comercializarea certificatelor de emisii în calitate de ... fileconform celor mai bune practici şi...
TRANSCRIPT
Echipa Economică Germană
Ciclul de Studii de Politice [PP/01/2012]
Comercializarea certificatelor de
emisii în calitate de catalizator al
îmbunătăŃirii eficienŃei
energetice:
OpŃiunile şi potenŃialul Moldovei
Jörg Radeke, Georg Zachmann
Berlin/Chişinău, Februarie 2012
Despre Echipa Economică Germană Moldova
Echipa Economică Germană (GET Moldova) consultă Guvernul Republicii Moldova şi alte
autorităţi publice din Moldova, cum ar fi Banca Naţională, asupra unei game largi de
probleme de politici economice. Cercetările noastre analitice sunt prezentate şi discutate
în timpul întâlnirilor periodice cu factorii de decizie la nivel înalt. GET Moldova este
finanţat de Ministerul Federal German al Economiei şi Tehnologiei prin programul
TRANSFORM şi succesorul acestiua. Publicaţiile noastre sunt disponibile publicului pe site-
ul nostru (www.get-moldova.de).
Echipa Economică Germană Moldova
c/o Berlin Economics
Schillerstr. 59
D-10627 Berlin
Tel: +49 30 / 20 61 34 64 0
Fax: +49 30 / 20 61 34 64 9
E-Mail: [email protected]
http:www.get-moldova.de
© 2012 Echipa Economică Germană Moldova
Toate drepturile rezervate.
Comercializarea certificatelor de emisii în calitate de catalizator al
îmbunătăŃirii eficienŃei energetice:
OpŃiunile şi potenŃialul Moldovei
Sumar executiv
Sistemele de comercializare ale certificatelor care plafonează volumul total de emisii şi permit companiilor să procure şi să vândă certificate de emisii sunt considerate un instrument cost-eficient de reducere a poluării mediului. Pentru Moldova, avantajele adiţionale ar putea rezulta din transferurile de câştiguri financiare, cunoştinţe şi tehnologie. Mai mult decât atât, implementarea standardelor de raportare a emisiilor conform celor mai bune practici şi crearea structurilor administrative eficiente necesare pentru un sistem de comercializare a certificatelor de emisii ar oferi avantaje suplimentare.
Într-adevăr, veniturile şi suportul tehnic obţinute prin proiectele Mecanismului de Dezvoltare Curată (MDC) conform protocolului de la Kyoto, demonstrează modul în care Moldova a beneficiat şi continuă se beneficieze în urma comercializării certificatelor de emisii. Cu toate acestea, Protocolul de la Kyoto expiră în 2012, iar avanatajele obţinute prin MDC vor dispărea. Pentru a beneficia în continuare de pe urma comercializării certificatelor de emisii, noi pledăm pentru considerarea un sistem analog cu ETS UE cu o legătură la schema Europeană.
Conform estimărilor noastre, circa 3,5 miliona. tone de emisii de dioxid de carbon ar putea fi comercilizate în cadrul unui ETS conform standardului European. Cu un volum de emisii de CO2 per dolar de bunuri şi servicii produse (aşa numita intensitate de carbon) ce depăşeşte cu 150% media Europeană, potenţialul de reducere este substanţial. Conform unor comentatori, ne putem aştepta la reduceri a emisiilor de 18% de la îmbunătăţirile în sectorul de energie electrică şi termică, care ar putea oferi beneficii comerciale în valoare de 63 milioane EUR pe parcursul unei perioade de zece ani. Ca atare, crearea unui sistem de plafonare şi comercializare ar putea oferi avantajul generării veniturilor pentru finanţarea îmbunătăţirilor de eficienţă întârziate.
Cu toate acestea, obţinerea acestor beneficii are şi un preţ. Aceasta ar putea să solicite un efort legislativ şi instituţional substanţial. Ca şi în cazul oricărui alt acord internaţional, Guvernul ar trebui să sacrifice o parte din calitatea sa de a dispune liber de modul în care reglementează companiile. Mai mult decât atât, certificatele pot fi vândute doar dacă companiile din Moldova reuşesc să reducă nivelele generale de emisii. Cu toate acestea, extinderea ETS UE reprezintă viziunea centrală a Comisiei Europene. Astfel, factorii de decizie din Moldova ar putea apela la un număr de scheme de suport disponibile. Ca atare, comercializarea certificatelor de emisii ar putea deveni un catalizator pentru îmbunătăţirile de eficienţă întârziate.
Autori
Jörg Radeke [email protected] +49 30 / 20 61 34 64 7
Georg Zachmann [email protected]
MulŃumiri: Autorii doresc să mulţumească lui Ricardo Giucci pentru ajutorul acordat şi pentru revizuirea studiului.
Cuprins
1 Introducere .................................................................................................. 1
1.1 De ce trebuie luat în considerare un sistem de plafonare şi comercializare .... 1
1.2 Principiile de bază ale sistemelor de comercializare a certificatelor de emisii .. 1
1.3 ETS UE vs. CDM: Opţiuni pentru comercializarea certificatelor de emisii în
Moldova ................................................................................................ 3
2 Costurile şi avantajele introducerii ETS UE în Moldova ................................ 4
2.1 Sunt posibilile reducerile emisiilor? ........................................................... 5
2.2 Ce volum de emisii ar putea fi comercializat în ETS? .................................. 6
2.3 Studiu de caz Termocom: Costuri şi beneficii ale comercializării certificatelor
de emisii .............................................................................................. 10
2.4 Bariere şi provocări ............................................................................... 10
3 Implementarea unui sistem ETS ................................................................. 11
3.1 Crearea unui plafon şi alocarea certificatelor ............................................ 12
3.2 Aranjamente instituţionale şi cadrul legislativ ........................................... 12
3.3 Legătura cu ETS UE .............................................................................. 14
4. Concluzii şi recomandări ............................................................................. 15
-1-
1 Introducere
1.1 De ce trebuie luat în considerare un sistem de plafonare şi comercializare
Transferurile de câştiguri financiare, tehnologii şi cunoştinţe sunt beneficiile de bază de
care s-ar putea bucura Moldova în cazul încadrării în sistemul internaţional de
comercilizare a certificatelor. Adoptarea unui sistem de comercializare a cetificatelor de
emisii şi conectarea acestuia la alte sisteme internaţionale ar permite Moldovei să
„exporte” reducerile de emisii. Astfel, investiţiile planificate şi mult întârziate în eficienţa
energetică ar putea genera beneficii adiţionale sub forma certificatelor de reducere a
emisiilor care pot fi comercializate la nivel internaţional.
Mai mult decât atât, companiile reglementate ar putea beneficia în urma adoptării celor
mai bune practici internaţionale în ceea ce priveşte monitorizarea, raportarea şi
verificarea emisiilor. Acest lucru ar putea ajuta companiile din Moldova să-şi
îmbunătăţească planul de afaceri şi să identifice potenţialul de eficienţă energetică. În
cele din urmă, crearea şi conectarea unui sistem bazat pe ETS UE este perfect in
conformitate cu viziunea Comisiei Europene cu privire la un sistem internaţional de
comercializare şi calea de intregrare europeană a Moldovei.
În mod clar există costuri asociate cu crearea şi menţinerea unui sistem de
comercializare a certificatelor de emisii. În primul rând, certificatele pot fi comercializate
doar în cazul în care volumul general al emisiilor efectiv se micşorează. În plus,
obstacolele administrative, legislative şi instituţionale sunt mari – în special pentru ţările
în transformare, cum este Moldova, şi pentru un sistem care trebuie să satisfacă
standardele europene. De asemenea, legătura internaţională ar însemna renunţarea la
autonomie în ceea ce priveşte care din companii vor fi incluse, modul în care sunt
stabilite preţurile pentru emisii şi câte certificate vor fi alocate. În cele din urmă, există
problema scurgerilor de carbon – riscul ca intreprinderile cu emisii ridicate să-şi transfere
operaţiunile spre regimuri mai puţin costisitoare.
Pentru a înţelege modul în care aceste beneficii se pot materializa, ca si şi costurile şi
barierele în calea realizării acestora, trebuie explicat în detaliu mecanismul de bază al
unui sistem de comercializare a certificatelor de emisii.
1.2 Principiile de bază ale sistemelor de comercializare a certificatelor de emisii
Sistemul de plafonare şi comercializare necesită ca fiecare companie cuprinsă să cedeze
un certificat de emisii pentru fiecare unitate a emisiilor sale (ex. o tonă de CO2). Numărul
total de certificate este limitat. Dacă certificatele de emisii sunt limitate, ele obţin o
valoare economică. O companie care dispune de un număr insuficient de certificate,
poate procura certificatele de la alte companii care au nevoie de mai puţine. În
consecinţă, apare o piaţă, care conferă o valoare certificatelor de emisii şi astfel oferă un
stimulent companiilor să reducă emisiile (Comisia Europeană 2012).
Avantajul unei asemenea abordări bazată pe piaţa economică constă în cost-eficienţa sa.
Emisiile vor fi reduse în sector, companiile sau instalaţiile tehnice care oferă cel mai mic
-2-
cost de reducere a emisiilor – aşa numitele costuri de reducere a emisiilor. Adică,
compania care reuşeşte să implementeze tehnologia de reducere a emisiilor (ex. prin
instalarea unui cazan nou energetic eficient) poate comercializa certificatele sale
neutilizate altor companii care consideră costul de reducere a emisiilor ca fiind este prea
înalt.
Acest argument funcţionează de asemenea şi la nivel internaţional. Ţările care încă mai
au opţiuni ieftine de reducere a emisiilor pot utiliza certificatele generate local pentru a le
vinde altor ţări care au costuri mai mari de reducere a emisiilor. Într-adevăr, sistemele
de comercializare ale certificatelor de emisii pot include opţiunea de a compensa emisiile
interne prin cumpărarea certificatelor de emisii de la proiectele compensate din
economiile în curs de dezvoltare sau transformare. Astfel de proiecte sunt considerate
drept un bun instrument pentru transferul de câştiguri financiare şi de know-how. Pentru
Moldova accesarea acestor tipuri de avantaje, în afară de proiectele care sunt deja în
curs de realizare, ar putea deveni un avantaj major în urma comercializării certificatelor
de emisii.
Boxa 1
Tipurile de sisteme de comercializare a emisiilor
Sistemele de comercializare a emisiilor pot exista sub diferite forme. Deosebirea principală
este de obicei între:
(1)Sisteme de plafonare şi comercializare
Caracteristica unică a unui sistem de plafonare şi comercializare este că acesta creează un
număr de certificate de emisii comercializabile prin constrângerea numărului de emisii ale
poluanţilor existenţi şi potenţiali. Sistemul European de Comercializare a Certificatelor de
Emisii al Uniunii Europene (ETS UE) este exemplul cel mai proeminent. Cu toate acestea,
există multe alte sisteme: De exemplu, Schema Japoneză Voluntară de Comercializare a
Certificatelor de Emisii creată în 2006 sau Iniţiativa Regională a Statelor Unite privind
emisiile de gaze cu efect de seră. Nici sistemele nu trebuie se fie restricţionate la emisiile
de gaze cu efect de seră; Programul privind Ploaia Acidă adoptat în Statele Unite în 1990 a
creat un sistem de tranzacţionare a certificatelor care a cuprins dioxidul de sulf şi dioxidul
de azot (US EPA 2009). Domeniul de aplicare poate fi diferit, de asemenea în ceea ce
priveşte acoperirea regională; de la sisteme mici, regionale, până la sisteme mari
multinaţionale de comercializare a certificatelor.
(2) Sistemele de credite pentru reducerea emisiilor
Sistemele de credite pentru reducerea emisiilor acordă credite comercializabile companiilor
din afara sistemului de comercializare a certificatelor de emisii pentru implementarea
măsurilor de reducere a emisiilor. Companiilor reglementate, cu o limită de emisii li se
permite să cumpere credite care au devenit disponibile pentru a compensa o parte din
emisiile proprii. Mecanismele de Dezvoltare Curată (MDC), implementate în Protocolul de la
Kyoto sunt exemplul cel mai relevant pentru sistemele de credite pentru reducerea
emisiilor şi deja au fost folosite cu succes în Republica Moldova. În cadrul MDC, ţările care
-3-
nu au adoptat un obiectiv naţional de emisii, pot să propună proiecte adecvate de reducere
a emisiilor şi să câştige credite pentru reducerile realizate prin proiect. Aşa numitele
reducerile certificate de emisii (CER), pot fi apoi vândute entităţilor reglementate care fac
parte din sistemul de plafonare şi comercializare pentru a compensa emisiile acestora.
Sursă: (Jaffe, Ranson et al. 2009)
În concluzie, sistemele de comercializare a emisiilor pot avea diferite forme în ceea ce
priveşte acoperirea regională, domeniile industriale şi tipurile de emisii pe care le
acoperă. Ele sunt acceptate la scară largă ca un instrument cost-eficient de reducere a
emisiilor. Pentru ţările cu costuri relativ scăzute de reducere a emisiilor, cum ar fi
Republica Moldova, acestea ar putea fi deosebit de atractive. Ţara poate reduce emisiile
cu uşurinţă. Acestea pot fi comercializate companiilor reglementate din Europa şi alte ţări.
Într-adevăr, cele patru proiecte acceptate în cadrul Mecanismului de Dezvoltare Curată
de la Kyoto, demonstează că sistemele de plafonare şi comercializare pot adăuga la
viabilitatea economică a proiectelor de reducere a emisiilor. Adiţional la aceste beneficii
monetare, accesul la consultanţa tehnică şi transferul de cunoştinţe sunt motive suficient
de bune pentru a lua în considerare un sistem de comercializare a certificatelor de emisii.
1.3 ETS UE vs. CDM: Opţiuni pentru comercializarea certificatelor de emisii în Moldova
După ce am prezentat ideea de bază de comercializare a certificatelor de emisii vom
analiza acum care sunt opţiunile de comercializare a emisiilor în contextul Republicii
Moldova.
Pentru Moldova, am identificat două opţiuni de bază:
1. Utilizarea ulterioară a Mecanismului de Dezvoltare Curată de la Kyoto
2. Crearea unui Sistem de Comercializare a Emisiilor şi conectarea acestuia la alte
sisteme internaţionale cum ar fi ETS UE
În ceea ce priveşte prima opţiune, Republica Moldova continuă să participe în cadrul
Mecanismelor de Dezvoltare Curată în conformitate cu Protocolul de la Kyoto. Cu toate
acestea, odată cu expirarea Prtocolului de la Kyoto la sfârşitul anului 2012, valoarea
reducerii certificatelor de emisii (adică, reducerile certificate de emisii CER), va scădea în
mod substanţial. La momentul de faţă, ETS UE reprezintă două treimi din cererea pentru
Reducerile Certificate de Emisii din Proiectele de Dezvoltare Curată. În urma expirării
Protocolului de la Kyoto la sfârşitul anului 2012, Uniunea Europeană va avea o cotă
covârşitoare în ceea ce priveşte cererea pentru certificate.
Cu toate acestea, cererea din partea Uniunii Europene va fi redusă printr-o serie de
factori. În primul rând, cu o perspectivă economică în derivă în urma crizei datoriilor,
activitatea economică şi emisiile vor scădea, reducând cererea pentru certificate. În al
doilea rând, opţiunile bancare generoase - mecanismul care permite companiilor să
utilizeze certificatele neutilizate de la o perioadă la alta – vor diminua cererea pentru
certificatele din afara. În cele din urmă, pe parcursul fazei a treia a ETS, CER nu vor mai
-4-
fi active în mod direct, iar companiile vor trebui să le schimba în certificate UE pentru a
se conforma cu obligaţiilor lor. Aceste acţiuni voradăuga la complexitatea procesului. În
plus, numai entităţilor conforme leva fi permis să schimbe CER în EUA, reducând
lichiditatea, deoarece sistemul exclude instituţiile financiare. Cel mai important pentru
viitorul CDM în Republica Moldova este faptul că Directiva ETS UE prevede că numai dacă
nu este convenită a doua perioadă de angajament - ceea ce nu este prezent pe ordinea
de zi – pot fi considerate doar CER generate de ţările în curs de dezvoltare. Prin urmare,
Moldova nu ar fi în măsură să vândă CER la ETS UE - cea mai mare piaţă internaţională
pentru CER. Raportul privind piaţa carbonului a Băncii Mondiale susţine:
"Numai dacă nu va apărea în curând o cerere non-UE, iar oferta nu va fi amplificată de
reforme semnificative a CDM, dezvoltatorii de proiecte vor avea foarte puŃin stimulente
reale pentru a continua investiŃiile în noi proiecte CDM." (Banca Mondială 2011)
Ca atare, cea mai bună miză pentru Moldova ar putea consta în crearea unui sistem de
comercializare a certificatelor de emisii şi conectarea acestuia la Sistemul European de
comercializare a certificatelor de emisii. Deşi acest lucru probabil va solicita un efort
administrativ şi legislativ substanţial, avantajul constă în valoarea mai mare pe care
fiecare tonă de emisii reduse o poate obţine pe piaţa Europeană. De asemenea, această
opţiune ar putea constitui o abordare stabilă pe termen lung, deoarece se prevede ca
Sistemul European de Comercializare a certificatelor de emisii să rămână în vigoare pe
termen nedeterminat (Comisia Europeană 2012).
2 Costurile şi avantajele introducerii ETS UE în Moldova
După cum este subliniat mai sus, beneficiile potenţiale ale participanţilor pot fi
substanţiale. Obţinerea acestora ar putea fi un proces îndelungat şi complicat. O altă
problemă este suveranitatea redusă a guvernului naţional, care rezultă din participarea în
cadrul acordurilor internaţionale. Prin urmare, este important să fie evaluate şi
comparate costurile şi beneficiile de alăturare la un sistem de comercializare a emisiilor.
Pentru a evalua beneficiile aderării la ETS UE este esenţial să se analizeze potenţialul de
reducere a emisiilor în Republica Moldova. În acest context, cele două întrebări
importante sunt:
(1) Poate oare economia Moldovei să realizeze reducerea emisiilor la un cost redus şi
să comercializeze certificatele generate în cadrul sistemului comercial European?
(2) Ce volum de emisii ar putea fi comercializat în cadrul unui sistem European de
comercializare a emisiilor?
-5-
2.1 Sunt posibilile reducerile emisiilor?
Primul indiciu al mărimii reducerilor de emisii posibile este oferit de intensitatea energetică generală a economiei Republicii Moldova. Intensitatea energetică este măsurată în energia utilizată pentru a produce o unitate a produsului intern brut.
Datele sugerează că intensitatea energetică a Moldovei este relativ mare (ceea ce înseamnă, la rândul său că eficienţa energetică este scăzută), prin comparaţie internaţională. Economia Republicii Moldova utilizează aproximativ 0,3 tone echivalente petrol (toe), pentru fiecare dolar de bunuri şi servicii produse (puterea de cumpărare ponderată). Prin comparaţie, economiile din UE au avut nevoie de doar 0,12 toe / USD, în medie, în 2009 - ultimul an pentru care există date disponibile pentru toate ţările (Enerdata 2011).
Figura 1
Comparaţia la nivel internaţional a intensităţii energetice şi de carbon a Moldovei, 2009*
Sursa: Enerdata 2011
*Intensitatea energetică exprimată în tone echivalente petrol şi intensitatea carbonului în
kg de CO2 per unitate a PIB în USD 2005 ponderate la nivel PPP.
De asemenea, în ceea ce priveşte gazele cu efect de seră emise per dolar de bunuri şi
servicii produse (adică, intensitatea carbonului), economia Republicii Moldova (0,66
kgCO2/USD PPP), a avut o performanţă semnificativ mai slabă decât media europeană
(0,26 kgCO2/USD PPP).
Avînd o intensitate energetică şi a gazelor cu efect de seră relativ mare, reducerile sunt
realizabile cu costuri mici. Într-adevăr, experienţa internaţională arată că este mai uşor
sa realizezi reduceri atunci când incepi de la niveluri de emisii ridicate. De obicei, multe
0.00
0.10
0.20
0.30
0.40
0.50
0.60
0.70
0.80
0.90
World EU-27 Germany CIS Romania Moldova
Energy intensity
CO2 intensity
-6-
măsuri extrem de eficiente la costuri reduse (de exemplu, izolarea clădirii) sunt încă
disponibile în economiile cu intensităţi ridicate ale emisiilor.
Într-adevăr, costurile de reducere observate în unele Mecanisme de Dezvoltare Curată
din Moldova (MDC) arată costuri reduse pentru fiecare unitate redusă de CO2. Cosideraţi
de exemplu Proiectul 0173 (Conservarea energiei şi reducerea gazelor cu efect de seră
din Moldova), o acţiune care are ca scop reducerea consumului de energie şi trecerea la
surse de combustibil cu emisii reduse pentru clădirile din sectorul public. Costurile nete
de reducere a emisiilor pentru acest proiect, după considerarea altor beneficii, cum ar fi
reducerea cheltuielilor de combustibil, sunt estimate la 6.2 EUR /tona CO2 (CDM -
Consiliul executiv 2011) 1 . Prin comparaţie, certificatele de emisii comercializate în
prezent la 8-9 euro sugerează că comercializare reducerilor de emisii ar putea adăuga în
mod semnificativ la viabilitatea economică a măsurilor de eficienţă.
2.2 Ce volum de emisii ar putea fi comercializat în ETS?
Pentru a avea o mai bună idee despre potenţialul de economisire a emisiilor şi astfel,
valoarea certificatelor de emisii, care ar putea fi comercializate după introducerea unui
sistem similar cu ETS UE, ar trebui să se ia în considerare nivelul actual al emisiilor de
gaze cu efect de seră în Republica Moldova. Potrivit Raportului Naţional de Inventariere
1990-2005 economia moldovenească a produs aproximativ 11.8 milioane de tone
echivalent CO2,2 în 2005.3
Datele arată că activităţile aferente energetice au contribuit cu circa 7,7 milioane de tone
- aproape două treimi din suma totală (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu 2009).
1 Estimările făcute pentru cererile de grant ar trebui să fie tratate cu o anumită precauţie deoarece costurile de
reducere ar putea fi supraestimate pentru a satisface cerinţele cererii.
2 Acest număr se reduce la 10,5 milioane de tone echivalent CO2, după eliminarea gazelor cu efect de seră prin
schimbarea utilizării terenurilor şi activităţi similare. Estimările includ sursele de emisie de pe ambele maluri ale
Nistrului.
3 Ultimul an pentru care Raportul Naţional de Inventariere 1990-2005 oferă date
-7-
Figure 2
Emisiile gazelor cu efect de seră în 2005 pe surse, echivalente CO2
Sursa: Programul NaŃiunilor Unite pentru Mediu 2009
În mod evident, doar o parte din aceste certificate de emisii sunt potential aplicabile
pentru comercializarea certificatelor de emisii. În primul rând, deoarece figura de mai sus
cuprinde toate emisiile din economia moldovenească, în timp ce Sistemul european de
comercializare a certificatelor de emisii acoperă doar anumite sectoare. În plus, Sistemul
european de comercializare a certificatelor de emisii acoperă numai instalaţiile la scară
largă.
Prin urmare, pentru a oferi o estimare a potenţialului de comercializare a certificatelor de
emisii ale economiei moldoveneşti, este necesară o estimare a cotei tuturor emisiilor care
ar intra sub incidenţa sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii.
ETS UE acoperă numai emisiile din arderea combustibilului de la producere a căldurii şi
electricităţii şi emisiile provenite din unele procese industriale (de exemplu, sectoarele
metalurgice, de ciment şi de producere a sticlei). Folosim datele detaliate din sector
furnizate în raportul Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu, ca bază pentru estimarea
noastră. Deşi cele mai recente date sunt disponibile doar din 2005, datele mai recente
agregate sugerează că nivelurile de emisie au rămas stabile.
Estimăm că aproximativ 3,5 milioane de tone de emisii de CO2 ar putea fi comecializate
eventual în cadrul Sistemului de Comercializare a certificatelor de emisii, care ar urma
exemplul european. Majoritatea, în jurul valorii de 3 milioane de tone a acestor emisii pot
fi atribuite sectorului energetic, cu mai puţin de 0,5 milioane de tone din alte activităţi,
cum ar fi producţia de ciment, sticlă şi oţel (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu
2009).
Procese
industriale
5%
Agricultură
19%
Deşeuri
13%Industrii
energetice
2 990Producere şi
construcţie
397Transport
1,655
Alte sectoare
1 911
Energie
63%
-8-
Tabelul 1
Emisiile estimate de CO2 în Moldova care ar putea fi comercializate în cadrul unui sistem
ETS UE, în baza datelor din 2005.
Emisii (m tone eq CO2) pe an
Sectorul4 Total Malul drept Malul stâng
Industrii energetice 2.99 1.39 1.60 Producerea cimentului 0.37 0.23 0.14
Producerea sticlei 0.02 0.02 0.01 Producerea cărămizilor 0.02 0.01 0.00
Producerea oţelului 0.11 0.00 0.11
3.51 1.65 1.86 Sursa: Programul NaŃiunilor Unite pentru Mediu 2009
Volumul de 3,5 milioane tone echivalente CO2 se referă la instalaţiile de pe ambele maluri ale Nistrului. O examinare mai atentă a datelor sugerează că emisiile sunt distribuite destul de egal între cele două regiuni. Cu toate acestea, datele anuale arată fluctuaţii ale emisiilor în special pe malul stâng.
Estimarea volumului de emisii care ar putea fi redus este un lucru dificil, deoarece potenţialul de reducere diferă între instalaţii. Utilizarea intensităţii de carbon ca un indicator, care este de 150% mai mare decât media Uniunii Europene, sugerează că există un amplu potenţial de reducere a emisiilor, chiar dacă luăm în considerare reducerile viitoare de emisii.5 Estimarea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu în ceea ce priveşte potenţialul de atenuare ar putea servi ca un indicator pentru măsurarea reducerilor de emisii în Republica Moldova. Potrivit organizaţiei, chiar şi i numai măsurile de eficienţă în sectorul energetic ar putea reduce emisiile de CO2 pe kWh, cu aproximativ 18% (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu 2009).
Dacă presupunem, în scopuri ilustrative, o astfel de reducere de 18% a emisiilor în întreaga economie, Moldova ar putea tranzacţiona certificate în volum de 0,63 milioane de tone echivalente CO2 în fiecare an după ce măsurile vor fi pe deplin puse în aplicare. Astfel, pe parcursul unei perioade de zece ani, companiile reglementate ar putea vinde certificate în valoare de 63 milioane EUR.
4 Un neajuns serios al acestei analize este lipsa de informaţie la nivel de firme private. Ca atare, nu suntem în
măsură să evaluăm dacă emitenţii ar depăşi limitele de mărime prevăzute în regulamentul UE ETS. Prin
urmare, estimarea noastră privind procesele industriale poate fi considerată a fi destul de generoasă.
5 Plafonul UE ETS va scădea în fiecare an cu 1,74% din cantitatea medie anuală totală a certificatelor emise de
Statele Membre în 2008-2012.
-9-
Tabelul 2
Exemple ale câştigurilor potenţiale prin comercializarea emisiilor pe parcursul unei
perioade de zece ani
Emisii de bază
Reducerea medie anuală a emisiilor
Reducerea emisiilor pe parcursul unei perioade de 10 ani
Valoarea potenŃială de comercializare*
tone eq. CO2 tone eq. CO2 tone eq. CO2 mln. EUR
Moldova 3.5 0.6 6.3 63.1 Malul drept 1.6 0.3 3.0 29.7 Malul stâng 1.9 0.3 3.3 33.4
Sursa: Calcule proprii în baza Programului NaŃiunilor Unite pentru Mediu date din (2009)
*Presupune că preŃul unui certificat de carbon este de 10 EUR/tona CO2.
În mod evident, aceste estimări sunt doar orientative şi trebuie tratate caatare. În primul
rând, se preconizează că plafoanele de emisii vor scădea cu 1,74% în fiecare an în cadrul
ETS UE. În al doilea rând, mult depinde de nivelul global al certificatelor de emisii
disponibile într-un sistem de comercializare a certifictelor de emisii. Într-adevăr,
reducerea intensităţii emisiilor ar putea fi parţial sau complet compensată de activitatea
economică sporită, care ar duce la creşterea emisiilor absolute. Certificatele pot fi
vândute numai după implementarea reuşită şi reducerea măsurilor de eficienţă. În cele
din urmă, beneficiile se vor reduce în mod corespunzător în cazul în care doar activitatea
de pe malul drept al râului Nistru ar fi acoperită de un astfel de sistem.
Pentru a rezuma, analiza noastră indicativă a emisiilor de dioxid de carbon din Moldova
sugerează că există un potenţial de reducere a emisiilor şi prin urmare, de comerţ cu
certificate. În mod concret, estimăm:
1. Emisii de 3,5 tone pe an ce vor fi tranzacţionate în cadrul ETS UE
2. Dacă presupunem o reducere a emisiilor cu 18%, ar putea fi comercializate
certificate în valoare de 63 milioane de euro pe o perioadă de 10 ani în momentul
în care măsurile sunt pe deplin eficiente.
Pentru a ilustra acest concept vom folosi exemplul Termocom SA, Producător şi
distribuitor de energie termică din Moldova pentru a arăta modul în care veniturile
obţinute prin comercializarea certificatelor de emisii ar putea fi folosite pentru co-
finanţarea investiţiilor în eficienţa energetică.
-10-
2.3 Studiu de caz Termocom: Costuri şi beneficii ale comercializării certificatelor de
emisii
Termocom SA deţine şi operează sistemul de termoficare din Chişinău. Încălzirea centralizată este modalitatea dominantă de încălzire a spaţiului locativ în oraş cu o populaţie de circa 500.000, aproximativ 17% din populaţia Republicii Moldova, se bazează pe încălzirea centralizată (Banca Mondială 2009).
Deoarece tarifele la încălzire erau sub nivelul de recuperare a costurilor, iar sectorul public nu era în stare să sprijine Termocom-ul, compania a fost insolvabilă pe parcursul ultimului deceniu. Consecinţele sunt arieratele şi restanţele uriaşe în ceea ce priveşte investiţiile. Deşi au fost făcute unele îmbunătăţiri în ultimii ani condiţiile tehnice au rămas inadecvate. Acest lucru este evident dată fiind fiabilitatea slabă de alimentare cu energie termică şi pierderile mari de căldură. La Termocom, 24% din căldura generată este pierdută în sistem, comparativ cu mai puţin de 10% în companiile moderne. Pentru a aborda aceste probleme, Banca Mondială a elaborat un plan de investiţii care vizează creşterea fiabilităţii şi eficienţei sistemului.
Un efect secundar pozitiv al unei asemenea investiţii, ar fi reducerile emisiilor de dioxid de carbon, care ar putea fi tranzacţionate în cadrul unui sistem de comercializare a emisiilor. Autorii studiului Băncii Mondiale estimează un potenţial cumulativ de economisire a emisiilor de aproximativ 2,9 milioane de tone de CO2 pe o perioadă de cincisprezece ani (Banca Mondială 2009). Ca atare, măsura ar putea crea, printre altetele, şi beneficii - certificate în valoare de 29 milioane de euro6 pe o perioadă de 15 ani, astfel, contribuind substanţial la beneficiile aşteptate ale investiţiei (a se vedea tabelul 3).
Tabelul 3
Datele cheie ale planului de investiţii pentru Termocom elaborat de Banca Mondială pe
parcursul unei perioade de 15 ani (2009-2014)
Perioadă de investiŃii presupusă de 15 ani Valoare
Costuri investiţionale presupuse 239.3 milioane EUR
Reducerea emisiilor 2.9 milioane t CO2 Valoarea de comercializare presupusă în cadrul ETS per tonă de COe 10.0 EUR/tona CO2 Venituri din comercializarea certificatelor de emisii
28.9 milioane EUR
Costuri nete după contabilizarea câştigurilor comerciale
210.4 milioane EUR
Sursa:Banca Mondială 2009, calcule proprii.
2.4 Bariere şi provocări
O problemă generală a introducerii unui sistem naţional/regional de plafonare şi
comercializare este riscul ca sectoarele intensive de carbon să se mute în ţările unde
carbonul nu are un preţ. În special, economiile slabe nu îşi pot permite cu uşurinţă să-şi
6 Presupunem o valoare comercială de 10 EUR per certificat de emisii echivalente cu o tonă de CO2
-11-
piardă industria în favoarea concurenţilor cu reguli mai putin stricte. Pentru Moldova,
scurgerea carbonului ar fi totuşi o problema mai mică. Majoritatea emisiilor parvin din
sectoare care nu se pot deplasa în afara graniţelor, cum ar fi energia electrică la nivel
local şi alimentarea cu energie termică. Este, de asemenea exclus, ca şi comercializarea
certificatelor de emisii să schimbe cota centralelor electrice din Republica Moldova pe
piaţa regională, deoarece acestea sunt deja mai scumpe decât cele din Ucraina sau
România.
Consumatorii de energie electrică şi agent termic, care ar putea în cele din urmă să
achite costul emisiilor, ar putea să nu resimtă majorarea preţurilor la energie electrică si
caldură. Măsurile de eficienţă pentru reducerea emisiilor de asemenea reduc factura la
combustibil pentru producătorii de energie electrică şi căldură, şi prin urmare aceasta ar
trebui să supra-compenseze costurile care rezultă din necesitatea de a procura certificate
de emisii. Astfel, preţurile la energia electrică şi cea termică nu ar trebui să fie în mare
măsură afectate. În plus, consumatorul ar putea beneficia de veniturile mai mari ale
statului, care ar putea fi redistribuite sub formă de reduceri la impozite sau cheltuieli mai
mari ale statului.
Introducerea unui sistem de comercializare a emisiilor în Republica Moldova s-ar
confrunta cu întrebarea: cum este inclus malul stâng al Nistrului într-un astfel de sistem.
Majoritatea emisiilor din Moldova sunt concentrate în această regiune şi excluderea
acestuia dintr-un sistem potenţial de comercializare a emisiilor este dificilă şi ineficientă.
Noi susţinem că sistemul include beneficii importante. Astfel, trebuie să existe soluţii
politice pentru obţinerea beneficiilor comune.
3 Implementarea unui sistem ETS
În urma evaluării potenţialului Republicii Moldova de comercializare a emisiilor, această
secţiune explorează modul în care un astfel de sistem ar putea fi pus în aplicare. În acest
context, vom lua în considerare de asemenea aspectele practice, în contextul Republicii
Moldova, în măsura în care ne permite domeniul de aplicare al acestui document de
politici. Un accent deosebit va fi pus pe modul în care ar putea fi realizată o legătură cu
sistemul european, aceasta fiind o pre-condiţie pentru obţinerea beneficiilor unui ETS în
Republica Moldova.
Principalii paşi în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unui sistem de plafonare şi
comercializare sunt:
• Definirea domeniului de aplicare a sistemului şi stabilirea unui plafon
corespunzător asupra certificatelor în baza unor modele istorice de emisii
• Atribuirea emisiilor către poluatori
• Crearea instituţiilor de monitorizare a emisiilor şi angajamentelor de reducere
• Conectarea la un alt ETS
Paşii vor fi explicaţi mai detaliat în capitolul ce urmează.
-12-
3.1 Crearea unui plafon şi alocarea certificatelor
Pentru ca emisiile să aibă o valoare, acestea trebuie plafonate, adică să fie limitate la un
anumit nivel. Numărul total de certificate, adică "plafonul", stabileşte volumul maximal
de emisii posibile în cadrul unei ETS. De obicei, fiecare certificat reprezintă dreptul de a
emite o tonă de CO2 - sau volumul unui alt gaz cu efect de seră cu aceeaşi contribuţie la
încălzirea globală ca o tonă de CO2 (Comisia Europeană 2012).
Numărul total de certificate depinde de sectoarele şi emisiile vizate de sistem. Dacă
sistemul moldovenesc ar urma ETS UE, estimăm emiterea iniţială a unui volum de
certificate de aproximativ 3,5 milioane de tone echivalent de CO2 pe an
Spre deosebire de analiza noastră (şi estimările din Raportul Naţional de Inventariere),
volumul total de emisii este de obicei determinat de jos în sus. Adică, potenţialii poluatori
sunt obligaţi să raporteze activităţile care creează emisii. Valoarea istorică a emisiilor
într-o perioadă istorică este folosită ca un punct de referinţă pentru volumul de certificate
necesare unei companii. Volumul emisiilor individuale constituie plafonul naţional.
Alocarea certificatelor către companiile care au nevoie de acestea se poate întâmpla în
două moduri. (1) Certificatele pot fi oferite gratuit - aşa-numita anterioritate sau (2)
certificatele de emisii pot fi vândute, de exemplu, prin intermediul licitaţiilor. O abordare
mixtă - cum a fost planificată pentru perioada a treia de alocare a ETS UE - este de
asemenea, posibilă. În mod evident, cele două abordări diferă în ceea ce priveşte
implicaţiile financiare pentru emitenţi şi guverne.
3.2 Aranjamente instituţionale şi cadrul legislativ
Piatra de temelie a unui sistem de comercializare în mod regulat a certificatelor de emisii
este un mecanism care monitorizează, verifică şi raportează emisiile (sistemul MVR)
industriilor reglementate.
Procesul anual de monitorizare, raportare şi verificare este cunoscut în ETS UE ca "Ciclul
Anual de Conformitate". Companiile reglementate trebuie să monitorizeze şi să raporteze
emisiile lor pe parcursul anului. Datele trebuie verificate de un auditor autorizat, cu
scopul de a reduce ocaziile şi stimulentele de raportare eronată a emisiilor (Comisia
Europeană 2012).
Un sistem consecvent, corect şi simplu de monitorizare, raportare şi verificare necesită
aranjamente instituţionale şi legislative corespunzătoare. În mod concret, Guvernul
trebuie să înfiinţeze un organ public responsabil de monitorizarea şi reglementarea pieţei
carbonului. Acesta include:
• Registrul naŃional: Registrul asigură evidenţa precisă a tuturor certificatelor.
Acesta conţine proprietarii certificatelor similar cu o bancă comercială. Pentru a
participa la comercializarea certificatelor de emisii o companie sau persoană
trebuie să deschidă un cont la Registrul Naţional.
-13-
• Inventarierea emisiilor gazelor cu efect de seră: Prin inventariere se
colectează şi se monitorizează nivelul de emisii în interiorul şi în afara sistemului
de comercializare a emisiilor. Ca atare, acesta este vital pentru a determina
sursele şi tendinţele nivelurilor de emisii şi formează baza pentru orice ajustări de
reglementare. Acesta se poate baza parţial pe datele colectate de la companiile
reglementate.
• Sistemul NaŃional de Monitorizare: Un organ public care monitorizează
companiile care intră sub incidenţa ETS, administrează raportarea anuală,
determină dacă un emitent oferă certificate suficiente pentru toate emisiile sale şi
îi sancţionează pe cei care nu o fac.
• Platformă comercială pentru tranzacŃiile de pe piaŃă: În cele din urmă,
pentru a asigura funcţionarea sistemului de comercialiazre a emisiilor, este
necesară crearea unei pieţe adecvate, care să permită companiilor intermediare şi
financiare să comercializeze certificatele unele cu altele. Ca în orice altă
reglementare a pieţei financiare trebuie asigurat faptul ca participanţii pe piaţă să
nu abuzeze de puterea lor de piaţă. În acest context, Moldova s-ar putea baza în
mare parte pe structurile europene existente.
Sunt necesare măsuri legislative pentru a crea aceste organisme publice şi pentru a
edifica baza juridică cu scopul asigurării faptului că întreprinderile reglementate se
conformează. În mod specific acest lucru presupune:
• Amendarea şi sancŃionarea: Companiile vor fi stimulate să participe pe piaţă,
doar atunci când numărul insuficient de certificate pentru activitatea poluantă
este amendat în mod corespunzător - pentru aceasta, amenda pentru numărul
insuficient de certificate trebuie să fie mai mare decât preţul de piaţă al unui
certificat.
• CerinŃe de raportare: Legislaţia, de asemenea, trebuie să reglementeze normele
de raportare a emisiilor şi în mod similar şi standardele de contabilitate
corporativă, astfel incât companiile să ofere rapoarte veridice, exacte şi la timp cu
privire la activităţile ce creează emisii.
• Planul naŃional de alocare (PNA): PNA reglementează modul în care
certificatele sunt distribuite în rândul companiilor reglementate. Acesta determină
dacă companiile trebuie să cumpere certificatele sau dacă acestea urmează a fi
alocate gratuit. De asemenea, reglementează dacă companiile pot utiliza opţiuni
de limitare a costurilor, cum ar fi compensarea, servicii bancare, împrumuturi sau
supapele de siguranţă (Jaffe, Ranson et al. 2009).7
7 Compensarea înseamnă că companiile pot cumpăra certificate (de exemplu, de la proiectele CDM) ca să-şi
realizeze obiectivele proprii. Serviciile bancare sau împrumuturile permit organizaţiilor să transfere certificatele
neutilizate de la o perioadă la alta. Supapele de siguranţă pun un plafon pe costurile totale de conformare în
organizaţie.
-14-
3.3 Legătura cu ETS UE
Principalul beneficiu pentru Moldova în crearea unui sistem de comercializare a emisiilor
ar consta în participarea în comerţul internaţional cu certificate de carbon. Concret,
Moldova ar putea vinde certificatele excedentare generate de măsurile de eficienţă pe
piaţa internaţională. Pentru ca aceste avantaje comerciale să se materializeze este
necesară o legătură cu un alt sistem de comercializare a emisiilor. Pentru omologii
internaţionali, legătura este, de asemenea, opţiunea favorabilă. Într-adevăr, beneficiul
major al unui ETS este faptul că emisiile pot fi reduse acolo unde acest lucru poate fi
realizat cel mai ieftin. Lărgirea sistemului de emisii ar deschide astfel mai multe
posibilităţi de a reduce emisiile de carbon pentru toţi partenerii comerciali.
Fiind cel mai mare şi cel mai avansat sistem de comercializare a emisiilor în lume, ETS al
Uniunii Europene este partenerul evident pentru o astfel de legătură. Într-adevăr,
Uniunea Europeană consideră îmbunătăţirea şi consolidarea legăturilor sistemului său ca
un element important în vederea atingerii viziunii sale privind un sistem internaţional de
plafonare şi comercializare. În plus, Comisia Europeană evaluează avantajele introducerii
celor mai bune practici în ceea ce priveşte înregistrarea emisiilor şi implementarea unor
structuri administrative eficiente care sunt necesare pentru a înfiinţa un sistem lucrativ
de comercializare a emisiilor care să corespunde standardelor europene. Ca atare, o
legătură cu ETS UE a Republicii Moldova va fi probabil percepută ca un aspect important
pe calea integrării europene ulterioare (Comisia Europeană 2012).
În afară de beneficiile comerciale potenţiale, avantajele de a conecta şi extinde ETS sunt
după cum urmează (Jaffe, Ranson et al 2009.)
• Opţiuni de conformare majorate pentru ambii parteneri comerciali
• Costuri de tranzacţionare reduse şi lichiditate majorată
• Mai puţină volatilitate
Cu toate acestea, integrarea unui sistem naţional are şi costuri. Dezavantajele specifice
ce pot apărea sunt:
• Capacitatea redusă de a proteja industriile naţionale de reglementare deoarece
standardele naţionale trebuie să respecte liniile directoare europene
• Gama şi domeniul de aplicare a sistemului vor fi stabilite de autorităţile UE
• Reduce capacitatea de a controla preţurile, deoarece cererea şi oferta în întregul
sistem au impact asupra certificatelor de emisii
• Costurile eforturilor legislative şi administrative pentru a îndeplini standardele ETS
UE
• Beneficiile comerciale se bazează pe presupunerea că reducerile de emisii globale
vor fi realizate
Există deja o serie de exemple de legături cu sistemul ETS UE. În primul rând, sistemul în
sine poate fi văzut ca o legătură între state membre individuale. Cu toate acestea, mai
-15-
relevante în contextul Moldovei, sunt Norvegia, Liechtenstein şi Islanda, care au aderat
sau intenţionează să adere la ETS UE după ce au avut propriile sisteme naţionale. Elveţia,
care are, de asemenea, propriul său ETS naţional, negociază în prezent condiţiile de
aderare la ETS UE, cu o legătură planificată începând cu 2013.
Situaţia Moldovei ar fi diferită, în sensul că ţările precum Norvegia şi Elveţia, deja au avut
un ETS operaţional la nivel naţional, înainte de a adera (sau de a lua în considerare) la
ETS UE. Ca atare pasul major ce trebuie întreprins de Guvernul Republicii Moldova
esteînfiinţarea propriul său sistem. Cu toate acestea, avantajul este că instituţiile
europene ar putea fi invitate să consulte procesul. În acest fel, Moldova ar institui un
sistem, în conformitate cu standardele europene - la fel ca şi statele membre ale Uniunii
Europene care fac parte din ETS UE. Spre deosebire de Elveţia, Norvegia, Islanda şi
Liechtenstein, Republica Moldova ar evita costul de schimbare a sistemului său naţional
pentru a-l aduce în conformitate cu liniile directoare ale ETS UE.
4. Concluzii şi recomandări
Raportul nostru arată că un sistem de comercializare a emisiilor, cu o legătură la sistemul
Uniunii Europene ar putea fi o cale viabilă pentru Moldova de a valorifica îmbunătăţirile
eficienţei energetice în viitor. Acesta ar oferi o alternativă, odată cu încheierea(de facto)
a Mecanismului de Dezvoltare Curată de la Kyoto după 2012. În mod concret,
principalele avantaje de introducere a unui ETS ar rezulta din monetizarea costurilor mici
de reducere a emisiilor a Moldovei prin comercializarea cu alte economii europene, care
au epuizat opţiunile de eficienţă energetică ieftine.
O pre-condiţie pentru ca aceste câştiguri comerciale să se materializeze ar fi capacitatea
Republicii Moldova de a reduce emisiile. Datele disponibile privind consumul de energie
şi emisiile sugerează că există potenţial pentru astfel de reduceri. Volumul de gaze cu
efect de seră produs de ţară în prezent este cu 150% mai mare pentru fiecare unitate de
producţie decât cea a omologilor săi din Uniunea Europeană. În plus, randamentele
ridicate si perioada redusă de amortizare a unora dintre proiectele CDM aprobate indică
faptul că Republica Moldova ar putea obţine reducerea emisiilor la costuri relativ reduse.
În general, am identificat că aproximativ 3,5 milioane de tone echivalent de CO2 ar fi
comercializate în cadrul unui sistem ETS UE. Dacă presupunem o reducere a acestui
volum cu 18%, aceasta ar oferi certificate în valoare de aproximativ 63 milioane EUR pe
-16-
parcursul unei perioade de zece ani.8 Ca atare, îmbunătăţirile întârziate ale eficienţei ar
putea fi parţial finanţate prin vânzarea certificatelor excedentare.
Cu toate acestea, accesul la aceste beneficii este probabil să fie un proces îndelungat şi
complicat, care necesită eforturi considerabile legislative şi financiare. Alte costuri pot
veni sub forma renunţării la autonomie în ceea ce priveşte cum şi care companii sunt
reglementate. Astfel, Moldova ar trebui să întreprindă un efort substanţial anterior pentru
a putea lua parte la ETS UE. Acelaşi lucru este valabil şi pentru companiile individuale,
deoarece certificatele pot fi vândute numai după ce investiţiile în eficienţa energetică au
dus la reducerea emisiilor.
Implicaţiile pentru factorii de decizie sunt multiple şi trebuie să fie bine înţelese atât de
către companii, cât şi de politicieni. Guvernul trebuie să înţeleagă care sunt implicaţiile
financiare pentru companiile reglementate, precum şi pentru organele publice şi dacă
există instrumente care le pot ajuta să depăşească diferenţa iniţială între costuri şi
beneficii în urma comercializării certificatelor. Dacă certificatele de emisie urmează să fie
distribuite prin licitaţie - aşa cum este planificat în a treia fază a ETS UE - guvernul ar
trebui să ia în considerare modul de redistribuire a veniturilor de la licitaţie către
companiile reglementate.
În plus, plafonul ETS trebuie să reflecte circumstanţele din Moldova, şi anume valoarea
relativ scăzută a produsului intern brut pe cap de locuitor. Ca atare, dezvoltarea
economică viitoare ar putea duce la creşterea globală a emisiilor de dioxid de carbon.
În practică, am recomanda un studiu de fezabilitate care ar cuprinde costurile şi
beneficiile introducerii comercializării certificatelor de emisie. Studiul de fezabilitate ar
putea fi însoţit de o masă rotundă cu părţile interesate pentru a explora acceptarea şi
voinţa politică de a implementa un astfel de instrument. Dacă studiul de fezabilitate şi
masa rotundă vor avea rezultate pozitive, ar putea urma paşi reali de punere în aplicare
şi eventual, un proiect-pilot pe bază de voluntariat.
Guvernul Republicii Moldova ar trebui să solicite sprijinul donatorilor internaţionali şi
partenerilor europeni pe parcursul întregului proces. Dat find faptul că extinderea ETS UE
este în interesul Comisiei Europene, ar trebui să existe un imbold pentru a susţine
Republica Moldova pe acestă cale. Într-adevăr, cu ETS UE în vigoare din 2005 şi mai
multe ţări care au aderat pe lângă membrii iniţiali, există o amplă experienţă
internaţională care ar putea fi utilizată de Republica Moldova.
8 Deşi acest lucru este doar o presupunere pentru scopuri ilustrative, Raportul Programului pentru Mediu al
Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Republica Moldova sugerează că o reducere de 18% ar putea fi realizată în
sectorul energetic, prin implementarea măsurilor standard de atenuare.
-17-
Anexă – Contextul comercializării emisiilor
Reducerea poluării mediului înconjurător este subiectul cheie pe agenda politică
internaţională de ceva timp. Într-adevăr, costurile poluării mediului sub forma
cheltuielilor reduse în domeniul ocrotirii sănătăţii sau recoltelor afectate şi apei poluate –
acestea fiind doar câteva exemple - pot fi substanţiale. În plus, majoritatea comunităţii
ştiinţifice este de părere că unele emisii, aşa-numitele gaze cu efect de seră, reprezintă o
ameninţare reală în contextul încălzirii globale, cu costuri potenţiale enorme din cauza
schimbărilor climatice.
Dacă costurile poluării sunt cunoscute, de ce gospodăriile şi companiile par să aibă o
motivaţie slabă pentru a reduce acest tip de activitate dăunătoare? Economiştii susţin că
consumatorii şi agenţii economici nu iau în considerare costurile totale ale daunelor aduse
mediului, din cauza lipsei drpeturilor de proprietate asupra mediului înconjurător. Într-
adevăr, mediul înconjurător este un exemplu al unui bun public, deoarece nimeni nu îl
poate "deţine" şi, la rândul sau, nimeni nu poate fi exclus de la utilizarea acestuia.
Luaţi în considerare de exemplu producerea energiei. În timp ce producătorii ţin cont de
costul producerii energiei - cum ar fi costurile de combustibil, deprecierea şi costul
capitalului centralei electrice - ei nu iau în considerare costul poluării care este pus pe
seama întregii societăţi. Pe de altă parte, dat fiind că nimeni nu are dreptul de
proprietate asupra mediului, nu există nici un grup care ar putea pretinde despăgubiri
pentru daunele cauzate de poluare. Ca urmare, poluatorii şi consumatorii nu iau în
considerare costul daunelor aduse mediului. Cu costuri şi în consecinţă, preţuri mai mici
decât ar trebui să fie dacă daunele aduse mediului ar fi fost considerate, au loc mai multe
activităţii poluante în dauna societăţii.
Instrumente bazate pe piaŃă vs instrumente de comandă şi control
Cu costuri de poluare a mediului totuşi foarte vizibile, există mai multe opţiuni de politici
pentru a reduce activitatea de poluare la un nivel durabil. În primul rând, factorii de
decizie pot preveni activităţile de poluare prin adoptarea de legi şi regulamente care
controlează în mod direct gradul de poluare - de exemplu, prin solicitarea agenţilor
economici să îndeplinească anumite standarde tehnice, adoptând reglementări care
restricţionează cantitatea de poluare şi aşa mai departe.
Cu toate acestea, prin reducerea excesivă a poluării mediului, costul, de exemplu, oferta
redusă de energie şi preţurile ridicate - acestui lucru poate depăşi beneficiile daunelor
aduse mediului. În plus, reducerea poluării într-un sector sau companie poate fi mult mai
costisitoare decât în altele. Pentru guverne şi autorităţile de reglementare ar putea fi
dificil de a evalua care sunt modalităţile eficiente de reducere a poluării. Abordarea
"general aplicabilă" sub forma standardelor de emisii poate avea costuri relativ ridicate.
Prin urmare, un răspuns de politici bazat pe piaţă poate fi opţiunea dorită pentru factorii
de decizie. După cum sugerează termenul, instrumentele ar încerca să influenţeze decizia
de piaţă a consumatorilor sau a întreprinderilor cu scopul de a oferi stimulente pentru
reducerea activităţii poluante dăunătoare. O abordare ar fi de a crea o piaţă a emisiilor şi
astfel, problema lipsei drepturilor de proprietate ar fi depăşită.
-18-
ReferinŃe
CDM - Comitetul executiv (2011). Documentul de elaborare a proiectului - Project 0173
Conservarea energiei şi reducerea gazelor cu efect de seră în Republica Moldova,
UNFCCC.
Enerdata (2011). Anuarul Statistic global al energiei 2011.
Comisia Europeană (2012). "Acţiunile privind clima ale Comisiei Europene." din
http://ec.europa.eu/clima/policies/ets/index_en.htm.
Jaffe, J., M. Ranson, et al. (2009). "Legătura dintre Sistemele de comercializare a
certificatelor: Element cheie al arhitecturii internaţionale emergente privind poltica
climaterică" Ecology Law Quarterly 36 (789).
Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (2009). Raportul Naţional de Inventariere:
1990-2005: Sursele gazelor de seră şi de cloacă în Republica Moldova, Ministerul
Ecologiei şi Resurselor Naturale, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu.
Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (2009). "A doua comunicare naţională a
Republicii Moldova în cadrul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind
schimbările climatice."
US EPA (2009). " Programul Ploaia Acidă a Agenţiei de Protecţie a Mediului din Statele
Unite." de pe http://www.epa.gov/airmarkets/progsregs/arp/index.html.
Banca Mondială (2009). Notă de politici: Planul de acţiune pentru stabilizarea financiară a
sistemului de termoficare din Chişinău. Departamentul de Dezvoltare Durabilă (ECSSD),
Europa şi Asia Centrală (ECA).
Banca Mondială (2011). Stadiul şi tendinţele de pe pieţele de carbon 2011.