Climatele tropicale semiarid i arid Aceste dou tipuri de climate corespund regiunilor cu cele mai intinse deerturi de pe glob. Au trsturi caracteristice comune, tipul semiarid fcand tranziia ctre climatele mai umede. Aspectul dominant al acestor tipuri de climat este dat de insuficiena sau lipsa aproape total a precipitaiilor. Geografic, sunt centrate intre aproximativ 20.-25 latitudine nordic i sudic, unde se manifest predominant aciunea maselor de aer din atmosfera inalt a zonelor subtropicale cu presiune ridicat. Regiunile geografice cu climat tropical semiarid au o dezvoltare mare in Africa, bordand la sud i la nord Deertul Sahara, precum i la nord i est Deertul Kalahari (in Angola, Namibia, Zambia, Botswana i Republica Africa de Sud). In Asia, climatul tropical semiarid se dezvolt in zona muntoas din Peninsula Arabia, in cea mai mare parte a Iranului, in unele zone din Pakistan i India. In Australia, zona tropical semiarid se afl la nord i la est de Marele Deert Australian. In America de Nord, asemenea condiii climatice se intalnesc in Podiul Mexican, iar in America de Sud, in Brazilia, la nord de Capul Sao Roque. In climatul tropical arid, precipitaiile aproape lipsesc, datorit uscciunii aerului i a nivelului foarte inalt de condensare a vaporilor de ap. Sunt frecvente furtuni puternice care ridic la inlimi apreciabile coloane imense de praf i nisip. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 20. C i 28.C i pot scdea cu altitudinea conform gradientului termic vertical, sau datorit prezenei curenilor oceanici reci, la 16-19.C. Regimul termic inregistreaz mari amplitudini diurne (30-35C), ziua temperatura aerului urc frecvent la valori de 40-45C, iar noaptea coboar la 10-15C, iar la suprafaa nisipului temperatura poate atinge, ziua, 80.C i noaptea poate scdea pan la 0.C, din cauza radiaiei efective foarte mari. Climatele subtropicale arid i semiarid Sunt prelungiri ale climatelor tropicale arid i semiarid ctre latitudinile mai inalte. Ocup teritorii destul de limitate in America de Nord (sud-vestul S.U.A.), America de Sud (Argentina), Africa (Africa de Sud) i mai extinse in Asia (Turcia, nordul Irakului i Iranului, sudul Turkmeniei) i Australia (la sud de marile deerturi tropicale). Datorit deplasrii i ptrunderii frecvente a ciclonilor din zonele temperate, cu fronturi aductoare de ploaie, cantitile de precipitaii medii anuale sunt mai mari decat in climatele tropicale uscate (80-150 mm in climatul subtropical arid i 300-450 mm, in cel semiarid). Temperaturile medii anuale, in climatul subtropical arid, oscileaz intre 16C i 22.C, iar in climatul subtropical semiarid, intre 11C i 18.C. Maximele termice absolute din aer sunt asemntoare celor din climatul tropical arid, in Valea Morii din California, inregistrandu-se 56,7C in data de 10 iulie 1913, temperatur ce a reprezentat o valoare record pan in data de 13 septembrie 1922, cand in localiatatea Al'Aziziyah din Libia (nordul continentului african, in climat tropical semiarid), temperatura maxim a atins 58.C, valoare ce reprezint in prezent recordul absolut al planetei . Climatul subtropical umed Este specific sectoarelor estice ale continentelor, la latitudini subtropicale: in America de Nord (sud-estul S.U.A., inclusiv Peninsula Florida), in America de Sud (sud-estul Braziliei, Uruguay, Paraguay, nord estul Argentinei), in Asia ocup o zon intins incepand din nord-vestul Indiei, pe la sud de munii Himalaya, pan in China de sud-est, Taiwan, Coreea de Sud i sudul Japoniei, iar in Australia ocup toata coasta de est. Temperaturile medii multianuale sunt mai ridicate decat in climatul subtropical cu veri uscate, datorit umezelii mai mari a aerului i influenei curenilor oceanici calzi, variind intre 17.C la Buenos-Aires, in Argentina, i 19,7C la New Orleans, in S.U.A., atingand ins 25C la New Delhi, in India, sau coborand la 12C la Beijing (China). Temperaturile maxime zilnice urc la 30.C38C, iar maximele absolute depesc 40C. Amplitudinile termice diurne sunt mici. In lunile cele mai reci, media temperaturii oscileaz, de obicei, intre 5. C i 12.C, cu excepia Asiei musonice (ex.: la Hong-Kong, 15.C in ianuarie). Cantitile medii anuale de precipitaii variaz intre 750 i 1.500 mm i au o repartiie destul de uniform in cursul anului. Sunt frecvente furtuni generate de ciclonii tropicali, care dau cantiti mari de precipitaii, urmate de inundaii. In regiunile situate la bariera muntoas a Himalayei se inregistreaz cantiti impresionante de precipitaii (ex.: la Mawsynram, in nord-vestul Indiei, statul Assam, 13.970 mm, cea mai mare cantitate medie anual de precipitaii de pe planet). Zonele de clim temperat Este prezent pe suprafee mari in emisfera nordic (America de Nord, Europa, Asia) i relativ mici in emisfera sudic (America de Sud i Australia), relativ, intre paralele de 40. i 65 latitudine nordic i sudic. Este format din urmtoarele tipuri de climat: temperat oceanic, temperat de tranziie, temperat continental, temperat musonic, temperat semiarid, temperat arid i temperat de muni inali. Climatul temperat oceanic Apare, de regul, pe rmurile vestice ale continentelor, dar, sporadic, i pe unele insule i poriuni ale rmurilor estice. Cea mai mare extindere o are in Europa: Islanda sudic, nordul Spaniei, cea mai mare parte a Franei, Belgia, Olanda, Germania, o parte din Cehia, Slovacia i Polonia, Danemarca, Norvegia i o poriune din Suedia. Din punct de vedere termic, iernile sunt blande iar verile relative rcoroase. Temperaturile medii multianuale se incadreaz intre 7.C 1

i 13C. Media lunii celei mai calde este cuprins intre 15.C i 20C, iar media lunii celei mai reci intre 4C la Portland, in S.U.A., i 10C la Melbourne, in Australia; la latitudini mai inalte, ele pot fi chiar apropiate de 0.C. Tempeaturile maxime zilnice nu depesc 25.C, dar maxima absolut poate atinge 35C, in condiiile adveciei maselor de aer continental. Temperaturi minime sub 0C se intalnesc numai la latitudinile superioare, fr a produce ins perioade lungi de inghe. Regimul pluviometric se caracterizeaz prin precipitaii abundente in cursul iernii i mai reduse decat evapotranspiraia potenial, in timpul verii, cand se constat o oarecare stare de uscciune, dar nu de intensitatea celei din climatul subtropical cu veri uscate (mediteranean). In valori medii anuale, cantitile de precipitaii variaz de la 500 mm la 3.000 mm, maximum pluviometric inregistrandu-se toamna, in luna octombrie. Specific este numrul mare de zile cu precipitaii, indeosebi iarna, care oscileaz, in valori medii, intre 150 zile la majoritatea staiilor meteorologice i 325 zile la Bahia Felix (sudul Republicii Chile, ctre Stramtoarea Magellan). Climatul temperat continental Este specific interiorului continentelor asiatic i nord-american. Se deosebete de climatul temperat de tranziie prin excesivitate accentuat, prin ierni reci i perioad de vegetaie scurt. Frecvente tot timpul anului sunt masele de aer polar (temperat) continental, care rezult din continentalizarea (staionarea indelungat pe suprafaa terestr) aerului polar maritim i a celui arctic. Vara se caracterizeaz prin temperaturi relativ ridicate, umezeal relativ redus, iar iarna prin temperaturi sczute, umezeal relativ ridicat i frecven mare a inversiunilor de temperatur, datorate stratificrii stabile a aerului i prezenei stratului de zpad. Temperaturile medii anuale sunt foarte diferite in funcie de trei factori principali: latitudine, altitudine i condiiile orografie. Astfel, la Chicago (S.U.A.) se inregistreaz 10C, Edmonton i Winnipeg (Canada), 3.C i respectiv 2.C, Irkutsk i Iakutsk (Siberia, Rusia), 1.C i respectiv 10C. Extremele termice absolute pot depi 40C in sud i pot cobori sub 40C50C in nord. Excesivitatea acestui climat este dat ins de valorile foarte mari ale amplitudinilor termice anuale medii (63C la Iakutsk i 27C la Chicago). Precipitaiile sunt mai reduse comparativ cu climatul temperat de tranziie, osciland intre 350-700 mm. Local, aceste limite pot fi mai sczute sau mai ridicate. Cele mai mari cantiti de precipitaii se inregistreaz in sezonul cald, mai ales sub form de averse, insoite de oraje, predominante fiind cele convective. Iarna, precipitaiile sunt, de obicei, de natur frontal, datorate activitii ciclonilor mobili, frecvena ninsorilor este mare, iar stratul de zpad gros i persistent o perioad lung de timp. Climatele temperate semiarid i arid Caracterizeaz interiorul continentelor, unde nu se simte influena vanturilor umede dinspre ocean. Extinderea maxim o au in Europa i Asia, sub forma unei zone vaste din ce in ce mai lit ctre est, desfurat de la nord de Marea Neagr pan in regiunea central a Chinei. In America de Nord ocup podiurile dintre i de la vest de Munii Stancoi, in America de Sud inuturile de la est de Anzi (Patagonia) pan la Oceanul Atlantic. Acestor regiuni li se adaug Meseta Spaniol din Peninsula Iberic. Specificitatea acestor tipuri de climat este dat de uscciunea accentuat a aerului, determinat de prezena constant a maselor de aer continental polar (temperat), care duce la apariia unor contraste termice pregnante i diminuarea precipitaiilor pan la lipsa lor total. Temperaturile medii anuale ale aerului sunt, de regul, positive (5C8.C) cu o oscilaie mic determinat de latitudine i altitudine. In luna cea mai cald a verii, temperaturile medii cresc apreciabil, ca i gradul de variaie, de la 14C la Santa Cruz (50 sud, in Argentina) la 21.C la Dichinson (S.U.A.) i 24C la Balha (Asia Central). Iarna, situaia se inverseaz, temperatura medie cea mai sczut (15C) fiind la Balha, urmat de Dichinson (12.C), iar cea mai ridicat (2C), la Santa Cruz. Se pune astfel in eviden continentalismul accentuat din interiorul Asiei i mai puin manifestat in America de Sud. Temperaturile maxime absolute, in ambele tipuri de climate, ating valori de peste 40C45C, iar minimele absolute scad sub 40C. Precipitaiile anuale au valori cuprinse intre 392 mm, la Dickinson, in climat semiarid, i in jurul valorii de 200 mm i sub aceast valoare in climat arid (201 mm la Santa Cruz i 115 mm la Balha). In climatul semiarid, regimul anual al precipitaiilor prezint un uor maximum in lunile mai, iunie i iulie, iar in climatul temperat arid, precipitaiile sunt foarte neregulat repartizate de la o lun la alta i cu o foarte mare variabilitate de la un an la altul. In semestrul cald, ploile sunt, de obicei, sub form de averse, cu vant puternic i descrcri electrice. Vara, temperaturile foarte ridicate i deficitul de umezeal din aer i sol este atat de mare, incat vegetaia de step uscat a regiunilor semiaride (Podiul Preeriilor nord americane, nordul Kazahstanului, Podiul Mongoliei) se tranform treptat in deert ctre regiunile aride (Podiul Colorado, Turkestanul, Deerturile Takla Makan i Gobi).

2