mod legal, la plata taxei radio-TV.

11Anul VI, Serie Nouă - Nr. 187 (222)Traduceri

Traduceri din presa de limbă maghiară

www.forumharghitacovasna.ro

Stimaţi Cetăţeni Ungari! Vă atrag atenţia asupra celor 15 puncte, pe care le-am postat pe internet în iulie 2009, în speranţa că toţi cei care le vor citi vor re-aliza ce ar trebui să facem şi ce ar trebui să facă viitorul nostru guvern dacă după alegeri vom scăpa, în sfârşit, de cei care au domnit peste noi, distrugându-ne destinul. Gândiţi-vă care din cele 15 puncte - aş putea spune revendicări - s-au împlinit azi şi care sunt cele care nu se vor împlini, în pofi-da tuturor strădaniilor celor ce gândesc întru naţiune. Cu o majoritate de două treimi, am crezut că lumea este a noastră, însă azi, adică 17 aprilie 2011, trebuie să realizăm că liderii societăţii cu o majoritate de două treimi, pli-ne de speranţă, nu au reuşit să ne asigure nici măcar o jumătate de lume. De cât am fi avut nevoie pentru ca soarta noastră să fie una mai bună? Constituţie vom avea, însă acest lucru nu va sătura pe nimeni. Ce se va întâm-pla cu cei care vor ajunge în stradă şi ce se va întâmpla cu cei care au furat miliarde din vistieria statului, adică a noastră, a tuturor? Ce doreşte Poporul Maghiar, naţiunea Maghiară?

1. Dizolvarea Parlamentului2. Organizarea imediată de noi alegeri3. O adevărată schimbare a regimului4. O nouă constituţie5. Excluderea definitivă din viaţa publică a

celor care au servit odinioară sistemul an-tidemocratic

6. Publicarea documentelor secretizate ale tuturor pactelor

7. Verificarea privatizării de jaf8. Restabilirea echilibrului media9. Tragerea la răspundere a tuturor celor care

au jefuit ţara şi au împins naţiunea în mi-zerie

10. Achitarea, din banii furaţi, a datoriilor fa-miliilor insolvente

11. Tragerea la răspundere a membrilor gu-vernelor din ultimii 7 ani şi a acoliţilor lor

12. Caracter maghiar deplin pentru maghia-rii de peste hotare

13. Verificarea efectivă a evenimentelor bru-tale din 2006

14. Verificarea şi publicarea numelor celor care au ajuns proprietarii imobilelor de-jucate pe mâna străinilor

15. Posibilitatea propăşirii ţăranilor ma-ghiari, ocrotirea pământului maghiar

Inserez mai jos un articol pe care l-am scris în 2008. De ce nu am devenit o naţiune? Au trecut 20 de ani. Aveam 35 de ani, acum am 55. Ţările care ne înconjoară şi care şi-au schimbat şi ele regimurile, au devenit o naţiune, numai noi, maghiarii, nu am reuşit. Cine sunt cei care nu ne-au lăsat să devenim o naţiune şi din ce motive? Despre 1956 am crezut că va fi anul schimbării; că dintr-o ţară vom deveni o na-ţiune. Nu am devenit. Au înfrânt revoluţia, cu sprijin străin. Am rămas singuri. Cei care au înfrânt şi au reprimat momentul 1956 le-au predat în 1989 ştafeta copiilor lor: aici poate fi posi-bilă o schimbare de regim doar dacă ăştia nu ajung o naţiune. Aceasta este Ungaria, cu li-tere mici, nu NAŢIUNE MAGHIARĂ. Suntem pierduţi! Sus, maghiare, ajunge! Nu ne mai putem lăsa! Trebuie să acţionăm şi o să acţionăm, vom crea naţiunea. Nu suntem pierduţi! De la Trianon încoace, există o ţară -

unică în lume - care este învecinată cu sine însăşi. Ne putem trece hotarele, însă suntem delimitaţi de hotare de fraţii noştri maghiari. Doar în suflete putem fi o naţiune maghia-ră de 15 milioane, pentru că în 5 decembrie 2004 au fost ridicate din nou hotare între noi. Şi ei sunt maghiari dincolo de hotare. Înţelegeţi? Aparţineţi de noi, iar noi de ei. Suntem o naţiune, naţiunea maghiară. Până când vom mai suporta? În 2006 au făcut un 1956 propriu; acum nu au mai tras de sus în naţiune, ci pe stradă, faţă în faţă. Cu gloanţe de cauciuc. Aşa cum nici până azi nu există un adevărat stăpân al acelei sângeroase zile de joi, 25 octombrie ’56, nici adevăraţii responsabili ai eveni-mentelor din toamna anului 2006 nu pot fi nominalizaţi! Istoria se repetă. Doar de noi depinde să nu mai ruleze acelaşi film! Tra-gedia naţiunii maghiare. Fă o schimbare, naţiune maghiară, pentru că o meriţi. Ai aşteptat mult.

Bilunarul „Europai-Ido” (Covasna), nr. 10, mai 2011; Titlu: Când vom privi,

în sfârşit, în oglindă?, Semnează: Vamos Gyorgy

În timpul ocupării de către Ungaria a preşedinţiei UE, colaborarea în cadrul Uniunii Europene a făcut ca relaţiile ungaro-române să fie mai echilibrate - a declarat Fuzes Oszkar, ambasadorul Republicii Ungare la Bucureşti. Diplomatul a declarat: Comunitatea maghiară din România poate conta pe Ungaria ca pe o putere ocrotitoare. De asemenea, se spri-jină şi strădaniile la autonomie. Diplomatul consideră că naturalizarea prin procedură simplificată reprezintă cel mai mare rezultat al anului trecut. - Cum se manifestă în amănunt colaborarea în cadrul UE? - În acest caz trebuie enumerate problemele legate de aderarea la spaţiul Schengen, strategia Dunării, dar şi strategia europeană privind romii, în cadrul căreia România şi Ungaria pot avea un rol accentuat. Ar fi o ipocrizie să se spună că nu mai există niciun fel de dispute, ţinând cont de faptul că ziua de 15 martie sau problema autonomiei reprezintă şi în momentul de faţă sursa unor tensiuni, dar mi se pare că şi în aceste probleme - cel puţin la nivel politic - am învăţat să ne manifestăm mai civilizat unii faţă de alţii. În ceea ce priveşte problema romilor, va fi mai eficientă dacă o vom gestiona ca pe o problemă a minorităţii naţionale, iar modelul va putea fi extins şi asupra altor minorităţi naţionale. - Deşi Ungaria adoptă o poziţie mai fermă în problema autonomi-ei, este totuşi accentuată şi cerinţa maghiarilor din România în privinţa exprimării şi validării statutului de putere ocrotitoare. La ce ne putem aştepta în această privinţă din partea guvernului ungar? - Acest rol este deja îndeplinit oficial şi neoficial de către guvernul ungar şi sprijinim aspiraţiile autonomiste, cu precizarea ca acestea să se înfăptuiască pe calea paşnică.

Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.287, 16.05.2011; Titlu: Discuţie cu Fuzes Oszkar, ambasadorul Ungariei la

Bucureşti / Cultura disputei civilizate, Semnează: Csinta Samu

Slovacia şi Ţinutul Secuiesc au avut parte de aceeaşi soartă în ceea ce priveşte patrimoniul. Ne-au rupt cu forţa de patria-mamă, dar asta nu ne-a împiedi-cat să ne păstrăm limba, cultura şi identitatea. În prezent, mulţi se întreabă ce rost are să ne agăţăm cu dinţii de identitatea noastră, într-o lume în care comunitatea maghiară conti-nuă să-i deranjeze pe unii? Noi, în Ţinutul Secuiesc, suntem de păre-re că pământul natal este al celor care îl iubesc chiar şi atunci când este greu de iubit, care îi stau ală-turi când nu e uşor acest lucru. Naţiunea trăieşte prin limbă, adică limba reprezintă însăşi cul-tura. Cum să nu fie maghiari cei a căror limbă maternă este maghia-ra, cei care simt şi gândesc ungu-reşte, cei care iubesc şi suferă un-

gureşte? Ce altceva ar putea fi? Din când în când, facem un bi-lanţ. Din când în când, toată lumea este testată de istorie. Asta o ştim cel mai bine noi, maghiarii din afara graniţelor Ungariei. Ba mai mult, noi resimţim cel mai bine greutatea acestor cuvinte. Însă, tocmai pentru că limba, identita-tea şi cultura ne sunt foarte impor-tante, trebuie să ni le şi asumăm, dacă ni se oferă posibilitatea. Un om liber este acela care nu se teme. Să nu ne temem să fim maghiari, pentru că dacă ne temem să ne asumăm acest lucru, atunci înseamnă că strădania noastră pentru a ne păstra auto-identitatea a fost în zadar. Să ne fim devotaţi nouă înşine, secui şi slovaci, dacă va veni vremea recensământului să nu fim găsiţi puţini. Noi, cei din Ţinutul Secuiesc,

îndemnăm fiecare maghiar din Slovacia, ca în data de 21 mai 2011, să-şi asume identitatea ma-ghiară, consolidând şi în acest fel comunitatea maghiară din Bazinul Carpatic. Edilii administraţiilor publice din Ţinutul Secuiesc: Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita Lokodi Edit Emoke, preşedin-tele Consiliului Judeţean Mureş Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna Antal Arpad Andras, primarul municipiului Sfântu-Gheorghe Peter Ferenc, primarul oraşului Sovata Raduly Robert Kalman, prima-rul municipiului Miercurea-Ciuc

Site-ul www.erdely.ma, 16-22.05.2011; Titlu: Scrisoare

din Ţinutul Secuiesc!

Săptămânalul Kamikaze a fost primul care a pus problema adevăratului rol istoric al lui Avram Iancu şi iată că o publicaţie istorică de specialitate - Historia şi portalul historia.ro a abordat acest subiect. Printre colaboratorii publicaţiei se numără renumitul polito-log Vladimir Tismăneanu, Adrian Cioroianu, Ovidiu Pecican, Emanuel Mihalache şi Zoe Petre, profesori universitari. Portalul, împreună cu redacţia „Adevărul”, a or-ganizat o dezbatere la care au participat istoricul Ma-rius Diaconescu şi Ion Cristoiu, moderator fiind Ion M Ioniţă. S-au spus următoarele: Există un Avram Iancu, care este cunoscut de mulţi români numai din ma-nualele şcolare şi din rubricile propagandistice ale publicaţiilor. Această imagine reprezintă un clişeu ce împiedică descoperirea acestei personalităţi contra-dictorii, şi anume Avram Iancu. Acesta este un sim-bol pentru românii din Transilvania şi generează şi astăzi sentimente puternice, iar istoricii nu s-au temut ca în legătură cu Iancu şi cu evenimentele din ’48-’49 să creeze mituri. Marius Diaconescu mărturiseşte în legătură cu acest lucru: În momentul izbucnirii revoluţiei maghiare, în ziua de 15 martie, Iancu se afla la Târgu-Mureş. La sfârşitul lunii martie, el a plecat într-un tur prin Transilvania,

ocazie cu care autorităţile Habsburgilor l-au considerat un posibil revoluţionar. În primăvara anului 1848, nu a vorbit încă în cadrul adunărilor românilor. El era mai reţinut în ceea ce priveşte drepturile iobagilor la libertate, însă devenea mai radical când se punea problema drepturilor politice ale românilor. În 30 aprilie 1848, Avram Iancu a ajuns în prim plan în cadrul adunării de la Blaj. În momentul în care s-a discutat despre drepturile politice ale românilor, el a susţinut violenţa. El i-a spus unui funcţionar ma-ghiar: „Românii nu cerşesc libertate maghiarilor. Naţiunea română este suficient de puternică pentru a putea obţine libertatea prin luptă” - citează istoricul. Partenerii de discuţii au afirmat că, în timpul revolu-ţiei, românii nu au fost numai victime, ci şi călăi la rândul lor. Am ucis şi noi, românii. Am incendiat şi am violat femei. Documentele nu prezintă statistici, însă canti-tatea poate fi exprimată într-o sintagmă: au fost multe cazuri. „Nu contează cine a ucis mai mult, cazurile de execuţie se aflau la ordinea zilei, iar acest lucru nu reprezintă o mândrie nici pentru maghiari şi nici pen-tru români” - a evidenţiat istoricul.

Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 94, 17.05.2011; Titlu: Avram Iancu a fost erou

sau criminal? / Dispută în presa română

Secuii vor fi incluşi pe o listă. Iniţiatorii Szekely Feszbuk doresc crearea unei comunităţi virtuale puternice, cu puternice rădăcini ar-delene, care se vor putea implica eficient în orice problemă publică serioasă. Pregătim un fel de Face-book secuiesc - a declarat Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna. Prin intermediul acestui registru dorim să transmitem mesajele mai importante cu privire la diferite manifestări către cei care ne oferă adresa de e-mail. În primă fază, ne vom adresa organizaţiilor maghiare, cărora le solicităm să le prezinte membrilor posibilităţile oferite de cadastrul secuiesc. Esenţa iniţiativei o constituie informarea cu privire la evenimentele pentru care merită să se viziteze Ţinutul

Secuiesc, ca de exemplu: Hramul de Rusalii de la Şumuleu-Ciuc, Ziua Szent Istvan de pe muntele Perko, diferite manifestări gastronomice sau Zilele Sfântu-Gheorghe. Con-form proiectelor, încă din acest an se va realiza acest site de Internet, unde se pot înscrie oamenii legaţi de Ţinutul Secuiesc. Nu este de negli-jat nici faptul că, astfel vom înfiinţa o reţea, care va intra în circuit chiar dacă atenţia lumii trebuie direcţio-nată înspre o anumită problemă publică serioasă, ca de exemplu, protejarea Colegiului Szekely Miko de la reetatizare - a precizat Tamas Sandor.

Cotidianul „Hargita Nepe” (Harghita), nr. 101, 26.05.2011;

Titlu: Listă despre secui - Sekely Feszbuk

Practic, aceasta este situaţia, domnule, nu mă puteţi convinge de contrariul. Faptul că pe unii, printr-o presiune lentă, perfidă, în cele din urmă i-au făcut să dispară din acea ţară. Domnule, eu cred că astăzi, 114.000 de cetăţeni s-au declarat acolo că sunt de naţio-nalitate germană, dar ştiţi dumneavoastră câţi şi-au depus cererea de emigrare?

Wirth: - Ştiu! Dipl. H.A.: - Şi eu ştiu. Şi atunci? Ştiţi care este grija cea mai importantă a politi-cienilor germani, legată de această proble-mă? Aceea că peste 5, dar maximum peste 15 ani, nu va mai fi nici urmă de neamţ în România. Wirth: - Şi, desigur, numai 40.000 în Ungaria? Sau nici atât...! Iertaţi-mă, că in-tervin... Aceasta, de fapt, nu este vina româ-nilor, ci a comunismului. N-are nimic de-a

face cu poporul român. De exemplu, până în anul 1944 germanii ar fi putut să emigreze din România. Deci, aceasta este vina comu-nismului. Dipl. H.A.: - Pot să semnez, pot să sem-nez… Eu ştiu un singur lucru, că certifica-tul maghiar vorbeşte de 11 unităţi de timp şi, în definitiv, numai o singură unitate de timp de când e sub dominaţie românească. Că aceasta s-a petrecut în ultimii 45 de ani, apoi domnule…

Wirth: - Până în 1848 sunt de acord cu dumneavoastră. Dar de-atunci încoace, nu! Atunci s-a realizat uniunea şi nu confedera-ţia, cu aceasta nu au fost de acord nici saşii, nici românii şi pot înşira în continuare cine putea fi de acord cu Uniunea. Şi aranjamen-tul a fost că Ardealul a fost unificat cu Un-garia. Acum ar fi frumos dacă Ardealul ar fi cu totul aparte; într-adevăr aţi formulat bine, dar cine a făcut această greşeală? Naţiona-liştii maghiari de-atunci. (va urma)

12 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 187 (222) Istorie - Cultură

„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic în documente.“ Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (LVIII)

dr. Gheorghe Olteanu (Baden-Baden, Germania)

„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine. Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd, citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi răstigneşte poezia.“ (Tudor Gheorghe)

Calvarul evacuării Basarabiei şi Nordului Bucovinei sub Calvarul evacuării Basarabiei şi Nordului Bucovinei sub presiunea intrării imediate a armatei sovietice (IV)presiunea intrării imediate a armatei sovietice (IV)

Principalele probleme puse în discuţie de Comisia Mixtă Sovieto-Română pentru soluţionarea proble-melor în legătură cu evacuarea trupe-lor române de pe teritoriul Basarabiei şi nordului Bucovinei au fost: 1. Probleme privind evacuarea Armatei Române. Dat fiind urgenţa problemelor care trebuiau rezolvate, în aceeaşi seară, la ora 24, a avut loc prima şedinţă a Comisiei Mixte. Deoare-ce Guvernul sovietic nu a respectat propria prevedere, inserată în cea de-a doua notă ultimativă, de a acor-da 4 zile pentru retragerea trupelor române şi implicit a instituţiilor româneşti, „unităţile motorizate şi blindate ale Armatei Roşii traver-sau Basarabia şi Bucovina de Nord chiar din prima zi şi procedau în mod activ la provocarea dezordinii printre trupele noastre”, generalul Aldea „a cerut să fie oprită mişca-rea unităţilor sovietice în ziua de 30 iunie până la orele 12, iar mai de-parte să se păstreze între ariergărzile trupelor române şi avangărzile tru-pelor armatei roşii o distanţă egală cu o etapă de marş. Reprezentanţii români au mai cerut să se permită plecarea în România, din Basarabia, a cetăţenilor români care doreau să se evacueze, în special funcţionarii şi personalul instituţiilor”. În şedin-ţa din 30 iunie, la cererea României, generalul Kozlov a comunicat apro-barea Guvernului sovietic de a pre-lungi termenul de evacuare a terito-riului pretins, „cu 24 de ore, adică până la 3 iulie 1940, orele 14.00”. Dar, în aceeaşi şedinţă, „a mai adus la cunoştinţă că detaşamentele îna-intate ale armatei roşii, pe toate direcţiile, au atins deja, în seara de 29 iunie, noua linie a frontierei şi că grosul urmează după trupele ro-mâne”. Generalul Aldea a protestat, arătând că armata roşie, în înainta-rea sa rapidă, nesocotind înţelegeri-le, a luat prizonieri ofiţeri şi soldaţi români, exemplificând cu acţiunile acesteia din chiar cursul acelei zile, când „în preajma Chişinăului, au dezarmat regimentul 30 artilerie şi un divizion din regimentul 25 arti-

lerie, iar trupele sovietice de pe râul Prut şi de pe şosele stânjeneau retra-gerea trupelor române”. Referindu-se la aceeaşi problemă, Al. Cretzia-nu nota în memoriile sale: „În multe locuri, soldaţii noştri au fost dezar-maţi. Ofiţerii şi-au scos insignele şi au suferit şi alte umilinţe din par-tea armatei sovietice, în mai multe ocazii, trupele sovietice au deschis pe loc focul împotriva coloanelor noastre în marş. Trupele noastre au fost reţinute numai cu mari dificul-tăţi să nu răspundă”. În cadrul Comisiei Mixte de la Odesa, delegaţia română a remis părţii sovietice mai multe adrese în-soţite de tabele nominale de ofiţeri şi subofiţeri ai Armatei Române re-ţinuţi de trupele sovietice în terito-riile ocupate, desigur, cu cererea de a dispune trimiterea lor imediată în ţară. Se sublinia faptul că militarii români au ajuns în această situaţie datorită depăşirii, din primele două zile de ocupaţie, a trupelor române, de cele sovietice, care, nu au respec-tat termenul fixat prin propria notă ultimativă a Guvernului Molotov. „Reţinerea ofiţerilor şi a subofiţeri-lor nu era justificată, afirmă istori-cul de la Chişinău, Ion Şişcanu, fi-indcă într-o operaţiune de cedare şi ocupare a unui teritoriu, în care una din părţi nu respectă convenţia păs-trării unui anumit ritm, de înaintare, stabilit în scris, nu poate fi vorba de capturarea unui număr cât mai mare de ofiţeri şi subofiţeri, care nu ser-vesc nici ca obiect de compensaţie şi nici ca schimb de prizonieri sau de populaţie.” Guvernul român, la rândul său, a protestat energic, ară-tând că „reţinerea lor şi îndeosebi arestarea lor nu erau justificate prin nimic, deoarece unităţile militare sovietice nu aveau dreptul să ia nici prizonieri şi nici ostateci”. Potrivit adresei nr. 217/15 iulie 1940, gene-ralul Aldea atrăgea atenţia delegaţi-ei sovietice că „erau reţinuţi de ar-mata sovietică, sub pază, în diferite localităţi, peste 170 de ofiţeri şi 100 de subofiţeri”, iar la 2 septembrie erau reţinuţi 248 dintre aceştia. Iată ce ne relatează istoricul ba-sarabean Ion Şişcanu despre trata-mentul aplicat acestora în închisorile sovietice: „Cu prilejul evacuării a 28

de ofiţeri, 1 preot militar şi 2 subo-fiţeri în ziua de 28 septembrie 1940, Guvernul României avea să afle cu stupoare despre tratamentul inuman şi cu totul nejustificat ce se aplicase ofiţerilor şi subofiţerilor români în închisoarea de la Chişinău. Conform informaţiilor aflate în posesiunea Guvernului român, rezultă că toţi ofiţerii au fost întemniţaţi în închi-soarea centrală din Chişinău, de la data de 9 iulie până la 27 septembrie 1940, unde erau ţinuţi în celule câte 15-17 persoane. Viaţa de celulă, o veritabilă teroare, era astfel organiza-tă încât să-i distrugă pe ofiţeri fizic şi moral. Nu li se acorda nicio îngrijire medicală, bolnavii erau vizitaţi doar la 3-4 zile de către infirmieri nepri-cepuţi, care nu puteau acorda niciun ajutor. În locul unei intervenţii medi-cale urgente adecvate, celor sfârşiţi de chinuri li se ofereau injecţii de morfină. Odihna de noapte era fă-cută imposibilă, continuu şi în mod sistematic, prin repetatele chemări la interogatoriu după ora 24 şi prin deş-teptarea deţinuţilor pentru pretexte de serviciu. Astfel, uneori, la ora 1 noaptea, se distribuia zahărul pentru ceai, la ora 3 - pâinea, iar ceaiul se dădea la ora 9 sau 10. Ora mesei va-ria continuu, prânzul se dădea cu di-ferenţe de 4-6 ore faţă de ziua prece-dentă. Trupa şi ofiţerii sovietici s-au purtat brutal în toate cazurile. Chiar din ziua sosirii la Chişinău, ofiţerilor li s-au rupt galoanele, epoleţii, em-blemele de pe şepci etc..” 2. Probleme privind evacua-rea bunurilor ofiţerilor şi funcţio-narilor. Delegaţia română, în Comisia Mixtă, a ridicat în şedinţa din 20 au-gust 1940, de la Odesa, problema ca militarii şi funcţionarii români să-şi poată „lua mobila, banii, valorile şi de a vinde averea imobilă (casa şi alte construcţii)”. Răspunsul sovie-tic, remis la 26 august, admitea „po-sibilitatea de a lua cu sine: 50 kg de bagaj, capul familiei şi 25 kg, orice alt membru al familiei. Ofiţerilor li se permitea să-şi ia mobila şi să-şi vândă averea imobilă care le apar-ţine, dar care nu cade sub inciden-ţa legilor URSS de naţionalizare”, nefiind de acord, însă, ca „necesară numirea unor delegaţi speciali pen-

tru lichidarea sau ridicarea averii ofiţerilor români”, aceasta nefiind legată de data de 30 septembrie (când urma să se termine repatri-erea supuşilor români), ci trebuie efectuată şi după acea dată”. Dar, la 5 septembrie, prin adresa 321, punctul 3, delegaţia sovietică pre-ciza că „dreptul de a-şi lua mobila şi de a-şi lichida averea este numai al ofiţerilor din serviciul activ” şi, la punctul 5, că „ofiţerii care s-au evacuat nu vor avea dreptul să se întoarcă spre a-şi lichida averea din Basarabia şi Bucovina de Nord”. La 10 septembrie, delegaţiei române i se aducea la cunoştinţă, încălcân-du-se flagrant acordurile anterioare, precum şi reaua voinţă a autorităţi-lor sovietice, că „unităţile armatei roşii nu au stânjenit evacuarea tru-pelor române şi nu au cauzat niciun fel de pagubă în averea ofiţerilor şi a funcţionarilor români”, de ace-ea „guvernul sovietic nu poate în niciun caz să ia asupra sa răspunde-rea pentru pagubele suferite de aces-te persoane, în cazul în care ele au avut loc”. Menţionez că din tabelele detaliate ale Marelui Stat Major al României, averile neridicate ale ofi-ţerilor şi subofiţerilor care au avut garnizoane în teritoriul cedat Uniu-nii Sovietice s-au ridicat la suma de 1.041.991.736 lei. Mai mult, chiar şi ofiţerii români, repatriaţi după 10 septembrie 1940, nu au beneficiat de favoarea de a-şi valorifica averea rămasă sub ocupaţia sovietică. 3. Probleme privind evacuarea supuşilor români din teritoriul ocupat. Pentru a facilita evacuarea de autorităţile sovietice, din teritori-ile ocupate, a funcţionarilor de stat şi a familiilor lor, a cetăţenilor care doreau să părăsească de bună voie aceste regiuni istorice ale României, generalul Aldea afirma, în şedinţa din 3 iulie 1940, că Guvernul român a convenit „să dea parcul de vagoane şi locomotive cu ajutorul căruia erau exploatate căile ferate din Basarabia şi nordul Bucovinei”, dar Kozlov, răspundea, în ziua următoare, că de-legaţia sovietică „va putea să treacă la studierea respectivelor probleme numai după ce România va restitui întregul parc de vagoane şi locomo-

tive luate din Basarabia şi Bucovina de Nord...”. Mai mult, la 26 iulie, generalul Kozlov condiţiona şi eva-cuarea militarilor români, reţinuţi şi arestaţi pe teritoriul ocupat, de resti-tuirea parcului de vagoane şi loco-motive de către România şi, apoi, de pretenţiile sovietice asupra flotei dunărene a României, care nici nu era o condiţie de cedare fixată prin nota „Molotov” din 28 iunie 1940. Abia, la 3 august 1940, la semnarea convenţiei privitoare la restituirea parcului de vagoane şi locomotive, conducătorul delegaţiei sovietice informa pe români că „evacuarea ofiţerilor, funcţionarilor şi familiilor lor va fi efectuată în cel mai scurt timp”. Generalul Kozlov afirma, la 19 octombrie 1940, că „evacua-rea supuşilor români se terminase la 27 septembrie, fiind evacuaţi în România 13.750 de persoane, în loc de 9.735. Privitor la tabelele supli-mentare de evacuare a încă 11.202 persoane, şeful delegaţiei sovietice confirma că le-a prezentat Guver-nului sovietic”. Era adevărat că fu-seseră evacuate mai multe persoane decât solicitase Statul Român, „dar încă nu fuseseră evacuate persoa-nele pe care Guvernul român le-a solicitat” (la 9 octombrie se mai so-licitase repatrierea a 10.854 persoa-ne, la 26 octombrie - 119 persoane, iar Crucea Roşie a adresat 2.562 de cereri de repatriere). În legătură cu acest fapt, delegaţia română „era de acord să încheie o convenţie pentru predarea vaselor fluviale, legând-o însă de evacuarea oamenilor”. În final, aportul Comisiei Mixte de la Odesa în repatrierea sau evacuarea românilor basarabeni a fost de apro-ximativ 21.000 de persoane. Marea majoritate a evacuaţilor, pe lângă faptul că îşi pierduseră ave-rea prin plecarea în Ţară, la punc-tele de trecere li s-au reţinut „cu şi fără acte, sume de bani şi obiecte... În total, autorităţile vamale sovie-tice au reţinut repatriaţilor români sume de bani şi obiecte în valoare de 67.219.960 lei, din care 54.333.293 numerar şi 12.886.667 lei valoarea obiectelor reţinute. Şi toate acestea nu au reprezentat decât începutul calvarului românesc al tragicului an 1940.

prof. Vasile Stancu (Sfântu-Gheorghe)

Vrednicul de pomenire Episcopul Venia-min Nistor, de la a cărei întronizare în scaunul vlădicesc de la Caransebeş se împlinesc, în anul 2011, 70 de ani, s-a născut în familia pre-otului Dionisie Nistor, din Arpătac (azi Araci, comuna Vâlcele, judeţul Covasna). Dumnezeu a binecuvântat familia Dionisie şi Elena Nistor cu opt copii, patru băieţi şi patru fete: Aurel, Pompiliu, Virgil (Veniamin), Dionisie, Valeria, Cornelia, Elena şi Victoria. Toţi aveau să devi-nă oameni destoinici, crescuţi în frica de Dum-nezeu, devotaţi bisericii Sale, ţării şi poporului român.

Profilul moral şi intelectual al viitorului Episcop Veniamin Nistor poartă amprenta de-finitorie a educaţiei primite în casa părintească, în biserica şi şcoala din satul natal şi, apoi, a şcolilor româneşti din Braşov, Sibiu şi Bucu-reşti. Alături de colegii din generaţiile lor, toţi copiii familiei preotului Dionisie Nistor au fost implicaţi nemijlocit şi benefic în cele mai im-

portante evenimente ale istoriei naţionale din prima jumătate a secolului al XX-lea şi, în pri-mul rând, în pregătirea, înfăptuirea şi consoli-darea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. În perioada interbelică, viaţa publică a fos-tului judeţ Treiscaune, azi judeţul Covasna, şi ampla mişcare de restaurare a fiinţei naţionale prin Biserică, din această încercată parte de ţară, a avut printre cei mai importanţi susţinători şi înfăptuitori pe protopopul de Sfântu-Gheorghe, Aurel Nistor (fratele Episcopului Veniamin), şi pe protopopul nou înfiinţatului Protopopiat Oi-tuz (cu reşedinţa la Târgu-Secuiesc), Ioan Ra-firoiu (cumnatul Episcopului Veniamin). Dacă viitoarea strălucită carieră didacatică a frate-lui Episcopului Veniamin, profesorul Dionisie Nistor, a fost curmată prin moartea sa timpurie pe fronturile străine ale Primului Război Mon-dial, celălalt frate, medicul Pompiliu Nistor, după o strălucită prestaţie în rândul Corpului voluntarilor ardeleni şi bucovineni, care au luptat în Războiul de Reîntregire a Neamului, a devenit unul din cei mai destoinici manageri din domeniul sănătăţii româneşti, dar şi un im-portant lider al vieţii culturale interbelice. Dionisie Nistor, tatăl Episcopului Veniamin, s-a născut în comuna Porumbacu de Jos, fostul judeţ Făgăraş (azi judeţul Sibiu), în anul 1851. După ce a absolvit Institutul Teologic Ortodox

Andreian din Sibiu, în 1879, s-a căsătorit cu Elena Stanciu (1861-1936)?, coborâtoare din

familia preotului Ioan Petric,din Râşnov, fiind apoi hirotonit preot pe seama Parohiei Orto-doxe din comuna Arpătac (azi satul Araci, co-muna Vâlcele) din fostul judeţ Treiscaune (azi

judeţul Covasna). Evenimentul s-a petrecut la 30 iulie 1881. În paginile din monografia localităţii Araci referitoare la preotul Dionisie Nistor, se men-ţionează: „Înalt, brunet, fire liniştită şi bun cuvântător, precum şi bun român, preotul Di-onisie Nistor pune ordine în conducerea pa-rohiei care suferise în anii din urmă. Înzestrat şi cu o hotărâre neclintită a căutat toate posi-bilităţile să isprăvească noua biserică, cu hra-mul „Sfântul Dumitru”. (...) Toamna anului 1887 aduse ziua de sărbătoare când strădu-inţele tuturor aveau să fie încununate prin sfinţirea măreţei biserici, al cărui turn înalt lucea până departe în Ţara Bârsei. În ziua de 26 octombrie 1887 se sfinţeşte, prin Mitropo-litul Miron Romanul, Biserica din Araci cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. La această înaltă ceremonie au fost de faţă Ila-rion Puşcariu arhimandrit, Sergiu Median protodiacon, Nicanor Frateşiu protosingel, Ioan Petric protopopul Braşovului, Dimitrie Coltofeanu protopopul Treiscaunelor, Dioni-sie Nistor parohul Aracilor, împreună cu pre-oţii din jur. În afară de ctitori, au fost oaspeţi din Braşov şi Bucureşti. Apoi, locuitorii din comunele vecine. După serviciul religios, a

avut loc un banchet în localul şcoalei”. În cei 20 de ani câţi a slujit la altarul aces-tei sfinte biserici, preotul Dionisie Nistor s-a dovedit a fi un om vrednic, harnic, devenind

un „stâlp şi întărire al adevărului naţional în plin ţinut secuiesc şi subt învolburata vreme de prigoniri şovine”. (va urma)

13Anul VI, Serie Nouă - Nr. 187 (222)Istorie - Cultură

„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“ (Nicolae Iorga)

Tradiţii istorice ale colaborării economice italo-române

În Fondul arhivistic „Prefec-tura judeţului Treiscaune”, aflat în păstrarea Arhivelor Naţiona-le Covasna, a fost identificat un document, din anul 1923, refe-ritor la invitaţia de participare a firmelor româneşti la expoziţia internaţională de artă decorativă organizată, în acel an, la MON-ZA-MILANO. Circulara adresată de Ministerul

de Interne din Bucureşti prefectului judeţului Treiscaune, are următorul conţinut: „Ministerul de Interne, Direcţiunea Administraţiei Gene-rale. Nr. 39128, din 18 mai 1923. Domnule Prefect, Ministerul In-dustriei şi Comerţului ne aduce la cunoştinţă, în comunicării făcute de Camera de Comerţ Italo-Româ-nă de la Milano, că în decursul lu-nilor mai-octombrie a.c., va avea loc la MONZA-MILANO o expozi-ţie internaţională de artă decorati-vă. De asemenea, numita Cameră

de Comerţ mai arată că această ex-poziţie bianuală e menită să asume importanţa unei manifestări inter-naţionale de prim ordin şi crede de a sa datorie a stărui asupra faptu-lui că arta decorativă românească şi-ar câştiga un loc de cinste ală-turi de producţiile artelor aplicate ale celorlalte naţiuni şi că ar putea forma baza unui export important de obiecte şi aplicaţiuni româneşti. Comunicându-vă cele ce preced, avem onoarea a vă ruga să bine-voiţi a face cunoscut locuitorilor

judeţului Dvs. despre deschiderea acestei expoziţii, punând în vedere acelor care ar dori să participe că Ministerul Industriei şi Comerţului ţine la dispoziţia tuturor spre con-sultare regulamentul program al acestei manifestări artistice”. La rândul său, prefectul judeţului Trei-scaune emite o circulară „către toţi primpretorii, primăriile şi poliţiile oraşelor”, prin care trimite ordinul Ministerului de Interne pentru „a li se aduce la cunoştinţa populaţi-unii prin obişnuitele moduri de pu-

blicaţie” (de regulă, prin afişare în spaţii publice şi încă prin... batere a tobei). Chiar dacă nu cunoaştem rezultatele concrete ale demersului prezentat, documentul are valoare peste timp, vorbind despre tradiţiile colaborării economice italo-româ-ne din prima parte a secolului XX şi despre preocupările ministerelor de resort din România interbelică pentru promovarea produselor spe-cifice culturii româneşti tradiţio-nale. (Fond Prefectura Treiscaune, dos. nr. 380/1923).

dr. Ioan Lăcătuşu (Sfântu-Gheorghe)

Paznic la Vatră

Cu toţii, la luptă acumNe cheamă Stăpânul, IisusÎn jurul altarelor sfinte.

Vin hoardele roşii de ură spre noiUrlând de mânie,Şi vor să sfărâme Biserica SfântăBiserica pururea vie.

Dar noi nu ne tememCu noi este DomnulNe cheamă Stăpânul, IisusSlujitori ai altarelor sfinte.

La luptăLa luptăPărintelui dr. Florea Mureşan, martir în puşcăria de la Aiud

Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele

Din cronica familiei Episcopului Veniamin Nistor (I) dr. Ioan Lăcătuşu

(Sfântu-Gheorghe)

prof. Ilie Şandru (Topliţa)

PS Veniamin Nistor (dreapta) - alături de mama, fratele Pompiliu şi familia sa

Aurel Nistor, protopop

14 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 187 (222) Timp liber

Karjakin, Sergey - Ivanchuk, VassilyROMGAZ Turneul Regilor, 12.06.2011

1.e4 d6 2.d4 Cf6 3.Cc3 g6 4.f4 Împo-triva Apărării Pirc-Ufimtev, albul alege Atacul celor 3 pioni, una din variantele cele mai agresive. 4...Ng7 5.Cf3 0–0 6.Nd3 Ca6 Această dezvoltare laterală a calului, reprezintă o linie modernă de joc şi este utilizată şi de marele maestru român Mihai Marin. 7.0–0 c5 8.d5 Cc7 9.a4 b6?! O continuare rară. Mai frec-ventă este continuarea 9...a6, cu ideea Nd7 şi b5. 10.De1 e6? O greşeală se-rioasă şi totodată curioasă pentru un ju-

cător de forţa lui Ivanchuk. Acum albul obţine rapid avantaj. 11.dxe6 fxe6 12.e5 Cfd5 13.Ce4 dxe5 14.fxe5 În numai pa-tru mutări, de la inexactitatea de la muta-rea 10–a, poziţia negrului a devenit difi-cilă. 14...Nb7? O altă greşeală, care pune practic capăt luptei. Singura modalitate de a opune rezistenţă consta în 14...Cb4, deşi după 15.Cf6+ Nxf6 16.exf6 Cxd3 17.cxd3 Nb7 18.Ng5 negrului nu-i este deloc uşor să se apere. Atacul albului se amplifică aproape de la sine. 15.Ng5 Dd7 16.Dh4 Cb4 17.Tad1 Dc6 18.Cf6+ Nxf6 (Vezi diagrama) 19.Nxg6!! O foarte frumoasă mutare intermediară după care poziţia regelui

Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah

Soluţia problemei:

Problemã propusã pasionaþilor de ºah

MADEO MarianoProblemas 1975

Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)O problemă simplă în ceea ce

priveşte construcţia, cu o „cheie“ frumoasă, dar nu şi foarte grea.

ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDEdoron50ro@yahoo.com

TURNEUL REGILOR BAZNA 2011TURNEUL REGILOR BAZNA 2011

negru se prăbuşeşte ca un castel de ni-

Turneul a fost câştigat, după cum era şi de aştep-tat, de norvegianul Magnus Carlsen (foto). A surprins forma slabă a lui Ivanciuk. Jucătorul care a câştigat primul super-turneu al regilor cu un punct îna-intea actualului candidat la titlul mondial - Gelfand, şi care, anul trecut, la Olimpi-adă a avut un rezultat extra-ordinar, propulsând echipa Ucrainei spre medalia de aur, care anul acesta a câş-tigat Gibraltarul şi Memo-rialul Capablanca, era unul dintre favoriţi înainte de în-ceperea turneului. Probabil că oboseala acu-mulată şi-a spus cuvântul. Partida sa cu Karjakin, pe care o prezentăm mai jos, confirmă lipsa de formă a marelui maestru ucrainean.

sip. 19...hxg6 20.Nxf6 Txf6 Forţat. La 20...Ccd5 urmează 21.Dh6 Rf7 22.Cd4 Dc8 23.Nd8+ cu mat imparabil. 21.exf6 Tf8 22.Dg5 şi negrul a cedat. După 22...De8 23.Ce5 Ne4 24.Dh6 Tf7 25.Cxf7 Dxf7 26.Td8+ Ce8 27.Txe8+ Dxe8 urmează 28.Dg7# 1–0

1.Cc6 Te8 [Sau a) 1...Te6 2.Dd4#; b) 1...Tb4+ 2.Cxb4#; c) 1...Tg4 2.De5#; d) 1...Te1 2.Cb4#] 2.Cb4# 1–0

Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate identice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată. Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun folos. Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor sale. Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor rămase. Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

Așa arată, stimaţi cititori, drumul naţional 13 E între comunele Zagon și Barcani din judeţul Covasna. Frumos, nu? Splendid chiar. În loc să militeze pentru separatism teritorial pe criterii etnice, adică pentru o enclavă ungurească de tip Ev Mediu în mijlocul Ro-mâniei, UDMR mai bine ar pune mâna și ar face câte ceva pentru locuitorii acestor meleaguri oropsite, români și maghiari deopotrivă. Nu credeţi?! Asta dacă tot este singura organizaţie nonguvernamentală de pe Pământ care guvernează de un deceniu și jumătate...

Şi tu

ne

poţi

trim

ite p

oze:

info

@co

ndei

ular

dele

an.r

o

Imaginea

săptămânii

10 iunie 2011

15Anul VI, Serie Nouă - Nr. 187 (222)Eveniment - Comunicat - Mica publicitate

Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal

Auto

Imobiliare

Servicii

Pierderi

Diverse

Efectuăm cosmetică canină, în judeţele Covasna şi Braşov, pregătire pentru expoziţie etc. Tel: 0757-439.612, 0735-816.697 Efectuez transport de mobilă cu echipă de mutare în Sfântu-Gheorghe şi în alte localităţi din ţară. Tel: 0743-061.798

Închiriez Cramă cu dotări (presă, curent trifazic) în vederea vinifi cării. Capacitate de depozita-re 30.000 de litri. Eventual, asigur şi strugurii pentru vinifi caţie. Tel: 0727-020.339, 0237-633.072

Euro sau 33.000 Euro cu tot cu mobilă în stare foarte bună. Aer condiţionat. Tel: 0743-540.000

Vând apartament cu trei came-re în Sfântu-Gheorghe, etaj doi, suprafaţă 76 mp. Preţ: 18.500 Euro. Tel: 0743-061.798

Vând în staţiunea Covasna apar-tament cu două camere, etaj 2,

Vând Daewoo Cielo, an fabricaţie 1996, motor 1.5, AC, geamuri electrice, MP3 player. Preţ 1.600 Euro. Tel: 0728-225.765

încălzire centrală proprie. Liber şi pregătit pentru mutare ime-

Închiriez spaţiu comercial (parter), 80 mp, super-reno-vat, cu toate utilităţile, în Sfântu-Gheorghe, bulevar-dul Grigore Bălan, nr. 34, bl. 10 (vizavi cu Cosys). De preferinţă pentru farmacie, cabinet medical, societate de asigurări. Tel: 0723-272.406

diată. Tel: 0745-045.731 Închiriez, în Sfântu-Gheorghe, apartament în vilă unei singure persoane. Chirie 350 lei. Tel: 0744-758.884 Vând apartament cu două came-re în Sfântu-Gheorghe, str. Spor-turilor, et. 4. Tel: 0729-025.711 Vând apartament de lux în Sfân-tu-Gheorghe bloc din cărămidă liber la vânzare, gresie, faianţă, uşi şi geamuri termopan, centra-lă proprie toate noi. Preţ: 12.500 Euro. Tel: 0723-538.501

Vând teren intravilan în satul Arcuş, judeţul Covasna, 12 ari în zonă liniştită. Preţ ne-gociabil. Tel: 0721-289.856 Vând casă în comuna Hăghig, judeţul Covasna. Tel: 0763-643.202 Vând apartament 2 camere în Sfântu-Gheorghe, în zona gă-rii, vizavi de lac. Preţ: 30.000

IMOBILIARE PRIELAVINDE SAU SCHIMBĂ ÎN

SFÂNTU-GHEORGHE

Apartament cu 4 camere ultra-central, cu 3 camere zonele: Nicolae Iorga, Grigore Bălan, Crângului, plus diferenţa. Tel: 0744-337.596

Pierdut Carte de Identitate pe numele Mathe Tunde. Declar nul. Tel: 0757-099.965

Sfântu-Gheorghe

„Datinile Albei pentru toată lumea”

În organizarea Fundaţiei „Mihai Viteazul” şi a Asociaţiei Ştiinţifice „Carpaţii Răsăriteni”, ambele din Sfântu-Gheorghe, judeţul Covas-na, a avut loc, miercuri, 22 iunie, la Casa cu Arcade din municipiu, vernisarea expoziţiei etnografice

„Datinile Albei pentru toată lu-mea”. Expoziţia, itinerantă, creată în 2006, la iniţiativa şi pe un pro-iect al Consiliului Judeţean Alba, a fost prezentă în mai multe oraşe din ţară (Bucureşti, Braşov, Timi-şoara, Arad, Botoşani), dar şi peste hotare (Viena, Chişinău, Grenoble, Lyon), având ca scop promovarea valorilor culturale din muzeele et-nografice existente în toate cele 45 de comune ale judeţului Alba şi în

municipiul reşedinţă de judeţ. Împreună cu expozanţii, a fost prezent la Sfântu-Gheorghe şi An-samblul Folcloric „60 Plus” al Pri-măriei municipiului Alba-Iulia, care promovează folclorul local şi din întreg Ardealul. Alături de corul prezent, parte componentă a ansam-blului amintit, s-au aflat la eveni-ment şi micile interprete de folclor din Sfântu-Gheorghe, Elena Istrate, Maria Istrate şi Daria Bugnar.

prof. ing. Maria Peligrad (Sfântu-Gheorghe)

Andreea Deak (Sfântu-Gheorghe)

Sfântu-Gheorghe e în inima României, iar Alba-Iulia e în inima tuturor românilor

Interviu cu Aurel Luca, preşedintele Asociaţiei „Datini străbune” din Alba-Iulia Condeiul ardelean: Domnule Aurel Luca, vă aflaţi pentru prima oară la Sfântu-Gheorghe. Care este scopul vizi-tei dumneavoastră? Aurel Luca: Suntem un grup care repre-zintă asociaţia, iar aici dorim să promovăm valorile tradiţionale din judeţul Alba în ve-derea transmiterii generaţiilor viitoare. C.A.: Când a luat fiinţă Asociaţia „Datini străbune” şi care sunt realizări-le ei? A.L.: Asociaţia s-a înfiinţat în 2005 şi

are ca rezultat înfiinţarea de muzee etno-grafice în toate comunele judeţului (45) şi în municipiul Alba-Iulia. În anul 2006, pe baza unui proiect plătit de Consiliul Ju-deţean Alba, s-a realizat prima expoziţie etnografică „Datinile Albei pentru toată lumea”, o expoziţie itinerantă, care are în componenţa sa obiecte din muzeele amin-tite. Expoziţia este întregită de Ansamblul Folcloric „60 Plus” al Primăriei munici-piului Alba-Iulia. C.A.: Fiind vorba de o expoziţie itine-

rantă, pe unde aţi poposit? A.L.: Încep prin a vă spune că am po-posit în toate oraşele judeţului nostru, dar şi în alte localităţi din ţară şi de peste hota-rele României. C.A.: Realizările dumneavoastră sunt remarcabile, dar au nevoie de spri-jin financiar. Cum vă descurcaţi? A.L.: Suntem foarte mult sprijiniţi de două instituţii importante: Consiliul Jude-ţean Alba şi Primăria municipiului Alba-Iulia, de sponsori şi de cei care doresc să

ne acorde 2 la sută din impozitul pe venit. C.A.: Aţi avut o prezentare a expoziţi-ei şi a ansamblului folcloric, miercuri, la Sfântu-Gheorghe, în organizarea Funda-ţiei „Mihai Viteazul” şi a Asociaţiei Ştiin-ţifice „Carpaţii Răsăriteni”. V-a plăcut la noi, veţi mai reveni, aici, în inima ţării? A.L.: Oricând doriţi dumneavoastră. Simţim că trebuie să fim împreună, pentru că, geografic, Sfântu-Gheorghe se află în inima României, iar Alba-Iulia trăieşte în inima tuturor românilor.

O nouă imixtiune a Guvernului Ungariei în problemele interne ale României a avut loc prin declaraţia de joi, 16 iunie 2011, a vicepremi-erului Zsolt Semjen, care a pretins că România ar încerca „o schim-bare intenţionată şi inacceptabilă a hărţii etnice” şi că „ţinutul secu-iesc reprezintă o problemă de viaţă şi de moarte pentru maghiarime”. Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş soli-cită autorităţilor Statului Român o reacţie fermă de respingere şi de condamnare şi de descurajare pe viitor a acestor ingerinţe anormale şi jignitoare care au devenit o prac-tică pentru autorităţile ungare.

Afirmaţia vicepremierului Zsolt Semjen este percepută de cei 400.000 de români din jude-ţele Covasna, Harghita şi Mureş, discriminaţi în propria ţară, nu nu-mai ca o susţinere a declaraţiilor agresive de incitare la nesupune-re civică şi violenţă formulate de unii lideri politici maghiari din România, ci şi ca o ameninţare implicită, fapt inadmisibil, de na-tură a deteriora profund relaţiile româno-ungare. Suntem convinşi că toţi românii, nu numai românii

ardeleni, nu pot accepta declaraţii belicoase care cuprind formulări de genul „suntem obligaţi să fo-losim orice mijloace”, având în vedere atrocităţile săvârşite de ar-mata şi populaţia civilă maghiară după Dictatul de la Viena, când partea de nord a Transilvaniei a fost făcută cadou Ungariei de Hitler şi Mussolini. După modelul internaţional, considerăm că, în loc de astfel de imixtiuni iresponsabile în politica internă a ţării noastre, un prim gest

de normalitate în scopul consolidă-rii şi strângerea relaţiilor de bună vecinătate şi prietenie dintre Româ-nia şi Ungaria ar fi cel al prezentării de scuze oficiale din partea Unga-riei pentru etnocidul antiromânesc şi genocidul antievreiesc pe care l-a girat între anii 1940-1944, inclusiv în „ţinutul secuiesc”, ceea ce până acum nu s-a întâmplat. Considerăm că înainte de a face procese de intenţie României privind modificarea „hărţii etni-ce” (?!) a ţării noastre, autorităţi-

le ungare ar trebui să asigure un minimum de drepturi reale pentru minorităţile naţionale din Unga-ria, rămase la nivel de promisiuni de 20 de ani, şi să soluţioneze pro-bleme precum fenomenul „etno bussines”, problema retrocedării bunurilor care au aparţinut persoa-nelor, organizaţiilor şi bisericilor minorităţilor naţionale, să permită amplasarea de monumente pentru aceste minorităţi, să asigure învă-ţământul în limba maternă nu doar declarativ şi să soluţioneze repre-zentarea parlamentară a minorită-ţilor naţionale din Ungaria.

Biroul de presă 16 iunie 2011

FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN COVASNA, HARGHITA ŞI MUREŞ

COMUNICAT DE PRESĂ

(A Sfi nţilor Români)

16 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 187 (222) Viaţa creştină

Pr. Ioan Ovidiu Măciucă, Parohia Covasna, ROMÂNIA

URMAREA LUI HRISTOSURMAREA LUI HRISTOSMântuitorul Iisus Hristos, Soarele cel luminos,

Începând lucrarea Sa, în Galileea a mers.Ziditorul erei noi, Învăţătorul tuturor,

Unea cerul cu pământul ca un bun Izbăvitor.

Lângă malul lacului întâlni patru pescari,Curăţindu-şi mrejele sub minunea harului.

Lăsând cele trecătoare, ascultând chemarea blândă,Cu smerită dăruire au ales calea cea sfântă.

Prin credinţă lucrătoare L-au propovăduit pe Iisus,Primind cununa mântuirii şi răsplată-n ceruri, sus.

Să-L urmăm cu bucurie pe Părintele iertării,Iar în drumul vieţii noastre să fim iubitori de oameni.

Duminica a 2-a dupå RusaliiDuminica a 2-a dupå Rusalii Iubiţi fraţi în Hristos, în duminica trecută am vorbit despre toţi sfinţii, nu numai despre cei cunoscuţi, cât mai ales despre cei rămaşi necunos-cuţi, dar ştiuţi de Dumnezeu şi pe care îi vom putea cunoaşte şi noi, în viaţa de dincolo de moarte sau în veşnicie. Şi pentru a le urma exem-plul, Biserica ne oferă, din pleiada de sfinţi, oameni care au aparţinut tutu-ror claselor sau condiţiilor sociale; oameni de diferite nivele de pregăti-re intelectuală, care au trăit în viaţa de familie sau în mănăstiri, astfel în-cât fiecare dintre noi să observe şi să cântărească ce mod de vieţuire creşti-nă, sau ce cruce, este în stare să poar-te în viaţă. Avem împăraţi: Cons-tantin şi Elena; domnitori: binecre-dinciosul Voievod Ştefan cel Mare, Neagoe Basarab, Voievodul Muce-nic Constantin Brâncoveanu; mari dregători şi comandanţi militari: Di-mitrie Izvorâtorul de mir, Ambrozie al Milanului, Gheorghe purtătorul de biruinţă; cărturari, teologi şi dascăli: Sfinţii Trei Ierarhi - Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, Ioan Damaschinul, Maxim Mărturisitorul; medici: Cosma şi Damian, Pantelimon şi Ermolae, Mochie şi Anichit; monahi: Antonie cel Mare, Pahomie cel Mare, Ioan Scărarul; pescari: mulţi dintre Sfinţii Apostoli; păstori: proorocul Amos, Simeon Stâlpnicul, Dimitrie Basara-bov; şi exemplele pot continua. Dar astăzi, Biserica noastră Orto-doxă prăznuieşte „Duminica Sfinţi-lor Români”, pentru că din neamul

nostru românesc sunt mii de sfinţi care preamăresc pe Dumnezeu în ceruri, iar pământul ţării este ca un Chivot uriaş, sfinţit de prezenţa atâ-tor sfinte moaşte (Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotă-rât, pe 20 iunie 1992, ca Duminica a 2-a după Rusalii să fie numită astfel). Trebuie menţionat, mai întâi, că, în anul 1950, Sfântul Sinod a înce-put canonizarea sfinţilor de origine românească: Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica (cinstit pe 11 aprilie), Sfinţii Ierarhi Mărturisitori Ilie Io-rest şi Sava Brancovici - Mitropoli-ţii Transilvaniei (24 aprilie), Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş (15 septembrie), Sfinţii Cuvioşi Mărtu-risitori Visarion, Sofronie şi Sfântul Mucenic Oprea din Săliştea Sibiu-lui (21 octombrie). Mai târziu, în anul 1992, Sfân-tul Sinod hotărăşte canonizarea şi introducerea în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române şi a altor sfinţi: a Sfântului Cuvios Antipa de la Ca-lopodeşti (10 ianuarie), a Sfântului Cuvios Gherman din Dobrogea (29 februarie), a Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş (24 aprilie), a Sfântului Ierarh Ghelasie de la Râmeţ (30 iunie), a Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuţi (1 iu-lie), a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt (2 iulie), a Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ - Hozevitul (5 august), a Sfintei Cuvi-oase Teodora de la Sihla (7 august), a Sfinţilor Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii

ai săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, împreună cu sfetnicul Iana-che (16 august), a Sfântului Cuvios Ioan de la Prislop (13 septembrie), a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul (27 septembrie), a Sfin-ţilor Preoţi Mărturisitori: Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel (21 octombrie), a Sfântului Cuvios Antonie de la Iezerul-Vâlcea (23 noiembrie) şi a Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie). În anul 1997, se face introdu-cerea în Calendarul Bisericii Orto-doxe Române a Sfântului Ierarh Petru Movilă - Mitropolitul Kie-vului (22 decembrie). În anul 2003, sunt canonizaţi Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului (25 aprilie) şi Sfântul Ie-rarh Mucenic Teodosie de la Mă-năstirea Brazi (22 septembrie). În anul 2005, sunt canonizaţi: Sfântul Cuvios Onufrie de la Vo-rona (9 septembrie) şi Sfântul Ie-rarh Dosoftei - Mitropolitul Mol-dovei (13 decembrie). În octombrie 2005, s-a hotă-rât canonizarea Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica (3 de-cembrie) şi a Sfântului Ierarh Gri-gorie Dascălul - Mitropolitul Ţării Româneşti (22 iunie). În noiembrie 2006, s-a hotărât canonizarea Sfântului Ierarh Pa-homie de la Gledin - Episcopul Romanului (14 aprilie). În februarie 2007, s-a hotărât canonizarea Mitropolitului Varlaam al Moldovei (30 august), a Sfinţilor

Martiri şi Mărturisitori: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu (12 noiembrie). În martie 2008, s-a hotărât ca-nonizarea Sfinţilor Cuvioşi Rafael şi Partenie de la Agapia (21 iulie), a Sfântului Cuvios Iosif de la Vă-ratec (16 august), a Sfântului Cu-vios Ioan de la Râşca şi Secu (30 august), a Sfinţilor Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (7 sep-tembrie), a Sfântului Cuvios Chiri-ac de la Tazlău (9 septembrie) şi a Sfinţilor Cuvioşi Iosif şi Chiriac de la Bisericani (1 octombrie). Iar în iulie 2008, s-a hotărât canonizarea Sfântului Ierarh Ia-chint, primul Mitropolit al Ţării Româneşti (28 octombrie), a Sfân-tului Voievod Neagoe Basarab (26 septembrie) şi a Sfântului Dionisie Exiguul (1 septembrie). Trebuie amintit că, alături de aceşti sfinţi menţionaţi, în Calenda-rul Bisericii Ortodoxe Române sunt trecuţi şi sfinţi de alt neam, pe care

nu i-am amintit aici. Dar, sunt foarte mulţi care au luptat împotriva ateo-comunis-mului, mărturisindu-L pe Hristos, ,,Calea, Adevărul şi Viaţa”; şi, ca să-l cităm pe părintele Arsenie Pa-pacioc, aceşti eroi mărturisitori ai credinţei, ţinând piept tăvălugu-lui comunist, ,,au umplut cerul cu sfinţi”. Toţi aceşti sfinţi mărturisi-tori nu sunt trecuţi încă în calenda-re, dar se bucură de vederea feţei lui Dumnezeu şi se roagă pentru binele întregului neam românesc. Din miile de sfinţi români pome-niţi astăzi şi care au sfinţit pământul ţării, transformându-l într-o adevă-rată Grădină a lui Dumnezeu şi a Maicii Domnului, sunt cunoscuţi cu numele doar câţiva; acesta este mo-tivul pentru care Biserica Ortodoxă Română îi pomeneşte astăzi pe toţi aceşti nevoitori şi mărturisitori ai Or-todoxiei din întreaga ţară.

Pr. Florin AntonescuParohia Calea Bucureşti, Braşov

ROMÂNIA

24 iunie

†) Naºterea Sfântului Ioan IotezÃtorul

†) Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel

(urmare din pagina 1)Vestea aceasta a ajuns şi la urechile lui Irod. Pentru aceea, când Irod a trimis ostaşi să ucidă pruncii din Betleem, el i-a îndreptat spre înălţimi, la sălaşul lui Zaharia, ca să-l ucidă şi pe Ioan, dar Elisabeta a ascuns pruncul degrabă. Mâniindu-se împăratul Irod, şi-a trimis călăii în Templul din Ierusalim ca să-l ucidă pe Zaharia, căci se întâmpla să fie iarăşi rândul slujirii sale la Templu. Zaharia a fost ucis între curte şi templu, iar sângele lui s-a închegat şi s-a întărit pe dalele de piatră, spre veşnică mărturie împotriva lui Irod. La prima vedere, s-ar putea să ne pară că această sărbătoare a căzut în post din întâmplare. Dacă este să ne gândim, însă, la bătrâna stearpă Elisa-beta şi la bătrânul Zaharia, părinţii Sfântului Ioan Botezătorul, nu se poate să nu ne treacă prin gând rugăciunile şi posturile pe care le înălţau la Dum-nezeu pentru a-i binecuvânta şi pe ei cu un copil. Dumnezeu nu se lasă mult rugat şi iată că face o minune, şi anume ca din femeie stearpă şi din bătrân să se nască fiu. Deseori astăzi şi noi, ca preoţi, auzim fie pe bunici, fie pe cei mai tineri că nu le dă Dumnezeu copii. Mulţi oameni au în sufletele lor această durere. Le spunem acestora că trebuie să se aplece mai mult spre viaţa pe care au dus-o drepţii Zaharia şi Elisabeta. Să caute sincer pe adevăratul Dumnezeu, dar mai presus de toate să se gândească la vremurile în care trăim. Aceste vremuri sunt cumplite, dar atunci şi copiii care se nasc trebuie să aibă un altfel de bagaj. Câţi dintre noi ne mai spovedim regulat? Câte familii mai ţin legătura cu duhovnicul? În câte familii se mai ţine post, se mai fac ru-găciuni? Noi ne aşteptăm să scăpăm din această primejdie, dar ajutorul nu vine decât de la conlucrarea noastră dimpreună cu Dumnezeu. Din ispitele acestei lumi nu va scăpa decât acela care duce o viaţă duhovnicească. În această zi se face dezlegare la untdelemn, peşte şi vin. Sfinţilor Prooroci Zaharia şi Ioan, rugaţi pe Milostivul Dumnezeu să ne dăruiască răspuns bun la Înfricoşata Judecată ce va să fie. Amin.

Pr. Nicolae Iulian Bota, Parohia Belin, ROMÂNIA

(Sânzienele - Drăgaica)

29 iunie

Sfântul Apostol Petru a fost fiul lui Iona şi fratele lui Andrei cel Întâi Chemat, născut din sămânţa lui Simeon în cetatea Betsaida. Era pescar şi se numea Simeon, dar Domnului nostru Iisus Hristos I-a plăcut să-l numească Chefa sau Petru (Ioan I, 42). El a fost cel dintâi ucenic care a mărturisit lim-pede credinţa lui în Iisus Domnul, zicând: „Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui Viu” (Ma-tei XVI, 16). Mare era dragostea sa pentru Domnul, iar credinţa într-Însul se întărea tot mai mult. Când Domnul a fost dus la jude-cată, Petru de trei ori s-a lepădat de Dânsul, dar privind o singură dată la chipul Stăpânului, sufletul lui s-a umplut de ruşine şi pocăinţă. După Pogorârea Sfântului Duh, Petru s-a arătat propovăduitor ne-înfricat şi puternic al Evangheliei. După o astfel de propovăduire de-a sa în Ierusalim, au venit la credin-ţă trei mii de suflete. El a bineves-tit Evanghelia în Palestina, în Asia Mică, în Iliria şi în Italia. Petru a făcut multe şi mari mi-nuni: a vindecat bolnavi, a înviat morţi; numai şezând în umbra lui, bolnavii se făceau sănătoşi. El a avut de dus o luptă aprigă cu Simon Magul, care se socotea a fi dumne-zeu, dar în fapt era sluga satanei.

Petru l-a ruşinat şi l-a biruit până în sfârşit pe unul ca acela. Din po-runca împăratului ticălos Nero, pri-

eten cu Simon, Petru a fost osândit la moarte. După ce l-a sfinţit pe Linus Epis-cop al Romei, după ce a povăţuit şi a mângâiat turma lui Hristos, Petru a mers cu bucurie la moarte. Vă-zând crucea înaintea sa, el i-a rugat pe călăi să-l răstignească cu capul în jos, căci se socotea nevrednic să moară în acelaşi chip ca şi Domnul. Aşa s-a săvârşit acest mare slujitor al Marelui Dumnezeu, primind cu-nuna veşnicei slave. Sfântul Apostol Pavel s-a năs-cut în Tars, din seminţia lui Venia-min. La început se numea Saul. El a luat învăţătură la şcoala lui Ga-maliel, fiind fariseu şi prigonitor al creştinilor. Saul a fost adus în chip minunat la credinţa creştină de În-

suşi Hristos, Care i s-a arătat pe dru-mul Damascului. El a fost botezat de Apostolul Anania, care i-a dat

numele de Pavel şi l-a rânduit în slujba apostolească. Cu râvnă de foc, Pavel a propo-văduit Evanghelia în toată lumea, de la hotarele Arabiei şi până în Spania, printre iudei şi printre nea-muri, pentru care a şi fost numit Apostolul Neamurilor. Cu cât pătimirile sale erau mai cumplite, cu atât mai mare îi era şi răbdarea cea mai presus de fire. În toţi anii propovăduirii sale, via-

ţa lui Pavel atârna de la o zi la alta numai de un fir de păr. Umplându-şi toate zilele şi toate nopţile cu osteneli şi chinuri pentru Hristos, întărind Bi-serica în multe locuri şi dobândind măsura desăvârşirii, la urmă Pavel a putut zice: „Nu eu, ci Hristos trăieşte în mine” (Galateni II, 20). Pavel a primit tăierea capului în cetatea Romei în vremea împărăţiei lui Nero, în aceeaşi zi în care a primit mucenicia şi Apostolul Petru. În această zi se face dezlegare la untdelemn, vin şi peşte. Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Pr. Nicolae Iulian BotaParohia Belin, ROMÂNIA