Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!“Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Anul IV, Serie nouă - Nr. 109 (144), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 6 - 12 noiembrie 2009

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

*actualizat în fi ecare luni

5

7

8

2

„Grai Românesc”, un deceniu în slujba

Bisericii strămoşeşti şi a graiului românesc

„Noi respectăm Constituţia, dar vrem s-o modificăm!”

Episcopia Covasnei şi Harghitei, „o gură de Rai”

Programul de campanie electorală = Contractul cu alegătorii

prof. Ilie Şandru (Topliţa)

Revoluţia maghiară anticomunistă şi revizionistul Urmanczy Nandor

Probabil mulţi dintre cititori vor rămâne miraţi citind titlul de mai sus, întrebându-se, pe bună dreptate, ce legătură există între revoluţia maghiară anticomunistă din 1956, în Ungaria, şi Urmanc-zy Nandor, grof ungur din Tran-silvania (1868-1944), unul dintre marii revizionişti unguri, luptă-tor aprig împotriva Tratatului de la Trianon. Pentru a nu-şi chinui prea mult memoria, fără niciun rost, le voi spune eu, scurt şi pre-cis: niciuna! Fiindcă, aşa cum

uşor se poate deduce, în 1956, în timpul evenimentelor tragice din Ungaria, Urmanczy Nandor era demult trecut în lumea drepţilor. Şi, totuşi, membrii Asociaţiei „culturale” „Urmanczy Nandor” din Topliţa, judeţul Harghita, au găsit o legătură. Ei au fost organi-zatorii principali (e adevărat, îm-preună cu biserica romano-catoli-că din municipiu) ai comemorării evenimentelor petrecute în urmă cu 53 de ani, în Ungaria. Faptul că s-au comemorat ace-le evenimente nu este de condam-nat, cu atât mai mult cu cât ele au fost o curajoasă ridicare la luptă a poporului maghiar împotriva dictaturii comuniste şi a ocupa-ţiei sovietice. Revoluţionarii un-

guri au plătit atunci un greu tri-but de sânge, 2.500 dintre ei fi ind ucişi în urma intervenţiei brutale a armatei sovietice, care a scos tancurile pe străzile însângerate ale Budapestei. Rezistenţa ero-ică a ungurilor, atunci, în 1956, a stârnit admiraţia întregii lumi, inclusiv a popoarelor afl ate după „cortina de fi er”. Numai că, totuşi, acele eve-nimente s-au petrecut în ţara ve-cină, Ungaria. Iar revoluţia de la Budapesta, din octombrie-noiem-brie 1956, nu a fost o revoluţie a tuturor ungurilor de pe Ma-pamond. Deci, nici a celor care trăiesc în România. Normal ar fi fost ca aceste comemorări să se oprească la hotarele Ungariei. Nu

de alta, dar prea multe evenimen-te, petrecute numai în Ungaria, au devenit „sărbători naţionale ale tuturor ungurilor”. S-au inter-naţionalizat, adică s-au „expor-tat” şi peste graniţele Ungariei. Dacă cele petrecute în Ungaria, în urmă cu 53 de ani, ar fi avut vreun impact şi în ţara noastră, atunci, sigur, ar fi normal să nu le lăsăm uitate, să cinstim memoria celor care şi-au jertfi t viaţa pe ba-ricadele din Budapesta. Oricum, ei nu vor putea fi uitaţi, fi indcă istoria va consemna prima mare ridicare a unui popor împotriva comunismului. Acest lucru l-au făcut deja, şi-l vor face şi în vi-itor, şi istoricii români.

(continuare în pagina 2)

Începând din luna noiembrie 2009, săptămânalul regional de atitudine

şi cultură numărul 1, Condeiul Ardelean,

îl puteţi achiziţiona, în judeţul Braşov, de la punctele de difuzare

a presei Chioşcurile Roşii.

De asemenea, publicaţia noastră se găseşte, în judeţul Covasna, alături

de chioşcurile H-Press, şi la punctele de difuzare a presei Adrimar din:

Sfântu-Gheorghe (lângă Romtelecom şi BCR), Covasna

(la Spitalul de Cardiologie), Întorsura-Buzăului (aleea spre piaţă).

I-a trântitI-a trântitmajoritateamajoritatea

6

La împlinirea vârstei de 58 de ani, miercuri, 4 noiembrie 2009, Parlamentul României i-a trimis lui Traian Băsescu (dreapta)Guvernul pedelisto-tehnocrat Croitoru la plimbare

2 Anul IV, Serie Nouă - Nr. 109 (144) Opinii

Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

Săptămânal regional de atitudine ºi cultură

Colaboratoriprof. univ. dr. Petre Ţurleadr. Mircea Dogarudr. Ioan Lăcătuşudr. Mircea Frenţiu ing. Nicolae Dorofteiprof. Ilie Şandruprof. Ligia Ghineaprof. Vasile Stancuprof. Rodica Pârvanprof. Doru Dobreanuprof. Mircea Bodnariprof. Alexandru Ciubîcăprof. Mihaela Vatamanu Alexandrescuprof. Corina Sporea Bărăganprof. Georgeta Ciobotăprof. ing. Adrian MoisoiuPr. Prot. Florin TohăneanPr. psh. Nicolae FloroiuPr. Ioan Ovidiu MăciucăPr. Cristian Vlad IrimiaPr. Iustin GârleanuPr. Nicolae BotaPr. Constantin IacobPr. Ioan Tămaş Lazăr LădariuConstantin MustaţăMihail BroanărMarius DănilăDan TanasăMonica Blaj

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în exclusivitate autorilor.

E-M

ail:

info

@co

nd

eiu

lard

ele

an

.ro

Fondat în 2006Fondat în 2006Director fondator Doru Decebal Feldiorean

Director general Violeta Elena Caţa

Redactori Adrian Teacă Andrei Mihai Braşoveanu Tehnoredactare (DTP) Bódi Szilamér János

Corectură Claudia Otilia KardaTiparul executat la:Intact SA Bucureşti

Redacţia:Str. Lăcrămioarei, Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap.1, Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, ROMÂNIA

Cititorii ne pot contacta la:Tel.: 0267-312.260 Fax: 0367-814.145

Editat de SC Tracia SRL Sfântu-Gheorghe

ISSN 1843 - 4665

Preşedinte Florin Ignat

Director executiv Ioan Mugur Topolniţchi

Asociaţia „Noi Românii“

Marcă înregistrată la OSIM NR 87664

(urmare din pagina 1) Iată de ce nu pot fi de acord cu spusele deputatului udeme-rist Korodi Attila, cel care şi-a exprimat „regretul” că noi, ro-mânii, am rămas indiferenţi la tragedia trăită de ungurii din Ungaria, în 1956. Adică ce ar fi dorit Korodi Attila să facem? Să declarăm doliu naţional, să mergem în bisericile catolice şi reformate, să organizăm nişte recviemuri pentru cei morţi şi să aprindem lumânări? Poate chiar s-ar putea întâmpla şi aşa ceva, că doar nu ar fi nimic ieşit din comun. Dar ar fi normal, oare? Nu cred… Aş vrea să-i amintesc lui Korodi Attila un vechi şi cu-noscut proverb: „Respectă, dacă vrei să fi i respectat!”. Ei, chestiunea asta privitoare la respect e cam difi cilă pentru unii, chiar dacă acesta este un atribut elementar al civilizaţiei. Sigur, putem discuta şi despre

civilizaţie. Însă, indiferent dacă este vorba de respect sau de ci-vilizaţie, nu este deloc normal ca noi, românii, să luăm parte, alături de concetăţenii unguri, la unele momente deosebite din via-ţa poporului ungar, iar dumnealor să strige în gura mare că sărbăto-rile noastre, pentru ei, sunt „zile de doliu naţional”! „Nu putem sărbători alături de ei!” - striga, disperat, un lider udemerist din Covasna. De ce? Fiindcă „ma-ghiarimea din România trăieşte sub năvodul asupririi”! Cine îi asupreşte atât de teribil pe ungu-rii din România? Nimeni altci-neva decât „hoardele năvălitoare ale valahilor”! Mai poate fi vorba aici de respect şi de civilizaţie? În niciun caz! Revenind la comemorarea revoluţiei maghiare din 1956, la Topliţa, nici eu, nici altcine-va dintre românii topliţeni nu ar fi avut nimic de zis, dacă or-

ganizatorii, respectiv Asociaţia „culturală” „Urmanczy Nandor” şi biserica catolică s-ar fi limi-tat doar la această comemorare. Din păcate, lucrurile nu s-au oprit aici. În primul rând, pentru ca sărbătoarea să capete „adân-cime”, ea a avut şi un invitat de onoare, în persoana lui Bors Geza, preşedintele consiliului naţional secuiesc din Gheor-gheni. O fi el oare un veteran al revoluţiei din 1956? O fi el o personalitate atât de marcantă între „secui” încât să fi meritat această onoare? Prin ce s-a re-marcat el până acum? Răspund tot eu, scurt: prin nimic! Doar că este unul dintre cei mai focoşi militanţi ai autonomiei secuieşti, cel care, alături de vreo câţiva, călăreşte mereu mârţoaga auto-nomistă, convins că aceasta îl va duce la ţinta mult visată, chiar dacă nenorocitul copitat este gata, gata să-şi dea sufl etul! Iar

ca adunarea comemorativă să fi e mai reprezentativă, au fost aduşi şi locuitori de etnie maghiară din localităţile învecinate, precum şi un număr mare de elevi de la Li-ceul „Kemeny Janos”. Iar în faţa acestora nu s-a scăpat ocazia de a se slăvi personalitatea marelui secui-ungur Urmanczy Nandor, vajnicul luptător împotriva Tra-tatului de la Trianon, cel care do-rea ca după recâştigarea pămân-tului pierdut atunci, în 1920, în decurs de numai 24 de ore, toţi nemaghiarii să dispară de pe pă-mântul unguresc! De altfel, în-treaga ceremonie s-a desfăşurat în incinta ce înconjoară biserica catolică, în faţa criptei familiilor Urmanczy şi Szabo. Desigur, nu-mai astfel se poate păstra „moş-tenirea morală” a lui Urmanczy Nandor, aşa cum se afl ă înscris şi în cap. 2 (a) din statutul asociaţi-ei: „Îngrijirea moştenirii morale lăsată de Urmanczy Nandor”.

Revoluţia maghiară anticomunistă şi revizionistul Urmanczy Nandor

Nouă, românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, nu ne trebuie nici pungi inscripţionate cu sigla partidului, nici calen-dare, nici portrete, nici brichete, nici pixuri, nici făină, nici ulei, nici zahăr, nici vorbe, nici bani pentru a vă vota. Ne trebuie scris programul dumneavoastră de guvernare cu privire la statutul românilor în cele trei jude-ţe. Ne trebuie programul dumneavoastră de dezvoltare a acestei zone, adusă la nivelul anilor 1950, de guvernările anterioare. Ne trebuie programul dumneavoastră de dimi-nuare a sărăciei şi şomajului. Ne trebuie pro-gramul dumneavoastră pentru asistenţă sa-nitară. Ne trebuie programul dumneavoastră de eradicare a analfabetismului. Ne trebuie să ştim totul despre proiectele dumneavoas-tră. Şi mai ne trebuie ceva pe deasupra. Toate acestea să le puneţi într-un contract scris, fă-cut cu poporul român, în faţa căruia trebuie să răspundeţi la sfârşitul mandatului. Nu cu: „nu am ştiut... nu am prevăzut... nu am fost informat... greaua moştenire... criza globa-lă... Banca Mondială... acordul cu F.M.I.... am greşit... iertaţi-mă”, după care o luaţi de la început la următoarea campanie electora-lă. Politica, în concepţia creatorului discipli-nei, Aristotel, reprezintă ştiinţa conducerii statului. Guvernarea, deci conducerea statu-lui, nu este o joacă, un capriciu, o încercare „dacă merge”, o înşelătorie. Este o ştiinţă, cu legi bine stabilite în timpul scurs de la anul 326 î. Cr. până astăzi. Este o responsa-bilitate asumată conştient. O responsabilita-te faţă de destinele a peste 20 de milioane de vieţi. Nu sunteţi în stare, nu promiteţi. Nu sunteţi în stare să realizaţi ce v-aţi propus, răspundeţi material şi moral. În loc de „ier-taţi-mă”, trebuie să spuneţi „umfl aţi-mă”. Dacă nu aveţi argumentele ştiinţifi ce pentru a vă realiza programul, nu candidaţi. Nu vă

obligă nimeni. Doar, poate cei din gaşcă. De douăzeci de ani, cu un cinism machiavelic, politicienii au minţit acest popor. Orice con-tract are obligaţii pentru ambele părţi. Eu te aleg, deci îţi dau votul, iar tu realizezi ce mi-ai promis în programul de guvernare, deci îmi dai satisfacţie nevoilor mele. Este o

falsă justiţie pedeapsa că nu-i voi mai da vo-tul la viitoarele alegeri. Deputatule, senato-rule, prezidenţiabilule, m-ai înşelat 4-5 ani. Trebuie să dai socoteală la sfârşitul manda-

tului atât material, cât şi la „odihnă forţată într-o vilă de maximă siguranţă”. Eu nu te mai aleg şi tu îţi râzi în barbă, stând pe teancuri de cecuri, în vile cât blo-cul, asigurat material pe câteva generaţii. Nu respecţi termenii contractului? Ca parte păgubită, te dau în judecată pentru fals şi în-şelătorie. Fiecare cetăţean român are dreptul să-l acţioneze în judecată pe cel care, prin fals şi uz de fals, îi aduce prejudicii mate-riale şi morale. Noi, cetăţenii acestei Ţări, alegătorii, suntem înşelaţi fără scrupule de tot felul de falsifi catori, printre care politi-cienii deţin locul fruntaş. Pentru a nu mai fi înşelaţi, trebuie, ca naţie, să avem puterea să punem capăt falsului. Toţi cei care candi-dează la o magistratură în stat, să-şi publice programul şi să jure că îl vor îndeplini. Pro-gramul să devină contractul lor cu alegătorii. Nu-l realizaţi, răspundeţi pe calea justiţiei şi în faţa lui Dumnezeu. Domnilor candidaţi! Aveţi obligativitatea, posibilitatea şi res-ponsabilitatea publică de a vă face cunos-cute programele în cadrul emisiunilor TV, în presa centrală şi regională, prin tipărirea lor pentru a aduce la cunoştinţa românului care-i va fi viitorul în această Ţară. Progra-mul întreg, şi nu pe bucăţele, să fi e în mâna fi ecărui alegător. În loc de pungi şi pixuri. În caz contrar, daţi ace, brice şi... calenda-re, neapărat cu chipul vostru candid, celor pe care i-aţi adus la starea de sărăcie cronică şi care, pentru un litru de ulei şi un kilogram de zahăr, vă dau votul. Să vă cunoască şi re-cunoască. Mă întreb, însă, pentru cât timp? Mă întreb, ce va ajunge Ţara asta? Aşa să vă ajute Dumnezeu, cum şi cât gândiţi şi ac-ţionaţi în interesul acestei Naţii şi a acestei Ţări! Amin.

prof. Vasile Stancu(Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna)

Programul de campanie Programul de campanie electorală = Contractul cu alegătoriielectorală = Contractul cu alegătorii

3Anul IV, Serie Nouă - Nr. 109 (144)Eveniment - Traduceri

Traduceri din presade limbă maghiară

continuare în pagina 11

www.forumharghitacovasna.ro

1 noiembrie 1599 - 1 noiembrie 2009, 410 ani de la intrarea în Alba-Iulia a Marelui Voievod

Cu 410 ani în urmă, la 1 noiem-brie 1599, Marele Voievod Mihai Viteazul intra triumfător în Alba-Iulia, realizând astfel prima unire a Ţărilor Române, unire despre

care Nicolae Bălcescu scria: „Ar-dealul este acum al lui, el se va sili spre a face să domnească într-în-sul pacea şi liniştea ca nimeni să nu încerce vreo pagubă”; sau, cum însuşi domnitorul nota pe spatele unei scrisori adresate cancelariilor imperiale: „Şi hotaru’ Ardealului, pohta ce-am pohtit, Moldova, Ţara Românească”. Fundaţia „Mihai Viteazul” din Sfântu-Gheorghe, judeţul Covas-na, a omagiat, din primul an de la înfi inţare, evenimentul şi pe pat-ronul său spiritual, astfel încât în acest an s-au derulat activităţile ce-lei de a XX-a ediţii a manifestării „Mihai Viteazul şi Visul Unirii”. Acţiunile au debutat cu expoziţia „Punte peste vremuri”, au conti-nuat cu concursul de istorie „Mihai

Viteazul, fl acăra nestinsă a între-girii neamului” şi s-au încheiat cu adunarea populară din faţa Gru-pului Statuar „Mihai Viteazul” din centrul municipiului (foto), în data de 31 octombrie 2009. La concursul de istorie au par-ticipat 12 echipaje la gimnaziu şi 9

la liceu. Au câştigat, la gimnaziu: Colegiul Naţional „Mihai Vitea-zul” (prof. Monica Rusu), Şcoala

Generală „Ady Endre” (prof. Cons-tanţa Balog), Şcoala Generală „Ni-colae Colan” (prof. Vasile Stan-cu), Liceul de Artă (prof. Adriana Bota), toate din Sfântu-Gheorghe, Şcoala Generală „Mihail Sado-veanu” - Întorsura-Buzăului (prof. Anca Preda); la liceu: Colegiul

Naţional „Mihai Viteazul” (prof. Brânduşe Roman, prof. Victor Si-bianu), Grupul Şcolar „Constantin

Brâncuşi” (Roxana Prahoveanu). Toţi elevii participanţi şi profesorii coordonatori, din şcolile şi liceele din Dobârlău, Covasna, Târgu-Se-cuiesc, Breţcu, Sita-Buzăului, În-torsura-Buzăului şi Sfântu-Gheor-ghe, merită felicitările noastre. Cât despre premianţi, aceştia vor parti-cipa la o excursie de documentare istorică, la Braşov şi castelul Bran, sâmbătă, 7 noiembrie a.c..

În cadrul adunării amintite, prof. Mircea Bodnari, de la Grupul Şco-lar „Constantin Brâncuşi” - Sfân-tu-Gheorghe, a evocat evenimentul istoric, după care a avut loc un pro-gram artistic specifi c momentului. Publicul a ascultat cântece popula-re în interpretarea Grupului Vocal „Cununa Sânzienelor” de la Liceul „Mircea Eliade” - Întorsura-Buză-ului (coordonator Anca Costaru) şi a micilor vedete Daria Bugnar şi Maria Istrate de la Grădiniţa cu program prelungit „Csipike” - Sfântu-Gheorghe (coordonatori Săndica Borchină şi Florica Nica), precum şi a Elenei Istrate, clasa a III-a la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”. Momentul poetic, coor-

donat de prof. Mona Stoica, a adus emoţii în plus spectatorilor prin poeziile alese a fi citite de către elevele Evelina Corodeanu, Ioana Voiculescu şi Andreea Cucu, licee-ne tot la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”. Spectacolul a continuat cu dan-suri populare, într-o interpretare de excepţie a copiilor şi tinerilor care fac parte din Ansamblul „Brădu-

leţul” al Căminului Cultural Sita-Buzăului, şi s-a încheiat cu Hora Unirii, în care s-au prins toţi cei prezenţi la manifestare. Organizatorii evenimentului mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în realizarea lui cu suc-ces: Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Covasna, Grupul Şcolar „Constantin Brâncuşi”, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, Cate-drala Ortodoxă Sfântu-Gheorghe, Centrul Eclesiastic „Nicolae Co-lan”, SC Flora SRL, membrii so-cietăţii civile şi toţi cei care ne-au dăruit din timpul lor. De asemenea, mulţumiri se cuvin participanţilor, dar şi cofi nanţatorului - Consiliul Judeţean Covasna.

prof. ing. Maria Peligrad (Sfântu-Gheorghe)

Cât de mărinimos este prefectul nostru, pe care îl deranjează drapelul secuiesc: deo-camdată, nu trece la aplicarea de sancţiuni. Însă dacă nu va merge cu vorba bună, va fi obligat să treacă la sancţiuni. Cu alte cuvin-te, să-i amendeze pe primarii care au arborat pe primăriile lor drapelul. Codrin Munteanu a învăţat de la prede-cesori marcanţi, precum Horia Grama sau răposatul Adrian Căşunean-Vlad, care şi ei erau deranjaţi de simbolurile naţionale şi aplicau amenzi. Potrivit hotărârii de guvern care reglementează utilizarea simbolurilor, la intrarea în instituţiile publice trebuie am-

plasată stema ţării, fl ancată de două drapele româneşti. Prin invocarea acestui articol a fost amendat fostul primar al municipiului Sfântu-Gheorghe, Albert Almos. Acelaşi articol îl fl utură acum Munteanu, spunând că este vorba exclusiv de drapelul românesc, ca atare un oarecare drapel secu-iesc nu are ce căuta pe instituţie. În acest punct, le-am atrage atenţia pri-marilor asupra faptului că următorul aline-at din norma juridică prevede că unităţile administrative care dispun de steme, le pot amplasa pe frontispiciul sediului, în stânga stemei ţării. Să profi tăm, aşadar, de posibili-

tatea dată de lege şi să ne utilizăm simbolu-rile! Cei care dispun de stemă aprobate prin hotărâre de guvern, să şi-o graveze pe ştam-pilă şi să înlocuiască stema statului român cu propria-i stemă pentru că şi aceasta este o posibilitate conferită de lege şi, totodată, primul semn al autodeterminării. Norma sus-amintită mai prevede în ur-mătorul alineat: în cazul în care în aceeaşi clădire îşi au sediul mai multe instituţii, drapelele trebuie arborate numai la intrarea principală. Ca atare, acolo unde în aceeaşi clădire funcţionează şi primăria, şi casa de cultură, de pe aceasta din urmă pot fi de-

montate liniştit însemnele statului, ba mai mult, potrivit logicii prefectului, ele trebuie demontate. Să vedem ce va avea de spus! Orice ar prevede legea, să nu ne lezăm reciproc simbolurile, pentru că acest lucru atinge coarda sensibilă a membrilor comu-nităţii. Iar în cazul în care utilizarea simbo-lurilor nu va fi dusă la extrem - prin vopsirea tomberoanelor şi a băncilor pe care ne aşe-zăm posterioarele -, să ne respectăm reci-proc simbolurile naţionale.

Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 5794, 01.10.2009; Titlu: Las să fl uture,

Semnează: Szekeres Attila

De la „regele” Horea la regele Ferdinand

„Aceşti români nu au putut uita niciodată odioasa încercare a nobi-limii ungare din acele vremuri de a ridiculiza lupta românilor pentru libertate şi pământ, încoronându-l pe Horea cu o coroană de carton purtând inscripţia „Regele Daciei”, şi au luptat timp de secole pentru a realiza într-adevăr renaşterea Da-ciei în limitele fi reşti ale etnicităţii româneşti. Documentele vremii dovedesc că titulatura de „Rege al Daciei” nu i-a fost conferită lui Horea de ro-mânii transilvăneni şi nici el singur nu şi-a atribuit-o, ea fi ind o pură invenţie ungurească, având drept scop a îndepărta de la români sim-patiile împăratului Iosif. „Seine Majestat Horea”, îl nu-meşte pe Horea, cu ironie, o pu-blicaţie maghiară în limba germa-nă (Intelligenzblatt, Pest), în chiar

anul uciderii lui. Istoria, însă, îşi are legile ei care nu pot fi desluşite decât în perspec-tiva secolelor şi care scapă simţu-rilor contemporanilor. Există o în-lănţuire invizibilă a faptelor, care ne face să atribuim unei „Justiţii iminente”, ceea ce în realitate este raport de cauzalitate. Horea n-a fost rege al Daciei, el însă a pregătit ascensiunea unui alt conducător al românilor la această demnitate. Revolta ţăranilor din 1784 este un episod din evoluţia ideii de re-deşteptare a conştiinţei naţionale româneşti din Transilvania şi unul dintre rezultatele ei târzii este înco-ronarea la Alba-Iulia, în anul 1922, a regelui Ferdinand, Întregitorul hotarelor străvechi. De data aceasta însă, coroana Daci-ei nu era o simplă coroană de carton!...

Două documente din secolul al XVIII-lea Vom încheia capitolul închinat strigătului românesc de revoltă din 1784, al cărui ecou a răsunat de-a

ARDEALUL

4 Anul IV, Serie Nouă - Nr. 109 (144) Istorie - Cultură

„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine. Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de sufl et vechi şi de credinţă. Aud şi văd, citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi răstigneşte poezia.”

(Tudor Gheorghe)

O carte ghid:

ARDEALULPĂMÂNT ROMÂNESC

- LXXVII -

prof. Vasile Stancu (Sfântu-Gheorghe)

lungul secolelor în Istoria popo-rului român transilvănean, citând două documente din acea epocă, care vin să întărească susţinerile noastre din această lucrare. Primul document este un me-moriu adresat de nobilimea unga-ră trimisului special al împăratului Iosif , contele Iankovitsch, pentru a justifi ca represiunea sângeroasă a revoltei ţăranilor români. „Părinţii noştri, spun ungurii, venind din Sciţia, au cucerit cu arme victorioase şi cu sângele lor această scumpă patrie şi după ce au supus şi au făcut iobagi pe părin-ţii românilor care s-au revoltat azi asupra noastră, dânşii au domnit li-niştiţi peste ei, ţinându-i totdeauna într-o aspră disciplină, însă lăsân-du-le neatins modul lor de viaţă”. Noţiunile de toleranţă, intole-ranţă, de disciplină şi de asprime au însă, la unguri, un sens cu totul deosebit decât la celelalte popoare. Semnifi caţia noţiunii de „disci-plină aspră” o găsim într-o scrisoa-re a împăratului Iosif, datând din acea epocă. „Ungurului, spune Împăratul, nu-i pasă de ce este drept şi ce e nedrept. Iobagul este un sclav al domnului său. Aceşti săraci supuşi români care sunt fără îndoială cei mai vechi şi mai numeroşi locuitori ai Ardealului, aceştia sunt maltra-taţi de fi ecare - ori dacă este ungur, ori dacă este sas - fi ind copleşiţi de toate nedreptăţile. Mă miră, zice împăratul în continuare, că mai există în Transilvania români şi că ei n-au fugit cu toţii”.

În lumina acestor rânduri scrise de însuşi împăratul Austriei orice comentariu devine inutil, noţiunea de intoleranţă şi de persecuţiune înlocuind în mintea oricui pe aceea de disciplină aspră, întrebuinţată de nobilimea maghiară în memo-riul ei. Din aceste două documente mai rezultă însă, până la evidenţă, că în secolul al XVIII-lea, adică atunci când consideraţiile politice nu ve-niseră încă să inoveze în domeniul Istoriei, este consacrată de acum în mod categoric ideea continuităţii daco-romane în Transilvania. I. O spun ungurii în mod răs-

picat: strămoşii lor au ocupat ţara de la strămoşii români-lor, a acelor români care în 1784 s-au revoltat împotriva tiraniei maghiare.

II. O spune împăratul în ter-meni care nu com-portă absolut nicio discuţie: „Românii sunt, fără îndoia-lă, cei mai vechi şi mai numeroşi locuitori ai Ardea-lului”.

Aceste recunoaşteri atât de formale nu sunt de natură a ne surprinde. Pentru unguri, ca şi pen-tru întreaga mentalitate din acele timpuri, forţa era creatoare de drep-turi. Or, românii fuseseră învinşi în lupte de către străbunii nobilimii ma-ghiare. Considerentul an-

teriorităţii era secundar şi nu era de natură a schimba o situaţiune ce se bizuia pe un fundament atât de so-lid: forţa străbunilor. În ceea ce-l priveşte pe împăra-tul Iosif, recunoaşterea anteriorită-ţii uneia dintre naţionalităţile supu-se Coroanei imperiale faţă de altă naţionalitate, supusă aceleiaşi Co-roane, nu putea infl uenţa în niciun fel raporturile lor de dependenţă faţă de împărat. Secolul al XIX-lea a promovat însă principii de drept internaţio-nal mai aproape de fi rea lucrurilor, dreptul naţionalităţilor nemaifi ind dependent de raportul de forţă, ci în funcţie de temeinicia legăturii din-tre teritoriu şi naţia ce-l ocupă. Progresul acestei idei trebuia, în mod fatal, să ducă la recunoaşterea drepturilor românilor asupra Tran-silvaniei.” (va urma)

Paznic la Vatră

Nu pleca din casă,Locul tău în lume.

Întoarcere nu mai există,Pentru cel ce pleacă din casa lui.

Nu pleca din grai,Rostirea ta în lume.

Moştenire nu mai există,Pentru cel ce pleacă din graiul lui.

Nu plecaţiNu plecaţiÎnstrăinaţilor de Ţară şi Limbă

Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele

Însemnări despre tragedii care au îndoliat Ardealul (I)

Stau din nou de vorbă cu seniorul turdean Eugen Vescan. E din Viişoara, de lângă Turda, şi duce în sufl et dureri pe care nici generaţiile de mâine n-au dreptul să le uite. Şi nu e singurul care i-a cunoscut pe unii dintre cei ce, cu sânge rece, au retezat vieţi de români… Criminalii au continuat să bătătorească pământul Turzii şi al Viişoarei, apăraţi, în vremea post-Diktatului, de scutul etnic al Uniunii Populare Maghiare, în vremea în care confi scase, împreună cu o mână de evrei, „convertiţi” peste noapte la comu-nism, întreaga putere, mai ales în Ardeal. Eugen Vescan venea dintr-o familie de bravi ardeleni, care s-au afl at mereu pe barica-dele luptelor naţionale. Un nume nedespărţit de idealurile „Asociaţiunii” şi nici de bătăliile duse cu arma în mână. Omul acesta, aproape octoge-nar, poartă în sufl et nu doar dureri, ci şi o istorie tulburătoare. Unchiul său, dr. Ioan Vescan, a fost coautor al Manifestului Voluntarilor de la Darniţa, din 26 aprilie 1917, afl ându-se apoi în anturajul generalului Berthelot, iar la începutul anului 1919, a devenit primul prefect român al judeţului Mureş… Nepotului acestui bărbat, Eugen Vescan, istoria Ardealului îi datorează imensul izvor de documente dăruite luminii tiparului, cu mari sacrifi cii. Şi, dincolo de aces-tea, propriile mărturii despre vremuri trăite… - Revin, domnule Eugen Vescan, la cazul criminalului “Ónofroy”… De ce l-a împuşcat pe Mihai Pop? Bietu’ om, plecase la serviciu, la moară, când, fără niciun avertisment, s-a trezit secerat de gloanţe, prăbuşindu-se pe caldarâm…

- Era 14 septembrie 1944, în chiar Ziua Sfi ntei Cruci! L-a ucis cu trei focuri de armă vecinul său, ungurul Ónofroy… Acasă, ră-mâneau patru copii minori. De ce le-au omorât părintele? Întrebare cu un singur răs-puns: era român! După care ucigaşul a ple-cat din Viişoara, însoţind trupele ungureşti, pierzându-şi urma vreme de un deceniu… Când s-a-ntors, poza în cel mai „nevinovat” individ. Atunci s-a inventat povestea cu… lipsa de martori. O înţelegere de taină a po-liticienilor vremii, afl aţi într-o ciudată ascul-tare a orientărilor impuse de Budapesta, via Moscova. Şi cazul „Ónofroy”, din păcate, n-a fost singurul. La fel s-a-ntâmplat şi-n cazul „Petrilaca”. - Ce s-a-ntâmplat la Petrilaca? - Era 24 septembrie 1944... Duminică. Peste Turda zburau obuze ale morţii. Trupele ungu-reşti se zvârcoleau de moarte, dispuse la orice act criminal, gata să masacreze şi populaţia ci-vilă. Cei mai mulţi oameni şi-au găsit adăpost în spatele frontului românesc, afl at la câteva sute de metri. Copiii şi câţiva părinţi, s-au as-cuns sub un pod de beton, peste care treceau trenurile spre Câmpia Turzii. Acolo i-au împuş-cat sau spintecat cu baionetele câţiva honvezi, între care şi vreo doi buni vorbitori de limbă română, unul chiar vecin cu cei cărora le-a luat viaţa. Erau 18 sufl ete, majoritatea copii... Ana Sălăgean abia împlinise 3 ani, Grigore Sălă-gean - 5, Maria Sălăgean - 8, Ana Lascău - 2, Ana Forgaci - 3, Ioan Forgaci venise pe lume de doar 7 săptămâni... - ... Şi criminalii? - Aceeaşi „placă”: povestea mincinoasă cu

lipsa… martorilor! Cu toate că se ştie precis că a existat şi un martor ocular al cumplitului masacru: Vasile Bucur, din Câmpia Turzii! Un procuror, fi e-i numele lăudat, şi azi în viaţă, a-ncercat în câteva rânduri redeschiderea cazu-lui, dar „zidul” organizaţiilor ungureşti a impus stoparea. Tribunalele de conştiinţă i-au con-damnat însă grav pe criminali, la veşnic dispreţ. Şi greu pot fi uitate nu doar crimele împotriva unor oameni nevinovaţi, ci şi crimele săvârşite asupra morţilor... Trupul fără viaţă al morarului Mihai Pop a zăcut în ţărâna îmbibată cu sânge, pe caldarâm, o săptămână, sub ameninţarea lui Ónofroy şi a altor mari „patrioţi” unguri din Vi-işoara, sub ameninţarea gloanţelor. „Ostatecii” de sub podul de piatră de la Petrilaca au fost chemaţi pe rând, pe nume, de către „bunul” vecin ungur, împuşcaţi sub privirea disperată a părinţilor, fraţilor şi a celorlalţi „condamnaţi” de ei la moarte, apoi aruncaţi în groapa produ-să de un proiectil, acoperiţi cu paie şi arşi... În unii mai pâlpâia încă viaţa. Se auzeau gemete. Picioruşul unui copil ieşise din burta mamei, pe care o spintecaseră cu baioneta... - Urmau sfatul scriitorului-criminal Da-day Lorant din Dej. Cel care a scris cartea „Nincs Kegyelem” („Fără milă”), sub pseu-donimul Ducso Csába! Un prieten de idea-luri cu alt mare criminal: Albert Wass. Doi criminali notorii pentru care organizaţii fas-ciste cer şi azi, stăruitor, să li se ridice statui şi monumente, să li se aşeze plăci comemora-tive pe unde au călcat... - A fost un iad de care nici Horthy, nici exe-cutanţii n-au dat încă socoteală! Răni nevinde-cate... Peste ele, personaje din noile valuri, des-

chid şi adâncesc altele. Vor steag arborat lângă cel de pe Parlamentul României, vor declararea limbii ungureşti ca a doua limbă ofi cială în Ro-mânia, vor să inventeze „Ţara Secuilor”, pentru vreo 250 de oameni. Vor nelinişte. E mult prea mult ce vor. E o nebunie. Stop!

(va urma)

Constantin Mustaţă (Cluj-Napoca)

Dar Ardealul cine-l areÎn doniţi şi în ciubare?

Dar Ardealul, din câmpie,Cine-nsingurat să-l ştie?Dar Ardealul cine-l furăŞi de cuminecătură?

Dar Ardealul nost al cui eTot însângerat în cuie?Dar Ardealul cine-l taieCu viforniţi şi văpaie?

Dar Ardealul dar ceresc ni-iPrin pădurea de vecernii!Dar Ardealul cine-l lasă

Pradă nopţii, lângă casă?Dar Ardealul ne doineşteŞi cu doruri ne-ndulceşte!Dar Ardealul cine-l duceCătre Golgota, pe cruce?

Dar Ardealul, dar Ardealul,Îşi preface-n Munte, valul!

Ioan Suciu (Braşov)

Decalogul Ardealului

5Anul IV, Serie Nouă - Nr. 109 (144)Istorie - Cultură

„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“

(Nicolae Iorga)

1999-2009

Un deceniu în slujba Bisericii strămoșești și a graiului românesc

Primul număr al revistei „Grai Româ-nesc” - Foaie de spiritualitate ortodoxă a Episcopiei Covasnei şi Harghitei - a apă-rut în aprilie 1999. Articolul „Ceea ce vezi scrie”, purtând semnătura IPS Ioan, şi edito-rialul „Credinţă ortodoxă şi grai românesc în sud-estul Transilvaniei” - au constituit şi constituie un adevărat program editorial al publicaţiei, prin care s-a realizat şi se rea-lizează scopul şi obiectivele acesteia. Aşa cum sublinia Vlădica Ioan - preşedintele fondator al publicaţiei - aceasta şi-a propus să fi e „o cronică despre trecutul şi prezentul bisericilor din Covasna şi Harghita şi cre-dincioşii lor. (…) Vom pune în pagină - gră-ia Vlădica Ioan, la apariţia revistei - lacri-mile şi suspinele acestora care se mai aud şi se văd pe obrazul lor însângerat. Pietrele şi credincioşii ne vor spune despre vremuri peste care s-a aşternut uitarea”. Urmând îndemnul IPS Ioan, cei care au publicat în paginile revistei „Grai Româ-nesc”, prin pana lor, s-au străduit să aducă „bucurie, lumină şi speranţă în sufl etele cre-dincioşilor”, propunându-şi „să lumineze, să mângâie şi să întărească nădejdi de viitor şi să aducă în casele credincioşilor Evanghe-lia lui Hristos şi cuvintele Sfi nţilor Părinţi”. Printr-o temeinică înţelegere a „semnelor timpului”, prin materialele publicate, foia a încercat şi se străduieşte să răspundă multi-plelor întrebări „privind condiţia şi destinul de creştini ortodocşi şi de români trăitori în această parte de ţară, cu specifi cul său mul-tietnic şi pluriconfesional”. Păstrând un echilibru între trecut şi pre-zent, redacţia revistei s-a preocupat să pro-moveze „linia şaguniană a presei bisericeşti ardelene continuată strălucit în perioada interbelică de condeieri luminaţi, în rândul cărora s-au afl at şi ierarhii - cărturari şi pu-blicişti laici erudiţi, fi i ai acestor meleaguri. Cu spiritul treaz la problemele vremii, sin-cronizându-se cu lumea dinamică în care trăim, foaia credincioşilor români ortodocşi din Covasna şi Harghita, s-a preocupat să abordeze cu obiectivitate şi echilibru pro-blemele importante, dar şi aspecte punctua-le ale vieţii cotidiene, religioase şi culturale din Eparhia noastră, într-o îmbinare organi-că a perspectivei creştin-ortodoxe cu fi lonul specifi c tradiţiei româneşti. Prin conţinutul şi mesajul articolelor sale, revista „Grai Românesc”, se adresează „intelectualului şi omului simplu deopotri-vă, stabilind un alt tip de comunicare, bazată pe credinţa ortodoxă şi cultura sufl etească. Aşa cum ne-a povăţuit Mitropolitul Nico-lae Colan, redacţia revistei a „propovăduit troiţa moştenirii noastre sfi nte: iubirea de Lege, iubirea de limbă şi iubirea de glie, mi-litând pentru a face din revistă amvon şi din casa credinciosului biserică”. Sub îndruma-rea Vlădicului Ioan, tematica revistei a fost adaptată şi înnoită permanent, pentru a răs-

punde aşteptărilor unui public ţintă atât de divers. De menţionat faptul că, între catego-riile de cititori, un loc distinct îl ocupă copiii şi tinerii, care au devenit printre cei mai ac-tivi şi statornici colaboratori, în cadrul unor

pagini rezervate în exclusivitate lor, pagini rezervate sub genericul „Ramuri de brad… speranţe ale graiului românesc”. Având menirea de foaie ziditoare de sufl et, revista a tratat teme de bază ale învă-ţăturii creştine. Articolele cu tematică creş-tină, în care s-au abordat probleme de bază ale teologiei ortodoxe, au fost semnate de IPS Ioan - în numărul unu al publicaţiei, din fi ecare an, s-a publicat pastorala la praznicul Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, iar în numărul patru pastorala cu prilejul Naşterii Domnului. În cadrul unor rubrici permanente, revista a pus în valoare bogata moştenire a tradiţiilor noastre strămoşeşti pe aceste meleaguri, aducând aminte generaţi-ilor actuale de „mai marii noştri care ne-au grăit cuvântul lui Dumnezeu”, cei care au contribuit la dăinuirea ortodoxiei şi româ-nismului în localităţile Arcului intracarpatic, de faptul că Sfi ntele Altare cu Sfi ntele Taine ale Bisericii şi Sfânta Liturghie au constituit căile şi redutele de „rezistenţă”, de împlinire

spirituală şi duhovnicească. Printre priorităţile colectivului redacţio-nal s-au afl at şi problemele vizând afi rmarea culturii româneşti în mediile multietnice, prezervarea tradiţiilor populare, păstrarea

şi conservarea monumentelor istorice bi-sericeşti şi laice, aspecte ale artei creştine, portrete ale unor personalităţi locale, clerici şi mireni ş.a.. Un loc important în paginile revistei l-a ocupat şi îl ocupă aspectele ac-tuale ale relaţiei Biserică - societate, Bise-rică - şcoală, Biserica ortodoxă şi celelalte culte. Din îndemnul şi prin pilda IPS Ioan, redacţia revistei „Grai Românesc” a urmărit să-şi aducă ajutorul la instaurarea unui curs fi resc al convieţuirii interetnice paşnice cu cei de altă etnie şi confesiune. Stimulând di-alogul şi cunoaşterea reciprocă, am căutat să împiedicăm vrajba şi duşmănia care sunt şi nefi reşti şi necreştineşti, căci modelul creş-tin de trăire este cel al echilibrului, al adevă-ratei comuniuni cu Dumnezeu şi cu creaţia Lui - omul. Prin aceasta ne facem părtaşi cu toţii de prezenţa lui în această lume, desco-perindu-ne deplin sensul istoriei, care pen-tru creştini nu este altul decât orientarea spre Împărăţia iubirii şi a Luminii. Aplicând învăţăturile bunilor şi stră-

bunilor noştri despre covârşitoarea impor-tanţă ce-o împlineşte limba în păstrarea şi dezvoltarea conştiinţei de neam, precum şi din binecuvântata lucrare ce a săvârşit-o în această privinţă Sfânta noastră Biserică, în paginile revistei, din îndemnul şi cu im-plicarea nemijlocită a IPS Ioan, redacţia a acordat spaţiul cuvenit „graiului românesc”. Pornind de la realităţile din judeţele Covas-na şi Harghita, în mai multe rânduri, Vlă-dica Ioan ne-a amintit trista realitate con-form căreia „un om care şi-a uitat şi părăsit limba este aproape defi nitiv „desţărat” şi, chiar dacă trăieşte acasă la el, devine străin sieşi”. De aceea, cu sprijinul şi colaborarea unor condeie de valoare din cele două ju-deţe şi din întreaga ţară, în foaia Episcopiei Covasnei şi Harghitei limba română a fost prezentă aici, la izvoarele Oltului şi Mure-şului, în hainele ei de duminecă, iar spiritul românesc, în ceea ce are el mai frumos, săr-bătoare văzută ca prezenţă şi întâlnire mai accentuată cu Dumnezeu. Într-o vreme când globalizarea ţine să de-vină o realitate palpabilă şi, într-o lume secu-larizată, preocupată de problemele materiale agresată la tot pasul de nonvalori şi nedrep-tăţi la care, pentru credincioşii români din Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, se adaugă neliniştile şi frustrările legate de păstrarea şi afi rmarea identităţii confesiona-le, lingvistice şi culturale, revista „Grai Ro-mânesc”, cu smerenie şi responsabilitate, şi-a propus să fi e o cronică a vieţii bisericeşti şi culturale locale, dar şi o punte de legătură a zonei cu ţara şi cu lumea, o gazdă primitoare a unor interesante dezbateri prilejuite de in-trarea omenirii în mileniul trei. Din paginile revistei, nu au lipsit pre-zentarea cu regularitate a noilor apariţii editoriale, în mod deosebit a lucrărilor pur-tând semnătura intelectualilor din judeţele Covasna şi Harghita, punându-se astfel în evidenţă modesta contribuţie a acestora la îmbogăţirea patrimoniului cultural naţional, şi reprezentând, în acelaşi timp, un adevărat „testament pentru urmaşi”, pentru ca aceş-tia să vadă „că am fost şi cum am fost” şi să continue munca noastră pe ogorul limbii române şi a credinţei strămoşeşti, în locali-tăţile Arcului intracarpatic. După cum este ştiut, în primii ani de la înfi inţarea Eparhiei, Întâistătătorul Episco-piei Covasnei şi Harghitei a trebuit să acor-de prioritate vindecării rănilor vechi şi grave ale lăcaşurilor de cult şi asigurării păstorilor sufl eteşti în parohii de mai mulţi ani vacan-te. De aceea, revista „Grai Românesc” a apărut doar din anul 1999. Începând cu nr. 2/1999, în paginile re-vistei noastre apare rubrica „Ştiri din viaţa Eparhiei”, iar după anul 2000, „Din agenda Preasfi nţitului Ioan”. Din informaţiile conţi-nute în cuprinsul revistei „Grai Românesc” şi, în mod deosebit, în rubricile menţionate, aşa cum arăta IPS Ioan, „urmaşii vor pune foaie peste foaie şi vor reconstitui istoria trăită şi înfăptuită de noi”.

dr. Ioan Lăcătuşu (Sfântu-Gheorghe)

Catedrala Episcopală de la Miercurea-Ciuc, 23 august 2009:Preafericitul Daniel (dreapta), Patriarhul BOR, a fost primit cu multă dragoste, alături de numeroşi ierarhi ai Sfântului Sinod,

de Înaltpreasfi nţitul Ioan, Arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei

6 Anul IV, Serie Nouă - Nr. 109 (144) Politic

Ceea ce toată lumea aştepta (cred că, în sinea lui, chiar şi preşedintele), s-a întâmplat. Fantomaticul cabinet Croitoru a căzut fără glorie la votul din Parlament (doar 189 de „bile” pentru şi 250 împotrivă). Am scris de la bun început, de când candidatul lui Băsescu anunţa componenţa cabine-tului său, că acest guvern e făcut ca să moară. Numai talibanii portocalii, cei care gândesc hormonal, mai credeau altfel. Coaliţia PSD-PNL-UDMR-minorităţi şi-a fi xat, imediat după căderea Guvernului Boc 2, ţinta: un cabinet de tehnocraţi, condus de primarul Sibiului, Klaus Johannis (foto). I-au propus soluţia şi preşe-dintelui. Care nici n-a vrut să audă! Ce majoritate? Faceţi cum vreau eu! Şi ce a ieşit? Un amestec de „dinoza-uri pedelişti” (Videanu, Pogea, Ber-ceanu...) şi tehnocraţi, mulţi dintre ei culeşi tot din curtea PDL-ului. O soluţie perdantă din capul locului. S-a văzut asta şi la audierile din comisi-ile parlamentare, unde 12 din 14 mi-nisteriabili au fost respinşi! Cu două excepţii notabile. Una se cheamă Bogdan Aurescu, propus la Externe, un tânăr şi eminent diplomat, cel care a câştigat pentru România, la Haga, platoul continental de lângă Insula Şerpilor, cu rezervele cunoscute de

ţiţei şi gaze. Al doilea - Vasile Blaga, care a trecut de comisii doar datorită voturilor parlamentarilor udemerişti. Ştiţi care. Partenerii „loiali şi extrem de corecţi”, care-i datorează ministru-

lui (demis) al Dezvoltării o grămadă de bani daţi pentru lucrări de infras-tructură şi alte investiţii în judeţele Covasna şi Harghita. Nu degeaba, deoarece Blaga a avut misiunea de a „cumpăra” cu banii noştri, ai tuturor, voturile electoratului maghiar pentru Traian Băsescu! Aşadar, cu tot tapajul greţos făcut în ultimele două săptămâni, cu toate presiunile infernale asupra partidelor din coaliţia pentru Johannis (iarăşi,

UDMR a fost cel mai curtat!), cu toa-te „trădările” (sunt 19 parlamentari cumpăraţi sau şantajaţi, se spune, de la PSD şi PNL, care au sărit în barca pedelistă), Guvernul Croitoru a fost

trimis la plimbare. Nu înainte de a se da „în stambă”, uneori penibil. Înce-pând cu însuşi candidatul de premier, care a dat replici... în versuri! „Sobrul fi nanţist”, cum era lăudat de unii, s-a făcut de râs, în faţa naţiei! Aşa a fost să fi e: o desemnare făcută de preşe-dinte împotriva bunului simţ şi a ma-jorităţii parlamentare, nu avea cum să cadă altfel decât într-un hohot de râs. Ce va urma? Nimeni nu poate spune că ştie. Mă întreb dacă ştie

chiar şi Traian Băsescu, cel care are, în acest moment, „pâinea şi cuţitul”. Poate că va tergiversa numirea unui alt premier, mulţumit fi ind că măcar echipa lui Boc, chiar demisă, rămâ-ne cu mâinile pe butoane şi organi-zează alegerile. Pentru ca, după 6 decembrie, să vadă ce şi cum: dacă se realege, pune pe cine vrea. Elena Udrea fi ind numele rostit cel mai des în culisele politice! Sau, poate că va numi, în batjocură, încă un premier-kamikaze, care să-şi facă „datoria” de a cădea cu zgomot. Şi de a deschide, astfel, calea dizolvării Parlamentu-

lui şi a alegerilor anticipate! În acest context, alegerile pentru scaunul de la Cotroceni devin, parcă, şi mai im-portante. Odată pentru Băsescu (şi pentru pedelişti, se înţelege), pentru că, dacă pierde, toată hardughia po-litică pe care a încropit-o în aceşti 5 ani se va prăbuşi într-un nor de praf. Dar cred că aceste alegeri sunt vitale, în primul rând, pentru noi, majorita-tea oamenilor de bun simţ. Pentru că încă 5 ani cu Traian şi „urmaşii” săi ar fi o adevărată teroare. Mai ceva decât criza economică şi pandemia de gri-pă, la un loc!

Adrian Teacă (Braşov)

, p ,

Reacţia preşedintelui Traian Băsescu la afl area veştii că Guvernul pro-pus de Lucian Croitoru a picat în Parlament nu a întârziat să apară. Afl at, miercuri, în campanie la Alexandria, judeţul Teleorman, şeful statului şi-a asigurat susţinătorii că va desemna „un prim-ministru responsabil” şi că „România va avea un Guvern care să servească poporul român”. Cât priveşte votul Legislativului, Traian Băsescu a declarat că nu îi vine să le mulţumească parlamentarilor pentru cadoul pe care i l-au făcut, „trântind al doilea Guvern al României”. În cadrul discursului său, preşedintele a făcut, din nou, referiri la nume precum Ion Iliescu sau Viorel Hrebenciuc, pe care i-a acuzat că încearcă să manevreze Executivul. „Vă asigur că nu vor avea un guvern pe care domnul Iliescu, domnul Voiculescu, domnul Hrebenciuc să-l poată manevra în interesul privatiză-rilor care urmează sau pe care şi le doresc”, a declarat preşedintele. „Vă asigur că voi desemna un prim-ministru responsabil, în spatele căruia să nu se poată întâmpla ce-şi doresc cei despre care v-am vorbit mai înainte”, a mai spus Băsescu. (Antena3)

R ţi di t l i T i Bă l fl tii ăG l„Voi desemna un premier responsabil”„Voi desemna un premier responsabil”Băsescu:

7Anul IV, Serie Nouă - Nr. 109 (144)Politic

Candidatul UDMR la preşedinţie, Ke-lemen Hunor (foto), a invitat, recent, presa la un „mic dejun de lucru”, într-un local din Sfântu-Gheorghe. Mai relaxat decât în alte ocazii, poate şi datorită locaţiei „neortodoxe”, Kelemen Hunor a trecut prin mai multe pro-bleme ale României de azi, începând cu cele economice şi sfârşind cu cele politice. În cele ce urmează, iată câteva din abordările legate de modifi carea Constituţiei şi de referendumul propus de Traian Băsescu, în viziunea deputa-tului UDMR: „Băsescu vorbeşte zilnic de mo-difi carea Constituţiei. Dar, dacă vorbim noi, nu e bine? Împotriva noastră se fac plângeri penale! Să fi e clar, noi respectăm Constituţia. Dar, vrem s-o modifi căm! (...) În ce priveşte Parlamentul, propunerea noastră este de a se păstra cele două camere, dar acestea să aibă atribuţii clare, distincte. Senatul ar trebui să fi e o cameră a regiunilor, care să aibă în atri-buţii politica de apărare, politica de securitate naţională, politica externă. În Senat ar trebui să fi e reprezentate toate regiunile istorice, care au o identitate bine defi nită şi un rol important în dezvoltarea României. Fiecare e mândru că e bănăţean, moldovean, secui etc.. Asta nu înseamnă că România va deveni stat federal. Spania şi Italia nu sunt state federale, dar re-giunile istorice sunt bine reprezentate şi au un rol important în luarea deciziilor. Nu capitala e

cea care trebuie să decidă în toate. Statul hiper-centralizat e aparent puternic, dar e risipitor. (...) Este incredibil, în lumea modernă de azi, ca un preşedinte, afl at în competiţie electorală, să impună un referendum care să fi e în ajutorul său! E halucinant! Noi le spunem alegătorilor noştri să voteze NU la ambele întrebări. Ori-cum, referendumul nu va avea efecte juridice. Băsescu ştie bine asta. Reducerea numărului de parlamentari e o ţintă falsă. (...) Când se va schimba mentalitatea asta, „e bun, păcat că-i ungur”, doar atunci România se va schimba, se va transforma. Şi să nu vă miraţi dacă, cu această mentalitate, maghiarii se simt frustraţi, trataţi ca nişte cetăţeni de rangul 2. România va fi un stat modern, european, civilizat, când nu va mai avea importanţă etnia unui candidat. (...) Noi nu cerem altceva decât respectarea promisiunilor care ne-au fost făcute în 1918, la Alba-Iulia. Peste 9 ani va fi centenarul acelei proclamaţii. Sperăm să nu mai aşteptăm încă 100 de ani pentru asta”.

Adrian Teacă (Braşov)

„Noi respectăm „Noi respectăm

Constituţia, Constituţia,

dar vrem s-o dar vrem s-o

modifi căm!”modifi căm!”- susţine udemeristul

Kelemen Hunor

8 Anul IV, Serie Nouă - Nr. 109 (144) Reportaj

Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri,

cabinete, ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii de parcare aferente), la preţuri foarte avantajoase.

Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797Vă aşteptăm cu drag la sediul nostru din Sfântu-Gheorghe,

str. Sporturilor, nr. 3, bl. 1, sc. 1, ap. 2. Programări la telefon: 0755-322.592

PFA Victoria HugianuCabinet de masaj şi reflexoterapie

Călători pe meleaguri româneşti

Pelerinajul este starea fi rească a creştinului, este conştiinţa că sun-tem călători pe acest pământ, că trebuie să călătorim cu rugăciunea şi că mergem pe Calea ce duce la Viaţă în Împărăţia lui Dumnezeu. Dacă pelerinajul este un moment de refl ecţie asupra vieţii noastre pentru orice creştin în general, cu atât mai mult el trebuie să facă parte din programul de formare al celui ce vorbeşte despre Dumnezeu - teolo-gul. Pentru că nu poţi vorbi despre Dumnezeu dacă nu stai de vorbă cu cei care şi-au dăruit întreaga viaţă slujirii lui Hristos şi Bisericii Sale şi dacă nu vorbeşti, mai întâi, tu însuţi cu Dumnezeu prin rugăciune. Cu binecuvântarea IPS Ioan, Ar-hiepiscopul Covasnei şi Harghitei, un grup de studenţi, masteranzi şi doctoranzi ai Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii „Valahia” din Târgovişte şi ai Facultăţii de Te-ologie a Universităţii „Ovidius” din Constanţa, conduşi de prof. univ. dr. Gheorghe F. Anghelescu, au trăit bucuria de a vizita, pentru două zile, lăcaşurile de cult afl ate în Ardeal. Acest pelerinaj, ce a cuprins cele mai importante obiective spirituale, a fost un prilej de întâlnire cu viaţa binecuvântată a românilor din aceas-tă zonă cu o populaţie multietnică. După anul 1989, odată cu înfi in-ţarea Episcopiei Covasnei şi Harghi-tei, în această zonă viaţa bisericească ortodoxă a căpătat un sufl u deosebit, bisericile s-au redeschis, au fost re-făcute, au fost construite noi lăcaşuri de cult, mănăstiri, schituri şi au fost dezvăluite comorile Ortodoxiei, as-cunse din cauza prigoanei antiorto-doxe a regimului comunist ateu.

Impresii de călătorie

O bună parte dintre pelerinii acestei călătorii duhovniceşti au plecat din Târgovişte, localitate cu o istorie bogată, fost scaun dom-nesc pentru Ţara Românească. Din această urbe, tinerii teologi au avut la dispoziţie un microbuz cu ajuto-rul căruia au fost străbătute drumuri uneori anevoioase din mai multe judeţe care formează zona ce a fost vizitată. Primul obiectiv monahal vizitat de grupul de pelerini a fost Mănăs-tirea de la Cota 1000 din apropierea oraşului Sinaia, mănăstire ce face parte din Eparhia Târgoviştei. Aşe-zământul monahal a fost prezentat tinerilor teologi de Părintele Stareţ Melchisedec, folosind un vocabular în care au fost cuprinse multe date istorice despre neamul românesc şi ortodoxia din aceste minunate ţinu-turi. Aici grupul de pelerini a luat micul dejun, fi ind hrănit şi trupeşte după un festin duhovnicesc. Întregirea grupului de pelerini

din cele două Facultăţi teologice amintite s-a realizat în Gara Sinaia. După acest moment al călătoriei noastre, primul popas s-a făcut la Mănăstirea Caraiman, afl ată în apropiere de Crucea de pe Cara-iman, construită în chip minunat, spre slava lui Dumnezeu şi cu ocro-tirea Maicii Domnului, de către trăitorii călugări ai acestei mănăs-tiri conduse de Stareţul Gherontie. După acest moment al călătoriei noastre, un rol foarte important pe post de călăuză turistică şi duhovni-cească l-a avut domnul inginer Ioan Mugur Topolniţchi, care ne-a orân-duit bine paşii în judeţele Covasna şi Harghita. A urmat vizitarea Mănăstirii Sita-Buzăului, ce se afl ă pe şosea-

ua Braşov-Buzău la 1,3 km stânga de la Primărie pe ramifi caţia ce se face din comuna Sita-Buzăului. Aşezământul este construit într-o zonă pitorească, pe un deal încon-jurat de păşuni şi fâneţe, mărginit la 400-500 m distanţă de dealuri mai înalte, cele din est, vest şi nord-vest fi ind acoperite cu păduri de arbori coniferi. Mănăstirea are ca vieţui-toare maici, dând impresia că ar fi un adevărat stup de albine în chip fericit aranjat. Pelerinii s-au putut convinge de ospitalitatea măicu-ţelor care le-au oferit apă rece şi o gustare binecuvântată. Alt popas a fost la Mănăstirea Valea-Mare. Aceasta este situată la 7 km nord-est de oraşul Întorsura-Bu-zăului, la 6 km sud de Valea-Mare şi la 35 km sud de municipiul Sfântu-Gheorghe, obiectivul monahal fi ind situat pe şoseaua ce trece prin comu-na vălenilor covăsneni. Aşezămân-tul este construit pe locul unde pe vremuri a fost un pichet grăniceresc, într-o poiană în buza dealului, la 100 m în stânga drumului de piatră

Sărămaş - Valea-Mare. Locul este mărginit de păşuni şi fâneţe, la est şi vest urmând dealuri acoperite cu păduri (din foioase la vest, conifere la est). Locului i s-a spus pe vremuri Groapa Totului (Turcului), iar azi i se spune „La Mănăstire“. Părintele Stareţ Gheorghe ne-a primit cu căl-dură, arătând dragoste şi ospitalitate tinerilor pelerini şi le-a povestit isto-ria construirii acestui măreţ edifi ciu de rugăciune, sădindu-le dragostea pentru Dumnezeu şi perseverenţa pentru a ctitori lăcaşuri de rugăciu-ne. Pentru că era ora prânzului, a dăruit o masă îmbelşugată grupului de pelerini, pregătită cu mult gust şi rugăciune. A fost vizitată, apoi, o biserică parohială din apropierea oraşului

Sfântu-Gheorghe, veche de foarte multe decenii, unde se afl ă amenajat un muzeu cu obiecte de cult şi cărţi foarte vechi, extrem de valoroase. Catedrala de la Sfântu-Gheor-ghe, urbe capitală a judeţului Covas-na, a oferit pelerinilor o lecţie de is-torie, dezvăluind dovezi care atestă dăinuirea ortodoxiei în aceste zone. Tânărul preot muzeograf Sebastian Pârvu a arătat prin câte greutăţi tre-ce comunitatea română din această zonă, atât din punct de vedere admi-nistrativ, dar şi economic, toate fi ind depăşite cu răbdare şi cu milă de la Dumnezeu. La Catedrala Episcopală din Miercurea-Ciuc, pelerinii au avut o întâlnire emoţionantă cu Îndru-mătorul vieţii ortodoxe de pe aceste meleaguri, IPS Părinte Arhiepiscop Ioan, care a binecuvântat pe fi eca-re pelerin şi a dat sfaturi de întărire sufl etească, aducându-se pe sine exemplu de luptă în slujba lui Dum-nezeu şi a neamului românesc. Mănăstirea Făgeţel, situată în comuna Frumoasa, din judeţul Har-

ghita, a primit grupul de pelerini prin Părintele Stareţ Ghelasie, care a îndemnat pe noii veniţi să intre în bisericuţa mănăstirii, afl ată pe me-leaguri pastorale, unde parcă tim-pul se uneşte cu veşnicia, iar cerul se coboară pe pământ. La această mănăstire, pelerinii au poposit pes-te noapte, luând şi cina, osteniţi de drumul printre munţi, pe care l-au făcut dornici să-şi umple inimile de simţire duhovnicească şi româneas-că, iar plămânii le-au fost mângâiaţi de aerul curat al munţilor. A doua zi, foarte de dimineaţă, au pornit spre o nouă zi plină de obiective turistice, primul popas fă-cându-se la Mănăstirea Izvoru Mu-reşului, situată pe dreapta şoselei Braşov - Miercurea-Ciuc - Gheor-

gheni - Topliţa - Târgu-Mureş, în marginea vestică a satului Izvorul-Mureşului, la 36 km nord de muni-cipiul reşedinţă Miercurea-Ciuc şi la numai 19 km sud de municipiul Gheorgheni. Aici, Maica Stareţă Miriam ne-a prezentat mănăstirea, subliniind bogăţiile artistice înfăp-tuite de maicile care muncesc în ea. Este o mănăstire frumoasă, ce impresionează vizitatorii cu marea suprafaţă de picturi cu teme biseri-ceşti şi istorice. La ceasul Liturghiei, pelerinii au poposit la Mănăstirea Topliţa. Cti-torie a Patriarhului Miron Cristea, Mănăstirea „Sfântul Ilie” din muni-cipiul Topliţa este situată la poalele munţilor Călimani, în dreapta şose-lei Topliţa - Reghin. Borna kilome-trică afl ată chiar în dreptul porţii de intrare în mănăstire ne informează că de aici la Reghin distanţa este de 67 km. Pelerinii au fost primiţi cu dragoste de Părintele Stareţ Emilian, iar după Sfânta Liturghie au avut bu-curia de a cunoaşte trecutul istoric al acestei mănăstiri şi de a participa la

agapa creştină de prânz. A urmat o călătorie spre Târgu-Mureş, unde s-au închinat la impu-nătoarea Catedrală, ce are un altar măreţ, fi ind vizitat, totodată, şi cen-trul municipiului. În apropiere de Târgu-Mureş, oraşul fl orilor, pelerinii au poposit la Mănăstirea Recea. Aceasta este situată în zona central-vestică a ju-deţului Mureş, la contactul luncii Mureşului cu zona colinară, parte componentă a podişului Târnave-lor, într-o adevărată zonă de ver-deaţă şi de linişte. Aşezământul este construit pe o colină, la 2 km de aeroportul marelui municipiu tran-silvan şi la numai 300 m în stân-ga şoselei naţionale Târgu-Mureş - Luduş - Cluj-Napoca. La această mănăstire, unică şi prin biserica cu icoane numai din mozaic, obiectiv monahal construit prin dragostea deplină faţă de Hristos a Maicii Stareţe Cristina şi a regretatului du-hovnic Părinte Ioan, se dovedeşte încă o dată faptul că lui Dumnezeu I se cuvine ceea ce este mai bun din viaţa noastră. Drumul a continuat către muni-cipiul care ar merita să fi e capitală culturală europeană într-un an viitor, Sighişoara, încărcătura istorică fi ind simţită de tinerii studenţi, care au vi-zitat centrul urbei. Au putut vedea cum şi-au pus amprenta saşii, dar şi românii de-a lungul vremurilor de aproape opt veacuri. Un popas binecuvântat a fost şi la Mănăstirea Buneşti, cu hramul Sfântul Gheorghe, unde Maica Sta-reţă Filofteia ne-a primit cu multă dragoste şi prietenie. Aici ansam-blul monahal este construit într-o mică poiană, având în partea dreap-tă un deal cu păşune şi fâneaţă, iar în partea stângă pădurea. Grupul de pelerini a primit o cină bogată şi sfaturi de folos sufl etesc pentru tinerii teologi. A urmat un drum plin de istorie spre urbea voievodală Târgoviş-te, trecând prin Braşov, Râşnov şi Bran, prin peisajul munţilor, care ne aduc aminte de măreţia Bunului Dumnezeu. Acest pelerinaj a oferit tinerilor studenţi teologi ocazia cunoaşte-rii unei zone binecuvântate a Ţării noastre, cu locuri unde au întâlnit adevăraţi slujitori ai lui Dumnezeu, lăcaşuri de cult care au fost ridica-te cu eforturile oamenilor care aduc astfel slavă lui Dumnezeu şi ascul-tă de păstorii lor urmând calea cea adevărată spre mântuire. Nădăjduim că acest pelerinaj va fi un îndemn la călătorie şi pentru alţi doritori de cu-noaştere a locurilor istorice şi dum-nezeieşti ale României.

Bucureşti, Constanţadrd. Ionuţ Chircalan

mst. Stelian Borza

Sfânta Mănăstire Făgeţel, judeţul Harghita

9Anul IV, Serie Nouă - Nr. 109 (144)Sport

Rezultate,

etapa a XII-a

Vineri, 30 oct.

Astra Ploieşti - Ceahlăul1 - 1

Unirea Urziceni - „U“ Craiova3 - 2

Sâmbătă, 31 oct.

U. Alba Iulia - CFR Cluj1 - 1

FC Vaslui - Curtea de Argeş1 - 0

Rapid - Oţelul Galaţi3 - 0

Poli Iaşi - Dinamo1 - 3

FC Timişoara - Steaua0 - 1

Duminică, 1 nov.

Gloria Bistriţa - Gaz Metan 1 - 1

FC Braşov - Pandurii Tg. Jiu2 - 0

Televizări,

etapa a XIII-a

Vineri, 6 nov.

Pandurii - Gloria Bistriţa(16:00 - GSP TV)

Curtea de Argeş - „U“ Craiova(20:30 - GSP TV)

Sâmbătă, 7 nov.

Gaz Metan - Poli Iaşi(15:00 - GSP TV)

Ceahlăul - FC Vaslui(19:00 - GSP TV)

FC Braşov - Unirea Urziceni(21:15 - Digi Sport)

Duminică, 8 nov.

Oţelul Galaţi - FC Timişoara(14:00 - Digi Sport)

CFR Cluj - Astra Ploieşti(18:00 - Digi Sport)

Dinamo - Rapid(20:00 - Antena 1)

Luni, 9 nov.

Steaua - U. Alba Iulia(20:30 - GSP TV)

Liga I

Rapidul a redevenit lider. Însă, primele opt formaţii „se întind” pe doar două lungimi

Dinamo - Galatasaray 20:00Sturm Graz - Panathinaikos 20:00

Joi, 5 noiembrie

FC Copenhaga - Eindhoven 22:00CFR Cluj - Sparta Praga 22:00

Joi, 5 noiembrieTwente - Sheriff Tiraspol 22:00Fenerbahce - Steaua 22:00

Joi, 5 noiembrie

Anderlecht - FC Timişoara 20:00 D. Zagreb - Ajax 20:00

Joi, 5 noiembrie

Cupa României TimişoreanaGaz Metan Mediaş - FC Vaslui

(0 - 1)Unirea Urziceni - FC Braşov

(0 - 1)Astra Ploieşti - FC Timişoara

(8 - 7, după penalty-uri)Poli Iaşi - Universitatea Craiova

(0 - 3)

Gloria Bistriţa - Steaua Bucureşti(5 - 4, după penalty-uri)

Gaz Metan Craiova - CFR Cluj(0 - 1)

Internaţional Curtea de Argeş - Rapid Bucureşti(2 - 1)

Dinamo Bucureşti - Oţelul Galaţi(1 - 0)

Sferturile de fi nală se vor disputa în perioada 17-19 noiembrie 2009, după următorul program: Astra Ploieşti - Dinamo, „U” Craiova - CFR Cluj,

FC Vaslui - Internaţional Curtea de Argeş, FC Braşov - Gloria Bistriţa

Unirea Urziceni - Glasgow Rangers1 - 1

FC Sevilla - VfB Stuttgart1 - 1

Miercuri, 4 noiembrie

CLASAMENT M V E I GOL PCT1 FC Sevilla 4 3 1 0 10-3 102 U. Urziceni 4 1 2 1 6-5 53 VfB Stuttgart 4 0 3 1 4-6 34 G. Rangers 4 0 2 2 4-10 2

CLASAMENT

Liga Campionilor Europa League Retrogradare

M V E I GOL PCT A 1 Rapid 12 7 1 4 27-16 22 +42 CFR Cluj 12 6 4 2 17-8 22 +43 Steaua 12 6 4 2 15-8 22 +44 FC Vaslui 12 7 1 4 19-15 22 +4 5 FC Timişoara 12 5 6 1 17-6 21 +3 6 Dinamo 12 6 3 3 14-7 21 +37 Unirea Urziceni 12 6 3 3 16-10 21 +38 FC Braşov 12 5 5 2 14-7 20 +29 Gaz Metan Mediaş 12 4 4 4 13-15 16 -210 Pandurii Tg. Jiu 12 4 3 5 10-13 15 -311 Curtea de Argeş 12 5 0 7 11-22 15 -312 Oţelul Galaţi 12 4 2 6 12-15 14 -413 Poli Iaşi 12 4 2 6 13-19 14 -414 Astra Ploieşti 12 3 4 5 14-17 13 -515 „U” Craiova 12 3 2 7 19-20 11 -716 Unirea Alba Iulia 12 2 4 6 14-20 10 -817 Ceahlăul 12 2 3 7 7-24 9 -918 Gloria Bistriţa 12 1 5 6 9-19 8 -10

Optimi de fi nală - Rezultate

Partidele echipelor noastre s-au terminat după închiderea ediţiei

Prima şansă pentru optimile Ligii

După uimitoarea victorie obţinută în Scoţia, Unirea Urziceni n-a mai reuşit „decât” un egal în compania mult mai celebrei Glasgow Rangers. Returul din Ghencea a fost mai echilibrat, fi reşte, decât turul de pe „Ibrox Park”, însă tot campioana României s-a afl at mai multă vreme din timpul de joc la conducerea ostilităţilor din teren. Acest lucru nu i-a împiedicat pe britanici să deschidă scorul prin McCulloch (79), dar ialomiţenii au revenit în fi nalul disputei şi au egalat printr-un gol magnifi c al lui Onofraş (88). Ofticaţi la culme pentru că n-au reuşit să obţină decât un punct din dubla manşă cu micuţa echipă din Bărăgan, reprezentanţii lui Glasgow Rangers ne-au reclamat la forul european, plângându-se ba că jandarmii le-au atacat suporterii, ba că terenul a fost prost... Că, de, aşa se întâmplă când îţi încurcă rău calculele o formaţie anonimă, până mai ieri. Apa trece, pietrele rămân, şi, uite aşa, Unirea Urziceni are prima şansă de califi care în optimile Ligii Campionilor cu două etape înaintea

încheierii fazei grupelor. Astfel, mult mai bine cota-tele cluburi din Germania şi Scoţia, VfB Stuttgart şi Glasgow Rangers, sunt acum nevoite nu doar să mai adune puncte pe ultima sută de metri, dar şi să aştepte jocul rezultatelor. Dacă vor rămâne ancoraţi în rea-litate, elevii antrenorului Dan Petrescu (că pe „Bur-suc” chiar putem să îl numim antrenor) nu au cum să rateze fazele superioare ale celei mai tari competiţii intercluburi, sau măcar primăvara continentală în Eu-ropa League. Totul depinde de ce vor face în ultimele două întâlniri - ce-i drept, deloc uşoare - cu Sevilla acasă şi cu Stuttgart în deplasare. (A.M.B.)

Şi-a revenit Steaua! A trecut ceva timp de când echipa din Ghencea nu a mai câştigat împotriva vreunei contracandidate la titlu. De fapt, a trecut ceva timp de când roş-albaştri nu au mai luptat, cu adevărat, pentru titlu. Iată că sosirea fostului şi actualului tehnician stelist pe banca tehnică a celei mai titrate echipe din România, l-am nu-mit aici pe Mihai Stoichiţă, a revigorat apatica trupă condusă din teren de căpitanul Ghionea. Ce-i drept, în procesul de redresare are un rol foarte important şi fostul internaţional Basa-rab Panduru, durul care acum a ajuns mana-ger sportiv al formaţiei de la capătul liniei 41. Rezultatele surprinzătoarei răbdări din ultima

perioadă a latifundiarului din Pipera - pricinui-tă, probabil, de derularea campaniei electorale - se văd, iar ele au culminat la sfârşitul săptă-mânii trecute cu victoria de pe Bega. Pentru ca lucrurile să meargă bine şi în viitor, trebuie ca actualul staff să îi ţină pe jucători cu picioarele pe pământ, deoarece mai e mult până departe. În etapa ce urmează, două meciuri par a ţine capul de afi ş, pentru că sub Tâmpa vine campioana, iar în Şoseaua Ştefan cel Mare Rapidul. Cât despre coada ierarhiei - veţi ve-dea! -, dacă bătrânul Halagian rămâne antrenor acolo, Bistriţa va scăpa de retrogradare. Cică nu mai are Tata Jean putere?! (A.M.B.)

Mihai Stoichiţă, deşi acuzat încă de la instalare că este

sluga lui Becali, a reuşit să resusciteze

Steaua. După multă vreme, echipa roş-albastră luptă cu şanse reale pentru

titlul cu numărul 24

10 Anul IV, Serie Nouă - Nr. 109 (144) Integramă - Şah

Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah ŞahProblemã propusã pasionaþilor de ºahPARHOMENKO Nikolaj #2

Mezij a, 1995

Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)

O „cheie” neaşteptată care dă savoare acestei probleme. Dar soluţia, ca de obicei, în

numărul viitor.

Soluţia în ediţia viitoare

Soluţia problemei din numărul trecut:

ALAIKOW WenelinProblemista, 1966

1.Ta1 (zugzwang) 1...Txa1 [ a) 1...c5 2.Txa6#; b)1...Ta4 2.Txa4#; c) 1...Ra8 2.Txa6# ] 2.Dxa1# 1–0

ATACUL ASUPRA REGELUI RĂMAS ÎN CENTRU (I)ATACUL ASUPRA REGELUI RĂMAS ÎN CENTRU (I)

Ravinsky - Panov [B80]Moscova, 1943

1.e4 c5 2.Cf3 e6 3.d4 cxd4 4.Cxd4 Cf6 5.Cc3 d6 6.g3 [La vremea jucării prezentei partide acest sistem era o raritate, fi ind preferate mută-rile 6.Nc4 (sistemul Sozin) sau sistemul clasic cu 6.Ng5. Actualmente acest sistem este utili-zat de jucătorii care preferă să trateze „Şicili-ana” poziţional, evitând astfel complicaţiile care survin în sistemele sus - amintite.] 6...Cc6 7.Ng2 Nd7 8.0–0 a6 9.Ne3 Tc8 10.De2 b5 [Într-o partidă relativ recentă negrul a jucat aici 10...Cxd4 şi a egalat după 11.Nxd4 e5 12.Ne3 Ne7 13.a4 0–0 14.a5 Dc7 Hernandez Guer-rero, G (2551) - Duarte Barahona, R (2082) / Aguascalientes 2007] 11.a3 [O mutare profi -lactică tipică. Este posibil şi schimbul 11.Cxc6 şi abia după 11...Nxc6 albul să joace 12.a3, dar şi în acest caz egalitatea se menţine: 12...Ne7 13.Tad1 Dc7 14.f4 0–0 15.Td2 Db7 16.Nd4 a5 17.Te1 b4 18.axb4 axb4 19.Cd1 Tfd8 Watzl, L - Fuster, G / Viena 1947] 11...Ca5 12.Tad1 Cc4 13.Nc1 Cxa3 [Negrul se grăbeşte să câş-tige un pion în detrimentul dezvoltării, ceea ce permite albului să preia imediat iniţiativa. Trebuia continuat cu 13...Ne7 şi dacă 14.b3, atunci 14...Ce5 (Slab este 14...Cxa3 din cauza 15.Ca2! e5 16.Nxa3 exd4 17.Nb2 cu avantaj poziţional clar pentru alb.) 15.Nb2 0–0 ter-minând dezvoltarea.] 14.e5! [Acum fi gurile albe prind viaţă şi regele negru nu va reuşi să

se pună la adăpost. Modul în care albul con-duce atacul asupra regelui rămas în centru este exemplar.] 14...dxe5 15.Cc6 Dc7 16.Cxe5 Cc4 [Calul negru se reîntoarce, dar pierderile de tempo cauzate de escapada sa îşi vor spune repede cuvântul.] 17.Cxd7 Cxd7 18.Cd5 Da7 19.Cf4 [Începe asaltul asupra câmpului e6.] 19...Cce5 (Vezi diagrama)

20.Txd7!! [Un splendid sacrifi ciu de turn care nu permite negrului momente de respi-ro.] 20...Cxd7 21.Cxe6! [Scutul de pioni din faţa regelui negru este făcut ţăndări.] 21...fxe6 22.Dxe6+ Ne7 23.Te1 Dc5 [Singura apărare aparent viabilă, care împiedică mutarea Ng5.] 24.b4! [Mutarea scăpată din vedere de negru

atunci când a jucat 14...Cxa3.] 24...Cf8 [Ne-grul nu are altceva mai bun. La 24...Dxb4 ur-mează 25.Ng5, legarea pe coloana „e” fi indu-i fatală negrului.] 25.Dg4! [Menţinând turnul din c8 în „bătaia puştii”.]25...Dc3 (Vezi diagrama)

26.Txe7+!! [Din nou, un frumos sacrifi ciu de turn, după care regele negru va fi orbit de „lu-mina refl ectoarelor” la care este expus (dama albă şi perechea de nebuni).] 26...Rxe7 27.Ng5+ Rd6 [Negrul nu poate juca 27...Re8, deoarece în acest caz albul dă mat în 6 mutări: 28.De2+ Rf7 (28...Rd7 29.De7#) 29.Nd5+ Rg6 30.De4+ Rxg5 31.Df4+ Rh5 32.Nf7+ g6 33.Dh4#] 28.Dd1+! [Modul în care cooperează dama albă cu perechea de nebuni este foarte instructiv.] 28...Rc7 [Forţat, la 28...Re6 urmând 29.Dd5#] 29.Nf4+ Rb6 30.Dd6+ Ra7 31.De7+ Tc7 [Nici 31...Cd7 nu schimbă nimic. După 32.Dxd7+ Tc7 33.Nxc7 Da1+ 34.Nf1 negrul nu mai poate face faţă multiplelor ameninţări.] 32.Nxc7? [Singura „pată” din jocul albului, care nu vede matul în trei mutări: 32.Ne3+ Rb8 (32...Dxe3 33.Dxc7#) 33.Dd8+ Tc8 34.Db6#] 32...Da1+ [Sau 32...Cg6 33.Nb6+!! Rxb6 34.Db7#] 33.Nf1 Cg6 34.Dc5+ Rb7 35.Na5 Tf8 36.Db6+ Negrul ce-dează. La 36...Ra8 urmează 37.Dc6+ Ra7 (Sau 37...Rb8 38.Nc7+ Rc8 39.Nb6+ Rb8 40.Dc7+ Ra8 41.Da7#) 38.Nb6+ Rb8 39.Dc7+ Ra8 40.Da7#. 1–0

La rugămintea unor cititori care m-au contactat pe adresa de e-mail, voi publica lunar o lecţie de tactică sau de strategie. Începem cu o lecţie pe tema „Atacul asupra regelui rămas în centru”, temă impor-tantă pentru tinerii cititori care vor să-şi ridice considerabil nivelul forţei de joc. În principiu, ideile fundamentale pe care se bazeză atacul asupra regelui rămas în centru sunt următoarele: 1. Regele advers trebuie împiedicat pe cât posibil să facă rocada; 2. Deschiderea liniilor şi coloanelor chiar cu preţul unor sacrifi cii materiale, fa-

vorizează mărirea potenţei fi gurilor proprii; 3. Cu cât numărul fi gurilor care participă la atac este mai mare, cu atât apărarea

este mai difi cilă; 4. Rămânerea regelui în centru împiedică partea care se apără să facă legătura

între turnuri, lucru care îngreunează considerabil apărarea; Partida de mai jos este una de referinţă în tratarea temei.

ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDEdoron50ro@yahoo.com

Integramă propusă de Aurelian Mihalache

Integramă - AccesImaginea

săptămâniiwww.traianbasescu.org

NO COMMENT!!NO COMMENT!!

11

Telefoane Utile

Poliţia 112Pompieri 112Salvare 112Protecţia Civilă *982Jandarmeria *956Serviciul Antidrog *934Poliţia de Frontieră *959Deranjamente Electrica *929Deranjamente Gaze *928Deranjamente posturi telefonice 1921Informaţii abonaţi Romtelecom 1931Informaţii diverse 1951

*Se formează obligatoriu prefi xul judeţului

AlbaPrefectura 0258-811.179Consiliul Judeţean 0258-813.380Primăria Alba-Iulia 0258-819.462

BraşovPrefectura 0268-419.277Consiliul Judeţean 0268-410.777Primăria Braşov 0268-416.550

CovasnaPrefectura 0267-315.190Consiliul Judeţean 0267-311.190Primăria Sfântu-Gheorghe 0267/316.957

HarghitaPrefectura 0266-371.114Consiliul Judeţean 0266-207.700Primăria Miercurea-Ciuc 0266-317.007

MureşPrefectura 0265-263.211Consiliul Judeţean 0265-263.211Primăria Târgu-Mureş 0265-268.330

SibiuPrefectura 0269-210.104Consiliul Judeţean 0269-217.733Primăria Sibiu 0269-208.800

Anul IV, Serie Nouă - Nr. 109 (144)Traduceri

Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal

Mica publicitate este gratuitã pentru persoanele fizice.

Auto

Imobiliare

IT / Electronice

Servicii

Pierderi

Diverse

Efectuez lucrări de instalaţii de încălzire şi sanitare. Tel: 0761-320.610

Pierdut certifi cat constatator - SC LA VATRA SRL. Declar nul

Închiriez Cramă cu dotări (presă, curent trifazic) în ve-derea vinifi cării. Capacitate de depozitare 30.000 de litri. Eventual, asigur şi strugurii pentru vinifi caţie. Tel: 0728-351.014, 0237-633.072

Vând Skoda Octavia, an fabricaţie 2002, motor 2.0 l benzină, 150 CP, tuning optic, suspensie sport, climatronic, geamuri electrice, oglinzi elec-trice, scaune încălzite, set cau-ciucuri vară şi iarnă. Preţ 8.000 Euro. Tel: 0743-417.151 Vând Daewoo Cielo, an fabricaţie 1996, 1.5 DOHC benzină, 180.000 KM reali, culoare albastră, stare bună de funcţionare. Preţ 2.700 Euro. Tel: 0728-903.624

Vând teren intravilan în co-muna Valea-Mare, judeţul Co-vasna, suprafaţă 2100 mp, zonă deosebită, preţ avantajos. Tel: 0760-244.860 Vând garsonieră confort I, în Târgu-Secuiesc. Preţ 27.000 Euro. Tel: 0744-653.252 Vând apartament cu 3 camere în Sfântu-Gheorghe, cartierul Ciucului, bl 34, et. 2, decoman-dat, 65 mp. Preţ: 120.000 lei.

Tel: 0743-330.724 Vând urgent în Târgu-Mureş apartament cu 3 camere, confort 1, hol mare pătrat, balcon mare, parchet, contorizat apă şi gaz, pivniţă, interfon. Preţ: 55.000 Euro. Tel: 0753-620.161

Vând casă de vacanţă dispusă la 3 km de staţiunea Izvorul-Mureş, jud. Harghita. Compu-nere: living, bucătărie, baie, 3 dormitoare, 2 balcoane, hol. Utilităţi: încălzire centrală pe gaz, apă plată din sursă proprie de la 50 m adâncime, canali-zare. Suprafaţă utilă: 80 mp pe 2 nivele. Suprafaţă teren: 2.400 mp. Preţ: 50.000 Euro. Ac-cept plata şi în rate. Tel: 0744-829.811 Vând urgent casă de vacanţă în Comandău, jud. Covasna, 4 dormitoare, un living, o baie, bucătărie, spaţiu pentru centrală termică, loc pentru grătar, garaj, teren de sport. Casa este mobilată

şi utilată. Încălzirea este cu centrală termică pe lemn, apă din fântână proprie cu hidrofor. Tel: 0721-051.583; 0723-855.839 Vând apartament 3 camere în Sfântu-Gheorghe, str. Viitoru-lui, parter, în parte însorită. Preţ: 140.000 lei. Tel: 0771-300.710, 0722-375.080 Închiriez garsonieră în Bra-şov, bulevardul Victoriei. Tel: 0722-280.052

Caut să închiriez garsonieră în Sfântu-Gheorghe, ofer 50 Euro. Tel: 0733-695.890

Vând consolă Play Station 2, nou, 2 controlere + card de memorie. Preţ 300 lei. Tel: 0745-217.954 Vând Nokia N82, GPS, Wire-less, cameră 5MP, cu blitz xe-non. Preţ 1.050 lei. Tel: 0728-903.624 Vând Nokia E63, WIFI, GPS, tastaură full QWERTY, cameră 2 megapixeli, 120 mb, radio, ecran 16 milioane de culori, sistem de operare Symbian S60

3rd, nou cu garanţie 2 ani, ac-cesorii originale şi cutie, are ţipla pe ecran, este decodat, merge în orice reţea. Preţ: 730 lei negociabil. Tel: 0748-949.822

E-mail: white.boy.54@gmail.com

Traduceri din presade limbă maghiară

urmare din pagina 3

Evaluarea pe anul 2009 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării prezintă o imagine foarte diversifi cată despre opinia locuitorilor în legă-tură cu relaţiile dintre români şi maghiari. Prin com-pararea datelor sondajelor de opinie de anul trecut şi din acest an, reiese faptul că a crescut uşor procentul celor care recunosc dreptul maghiarilor la învăţă-mânt liceal şi universitar în limba maghiară şi există mai puţine persoane care consideră că în cadrul ad-ministraţiei publice se poate comunica doar în limba română. A scăzut însă toleranţa, adică numărul celor care acceptă colegi, prieteni sau vecini maghiari. Un procent de 74% din cei chestionaţi anul tre-cut consideră că maghiarii au drepturi sufi ciente. În acest an a crescut la 36% procentul celor care consi-deră: copiii maghiari au dreptul de a învăţa în limba maghiară până la terminarea liceului. A crescut cu un procent de 5% numărul celor care consideră că ma-ghiarilor din România li s-ar cuveni şi universitate maghiară de stat. Sondajul de opinie Insomar din acest an a anali-zat ideea în ce măsură românii se simt stingheriţi în mediul maghiarilor. Un procent de 10,8% dintre cei chestionaţi au declarat că se simt foarte stingheriţi, un procent de 17,1 au declarat că se simt destul de stingheriţi. Numărul celor care ar accepta ca şi coleg sau ca vecin un maghiar a scăzut de la 85% la 80%. În mod interesant, în acest an un procent de 72% ar fi de acord ca membrul său de familie să-şi aleagă un soţ sau o soţie de naţionalitate maghiară. Sondajul comandat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării analizează nu numai rela-ţiile faţă de maghiari. Din cadrul acestuia reiese că intoleranţa etnică, culturală şi confesională este mult mai puternică în Muntenia şi în Moldova decât în Transilvania şi în Bucureşti. Cotidianul „Haromszek” (Covasna),

nr. 5789, 25.09.2009; Titlu: Intoleranţa românească nu scade / Mai mulţi ar acorda

drepturi, însă mai puţine persoane ar lega prietenii, Semnează: Farkas Reka

După lungi dezbateri şi în pofi da voturilor con-tra acordate de consilierii români, Consiliul Jude-ţean Covasna a adoptat în cadrul şedinţei sale de ieri înfi inţarea asociaţiei de dezvoltare comunitară „Munţii noştri”. Potrivit proiectului, asociaţia va fi înfi inţată în comun de autoguvernările judeţelor Covasna şi Harghita şi va avea ca sarcină, între altele, aplicarea programelor de dezvoltare, îmbu-nătăţirea serviciilor publice, participarea la proiec-te, elaborarea strategiei de dezvoltare economică, atragerea investitorilor, organizarea manifestărilor culturale comune, o colaborare cât mai strânsă în-tre cele două judeţe, popularizarea turismului, pro-movarea pe piaţa de desfacere a produselor locale, valorifi carea în scop turistic a ariilor protejate. Potrivit consilierilor români care au luat cuvân-tul, înfi inţarea asociaţiei de dezvoltare comunitară este ilegală, de parcă autoguvernarea ar transfera unele din propriile sale atribuţii în cele ale organi-zaţiei. Se obiectează, de asemenea, în legătură cu faptul că doar câteva persoane vor decide în legătu-ră cu problemele care vizează cele două judeţe, în timp ce însărcinarea lor primită din partea alegăto-rilor se limitează doar la un singur judeţ. Ioan Solomon s-a manifestat cel mai vehement, în opinia acestuia înfi inţarea asociaţiei este în mod evident ilegală şi tocmai din această cauză nu a putut fi înregistrată nici la tribunal. Ar fi dorit ca

autoguvernarea să desemneze trei persoane care să facă parte din organizaţie şi nu doar două, şi astfel fi ecare fracţiune ar fi putut propune câte un repre-zentant în asociaţie. Reprezentanţii români din cadrul autoguvernă-rii nu şi-au schimbat punctul de vedere nici după ce au ascultat argumentele prezentate de Klarik Laszlo, managerul judeţului, şi de Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean. Managerul ju-deţului, citând din îndreptarul emis de către minis-terul de interne, referitor la înfi inţarea asociaţiilor de dezvoltare, a încercat să dovedească legalitatea proiectului de hotărâre. Tamas Sandor a vorbit des-pre necesitatea şi extinderea colaborării cu judeţul Harghita, ocazie cu care a accentuat: nu este un se-cret faptul că obiectivul este ca cele două judeţe de pe Pământul Secuiesc să adopte o poziţie comună în cât mai multe probleme. În fi nal, în pofi da voturilor contra ale membrilor fracţiunii româneşti, autoguvernarea a adoptat înfi -inţarea asociaţiei de dezvoltare comunitară „Munţii noştri” şi asocierea Consiliului Judeţean Covasna, fracţiunea UDMR propunându-l ca reprezentant pe Toth Birtan Csaba, iar Partidul Civic Maghiar pe Fazakas Tibor.Cotidianul „Haromszek”, nr. 5788, 24.09.2009;

Titlu: Judeţele secuieşti care colaborează, Semnează: Farcadi Botond

La Odorheiu-Secuiesc a avut loc şedinţa de cons-tituire şi în acelaşi timp prima şedinţă a Echipei de Lucru pentru Istoricul Stemelor, Peceţilor şi Dra-pelelor Secuieşti. Organismul înfi inţat la iniţiativa preşedintelui consiliului judeţean Harghita, Borboly Csaba, are ca sarcină popularizarea simbolurilor se-cuieşti. În acest sens, va organiza anul viitor la Mier-curea-Ciuc, la mijlocul lunii martie, o expoziţie de steme şi fotografi i cu peceţi administrative secuieşti, vechi şi actuale, iar cu ocazia pelerinajului de Rusa-lii, de la Şumuleu, va înfi inţa o colecţie de drapele istorice secuieşti. Materialul destinat expoziţiei itine-

rante va fi expus şi la Sfântu-Gheorghe, şi în judeţele ungare înfrăţite. În perioada premergătoare însă, la invitaţia preşedintelui consiliului judeţean din Trei Scaune, Tamas Sandor, va avea loc în noiembrie, la Centrul de Studii Europene de la Arcuş, o conferinţă despre simbolurile secuieşti. În organismul menţio-nat, Trei Scaune este reprezentat de Szekeres Attila Istvan - specialist în heraldică din Sfântu-Gheorghe, colaborator al cotidianului „Haromszek”.

Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 5793, 30.09.2009; Titlu: A luat fi inţă o

comisie a simbolurilor secuieşti

De-a lungul timpului, termenul de sectă a căpătat numeroase defi niţii şi sensuri abordate, fi e într-o manieră peiorativă, fi e într-o manieră justifi cativă, dar domeniul de studiu al Misiolo-giei tratează într-un mod detaliat şi corect defi -niţia acesteia: o sectă este un grup sau o mişcare caracterizată printr-un devotament sau dedicare exagerată faţă de o persoană, o ideologie, un obiect, folosind tehnici de manipulare psiho-logică ce nu sunt agreate de morala creştină şi depărtate de la tradiţia iniţială în scopul atinge-rii dorinţelor manipulatoare ale conducătorilor de grup, în defavoarea membrilor, a familiilor lor sau chiar a societăţii contemporane, fi e ţinta principală este cea fi nanciară. În cazul Martorilor lui Iehova, aceste carac-teristici se dovedesc prin: izolarea de prieteni şi membrii familiei, renunţarea la viaţa socială şi impunerea celei oferite de noua familie, folosi-rea unor metode de a mări încrederea în noua asociaţie religioasă şi a doctrinei acesteia, pro-movarea dependenţei şi a supunerii totale faţă de aceasta, iar teama de a părăsi organizaţia re-prezintă pierderea implicită a mântuirii şi locul garantat din Rai. Reconversia religioasă în cazul Martorilor lui Iehova începe cu o perioadă de 6 luni pentru aprofundarea unui studiu biblic la domiciliu şi care se încheie cu un botez necreştin. Un Mar-tor al lui Iehova nu se naşte martor. El trebuie să-şi dorească acest lucru (o astfel de cerere în scris se poate face la sediul organizaţiei-mamă din Bucureşti), fi ind iniţiat în studiul particular de alţi doi martori botezaţi şi descoperind taine-le pseudo-creştine ale organizaţiei pe baza unor publicaţii iehoviste. Metoda este simplă, dar pusă în practică, ea poate face ravagii în min-tea viitorului neofi t. Încep şedinţele maraton de brainwashing (spălarea creierului) şi impunerea noului stil de viaţă cu tot ceea ce implică după însuşirea lui. Organizaţia va interzice membrilor săi să participe la evenimentele anuale cum sunt sărbătorile de Crăciun, Paşte, zile de naştere sau sărbătorile naţionale. Diluarea valorilor civice se va face progresiv odată cu admiterea doctri-

nei iehoviste prin refuzul transfuziei sanguine, al transplantului de organe, al serviciului militar obligatoriu din unele ţări, iar salutul drapelului naţional sau implicarea în viaţa politică au dus la anumite tensiuni sociale în inter-relaţionarea cu Statul în care îşi fac auzită prezenţa. Studiile de specialitate în sociologia şi psi-hologia religiilor amintesc de trei etape în pro-cesul de convertire religioasă: seducţia, con-vertirea (persuasiunea) şi condiţionarea prin îndoctrinare forţată. Astfel, seducţia se manifestă după iniţierea contactului cu Asociaţia Martorilor lui Ieho-va, iar principala metodă folosită este cea de a atrage fără a înfricoşa. Acest moment este foar-te important, deoarece subiectul de convertit va urma învăţătura organizaţiei atâta vreme cât ea se va identifi ca cu aspiraţiile şi neajunsurile lui. Iniţiatorul studiilor sociologice la nivel acade-mic, Emile Durkheim, arăta că slăbirea regulilor impuse de societatea civilă indivizilor are drept consecinţă creşterea insatisfacţiei, transformată în cazul Martorilor lui Iehova în repulsie faţă de Bisericile Tradiţionale şi Stat. Modelul idilic al subiectului de convertit îl reprezintă persoanele cu un spirit critic slab dezvoltat, ce pot fi manipulate conform etapelor convertirii efectuate în această ordine şi a căror origine se regăseşte în cartea cu circuit închis Să aducem argumente din Scripturi. Următorul ci-tat din acest manual de prozelitism va scoate în evidenţă aceste tactici ce sunt impuse sub pro-tecţia-etichetă a sincerităţii: ...acest manual te va ajuta să-ţi dezvolţi capacitatea de-a le utiliza cu efi cienţă, pentru a-i ajuta pe alţii să cunoască

lucrurile magnifi ce ale lui Dumnezeu ... intere-sul sincer faţă de binele oamenilor ne va ajuta să ajungem în inimile lor. Acest interes sincer se poate manifesta printr-un surâs cordial şi o ati-tudine prietenoasă, prin dispoziţia de a-i asculta atunci când vorbesc, adaptându-ne comentariile în consecinţă şi folosindu-ne totodată de între-bări care-i vor stimula să se exprime.... Discursul sectar va începe întotdeauna cu in-vocarea unei catastrofe fi e iminente, fi e prezentă în imediata proximitate temporală, dar care va atrage atenţia, după care, conducătorul de dia-log va încerca să direcţioneze conversaţia către organizaţia-mamă, singura ofertantă de soluţii spirituale şi materiale. Maşinăria de propagandă iehovistă este propulsată de o credinţă dubioa-să şi eronată a organizaţiei: lumea se afl ă într-o continuă bătălie cu forţele răului (fi ara din Apo-calipsa lui Ioan este des confundată cu Organi-zaţia Naţiunilor Unite, fi e într-un mod general, cu orice Stat în care organizaţia este prezentă), iar omenirea trebuie să ştie de Regatul lui Iehova şi de sfârşitul lumii ce este iminent. Această pse-udo-dogmă împinge pe iehovişti să propună un plan bine pus la punct de propagandă ce este asi-milat în Biserica Ortodoxǎ şi în Legea Cultelor cu noţiunea de prozelitism; fi e va îmbrăţişa un proiect anti-democratic şi anti-social nedeclarat. Veriga ce face legătura între primele două etape este „iluzia libertăţii”. Subiectul de con-vertit pare să adere la noua credinţă prin propria lui decizie liberă. În cea de a doua etapă numi-tă persuasiune, se stabileşte o legătură afectivă ireală între convertitor şi subiectul de convertit, ce va induce un sentiment de confundare a stării

logice a subiectului de convertit cu cea a organi-zaţiei iehoviste, ofertantă de soluţii. O convertire autentică este punctul culminant al asimilării pro-pagandei iehoviste şi, de obicei, se cere dovada ataşamentului la organizaţie prin atingerea statu-sului de recrutor, dar nu înainte de a fi martor bo-tezat. Tactica ce va fi aplicată în continuare este asemănătoare cu cea prezentă în companiile de recrutare a angajaţilor dintr-un sistem comercial de tip piramidal. Cu cât responsabilitatea creşte în cadrul asociaţiei, cu atât mai mult dependenţa neofi tului se întăreşte: ierarhic, el depinde de su-periori, moral de inferiori, economic şi social de întreaga structură. Cea de a treia etapă a convertirii religioase în cazul Martorilor lui Iehova, condiţionarea prin spălarea creierelor, concluzionează celelalte două etape anterioare. Se încearcă eliminarea to-tală a rămăşiţelor cu caracter critic şi renunţarea la drepturile fundamentale ce duc la pierderea propriei personalităţi. În acest moment, depen-denţa faţă de organizaţie, deja prezentă în mintea posibilului neofi t, face ca acesta să accepte orice formă doctrinară oferită de organizaţia-mamă chiar dacă s-au făcut schimbări spectaculoase de crez de-a lungul existenţei sale. Erorile de doctrină şi profeţiile false fără fond dogmatic autentic despre venirea sfârşitului lu-mii făcute de Organizaţia Religioasă a Martorilor lui Iehova, au creat deziluzii în rândurile marto-rilor botezaţi, rezultând un val de dezasocieri şi care au indus o stare de neîncredere faţă de or-ganizaţie. Propunerile doctrinare pseudo-spiri-tuale şi pseudo-umanitare din sânul Organizaţiei Martorilor lui Iehova vor scoate la iveală o lume totalitară ce se conduce după reguli stricte, iar nu imaginea propusă în broşurile iehoviste. O reacţie fermă şi normală de apărare ne face să conturăm aceste metode de propagandă-convertire pentru a putea şti cum să reacţionăm atunci când situaţia o impune, iar nu să discrimi-năm cultele religioase recunoscute ofi cial în Ro-mânia zilelor noastre.

Pr. Mihail ŞmatocParohia Frăsinet, ROMÂNIA

12 Anul IV, Serie Nouă - Nr. 109 (144) Viaţa creştină

Pr. Ioan Ovidiu Măciucă Parohia Covasna, ROMÂNIA

Pericopa evanghelică relatată mai sus revelează taina şi puterea credin-ţei. Amintind cuvintele Mântuitoru-lui: „credinţa ta te-a mântuit” şi „nu te teme, crede numai”, se reliefează consistenţa vieţii trăite în credinţă şi a puterii credinţei de a alunga teama. Trăim într-o lume în care fragili-

tatea şi precaritatea vieţii sunt resim-ţite în mod pregnant. Ne temem să nu ne pierdem serviciul, pe cei apropiaţi nouă. Ne este de-a dreptul groază să ne gândim şi să conştientizăm că existenţa noastră este sfâşiată de pa-timi. Prezenţa unor fenomene grave: boli molipsitoare, războaie din ce în

ce mai aproape de limitele spaţiale ale vieţii noastre, relativizarea valori-lor prin prezenţa pornografi ei, a nar-coticelor, a tot felul de poveşti mis-tifi catoare, întâmplări ciudate, fapte nemaivăzute venite mai ales pe fi li-era misticii orientale, dezorientează, arătând gravele carenţe ale educaţiei noastre duhovniceşti, în special. Mediatizarea obsesivă a unor cazuri de imoralitate a clerului de mir sau a celui monahal, punând accentul doar pe ceea ce este sen-zaţional şi scandalos, cauzează la rândul lor grave mutaţii în cadrul mentalului colectiv. Toate acestea, pe fondul unei avalanşe de imagini şi sunete me-diatice, ne îndepărtează de Hristos, sugerându-ni-se şi inoculându-ni-se sentimentul intangibilităţii Celui care a venit în maximă apropie-re faţă de noi, pentru a ne mântui. Vorbim de aparenţa intangibilităţii lui Hristos având în vedere reali-tatea cuvintelor Sfântului Apostol Pavel, care subliniază imposibilita-tea rezistenţei vreunui obstacol în faţa dragostei lui Dumnezeu faţă de om: „Nici înălţimea, nici adâncul şi nicio altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru” (Romani 8, 39). A-l „atinge pe furiş” pe Hristos as-tăzi, după modelul femeii bolnave de

ÎNVIEREA ÎNVIEREA FIICEI LUI IAIRFIICEI LUI IAIR

Mântuitorul Iisus Hristos, Soarele strălucitor,A săvârşit sfi nte minuni spre bucuria tuturor.

Cu puterea Sa divină, propovăduind mulţimilor,A oferit alinare sufl etelor şi trupurilor.

Mai marele sinagogii al cărui nume era Iair,Avea o fi ică grav bolnavă, cerând grabnic ajutor.Simţind durere de părinte, Doctorul oamenilor

Se îndrepta spre casa unde, domnea al morţii trist fi or.

Întărindu-i în credinţă, săvârşi marea minune,Înviind copila care părăsise această lume.

Oamenii-au rămas uimiţi, vestind cele întâmplateŞi toţi ziceau înmărmuriţi: văzut-am lucruri minunate.

Duminica a 24-a dupÅ Rusalii „Şi iată a venit un bărbat, al cărui nume era Iair şi care era mai-marele sinagogii. Şi căzând la picioarele lui Iisus, Îl ruga să intre în casa Lui, căci avea numai o fi ică, ca de doisprezece ani, şi ea era pe moarte. Şi, pe când se ducea El, mulţimile Îl împresu-rau. Şi o femeie, care de doisprezece ani avea scurgere de sânge şi cheltuise cu doctorii toată averea ei, şi de niciunul nu putuse să fi e vindecată, apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui şi îndată s-a oprit curgerea sângelui ei. Şi a zis Iisus: cine este cel ce s-a atins de Mine? Dar toţi tăgăduind, Petru şi ceilalţi care erau cu El, au zis: Învăţătorule, mulţimile Te îmbulzesc şi Te strâmto-rează şi Tu zici: cine este cel ce s-a atins de mine? Iar Iisus a zis: s-a atins de Mine cineva. Căci am simţit o putere care a ieşit din Mine. Şi, femeia, văzându-se vădită, a venit tremurând şi, căzând înaintea Lui, a spus de faţă cu tot poporul din ce cauză s-a atins de El şi cum s-a tămăduit îndată. Iar El i-a zis: îndrăzneşte, fi ică, credinţa ta te-a mântuit. Mergi în pace. Şi încă vorbind El, a venit cineva de la mai-marele sinagogii, zicând: a murit fi ica ta. Nu mai supăra pe Învăţătorul. Dar Iisus, auzind, i-a răspuns: nu te teme; crede numai şi se va izbăvi. Şi venind în casă n-a lăsat pe nimeni să intre cu El, decât numai pe Petru şi pe Ioan şi pe Iacov şi pe tatăl copilei şi pe mamă. Şi toţi plângeau şi se tânguiau pentru ea. Iar El a zis: nu plângeţi; n-a murit, ci doarme. Şi râdeau de El, ştiind că a murit. Iar El, scoţând pe toţi afară şi apucând-o de mână, a strigat, zicând: copilă, scoală-te! Şi duhul ei s-a întors şi a înviat îndată; şi a poruncit El să i se dea să mănânce. Şi au rămas uimiţi părinţii ei. Iar El le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a întâmplat.”

(Luca 8, 41-56)

12 ani de hemoragie, pare a constitui un deziderat pentru fi ecare dintre noi. Toate conotaţiile acestei expresii indi-că prezenţa unor atitudini de umilinţă, de delicateţe, de spontaneitate şi lipsă de ostentaţie în practica vieţii duhov-niceşti. Totodată, prin această sintag-mă se reliefează necesitatea „furişării” din tumultul existenţei contemporane pentru a ne apropia şi a-L primi pe Hristos în viaţa noastră. De asemenea, a nu ne teme repre-zintă rezultatul unei vieţi trăite în şi împreună cu Hristos. Numai El poate să aducă liniştea în sufl etele noastre,

fi ind numit „Cel Care miluieşte cu li-niştirea” (Molitfelnic) şi Liman al celor înviforaţi, „Marea vieţii văzând-o înăl-ţându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând strigăm către Tine: scoate din stricăciune vieţile noastre, Mult-Milostive!” (Molitfelnic). Auzirea lui Hristos spunându-ne „nu te teme, crede numai”, se înscrie pe traseul ascendent al mântuirii noastre, fi nalizat în cuvintele: „cre-dinţa ta te-a mântuit”.

Pr. Constantin IacobParohia Cisnădie II

ROMÂNIA

Etapele convertirii Etapele convertirii religioase în cazul religioase în cazul

Martorilor lui IehovaMartorilor lui Iehova