comunicarea didactica-comunicarea educationla

7/23/2019 Comunicarea Didactica-comunicarea Educationla

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-didactica-comunicarea-educationla 1/7

COMUNICAREA DIDACTICĂ – COMUNICAREA EDUCA IONALĂȚ

A comunica inseamnă să impărtăşeşti informaţii. Este o artă să comunici eficient.Comunicarea, atât cea didactică cât şi cea de la nivelul societăţii, rămâne o problemă deschisă pentrucercetare. Limbajul didactic are caracteristici proprii. Centrarea pe obiective a elevului, a

profesorului şi mediului de învăţare preintă învăţarea învăţării, altfel spus, comunicarea didacticăeste una evaluativă şi auto evaluativă atât pentru profesor cât şi pentru elev. !n şcoală se re"ăsesc şi bariere de comunicare.

Comunicarea didactică nu se împacă cu superficialitatea, narcisismul, indiferenţa, ri"iditatea,elemente care duc la dispariţia filonului afectiv care conduce la dispariţia interesului elevului.Comunicarea didactică se poate defini ca fiind o comunicare instrumentală, direct implicată însusţinerea unui proces sistematic de învăţare. #chema oricărei comunicări cuprinde$urmatoareleelemente ca factorii care ajuta comunicare, dispunerea lor,situatiile de comunicare precum sielemente care perturba comunicarea. Este un fapt bine cunoscut că procesul de învăţământ serealieaă prin şi pentru comunicare, fiind, în ultimă instanţă, un act de comunicare.

Comunicarea, la rândul său, conţine prin ea însăşi potenţial educativ$ transmitere decunoştinţe, formarea "ândirii şi facilitarea operaţiilor intelectuale, autore"larea activităţiiintelectuale, transmiterea codurilor caracteristice fiecărei ştiinţe, etc., între comunicare şi educaţiee%istând un raport de interdependenţă. &ersonalitatea fiecăruia poate fi considerat un factor decisivîn comunicare factorul uman fiind conştient de rolul său comunicativ co"nitiv.

!n comunicarea didactică, preentarea şi e%primarea cunoştinţelor îmbracă formediferenţiate, în funcţie de auditoriul căruia îi sunt destinate, de aceea se poate spune că limbajuldidactic are un destinatar precis definit, variabil după nivelul, interesul, formele de utiliare viitoarea celor comunicate. .

'elaţia elev(profesor trebuie să fie astfel structurată încât elevul să îndrănească să acţioneeîn preenţa profesorului să cooperee cu el să permită să aibă viiuni personale asupra problemelor !n acest conte%t se evidenţiaă raportul dintre limbajele verbal, paraverbal şi nonverbal utiliate de profesori în corelaţie cu obiectivele didactice şi cu partenerii elevi. #tilul profesorului defineşte predominanţa verbal(nonverbal prin atitudinile personale care demonstreaă ceea ce crede, dar şiceea ce aşteaptă de la elevi, ceea ce respin"e şi ceea ce acceptă în dialo"ul educaţional.

)nii profesori consideră că prin abu verbal ţin sub control clasă. )n mesaj este mai credibilşi suportă o înţele"ere mai profundă atunci când, în transmiterea lui suportul verbal şi nonverbal seîmbină eficient. Aria nonverbalului adau"ă opţiuni pe i ce trece. )nii autori e%tind această arie latoate lucrurile care ne repreintă. Câte poţi spune despre un om numai privindu(l din perspectiva

modului în care îşi ale"e îmbrăcămintea pe care o consideră potrivită cu statutul său. #au aranjareamobilierului în aşa fel încât să încurajee interacţiunea de "rup. *in păcate, aranjarea băncilor înclase favorieaă comunicarea în direcţia profesorului, şi nu între elevi. )nele cercetări includ înaria nonverbalului şi oferirea de daruri,1 su"ereaă că părinţii care oferă cărţi copiilor pot să le cearăacestora să fie mai studioşi. ++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ *e -ito, //, apaud, 0., 1., &ânişoară, &olirom, 2334.

1



Centrarea pe obiective a elevului, a profesorului şi mediului de învăţare preintă învăţareaînvăţării, altfel spus, comunicarea didactică este una evaluativă şi auto evaluativă atât pentru profesor cât şi pentru elev.

*eterminantă rămâne caracteristica formativă a comunicării didactice, profesorule%ercitându(şi influenţa simultan asupra conţinuturilor şi a elevului. #e realieaă o interacţiunecomunicaţională autentică şi eficientă dacă fiecare personalitate se an"ajeaă total şi e%primă sincer

emoţiile acceptând ideile şi sentimentele celorlalţi. 5etodele interactive sprijină devoltarea uneicomunicări eficiente şi ajută la înlăturarea de"ustului elevilor pricinuit de incapacitatea acestuia dea înţele"e pe acestea şi de a accepta ideile acestora. 'elaţia elev(profesor trebuie să fie astfelstructurată încât elevul să îndrănească să acţionee în preenţa profesorului să cooperee cu el să permită să aibă viiuni personale asupra problemelor.

&rin intermediul feed(bac6(ului influenţarea devine bilaterală pentru că aşa cum spunea Leon7lo8, nu se ştie 9cine dă şi cine primeşte:. Astfel, cadrele didactice trebuie să înveţe deopotrivă cuelevii şi chiar de la aceştia. !n acest mod profesorul şi elevii trebuie să se influenţee unul pe altuldialo"ul devenind mai viu şi mai nuanţat în funcţie de aşteptările ambilor termeni ai relaţieiimplicate în activitatea didactică şi nu în mod unilateral.

!n toate situaţiile educaţionale, datorită statutului profesorului, autoritate, competenţă, presti"iu, capacitatea de influenţă este net superioară elevilor şi studenţilor şi este normal să fie aşa.!n asemenea relaţii de influenţare a elevilor prin comunicare, cadrul didactic poate să e%ercitecomportamente de rol constructive. ( Cu efecte poitive (, sau distructive. ( Cu impact ne"ativ ( şineutru, fără impact real asupra receptorului.

&rin intermediul comunicării didactice profesorii şi elevii pot să se conformee normelor şcolare sau pot să(şi păstree independenţa; pot să cedee presiunilor sociale, cerinţelor educative, săle accepte şi să se supună acestora. *in perspectiva educaţiei formale comunicarea didacticăconstituie baa procesului de predare şi asimilare a cunoştinţelor în cadrul instituţionaliat al şcoliişi între parteneri cu statusuri determinate$ cadrele didactice ca principali a"enţi educaţionali şi celeale elevilor, în subordonarea nemijlocită faţă de conducerea unei asemenea instituţii.

1 problemă în comunicarea didactică constituie şi formularea întrebărilor şi acceptarearăspunsurilor. &rofesorul2 , conform lui <. Lero8 poate formula întrebări limitate sau închise şiîntrebări cuprinătoare sau deschise. &utem afirma că întrebările limitate adresate de către profesor în serie formeaă un lanţ care încătuşeaă "ândirea elevului, stimuleaă doar să facă pro"rese înobţinerea unor cunoştinţe după o schemă prestabilită iar întrebările deschise pot ajuta elevul săformee deprinderile unei "ândiri critice.

Comunicarea didactică nu se împacă cu superficialitatea, narcisismul, indiferenţa, ri"iditatea,elemente care duc la dispariţia filonului afectiv care conduce la dispariţia interesului elevului. 1

activitate ce pune în relaţie cadrul didactic şi elevul pentru realiarea unor obiective comune, este şiun proces psihosocial de influenţare prin limbaje specifice a atitudinilor, comportamentelor,convin"erilor, a comportamentelor, a componentelor motivaţional afective şi volitive.

*e aceea, a comunica eficient şi e%presiv cu ceilalţi şi cu sine presupune$ #ă informei inteli"ibil şi să facilitei înţele"erea mesajului transmis;

2.Lero8, <., =>, Dialogul în educaţie, Editura *idactică şi &eda"o"ică, 7ucureşti.

2



#ă devolţi "ândirea, afectivitatea, motivaţia, voinţa şi personalitatea elevilor; #ă sesiei şi să conştientiei reacţiile, atitudinile şi manifestările comportamentale ale

celor cu care comunici;

#ă convin"i pe cei cu care comunici.

1rice cadru didactic trebuie să fie conştient de responsabilitatea faţă de cuvântul rostit într(o

societate în care totul se petrece sub semnul rapidităţii, în care "reşelile de e%primare suntconsiderate fără importanţă şi în care nimeni nu răspunde pentru ce a spus, în care nimeni nuaşteaptă răspuns la intervenţia să într(o conversaţie.

Comunicarea interumană este una din deideratele acestui nou secol. Eşecul sau reuşitacomunicării didactice depinde în foarte mare măsură de personalitatea profesorului care trebuie săstăpânească nu numai noţiunile teoretice dar şi cele practice, dar în acelaşi timp trebuie să deadovadă de tac peda"o"ic.

Comunicarea din perspective educationaa constituie una din problemele majore aleînvatamântului contemporan. #ensul formativ al învatamântului contemporan ? în plan mondial, câtsi românesc ? impune mai mult ca oricând luarea în considerare a acestei relatii, pe fondul careia serealieaa sarcinile comple%e ale formarii personalitatii elevului.

!n plan istoric, atât în "ândirea peda"o"ica, cât si în practica educativa s(au conturat doua puncte de vedere opuse privind relatia educator ? educat. )nul, specific peda"o"iei traditionale, baat pe comunicare unilaterala, de la educator la educat, care pune accentual pe influentelee%terioare ce se e%ercita asupra elevului, neluându(se în considerare clasa cu reteaua ei comple%a decomunicatii, altul, care considera elevul e%clusiv ca subiect al educatiei, în afara oricarei dirijari din partea educatorului @educatia libera. Ambele puncte de vedere au caracter unilateral si respin" posibilitatea realiarii unei comunicari si a unui dialo" autentic între cei doi factori implicati$educator ? educat.

!n viiunea peda"o"iei moderne relatia educator ? educat este conceputa ca o relatie de marecomple%itate, care implica un dialo" permanent între cei doi factori implicati în procesuleducational, o comunicare reciproca an"ajând toate laturile personalitatii acestora. E%perientaîndelun"ata a scolii arata ca elevii învata si se formeaa asa cum sunt calauiti de educator.

&ersonalitatea elevului este educata de personalitatea educatorului, spiritualitatea unuia sehraneste din spiritualitatea celuilalt, ceea ce face necesara o abordare interpersonala plurisubiectuala,dialo"ata a interactiunii peda"o"ice, capabila sa asi"ure nu numai dimensiunea informational(operationala a transmiterii de cunostinte ci si dimensiunea umana, psihosociala, a cresterii sicoevolutiei în comun a partenerilor de interactiune$ educatorul si elevii. Educatorul nu mairepreinta doar persoana care propune continuturi, da lectii, formeaa sarcini, are anumite conduite,

ci are rolul de a stimula si întretine activismul investi"ator al elevului, de a crea conditiile în careelevul sa se comporte într(un anume fel, sa descopere si sa(si puna probleme si sarcini decunoastere. El trebuie sa cunoasca bine si sa se transpuna în psiholo"ia elevului, urmarindschimbarea locului si rolului elevului în actul educational, stimularea activitatii si an"ajarii acestuiaîn procesul propriei formari. *ialo"ul deschis trebuie sa solicite spontaneitatea si receptivitateaelevilor, sa devolte "ândirea diver"enta, spiritul de investi"are, curioitatea stiintifica sicreativitatea în reolvarea problemelor. &e de alta parte, elevul( ca obiect si subiect al

3



educatieitrebuie sa fie constient de rolul sau, deoarece eficienta actiunii educative este dependentade "radul de an"ajare si participare a sa la propria formare.

'elatia educator( educat presupune si a(l considera pe acesta din urma ca facând parte dintr(un "rup social. *in punct de vedere psihosocial, în cadrul relatiei educator( educat, se pot distin"edoua niveluri$ nivelul formal si nivelul informal.

Niveu !orma include toate fenomenele ce apar ca urmare a interactiunii dintre educator si

educati, în urma investirii sale oficiale cu diverse roluri$ conducator al procesului de învatamânt,diri"inte, conducator de cerc etc..Niveu in!orma este constituit din relatiile interpersonale, intersubiective sau psiholo"ice

ca se stabilesc între educator si elevi, sau între elevi ca membrii ai aceluiasi "rup. Aceste relatii desimpatie ? antipatie ? indiferenta au o puternica încarcatura afectiva si faciliteaa aparitia unuiclimat psihosocial care poate amplifica sau diminua conlucrarea dintre educator si educati.

Cele doua niveluri se afla într(o strânsa interdependenta, functionând, de fapt, concomitent sifiind doua laturi inseparabile ale aceluiasi fenomen$ interactiunea educator ? elevi.

,,În comunicarea educational a actul pedagogic este unul curativ. Elevului, fiind ajutat savorbeasca , i se procur a sursa satisfacerii, împlinirii unor nevoi de exprimare spontana , ori bine

gândit a si preg atit a. Astfel, devine posibil a comunicarea eficient a si, pe aceast a cale, manifestarealui liber a , favorizat a de for ta lui de a comunica, de încrederea ca poate da limpezime si frumuseteideii, gândului, tr airii.! #oitu, ".#"

Comunicarea educationala sau comunicarea peda"o"ica repreinta un transfer comple%,multifaial si prin mai multe canale ale informatiilor între indivii sau "rupuri ce(si asuma simultansau succesiv rolurile de emitatori si receptori, semnificând continuturi deirabile în procesul deînvatamânt. Comunicarea educationala presupune o interactiune de tip feed(bac6, privind atîtinformatiile e%plicite, cât si pe cele adiacente, transmise pe alte canale. Botiunea de comunicareimplica o anumita reciprocitate, fiind mai "enerala si mai completa decât informarea, care este doar o latura a comunicarii. Comunicarea educationala presupune o procesualitate circulara, care seînscrie într(o anumita temporalitate de care tine cont si care, la rândul ei o modeleaa. Conformunor analie întreprinse de unii cercetatori, comunicarea poate fi ierarhica si reciproca.

$omunicarea ierar%ica se caracterieaa prin faptul ca interlocutorii ocupa poitii diferite,unul fiind superior, emitând mai mult, altul inferior, receptionând cu precadere mesaje.0nterlocutorul cu poitia superioara are cel mai des initiative mesajului, iar mesajul este codat, previibil si de tip prescriptiv.

$omunicarea reciproca , din contra, este cea care în care partenerii nu ocupa nici unul o poitie privile"iata, initiative mesajului apartinând fiecaruia în e"ala masura, iar mesajul este mai putin previibil, mai informant si procesul ca atare este mai deschis perfectionarilor.

Comunicarea esducationala implica ambele strate"ii, predominanta uneia într(un anumitconte%t fiind justificata de obiectivele viate, continutul transmis, metodele si mijloacele didacticedesfasurate. !n timp ce profesorul emite, locutorul(elev îsi construieste, pe baa elementelor informationale remise, mesajul sau, care în parte, va fi returnat e%plicit sau prin transparentamimicii, "esturilor profesorului.

#oitu, l, Pedagogia comunicării , 0nstitutul European, 233

4



Acesta face doua actiuni în acelasi timp, vorbeste si îsi ascultaelevii în acelasi timp.Comunicarea didactica are un aspect improbabil, deoarece strate"ia didactica în orice moment poatefi resemnificata. Educatia se realieaa prin interventii ale maturilor, preponderent prin comunicare,în mentalitatea si comportamentul personalitatii celor ce sunt educati.

!n conte%tul analiei comunicarii educationale, deosebit de oportun este conceptul deinterventie educativa , introdus de Constantin #alavastru @ D#. 0nterventia educativa vieaaorice act uman prin intermediul caruia se realieaa o anumita influenta asupra unui individ,

influenta capabila sa determine o anumita reactie a acestuia, o anumita modificare a personalitatiicale. 0nterventia educativa presupune producerea unei relatii de comunicare prin intermediullimbajului natural, artificial sau al celui "estual, limbajul educationalconstituind un mijloc derealiare a unei interventii educative. #alavastru distin"e trei tipuri fundamentale de interventieeducativa @#alavastru, C(tin, D$ functie informativa, de stimulare a "ândirii independente, aspiritului de observatie si a creativitatii.

Limbajul didactic este un limbaj intentional@ instrumental ? utilieaa limbajul obisnuit,vocabularul, structurile "ramaticale, modul de e%punere, pentru ca va recur"e la notiunile detransmis cu ajutorul acestuia( si, de aceea, e%plicit pe tot timpul utiliarii.

Comunicarea peda"o"ica instrumentala are obiectiv, vrea efect si se poate modifica înfunctie de reactia interlocutorului, de feedbac6( ul primit. 0ntentia se e%prima prin obiectivelestabilite si anuntate de la început, indiferent de forma de desfasurare a învatarii. E%plicatiile suntînsotite de descrieri ajutatoare, mai ample$ e%periente, materiale, instrumente sau reultate calitativeori cantitative. Comunicarea peda"o"ica se desfasoara pe baa de denumiri, recur"ând la verbe caredesemneaa, invoca; ec$ivaente@ nelipsind paranteele; caracteri%are@ comparatiidirecteimplicite, stiintifice comune; anai%e si sinte%e, inductii sau deductii.@C. #alavastru, D. Fiecaredintre aceste elemente se re"aseste in activitatea didactica si are preponderenta în "rupul( clasacaruia i te adresei. Aceasta determinare inevitabila transforma actul de transmitere a cunostintelor într( o comunicare interpersonala intersubiectiva, deoarece comunica doua persoane, una

adresându(se celeilalte. Educatorul nu poate i"nora elevul, asa cum nici acesta nu se va detasaniciodata complet de profesorul( vorbitor, coordonator al unei activitati.

Comunicarea trebuie sa usuree învatarea rolurilor sociale si a contactelor umane, ceea ceînseamna asimilarea re"ulilor de dialo"are civiliata, de a asculta si vorbi, de a pune întrebari si araspunde, de a emite si descifra mesajele verbale, paraverbale si nonverbale. 'elatiile de comunicarese pot instaura cu usurinta în conditiile în care, în clasa@ "rup, se creeaa o atmosfera placuta, derespect si simpatie cu efect stimulativ. 1 comunicare peda"o"ica se va întemeia pe respect@ respectreciproc, în masura în care educatorul îl evidentiaa. 0nterlocutorii( si în situatia de învatare( aunevoie sa( si îndeplineasca dorinta de cunoastere, fara însa a renunta la propriile identitati.Comunicarea peda"o"ica este una directionata@orientata, de "hidare, de dirijare în functie de

obiectivele stabilite. Aceasta se face prin ordinea de preentare acunostintelor; prin procedeele deevidentiere a cuvintelor cheie si a principiilor de interpretare( prin semnele si simbolurile folosite; prin instructiunile oferite; prin modul de formulare si ordonare a întrebarilor; prin or"aniareaintroducerii în tema; prin reumatele oferite; prin e%emplele si schemele utiliate. Este, asadar, ocomunicare baata pe obiective si pe nevoile, posibilitatile si dorintele elevilor.

> #ălăvăstru, C., @D, Lo"ica şi limbajul educaţional, Ed&, 7ucureşti

5



Centrarea pe obiective( ale elevului, ale educatorului si mediului de învatare( repreintaînvatarea învatarii. Altfel spus, comunicarea peda"o"ica este una evaluativa si autoevaluativa, atât pentru profesor, cât si pentru elev. Centrata pe ideea,, a învata sa înveti:, actiunea didacticaurmareste$G Capacitatea de a pune în relatie informatiile anterioare cu cele noi;

G Evaluarea în raport cu noile achiitii;G 5obiliarea unitara a cunostintelor spre crearea nevoii de cercetare si a altora;G !ncorporarea repreentarilor între cele oferite si viata sociala, stiintifica si culturala.

Codurile utiliate în comunicarea peda"o"ica sunt însotite de coduri de interpretare, prinintermediul carora se pun în valoare functiile comunicarii, dominanta fiind functia formativa. Fiindo comunicare interpersonala si de "rup, comunicarea peda"o"ica este o interactiune în care au locactiuni e%plicite directe ori implicite indirecte. &redominante sunt interactiunile verbale. A vorbi nuînseamna obli"atoriu a schimba informatii si, cu atât mai putin, a modifica statutulintern( alascultatorului. Este necesar ca enuntul sa fie înteles, sa fie identificat continutul informatiei, dar siintentia locutorului, urmând ca acesta sa( si defineasca atitudinea, comportamentul, propriile reactii

fata de ceea ce a spus. Bu e%ista comunicare fara un mesaj implicit, uneori altul decât cel e%primat. Este ceea ce va

fi spus mereu prin comportamentul neverbal, în diversitatea formelor sale de preentare. !ncomunicarea peda"o"ica un rol important îl are si conte%tul în care aceasta se desfasoara, prinfunctia selectivacreativa, complementara, orientativa, de individualiare, transformativa. !n absentacunoasterii conte%tului, pot aparea usor în mintea elevilor diferente de percepere, de întele"ere, de putere de patrundere si abstractiare. Educatorul( în comunicarea peda"o"ica( trebuie sa asi"ure în permanenta adaptarea la situatia educativa, la situatia de învatare. 1 prima cerinta a cresteriieficientei activitatii instructiveducative este aceea ca educatorul sa cunoasca foarte bine nivelul decunostinte si vocabularul elevilor cu care lucreaa, pentru a( si adecva comunicarea la nivelul

e%perientei de cunoastere si lin"vistice al acestora. A fi profesor înseamna nu numai a posedacunostinte de specialitate, dar si capacitatea de a le transpune si traduce didactic, adica posibilitateade a sti ce, cât, cum, când, în ce fel, cu ce, cui, etc. oferi aceste cunostinte. Comunicarea este uncircuit care se autoedifica si autore"leaa permanent, pe cînd informarea tine mai mult de re"ulistatornice.

Comunicarea didactică depinde în mare măsură de măiestria didactică şi măiestriaeducaţională a fiecăruia. &rin comunicare, omul modern se analieaa pe sine si analieaa pe cei cucare se afla in interactiune si ? in ultima instanta ? poate "asi un mod propriu de investi"are a lumiicare il inconjoara @0on(1vidiu &anisoara&.

D 0on(1vidiu &ânişoară C15)B0CA'EA EF0C0EBHI Ediţia a &&&'a, rev(zut( )i ad(ugit( Editura *olirom +-

6



'I'LIO(RA)IE

LE'1J, <., , DIALOGUL ÎN EDUCAŢIE , E*0H)'A *0*ACH0CI K0 &E*A<1<0CI,7)C)'EKH0. =>&!B0K1A'I, 0. 1., COMUNICAREA EFICIENT , &1L0'15&0A<EH, , P!I"OLOGIA INTELIGENŢEI , E*0H)'A KH, 7)C)'EKH0, 4D#ILI-I#H'), *1'0BA, P!I"OLOGIA EDUCAŢIEI , &1L0'15, 233>#ILI-I#H'), C., LO(ICA *I LIM'A+UL EDUCA,IONAL, E*&, 7)C)'EKH0 , D,

K10H), L, PEDAGOGIA COMUNICRII , 0B#H0H)H)L E)'1&EAB, 233

7

comunicarea didactica-comunicarea educationla

Documents