Clasificarea metodelor şi tehnicilor interactive de grupDupă funcţia didactică principală putem clasifica metodele şi tehnicile interactive de grup astfel

1048766 Metode de predare-icircnvăţare interactivă icircn grup1048766 Metoda predăriiicircnvăţării reciproce (Reciprocal teaching ndash Palinscar)1048766 Metoda Jigsaw (Mozaicul)1048766 Citirea cuprinzătoare1048766 Cascada (Cascade)1048766 STAD (Student Teams Achievement Division) ndash Metoda icircnvăţării pe grupe mici1048766 TGT (TeamsGamesTournaments) ndash Metoda turnirurilor icircntre echipe1048766 Metoda schimbării perechii (Share-Pair Circles)1048766 Metoda piramidei1048766 Icircnvăţarea dramatizată1048766 Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare1048766 Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map Conceptual map)1048766 Matricele1048766 Lanţurile cognitive1048766 Fishbone maps (scheletul de peşte)1048766 Diagrama cauzelor şi a efectului1048766 Pacircnza de păianjăn ( Spider map ndash Webs)1048766 Tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique)1048766 Metoda RAI 1048766 Cartonaşele luminoase1048766 Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii1048766 Brainstorming1048766 Starbursting (Explozia stelară)1048766 Metoda Pălăriilor gacircnditoare (Thinking hats ndash Edward de Bono)1048766 Caruselul1048766 Multi-voting1048766 Masa rotundă1048766 Interviul de grup1048766 Studiul de caz1048766 Incidentul critic1048766 Phillips 661048766 Tehnica 6351048766 Controversa creativă1048766 Fishbowl (tehnica acvariului)1048766 Tehnica focus grup1048766 Patru colţuri (Four corners)1048766 Metoda Frisco1048766 Sinectica1048766 Buzz-groups1048766 Metoda Delphi1048766 Metode de cercetare icircn grup1048766 Tema sau proiectul de cercetare icircn grup1048766 Experimentul pe echipe1048766 Portofoliul de grup

1

bull Valenţele formativ-educative ale metodelor interactive de icircnvăţare icircn grupValenţele formativ-educative care recomandă aceste metode interactive ca practice de succes atacirct pentru icircnvăţare cacirct şi pentru evaluare sunt următoarele1048766 stimulează implicarea activă icircn sarcină a elevilor aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă1048766 exersează capacităţile de analiză şi de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit stimulacircnt iniţiativa tuturor elevilor implicaţi icircn sarcină1048766 asigură o mai bună punere icircn practică a cunoştinţelor exersarea priceperilor şi capacităţilor icircn variate contexte şi situaţii1048766 asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară acunoştinţelor asimilate icircn sistemul noţional devenind asfel operaţionale1048766 unele dintre ele cum ar fi portofoliul oferă o perspectivă de ansamblu asupra activităţii elevului pe o perioadă mai lungă de timp depăşind neajunsurile altor metode tradiţionale de evaluare cu caracter de sondaj şi materie şi icircntre elevi1048766 asigură un demers interactiv al actului de predarendashicircnvăţarendashevaluare adaptat nevoilor de indivi-dualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev valorificacircnd şi stimulacircnd potenţialul creativ şi originalitatea acestuia1048766 descurajează practicile de speculare sau de icircnvăţare doar pentru notă Icircn continuare sunt prezentate cacircteva din noile metode şi tehnici interactive de grup menite să contibuie la diversificarea metodologiei didactice existente icircnscriindu-se icircn domeniul căutărilor şi preocupărilor creative de sporire a eficienţei muncii educatoruluicu discipolii săi

Metoda PredăriiIcircnvăţării reciproce(Reciprocal teaching ndash Palinscar 1986)Rezumacircnd Icircntrebacircnd Clarificacircnd Prezicacircnd

Este o strategie instrucţională de icircnvăţare a tehnicilor de studiere a unui text După ce sunt familiarizaţi cu metoda elevii interpretează rolul profesorului instruindu-şi colegii Are loc o dezvoltare a dialogului elev ndash elevSe poate desfăşura pe grupe sau cu toată clasa Metoda icircnvăţării reciproce este centrată pe patru strategii de icircnvăţare folosite de oricine care face un studiu de text pe teme sociale ştiinţifice sau un text narativ (poveşti nuvele legende)Aceste strategii suntdiams REZUMAREAdiams PUNEREA DE IcircNTREBĂRIdiams CLARIFICAREA DATELORdiams PREZICEREA (PROGNOSTICAREA)bull Rezumarea icircnseamnă expunerea a ceea ce este mai important din ceea ce s-a citit se face un rezumat bull Punerea de icircntrebări se referă la listarea unei serii de icircntrebări despre informaţiile citite cel ce pune icircntrebările trebuie să cunoască bineicircnţeles şi răspunsulClarificarea presupune discutarea termenilor necu-noscuţi mai greu de icircnţeles apelul la diverse surse lămuritoare soluţionarea neicircnţelegerilorPrezicerea se referă la exprimarea a ceea ce cred elevii că se va icircntacircmpla icircn continuare bazacircndu-se pe ceea ce au citit

ETAPELE1 Explicarea scopului şi descrierea metodei şi a celor patru strategii2 Icircmpărţirea rolurilor elevilor3 Organizarea pe grupe4 Lucrul pe text5 Realizarea icircnvăţării reciproce6 Aprecieri completări comentarii

2

Se pot propune două variante de desfăşurare a strategieiVarianta nr 1Se oferă icircntregii clase acelaşi text spre studiu Clasa este icircmpărţită icircn patru grupuri corespunzătoare celor patru roluri membrii unui grup cooperacircnd icircn realizarea aceluiaşi rolDe exemplu grupul A este responsabil cu rezumarea textului grupul B face o listă de icircntrebări pe care le vor adresa icircn final tuturor colegilor grupul C are icircn vedere clarificarea termenilor noi şi grupul D dezvoltă predicţiiIcircn final fiecare grup icircşi exercită rolul asumatVarianta nr 2bull Pentru textele mai mari se procedează icircn felul următorminus se icircmparte textul icircn părţi logiceminus se organizează colectivul icircn grupe a cacircte 4 eleviminus aceştia au fiecare cacircte un rol1048766 rezumator1048766 icircntrebător1048766 clarificator1048766 prezicătorminus se distribuie părţile textului fiecărui grup icircn parteminus echipele lucrează pe text fiecare membru concentracircndu-se asupra rolului primit Trebuie precizat că pentru a icircncuraja icircnvăţarea prin cooperare icircn cadrul unui grup mai numeros acelaşi rol poate fi icircmpărţit icircntre doi sau trei eleviminus icircn final fiecare grup află de la celălalt despre ce a citit membrii fiecărui grup icircşi exercită rolurile icircnvăţacircndu-i pe ceilalţi colegi (din alte grupe) despre textul citit de ei stimulacircnd discuţia pe temele studiate

Avantajele metodei predăriiicircnvăţării reciproceminus este o strategie de icircnvăţare icircn grup care stimulează şi motiveazăminus ajută elevii icircn icircnvăţarea metodelor şi tehnicilor de lucru cu textul tehnici de muncă intelectuală pe care le poate folosi apoi şi icircn mod independentminus dezvoltă capacitatea de exprimare atenţia gacircndirea cu operaţiile ei (analiza sinteza concretizarea generalizarea abstractizarea) şi capacitatea de ascultare activăminus stimulează capacitatea de concentrare asupra textului de citit şi priceperea de a de a selecţiona esenţialulUn anumit număr de experienţe au pus icircn evidenţă ldquoefectul de icircnvăţarerdquo adică beneficiul personal pe care un copil poate să-l obţină dintr-o icircnvăţare oferită de el icircnsuşi colegilor săi Un elev ldquopuţin dotatrdquo icircnregistrează performanţe superioare după ce a avut de acţionat ca ldquoicircnvăţacircndrdquo un alt elev decacirct după ce a avut de realizat complet un exerciţiu şcolar (Allen şi Feldman 1973)

Metoda JIGSAW (MOZAICUL)Jigsaw (icircn engleză jigsaw puzzle icircnseamnă mozaic) sau ldquometoda grupurilor interdependenterdquo (A Neculau 1998) este o strategie bazată pe icircnvăţarea icircn echipă (team-learning) Fiecare elev are o sarcină de studiu icircn care trebuie să devină expert El are icircn acelaşi timp şi responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate celorlalţi colegiETAPE ŞI FAZE1 Pregătirea materialului de studiubull Profesorul stabileşte tema de studiu (de exemplu ldquoformele de reliefrdquo) şi o icircmparte icircn 4 sau 5 sub-teme Opţional poate stabili pentru fiecare sub-temă elementele principale pe care trebuie să pună accentul elevul atunci cacircnd studiază materialul icircn mod independent Acestea pot fi formulate fie sub formă de icircntrebări fie afirmativ fie un text eliptic care va putea fi completat numai atunci cacircnd elevul studiază materialulbull Realizează o fişă-expert icircn care trece cele 4 sau 5 sub-teme propuse şi care va fi oferită fiecărui grupbullbull 2 Organizarea colectivului icircn echipe de icircnvăţare de cacircte 4ndash5 elevi (icircn funcţie de numărul lor icircn clasă)bull Fiecare elev din echipă primeşte un număr de la 1 la 4ndash5 şi are ca sarcină să studieze icircn mod independent sub-tema corespunzătoare numărului său

3

bull El trebuie să devină expert icircn problema dată De exemplu elevii cu numărul 1 din toate echipele de icircnvăţare formate vor aprofunda sub-tema cu numărul 1 Cei cu numărul 2 vor studia sub-tema numărul 2 şi aşa mai departebull Faza independentăbull Fiecare elev studiază sub-tema lui citeşte textul corespunzător Acest studio independent poate fi făcut icircn clasă sau poate constitui o temă de casă realizată icircnaintea organizării mozaiculuibullbull 3 Constituirea grupurilor de experţiDupă ce au parcurs faza de lucru independent experţii cu acelaşi număr se reunesc constituind grupe de experţi pentru a dezbate problema icircmpreună Astfel elevii cu numărul 1 părăsesc echipele de icircnvăţare iniţiale şi se adună la o masă pentru a aprofunda sub-tema cu numărul1 La fel procedează şi ceilalţi elevi cu numerele 2 3 4 sau 5 Dacă grupul de experţi are mai mult de 6 membri acesta se divizează icircn două grupe mai mici Faza discuţiilor icircn grupul de experţiElevii prezintă un raport individual asupra a ceea ce au studiat independent Au loc discuţii pe baza datelor şi a materialelor avute la dispoziţie se adaugă elemente noi şi se stabileşte modalitatea icircn care noile cunoştinţe vor fi transmise şi celorlalţi membrii din echipa iniţialăFiecare elev este membru icircntr-un grup de experţi şi face parte dintr-o echipă de icircnvăţareDin punct de vedere al aranjamentului fizic mesele de lucru ale grupurilor de experţi trebuie plasate icircn diferite locuri ale sălii de clasă pentru a nu se deranja reciprocScopul comun al fiecărui grup de experţi este să se instruiască cacirct mai bine avacircnd responsabilitatea propriei icircnvăţări şi a predării şi icircnvăţării colegilor din echipa iniţială

4 Reicircntoarcerea icircn echipa iniţială de icircnvăţareFaza raportului de echipăExperţii transmit cunostinţele asimilate reţinacircnd la racircndul lor cunoştinţele pe care le transmit colegii lor experţi icircn alte sub-temeModalitatea de transmitere trebuie să fie scurtă concisă atractivă putacircnd fi icircnsoţită de suporturi audio-vizuale diverse materialeSpecialiştii icircntr-o sub-temă pot demonstra o idee citi un raport folosi computerul pot ilustra ideile cu ajutorul diagramelor desenelor fotografiilorMembrii sunt stimulaţi să discute să pună icircntrebări şi să-şi noteze fiecare realizacircndu-şi propriul plan de idei5 EvaluareaFaza demonstraţieiGrupele prezintă rezultatele icircntregii claseIcircn acest moment elevii sunt gata să demonstreze ce au icircnvăţat Profesorul poate pune icircntrebări poate cere un raport sau un eseu ori poate da spre rezolvare fiecărui elev o fişă de evaluareDacă se recurge la evaluarea orală atunci fiecărui elev i se va adresa o icircntrebare la care trebuie să răspundă fără ajutorul echipeiAvantajele Jigsaw-uluiStrategia mozaicului este focalizată pe dezvoltarea capacităţilor de ascultarevorbire cooperare reflectare gacircndire creativă şi rezolvare de probleme Astfel elevii trebuie să asculte activ comunicările colegilor să fie capabili să expună ceea ce au icircnvăţat să coopereze icircn realizarea sarcinilor să găsească cea mai potrivită cale pentru a-i icircnvăţa şi pe colegii lor ceea ce au studiatldquoEsenţială pentru această modalitate de structurare a travaliului clasei este interdependeţa dintre membrii grupului care-i stimulează să coopereze Sarcina comună nu poate fi icircndeplinită decacirct dacă fiecare elev icircşi aduce contribuţia Metoda cuprinde activităţi ce vizează icircntărirea coeziunii grupurilor ameliorarea comunicării şi dezvoltarea capacităţii de a facilita achiziţionarea cunoştinţelor de către colegi Prin intermediul ei se anihilează tendinţa de instituire a unor ierarhii icircn grupuri icircntrucacirct elevii cu status icircnalt şi cu abilităţi deosebite icircnvaţă de la ceilalţi icircn aceeaşi măsură icircn care ei icircşi ajută colegii să icircnţeleagă şi să-şi icircnsuşească o sub-temăTrebuie să remarcăm calitatea metodei grupurilor interdependente de a anihila manifestarea efectului Ringelmann Lenea socială cum se mai numeşte acest efect apare cu deosebire atunci cacircnd individul icircşi imaginează că propria contribuţie la sarcina de grup nu poate fi stabilită cu precizie Interdependenţa dintre

4

membri şi individualizarea aportului fac din metoda Jigsaw un remediu sigur icircmpotriva acestui efectrdquo (Adrian Neculau Ştefan Boncu 1998 p 244)

Metoda PQLQRIILOR GAtildeNDITOARE(ldquoThinking hatsrdquo ndash Edward de Bono)ldquoDacă interpretezi rolul unui gacircnditor chiar vei deveni unulhelliprdquoEdward de BonoEste o tehnică interactivă de stimulare a creativităţii participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri icircn funcţie de pălăria aleasă Sunt 6 pălării gacircnditoarefiecare avacircnd cacircte o culoare alb roşu galben verde albastru şi negru Membrii grupului icircşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis aşa cum consideră mai bineRolurile se pot inversa participanţii sunt liberi să spună ce gacircndesc dar să fie icircn accord cu rolul pe care icircl joacă Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul AstfelPălăria albăbull Oferă o privire obiectivă asupra informaţiilorbull Este neutrăbull Este concentrată pe fapte obiective şi imagini clarebull Stă sub semnul gacircndirii obiectivePălăria roşiebull Dă fracircu liber imaginaţiei şi sentimentelorbull Oferă o perspectivă emoţională asupra eveni-mentelorbull Roşu poate icircnsemna şi supărarea sau furiabull Descătuşează stările afectivePălăria neagrăbull Exprimă prudenţa grija avertismentul judecatabull Oferă o pespectivă icircntunecoasă tristă sumbră asupra situaţiei icircn discuţiebull Este perspectiva gacircndirii negative pesimistePălăria galbenăbull Oferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţieibull Culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui strălucirea optimismulbull Este gacircndirea optimistă constructivă pe un fundament logic

Pălăria verdebull Exprimă ideile noi stimulacircnd gacircndirea creativăbull Este verdele proaspăt al ierbii al vegetaţiei al abundenţeibull Este simbolul fertilităţii al producţiei de idei noi inovatoarePălăria albastrăbull Exprimă controlul procesului de gacircndirebull Albastru a rece este culoarea cerului care este deasupra tuturor atotvăzător şi atotcunoscătorbull Supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţiibull Este preocuparea de a controla şi de a organizaParticipanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie gacircndind din perspectiva ei Nu pălăria icircn sine contează ci ceea ce semnifică ea ceea ce induce culoarea fiecăreiaCele 6 pălării gacircnditoare pot fi privite icircn perechiPălăria albă ndash pălăria roşiePălăria neagră ndash pălăria galbenăPălăria verde ndash pălăria albastrăCum trebuie să se comporte cel care ldquopoartărdquo una din cele 6 pălării gacircnditoarePălăria albă ndash rezumatCel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi imagini atunci cacircnd acestea i se cer Calculatorul este neutru şi obiectiv Nu oferă interpretări şi opiniiCacircnd ldquopoartărdquo pălăria albă gacircnditorul trebuie să imite computerul să se concentreze strict pe problema discutată icircn mod obiectiv şi să relateze exact dateleGacircnditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea

5

Pălăria roşie ndash rezumatPurtacircnd pălăria roşie gacircnditorul poate spune aşa rdquoAşa simt eu icircn legătură cuhelliprdquoAceastă pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gacircndiriiEa face posibilă vizualizarea exprimare lorbull Pălăria roşie permite gacircnditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie icircntrebacircndu-i care este părerea lor ldquodin perspectiva pălăriei roşiirdquo adică din punct de vedere emoţional şi afectiv Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea Pălăria neagră ndash rezumatEste pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilorGacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorileExplică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negativeSe pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negrePălăria galbenă ndash rezumatEste simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negativeExprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor dateGacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenăNu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verziPălăria verde ndash rezumatSimbolizează găndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoarea seminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verdeEste folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţiePălăria albastră ndash rezumatbull Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndiriibull Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşitbull Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţiibull Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adresezecomentarii şi sugestiibullbull Cum se foloseşte această metodăbull

bull Se icircmpart cele 6 pălării gacircnditoare elevilor şi se oferă cazul supus discuţiei pentru ca fiecare să-şi pregătească ideile Pălăria poate fi purtată individual ndash şi atunci elevul respectiv icircI icircndeplineşte rolul ndash sau mai mulţi elevi pot răspunde sub aceeaşi pălărie Icircn acest caz elevii grupului care interpretează rolul unei pălării gacircnditoare cooperează icircn asigurarea celei mai bune interpretări Ei pot purta fiecare cacircte o pălărie de aceeaşi culoare fiind conştienţi de fatul căbull Pălăria albastră rarr clarificăbull Pălăria albă rarr informeazăbull Pălăria verde rarr generează ideile noi efortulbull Pălăria galbenă rarr aduce beneficiicreativbull Pălăria neagră rarr identifică greşelile

6

bull Pălăria roşie rarr spune ce simte desprebullbull Cum funcţionează această metodă icircn cazul rezolvării de problemebull

bull Pălăria albastră defineşte problemabull Pălăria albă oferă informaţiile şi materialele disponibile icircn legătură cu problema discutatăbull Pălăria verde vizează soluţiile posibilebull Pălăria galbenă are icircn vedere posibilităţile reale de realizare a soluţiilor propusebull Pălăria neagrăevidenţiază slăbiciunile fiecărei soluţii date propusebull Pălăria albă leagă soluţiile de informaţiile disponibile răspunzacircnd la icircntrebări de genul ldquoAu soluţiile propuse o bază informaţionalărdquobull Pălăria roşie stimulează participanţii să răspundă la icircntrebări de genul ldquoCe simţiţi icircn legătură cu soluţiile propuserdquobull Pălăria albastră alege soluţia corectă şi trece mai departe bull

bull Pălăriile gacircnditoare pot fi purtate pe racircnd de participanţi sau toţi subiecţii antrenaţi icircn discuţie pot fi sub aceeaşI pălărie icircn acelaşi timp Astfel se pot folosi formule de genul ldquoHai să icircncercăm şi pălăria verde Căutăm idei noirdquo sau ldquo Să lăsăm pălăria neagră s-o probăm pe cea galbenărdquo Cineva care nu este icircncacircntat de idea pusă icircn discuţie nu face nici un efort să găsească elemente pentru dezvoltarea eiUtilizacircnd tehnica pălăriilor gacircnditoare gacircnditorul este provocat să schimbe pălăriile faclitacircndu-se astfel posibilitatea de exprimare deoarece nu este constracircns să aibe doar o singură perspectivăbull O persoană entuziasmată de idee este rugată ca sub pălăria neagră să caute dificultăţile neajunsurilebull Unele persoane sunt negativiste mai tot timpul Cu sistemul pălăriilor gacircnditoare există ocazia de a fi negativist la un moment dat (sub pălăria neagră) iar icircn alt moment să renunţe la negativism icircncercacircnd o altă pălărie (perspectivă) verde de exemplubull Indicaţii pentru celcei ce poartăbullbull

bull Pălăria albăminus gacircndeşte ca o foaie albă care este neutră şi poartă informaţiibull Foloseşte icircntrebărilebull Ce informaţii avembull Ce informaţii lipsescbull Ce informaţii am vrea să avembull Cum putem obţine informaţiilebullbull Pălăria roşieminus exprimă-ţi emoţiile temerile intuiţiile sentimenteleminus nu te justificaminus aprinde simţămintele

bull Foloseşte fomulări de tipulbull Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc eu lucrurilehellipbull Sentimentul meu e căhellipbull Nu-mi place felul cum s-a procedatbull Intuiţia icircmi spune căhellipbullbull Pălăria neagrăminus judecă criticminus gacircndeşte logic negativminus atenţionează asupra a ceea ce nu poate fi făcut e nonprofitabil riscant sau periculosbull Foloseşte icircntrebărilebull Care sunt erorile

7

bull Ce ne icircmpiedicăbull La ce riscuri ne expunembull Ne permite regulamentulbullbull Pălăria galbenăminus gacircndeşte optimist logic şi pozitivminus explorează beneficiile şi posibilităţileminus imaginează-ţi lumina şi strălucirea soareluibullbull Foloseşte icircntrebărilebull Care sunt obiectivelebull Pe ce se bazeză aceste ideibull Care sunt beneficiilebull Cum voivom ajunge apoape de această viziune (perspectivă)bullbull Pălăria verdeminus crează noi optiuni variante resurse structuri metode ideiminus gacircndeşte-te la vegetaţia proaspătă la abundenţăminus dă fracircu liber imaginaţieibullbull Foloseşte formulări de tipulbull Şansa succesului este dacăhellipbull Cum poate fi altfel atacată problemabull Putem face asta şi icircn alt modbull Găsim şi o altă explicaţiebullbull Pălăria albastrăminus controlează procesul gacircndirii pentru ca aceasta să devină mai productivă şi organizează acţiuneaminus supervizează sistematizează concluziile comentează dirijează şi conduce către pasul următorbullbull Foloseşte icircntrebărilebull Putem să rezumăm punctele de vedere expusebull Care e următorul pasbull Care sunt ideile principalebull Să nu pierdem timpul şi să ne concentrăm asuprahellip nu credeţibullbull Avantejele metodei ldquoPălărilor gacircnditoarerdquominus stimulează creativitatea participanţilor gacircndirea colectivă şi individualăminus dezvoltă capăcităţile sociale ale participanţilor de intercomunicare şi toleranţă reciprocă de respect pentru opinia celuilaltminus icircncurajează şi exersează capacitatea de comunicare a gacircnditorilorminus dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonaleminus este o tehnică uşor de folosit aplicabilă unei largi categorii de vacircrsteminus poate fi folosită icircn diferite domenii de activitate şi disciplineminus este o strategie metacognitivă ce icircncurajează indivizii să privească conceptele din diferite perspectiveminus determină şi activează comunicarea şi capacitatea de lua deciziiminus icircncurajează gacircndirea laterală gacircndirea con-structivă complexă şi completăbull Fiecare pălărie gacircnditoare reprezintă un mod de gacircndire oferind o privire asupra informaţiilor sentimentelor judecăţilor atitudinii pozitive creativităţii controlului

8

bull Icircntr-o icircntrunire serioasă oamenii se presupune că nu pun pe primul plan emoţiile dar de fapt ei le deghizează icircn argumente aparent logice Tehnica pălăriilor gacircnditoare oferă posibilitatea participanţilor care purtacircnd pălăria roşie să-şi exteriorizeze direct emoţiile sentimentele intuiţiile fără alte explicaţii lucru cunoscut de toţi ceilalţi membrii ai grupului Este important să poţi să comunici ceea ce simti despre ceva anume fără a ofensa pe nimeni şi fără a te simţi stacircnjenitbull Pălăria neagră este valoroasă pentru a evita greşelile Participanţii la discuţii entuziasmaţi pot fi rugaţi la un moment dat să-şi pună pălăria neagră (sau să privească din acest punct de vedere) Dacă se insistă pe perspectiva negativă e foare uşor de ldquoucis icircn faşărdquo ideile creative Pălăria neagră trebuie folosită mai bine după ce s-a folosit pălăria verde şi apoi să fie urmată de pălăria galbenăbull Icircntr-o discuţie obişnuită de obicei subiectul A are o părere diferită de subiectul B Fiecare caută să-şi argumenteze propria părere şi de multe ori fără o capacitate empaticăbull Tehnica celor 6 pălăriilor gacircnditoare oferă posibilitatea tuturor participanţilor la discuţii de a fi la un moment dat de aceeaşi parte a baricadei purtacircnd aceeaşi pălărieDiscuţia devine astfel constructivă şi efectele se văd imediat Astfel atacirct subiectul A cacirct şi subiectul B pot purta la un moment dat pălăria neagră icircn acelaşi timp pentru a descoperi pericolele defectele lipsurile neajunsurile problemei pusă icircn discuţie Apoi ambii pot purta pălăria galbenă pentru a explora beneficiile schimbacircnd-o apoi cu cea verde pentru a fi deschişi tuturor variantelorbull Icircn loc să gacircndească icircn contradictoriu dezvoltă o explorare bazată pe cooperarebull Este adevărat că unii oameni sunt mai buni decacirct alţii icircntr-un anumit mod de gacircndire ori se simt mai confortabili sub o anumită pălărie dar trebuie specificat că pălăriile colorate nu etichetează pe nimeni (de exemplu ldquoIonescu este gacircnditorul negru al grupuluirdquo etc) Este exact opusul scopului acestei metodebull Important este ca fiecare participant să facă efortul de a folosi toate pălăriilebull Tehnica pălăriilor gacircnditoare este folosită pentru a determina indivizii să-şi schimbe perspectiva de gacircndire să ia icircn consideraţie şi alte puncte de vedere

Tehnica LOTUS (Floarea de nufqr)(LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)bull Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni icircntre idei concepte pornind de la o temă centrală Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc icircn jurul celei principale asemeni petalelor florii de nufărbull Cele 8 idei secundare sunt trecute icircn jurul temei centrale urmacircnd ca apoi ele să devină la racircndul lor teme principale pentru alte 8 flori de nufăr Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cacircte alte noi 8 idei secundare Atfel pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuiesc dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte

bull ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂRbull1 Construirea diagramei conform figurii prezentate2 Scrierea temei centrale icircn centrul diagramei3 Participanţii se gacircndesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centralăAcestea se trec icircn cele 8 ldquopetalerdquo (cercuri) ce icircnconjoară tema centrală de la A la H icircn sensul acelor de ceasornic4 Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)5 Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor icircn diagramă Se completează icircn acest mod cacirct mai multe cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)6 Etapa evaluării ideilor Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu icircn lecţiile viitoare

9

bullbull Exemplebull 1 Tema centrală plantele medicinalebull Cele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopascăbull 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţia-lului creativ al elevilor bull Cele 8 idei secundareminus conduita creativă a profesoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia elev-elevminus relaţia profesor-elevminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a profesoruluiminus cerinţele şcolarebull Evaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practică Astfel ţinacircndu-se cont de sugestiile oferite se poate reamenaja sala de curs creacircndu-se astfel un ldquolaborator al creativităţiirdquo icircn conformitate cu expectaţiile elevilor se poate decora clasa cu picturi făcute de elevi cu fotografii din timpul copilăriei cu peisaje desenate sau fotografiate cu cărţi ilustrate (pentru cei mici) sau cărţi icircnsoţite de teste şi jocuri creative (pentru cei mai mari) cu jucăriijocuri menite să stimuleze creativitatea şi alte materiale didactice materiale video cu activităţi creative sau spectacole realizate de ei sau de colegii lorbull Tehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniibull Există şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectuluibullbull LOTUS DE GRUPbullbull Varianta nr 1bull Etape1 Profesorul anunţă tema centrală2 Elevii au cacircteva minute de gacircndire icircn mod individual după care se va proceda la completarea orală a celor 8 idei secundare ale temei centrale pe baza dialogului şi consensului desfăşurat icircntre elevi şi profesor Ideile secundare se trec icircn diagramă3 Colectivul se icircmparte apoi icircn 8 grupe de cacircte 3 4 sau 5 elevi fiecare icircn funcţie de numărul de elevi din clasă Acolo unde un grup este deficitar din punct de vedere al numărului de elevi cadrul didactic va participa ca membru al acelui grup4 Ideile secundare devin teme centrale pentru fiecare din cele 8 grupuri constituite Astfel fiecare grup lucrează independent la dezvoltarea uneia dintre ele exerciţiu creator la care participă toţi membrii grupuluibull De exemplu ndash grupul A are de găsit 8 idei pentru tema Abull ndash grupul B are de găsit 8 idei pentru tema B etc5 Prezentarea icircn faţa colectivului a rezultatelor fiecărui grup icircn parteCompletarea diagramei pe baza ideilor expuse de fiecare grup şi a discuţiilor purtate icircntre membrii grupurilor icircn scopul clarificării şi corectării6 Evaluarea muncii colaborative icircn grup aprecierea participării şi folosirea rezultatelor obţinute icircn activităţile următoare

10

bull Tehnica Lotus stimulează munca colaborativă icircn echipă şi efortul creativ al fiecărui membru al grupului icircn soluţionarea sarcinii date Există şi o oarecare competiţie icircntre grupe icircn sensul găsirii celei mai potrivite idei (care poate fi supusă discuţiei icircn etapa nr 5) icircn rapiditatea cu care lucrează un grup faţă de altul cu toate că acestea nu se icircnscriu icircn dezideratele metodei Scopul central este participare tuturor elevilor la un exerciţiu creator şi icircn unele cazuri la găsirea unei soluţii la o problemă dată Elevii lucrează cu plăcere icircn cadrul acestei tehnici mai ales dacă grupurile au fost alese preferenţialbull Colectivul clasei de elevi poate fi aranjat icircn forma florii de nufăr astfel fiecare grup poate ocupa locul unei petale de nufăr icircn jurul temei centrale De exemplu icircntr-un colectiv de 32 de elevi se pot organiza 8 grupe de cacircte 4 elevi dispuse astfelbull Varianta nr 2bull Etape1 Profesorul sau elevii propun tema centrală2 Moment de lucru independent fiecare elev se gacircndeşte la ideile conexe3 Discutarea ideilor obţinute şi trecerea lor icircn diagramă4 Constituirea grupurilor De data aceasta nu mai este necesar să se constituie numărul fix de 8 grupe ci a unora similare ca număr de elevi sau ca posibilităţi creative5 Fiecare grup icircşi aduce contibuţia la icircntreaga diagramă avacircnd icircn vedere dezvoltarea atacirct cacirct poate a fiecăreia dintre cele 8 noi teme centrale stabiliteAstfel avacircnd o limită de timp membrii grupului A de exemplu vor elabora pe racircnd cacirct mai multe idei (maxim 8 idei) pentru temele A B C D E F G H trecacircndu-le icircn diagrama pe care fiecare grup o are la dispoziţie6 La un semnal (dat de cadrul didactic) diagramele se schimbă icircntre grupuri icircn sensul acelor de ceasornic Locurile (cercurile) din diagramă rămase goale de la grupul precedent au şansa de a fi completate acum Rotirea diagramelor se face pacircnă cacircnd acestea ajung la grupul iniţial7 Icircn final se citesc diagramele şi se apreciază rezultatelebull Dacă diagrama este completată icircn icircntregime (toate cele 8 cadrane) rezultă un număr de 64 de idei noi conexe care icircmpreună cu cele 8 teme din care decurg alcătuiesc 72 de idei generate de tema centralăbulltemabull Icircn stabilirea temei centrale se poate pleca de la una propusă de profesor sau de către elevi Tema poate fi anunţată sau nu icircn lecţia premergătoare Icircn cazul icircn care ea este dinainte cunoscută de către elevi aceştia sunt motivaţi să lucreze singuri acasă icircnainte căutacircnd variante culegacircnd materiale pentru a găsi cacirct mai multe soluţiibullbull Varianta nr 3bull Este asemănătoare cu varianta numărul 1bull Etape1 Se stabileşte şi se anunţă tema centrală2 Se constituie un grup central format din 8 elevi din clasă Aceştia vor fi cei care vor stabili cele 8 idei secundare generate de tema centrală3 Construirea grupelor secundarebull După punctarea celor 8 idei icircn diagramă fiecare membru din grupul central icircşi alcătuieşte un grup de lucru din elevii clasei Un elev aparţine unui singur grup şi toţi elevii sunt cuprinşi icircntr-unul dintre grupuri Vor rezulta astfel 8 grupuri care vor aborda tema propusă de cel care a constituit grupul Elevul care a propus tema icircşi poate allege colegii cu care să lucreze la dezvoltarea ei4 Etapa muncii icircn grupbull Fiecare grup secundar lucrează la elaborarea a 8 idei legate de tema dată Toţi membrii trebuie să-şi aducă contribuţia La nivelul grupului se pot stabili rolurile de lider de secretar (avacircnd sarcina de a consemna datele)

11

5 Comunicarea ideilor de către liderul grupului Au loc discuţii completări comentarii6 Aprecierea travaliului icircn grup a modului de organizare a muncii de către lider şi a valorii ideilor emisebullbull Modul de aranjare a grupurilor poate fi sub foma florii de nufăr astfel icircncacirct icircn mijloc să fie plasat grupul central şi icircn jur grupurile secundare După lucrul icircn grupul central liderii se icircntorc icircnspre grupurile secundare constituite Dacă icircn grupul central sunt obligatoriu 8 membri icircn cele secundare numărul lor poate fi diferit Condiţia ce se impune este ca ele să nu se deosebească foarte mult icircn privinţa posibilităţii de a genera idei noibull Important este ca fiecare participant să fie icircncurajat să lucreze să aibe posibilitatea de a-şi spune părerea şi aceasta să-i fie luată icircn considerare Toate ideile create sunt communicate şi discutate icircn finalul activităţiibull Tehnica Lotus poate fi aplicată cu succes atacirct la şcolarii mici cacirct şi la adolescenţi şi adulţi Este compatibilă cu multe domenii de activitate şi poate fi un excelent mijloc de stimulare a creativităţii elevilor şi de activizare a energiilor capacităţilor şi structurilor cognitive la diferite obiecte de icircnvăţămacircntbull Este o modalitate de lucru icircn grup cu mari valenţe formativ-educative Stimulează şi dezvoltă capacităţi ale inteligenţei lingvistice (abilitatea de a folosi efectiv limba pentru a-şi aminti informaţii şi a crea idei noi) ale inteligenţei interpersonale (capacitatea de a icircnţelege intervenţiile motivaţiile dorinţele celorlalţi) ale inteligenţei intrapersonale (capacitatea de autoicircnţelegere autoapre-ciere corectă a propriilor sentimente motivaţii) ale inteligenţei naturaliste (care face omul capabil să recu-noască să clasifice să se inspire din mediul icircnconjurător) ale inteligenţei sociale (capacitatea de relaţionare)65 Starbursting (Explozia stelară)Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstorminguluiIcircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploxiei stelareCum se procedeazăSe scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircndbull Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrareCine Ce Unde Cacircnd De ceproblemaScopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuniicircnte concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe ideibull ETAPE1 Propunerea unei probleme2 Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale3 Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai diverse4 Comunicarea rezultatelor muncii de grup5 Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipăFacultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebăriMetoda starbursting este uşor de aplicat oricărei vacircrste şi unei palete largi de domenii Nu este costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite Participanţii se prind repede icircn joc acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare şi pe de altă parte o sursă de noi descoperiri

12

Metoda ldquoSchimbq perecheardquo(SHARE- PAIR CIRCLES)Share ndash Pair Circles este o metodă de lucru pe perechi Se icircmparte clasa icircn două grupe egale ca număr de participanţi Se formează două cercuri concentrice elevii fiind faţă icircn faţă pe perechi Profesorul pune o icircntrebare sau dă o sarcină de lucru icircn perechi Fiecare pereche discută şi apoi comunică ideile Cercul din exterior se roteşte icircn sensul acelor de ceasornic realizacircndu-se astfel schimbarea partenerilor icircn pereche Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei Fiecare se implică icircn activitate şi icircşi aduce contribuţia la rezolvarea sarciniiETAPELE1 Etapa organizării colectivului icircn două grupe egalebull Fiecare elev ocupă un scaun fie icircn cercul din interior fie icircn cercul exterior Profesorul poate să lase elevilor libertatea se a-şi alege locul sau poate organiza colectivul punacircnd copiii să numere din doi icircn doi Astfel cei cu numărul 1 se vor aşeza icircn cercul interior cu faţa la exterior iar cei cu numărul 2 icircn cercul exterior cu faţa către elevii din cercul interior Stacircnd faţă icircn faţă fiecare elev are un partener Dacă numărul de elevi este impar la activitate poate participa şi cadrul didactic sau doi elevi pot lucra icircn ldquotandemrdquo2 Etapa prezentării şi explicării problemeiProfesorul oferă cazurile pentru studiu problemele de rezolvat sau situaţiile didactice şi explică importanţa soluţionării3 Etapa de lucru icircn perechibull Elevii lucrează doi cacircte doi pentru cacircteva minute Apoi elevii din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii realizănd astfel o nouă pereche Jocul se continuă pacircnă cacircnd se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină icircntrebările3 Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilorIcircn acest moment clasa se regrupează şi se analizează ideile emise Profesorul face icircmpreună cu elevii o schemă a concluziilor obţinuteTeme de studiuminus Se pot da elevilor icircntrebări cu răspunsuri eliptice care se vor completa pe rand de către fiecare pereche iar icircn final se vor analiza toate răspunsurile şi se vor face corectări şi completăriminus Perechile pot rezolva cacircte o problemă de pe o fişă dată pănă la epuizarea sarcinii iar icircn final se vor citi rezolvările Se poate da următoarea comandă (după ce elevii şi-au ocupat locurile icircn cercurile concentrice) ldquoToţi elevii rezolvă punctul nr 1 din fişă timp de 5 minuterdquo Are loc apoi schimbarea perechilor şi se dă următoarea comandă ldquoToate perechile se concentrează la punctul nr 2din fişărdquo Şi aşa mai departe pacircnă cacircnd se temină fişa de lucru Se reface colectivul şi se analizează pe racircnd răspunsurile dateAvantajele metodei Share ndash Pair Circlesminus este o metodă interactivă de grup care stimulează participarea tuturor elevilor la activitateminus elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivuluiminus stimulează cooperarea icircn echipă ajutorul reciproc icircnţelegerea şi toleranţa faţă de opinia celuilaltminus este o metodă uşor de aplicat la orice vacircrstă şi adaptabilă oricărui domeniu şi obiect de icircnvăţămacircntminus dezvoltă inteligenţa logică-matematică (capacitatea de a analiza logic problemele de a realiza operaţii matematice şi a investiga ştiinţific sarcinile de a face deducţii) inteligenţa interpersonală ce creează oportunităţi icircn munca colectivă Brainstormingbull Brainstorming-ul sau bdquoevaluarea amacircnatărdquo ori bdquofurtuna de creiererdquo este o metodă interactivă de dezvotare de idei noi ce rezultă din discuţiile purtate icircntre mai mulţi participanţi icircn cadrul căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii Rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute

13

bull Ca metodă de discuţie şi de creaţie icircn grup brainstorming-ul (brain = creier storming = furtunos) a fost sistematizat icircn 1948 de către profesorul de la Universitateadin Buffalo (SUA) Alexander Osborn Rezultatele experimentelor au fost publicate de Osborn icircn 1961 icircn lucrarea Applied imaginationbull Metoda bdquoasaltului de ideirdquo sau bdquocascada ideilorrdquo are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării Altfel spus participanţii sunt eliberaţi de orice constacircngeri comunică fără teama că vor spune ceva greşit sau nepotrivit care va fi apreciat ca atare de către ceilalţi participanţi Interesul metodei este acela de a da fracircu liber imaginaţiei a ideilor neobişnuite şi originale a părerilor neconvenţionale provocacircnd o reacţie icircn lanţ constructivă de creare a bdquoideilor pe ideirdquo Icircn acest sens o idee sau sugestie aparent fără legătură cu problema icircn discuţie poate oferi premise apariţiei altor idei din partea celorlalţi participanţibull Branistorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unei reuniuni formate dinr-un grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al ocupaţiilor sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minutebull Specific acestei metode este şi faptul că ea cuprinde două momente unul de producere a ideilor şi apoi momentul evaluării acestora (faza aprecierilor critice)bull Regulile de desfăşurare ale brainstorming-ului sunt următoarele 1048766 Cunoaşterea problemei pusă icircn discuţie şi a necesităţii soluţionării ei pe baza expunerii clare şi concise din partea moderatorului discuţiei1048766 Selecţionarea cu atenţie a participanţilor pe baza principiului eterogenităţii icircn ceea ce priveşte vacircrsta pregătirea fără să existe antipatii1048766 Asigurarea unui loc corespunzător (fără zgomot) spaţios luminos menit să creeze o atmosferă stimulativă propice descătuşării ideilor1048766 Admiterea şi chiar icircncurajarea fomulării de idei oricacirct de neobişnuite icircndrăzneţe lăsacircnd fracircu liber imaginaţiei participanţilor spontaneităţii şi creativităţii1048766 Icircn prima fază accentul este pus pe cantitate pe formularea de cacirct mai multe variante de răspuns şi cacirct mai diverse1048766 Neadmiterea nici unui fel de evaluări aprecieri critici judecăţi din partea participanţilor sau a coordonatorului asupra ideilor enunţate oricacirct de neaşteptate ar fi ele pentru a nu inhiba spontaneitatea şi a evita un blocaj intelectual1048766 Construcţia de bdquoidei pe ideirdquo icircn sensul că un răspuns poate provoca asociaţii şi combinaţii pentru emiterea unui nou demers cognitiv-inovativ1048766 Programarea sesiunii de brainstorming icircn perioada cacircnd participanţii sunt odihniţi şi dispuşi să lucreze1048766 Icircnregistrarea discretă exactă şi completă a discuţiilor de către o persoană desemnată special să icircndeplinească acest rol (sau pe bandă) fără a stacircnjeni participanţii sau derularea discuţiei1048766 Evaluarea este suspendată şi se va realiza mai tacircrziu de către coordonator cu sau fără ajutorul participanţilor1048766 Valorificarea ideilor ce provin după perioada de bdquoincubaţierdquo icircntr-o nouă sesiune a doua zi participanţii puntacircndu-se reicircntacirclnibull Pentru a iniţia o sesiune de brainstorming Camelia Zlate şi Mielu Zlate (1982 pp 136ndash140) propun următoarele etape şi fazebull 1 Etapa de pregătire care cuprindea) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru

14

bull 2 Etapa productivă de emitere de alternative crea-tive care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativbull 3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircn-direa criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăbull Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple Dintre acestea enumerămminus obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoareminus costurile reduse necesare folosirii metodeiminus aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniileminus stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilorminus dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării amacircnateminus dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipăbull Limitele brainstorming-ului- nu suplineşte cercetarea de durată clasică- depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit- oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţibull Posibile teme pentru brainstorming1048766 Educaţia permanentă ndash promotorul dezvoltării culturale economice şi sociale1048766 Educaţia adulţilor ndash icircntre posibilităţi şi necesitate icircntre cerere şi ofertă1048766 Sărăcia ndash problemă permanentă a omenirii Modalităţi de depăşire1048766 Omul şi Universul ndash soluţii pentru viitor icircn vederea optimizării relaţiilor lumii cu natura1048766 Pămacircntul ndash o planetă vie dar muritoare căi de realizare a educaţiei ecologice1048766 Elevul ndash coparticipant le propria formare căi de stimu-lare a interesului pentru şcoală icircnvăţătură educaţie Studiul de cazbullbull Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematicebull Apărută iniţial ca o metodă de cercetare ştiinţifică (icircn medicină economie psihologie etc) studiul de caz a fost extins şi icircn problemele educaţiei fiind utilizată de profesorul Colomb Langadall la Şcoala Comercială Harvard (1935) (Harvard Graduate School of Bussines Administration) Termenul provine din latimescul casus = eveniment fortuitbull Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircnminus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele problememinus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limităminus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile createminus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilorminus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

15

bull Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048766 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048766 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048766 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048766 să solicite participarea activă a tuturor elevilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazuluibull Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumebull Etapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048766 profesorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048766 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048766 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăbull Etapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi1048766 are loc stabilirea aspectelor neclare1048766 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048766 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048766 documentarea participanţilor1048766 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţibull Etapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048766 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048766 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de profesor1048766 ierarhizarea variantelorbull Etapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimebull Etapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (elevi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similarebull Rolul profesorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grupbull Avantajele metodei studiului de caz sunt următoarele- prin faptul că situaţia-caz aleasă de profesor aparţine domeniului studiat iar eleviistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo - prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentare- prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritual de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperare- prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

16

bull Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui elev la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

Tehnica 6 3 5bullbull Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircte minus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp de minus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)bullbull Etapele metodei 635bullI Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucruEleviistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grupIcircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai buneSe centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele1048766 oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048766 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048766 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca ndividuală cu cea de echipă1048766 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţia creativitatea calităţile atenţiei etc)Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuriEleviistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ Philips 6 6Metoda Philips 66 a fost elaborată de către profesorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

17

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborateConducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (profesorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinseAvantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează eleviistudenţii icircn (auto)evaluare Cooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuriDezavantajele apar atunci cacircnd numărul elevilor nu este multiplu de 6 şi mai pot fi create de limita de timp impusă de 6 minute SinecticaSinectica numită şi metoda analogiilor sau metoda asociaţiilor de idei a fost elaborată de profesorul William J Gordon (Operational Approach to Creativity) icircn 1961 cacircnd a icircnfiinţat primul grup sinectic la Universitatea Harvard Termanul de sinectică provine din grecescul synecticos (bdquosynrdquo ndash bdquoa aduce icircmpreunărdquo şi bdquoecticosrdquo ndash bdquoelemente diverserdquo) şi sugerează principiul fundamental al metodei asocierea unor idei apparent fără legătură icircntre ele Metoda Gordon are icircn vedere stimularea creativităţii participanţilor pentru formularea de idei şi ipoteze folosind raţionamentul prin analogie Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constracircngeri şi de a le icircngădui să-şi exprime liber opiniile vis-a-vis de o problemă pe care trebuie s-o abordeze dintr-o perspectivă nouă Metoda incită la dezvoltarea de idei inedite şi originale şi la asociaţii de idei mizacircnd pe remarcabila capacitate a minţii umane de a face legături icircntre elemente aparent irelevanteIcircn cadrul secvenţelor didactice bazate pe sinectică profesorul icircncurajează atitudinea creativă a elevilor stimulacircndu-i să privească problemele şi soluţiile icircn moduri neuzuale utilizacircnd digresiunea (W T Weawer G M Prince 1990 p 384) Icircn utilizarea digresiunii se respectă de obicei următoarele etape1048766 enunţarea problemei de către profesorelev1048766 familiarizarea elevilor cu elementele cunoscute ale problemei1048766 detaşarea temporară a elevilor de elementele problemei1048766 căutarea deliberată a irelevanţei aparente fapt care poate genera conexiuni surprinzătoare neobişnuite (vezi Muşata Bocoş 2002 p 345)1048766 potrivirea forţată a materialului irelevant descoperit cu problema discutată1048766 inventarierea căilor posibile de relaţionare dintre ideile aparent irelevante şi elementele date ale problemei prin producerea de idei noiCa exerciţiu prin excelenţă de grup sinectica urmăreşteminus să elibereze gacircndirea de şabloane educacircnd flexibiliatea şi lateralitatea acesteiaminus să inducă stări psihologice cum ar fi implicarea detaşarea empatia jocul cu ideile folosirea irelevanţei

18

minus să dea fracircu liber exprimării impulsurilor imaginativeminus să stimuleze vederile nonconformiste şi necon-venţionaleminus să icircntărească icircncrederea icircn forţele proprii icircncurăjacircnd participanţii să-şi assume riscul de a gacircndi altfelEtapele sinecticii1 Constituirea grupului sinectic2 Prezentarea problemei3 Itinerariul sinectic4 Elaborarea modelului de soluţionare a problemei5 Experimentarea şi aplicarea modeluluiGrupul sinectic este alcătuit din 5-8 persoane dintre care unul are rolul de lider şi altul de secretar Participanţii trebuie să fie cunoscători ai domeniului din care face parte problema icircn cauză să aibe aptitudini de a lucra icircn echipă capacitate empatică şi toleranţă faţă de ideile emise de ceilalţi colegi de grup Totodată se aleg persoane cu capacităţi imaginative şi metaforice dezvoltate nonconformiste şi dezinvolteProblema poate fi expusă de către profesor sau este aleasă din racircndul celor propuse de către elevi Ea este analizată prin fragmentarea ei icircn unităţi de bază transpunacircndu-se elementele cunoscute icircntr-o formă operaţionalăItinerariul sinectic presupune distanţarea intenţionată de esenţa problemei prin icircnlăturarea ideilor preconcepute care pot influenţa procesul de creaţie Se face apel la tehnici intuitive analogia fantezia empatia evocarea inversia Prin analogii fanteziste se propun soluţii care se icircndepărtează de realitatea posibilă Prin empatie se produce un transfer de identitate de la problemă la individ Analogiile simbolice permit transpunerea problemei icircn imagini Inversia reprezintă schimbarea unghiului de abordare a temei cu scopul de a diminua inerţia psihologică Pe parcursul acestei etape elevii emit diverse propuneri de soluţionare a problemei care mai apoi vor trebui transformate icircn termini conformi cu realitatea Aceasta este etapa elaborării modelului rezolutiv urmată de experimentare şi aplicareEvaluarea va avea icircn vedere următorii indicatori ideile emise icircn etapa itinerariului sinectic ierarhizarea soluţiilor propuse experimentarea şi aplicarea modelului rezolutivPostulatele pe care se bazează sinectica se referă la faptul că icircn procesul inovării creatorii parcurg mai multe faze stări critice cu funcţii şi contribuţii diferite icircn generea şi concretizarea noului De asemeni icircn procesele creative aspectele emoţionale şi iraţionale sunt frecvent mai importante decacirct cele intelectuale şi raţionaleDerularea sinecticii simulează etapele procesul creator spontan Astfel participantul transformă necunoscutul icircn cunoscut trece prin faza de incubaţie favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată Pe parcursul derulării se acordă o mare importanţă stărilor psihologice sentimntelor ireale euforice care favorizează icircntrezărirea de soluţii noiLiteratura de specialitate distinge mai multe tipuri de sinectică dintre care enunţăm patru1 Sinectica bazată pe analogia directă ce presupune rezolvarea unei situaţiiproblemă cu ajutorul unor date fapte situaţii sisteme domenii cunoscute (De exemplu asociereaanalogia dintre structura compuşilor organici ai metalelor tranzitive şi un sandwich format din două molecule organice plane reprezentacircnd feliile de pacircine legate printr-un atom al unui metal tranziţional reprezentacircnd umplutura sandwich-ului a uşurat studierea acestei clase de compuşi chimici 2 Sinectica bazată pe analogie simbolică bazată pe descrierea schematică a elementelor problemei şi presupune utilizarea unor imagini-simbol pentru a rezolva o situaţie-problemă3 Sinectica bazată pe analogia personală ce presupune identificarea fiecărui elev cu un obiect cu o persoană cu un fenomen cu un sistem real sau imaginar Această analogie presupune valorificarea capacităţii de a empatiza şi de a descrie trăirile şi sentimentele proprii corespunzătoare noii ipostaze

19

Metoda se aplică la chimie la fizică la geografie la matematică la istorie sau la literatură unde elevii vor icircncerca să se identifice cu molecule cu atomi cu fenomene meteorologice (ploaia tornada) cu ecuaţii cu personalităţi sau cu personaje literare Scopul este cel de trăire afectivă şi simţire icircn ipostaze inedite4 Sinectica bazată pe analogia fantezistă care este mai des folosită icircn domeniul artistic şi constă icircn crearea unei dimensiuni imaginare a problemeiSinectica prezintă avantaje şi limite similare brainstormingului icircnsă utilizarea ei este mai pretenţioasă Coordonatorul discuţiei (profesorul) trebuie să fie un fin psiholog şi să aibe capacităţi empatice dezvoltate612 Metoda FriscoMetoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific care să acopere o amunită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistuluiMetoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Ea are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor studenţilor capacităţi empatice spirit critic punacircnd accentul pe stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţiiEtapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei profesorul sau eleviistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de vedere icircn acord cu acestaCel care este conservator are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiriExuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiunePesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiriOptimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsiteMetoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme dateFazele de desfăşurare a metodei piramidei1 Faza introductivă profesorul expune datele problemei icircn cauză2 Faza lucrului individual elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute Icircn această etapă se notează icircntrebările legate de subiectul tratat

20

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21

bull Valenţele formativ-educative ale metodelor interactive de icircnvăţare icircn grupValenţele formativ-educative care recomandă aceste metode interactive ca practice de succes atacirct pentru icircnvăţare cacirct şi pentru evaluare sunt următoarele1048766 stimulează implicarea activă icircn sarcină a elevilor aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă1048766 exersează capacităţile de analiză şi de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit stimulacircnt iniţiativa tuturor elevilor implicaţi icircn sarcină1048766 asigură o mai bună punere icircn practică a cunoştinţelor exersarea priceperilor şi capacităţilor icircn variate contexte şi situaţii1048766 asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară acunoştinţelor asimilate icircn sistemul noţional devenind asfel operaţionale1048766 unele dintre ele cum ar fi portofoliul oferă o perspectivă de ansamblu asupra activităţii elevului pe o perioadă mai lungă de timp depăşind neajunsurile altor metode tradiţionale de evaluare cu caracter de sondaj şi materie şi icircntre elevi1048766 asigură un demers interactiv al actului de predarendashicircnvăţarendashevaluare adaptat nevoilor de indivi-dualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev valorificacircnd şi stimulacircnd potenţialul creativ şi originalitatea acestuia1048766 descurajează practicile de speculare sau de icircnvăţare doar pentru notă Icircn continuare sunt prezentate cacircteva din noile metode şi tehnici interactive de grup menite să contibuie la diversificarea metodologiei didactice existente icircnscriindu-se icircn domeniul căutărilor şi preocupărilor creative de sporire a eficienţei muncii educatoruluicu discipolii săi

Metoda PredăriiIcircnvăţării reciproce(Reciprocal teaching ndash Palinscar 1986)Rezumacircnd Icircntrebacircnd Clarificacircnd Prezicacircnd

Este o strategie instrucţională de icircnvăţare a tehnicilor de studiere a unui text După ce sunt familiarizaţi cu metoda elevii interpretează rolul profesorului instruindu-şi colegii Are loc o dezvoltare a dialogului elev ndash elevSe poate desfăşura pe grupe sau cu toată clasa Metoda icircnvăţării reciproce este centrată pe patru strategii de icircnvăţare folosite de oricine care face un studiu de text pe teme sociale ştiinţifice sau un text narativ (poveşti nuvele legende)Aceste strategii suntdiams REZUMAREAdiams PUNEREA DE IcircNTREBĂRIdiams CLARIFICAREA DATELORdiams PREZICEREA (PROGNOSTICAREA)bull Rezumarea icircnseamnă expunerea a ceea ce este mai important din ceea ce s-a citit se face un rezumat bull Punerea de icircntrebări se referă la listarea unei serii de icircntrebări despre informaţiile citite cel ce pune icircntrebările trebuie să cunoască bineicircnţeles şi răspunsulClarificarea presupune discutarea termenilor necu-noscuţi mai greu de icircnţeles apelul la diverse surse lămuritoare soluţionarea neicircnţelegerilorPrezicerea se referă la exprimarea a ceea ce cred elevii că se va icircntacircmpla icircn continuare bazacircndu-se pe ceea ce au citit

ETAPELE1 Explicarea scopului şi descrierea metodei şi a celor patru strategii2 Icircmpărţirea rolurilor elevilor3 Organizarea pe grupe4 Lucrul pe text5 Realizarea icircnvăţării reciproce6 Aprecieri completări comentarii

2

Se pot propune două variante de desfăşurare a strategieiVarianta nr 1Se oferă icircntregii clase acelaşi text spre studiu Clasa este icircmpărţită icircn patru grupuri corespunzătoare celor patru roluri membrii unui grup cooperacircnd icircn realizarea aceluiaşi rolDe exemplu grupul A este responsabil cu rezumarea textului grupul B face o listă de icircntrebări pe care le vor adresa icircn final tuturor colegilor grupul C are icircn vedere clarificarea termenilor noi şi grupul D dezvoltă predicţiiIcircn final fiecare grup icircşi exercită rolul asumatVarianta nr 2bull Pentru textele mai mari se procedează icircn felul următorminus se icircmparte textul icircn părţi logiceminus se organizează colectivul icircn grupe a cacircte 4 eleviminus aceştia au fiecare cacircte un rol1048766 rezumator1048766 icircntrebător1048766 clarificator1048766 prezicătorminus se distribuie părţile textului fiecărui grup icircn parteminus echipele lucrează pe text fiecare membru concentracircndu-se asupra rolului primit Trebuie precizat că pentru a icircncuraja icircnvăţarea prin cooperare icircn cadrul unui grup mai numeros acelaşi rol poate fi icircmpărţit icircntre doi sau trei eleviminus icircn final fiecare grup află de la celălalt despre ce a citit membrii fiecărui grup icircşi exercită rolurile icircnvăţacircndu-i pe ceilalţi colegi (din alte grupe) despre textul citit de ei stimulacircnd discuţia pe temele studiate

Avantajele metodei predăriiicircnvăţării reciproceminus este o strategie de icircnvăţare icircn grup care stimulează şi motiveazăminus ajută elevii icircn icircnvăţarea metodelor şi tehnicilor de lucru cu textul tehnici de muncă intelectuală pe care le poate folosi apoi şi icircn mod independentminus dezvoltă capacitatea de exprimare atenţia gacircndirea cu operaţiile ei (analiza sinteza concretizarea generalizarea abstractizarea) şi capacitatea de ascultare activăminus stimulează capacitatea de concentrare asupra textului de citit şi priceperea de a de a selecţiona esenţialulUn anumit număr de experienţe au pus icircn evidenţă ldquoefectul de icircnvăţarerdquo adică beneficiul personal pe care un copil poate să-l obţină dintr-o icircnvăţare oferită de el icircnsuşi colegilor săi Un elev ldquopuţin dotatrdquo icircnregistrează performanţe superioare după ce a avut de acţionat ca ldquoicircnvăţacircndrdquo un alt elev decacirct după ce a avut de realizat complet un exerciţiu şcolar (Allen şi Feldman 1973)

Metoda JIGSAW (MOZAICUL)Jigsaw (icircn engleză jigsaw puzzle icircnseamnă mozaic) sau ldquometoda grupurilor interdependenterdquo (A Neculau 1998) este o strategie bazată pe icircnvăţarea icircn echipă (team-learning) Fiecare elev are o sarcină de studiu icircn care trebuie să devină expert El are icircn acelaşi timp şi responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate celorlalţi colegiETAPE ŞI FAZE1 Pregătirea materialului de studiubull Profesorul stabileşte tema de studiu (de exemplu ldquoformele de reliefrdquo) şi o icircmparte icircn 4 sau 5 sub-teme Opţional poate stabili pentru fiecare sub-temă elementele principale pe care trebuie să pună accentul elevul atunci cacircnd studiază materialul icircn mod independent Acestea pot fi formulate fie sub formă de icircntrebări fie afirmativ fie un text eliptic care va putea fi completat numai atunci cacircnd elevul studiază materialulbull Realizează o fişă-expert icircn care trece cele 4 sau 5 sub-teme propuse şi care va fi oferită fiecărui grupbullbull 2 Organizarea colectivului icircn echipe de icircnvăţare de cacircte 4ndash5 elevi (icircn funcţie de numărul lor icircn clasă)bull Fiecare elev din echipă primeşte un număr de la 1 la 4ndash5 şi are ca sarcină să studieze icircn mod independent sub-tema corespunzătoare numărului său

3

bull El trebuie să devină expert icircn problema dată De exemplu elevii cu numărul 1 din toate echipele de icircnvăţare formate vor aprofunda sub-tema cu numărul 1 Cei cu numărul 2 vor studia sub-tema numărul 2 şi aşa mai departebull Faza independentăbull Fiecare elev studiază sub-tema lui citeşte textul corespunzător Acest studio independent poate fi făcut icircn clasă sau poate constitui o temă de casă realizată icircnaintea organizării mozaiculuibullbull 3 Constituirea grupurilor de experţiDupă ce au parcurs faza de lucru independent experţii cu acelaşi număr se reunesc constituind grupe de experţi pentru a dezbate problema icircmpreună Astfel elevii cu numărul 1 părăsesc echipele de icircnvăţare iniţiale şi se adună la o masă pentru a aprofunda sub-tema cu numărul1 La fel procedează şi ceilalţi elevi cu numerele 2 3 4 sau 5 Dacă grupul de experţi are mai mult de 6 membri acesta se divizează icircn două grupe mai mici Faza discuţiilor icircn grupul de experţiElevii prezintă un raport individual asupra a ceea ce au studiat independent Au loc discuţii pe baza datelor şi a materialelor avute la dispoziţie se adaugă elemente noi şi se stabileşte modalitatea icircn care noile cunoştinţe vor fi transmise şi celorlalţi membrii din echipa iniţialăFiecare elev este membru icircntr-un grup de experţi şi face parte dintr-o echipă de icircnvăţareDin punct de vedere al aranjamentului fizic mesele de lucru ale grupurilor de experţi trebuie plasate icircn diferite locuri ale sălii de clasă pentru a nu se deranja reciprocScopul comun al fiecărui grup de experţi este să se instruiască cacirct mai bine avacircnd responsabilitatea propriei icircnvăţări şi a predării şi icircnvăţării colegilor din echipa iniţială

4 Reicircntoarcerea icircn echipa iniţială de icircnvăţareFaza raportului de echipăExperţii transmit cunostinţele asimilate reţinacircnd la racircndul lor cunoştinţele pe care le transmit colegii lor experţi icircn alte sub-temeModalitatea de transmitere trebuie să fie scurtă concisă atractivă putacircnd fi icircnsoţită de suporturi audio-vizuale diverse materialeSpecialiştii icircntr-o sub-temă pot demonstra o idee citi un raport folosi computerul pot ilustra ideile cu ajutorul diagramelor desenelor fotografiilorMembrii sunt stimulaţi să discute să pună icircntrebări şi să-şi noteze fiecare realizacircndu-şi propriul plan de idei5 EvaluareaFaza demonstraţieiGrupele prezintă rezultatele icircntregii claseIcircn acest moment elevii sunt gata să demonstreze ce au icircnvăţat Profesorul poate pune icircntrebări poate cere un raport sau un eseu ori poate da spre rezolvare fiecărui elev o fişă de evaluareDacă se recurge la evaluarea orală atunci fiecărui elev i se va adresa o icircntrebare la care trebuie să răspundă fără ajutorul echipeiAvantajele Jigsaw-uluiStrategia mozaicului este focalizată pe dezvoltarea capacităţilor de ascultarevorbire cooperare reflectare gacircndire creativă şi rezolvare de probleme Astfel elevii trebuie să asculte activ comunicările colegilor să fie capabili să expună ceea ce au icircnvăţat să coopereze icircn realizarea sarcinilor să găsească cea mai potrivită cale pentru a-i icircnvăţa şi pe colegii lor ceea ce au studiatldquoEsenţială pentru această modalitate de structurare a travaliului clasei este interdependeţa dintre membrii grupului care-i stimulează să coopereze Sarcina comună nu poate fi icircndeplinită decacirct dacă fiecare elev icircşi aduce contribuţia Metoda cuprinde activităţi ce vizează icircntărirea coeziunii grupurilor ameliorarea comunicării şi dezvoltarea capacităţii de a facilita achiziţionarea cunoştinţelor de către colegi Prin intermediul ei se anihilează tendinţa de instituire a unor ierarhii icircn grupuri icircntrucacirct elevii cu status icircnalt şi cu abilităţi deosebite icircnvaţă de la ceilalţi icircn aceeaşi măsură icircn care ei icircşi ajută colegii să icircnţeleagă şi să-şi icircnsuşească o sub-temăTrebuie să remarcăm calitatea metodei grupurilor interdependente de a anihila manifestarea efectului Ringelmann Lenea socială cum se mai numeşte acest efect apare cu deosebire atunci cacircnd individul icircşi imaginează că propria contribuţie la sarcina de grup nu poate fi stabilită cu precizie Interdependenţa dintre

4

membri şi individualizarea aportului fac din metoda Jigsaw un remediu sigur icircmpotriva acestui efectrdquo (Adrian Neculau Ştefan Boncu 1998 p 244)

Metoda PQLQRIILOR GAtildeNDITOARE(ldquoThinking hatsrdquo ndash Edward de Bono)ldquoDacă interpretezi rolul unui gacircnditor chiar vei deveni unulhelliprdquoEdward de BonoEste o tehnică interactivă de stimulare a creativităţii participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri icircn funcţie de pălăria aleasă Sunt 6 pălării gacircnditoarefiecare avacircnd cacircte o culoare alb roşu galben verde albastru şi negru Membrii grupului icircşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis aşa cum consideră mai bineRolurile se pot inversa participanţii sunt liberi să spună ce gacircndesc dar să fie icircn accord cu rolul pe care icircl joacă Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul AstfelPălăria albăbull Oferă o privire obiectivă asupra informaţiilorbull Este neutrăbull Este concentrată pe fapte obiective şi imagini clarebull Stă sub semnul gacircndirii obiectivePălăria roşiebull Dă fracircu liber imaginaţiei şi sentimentelorbull Oferă o perspectivă emoţională asupra eveni-mentelorbull Roşu poate icircnsemna şi supărarea sau furiabull Descătuşează stările afectivePălăria neagrăbull Exprimă prudenţa grija avertismentul judecatabull Oferă o pespectivă icircntunecoasă tristă sumbră asupra situaţiei icircn discuţiebull Este perspectiva gacircndirii negative pesimistePălăria galbenăbull Oferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţieibull Culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui strălucirea optimismulbull Este gacircndirea optimistă constructivă pe un fundament logic

Pălăria verdebull Exprimă ideile noi stimulacircnd gacircndirea creativăbull Este verdele proaspăt al ierbii al vegetaţiei al abundenţeibull Este simbolul fertilităţii al producţiei de idei noi inovatoarePălăria albastrăbull Exprimă controlul procesului de gacircndirebull Albastru a rece este culoarea cerului care este deasupra tuturor atotvăzător şi atotcunoscătorbull Supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţiibull Este preocuparea de a controla şi de a organizaParticipanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie gacircndind din perspectiva ei Nu pălăria icircn sine contează ci ceea ce semnifică ea ceea ce induce culoarea fiecăreiaCele 6 pălării gacircnditoare pot fi privite icircn perechiPălăria albă ndash pălăria roşiePălăria neagră ndash pălăria galbenăPălăria verde ndash pălăria albastrăCum trebuie să se comporte cel care ldquopoartărdquo una din cele 6 pălării gacircnditoarePălăria albă ndash rezumatCel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi imagini atunci cacircnd acestea i se cer Calculatorul este neutru şi obiectiv Nu oferă interpretări şi opiniiCacircnd ldquopoartărdquo pălăria albă gacircnditorul trebuie să imite computerul să se concentreze strict pe problema discutată icircn mod obiectiv şi să relateze exact dateleGacircnditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea

5

Pălăria roşie ndash rezumatPurtacircnd pălăria roşie gacircnditorul poate spune aşa rdquoAşa simt eu icircn legătură cuhelliprdquoAceastă pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gacircndiriiEa face posibilă vizualizarea exprimare lorbull Pălăria roşie permite gacircnditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie icircntrebacircndu-i care este părerea lor ldquodin perspectiva pălăriei roşiirdquo adică din punct de vedere emoţional şi afectiv Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea Pălăria neagră ndash rezumatEste pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilorGacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorileExplică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negativeSe pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negrePălăria galbenă ndash rezumatEste simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negativeExprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor dateGacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenăNu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verziPălăria verde ndash rezumatSimbolizează găndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoarea seminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verdeEste folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţiePălăria albastră ndash rezumatbull Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndiriibull Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşitbull Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţiibull Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adresezecomentarii şi sugestiibullbull Cum se foloseşte această metodăbull

bull Se icircmpart cele 6 pălării gacircnditoare elevilor şi se oferă cazul supus discuţiei pentru ca fiecare să-şi pregătească ideile Pălăria poate fi purtată individual ndash şi atunci elevul respectiv icircI icircndeplineşte rolul ndash sau mai mulţi elevi pot răspunde sub aceeaşi pălărie Icircn acest caz elevii grupului care interpretează rolul unei pălării gacircnditoare cooperează icircn asigurarea celei mai bune interpretări Ei pot purta fiecare cacircte o pălărie de aceeaşi culoare fiind conştienţi de fatul căbull Pălăria albastră rarr clarificăbull Pălăria albă rarr informeazăbull Pălăria verde rarr generează ideile noi efortulbull Pălăria galbenă rarr aduce beneficiicreativbull Pălăria neagră rarr identifică greşelile

6

bull Pălăria roşie rarr spune ce simte desprebullbull Cum funcţionează această metodă icircn cazul rezolvării de problemebull

bull Pălăria albastră defineşte problemabull Pălăria albă oferă informaţiile şi materialele disponibile icircn legătură cu problema discutatăbull Pălăria verde vizează soluţiile posibilebull Pălăria galbenă are icircn vedere posibilităţile reale de realizare a soluţiilor propusebull Pălăria neagrăevidenţiază slăbiciunile fiecărei soluţii date propusebull Pălăria albă leagă soluţiile de informaţiile disponibile răspunzacircnd la icircntrebări de genul ldquoAu soluţiile propuse o bază informaţionalărdquobull Pălăria roşie stimulează participanţii să răspundă la icircntrebări de genul ldquoCe simţiţi icircn legătură cu soluţiile propuserdquobull Pălăria albastră alege soluţia corectă şi trece mai departe bull

bull Pălăriile gacircnditoare pot fi purtate pe racircnd de participanţi sau toţi subiecţii antrenaţi icircn discuţie pot fi sub aceeaşI pălărie icircn acelaşi timp Astfel se pot folosi formule de genul ldquoHai să icircncercăm şi pălăria verde Căutăm idei noirdquo sau ldquo Să lăsăm pălăria neagră s-o probăm pe cea galbenărdquo Cineva care nu este icircncacircntat de idea pusă icircn discuţie nu face nici un efort să găsească elemente pentru dezvoltarea eiUtilizacircnd tehnica pălăriilor gacircnditoare gacircnditorul este provocat să schimbe pălăriile faclitacircndu-se astfel posibilitatea de exprimare deoarece nu este constracircns să aibe doar o singură perspectivăbull O persoană entuziasmată de idee este rugată ca sub pălăria neagră să caute dificultăţile neajunsurilebull Unele persoane sunt negativiste mai tot timpul Cu sistemul pălăriilor gacircnditoare există ocazia de a fi negativist la un moment dat (sub pălăria neagră) iar icircn alt moment să renunţe la negativism icircncercacircnd o altă pălărie (perspectivă) verde de exemplubull Indicaţii pentru celcei ce poartăbullbull

bull Pălăria albăminus gacircndeşte ca o foaie albă care este neutră şi poartă informaţiibull Foloseşte icircntrebărilebull Ce informaţii avembull Ce informaţii lipsescbull Ce informaţii am vrea să avembull Cum putem obţine informaţiilebullbull Pălăria roşieminus exprimă-ţi emoţiile temerile intuiţiile sentimenteleminus nu te justificaminus aprinde simţămintele

bull Foloseşte fomulări de tipulbull Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc eu lucrurilehellipbull Sentimentul meu e căhellipbull Nu-mi place felul cum s-a procedatbull Intuiţia icircmi spune căhellipbullbull Pălăria neagrăminus judecă criticminus gacircndeşte logic negativminus atenţionează asupra a ceea ce nu poate fi făcut e nonprofitabil riscant sau periculosbull Foloseşte icircntrebărilebull Care sunt erorile

7

bull Ce ne icircmpiedicăbull La ce riscuri ne expunembull Ne permite regulamentulbullbull Pălăria galbenăminus gacircndeşte optimist logic şi pozitivminus explorează beneficiile şi posibilităţileminus imaginează-ţi lumina şi strălucirea soareluibullbull Foloseşte icircntrebărilebull Care sunt obiectivelebull Pe ce se bazeză aceste ideibull Care sunt beneficiilebull Cum voivom ajunge apoape de această viziune (perspectivă)bullbull Pălăria verdeminus crează noi optiuni variante resurse structuri metode ideiminus gacircndeşte-te la vegetaţia proaspătă la abundenţăminus dă fracircu liber imaginaţieibullbull Foloseşte formulări de tipulbull Şansa succesului este dacăhellipbull Cum poate fi altfel atacată problemabull Putem face asta şi icircn alt modbull Găsim şi o altă explicaţiebullbull Pălăria albastrăminus controlează procesul gacircndirii pentru ca aceasta să devină mai productivă şi organizează acţiuneaminus supervizează sistematizează concluziile comentează dirijează şi conduce către pasul următorbullbull Foloseşte icircntrebărilebull Putem să rezumăm punctele de vedere expusebull Care e următorul pasbull Care sunt ideile principalebull Să nu pierdem timpul şi să ne concentrăm asuprahellip nu credeţibullbull Avantejele metodei ldquoPălărilor gacircnditoarerdquominus stimulează creativitatea participanţilor gacircndirea colectivă şi individualăminus dezvoltă capăcităţile sociale ale participanţilor de intercomunicare şi toleranţă reciprocă de respect pentru opinia celuilaltminus icircncurajează şi exersează capacitatea de comunicare a gacircnditorilorminus dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonaleminus este o tehnică uşor de folosit aplicabilă unei largi categorii de vacircrsteminus poate fi folosită icircn diferite domenii de activitate şi disciplineminus este o strategie metacognitivă ce icircncurajează indivizii să privească conceptele din diferite perspectiveminus determină şi activează comunicarea şi capacitatea de lua deciziiminus icircncurajează gacircndirea laterală gacircndirea con-structivă complexă şi completăbull Fiecare pălărie gacircnditoare reprezintă un mod de gacircndire oferind o privire asupra informaţiilor sentimentelor judecăţilor atitudinii pozitive creativităţii controlului

8

bull Icircntr-o icircntrunire serioasă oamenii se presupune că nu pun pe primul plan emoţiile dar de fapt ei le deghizează icircn argumente aparent logice Tehnica pălăriilor gacircnditoare oferă posibilitatea participanţilor care purtacircnd pălăria roşie să-şi exteriorizeze direct emoţiile sentimentele intuiţiile fără alte explicaţii lucru cunoscut de toţi ceilalţi membrii ai grupului Este important să poţi să comunici ceea ce simti despre ceva anume fără a ofensa pe nimeni şi fără a te simţi stacircnjenitbull Pălăria neagră este valoroasă pentru a evita greşelile Participanţii la discuţii entuziasmaţi pot fi rugaţi la un moment dat să-şi pună pălăria neagră (sau să privească din acest punct de vedere) Dacă se insistă pe perspectiva negativă e foare uşor de ldquoucis icircn faşărdquo ideile creative Pălăria neagră trebuie folosită mai bine după ce s-a folosit pălăria verde şi apoi să fie urmată de pălăria galbenăbull Icircntr-o discuţie obişnuită de obicei subiectul A are o părere diferită de subiectul B Fiecare caută să-şi argumenteze propria părere şi de multe ori fără o capacitate empaticăbull Tehnica celor 6 pălăriilor gacircnditoare oferă posibilitatea tuturor participanţilor la discuţii de a fi la un moment dat de aceeaşi parte a baricadei purtacircnd aceeaşi pălărieDiscuţia devine astfel constructivă şi efectele se văd imediat Astfel atacirct subiectul A cacirct şi subiectul B pot purta la un moment dat pălăria neagră icircn acelaşi timp pentru a descoperi pericolele defectele lipsurile neajunsurile problemei pusă icircn discuţie Apoi ambii pot purta pălăria galbenă pentru a explora beneficiile schimbacircnd-o apoi cu cea verde pentru a fi deschişi tuturor variantelorbull Icircn loc să gacircndească icircn contradictoriu dezvoltă o explorare bazată pe cooperarebull Este adevărat că unii oameni sunt mai buni decacirct alţii icircntr-un anumit mod de gacircndire ori se simt mai confortabili sub o anumită pălărie dar trebuie specificat că pălăriile colorate nu etichetează pe nimeni (de exemplu ldquoIonescu este gacircnditorul negru al grupuluirdquo etc) Este exact opusul scopului acestei metodebull Important este ca fiecare participant să facă efortul de a folosi toate pălăriilebull Tehnica pălăriilor gacircnditoare este folosită pentru a determina indivizii să-şi schimbe perspectiva de gacircndire să ia icircn consideraţie şi alte puncte de vedere

Tehnica LOTUS (Floarea de nufqr)(LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)bull Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni icircntre idei concepte pornind de la o temă centrală Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc icircn jurul celei principale asemeni petalelor florii de nufărbull Cele 8 idei secundare sunt trecute icircn jurul temei centrale urmacircnd ca apoi ele să devină la racircndul lor teme principale pentru alte 8 flori de nufăr Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cacircte alte noi 8 idei secundare Atfel pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuiesc dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte

bull ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂRbull1 Construirea diagramei conform figurii prezentate2 Scrierea temei centrale icircn centrul diagramei3 Participanţii se gacircndesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centralăAcestea se trec icircn cele 8 ldquopetalerdquo (cercuri) ce icircnconjoară tema centrală de la A la H icircn sensul acelor de ceasornic4 Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)5 Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor icircn diagramă Se completează icircn acest mod cacirct mai multe cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)6 Etapa evaluării ideilor Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu icircn lecţiile viitoare

9

bullbull Exemplebull 1 Tema centrală plantele medicinalebull Cele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopascăbull 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţia-lului creativ al elevilor bull Cele 8 idei secundareminus conduita creativă a profesoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia elev-elevminus relaţia profesor-elevminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a profesoruluiminus cerinţele şcolarebull Evaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practică Astfel ţinacircndu-se cont de sugestiile oferite se poate reamenaja sala de curs creacircndu-se astfel un ldquolaborator al creativităţiirdquo icircn conformitate cu expectaţiile elevilor se poate decora clasa cu picturi făcute de elevi cu fotografii din timpul copilăriei cu peisaje desenate sau fotografiate cu cărţi ilustrate (pentru cei mici) sau cărţi icircnsoţite de teste şi jocuri creative (pentru cei mai mari) cu jucăriijocuri menite să stimuleze creativitatea şi alte materiale didactice materiale video cu activităţi creative sau spectacole realizate de ei sau de colegii lorbull Tehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniibull Există şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectuluibullbull LOTUS DE GRUPbullbull Varianta nr 1bull Etape1 Profesorul anunţă tema centrală2 Elevii au cacircteva minute de gacircndire icircn mod individual după care se va proceda la completarea orală a celor 8 idei secundare ale temei centrale pe baza dialogului şi consensului desfăşurat icircntre elevi şi profesor Ideile secundare se trec icircn diagramă3 Colectivul se icircmparte apoi icircn 8 grupe de cacircte 3 4 sau 5 elevi fiecare icircn funcţie de numărul de elevi din clasă Acolo unde un grup este deficitar din punct de vedere al numărului de elevi cadrul didactic va participa ca membru al acelui grup4 Ideile secundare devin teme centrale pentru fiecare din cele 8 grupuri constituite Astfel fiecare grup lucrează independent la dezvoltarea uneia dintre ele exerciţiu creator la care participă toţi membrii grupuluibull De exemplu ndash grupul A are de găsit 8 idei pentru tema Abull ndash grupul B are de găsit 8 idei pentru tema B etc5 Prezentarea icircn faţa colectivului a rezultatelor fiecărui grup icircn parteCompletarea diagramei pe baza ideilor expuse de fiecare grup şi a discuţiilor purtate icircntre membrii grupurilor icircn scopul clarificării şi corectării6 Evaluarea muncii colaborative icircn grup aprecierea participării şi folosirea rezultatelor obţinute icircn activităţile următoare

10

bull Tehnica Lotus stimulează munca colaborativă icircn echipă şi efortul creativ al fiecărui membru al grupului icircn soluţionarea sarcinii date Există şi o oarecare competiţie icircntre grupe icircn sensul găsirii celei mai potrivite idei (care poate fi supusă discuţiei icircn etapa nr 5) icircn rapiditatea cu care lucrează un grup faţă de altul cu toate că acestea nu se icircnscriu icircn dezideratele metodei Scopul central este participare tuturor elevilor la un exerciţiu creator şi icircn unele cazuri la găsirea unei soluţii la o problemă dată Elevii lucrează cu plăcere icircn cadrul acestei tehnici mai ales dacă grupurile au fost alese preferenţialbull Colectivul clasei de elevi poate fi aranjat icircn forma florii de nufăr astfel fiecare grup poate ocupa locul unei petale de nufăr icircn jurul temei centrale De exemplu icircntr-un colectiv de 32 de elevi se pot organiza 8 grupe de cacircte 4 elevi dispuse astfelbull Varianta nr 2bull Etape1 Profesorul sau elevii propun tema centrală2 Moment de lucru independent fiecare elev se gacircndeşte la ideile conexe3 Discutarea ideilor obţinute şi trecerea lor icircn diagramă4 Constituirea grupurilor De data aceasta nu mai este necesar să se constituie numărul fix de 8 grupe ci a unora similare ca număr de elevi sau ca posibilităţi creative5 Fiecare grup icircşi aduce contibuţia la icircntreaga diagramă avacircnd icircn vedere dezvoltarea atacirct cacirct poate a fiecăreia dintre cele 8 noi teme centrale stabiliteAstfel avacircnd o limită de timp membrii grupului A de exemplu vor elabora pe racircnd cacirct mai multe idei (maxim 8 idei) pentru temele A B C D E F G H trecacircndu-le icircn diagrama pe care fiecare grup o are la dispoziţie6 La un semnal (dat de cadrul didactic) diagramele se schimbă icircntre grupuri icircn sensul acelor de ceasornic Locurile (cercurile) din diagramă rămase goale de la grupul precedent au şansa de a fi completate acum Rotirea diagramelor se face pacircnă cacircnd acestea ajung la grupul iniţial7 Icircn final se citesc diagramele şi se apreciază rezultatelebull Dacă diagrama este completată icircn icircntregime (toate cele 8 cadrane) rezultă un număr de 64 de idei noi conexe care icircmpreună cu cele 8 teme din care decurg alcătuiesc 72 de idei generate de tema centralăbulltemabull Icircn stabilirea temei centrale se poate pleca de la una propusă de profesor sau de către elevi Tema poate fi anunţată sau nu icircn lecţia premergătoare Icircn cazul icircn care ea este dinainte cunoscută de către elevi aceştia sunt motivaţi să lucreze singuri acasă icircnainte căutacircnd variante culegacircnd materiale pentru a găsi cacirct mai multe soluţiibullbull Varianta nr 3bull Este asemănătoare cu varianta numărul 1bull Etape1 Se stabileşte şi se anunţă tema centrală2 Se constituie un grup central format din 8 elevi din clasă Aceştia vor fi cei care vor stabili cele 8 idei secundare generate de tema centrală3 Construirea grupelor secundarebull După punctarea celor 8 idei icircn diagramă fiecare membru din grupul central icircşi alcătuieşte un grup de lucru din elevii clasei Un elev aparţine unui singur grup şi toţi elevii sunt cuprinşi icircntr-unul dintre grupuri Vor rezulta astfel 8 grupuri care vor aborda tema propusă de cel care a constituit grupul Elevul care a propus tema icircşi poate allege colegii cu care să lucreze la dezvoltarea ei4 Etapa muncii icircn grupbull Fiecare grup secundar lucrează la elaborarea a 8 idei legate de tema dată Toţi membrii trebuie să-şi aducă contribuţia La nivelul grupului se pot stabili rolurile de lider de secretar (avacircnd sarcina de a consemna datele)

11

5 Comunicarea ideilor de către liderul grupului Au loc discuţii completări comentarii6 Aprecierea travaliului icircn grup a modului de organizare a muncii de către lider şi a valorii ideilor emisebullbull Modul de aranjare a grupurilor poate fi sub foma florii de nufăr astfel icircncacirct icircn mijloc să fie plasat grupul central şi icircn jur grupurile secundare După lucrul icircn grupul central liderii se icircntorc icircnspre grupurile secundare constituite Dacă icircn grupul central sunt obligatoriu 8 membri icircn cele secundare numărul lor poate fi diferit Condiţia ce se impune este ca ele să nu se deosebească foarte mult icircn privinţa posibilităţii de a genera idei noibull Important este ca fiecare participant să fie icircncurajat să lucreze să aibe posibilitatea de a-şi spune părerea şi aceasta să-i fie luată icircn considerare Toate ideile create sunt communicate şi discutate icircn finalul activităţiibull Tehnica Lotus poate fi aplicată cu succes atacirct la şcolarii mici cacirct şi la adolescenţi şi adulţi Este compatibilă cu multe domenii de activitate şi poate fi un excelent mijloc de stimulare a creativităţii elevilor şi de activizare a energiilor capacităţilor şi structurilor cognitive la diferite obiecte de icircnvăţămacircntbull Este o modalitate de lucru icircn grup cu mari valenţe formativ-educative Stimulează şi dezvoltă capacităţi ale inteligenţei lingvistice (abilitatea de a folosi efectiv limba pentru a-şi aminti informaţii şi a crea idei noi) ale inteligenţei interpersonale (capacitatea de a icircnţelege intervenţiile motivaţiile dorinţele celorlalţi) ale inteligenţei intrapersonale (capacitatea de autoicircnţelegere autoapre-ciere corectă a propriilor sentimente motivaţii) ale inteligenţei naturaliste (care face omul capabil să recu-noască să clasifice să se inspire din mediul icircnconjurător) ale inteligenţei sociale (capacitatea de relaţionare)65 Starbursting (Explozia stelară)Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstorminguluiIcircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploxiei stelareCum se procedeazăSe scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircndbull Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrareCine Ce Unde Cacircnd De ceproblemaScopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuniicircnte concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe ideibull ETAPE1 Propunerea unei probleme2 Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale3 Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai diverse4 Comunicarea rezultatelor muncii de grup5 Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipăFacultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebăriMetoda starbursting este uşor de aplicat oricărei vacircrste şi unei palete largi de domenii Nu este costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite Participanţii se prind repede icircn joc acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare şi pe de altă parte o sursă de noi descoperiri

12

Metoda ldquoSchimbq perecheardquo(SHARE- PAIR CIRCLES)Share ndash Pair Circles este o metodă de lucru pe perechi Se icircmparte clasa icircn două grupe egale ca număr de participanţi Se formează două cercuri concentrice elevii fiind faţă icircn faţă pe perechi Profesorul pune o icircntrebare sau dă o sarcină de lucru icircn perechi Fiecare pereche discută şi apoi comunică ideile Cercul din exterior se roteşte icircn sensul acelor de ceasornic realizacircndu-se astfel schimbarea partenerilor icircn pereche Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei Fiecare se implică icircn activitate şi icircşi aduce contribuţia la rezolvarea sarciniiETAPELE1 Etapa organizării colectivului icircn două grupe egalebull Fiecare elev ocupă un scaun fie icircn cercul din interior fie icircn cercul exterior Profesorul poate să lase elevilor libertatea se a-şi alege locul sau poate organiza colectivul punacircnd copiii să numere din doi icircn doi Astfel cei cu numărul 1 se vor aşeza icircn cercul interior cu faţa la exterior iar cei cu numărul 2 icircn cercul exterior cu faţa către elevii din cercul interior Stacircnd faţă icircn faţă fiecare elev are un partener Dacă numărul de elevi este impar la activitate poate participa şi cadrul didactic sau doi elevi pot lucra icircn ldquotandemrdquo2 Etapa prezentării şi explicării problemeiProfesorul oferă cazurile pentru studiu problemele de rezolvat sau situaţiile didactice şi explică importanţa soluţionării3 Etapa de lucru icircn perechibull Elevii lucrează doi cacircte doi pentru cacircteva minute Apoi elevii din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii realizănd astfel o nouă pereche Jocul se continuă pacircnă cacircnd se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină icircntrebările3 Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilorIcircn acest moment clasa se regrupează şi se analizează ideile emise Profesorul face icircmpreună cu elevii o schemă a concluziilor obţinuteTeme de studiuminus Se pot da elevilor icircntrebări cu răspunsuri eliptice care se vor completa pe rand de către fiecare pereche iar icircn final se vor analiza toate răspunsurile şi se vor face corectări şi completăriminus Perechile pot rezolva cacircte o problemă de pe o fişă dată pănă la epuizarea sarcinii iar icircn final se vor citi rezolvările Se poate da următoarea comandă (după ce elevii şi-au ocupat locurile icircn cercurile concentrice) ldquoToţi elevii rezolvă punctul nr 1 din fişă timp de 5 minuterdquo Are loc apoi schimbarea perechilor şi se dă următoarea comandă ldquoToate perechile se concentrează la punctul nr 2din fişărdquo Şi aşa mai departe pacircnă cacircnd se temină fişa de lucru Se reface colectivul şi se analizează pe racircnd răspunsurile dateAvantajele metodei Share ndash Pair Circlesminus este o metodă interactivă de grup care stimulează participarea tuturor elevilor la activitateminus elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivuluiminus stimulează cooperarea icircn echipă ajutorul reciproc icircnţelegerea şi toleranţa faţă de opinia celuilaltminus este o metodă uşor de aplicat la orice vacircrstă şi adaptabilă oricărui domeniu şi obiect de icircnvăţămacircntminus dezvoltă inteligenţa logică-matematică (capacitatea de a analiza logic problemele de a realiza operaţii matematice şi a investiga ştiinţific sarcinile de a face deducţii) inteligenţa interpersonală ce creează oportunităţi icircn munca colectivă Brainstormingbull Brainstorming-ul sau bdquoevaluarea amacircnatărdquo ori bdquofurtuna de creiererdquo este o metodă interactivă de dezvotare de idei noi ce rezultă din discuţiile purtate icircntre mai mulţi participanţi icircn cadrul căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii Rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute

13

bull Ca metodă de discuţie şi de creaţie icircn grup brainstorming-ul (brain = creier storming = furtunos) a fost sistematizat icircn 1948 de către profesorul de la Universitateadin Buffalo (SUA) Alexander Osborn Rezultatele experimentelor au fost publicate de Osborn icircn 1961 icircn lucrarea Applied imaginationbull Metoda bdquoasaltului de ideirdquo sau bdquocascada ideilorrdquo are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării Altfel spus participanţii sunt eliberaţi de orice constacircngeri comunică fără teama că vor spune ceva greşit sau nepotrivit care va fi apreciat ca atare de către ceilalţi participanţi Interesul metodei este acela de a da fracircu liber imaginaţiei a ideilor neobişnuite şi originale a părerilor neconvenţionale provocacircnd o reacţie icircn lanţ constructivă de creare a bdquoideilor pe ideirdquo Icircn acest sens o idee sau sugestie aparent fără legătură cu problema icircn discuţie poate oferi premise apariţiei altor idei din partea celorlalţi participanţibull Branistorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unei reuniuni formate dinr-un grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al ocupaţiilor sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minutebull Specific acestei metode este şi faptul că ea cuprinde două momente unul de producere a ideilor şi apoi momentul evaluării acestora (faza aprecierilor critice)bull Regulile de desfăşurare ale brainstorming-ului sunt următoarele 1048766 Cunoaşterea problemei pusă icircn discuţie şi a necesităţii soluţionării ei pe baza expunerii clare şi concise din partea moderatorului discuţiei1048766 Selecţionarea cu atenţie a participanţilor pe baza principiului eterogenităţii icircn ceea ce priveşte vacircrsta pregătirea fără să existe antipatii1048766 Asigurarea unui loc corespunzător (fără zgomot) spaţios luminos menit să creeze o atmosferă stimulativă propice descătuşării ideilor1048766 Admiterea şi chiar icircncurajarea fomulării de idei oricacirct de neobişnuite icircndrăzneţe lăsacircnd fracircu liber imaginaţiei participanţilor spontaneităţii şi creativităţii1048766 Icircn prima fază accentul este pus pe cantitate pe formularea de cacirct mai multe variante de răspuns şi cacirct mai diverse1048766 Neadmiterea nici unui fel de evaluări aprecieri critici judecăţi din partea participanţilor sau a coordonatorului asupra ideilor enunţate oricacirct de neaşteptate ar fi ele pentru a nu inhiba spontaneitatea şi a evita un blocaj intelectual1048766 Construcţia de bdquoidei pe ideirdquo icircn sensul că un răspuns poate provoca asociaţii şi combinaţii pentru emiterea unui nou demers cognitiv-inovativ1048766 Programarea sesiunii de brainstorming icircn perioada cacircnd participanţii sunt odihniţi şi dispuşi să lucreze1048766 Icircnregistrarea discretă exactă şi completă a discuţiilor de către o persoană desemnată special să icircndeplinească acest rol (sau pe bandă) fără a stacircnjeni participanţii sau derularea discuţiei1048766 Evaluarea este suspendată şi se va realiza mai tacircrziu de către coordonator cu sau fără ajutorul participanţilor1048766 Valorificarea ideilor ce provin după perioada de bdquoincubaţierdquo icircntr-o nouă sesiune a doua zi participanţii puntacircndu-se reicircntacirclnibull Pentru a iniţia o sesiune de brainstorming Camelia Zlate şi Mielu Zlate (1982 pp 136ndash140) propun următoarele etape şi fazebull 1 Etapa de pregătire care cuprindea) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru

14

bull 2 Etapa productivă de emitere de alternative crea-tive care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativbull 3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircn-direa criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăbull Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple Dintre acestea enumerămminus obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoareminus costurile reduse necesare folosirii metodeiminus aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniileminus stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilorminus dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării amacircnateminus dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipăbull Limitele brainstorming-ului- nu suplineşte cercetarea de durată clasică- depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit- oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţibull Posibile teme pentru brainstorming1048766 Educaţia permanentă ndash promotorul dezvoltării culturale economice şi sociale1048766 Educaţia adulţilor ndash icircntre posibilităţi şi necesitate icircntre cerere şi ofertă1048766 Sărăcia ndash problemă permanentă a omenirii Modalităţi de depăşire1048766 Omul şi Universul ndash soluţii pentru viitor icircn vederea optimizării relaţiilor lumii cu natura1048766 Pămacircntul ndash o planetă vie dar muritoare căi de realizare a educaţiei ecologice1048766 Elevul ndash coparticipant le propria formare căi de stimu-lare a interesului pentru şcoală icircnvăţătură educaţie Studiul de cazbullbull Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematicebull Apărută iniţial ca o metodă de cercetare ştiinţifică (icircn medicină economie psihologie etc) studiul de caz a fost extins şi icircn problemele educaţiei fiind utilizată de profesorul Colomb Langadall la Şcoala Comercială Harvard (1935) (Harvard Graduate School of Bussines Administration) Termenul provine din latimescul casus = eveniment fortuitbull Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircnminus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele problememinus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limităminus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile createminus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilorminus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

15

bull Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048766 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048766 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048766 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048766 să solicite participarea activă a tuturor elevilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazuluibull Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumebull Etapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048766 profesorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048766 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048766 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăbull Etapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi1048766 are loc stabilirea aspectelor neclare1048766 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048766 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048766 documentarea participanţilor1048766 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţibull Etapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048766 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048766 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de profesor1048766 ierarhizarea variantelorbull Etapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimebull Etapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (elevi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similarebull Rolul profesorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grupbull Avantajele metodei studiului de caz sunt următoarele- prin faptul că situaţia-caz aleasă de profesor aparţine domeniului studiat iar eleviistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo - prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentare- prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritual de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperare- prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

16

bull Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui elev la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

Tehnica 6 3 5bullbull Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircte minus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp de minus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)bullbull Etapele metodei 635bullI Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucruEleviistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grupIcircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai buneSe centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele1048766 oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048766 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048766 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca ndividuală cu cea de echipă1048766 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţia creativitatea calităţile atenţiei etc)Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuriEleviistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ Philips 6 6Metoda Philips 66 a fost elaborată de către profesorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

17

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborateConducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (profesorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinseAvantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează eleviistudenţii icircn (auto)evaluare Cooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuriDezavantajele apar atunci cacircnd numărul elevilor nu este multiplu de 6 şi mai pot fi create de limita de timp impusă de 6 minute SinecticaSinectica numită şi metoda analogiilor sau metoda asociaţiilor de idei a fost elaborată de profesorul William J Gordon (Operational Approach to Creativity) icircn 1961 cacircnd a icircnfiinţat primul grup sinectic la Universitatea Harvard Termanul de sinectică provine din grecescul synecticos (bdquosynrdquo ndash bdquoa aduce icircmpreunărdquo şi bdquoecticosrdquo ndash bdquoelemente diverserdquo) şi sugerează principiul fundamental al metodei asocierea unor idei apparent fără legătură icircntre ele Metoda Gordon are icircn vedere stimularea creativităţii participanţilor pentru formularea de idei şi ipoteze folosind raţionamentul prin analogie Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constracircngeri şi de a le icircngădui să-şi exprime liber opiniile vis-a-vis de o problemă pe care trebuie s-o abordeze dintr-o perspectivă nouă Metoda incită la dezvoltarea de idei inedite şi originale şi la asociaţii de idei mizacircnd pe remarcabila capacitate a minţii umane de a face legături icircntre elemente aparent irelevanteIcircn cadrul secvenţelor didactice bazate pe sinectică profesorul icircncurajează atitudinea creativă a elevilor stimulacircndu-i să privească problemele şi soluţiile icircn moduri neuzuale utilizacircnd digresiunea (W T Weawer G M Prince 1990 p 384) Icircn utilizarea digresiunii se respectă de obicei următoarele etape1048766 enunţarea problemei de către profesorelev1048766 familiarizarea elevilor cu elementele cunoscute ale problemei1048766 detaşarea temporară a elevilor de elementele problemei1048766 căutarea deliberată a irelevanţei aparente fapt care poate genera conexiuni surprinzătoare neobişnuite (vezi Muşata Bocoş 2002 p 345)1048766 potrivirea forţată a materialului irelevant descoperit cu problema discutată1048766 inventarierea căilor posibile de relaţionare dintre ideile aparent irelevante şi elementele date ale problemei prin producerea de idei noiCa exerciţiu prin excelenţă de grup sinectica urmăreşteminus să elibereze gacircndirea de şabloane educacircnd flexibiliatea şi lateralitatea acesteiaminus să inducă stări psihologice cum ar fi implicarea detaşarea empatia jocul cu ideile folosirea irelevanţei

18

minus să dea fracircu liber exprimării impulsurilor imaginativeminus să stimuleze vederile nonconformiste şi necon-venţionaleminus să icircntărească icircncrederea icircn forţele proprii icircncurăjacircnd participanţii să-şi assume riscul de a gacircndi altfelEtapele sinecticii1 Constituirea grupului sinectic2 Prezentarea problemei3 Itinerariul sinectic4 Elaborarea modelului de soluţionare a problemei5 Experimentarea şi aplicarea modeluluiGrupul sinectic este alcătuit din 5-8 persoane dintre care unul are rolul de lider şi altul de secretar Participanţii trebuie să fie cunoscători ai domeniului din care face parte problema icircn cauză să aibe aptitudini de a lucra icircn echipă capacitate empatică şi toleranţă faţă de ideile emise de ceilalţi colegi de grup Totodată se aleg persoane cu capacităţi imaginative şi metaforice dezvoltate nonconformiste şi dezinvolteProblema poate fi expusă de către profesor sau este aleasă din racircndul celor propuse de către elevi Ea este analizată prin fragmentarea ei icircn unităţi de bază transpunacircndu-se elementele cunoscute icircntr-o formă operaţionalăItinerariul sinectic presupune distanţarea intenţionată de esenţa problemei prin icircnlăturarea ideilor preconcepute care pot influenţa procesul de creaţie Se face apel la tehnici intuitive analogia fantezia empatia evocarea inversia Prin analogii fanteziste se propun soluţii care se icircndepărtează de realitatea posibilă Prin empatie se produce un transfer de identitate de la problemă la individ Analogiile simbolice permit transpunerea problemei icircn imagini Inversia reprezintă schimbarea unghiului de abordare a temei cu scopul de a diminua inerţia psihologică Pe parcursul acestei etape elevii emit diverse propuneri de soluţionare a problemei care mai apoi vor trebui transformate icircn termini conformi cu realitatea Aceasta este etapa elaborării modelului rezolutiv urmată de experimentare şi aplicareEvaluarea va avea icircn vedere următorii indicatori ideile emise icircn etapa itinerariului sinectic ierarhizarea soluţiilor propuse experimentarea şi aplicarea modelului rezolutivPostulatele pe care se bazează sinectica se referă la faptul că icircn procesul inovării creatorii parcurg mai multe faze stări critice cu funcţii şi contribuţii diferite icircn generea şi concretizarea noului De asemeni icircn procesele creative aspectele emoţionale şi iraţionale sunt frecvent mai importante decacirct cele intelectuale şi raţionaleDerularea sinecticii simulează etapele procesul creator spontan Astfel participantul transformă necunoscutul icircn cunoscut trece prin faza de incubaţie favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată Pe parcursul derulării se acordă o mare importanţă stărilor psihologice sentimntelor ireale euforice care favorizează icircntrezărirea de soluţii noiLiteratura de specialitate distinge mai multe tipuri de sinectică dintre care enunţăm patru1 Sinectica bazată pe analogia directă ce presupune rezolvarea unei situaţiiproblemă cu ajutorul unor date fapte situaţii sisteme domenii cunoscute (De exemplu asociereaanalogia dintre structura compuşilor organici ai metalelor tranzitive şi un sandwich format din două molecule organice plane reprezentacircnd feliile de pacircine legate printr-un atom al unui metal tranziţional reprezentacircnd umplutura sandwich-ului a uşurat studierea acestei clase de compuşi chimici 2 Sinectica bazată pe analogie simbolică bazată pe descrierea schematică a elementelor problemei şi presupune utilizarea unor imagini-simbol pentru a rezolva o situaţie-problemă3 Sinectica bazată pe analogia personală ce presupune identificarea fiecărui elev cu un obiect cu o persoană cu un fenomen cu un sistem real sau imaginar Această analogie presupune valorificarea capacităţii de a empatiza şi de a descrie trăirile şi sentimentele proprii corespunzătoare noii ipostaze

19

Metoda se aplică la chimie la fizică la geografie la matematică la istorie sau la literatură unde elevii vor icircncerca să se identifice cu molecule cu atomi cu fenomene meteorologice (ploaia tornada) cu ecuaţii cu personalităţi sau cu personaje literare Scopul este cel de trăire afectivă şi simţire icircn ipostaze inedite4 Sinectica bazată pe analogia fantezistă care este mai des folosită icircn domeniul artistic şi constă icircn crearea unei dimensiuni imaginare a problemeiSinectica prezintă avantaje şi limite similare brainstormingului icircnsă utilizarea ei este mai pretenţioasă Coordonatorul discuţiei (profesorul) trebuie să fie un fin psiholog şi să aibe capacităţi empatice dezvoltate612 Metoda FriscoMetoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific care să acopere o amunită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistuluiMetoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Ea are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor studenţilor capacităţi empatice spirit critic punacircnd accentul pe stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţiiEtapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei profesorul sau eleviistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de vedere icircn acord cu acestaCel care este conservator are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiriExuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiunePesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiriOptimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsiteMetoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme dateFazele de desfăşurare a metodei piramidei1 Faza introductivă profesorul expune datele problemei icircn cauză2 Faza lucrului individual elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute Icircn această etapă se notează icircntrebările legate de subiectul tratat

20

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21

Se pot propune două variante de desfăşurare a strategieiVarianta nr 1Se oferă icircntregii clase acelaşi text spre studiu Clasa este icircmpărţită icircn patru grupuri corespunzătoare celor patru roluri membrii unui grup cooperacircnd icircn realizarea aceluiaşi rolDe exemplu grupul A este responsabil cu rezumarea textului grupul B face o listă de icircntrebări pe care le vor adresa icircn final tuturor colegilor grupul C are icircn vedere clarificarea termenilor noi şi grupul D dezvoltă predicţiiIcircn final fiecare grup icircşi exercită rolul asumatVarianta nr 2bull Pentru textele mai mari se procedează icircn felul următorminus se icircmparte textul icircn părţi logiceminus se organizează colectivul icircn grupe a cacircte 4 eleviminus aceştia au fiecare cacircte un rol1048766 rezumator1048766 icircntrebător1048766 clarificator1048766 prezicătorminus se distribuie părţile textului fiecărui grup icircn parteminus echipele lucrează pe text fiecare membru concentracircndu-se asupra rolului primit Trebuie precizat că pentru a icircncuraja icircnvăţarea prin cooperare icircn cadrul unui grup mai numeros acelaşi rol poate fi icircmpărţit icircntre doi sau trei eleviminus icircn final fiecare grup află de la celălalt despre ce a citit membrii fiecărui grup icircşi exercită rolurile icircnvăţacircndu-i pe ceilalţi colegi (din alte grupe) despre textul citit de ei stimulacircnd discuţia pe temele studiate

Avantajele metodei predăriiicircnvăţării reciproceminus este o strategie de icircnvăţare icircn grup care stimulează şi motiveazăminus ajută elevii icircn icircnvăţarea metodelor şi tehnicilor de lucru cu textul tehnici de muncă intelectuală pe care le poate folosi apoi şi icircn mod independentminus dezvoltă capacitatea de exprimare atenţia gacircndirea cu operaţiile ei (analiza sinteza concretizarea generalizarea abstractizarea) şi capacitatea de ascultare activăminus stimulează capacitatea de concentrare asupra textului de citit şi priceperea de a de a selecţiona esenţialulUn anumit număr de experienţe au pus icircn evidenţă ldquoefectul de icircnvăţarerdquo adică beneficiul personal pe care un copil poate să-l obţină dintr-o icircnvăţare oferită de el icircnsuşi colegilor săi Un elev ldquopuţin dotatrdquo icircnregistrează performanţe superioare după ce a avut de acţionat ca ldquoicircnvăţacircndrdquo un alt elev decacirct după ce a avut de realizat complet un exerciţiu şcolar (Allen şi Feldman 1973)

Metoda JIGSAW (MOZAICUL)Jigsaw (icircn engleză jigsaw puzzle icircnseamnă mozaic) sau ldquometoda grupurilor interdependenterdquo (A Neculau 1998) este o strategie bazată pe icircnvăţarea icircn echipă (team-learning) Fiecare elev are o sarcină de studiu icircn care trebuie să devină expert El are icircn acelaşi timp şi responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate celorlalţi colegiETAPE ŞI FAZE1 Pregătirea materialului de studiubull Profesorul stabileşte tema de studiu (de exemplu ldquoformele de reliefrdquo) şi o icircmparte icircn 4 sau 5 sub-teme Opţional poate stabili pentru fiecare sub-temă elementele principale pe care trebuie să pună accentul elevul atunci cacircnd studiază materialul icircn mod independent Acestea pot fi formulate fie sub formă de icircntrebări fie afirmativ fie un text eliptic care va putea fi completat numai atunci cacircnd elevul studiază materialulbull Realizează o fişă-expert icircn care trece cele 4 sau 5 sub-teme propuse şi care va fi oferită fiecărui grupbullbull 2 Organizarea colectivului icircn echipe de icircnvăţare de cacircte 4ndash5 elevi (icircn funcţie de numărul lor icircn clasă)bull Fiecare elev din echipă primeşte un număr de la 1 la 4ndash5 şi are ca sarcină să studieze icircn mod independent sub-tema corespunzătoare numărului său

3

bull El trebuie să devină expert icircn problema dată De exemplu elevii cu numărul 1 din toate echipele de icircnvăţare formate vor aprofunda sub-tema cu numărul 1 Cei cu numărul 2 vor studia sub-tema numărul 2 şi aşa mai departebull Faza independentăbull Fiecare elev studiază sub-tema lui citeşte textul corespunzător Acest studio independent poate fi făcut icircn clasă sau poate constitui o temă de casă realizată icircnaintea organizării mozaiculuibullbull 3 Constituirea grupurilor de experţiDupă ce au parcurs faza de lucru independent experţii cu acelaşi număr se reunesc constituind grupe de experţi pentru a dezbate problema icircmpreună Astfel elevii cu numărul 1 părăsesc echipele de icircnvăţare iniţiale şi se adună la o masă pentru a aprofunda sub-tema cu numărul1 La fel procedează şi ceilalţi elevi cu numerele 2 3 4 sau 5 Dacă grupul de experţi are mai mult de 6 membri acesta se divizează icircn două grupe mai mici Faza discuţiilor icircn grupul de experţiElevii prezintă un raport individual asupra a ceea ce au studiat independent Au loc discuţii pe baza datelor şi a materialelor avute la dispoziţie se adaugă elemente noi şi se stabileşte modalitatea icircn care noile cunoştinţe vor fi transmise şi celorlalţi membrii din echipa iniţialăFiecare elev este membru icircntr-un grup de experţi şi face parte dintr-o echipă de icircnvăţareDin punct de vedere al aranjamentului fizic mesele de lucru ale grupurilor de experţi trebuie plasate icircn diferite locuri ale sălii de clasă pentru a nu se deranja reciprocScopul comun al fiecărui grup de experţi este să se instruiască cacirct mai bine avacircnd responsabilitatea propriei icircnvăţări şi a predării şi icircnvăţării colegilor din echipa iniţială

4 Reicircntoarcerea icircn echipa iniţială de icircnvăţareFaza raportului de echipăExperţii transmit cunostinţele asimilate reţinacircnd la racircndul lor cunoştinţele pe care le transmit colegii lor experţi icircn alte sub-temeModalitatea de transmitere trebuie să fie scurtă concisă atractivă putacircnd fi icircnsoţită de suporturi audio-vizuale diverse materialeSpecialiştii icircntr-o sub-temă pot demonstra o idee citi un raport folosi computerul pot ilustra ideile cu ajutorul diagramelor desenelor fotografiilorMembrii sunt stimulaţi să discute să pună icircntrebări şi să-şi noteze fiecare realizacircndu-şi propriul plan de idei5 EvaluareaFaza demonstraţieiGrupele prezintă rezultatele icircntregii claseIcircn acest moment elevii sunt gata să demonstreze ce au icircnvăţat Profesorul poate pune icircntrebări poate cere un raport sau un eseu ori poate da spre rezolvare fiecărui elev o fişă de evaluareDacă se recurge la evaluarea orală atunci fiecărui elev i se va adresa o icircntrebare la care trebuie să răspundă fără ajutorul echipeiAvantajele Jigsaw-uluiStrategia mozaicului este focalizată pe dezvoltarea capacităţilor de ascultarevorbire cooperare reflectare gacircndire creativă şi rezolvare de probleme Astfel elevii trebuie să asculte activ comunicările colegilor să fie capabili să expună ceea ce au icircnvăţat să coopereze icircn realizarea sarcinilor să găsească cea mai potrivită cale pentru a-i icircnvăţa şi pe colegii lor ceea ce au studiatldquoEsenţială pentru această modalitate de structurare a travaliului clasei este interdependeţa dintre membrii grupului care-i stimulează să coopereze Sarcina comună nu poate fi icircndeplinită decacirct dacă fiecare elev icircşi aduce contribuţia Metoda cuprinde activităţi ce vizează icircntărirea coeziunii grupurilor ameliorarea comunicării şi dezvoltarea capacităţii de a facilita achiziţionarea cunoştinţelor de către colegi Prin intermediul ei se anihilează tendinţa de instituire a unor ierarhii icircn grupuri icircntrucacirct elevii cu status icircnalt şi cu abilităţi deosebite icircnvaţă de la ceilalţi icircn aceeaşi măsură icircn care ei icircşi ajută colegii să icircnţeleagă şi să-şi icircnsuşească o sub-temăTrebuie să remarcăm calitatea metodei grupurilor interdependente de a anihila manifestarea efectului Ringelmann Lenea socială cum se mai numeşte acest efect apare cu deosebire atunci cacircnd individul icircşi imaginează că propria contribuţie la sarcina de grup nu poate fi stabilită cu precizie Interdependenţa dintre

4

membri şi individualizarea aportului fac din metoda Jigsaw un remediu sigur icircmpotriva acestui efectrdquo (Adrian Neculau Ştefan Boncu 1998 p 244)

Metoda PQLQRIILOR GAtildeNDITOARE(ldquoThinking hatsrdquo ndash Edward de Bono)ldquoDacă interpretezi rolul unui gacircnditor chiar vei deveni unulhelliprdquoEdward de BonoEste o tehnică interactivă de stimulare a creativităţii participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri icircn funcţie de pălăria aleasă Sunt 6 pălării gacircnditoarefiecare avacircnd cacircte o culoare alb roşu galben verde albastru şi negru Membrii grupului icircşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis aşa cum consideră mai bineRolurile se pot inversa participanţii sunt liberi să spună ce gacircndesc dar să fie icircn accord cu rolul pe care icircl joacă Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul AstfelPălăria albăbull Oferă o privire obiectivă asupra informaţiilorbull Este neutrăbull Este concentrată pe fapte obiective şi imagini clarebull Stă sub semnul gacircndirii obiectivePălăria roşiebull Dă fracircu liber imaginaţiei şi sentimentelorbull Oferă o perspectivă emoţională asupra eveni-mentelorbull Roşu poate icircnsemna şi supărarea sau furiabull Descătuşează stările afectivePălăria neagrăbull Exprimă prudenţa grija avertismentul judecatabull Oferă o pespectivă icircntunecoasă tristă sumbră asupra situaţiei icircn discuţiebull Este perspectiva gacircndirii negative pesimistePălăria galbenăbull Oferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţieibull Culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui strălucirea optimismulbull Este gacircndirea optimistă constructivă pe un fundament logic

Pălăria verdebull Exprimă ideile noi stimulacircnd gacircndirea creativăbull Este verdele proaspăt al ierbii al vegetaţiei al abundenţeibull Este simbolul fertilităţii al producţiei de idei noi inovatoarePălăria albastrăbull Exprimă controlul procesului de gacircndirebull Albastru a rece este culoarea cerului care este deasupra tuturor atotvăzător şi atotcunoscătorbull Supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţiibull Este preocuparea de a controla şi de a organizaParticipanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie gacircndind din perspectiva ei Nu pălăria icircn sine contează ci ceea ce semnifică ea ceea ce induce culoarea fiecăreiaCele 6 pălării gacircnditoare pot fi privite icircn perechiPălăria albă ndash pălăria roşiePălăria neagră ndash pălăria galbenăPălăria verde ndash pălăria albastrăCum trebuie să se comporte cel care ldquopoartărdquo una din cele 6 pălării gacircnditoarePălăria albă ndash rezumatCel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi imagini atunci cacircnd acestea i se cer Calculatorul este neutru şi obiectiv Nu oferă interpretări şi opiniiCacircnd ldquopoartărdquo pălăria albă gacircnditorul trebuie să imite computerul să se concentreze strict pe problema discutată icircn mod obiectiv şi să relateze exact dateleGacircnditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea

5

Pălăria roşie ndash rezumatPurtacircnd pălăria roşie gacircnditorul poate spune aşa rdquoAşa simt eu icircn legătură cuhelliprdquoAceastă pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gacircndiriiEa face posibilă vizualizarea exprimare lorbull Pălăria roşie permite gacircnditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie icircntrebacircndu-i care este părerea lor ldquodin perspectiva pălăriei roşiirdquo adică din punct de vedere emoţional şi afectiv Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea Pălăria neagră ndash rezumatEste pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilorGacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorileExplică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negativeSe pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negrePălăria galbenă ndash rezumatEste simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negativeExprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor dateGacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenăNu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verziPălăria verde ndash rezumatSimbolizează găndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoarea seminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verdeEste folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţiePălăria albastră ndash rezumatbull Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndiriibull Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşitbull Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţiibull Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adresezecomentarii şi sugestiibullbull Cum se foloseşte această metodăbull

bull Se icircmpart cele 6 pălării gacircnditoare elevilor şi se oferă cazul supus discuţiei pentru ca fiecare să-şi pregătească ideile Pălăria poate fi purtată individual ndash şi atunci elevul respectiv icircI icircndeplineşte rolul ndash sau mai mulţi elevi pot răspunde sub aceeaşi pălărie Icircn acest caz elevii grupului care interpretează rolul unei pălării gacircnditoare cooperează icircn asigurarea celei mai bune interpretări Ei pot purta fiecare cacircte o pălărie de aceeaşi culoare fiind conştienţi de fatul căbull Pălăria albastră rarr clarificăbull Pălăria albă rarr informeazăbull Pălăria verde rarr generează ideile noi efortulbull Pălăria galbenă rarr aduce beneficiicreativbull Pălăria neagră rarr identifică greşelile

6

bull Pălăria roşie rarr spune ce simte desprebullbull Cum funcţionează această metodă icircn cazul rezolvării de problemebull

bull Pălăria albastră defineşte problemabull Pălăria albă oferă informaţiile şi materialele disponibile icircn legătură cu problema discutatăbull Pălăria verde vizează soluţiile posibilebull Pălăria galbenă are icircn vedere posibilităţile reale de realizare a soluţiilor propusebull Pălăria neagrăevidenţiază slăbiciunile fiecărei soluţii date propusebull Pălăria albă leagă soluţiile de informaţiile disponibile răspunzacircnd la icircntrebări de genul ldquoAu soluţiile propuse o bază informaţionalărdquobull Pălăria roşie stimulează participanţii să răspundă la icircntrebări de genul ldquoCe simţiţi icircn legătură cu soluţiile propuserdquobull Pălăria albastră alege soluţia corectă şi trece mai departe bull

bull Pălăriile gacircnditoare pot fi purtate pe racircnd de participanţi sau toţi subiecţii antrenaţi icircn discuţie pot fi sub aceeaşI pălărie icircn acelaşi timp Astfel se pot folosi formule de genul ldquoHai să icircncercăm şi pălăria verde Căutăm idei noirdquo sau ldquo Să lăsăm pălăria neagră s-o probăm pe cea galbenărdquo Cineva care nu este icircncacircntat de idea pusă icircn discuţie nu face nici un efort să găsească elemente pentru dezvoltarea eiUtilizacircnd tehnica pălăriilor gacircnditoare gacircnditorul este provocat să schimbe pălăriile faclitacircndu-se astfel posibilitatea de exprimare deoarece nu este constracircns să aibe doar o singură perspectivăbull O persoană entuziasmată de idee este rugată ca sub pălăria neagră să caute dificultăţile neajunsurilebull Unele persoane sunt negativiste mai tot timpul Cu sistemul pălăriilor gacircnditoare există ocazia de a fi negativist la un moment dat (sub pălăria neagră) iar icircn alt moment să renunţe la negativism icircncercacircnd o altă pălărie (perspectivă) verde de exemplubull Indicaţii pentru celcei ce poartăbullbull

bull Pălăria albăminus gacircndeşte ca o foaie albă care este neutră şi poartă informaţiibull Foloseşte icircntrebărilebull Ce informaţii avembull Ce informaţii lipsescbull Ce informaţii am vrea să avembull Cum putem obţine informaţiilebullbull Pălăria roşieminus exprimă-ţi emoţiile temerile intuiţiile sentimenteleminus nu te justificaminus aprinde simţămintele

bull Foloseşte fomulări de tipulbull Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc eu lucrurilehellipbull Sentimentul meu e căhellipbull Nu-mi place felul cum s-a procedatbull Intuiţia icircmi spune căhellipbullbull Pălăria neagrăminus judecă criticminus gacircndeşte logic negativminus atenţionează asupra a ceea ce nu poate fi făcut e nonprofitabil riscant sau periculosbull Foloseşte icircntrebărilebull Care sunt erorile

7

bull Ce ne icircmpiedicăbull La ce riscuri ne expunembull Ne permite regulamentulbullbull Pălăria galbenăminus gacircndeşte optimist logic şi pozitivminus explorează beneficiile şi posibilităţileminus imaginează-ţi lumina şi strălucirea soareluibullbull Foloseşte icircntrebărilebull Care sunt obiectivelebull Pe ce se bazeză aceste ideibull Care sunt beneficiilebull Cum voivom ajunge apoape de această viziune (perspectivă)bullbull Pălăria verdeminus crează noi optiuni variante resurse structuri metode ideiminus gacircndeşte-te la vegetaţia proaspătă la abundenţăminus dă fracircu liber imaginaţieibullbull Foloseşte formulări de tipulbull Şansa succesului este dacăhellipbull Cum poate fi altfel atacată problemabull Putem face asta şi icircn alt modbull Găsim şi o altă explicaţiebullbull Pălăria albastrăminus controlează procesul gacircndirii pentru ca aceasta să devină mai productivă şi organizează acţiuneaminus supervizează sistematizează concluziile comentează dirijează şi conduce către pasul următorbullbull Foloseşte icircntrebărilebull Putem să rezumăm punctele de vedere expusebull Care e următorul pasbull Care sunt ideile principalebull Să nu pierdem timpul şi să ne concentrăm asuprahellip nu credeţibullbull Avantejele metodei ldquoPălărilor gacircnditoarerdquominus stimulează creativitatea participanţilor gacircndirea colectivă şi individualăminus dezvoltă capăcităţile sociale ale participanţilor de intercomunicare şi toleranţă reciprocă de respect pentru opinia celuilaltminus icircncurajează şi exersează capacitatea de comunicare a gacircnditorilorminus dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonaleminus este o tehnică uşor de folosit aplicabilă unei largi categorii de vacircrsteminus poate fi folosită icircn diferite domenii de activitate şi disciplineminus este o strategie metacognitivă ce icircncurajează indivizii să privească conceptele din diferite perspectiveminus determină şi activează comunicarea şi capacitatea de lua deciziiminus icircncurajează gacircndirea laterală gacircndirea con-structivă complexă şi completăbull Fiecare pălărie gacircnditoare reprezintă un mod de gacircndire oferind o privire asupra informaţiilor sentimentelor judecăţilor atitudinii pozitive creativităţii controlului

8

bull Icircntr-o icircntrunire serioasă oamenii se presupune că nu pun pe primul plan emoţiile dar de fapt ei le deghizează icircn argumente aparent logice Tehnica pălăriilor gacircnditoare oferă posibilitatea participanţilor care purtacircnd pălăria roşie să-şi exteriorizeze direct emoţiile sentimentele intuiţiile fără alte explicaţii lucru cunoscut de toţi ceilalţi membrii ai grupului Este important să poţi să comunici ceea ce simti despre ceva anume fără a ofensa pe nimeni şi fără a te simţi stacircnjenitbull Pălăria neagră este valoroasă pentru a evita greşelile Participanţii la discuţii entuziasmaţi pot fi rugaţi la un moment dat să-şi pună pălăria neagră (sau să privească din acest punct de vedere) Dacă se insistă pe perspectiva negativă e foare uşor de ldquoucis icircn faşărdquo ideile creative Pălăria neagră trebuie folosită mai bine după ce s-a folosit pălăria verde şi apoi să fie urmată de pălăria galbenăbull Icircntr-o discuţie obişnuită de obicei subiectul A are o părere diferită de subiectul B Fiecare caută să-şi argumenteze propria părere şi de multe ori fără o capacitate empaticăbull Tehnica celor 6 pălăriilor gacircnditoare oferă posibilitatea tuturor participanţilor la discuţii de a fi la un moment dat de aceeaşi parte a baricadei purtacircnd aceeaşi pălărieDiscuţia devine astfel constructivă şi efectele se văd imediat Astfel atacirct subiectul A cacirct şi subiectul B pot purta la un moment dat pălăria neagră icircn acelaşi timp pentru a descoperi pericolele defectele lipsurile neajunsurile problemei pusă icircn discuţie Apoi ambii pot purta pălăria galbenă pentru a explora beneficiile schimbacircnd-o apoi cu cea verde pentru a fi deschişi tuturor variantelorbull Icircn loc să gacircndească icircn contradictoriu dezvoltă o explorare bazată pe cooperarebull Este adevărat că unii oameni sunt mai buni decacirct alţii icircntr-un anumit mod de gacircndire ori se simt mai confortabili sub o anumită pălărie dar trebuie specificat că pălăriile colorate nu etichetează pe nimeni (de exemplu ldquoIonescu este gacircnditorul negru al grupuluirdquo etc) Este exact opusul scopului acestei metodebull Important este ca fiecare participant să facă efortul de a folosi toate pălăriilebull Tehnica pălăriilor gacircnditoare este folosită pentru a determina indivizii să-şi schimbe perspectiva de gacircndire să ia icircn consideraţie şi alte puncte de vedere

Tehnica LOTUS (Floarea de nufqr)(LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)bull Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni icircntre idei concepte pornind de la o temă centrală Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc icircn jurul celei principale asemeni petalelor florii de nufărbull Cele 8 idei secundare sunt trecute icircn jurul temei centrale urmacircnd ca apoi ele să devină la racircndul lor teme principale pentru alte 8 flori de nufăr Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cacircte alte noi 8 idei secundare Atfel pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuiesc dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte

bull ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂRbull1 Construirea diagramei conform figurii prezentate2 Scrierea temei centrale icircn centrul diagramei3 Participanţii se gacircndesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centralăAcestea se trec icircn cele 8 ldquopetalerdquo (cercuri) ce icircnconjoară tema centrală de la A la H icircn sensul acelor de ceasornic4 Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)5 Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor icircn diagramă Se completează icircn acest mod cacirct mai multe cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)6 Etapa evaluării ideilor Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu icircn lecţiile viitoare

9

bullbull Exemplebull 1 Tema centrală plantele medicinalebull Cele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopascăbull 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţia-lului creativ al elevilor bull Cele 8 idei secundareminus conduita creativă a profesoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia elev-elevminus relaţia profesor-elevminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a profesoruluiminus cerinţele şcolarebull Evaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practică Astfel ţinacircndu-se cont de sugestiile oferite se poate reamenaja sala de curs creacircndu-se astfel un ldquolaborator al creativităţiirdquo icircn conformitate cu expectaţiile elevilor se poate decora clasa cu picturi făcute de elevi cu fotografii din timpul copilăriei cu peisaje desenate sau fotografiate cu cărţi ilustrate (pentru cei mici) sau cărţi icircnsoţite de teste şi jocuri creative (pentru cei mai mari) cu jucăriijocuri menite să stimuleze creativitatea şi alte materiale didactice materiale video cu activităţi creative sau spectacole realizate de ei sau de colegii lorbull Tehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniibull Există şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectuluibullbull LOTUS DE GRUPbullbull Varianta nr 1bull Etape1 Profesorul anunţă tema centrală2 Elevii au cacircteva minute de gacircndire icircn mod individual după care se va proceda la completarea orală a celor 8 idei secundare ale temei centrale pe baza dialogului şi consensului desfăşurat icircntre elevi şi profesor Ideile secundare se trec icircn diagramă3 Colectivul se icircmparte apoi icircn 8 grupe de cacircte 3 4 sau 5 elevi fiecare icircn funcţie de numărul de elevi din clasă Acolo unde un grup este deficitar din punct de vedere al numărului de elevi cadrul didactic va participa ca membru al acelui grup4 Ideile secundare devin teme centrale pentru fiecare din cele 8 grupuri constituite Astfel fiecare grup lucrează independent la dezvoltarea uneia dintre ele exerciţiu creator la care participă toţi membrii grupuluibull De exemplu ndash grupul A are de găsit 8 idei pentru tema Abull ndash grupul B are de găsit 8 idei pentru tema B etc5 Prezentarea icircn faţa colectivului a rezultatelor fiecărui grup icircn parteCompletarea diagramei pe baza ideilor expuse de fiecare grup şi a discuţiilor purtate icircntre membrii grupurilor icircn scopul clarificării şi corectării6 Evaluarea muncii colaborative icircn grup aprecierea participării şi folosirea rezultatelor obţinute icircn activităţile următoare

10

bull Tehnica Lotus stimulează munca colaborativă icircn echipă şi efortul creativ al fiecărui membru al grupului icircn soluţionarea sarcinii date Există şi o oarecare competiţie icircntre grupe icircn sensul găsirii celei mai potrivite idei (care poate fi supusă discuţiei icircn etapa nr 5) icircn rapiditatea cu care lucrează un grup faţă de altul cu toate că acestea nu se icircnscriu icircn dezideratele metodei Scopul central este participare tuturor elevilor la un exerciţiu creator şi icircn unele cazuri la găsirea unei soluţii la o problemă dată Elevii lucrează cu plăcere icircn cadrul acestei tehnici mai ales dacă grupurile au fost alese preferenţialbull Colectivul clasei de elevi poate fi aranjat icircn forma florii de nufăr astfel fiecare grup poate ocupa locul unei petale de nufăr icircn jurul temei centrale De exemplu icircntr-un colectiv de 32 de elevi se pot organiza 8 grupe de cacircte 4 elevi dispuse astfelbull Varianta nr 2bull Etape1 Profesorul sau elevii propun tema centrală2 Moment de lucru independent fiecare elev se gacircndeşte la ideile conexe3 Discutarea ideilor obţinute şi trecerea lor icircn diagramă4 Constituirea grupurilor De data aceasta nu mai este necesar să se constituie numărul fix de 8 grupe ci a unora similare ca număr de elevi sau ca posibilităţi creative5 Fiecare grup icircşi aduce contibuţia la icircntreaga diagramă avacircnd icircn vedere dezvoltarea atacirct cacirct poate a fiecăreia dintre cele 8 noi teme centrale stabiliteAstfel avacircnd o limită de timp membrii grupului A de exemplu vor elabora pe racircnd cacirct mai multe idei (maxim 8 idei) pentru temele A B C D E F G H trecacircndu-le icircn diagrama pe care fiecare grup o are la dispoziţie6 La un semnal (dat de cadrul didactic) diagramele se schimbă icircntre grupuri icircn sensul acelor de ceasornic Locurile (cercurile) din diagramă rămase goale de la grupul precedent au şansa de a fi completate acum Rotirea diagramelor se face pacircnă cacircnd acestea ajung la grupul iniţial7 Icircn final se citesc diagramele şi se apreciază rezultatelebull Dacă diagrama este completată icircn icircntregime (toate cele 8 cadrane) rezultă un număr de 64 de idei noi conexe care icircmpreună cu cele 8 teme din care decurg alcătuiesc 72 de idei generate de tema centralăbulltemabull Icircn stabilirea temei centrale se poate pleca de la una propusă de profesor sau de către elevi Tema poate fi anunţată sau nu icircn lecţia premergătoare Icircn cazul icircn care ea este dinainte cunoscută de către elevi aceştia sunt motivaţi să lucreze singuri acasă icircnainte căutacircnd variante culegacircnd materiale pentru a găsi cacirct mai multe soluţiibullbull Varianta nr 3bull Este asemănătoare cu varianta numărul 1bull Etape1 Se stabileşte şi se anunţă tema centrală2 Se constituie un grup central format din 8 elevi din clasă Aceştia vor fi cei care vor stabili cele 8 idei secundare generate de tema centrală3 Construirea grupelor secundarebull După punctarea celor 8 idei icircn diagramă fiecare membru din grupul central icircşi alcătuieşte un grup de lucru din elevii clasei Un elev aparţine unui singur grup şi toţi elevii sunt cuprinşi icircntr-unul dintre grupuri Vor rezulta astfel 8 grupuri care vor aborda tema propusă de cel care a constituit grupul Elevul care a propus tema icircşi poate allege colegii cu care să lucreze la dezvoltarea ei4 Etapa muncii icircn grupbull Fiecare grup secundar lucrează la elaborarea a 8 idei legate de tema dată Toţi membrii trebuie să-şi aducă contribuţia La nivelul grupului se pot stabili rolurile de lider de secretar (avacircnd sarcina de a consemna datele)

11

5 Comunicarea ideilor de către liderul grupului Au loc discuţii completări comentarii6 Aprecierea travaliului icircn grup a modului de organizare a muncii de către lider şi a valorii ideilor emisebullbull Modul de aranjare a grupurilor poate fi sub foma florii de nufăr astfel icircncacirct icircn mijloc să fie plasat grupul central şi icircn jur grupurile secundare După lucrul icircn grupul central liderii se icircntorc icircnspre grupurile secundare constituite Dacă icircn grupul central sunt obligatoriu 8 membri icircn cele secundare numărul lor poate fi diferit Condiţia ce se impune este ca ele să nu se deosebească foarte mult icircn privinţa posibilităţii de a genera idei noibull Important este ca fiecare participant să fie icircncurajat să lucreze să aibe posibilitatea de a-şi spune părerea şi aceasta să-i fie luată icircn considerare Toate ideile create sunt communicate şi discutate icircn finalul activităţiibull Tehnica Lotus poate fi aplicată cu succes atacirct la şcolarii mici cacirct şi la adolescenţi şi adulţi Este compatibilă cu multe domenii de activitate şi poate fi un excelent mijloc de stimulare a creativităţii elevilor şi de activizare a energiilor capacităţilor şi structurilor cognitive la diferite obiecte de icircnvăţămacircntbull Este o modalitate de lucru icircn grup cu mari valenţe formativ-educative Stimulează şi dezvoltă capacităţi ale inteligenţei lingvistice (abilitatea de a folosi efectiv limba pentru a-şi aminti informaţii şi a crea idei noi) ale inteligenţei interpersonale (capacitatea de a icircnţelege intervenţiile motivaţiile dorinţele celorlalţi) ale inteligenţei intrapersonale (capacitatea de autoicircnţelegere autoapre-ciere corectă a propriilor sentimente motivaţii) ale inteligenţei naturaliste (care face omul capabil să recu-noască să clasifice să se inspire din mediul icircnconjurător) ale inteligenţei sociale (capacitatea de relaţionare)65 Starbursting (Explozia stelară)Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstorminguluiIcircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploxiei stelareCum se procedeazăSe scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircndbull Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrareCine Ce Unde Cacircnd De ceproblemaScopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuniicircnte concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe ideibull ETAPE1 Propunerea unei probleme2 Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale3 Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai diverse4 Comunicarea rezultatelor muncii de grup5 Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipăFacultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebăriMetoda starbursting este uşor de aplicat oricărei vacircrste şi unei palete largi de domenii Nu este costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite Participanţii se prind repede icircn joc acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare şi pe de altă parte o sursă de noi descoperiri

12

Metoda ldquoSchimbq perecheardquo(SHARE- PAIR CIRCLES)Share ndash Pair Circles este o metodă de lucru pe perechi Se icircmparte clasa icircn două grupe egale ca număr de participanţi Se formează două cercuri concentrice elevii fiind faţă icircn faţă pe perechi Profesorul pune o icircntrebare sau dă o sarcină de lucru icircn perechi Fiecare pereche discută şi apoi comunică ideile Cercul din exterior se roteşte icircn sensul acelor de ceasornic realizacircndu-se astfel schimbarea partenerilor icircn pereche Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei Fiecare se implică icircn activitate şi icircşi aduce contribuţia la rezolvarea sarciniiETAPELE1 Etapa organizării colectivului icircn două grupe egalebull Fiecare elev ocupă un scaun fie icircn cercul din interior fie icircn cercul exterior Profesorul poate să lase elevilor libertatea se a-şi alege locul sau poate organiza colectivul punacircnd copiii să numere din doi icircn doi Astfel cei cu numărul 1 se vor aşeza icircn cercul interior cu faţa la exterior iar cei cu numărul 2 icircn cercul exterior cu faţa către elevii din cercul interior Stacircnd faţă icircn faţă fiecare elev are un partener Dacă numărul de elevi este impar la activitate poate participa şi cadrul didactic sau doi elevi pot lucra icircn ldquotandemrdquo2 Etapa prezentării şi explicării problemeiProfesorul oferă cazurile pentru studiu problemele de rezolvat sau situaţiile didactice şi explică importanţa soluţionării3 Etapa de lucru icircn perechibull Elevii lucrează doi cacircte doi pentru cacircteva minute Apoi elevii din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii realizănd astfel o nouă pereche Jocul se continuă pacircnă cacircnd se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină icircntrebările3 Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilorIcircn acest moment clasa se regrupează şi se analizează ideile emise Profesorul face icircmpreună cu elevii o schemă a concluziilor obţinuteTeme de studiuminus Se pot da elevilor icircntrebări cu răspunsuri eliptice care se vor completa pe rand de către fiecare pereche iar icircn final se vor analiza toate răspunsurile şi se vor face corectări şi completăriminus Perechile pot rezolva cacircte o problemă de pe o fişă dată pănă la epuizarea sarcinii iar icircn final se vor citi rezolvările Se poate da următoarea comandă (după ce elevii şi-au ocupat locurile icircn cercurile concentrice) ldquoToţi elevii rezolvă punctul nr 1 din fişă timp de 5 minuterdquo Are loc apoi schimbarea perechilor şi se dă următoarea comandă ldquoToate perechile se concentrează la punctul nr 2din fişărdquo Şi aşa mai departe pacircnă cacircnd se temină fişa de lucru Se reface colectivul şi se analizează pe racircnd răspunsurile dateAvantajele metodei Share ndash Pair Circlesminus este o metodă interactivă de grup care stimulează participarea tuturor elevilor la activitateminus elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivuluiminus stimulează cooperarea icircn echipă ajutorul reciproc icircnţelegerea şi toleranţa faţă de opinia celuilaltminus este o metodă uşor de aplicat la orice vacircrstă şi adaptabilă oricărui domeniu şi obiect de icircnvăţămacircntminus dezvoltă inteligenţa logică-matematică (capacitatea de a analiza logic problemele de a realiza operaţii matematice şi a investiga ştiinţific sarcinile de a face deducţii) inteligenţa interpersonală ce creează oportunităţi icircn munca colectivă Brainstormingbull Brainstorming-ul sau bdquoevaluarea amacircnatărdquo ori bdquofurtuna de creiererdquo este o metodă interactivă de dezvotare de idei noi ce rezultă din discuţiile purtate icircntre mai mulţi participanţi icircn cadrul căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii Rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute

13

bull Ca metodă de discuţie şi de creaţie icircn grup brainstorming-ul (brain = creier storming = furtunos) a fost sistematizat icircn 1948 de către profesorul de la Universitateadin Buffalo (SUA) Alexander Osborn Rezultatele experimentelor au fost publicate de Osborn icircn 1961 icircn lucrarea Applied imaginationbull Metoda bdquoasaltului de ideirdquo sau bdquocascada ideilorrdquo are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării Altfel spus participanţii sunt eliberaţi de orice constacircngeri comunică fără teama că vor spune ceva greşit sau nepotrivit care va fi apreciat ca atare de către ceilalţi participanţi Interesul metodei este acela de a da fracircu liber imaginaţiei a ideilor neobişnuite şi originale a părerilor neconvenţionale provocacircnd o reacţie icircn lanţ constructivă de creare a bdquoideilor pe ideirdquo Icircn acest sens o idee sau sugestie aparent fără legătură cu problema icircn discuţie poate oferi premise apariţiei altor idei din partea celorlalţi participanţibull Branistorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unei reuniuni formate dinr-un grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al ocupaţiilor sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minutebull Specific acestei metode este şi faptul că ea cuprinde două momente unul de producere a ideilor şi apoi momentul evaluării acestora (faza aprecierilor critice)bull Regulile de desfăşurare ale brainstorming-ului sunt următoarele 1048766 Cunoaşterea problemei pusă icircn discuţie şi a necesităţii soluţionării ei pe baza expunerii clare şi concise din partea moderatorului discuţiei1048766 Selecţionarea cu atenţie a participanţilor pe baza principiului eterogenităţii icircn ceea ce priveşte vacircrsta pregătirea fără să existe antipatii1048766 Asigurarea unui loc corespunzător (fără zgomot) spaţios luminos menit să creeze o atmosferă stimulativă propice descătuşării ideilor1048766 Admiterea şi chiar icircncurajarea fomulării de idei oricacirct de neobişnuite icircndrăzneţe lăsacircnd fracircu liber imaginaţiei participanţilor spontaneităţii şi creativităţii1048766 Icircn prima fază accentul este pus pe cantitate pe formularea de cacirct mai multe variante de răspuns şi cacirct mai diverse1048766 Neadmiterea nici unui fel de evaluări aprecieri critici judecăţi din partea participanţilor sau a coordonatorului asupra ideilor enunţate oricacirct de neaşteptate ar fi ele pentru a nu inhiba spontaneitatea şi a evita un blocaj intelectual1048766 Construcţia de bdquoidei pe ideirdquo icircn sensul că un răspuns poate provoca asociaţii şi combinaţii pentru emiterea unui nou demers cognitiv-inovativ1048766 Programarea sesiunii de brainstorming icircn perioada cacircnd participanţii sunt odihniţi şi dispuşi să lucreze1048766 Icircnregistrarea discretă exactă şi completă a discuţiilor de către o persoană desemnată special să icircndeplinească acest rol (sau pe bandă) fără a stacircnjeni participanţii sau derularea discuţiei1048766 Evaluarea este suspendată şi se va realiza mai tacircrziu de către coordonator cu sau fără ajutorul participanţilor1048766 Valorificarea ideilor ce provin după perioada de bdquoincubaţierdquo icircntr-o nouă sesiune a doua zi participanţii puntacircndu-se reicircntacirclnibull Pentru a iniţia o sesiune de brainstorming Camelia Zlate şi Mielu Zlate (1982 pp 136ndash140) propun următoarele etape şi fazebull 1 Etapa de pregătire care cuprindea) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru

14

bull 2 Etapa productivă de emitere de alternative crea-tive care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativbull 3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircn-direa criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăbull Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple Dintre acestea enumerămminus obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoareminus costurile reduse necesare folosirii metodeiminus aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniileminus stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilorminus dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării amacircnateminus dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipăbull Limitele brainstorming-ului- nu suplineşte cercetarea de durată clasică- depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit- oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţibull Posibile teme pentru brainstorming1048766 Educaţia permanentă ndash promotorul dezvoltării culturale economice şi sociale1048766 Educaţia adulţilor ndash icircntre posibilităţi şi necesitate icircntre cerere şi ofertă1048766 Sărăcia ndash problemă permanentă a omenirii Modalităţi de depăşire1048766 Omul şi Universul ndash soluţii pentru viitor icircn vederea optimizării relaţiilor lumii cu natura1048766 Pămacircntul ndash o planetă vie dar muritoare căi de realizare a educaţiei ecologice1048766 Elevul ndash coparticipant le propria formare căi de stimu-lare a interesului pentru şcoală icircnvăţătură educaţie Studiul de cazbullbull Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematicebull Apărută iniţial ca o metodă de cercetare ştiinţifică (icircn medicină economie psihologie etc) studiul de caz a fost extins şi icircn problemele educaţiei fiind utilizată de profesorul Colomb Langadall la Şcoala Comercială Harvard (1935) (Harvard Graduate School of Bussines Administration) Termenul provine din latimescul casus = eveniment fortuitbull Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircnminus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele problememinus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limităminus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile createminus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilorminus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

15

bull Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048766 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048766 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048766 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048766 să solicite participarea activă a tuturor elevilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazuluibull Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumebull Etapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048766 profesorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048766 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048766 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăbull Etapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi1048766 are loc stabilirea aspectelor neclare1048766 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048766 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048766 documentarea participanţilor1048766 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţibull Etapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048766 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048766 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de profesor1048766 ierarhizarea variantelorbull Etapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimebull Etapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (elevi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similarebull Rolul profesorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grupbull Avantajele metodei studiului de caz sunt următoarele- prin faptul că situaţia-caz aleasă de profesor aparţine domeniului studiat iar eleviistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo - prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentare- prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritual de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperare- prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

16

bull Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui elev la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

Tehnica 6 3 5bullbull Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircte minus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp de minus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)bullbull Etapele metodei 635bullI Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucruEleviistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grupIcircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai buneSe centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele1048766 oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048766 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048766 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca ndividuală cu cea de echipă1048766 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţia creativitatea calităţile atenţiei etc)Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuriEleviistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ Philips 6 6Metoda Philips 66 a fost elaborată de către profesorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

17

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborateConducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (profesorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinseAvantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează eleviistudenţii icircn (auto)evaluare Cooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuriDezavantajele apar atunci cacircnd numărul elevilor nu este multiplu de 6 şi mai pot fi create de limita de timp impusă de 6 minute SinecticaSinectica numită şi metoda analogiilor sau metoda asociaţiilor de idei a fost elaborată de profesorul William J Gordon (Operational Approach to Creativity) icircn 1961 cacircnd a icircnfiinţat primul grup sinectic la Universitatea Harvard Termanul de sinectică provine din grecescul synecticos (bdquosynrdquo ndash bdquoa aduce icircmpreunărdquo şi bdquoecticosrdquo ndash bdquoelemente diverserdquo) şi sugerează principiul fundamental al metodei asocierea unor idei apparent fără legătură icircntre ele Metoda Gordon are icircn vedere stimularea creativităţii participanţilor pentru formularea de idei şi ipoteze folosind raţionamentul prin analogie Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constracircngeri şi de a le icircngădui să-şi exprime liber opiniile vis-a-vis de o problemă pe care trebuie s-o abordeze dintr-o perspectivă nouă Metoda incită la dezvoltarea de idei inedite şi originale şi la asociaţii de idei mizacircnd pe remarcabila capacitate a minţii umane de a face legături icircntre elemente aparent irelevanteIcircn cadrul secvenţelor didactice bazate pe sinectică profesorul icircncurajează atitudinea creativă a elevilor stimulacircndu-i să privească problemele şi soluţiile icircn moduri neuzuale utilizacircnd digresiunea (W T Weawer G M Prince 1990 p 384) Icircn utilizarea digresiunii se respectă de obicei următoarele etape1048766 enunţarea problemei de către profesorelev1048766 familiarizarea elevilor cu elementele cunoscute ale problemei1048766 detaşarea temporară a elevilor de elementele problemei1048766 căutarea deliberată a irelevanţei aparente fapt care poate genera conexiuni surprinzătoare neobişnuite (vezi Muşata Bocoş 2002 p 345)1048766 potrivirea forţată a materialului irelevant descoperit cu problema discutată1048766 inventarierea căilor posibile de relaţionare dintre ideile aparent irelevante şi elementele date ale problemei prin producerea de idei noiCa exerciţiu prin excelenţă de grup sinectica urmăreşteminus să elibereze gacircndirea de şabloane educacircnd flexibiliatea şi lateralitatea acesteiaminus să inducă stări psihologice cum ar fi implicarea detaşarea empatia jocul cu ideile folosirea irelevanţei

18

minus să dea fracircu liber exprimării impulsurilor imaginativeminus să stimuleze vederile nonconformiste şi necon-venţionaleminus să icircntărească icircncrederea icircn forţele proprii icircncurăjacircnd participanţii să-şi assume riscul de a gacircndi altfelEtapele sinecticii1 Constituirea grupului sinectic2 Prezentarea problemei3 Itinerariul sinectic4 Elaborarea modelului de soluţionare a problemei5 Experimentarea şi aplicarea modeluluiGrupul sinectic este alcătuit din 5-8 persoane dintre care unul are rolul de lider şi altul de secretar Participanţii trebuie să fie cunoscători ai domeniului din care face parte problema icircn cauză să aibe aptitudini de a lucra icircn echipă capacitate empatică şi toleranţă faţă de ideile emise de ceilalţi colegi de grup Totodată se aleg persoane cu capacităţi imaginative şi metaforice dezvoltate nonconformiste şi dezinvolteProblema poate fi expusă de către profesor sau este aleasă din racircndul celor propuse de către elevi Ea este analizată prin fragmentarea ei icircn unităţi de bază transpunacircndu-se elementele cunoscute icircntr-o formă operaţionalăItinerariul sinectic presupune distanţarea intenţionată de esenţa problemei prin icircnlăturarea ideilor preconcepute care pot influenţa procesul de creaţie Se face apel la tehnici intuitive analogia fantezia empatia evocarea inversia Prin analogii fanteziste se propun soluţii care se icircndepărtează de realitatea posibilă Prin empatie se produce un transfer de identitate de la problemă la individ Analogiile simbolice permit transpunerea problemei icircn imagini Inversia reprezintă schimbarea unghiului de abordare a temei cu scopul de a diminua inerţia psihologică Pe parcursul acestei etape elevii emit diverse propuneri de soluţionare a problemei care mai apoi vor trebui transformate icircn termini conformi cu realitatea Aceasta este etapa elaborării modelului rezolutiv urmată de experimentare şi aplicareEvaluarea va avea icircn vedere următorii indicatori ideile emise icircn etapa itinerariului sinectic ierarhizarea soluţiilor propuse experimentarea şi aplicarea modelului rezolutivPostulatele pe care se bazează sinectica se referă la faptul că icircn procesul inovării creatorii parcurg mai multe faze stări critice cu funcţii şi contribuţii diferite icircn generea şi concretizarea noului De asemeni icircn procesele creative aspectele emoţionale şi iraţionale sunt frecvent mai importante decacirct cele intelectuale şi raţionaleDerularea sinecticii simulează etapele procesul creator spontan Astfel participantul transformă necunoscutul icircn cunoscut trece prin faza de incubaţie favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată Pe parcursul derulării se acordă o mare importanţă stărilor psihologice sentimntelor ireale euforice care favorizează icircntrezărirea de soluţii noiLiteratura de specialitate distinge mai multe tipuri de sinectică dintre care enunţăm patru1 Sinectica bazată pe analogia directă ce presupune rezolvarea unei situaţiiproblemă cu ajutorul unor date fapte situaţii sisteme domenii cunoscute (De exemplu asociereaanalogia dintre structura compuşilor organici ai metalelor tranzitive şi un sandwich format din două molecule organice plane reprezentacircnd feliile de pacircine legate printr-un atom al unui metal tranziţional reprezentacircnd umplutura sandwich-ului a uşurat studierea acestei clase de compuşi chimici 2 Sinectica bazată pe analogie simbolică bazată pe descrierea schematică a elementelor problemei şi presupune utilizarea unor imagini-simbol pentru a rezolva o situaţie-problemă3 Sinectica bazată pe analogia personală ce presupune identificarea fiecărui elev cu un obiect cu o persoană cu un fenomen cu un sistem real sau imaginar Această analogie presupune valorificarea capacităţii de a empatiza şi de a descrie trăirile şi sentimentele proprii corespunzătoare noii ipostaze

19

Metoda se aplică la chimie la fizică la geografie la matematică la istorie sau la literatură unde elevii vor icircncerca să se identifice cu molecule cu atomi cu fenomene meteorologice (ploaia tornada) cu ecuaţii cu personalităţi sau cu personaje literare Scopul este cel de trăire afectivă şi simţire icircn ipostaze inedite4 Sinectica bazată pe analogia fantezistă care este mai des folosită icircn domeniul artistic şi constă icircn crearea unei dimensiuni imaginare a problemeiSinectica prezintă avantaje şi limite similare brainstormingului icircnsă utilizarea ei este mai pretenţioasă Coordonatorul discuţiei (profesorul) trebuie să fie un fin psiholog şi să aibe capacităţi empatice dezvoltate612 Metoda FriscoMetoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific care să acopere o amunită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistuluiMetoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Ea are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor studenţilor capacităţi empatice spirit critic punacircnd accentul pe stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţiiEtapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei profesorul sau eleviistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de vedere icircn acord cu acestaCel care este conservator are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiriExuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiunePesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiriOptimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsiteMetoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme dateFazele de desfăşurare a metodei piramidei1 Faza introductivă profesorul expune datele problemei icircn cauză2 Faza lucrului individual elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute Icircn această etapă se notează icircntrebările legate de subiectul tratat

20

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21

bull El trebuie să devină expert icircn problema dată De exemplu elevii cu numărul 1 din toate echipele de icircnvăţare formate vor aprofunda sub-tema cu numărul 1 Cei cu numărul 2 vor studia sub-tema numărul 2 şi aşa mai departebull Faza independentăbull Fiecare elev studiază sub-tema lui citeşte textul corespunzător Acest studio independent poate fi făcut icircn clasă sau poate constitui o temă de casă realizată icircnaintea organizării mozaiculuibullbull 3 Constituirea grupurilor de experţiDupă ce au parcurs faza de lucru independent experţii cu acelaşi număr se reunesc constituind grupe de experţi pentru a dezbate problema icircmpreună Astfel elevii cu numărul 1 părăsesc echipele de icircnvăţare iniţiale şi se adună la o masă pentru a aprofunda sub-tema cu numărul1 La fel procedează şi ceilalţi elevi cu numerele 2 3 4 sau 5 Dacă grupul de experţi are mai mult de 6 membri acesta se divizează icircn două grupe mai mici Faza discuţiilor icircn grupul de experţiElevii prezintă un raport individual asupra a ceea ce au studiat independent Au loc discuţii pe baza datelor şi a materialelor avute la dispoziţie se adaugă elemente noi şi se stabileşte modalitatea icircn care noile cunoştinţe vor fi transmise şi celorlalţi membrii din echipa iniţialăFiecare elev este membru icircntr-un grup de experţi şi face parte dintr-o echipă de icircnvăţareDin punct de vedere al aranjamentului fizic mesele de lucru ale grupurilor de experţi trebuie plasate icircn diferite locuri ale sălii de clasă pentru a nu se deranja reciprocScopul comun al fiecărui grup de experţi este să se instruiască cacirct mai bine avacircnd responsabilitatea propriei icircnvăţări şi a predării şi icircnvăţării colegilor din echipa iniţială

4 Reicircntoarcerea icircn echipa iniţială de icircnvăţareFaza raportului de echipăExperţii transmit cunostinţele asimilate reţinacircnd la racircndul lor cunoştinţele pe care le transmit colegii lor experţi icircn alte sub-temeModalitatea de transmitere trebuie să fie scurtă concisă atractivă putacircnd fi icircnsoţită de suporturi audio-vizuale diverse materialeSpecialiştii icircntr-o sub-temă pot demonstra o idee citi un raport folosi computerul pot ilustra ideile cu ajutorul diagramelor desenelor fotografiilorMembrii sunt stimulaţi să discute să pună icircntrebări şi să-şi noteze fiecare realizacircndu-şi propriul plan de idei5 EvaluareaFaza demonstraţieiGrupele prezintă rezultatele icircntregii claseIcircn acest moment elevii sunt gata să demonstreze ce au icircnvăţat Profesorul poate pune icircntrebări poate cere un raport sau un eseu ori poate da spre rezolvare fiecărui elev o fişă de evaluareDacă se recurge la evaluarea orală atunci fiecărui elev i se va adresa o icircntrebare la care trebuie să răspundă fără ajutorul echipeiAvantajele Jigsaw-uluiStrategia mozaicului este focalizată pe dezvoltarea capacităţilor de ascultarevorbire cooperare reflectare gacircndire creativă şi rezolvare de probleme Astfel elevii trebuie să asculte activ comunicările colegilor să fie capabili să expună ceea ce au icircnvăţat să coopereze icircn realizarea sarcinilor să găsească cea mai potrivită cale pentru a-i icircnvăţa şi pe colegii lor ceea ce au studiatldquoEsenţială pentru această modalitate de structurare a travaliului clasei este interdependeţa dintre membrii grupului care-i stimulează să coopereze Sarcina comună nu poate fi icircndeplinită decacirct dacă fiecare elev icircşi aduce contribuţia Metoda cuprinde activităţi ce vizează icircntărirea coeziunii grupurilor ameliorarea comunicării şi dezvoltarea capacităţii de a facilita achiziţionarea cunoştinţelor de către colegi Prin intermediul ei se anihilează tendinţa de instituire a unor ierarhii icircn grupuri icircntrucacirct elevii cu status icircnalt şi cu abilităţi deosebite icircnvaţă de la ceilalţi icircn aceeaşi măsură icircn care ei icircşi ajută colegii să icircnţeleagă şi să-şi icircnsuşească o sub-temăTrebuie să remarcăm calitatea metodei grupurilor interdependente de a anihila manifestarea efectului Ringelmann Lenea socială cum se mai numeşte acest efect apare cu deosebire atunci cacircnd individul icircşi imaginează că propria contribuţie la sarcina de grup nu poate fi stabilită cu precizie Interdependenţa dintre

4

membri şi individualizarea aportului fac din metoda Jigsaw un remediu sigur icircmpotriva acestui efectrdquo (Adrian Neculau Ştefan Boncu 1998 p 244)

Metoda PQLQRIILOR GAtildeNDITOARE(ldquoThinking hatsrdquo ndash Edward de Bono)ldquoDacă interpretezi rolul unui gacircnditor chiar vei deveni unulhelliprdquoEdward de BonoEste o tehnică interactivă de stimulare a creativităţii participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri icircn funcţie de pălăria aleasă Sunt 6 pălării gacircnditoarefiecare avacircnd cacircte o culoare alb roşu galben verde albastru şi negru Membrii grupului icircşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis aşa cum consideră mai bineRolurile se pot inversa participanţii sunt liberi să spună ce gacircndesc dar să fie icircn accord cu rolul pe care icircl joacă Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul AstfelPălăria albăbull Oferă o privire obiectivă asupra informaţiilorbull Este neutrăbull Este concentrată pe fapte obiective şi imagini clarebull Stă sub semnul gacircndirii obiectivePălăria roşiebull Dă fracircu liber imaginaţiei şi sentimentelorbull Oferă o perspectivă emoţională asupra eveni-mentelorbull Roşu poate icircnsemna şi supărarea sau furiabull Descătuşează stările afectivePălăria neagrăbull Exprimă prudenţa grija avertismentul judecatabull Oferă o pespectivă icircntunecoasă tristă sumbră asupra situaţiei icircn discuţiebull Este perspectiva gacircndirii negative pesimistePălăria galbenăbull Oferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţieibull Culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui strălucirea optimismulbull Este gacircndirea optimistă constructivă pe un fundament logic

Pălăria verdebull Exprimă ideile noi stimulacircnd gacircndirea creativăbull Este verdele proaspăt al ierbii al vegetaţiei al abundenţeibull Este simbolul fertilităţii al producţiei de idei noi inovatoarePălăria albastrăbull Exprimă controlul procesului de gacircndirebull Albastru a rece este culoarea cerului care este deasupra tuturor atotvăzător şi atotcunoscătorbull Supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţiibull Este preocuparea de a controla şi de a organizaParticipanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie gacircndind din perspectiva ei Nu pălăria icircn sine contează ci ceea ce semnifică ea ceea ce induce culoarea fiecăreiaCele 6 pălării gacircnditoare pot fi privite icircn perechiPălăria albă ndash pălăria roşiePălăria neagră ndash pălăria galbenăPălăria verde ndash pălăria albastrăCum trebuie să se comporte cel care ldquopoartărdquo una din cele 6 pălării gacircnditoarePălăria albă ndash rezumatCel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi imagini atunci cacircnd acestea i se cer Calculatorul este neutru şi obiectiv Nu oferă interpretări şi opiniiCacircnd ldquopoartărdquo pălăria albă gacircnditorul trebuie să imite computerul să se concentreze strict pe problema discutată icircn mod obiectiv şi să relateze exact dateleGacircnditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea

5

Pălăria roşie ndash rezumatPurtacircnd pălăria roşie gacircnditorul poate spune aşa rdquoAşa simt eu icircn legătură cuhelliprdquoAceastă pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gacircndiriiEa face posibilă vizualizarea exprimare lorbull Pălăria roşie permite gacircnditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie icircntrebacircndu-i care este părerea lor ldquodin perspectiva pălăriei roşiirdquo adică din punct de vedere emoţional şi afectiv Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea Pălăria neagră ndash rezumatEste pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilorGacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorileExplică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negativeSe pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negrePălăria galbenă ndash rezumatEste simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negativeExprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor dateGacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenăNu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verziPălăria verde ndash rezumatSimbolizează găndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoarea seminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verdeEste folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţiePălăria albastră ndash rezumatbull Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndiriibull Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşitbull Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţiibull Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adresezecomentarii şi sugestiibullbull Cum se foloseşte această metodăbull

bull Se icircmpart cele 6 pălării gacircnditoare elevilor şi se oferă cazul supus discuţiei pentru ca fiecare să-şi pregătească ideile Pălăria poate fi purtată individual ndash şi atunci elevul respectiv icircI icircndeplineşte rolul ndash sau mai mulţi elevi pot răspunde sub aceeaşi pălărie Icircn acest caz elevii grupului care interpretează rolul unei pălării gacircnditoare cooperează icircn asigurarea celei mai bune interpretări Ei pot purta fiecare cacircte o pălărie de aceeaşi culoare fiind conştienţi de fatul căbull Pălăria albastră rarr clarificăbull Pălăria albă rarr informeazăbull Pălăria verde rarr generează ideile noi efortulbull Pălăria galbenă rarr aduce beneficiicreativbull Pălăria neagră rarr identifică greşelile

6

bull Pălăria roşie rarr spune ce simte desprebullbull Cum funcţionează această metodă icircn cazul rezolvării de problemebull

bull Pălăria albastră defineşte problemabull Pălăria albă oferă informaţiile şi materialele disponibile icircn legătură cu problema discutatăbull Pălăria verde vizează soluţiile posibilebull Pălăria galbenă are icircn vedere posibilităţile reale de realizare a soluţiilor propusebull Pălăria neagrăevidenţiază slăbiciunile fiecărei soluţii date propusebull Pălăria albă leagă soluţiile de informaţiile disponibile răspunzacircnd la icircntrebări de genul ldquoAu soluţiile propuse o bază informaţionalărdquobull Pălăria roşie stimulează participanţii să răspundă la icircntrebări de genul ldquoCe simţiţi icircn legătură cu soluţiile propuserdquobull Pălăria albastră alege soluţia corectă şi trece mai departe bull

bull Pălăriile gacircnditoare pot fi purtate pe racircnd de participanţi sau toţi subiecţii antrenaţi icircn discuţie pot fi sub aceeaşI pălărie icircn acelaşi timp Astfel se pot folosi formule de genul ldquoHai să icircncercăm şi pălăria verde Căutăm idei noirdquo sau ldquo Să lăsăm pălăria neagră s-o probăm pe cea galbenărdquo Cineva care nu este icircncacircntat de idea pusă icircn discuţie nu face nici un efort să găsească elemente pentru dezvoltarea eiUtilizacircnd tehnica pălăriilor gacircnditoare gacircnditorul este provocat să schimbe pălăriile faclitacircndu-se astfel posibilitatea de exprimare deoarece nu este constracircns să aibe doar o singură perspectivăbull O persoană entuziasmată de idee este rugată ca sub pălăria neagră să caute dificultăţile neajunsurilebull Unele persoane sunt negativiste mai tot timpul Cu sistemul pălăriilor gacircnditoare există ocazia de a fi negativist la un moment dat (sub pălăria neagră) iar icircn alt moment să renunţe la negativism icircncercacircnd o altă pălărie (perspectivă) verde de exemplubull Indicaţii pentru celcei ce poartăbullbull

bull Pălăria albăminus gacircndeşte ca o foaie albă care este neutră şi poartă informaţiibull Foloseşte icircntrebărilebull Ce informaţii avembull Ce informaţii lipsescbull Ce informaţii am vrea să avembull Cum putem obţine informaţiilebullbull Pălăria roşieminus exprimă-ţi emoţiile temerile intuiţiile sentimenteleminus nu te justificaminus aprinde simţămintele

bull Foloseşte fomulări de tipulbull Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc eu lucrurilehellipbull Sentimentul meu e căhellipbull Nu-mi place felul cum s-a procedatbull Intuiţia icircmi spune căhellipbullbull Pălăria neagrăminus judecă criticminus gacircndeşte logic negativminus atenţionează asupra a ceea ce nu poate fi făcut e nonprofitabil riscant sau periculosbull Foloseşte icircntrebărilebull Care sunt erorile

7

bull Ce ne icircmpiedicăbull La ce riscuri ne expunembull Ne permite regulamentulbullbull Pălăria galbenăminus gacircndeşte optimist logic şi pozitivminus explorează beneficiile şi posibilităţileminus imaginează-ţi lumina şi strălucirea soareluibullbull Foloseşte icircntrebărilebull Care sunt obiectivelebull Pe ce se bazeză aceste ideibull Care sunt beneficiilebull Cum voivom ajunge apoape de această viziune (perspectivă)bullbull Pălăria verdeminus crează noi optiuni variante resurse structuri metode ideiminus gacircndeşte-te la vegetaţia proaspătă la abundenţăminus dă fracircu liber imaginaţieibullbull Foloseşte formulări de tipulbull Şansa succesului este dacăhellipbull Cum poate fi altfel atacată problemabull Putem face asta şi icircn alt modbull Găsim şi o altă explicaţiebullbull Pălăria albastrăminus controlează procesul gacircndirii pentru ca aceasta să devină mai productivă şi organizează acţiuneaminus supervizează sistematizează concluziile comentează dirijează şi conduce către pasul următorbullbull Foloseşte icircntrebărilebull Putem să rezumăm punctele de vedere expusebull Care e următorul pasbull Care sunt ideile principalebull Să nu pierdem timpul şi să ne concentrăm asuprahellip nu credeţibullbull Avantejele metodei ldquoPălărilor gacircnditoarerdquominus stimulează creativitatea participanţilor gacircndirea colectivă şi individualăminus dezvoltă capăcităţile sociale ale participanţilor de intercomunicare şi toleranţă reciprocă de respect pentru opinia celuilaltminus icircncurajează şi exersează capacitatea de comunicare a gacircnditorilorminus dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonaleminus este o tehnică uşor de folosit aplicabilă unei largi categorii de vacircrsteminus poate fi folosită icircn diferite domenii de activitate şi disciplineminus este o strategie metacognitivă ce icircncurajează indivizii să privească conceptele din diferite perspectiveminus determină şi activează comunicarea şi capacitatea de lua deciziiminus icircncurajează gacircndirea laterală gacircndirea con-structivă complexă şi completăbull Fiecare pălărie gacircnditoare reprezintă un mod de gacircndire oferind o privire asupra informaţiilor sentimentelor judecăţilor atitudinii pozitive creativităţii controlului

8

bull Icircntr-o icircntrunire serioasă oamenii se presupune că nu pun pe primul plan emoţiile dar de fapt ei le deghizează icircn argumente aparent logice Tehnica pălăriilor gacircnditoare oferă posibilitatea participanţilor care purtacircnd pălăria roşie să-şi exteriorizeze direct emoţiile sentimentele intuiţiile fără alte explicaţii lucru cunoscut de toţi ceilalţi membrii ai grupului Este important să poţi să comunici ceea ce simti despre ceva anume fără a ofensa pe nimeni şi fără a te simţi stacircnjenitbull Pălăria neagră este valoroasă pentru a evita greşelile Participanţii la discuţii entuziasmaţi pot fi rugaţi la un moment dat să-şi pună pălăria neagră (sau să privească din acest punct de vedere) Dacă se insistă pe perspectiva negativă e foare uşor de ldquoucis icircn faşărdquo ideile creative Pălăria neagră trebuie folosită mai bine după ce s-a folosit pălăria verde şi apoi să fie urmată de pălăria galbenăbull Icircntr-o discuţie obişnuită de obicei subiectul A are o părere diferită de subiectul B Fiecare caută să-şi argumenteze propria părere şi de multe ori fără o capacitate empaticăbull Tehnica celor 6 pălăriilor gacircnditoare oferă posibilitatea tuturor participanţilor la discuţii de a fi la un moment dat de aceeaşi parte a baricadei purtacircnd aceeaşi pălărieDiscuţia devine astfel constructivă şi efectele se văd imediat Astfel atacirct subiectul A cacirct şi subiectul B pot purta la un moment dat pălăria neagră icircn acelaşi timp pentru a descoperi pericolele defectele lipsurile neajunsurile problemei pusă icircn discuţie Apoi ambii pot purta pălăria galbenă pentru a explora beneficiile schimbacircnd-o apoi cu cea verde pentru a fi deschişi tuturor variantelorbull Icircn loc să gacircndească icircn contradictoriu dezvoltă o explorare bazată pe cooperarebull Este adevărat că unii oameni sunt mai buni decacirct alţii icircntr-un anumit mod de gacircndire ori se simt mai confortabili sub o anumită pălărie dar trebuie specificat că pălăriile colorate nu etichetează pe nimeni (de exemplu ldquoIonescu este gacircnditorul negru al grupuluirdquo etc) Este exact opusul scopului acestei metodebull Important este ca fiecare participant să facă efortul de a folosi toate pălăriilebull Tehnica pălăriilor gacircnditoare este folosită pentru a determina indivizii să-şi schimbe perspectiva de gacircndire să ia icircn consideraţie şi alte puncte de vedere

Tehnica LOTUS (Floarea de nufqr)(LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)bull Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni icircntre idei concepte pornind de la o temă centrală Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc icircn jurul celei principale asemeni petalelor florii de nufărbull Cele 8 idei secundare sunt trecute icircn jurul temei centrale urmacircnd ca apoi ele să devină la racircndul lor teme principale pentru alte 8 flori de nufăr Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cacircte alte noi 8 idei secundare Atfel pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuiesc dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte

bull ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂRbull1 Construirea diagramei conform figurii prezentate2 Scrierea temei centrale icircn centrul diagramei3 Participanţii se gacircndesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centralăAcestea se trec icircn cele 8 ldquopetalerdquo (cercuri) ce icircnconjoară tema centrală de la A la H icircn sensul acelor de ceasornic4 Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)5 Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor icircn diagramă Se completează icircn acest mod cacirct mai multe cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)6 Etapa evaluării ideilor Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu icircn lecţiile viitoare

9

bullbull Exemplebull 1 Tema centrală plantele medicinalebull Cele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopascăbull 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţia-lului creativ al elevilor bull Cele 8 idei secundareminus conduita creativă a profesoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia elev-elevminus relaţia profesor-elevminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a profesoruluiminus cerinţele şcolarebull Evaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practică Astfel ţinacircndu-se cont de sugestiile oferite se poate reamenaja sala de curs creacircndu-se astfel un ldquolaborator al creativităţiirdquo icircn conformitate cu expectaţiile elevilor se poate decora clasa cu picturi făcute de elevi cu fotografii din timpul copilăriei cu peisaje desenate sau fotografiate cu cărţi ilustrate (pentru cei mici) sau cărţi icircnsoţite de teste şi jocuri creative (pentru cei mai mari) cu jucăriijocuri menite să stimuleze creativitatea şi alte materiale didactice materiale video cu activităţi creative sau spectacole realizate de ei sau de colegii lorbull Tehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniibull Există şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectuluibullbull LOTUS DE GRUPbullbull Varianta nr 1bull Etape1 Profesorul anunţă tema centrală2 Elevii au cacircteva minute de gacircndire icircn mod individual după care se va proceda la completarea orală a celor 8 idei secundare ale temei centrale pe baza dialogului şi consensului desfăşurat icircntre elevi şi profesor Ideile secundare se trec icircn diagramă3 Colectivul se icircmparte apoi icircn 8 grupe de cacircte 3 4 sau 5 elevi fiecare icircn funcţie de numărul de elevi din clasă Acolo unde un grup este deficitar din punct de vedere al numărului de elevi cadrul didactic va participa ca membru al acelui grup4 Ideile secundare devin teme centrale pentru fiecare din cele 8 grupuri constituite Astfel fiecare grup lucrează independent la dezvoltarea uneia dintre ele exerciţiu creator la care participă toţi membrii grupuluibull De exemplu ndash grupul A are de găsit 8 idei pentru tema Abull ndash grupul B are de găsit 8 idei pentru tema B etc5 Prezentarea icircn faţa colectivului a rezultatelor fiecărui grup icircn parteCompletarea diagramei pe baza ideilor expuse de fiecare grup şi a discuţiilor purtate icircntre membrii grupurilor icircn scopul clarificării şi corectării6 Evaluarea muncii colaborative icircn grup aprecierea participării şi folosirea rezultatelor obţinute icircn activităţile următoare

10

bull Tehnica Lotus stimulează munca colaborativă icircn echipă şi efortul creativ al fiecărui membru al grupului icircn soluţionarea sarcinii date Există şi o oarecare competiţie icircntre grupe icircn sensul găsirii celei mai potrivite idei (care poate fi supusă discuţiei icircn etapa nr 5) icircn rapiditatea cu care lucrează un grup faţă de altul cu toate că acestea nu se icircnscriu icircn dezideratele metodei Scopul central este participare tuturor elevilor la un exerciţiu creator şi icircn unele cazuri la găsirea unei soluţii la o problemă dată Elevii lucrează cu plăcere icircn cadrul acestei tehnici mai ales dacă grupurile au fost alese preferenţialbull Colectivul clasei de elevi poate fi aranjat icircn forma florii de nufăr astfel fiecare grup poate ocupa locul unei petale de nufăr icircn jurul temei centrale De exemplu icircntr-un colectiv de 32 de elevi se pot organiza 8 grupe de cacircte 4 elevi dispuse astfelbull Varianta nr 2bull Etape1 Profesorul sau elevii propun tema centrală2 Moment de lucru independent fiecare elev se gacircndeşte la ideile conexe3 Discutarea ideilor obţinute şi trecerea lor icircn diagramă4 Constituirea grupurilor De data aceasta nu mai este necesar să se constituie numărul fix de 8 grupe ci a unora similare ca număr de elevi sau ca posibilităţi creative5 Fiecare grup icircşi aduce contibuţia la icircntreaga diagramă avacircnd icircn vedere dezvoltarea atacirct cacirct poate a fiecăreia dintre cele 8 noi teme centrale stabiliteAstfel avacircnd o limită de timp membrii grupului A de exemplu vor elabora pe racircnd cacirct mai multe idei (maxim 8 idei) pentru temele A B C D E F G H trecacircndu-le icircn diagrama pe care fiecare grup o are la dispoziţie6 La un semnal (dat de cadrul didactic) diagramele se schimbă icircntre grupuri icircn sensul acelor de ceasornic Locurile (cercurile) din diagramă rămase goale de la grupul precedent au şansa de a fi completate acum Rotirea diagramelor se face pacircnă cacircnd acestea ajung la grupul iniţial7 Icircn final se citesc diagramele şi se apreciază rezultatelebull Dacă diagrama este completată icircn icircntregime (toate cele 8 cadrane) rezultă un număr de 64 de idei noi conexe care icircmpreună cu cele 8 teme din care decurg alcătuiesc 72 de idei generate de tema centralăbulltemabull Icircn stabilirea temei centrale se poate pleca de la una propusă de profesor sau de către elevi Tema poate fi anunţată sau nu icircn lecţia premergătoare Icircn cazul icircn care ea este dinainte cunoscută de către elevi aceştia sunt motivaţi să lucreze singuri acasă icircnainte căutacircnd variante culegacircnd materiale pentru a găsi cacirct mai multe soluţiibullbull Varianta nr 3bull Este asemănătoare cu varianta numărul 1bull Etape1 Se stabileşte şi se anunţă tema centrală2 Se constituie un grup central format din 8 elevi din clasă Aceştia vor fi cei care vor stabili cele 8 idei secundare generate de tema centrală3 Construirea grupelor secundarebull După punctarea celor 8 idei icircn diagramă fiecare membru din grupul central icircşi alcătuieşte un grup de lucru din elevii clasei Un elev aparţine unui singur grup şi toţi elevii sunt cuprinşi icircntr-unul dintre grupuri Vor rezulta astfel 8 grupuri care vor aborda tema propusă de cel care a constituit grupul Elevul care a propus tema icircşi poate allege colegii cu care să lucreze la dezvoltarea ei4 Etapa muncii icircn grupbull Fiecare grup secundar lucrează la elaborarea a 8 idei legate de tema dată Toţi membrii trebuie să-şi aducă contribuţia La nivelul grupului se pot stabili rolurile de lider de secretar (avacircnd sarcina de a consemna datele)

11

5 Comunicarea ideilor de către liderul grupului Au loc discuţii completări comentarii6 Aprecierea travaliului icircn grup a modului de organizare a muncii de către lider şi a valorii ideilor emisebullbull Modul de aranjare a grupurilor poate fi sub foma florii de nufăr astfel icircncacirct icircn mijloc să fie plasat grupul central şi icircn jur grupurile secundare După lucrul icircn grupul central liderii se icircntorc icircnspre grupurile secundare constituite Dacă icircn grupul central sunt obligatoriu 8 membri icircn cele secundare numărul lor poate fi diferit Condiţia ce se impune este ca ele să nu se deosebească foarte mult icircn privinţa posibilităţii de a genera idei noibull Important este ca fiecare participant să fie icircncurajat să lucreze să aibe posibilitatea de a-şi spune părerea şi aceasta să-i fie luată icircn considerare Toate ideile create sunt communicate şi discutate icircn finalul activităţiibull Tehnica Lotus poate fi aplicată cu succes atacirct la şcolarii mici cacirct şi la adolescenţi şi adulţi Este compatibilă cu multe domenii de activitate şi poate fi un excelent mijloc de stimulare a creativităţii elevilor şi de activizare a energiilor capacităţilor şi structurilor cognitive la diferite obiecte de icircnvăţămacircntbull Este o modalitate de lucru icircn grup cu mari valenţe formativ-educative Stimulează şi dezvoltă capacităţi ale inteligenţei lingvistice (abilitatea de a folosi efectiv limba pentru a-şi aminti informaţii şi a crea idei noi) ale inteligenţei interpersonale (capacitatea de a icircnţelege intervenţiile motivaţiile dorinţele celorlalţi) ale inteligenţei intrapersonale (capacitatea de autoicircnţelegere autoapre-ciere corectă a propriilor sentimente motivaţii) ale inteligenţei naturaliste (care face omul capabil să recu-noască să clasifice să se inspire din mediul icircnconjurător) ale inteligenţei sociale (capacitatea de relaţionare)65 Starbursting (Explozia stelară)Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstorminguluiIcircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploxiei stelareCum se procedeazăSe scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircndbull Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrareCine Ce Unde Cacircnd De ceproblemaScopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuniicircnte concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe ideibull ETAPE1 Propunerea unei probleme2 Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale3 Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai diverse4 Comunicarea rezultatelor muncii de grup5 Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipăFacultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebăriMetoda starbursting este uşor de aplicat oricărei vacircrste şi unei palete largi de domenii Nu este costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite Participanţii se prind repede icircn joc acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare şi pe de altă parte o sursă de noi descoperiri

12

Metoda ldquoSchimbq perecheardquo(SHARE- PAIR CIRCLES)Share ndash Pair Circles este o metodă de lucru pe perechi Se icircmparte clasa icircn două grupe egale ca număr de participanţi Se formează două cercuri concentrice elevii fiind faţă icircn faţă pe perechi Profesorul pune o icircntrebare sau dă o sarcină de lucru icircn perechi Fiecare pereche discută şi apoi comunică ideile Cercul din exterior se roteşte icircn sensul acelor de ceasornic realizacircndu-se astfel schimbarea partenerilor icircn pereche Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei Fiecare se implică icircn activitate şi icircşi aduce contribuţia la rezolvarea sarciniiETAPELE1 Etapa organizării colectivului icircn două grupe egalebull Fiecare elev ocupă un scaun fie icircn cercul din interior fie icircn cercul exterior Profesorul poate să lase elevilor libertatea se a-şi alege locul sau poate organiza colectivul punacircnd copiii să numere din doi icircn doi Astfel cei cu numărul 1 se vor aşeza icircn cercul interior cu faţa la exterior iar cei cu numărul 2 icircn cercul exterior cu faţa către elevii din cercul interior Stacircnd faţă icircn faţă fiecare elev are un partener Dacă numărul de elevi este impar la activitate poate participa şi cadrul didactic sau doi elevi pot lucra icircn ldquotandemrdquo2 Etapa prezentării şi explicării problemeiProfesorul oferă cazurile pentru studiu problemele de rezolvat sau situaţiile didactice şi explică importanţa soluţionării3 Etapa de lucru icircn perechibull Elevii lucrează doi cacircte doi pentru cacircteva minute Apoi elevii din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii realizănd astfel o nouă pereche Jocul se continuă pacircnă cacircnd se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină icircntrebările3 Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilorIcircn acest moment clasa se regrupează şi se analizează ideile emise Profesorul face icircmpreună cu elevii o schemă a concluziilor obţinuteTeme de studiuminus Se pot da elevilor icircntrebări cu răspunsuri eliptice care se vor completa pe rand de către fiecare pereche iar icircn final se vor analiza toate răspunsurile şi se vor face corectări şi completăriminus Perechile pot rezolva cacircte o problemă de pe o fişă dată pănă la epuizarea sarcinii iar icircn final se vor citi rezolvările Se poate da următoarea comandă (după ce elevii şi-au ocupat locurile icircn cercurile concentrice) ldquoToţi elevii rezolvă punctul nr 1 din fişă timp de 5 minuterdquo Are loc apoi schimbarea perechilor şi se dă următoarea comandă ldquoToate perechile se concentrează la punctul nr 2din fişărdquo Şi aşa mai departe pacircnă cacircnd se temină fişa de lucru Se reface colectivul şi se analizează pe racircnd răspunsurile dateAvantajele metodei Share ndash Pair Circlesminus este o metodă interactivă de grup care stimulează participarea tuturor elevilor la activitateminus elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivuluiminus stimulează cooperarea icircn echipă ajutorul reciproc icircnţelegerea şi toleranţa faţă de opinia celuilaltminus este o metodă uşor de aplicat la orice vacircrstă şi adaptabilă oricărui domeniu şi obiect de icircnvăţămacircntminus dezvoltă inteligenţa logică-matematică (capacitatea de a analiza logic problemele de a realiza operaţii matematice şi a investiga ştiinţific sarcinile de a face deducţii) inteligenţa interpersonală ce creează oportunităţi icircn munca colectivă Brainstormingbull Brainstorming-ul sau bdquoevaluarea amacircnatărdquo ori bdquofurtuna de creiererdquo este o metodă interactivă de dezvotare de idei noi ce rezultă din discuţiile purtate icircntre mai mulţi participanţi icircn cadrul căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii Rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute

13

bull Ca metodă de discuţie şi de creaţie icircn grup brainstorming-ul (brain = creier storming = furtunos) a fost sistematizat icircn 1948 de către profesorul de la Universitateadin Buffalo (SUA) Alexander Osborn Rezultatele experimentelor au fost publicate de Osborn icircn 1961 icircn lucrarea Applied imaginationbull Metoda bdquoasaltului de ideirdquo sau bdquocascada ideilorrdquo are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării Altfel spus participanţii sunt eliberaţi de orice constacircngeri comunică fără teama că vor spune ceva greşit sau nepotrivit care va fi apreciat ca atare de către ceilalţi participanţi Interesul metodei este acela de a da fracircu liber imaginaţiei a ideilor neobişnuite şi originale a părerilor neconvenţionale provocacircnd o reacţie icircn lanţ constructivă de creare a bdquoideilor pe ideirdquo Icircn acest sens o idee sau sugestie aparent fără legătură cu problema icircn discuţie poate oferi premise apariţiei altor idei din partea celorlalţi participanţibull Branistorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unei reuniuni formate dinr-un grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al ocupaţiilor sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minutebull Specific acestei metode este şi faptul că ea cuprinde două momente unul de producere a ideilor şi apoi momentul evaluării acestora (faza aprecierilor critice)bull Regulile de desfăşurare ale brainstorming-ului sunt următoarele 1048766 Cunoaşterea problemei pusă icircn discuţie şi a necesităţii soluţionării ei pe baza expunerii clare şi concise din partea moderatorului discuţiei1048766 Selecţionarea cu atenţie a participanţilor pe baza principiului eterogenităţii icircn ceea ce priveşte vacircrsta pregătirea fără să existe antipatii1048766 Asigurarea unui loc corespunzător (fără zgomot) spaţios luminos menit să creeze o atmosferă stimulativă propice descătuşării ideilor1048766 Admiterea şi chiar icircncurajarea fomulării de idei oricacirct de neobişnuite icircndrăzneţe lăsacircnd fracircu liber imaginaţiei participanţilor spontaneităţii şi creativităţii1048766 Icircn prima fază accentul este pus pe cantitate pe formularea de cacirct mai multe variante de răspuns şi cacirct mai diverse1048766 Neadmiterea nici unui fel de evaluări aprecieri critici judecăţi din partea participanţilor sau a coordonatorului asupra ideilor enunţate oricacirct de neaşteptate ar fi ele pentru a nu inhiba spontaneitatea şi a evita un blocaj intelectual1048766 Construcţia de bdquoidei pe ideirdquo icircn sensul că un răspuns poate provoca asociaţii şi combinaţii pentru emiterea unui nou demers cognitiv-inovativ1048766 Programarea sesiunii de brainstorming icircn perioada cacircnd participanţii sunt odihniţi şi dispuşi să lucreze1048766 Icircnregistrarea discretă exactă şi completă a discuţiilor de către o persoană desemnată special să icircndeplinească acest rol (sau pe bandă) fără a stacircnjeni participanţii sau derularea discuţiei1048766 Evaluarea este suspendată şi se va realiza mai tacircrziu de către coordonator cu sau fără ajutorul participanţilor1048766 Valorificarea ideilor ce provin după perioada de bdquoincubaţierdquo icircntr-o nouă sesiune a doua zi participanţii puntacircndu-se reicircntacirclnibull Pentru a iniţia o sesiune de brainstorming Camelia Zlate şi Mielu Zlate (1982 pp 136ndash140) propun următoarele etape şi fazebull 1 Etapa de pregătire care cuprindea) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru

14

bull 2 Etapa productivă de emitere de alternative crea-tive care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativbull 3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircn-direa criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăbull Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple Dintre acestea enumerămminus obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoareminus costurile reduse necesare folosirii metodeiminus aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniileminus stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilorminus dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării amacircnateminus dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipăbull Limitele brainstorming-ului- nu suplineşte cercetarea de durată clasică- depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit- oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţibull Posibile teme pentru brainstorming1048766 Educaţia permanentă ndash promotorul dezvoltării culturale economice şi sociale1048766 Educaţia adulţilor ndash icircntre posibilităţi şi necesitate icircntre cerere şi ofertă1048766 Sărăcia ndash problemă permanentă a omenirii Modalităţi de depăşire1048766 Omul şi Universul ndash soluţii pentru viitor icircn vederea optimizării relaţiilor lumii cu natura1048766 Pămacircntul ndash o planetă vie dar muritoare căi de realizare a educaţiei ecologice1048766 Elevul ndash coparticipant le propria formare căi de stimu-lare a interesului pentru şcoală icircnvăţătură educaţie Studiul de cazbullbull Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematicebull Apărută iniţial ca o metodă de cercetare ştiinţifică (icircn medicină economie psihologie etc) studiul de caz a fost extins şi icircn problemele educaţiei fiind utilizată de profesorul Colomb Langadall la Şcoala Comercială Harvard (1935) (Harvard Graduate School of Bussines Administration) Termenul provine din latimescul casus = eveniment fortuitbull Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircnminus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele problememinus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limităminus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile createminus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilorminus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

15

bull Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048766 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048766 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048766 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048766 să solicite participarea activă a tuturor elevilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazuluibull Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumebull Etapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048766 profesorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048766 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048766 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăbull Etapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi1048766 are loc stabilirea aspectelor neclare1048766 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048766 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048766 documentarea participanţilor1048766 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţibull Etapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048766 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048766 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de profesor1048766 ierarhizarea variantelorbull Etapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimebull Etapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (elevi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similarebull Rolul profesorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grupbull Avantajele metodei studiului de caz sunt următoarele- prin faptul că situaţia-caz aleasă de profesor aparţine domeniului studiat iar eleviistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo - prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentare- prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritual de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperare- prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

16

bull Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui elev la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

Tehnica 6 3 5bullbull Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircte minus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp de minus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)bullbull Etapele metodei 635bullI Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucruEleviistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grupIcircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai buneSe centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele1048766 oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048766 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048766 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca ndividuală cu cea de echipă1048766 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţia creativitatea calităţile atenţiei etc)Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuriEleviistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ Philips 6 6Metoda Philips 66 a fost elaborată de către profesorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

17

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborateConducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (profesorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinseAvantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează eleviistudenţii icircn (auto)evaluare Cooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuriDezavantajele apar atunci cacircnd numărul elevilor nu este multiplu de 6 şi mai pot fi create de limita de timp impusă de 6 minute SinecticaSinectica numită şi metoda analogiilor sau metoda asociaţiilor de idei a fost elaborată de profesorul William J Gordon (Operational Approach to Creativity) icircn 1961 cacircnd a icircnfiinţat primul grup sinectic la Universitatea Harvard Termanul de sinectică provine din grecescul synecticos (bdquosynrdquo ndash bdquoa aduce icircmpreunărdquo şi bdquoecticosrdquo ndash bdquoelemente diverserdquo) şi sugerează principiul fundamental al metodei asocierea unor idei apparent fără legătură icircntre ele Metoda Gordon are icircn vedere stimularea creativităţii participanţilor pentru formularea de idei şi ipoteze folosind raţionamentul prin analogie Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constracircngeri şi de a le icircngădui să-şi exprime liber opiniile vis-a-vis de o problemă pe care trebuie s-o abordeze dintr-o perspectivă nouă Metoda incită la dezvoltarea de idei inedite şi originale şi la asociaţii de idei mizacircnd pe remarcabila capacitate a minţii umane de a face legături icircntre elemente aparent irelevanteIcircn cadrul secvenţelor didactice bazate pe sinectică profesorul icircncurajează atitudinea creativă a elevilor stimulacircndu-i să privească problemele şi soluţiile icircn moduri neuzuale utilizacircnd digresiunea (W T Weawer G M Prince 1990 p 384) Icircn utilizarea digresiunii se respectă de obicei următoarele etape1048766 enunţarea problemei de către profesorelev1048766 familiarizarea elevilor cu elementele cunoscute ale problemei1048766 detaşarea temporară a elevilor de elementele problemei1048766 căutarea deliberată a irelevanţei aparente fapt care poate genera conexiuni surprinzătoare neobişnuite (vezi Muşata Bocoş 2002 p 345)1048766 potrivirea forţată a materialului irelevant descoperit cu problema discutată1048766 inventarierea căilor posibile de relaţionare dintre ideile aparent irelevante şi elementele date ale problemei prin producerea de idei noiCa exerciţiu prin excelenţă de grup sinectica urmăreşteminus să elibereze gacircndirea de şabloane educacircnd flexibiliatea şi lateralitatea acesteiaminus să inducă stări psihologice cum ar fi implicarea detaşarea empatia jocul cu ideile folosirea irelevanţei

18

minus să dea fracircu liber exprimării impulsurilor imaginativeminus să stimuleze vederile nonconformiste şi necon-venţionaleminus să icircntărească icircncrederea icircn forţele proprii icircncurăjacircnd participanţii să-şi assume riscul de a gacircndi altfelEtapele sinecticii1 Constituirea grupului sinectic2 Prezentarea problemei3 Itinerariul sinectic4 Elaborarea modelului de soluţionare a problemei5 Experimentarea şi aplicarea modeluluiGrupul sinectic este alcătuit din 5-8 persoane dintre care unul are rolul de lider şi altul de secretar Participanţii trebuie să fie cunoscători ai domeniului din care face parte problema icircn cauză să aibe aptitudini de a lucra icircn echipă capacitate empatică şi toleranţă faţă de ideile emise de ceilalţi colegi de grup Totodată se aleg persoane cu capacităţi imaginative şi metaforice dezvoltate nonconformiste şi dezinvolteProblema poate fi expusă de către profesor sau este aleasă din racircndul celor propuse de către elevi Ea este analizată prin fragmentarea ei icircn unităţi de bază transpunacircndu-se elementele cunoscute icircntr-o formă operaţionalăItinerariul sinectic presupune distanţarea intenţionată de esenţa problemei prin icircnlăturarea ideilor preconcepute care pot influenţa procesul de creaţie Se face apel la tehnici intuitive analogia fantezia empatia evocarea inversia Prin analogii fanteziste se propun soluţii care se icircndepărtează de realitatea posibilă Prin empatie se produce un transfer de identitate de la problemă la individ Analogiile simbolice permit transpunerea problemei icircn imagini Inversia reprezintă schimbarea unghiului de abordare a temei cu scopul de a diminua inerţia psihologică Pe parcursul acestei etape elevii emit diverse propuneri de soluţionare a problemei care mai apoi vor trebui transformate icircn termini conformi cu realitatea Aceasta este etapa elaborării modelului rezolutiv urmată de experimentare şi aplicareEvaluarea va avea icircn vedere următorii indicatori ideile emise icircn etapa itinerariului sinectic ierarhizarea soluţiilor propuse experimentarea şi aplicarea modelului rezolutivPostulatele pe care se bazează sinectica se referă la faptul că icircn procesul inovării creatorii parcurg mai multe faze stări critice cu funcţii şi contribuţii diferite icircn generea şi concretizarea noului De asemeni icircn procesele creative aspectele emoţionale şi iraţionale sunt frecvent mai importante decacirct cele intelectuale şi raţionaleDerularea sinecticii simulează etapele procesul creator spontan Astfel participantul transformă necunoscutul icircn cunoscut trece prin faza de incubaţie favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată Pe parcursul derulării se acordă o mare importanţă stărilor psihologice sentimntelor ireale euforice care favorizează icircntrezărirea de soluţii noiLiteratura de specialitate distinge mai multe tipuri de sinectică dintre care enunţăm patru1 Sinectica bazată pe analogia directă ce presupune rezolvarea unei situaţiiproblemă cu ajutorul unor date fapte situaţii sisteme domenii cunoscute (De exemplu asociereaanalogia dintre structura compuşilor organici ai metalelor tranzitive şi un sandwich format din două molecule organice plane reprezentacircnd feliile de pacircine legate printr-un atom al unui metal tranziţional reprezentacircnd umplutura sandwich-ului a uşurat studierea acestei clase de compuşi chimici 2 Sinectica bazată pe analogie simbolică bazată pe descrierea schematică a elementelor problemei şi presupune utilizarea unor imagini-simbol pentru a rezolva o situaţie-problemă3 Sinectica bazată pe analogia personală ce presupune identificarea fiecărui elev cu un obiect cu o persoană cu un fenomen cu un sistem real sau imaginar Această analogie presupune valorificarea capacităţii de a empatiza şi de a descrie trăirile şi sentimentele proprii corespunzătoare noii ipostaze

19

Metoda se aplică la chimie la fizică la geografie la matematică la istorie sau la literatură unde elevii vor icircncerca să se identifice cu molecule cu atomi cu fenomene meteorologice (ploaia tornada) cu ecuaţii cu personalităţi sau cu personaje literare Scopul este cel de trăire afectivă şi simţire icircn ipostaze inedite4 Sinectica bazată pe analogia fantezistă care este mai des folosită icircn domeniul artistic şi constă icircn crearea unei dimensiuni imaginare a problemeiSinectica prezintă avantaje şi limite similare brainstormingului icircnsă utilizarea ei este mai pretenţioasă Coordonatorul discuţiei (profesorul) trebuie să fie un fin psiholog şi să aibe capacităţi empatice dezvoltate612 Metoda FriscoMetoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific care să acopere o amunită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistuluiMetoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Ea are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor studenţilor capacităţi empatice spirit critic punacircnd accentul pe stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţiiEtapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei profesorul sau eleviistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de vedere icircn acord cu acestaCel care este conservator are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiriExuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiunePesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiriOptimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsiteMetoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme dateFazele de desfăşurare a metodei piramidei1 Faza introductivă profesorul expune datele problemei icircn cauză2 Faza lucrului individual elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute Icircn această etapă se notează icircntrebările legate de subiectul tratat

20

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21

membri şi individualizarea aportului fac din metoda Jigsaw un remediu sigur icircmpotriva acestui efectrdquo (Adrian Neculau Ştefan Boncu 1998 p 244)

Metoda PQLQRIILOR GAtildeNDITOARE(ldquoThinking hatsrdquo ndash Edward de Bono)ldquoDacă interpretezi rolul unui gacircnditor chiar vei deveni unulhelliprdquoEdward de BonoEste o tehnică interactivă de stimulare a creativităţii participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri icircn funcţie de pălăria aleasă Sunt 6 pălării gacircnditoarefiecare avacircnd cacircte o culoare alb roşu galben verde albastru şi negru Membrii grupului icircşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis aşa cum consideră mai bineRolurile se pot inversa participanţii sunt liberi să spună ce gacircndesc dar să fie icircn accord cu rolul pe care icircl joacă Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul AstfelPălăria albăbull Oferă o privire obiectivă asupra informaţiilorbull Este neutrăbull Este concentrată pe fapte obiective şi imagini clarebull Stă sub semnul gacircndirii obiectivePălăria roşiebull Dă fracircu liber imaginaţiei şi sentimentelorbull Oferă o perspectivă emoţională asupra eveni-mentelorbull Roşu poate icircnsemna şi supărarea sau furiabull Descătuşează stările afectivePălăria neagrăbull Exprimă prudenţa grija avertismentul judecatabull Oferă o pespectivă icircntunecoasă tristă sumbră asupra situaţiei icircn discuţiebull Este perspectiva gacircndirii negative pesimistePălăria galbenăbull Oferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţieibull Culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui strălucirea optimismulbull Este gacircndirea optimistă constructivă pe un fundament logic

Pălăria verdebull Exprimă ideile noi stimulacircnd gacircndirea creativăbull Este verdele proaspăt al ierbii al vegetaţiei al abundenţeibull Este simbolul fertilităţii al producţiei de idei noi inovatoarePălăria albastrăbull Exprimă controlul procesului de gacircndirebull Albastru a rece este culoarea cerului care este deasupra tuturor atotvăzător şi atotcunoscătorbull Supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţiibull Este preocuparea de a controla şi de a organizaParticipanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie gacircndind din perspectiva ei Nu pălăria icircn sine contează ci ceea ce semnifică ea ceea ce induce culoarea fiecăreiaCele 6 pălării gacircnditoare pot fi privite icircn perechiPălăria albă ndash pălăria roşiePălăria neagră ndash pălăria galbenăPălăria verde ndash pălăria albastrăCum trebuie să se comporte cel care ldquopoartărdquo una din cele 6 pălării gacircnditoarePălăria albă ndash rezumatCel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi imagini atunci cacircnd acestea i se cer Calculatorul este neutru şi obiectiv Nu oferă interpretări şi opiniiCacircnd ldquopoartărdquo pălăria albă gacircnditorul trebuie să imite computerul să se concentreze strict pe problema discutată icircn mod obiectiv şi să relateze exact dateleGacircnditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea

5

Pălăria roşie ndash rezumatPurtacircnd pălăria roşie gacircnditorul poate spune aşa rdquoAşa simt eu icircn legătură cuhelliprdquoAceastă pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gacircndiriiEa face posibilă vizualizarea exprimare lorbull Pălăria roşie permite gacircnditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie icircntrebacircndu-i care este părerea lor ldquodin perspectiva pălăriei roşiirdquo adică din punct de vedere emoţional şi afectiv Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea Pălăria neagră ndash rezumatEste pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilorGacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorileExplică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negativeSe pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negrePălăria galbenă ndash rezumatEste simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negativeExprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor dateGacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenăNu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verziPălăria verde ndash rezumatSimbolizează găndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoarea seminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verdeEste folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţiePălăria albastră ndash rezumatbull Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndiriibull Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşitbull Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţiibull Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adresezecomentarii şi sugestiibullbull Cum se foloseşte această metodăbull

bull Se icircmpart cele 6 pălării gacircnditoare elevilor şi se oferă cazul supus discuţiei pentru ca fiecare să-şi pregătească ideile Pălăria poate fi purtată individual ndash şi atunci elevul respectiv icircI icircndeplineşte rolul ndash sau mai mulţi elevi pot răspunde sub aceeaşi pălărie Icircn acest caz elevii grupului care interpretează rolul unei pălării gacircnditoare cooperează icircn asigurarea celei mai bune interpretări Ei pot purta fiecare cacircte o pălărie de aceeaşi culoare fiind conştienţi de fatul căbull Pălăria albastră rarr clarificăbull Pălăria albă rarr informeazăbull Pălăria verde rarr generează ideile noi efortulbull Pălăria galbenă rarr aduce beneficiicreativbull Pălăria neagră rarr identifică greşelile

6

bull Pălăria roşie rarr spune ce simte desprebullbull Cum funcţionează această metodă icircn cazul rezolvării de problemebull

bull Pălăria albastră defineşte problemabull Pălăria albă oferă informaţiile şi materialele disponibile icircn legătură cu problema discutatăbull Pălăria verde vizează soluţiile posibilebull Pălăria galbenă are icircn vedere posibilităţile reale de realizare a soluţiilor propusebull Pălăria neagrăevidenţiază slăbiciunile fiecărei soluţii date propusebull Pălăria albă leagă soluţiile de informaţiile disponibile răspunzacircnd la icircntrebări de genul ldquoAu soluţiile propuse o bază informaţionalărdquobull Pălăria roşie stimulează participanţii să răspundă la icircntrebări de genul ldquoCe simţiţi icircn legătură cu soluţiile propuserdquobull Pălăria albastră alege soluţia corectă şi trece mai departe bull

bull Pălăriile gacircnditoare pot fi purtate pe racircnd de participanţi sau toţi subiecţii antrenaţi icircn discuţie pot fi sub aceeaşI pălărie icircn acelaşi timp Astfel se pot folosi formule de genul ldquoHai să icircncercăm şi pălăria verde Căutăm idei noirdquo sau ldquo Să lăsăm pălăria neagră s-o probăm pe cea galbenărdquo Cineva care nu este icircncacircntat de idea pusă icircn discuţie nu face nici un efort să găsească elemente pentru dezvoltarea eiUtilizacircnd tehnica pălăriilor gacircnditoare gacircnditorul este provocat să schimbe pălăriile faclitacircndu-se astfel posibilitatea de exprimare deoarece nu este constracircns să aibe doar o singură perspectivăbull O persoană entuziasmată de idee este rugată ca sub pălăria neagră să caute dificultăţile neajunsurilebull Unele persoane sunt negativiste mai tot timpul Cu sistemul pălăriilor gacircnditoare există ocazia de a fi negativist la un moment dat (sub pălăria neagră) iar icircn alt moment să renunţe la negativism icircncercacircnd o altă pălărie (perspectivă) verde de exemplubull Indicaţii pentru celcei ce poartăbullbull

bull Pălăria albăminus gacircndeşte ca o foaie albă care este neutră şi poartă informaţiibull Foloseşte icircntrebărilebull Ce informaţii avembull Ce informaţii lipsescbull Ce informaţii am vrea să avembull Cum putem obţine informaţiilebullbull Pălăria roşieminus exprimă-ţi emoţiile temerile intuiţiile sentimenteleminus nu te justificaminus aprinde simţămintele

bull Foloseşte fomulări de tipulbull Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc eu lucrurilehellipbull Sentimentul meu e căhellipbull Nu-mi place felul cum s-a procedatbull Intuiţia icircmi spune căhellipbullbull Pălăria neagrăminus judecă criticminus gacircndeşte logic negativminus atenţionează asupra a ceea ce nu poate fi făcut e nonprofitabil riscant sau periculosbull Foloseşte icircntrebărilebull Care sunt erorile

7

bull Ce ne icircmpiedicăbull La ce riscuri ne expunembull Ne permite regulamentulbullbull Pălăria galbenăminus gacircndeşte optimist logic şi pozitivminus explorează beneficiile şi posibilităţileminus imaginează-ţi lumina şi strălucirea soareluibullbull Foloseşte icircntrebărilebull Care sunt obiectivelebull Pe ce se bazeză aceste ideibull Care sunt beneficiilebull Cum voivom ajunge apoape de această viziune (perspectivă)bullbull Pălăria verdeminus crează noi optiuni variante resurse structuri metode ideiminus gacircndeşte-te la vegetaţia proaspătă la abundenţăminus dă fracircu liber imaginaţieibullbull Foloseşte formulări de tipulbull Şansa succesului este dacăhellipbull Cum poate fi altfel atacată problemabull Putem face asta şi icircn alt modbull Găsim şi o altă explicaţiebullbull Pălăria albastrăminus controlează procesul gacircndirii pentru ca aceasta să devină mai productivă şi organizează acţiuneaminus supervizează sistematizează concluziile comentează dirijează şi conduce către pasul următorbullbull Foloseşte icircntrebărilebull Putem să rezumăm punctele de vedere expusebull Care e următorul pasbull Care sunt ideile principalebull Să nu pierdem timpul şi să ne concentrăm asuprahellip nu credeţibullbull Avantejele metodei ldquoPălărilor gacircnditoarerdquominus stimulează creativitatea participanţilor gacircndirea colectivă şi individualăminus dezvoltă capăcităţile sociale ale participanţilor de intercomunicare şi toleranţă reciprocă de respect pentru opinia celuilaltminus icircncurajează şi exersează capacitatea de comunicare a gacircnditorilorminus dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonaleminus este o tehnică uşor de folosit aplicabilă unei largi categorii de vacircrsteminus poate fi folosită icircn diferite domenii de activitate şi disciplineminus este o strategie metacognitivă ce icircncurajează indivizii să privească conceptele din diferite perspectiveminus determină şi activează comunicarea şi capacitatea de lua deciziiminus icircncurajează gacircndirea laterală gacircndirea con-structivă complexă şi completăbull Fiecare pălărie gacircnditoare reprezintă un mod de gacircndire oferind o privire asupra informaţiilor sentimentelor judecăţilor atitudinii pozitive creativităţii controlului

8

bull Icircntr-o icircntrunire serioasă oamenii se presupune că nu pun pe primul plan emoţiile dar de fapt ei le deghizează icircn argumente aparent logice Tehnica pălăriilor gacircnditoare oferă posibilitatea participanţilor care purtacircnd pălăria roşie să-şi exteriorizeze direct emoţiile sentimentele intuiţiile fără alte explicaţii lucru cunoscut de toţi ceilalţi membrii ai grupului Este important să poţi să comunici ceea ce simti despre ceva anume fără a ofensa pe nimeni şi fără a te simţi stacircnjenitbull Pălăria neagră este valoroasă pentru a evita greşelile Participanţii la discuţii entuziasmaţi pot fi rugaţi la un moment dat să-şi pună pălăria neagră (sau să privească din acest punct de vedere) Dacă se insistă pe perspectiva negativă e foare uşor de ldquoucis icircn faşărdquo ideile creative Pălăria neagră trebuie folosită mai bine după ce s-a folosit pălăria verde şi apoi să fie urmată de pălăria galbenăbull Icircntr-o discuţie obişnuită de obicei subiectul A are o părere diferită de subiectul B Fiecare caută să-şi argumenteze propria părere şi de multe ori fără o capacitate empaticăbull Tehnica celor 6 pălăriilor gacircnditoare oferă posibilitatea tuturor participanţilor la discuţii de a fi la un moment dat de aceeaşi parte a baricadei purtacircnd aceeaşi pălărieDiscuţia devine astfel constructivă şi efectele se văd imediat Astfel atacirct subiectul A cacirct şi subiectul B pot purta la un moment dat pălăria neagră icircn acelaşi timp pentru a descoperi pericolele defectele lipsurile neajunsurile problemei pusă icircn discuţie Apoi ambii pot purta pălăria galbenă pentru a explora beneficiile schimbacircnd-o apoi cu cea verde pentru a fi deschişi tuturor variantelorbull Icircn loc să gacircndească icircn contradictoriu dezvoltă o explorare bazată pe cooperarebull Este adevărat că unii oameni sunt mai buni decacirct alţii icircntr-un anumit mod de gacircndire ori se simt mai confortabili sub o anumită pălărie dar trebuie specificat că pălăriile colorate nu etichetează pe nimeni (de exemplu ldquoIonescu este gacircnditorul negru al grupuluirdquo etc) Este exact opusul scopului acestei metodebull Important este ca fiecare participant să facă efortul de a folosi toate pălăriilebull Tehnica pălăriilor gacircnditoare este folosită pentru a determina indivizii să-şi schimbe perspectiva de gacircndire să ia icircn consideraţie şi alte puncte de vedere

Tehnica LOTUS (Floarea de nufqr)(LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)bull Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni icircntre idei concepte pornind de la o temă centrală Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc icircn jurul celei principale asemeni petalelor florii de nufărbull Cele 8 idei secundare sunt trecute icircn jurul temei centrale urmacircnd ca apoi ele să devină la racircndul lor teme principale pentru alte 8 flori de nufăr Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cacircte alte noi 8 idei secundare Atfel pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuiesc dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte

bull ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂRbull1 Construirea diagramei conform figurii prezentate2 Scrierea temei centrale icircn centrul diagramei3 Participanţii se gacircndesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centralăAcestea se trec icircn cele 8 ldquopetalerdquo (cercuri) ce icircnconjoară tema centrală de la A la H icircn sensul acelor de ceasornic4 Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)5 Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor icircn diagramă Se completează icircn acest mod cacirct mai multe cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)6 Etapa evaluării ideilor Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu icircn lecţiile viitoare

9

bullbull Exemplebull 1 Tema centrală plantele medicinalebull Cele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopascăbull 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţia-lului creativ al elevilor bull Cele 8 idei secundareminus conduita creativă a profesoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia elev-elevminus relaţia profesor-elevminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a profesoruluiminus cerinţele şcolarebull Evaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practică Astfel ţinacircndu-se cont de sugestiile oferite se poate reamenaja sala de curs creacircndu-se astfel un ldquolaborator al creativităţiirdquo icircn conformitate cu expectaţiile elevilor se poate decora clasa cu picturi făcute de elevi cu fotografii din timpul copilăriei cu peisaje desenate sau fotografiate cu cărţi ilustrate (pentru cei mici) sau cărţi icircnsoţite de teste şi jocuri creative (pentru cei mai mari) cu jucăriijocuri menite să stimuleze creativitatea şi alte materiale didactice materiale video cu activităţi creative sau spectacole realizate de ei sau de colegii lorbull Tehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniibull Există şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectuluibullbull LOTUS DE GRUPbullbull Varianta nr 1bull Etape1 Profesorul anunţă tema centrală2 Elevii au cacircteva minute de gacircndire icircn mod individual după care se va proceda la completarea orală a celor 8 idei secundare ale temei centrale pe baza dialogului şi consensului desfăşurat icircntre elevi şi profesor Ideile secundare se trec icircn diagramă3 Colectivul se icircmparte apoi icircn 8 grupe de cacircte 3 4 sau 5 elevi fiecare icircn funcţie de numărul de elevi din clasă Acolo unde un grup este deficitar din punct de vedere al numărului de elevi cadrul didactic va participa ca membru al acelui grup4 Ideile secundare devin teme centrale pentru fiecare din cele 8 grupuri constituite Astfel fiecare grup lucrează independent la dezvoltarea uneia dintre ele exerciţiu creator la care participă toţi membrii grupuluibull De exemplu ndash grupul A are de găsit 8 idei pentru tema Abull ndash grupul B are de găsit 8 idei pentru tema B etc5 Prezentarea icircn faţa colectivului a rezultatelor fiecărui grup icircn parteCompletarea diagramei pe baza ideilor expuse de fiecare grup şi a discuţiilor purtate icircntre membrii grupurilor icircn scopul clarificării şi corectării6 Evaluarea muncii colaborative icircn grup aprecierea participării şi folosirea rezultatelor obţinute icircn activităţile următoare

10

bull Tehnica Lotus stimulează munca colaborativă icircn echipă şi efortul creativ al fiecărui membru al grupului icircn soluţionarea sarcinii date Există şi o oarecare competiţie icircntre grupe icircn sensul găsirii celei mai potrivite idei (care poate fi supusă discuţiei icircn etapa nr 5) icircn rapiditatea cu care lucrează un grup faţă de altul cu toate că acestea nu se icircnscriu icircn dezideratele metodei Scopul central este participare tuturor elevilor la un exerciţiu creator şi icircn unele cazuri la găsirea unei soluţii la o problemă dată Elevii lucrează cu plăcere icircn cadrul acestei tehnici mai ales dacă grupurile au fost alese preferenţialbull Colectivul clasei de elevi poate fi aranjat icircn forma florii de nufăr astfel fiecare grup poate ocupa locul unei petale de nufăr icircn jurul temei centrale De exemplu icircntr-un colectiv de 32 de elevi se pot organiza 8 grupe de cacircte 4 elevi dispuse astfelbull Varianta nr 2bull Etape1 Profesorul sau elevii propun tema centrală2 Moment de lucru independent fiecare elev se gacircndeşte la ideile conexe3 Discutarea ideilor obţinute şi trecerea lor icircn diagramă4 Constituirea grupurilor De data aceasta nu mai este necesar să se constituie numărul fix de 8 grupe ci a unora similare ca număr de elevi sau ca posibilităţi creative5 Fiecare grup icircşi aduce contibuţia la icircntreaga diagramă avacircnd icircn vedere dezvoltarea atacirct cacirct poate a fiecăreia dintre cele 8 noi teme centrale stabiliteAstfel avacircnd o limită de timp membrii grupului A de exemplu vor elabora pe racircnd cacirct mai multe idei (maxim 8 idei) pentru temele A B C D E F G H trecacircndu-le icircn diagrama pe care fiecare grup o are la dispoziţie6 La un semnal (dat de cadrul didactic) diagramele se schimbă icircntre grupuri icircn sensul acelor de ceasornic Locurile (cercurile) din diagramă rămase goale de la grupul precedent au şansa de a fi completate acum Rotirea diagramelor se face pacircnă cacircnd acestea ajung la grupul iniţial7 Icircn final se citesc diagramele şi se apreciază rezultatelebull Dacă diagrama este completată icircn icircntregime (toate cele 8 cadrane) rezultă un număr de 64 de idei noi conexe care icircmpreună cu cele 8 teme din care decurg alcătuiesc 72 de idei generate de tema centralăbulltemabull Icircn stabilirea temei centrale se poate pleca de la una propusă de profesor sau de către elevi Tema poate fi anunţată sau nu icircn lecţia premergătoare Icircn cazul icircn care ea este dinainte cunoscută de către elevi aceştia sunt motivaţi să lucreze singuri acasă icircnainte căutacircnd variante culegacircnd materiale pentru a găsi cacirct mai multe soluţiibullbull Varianta nr 3bull Este asemănătoare cu varianta numărul 1bull Etape1 Se stabileşte şi se anunţă tema centrală2 Se constituie un grup central format din 8 elevi din clasă Aceştia vor fi cei care vor stabili cele 8 idei secundare generate de tema centrală3 Construirea grupelor secundarebull După punctarea celor 8 idei icircn diagramă fiecare membru din grupul central icircşi alcătuieşte un grup de lucru din elevii clasei Un elev aparţine unui singur grup şi toţi elevii sunt cuprinşi icircntr-unul dintre grupuri Vor rezulta astfel 8 grupuri care vor aborda tema propusă de cel care a constituit grupul Elevul care a propus tema icircşi poate allege colegii cu care să lucreze la dezvoltarea ei4 Etapa muncii icircn grupbull Fiecare grup secundar lucrează la elaborarea a 8 idei legate de tema dată Toţi membrii trebuie să-şi aducă contribuţia La nivelul grupului se pot stabili rolurile de lider de secretar (avacircnd sarcina de a consemna datele)

11

5 Comunicarea ideilor de către liderul grupului Au loc discuţii completări comentarii6 Aprecierea travaliului icircn grup a modului de organizare a muncii de către lider şi a valorii ideilor emisebullbull Modul de aranjare a grupurilor poate fi sub foma florii de nufăr astfel icircncacirct icircn mijloc să fie plasat grupul central şi icircn jur grupurile secundare După lucrul icircn grupul central liderii se icircntorc icircnspre grupurile secundare constituite Dacă icircn grupul central sunt obligatoriu 8 membri icircn cele secundare numărul lor poate fi diferit Condiţia ce se impune este ca ele să nu se deosebească foarte mult icircn privinţa posibilităţii de a genera idei noibull Important este ca fiecare participant să fie icircncurajat să lucreze să aibe posibilitatea de a-şi spune părerea şi aceasta să-i fie luată icircn considerare Toate ideile create sunt communicate şi discutate icircn finalul activităţiibull Tehnica Lotus poate fi aplicată cu succes atacirct la şcolarii mici cacirct şi la adolescenţi şi adulţi Este compatibilă cu multe domenii de activitate şi poate fi un excelent mijloc de stimulare a creativităţii elevilor şi de activizare a energiilor capacităţilor şi structurilor cognitive la diferite obiecte de icircnvăţămacircntbull Este o modalitate de lucru icircn grup cu mari valenţe formativ-educative Stimulează şi dezvoltă capacităţi ale inteligenţei lingvistice (abilitatea de a folosi efectiv limba pentru a-şi aminti informaţii şi a crea idei noi) ale inteligenţei interpersonale (capacitatea de a icircnţelege intervenţiile motivaţiile dorinţele celorlalţi) ale inteligenţei intrapersonale (capacitatea de autoicircnţelegere autoapre-ciere corectă a propriilor sentimente motivaţii) ale inteligenţei naturaliste (care face omul capabil să recu-noască să clasifice să se inspire din mediul icircnconjurător) ale inteligenţei sociale (capacitatea de relaţionare)65 Starbursting (Explozia stelară)Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstorminguluiIcircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploxiei stelareCum se procedeazăSe scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircndbull Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrareCine Ce Unde Cacircnd De ceproblemaScopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuniicircnte concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe ideibull ETAPE1 Propunerea unei probleme2 Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale3 Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai diverse4 Comunicarea rezultatelor muncii de grup5 Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipăFacultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebăriMetoda starbursting este uşor de aplicat oricărei vacircrste şi unei palete largi de domenii Nu este costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite Participanţii se prind repede icircn joc acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare şi pe de altă parte o sursă de noi descoperiri

12

Metoda ldquoSchimbq perecheardquo(SHARE- PAIR CIRCLES)Share ndash Pair Circles este o metodă de lucru pe perechi Se icircmparte clasa icircn două grupe egale ca număr de participanţi Se formează două cercuri concentrice elevii fiind faţă icircn faţă pe perechi Profesorul pune o icircntrebare sau dă o sarcină de lucru icircn perechi Fiecare pereche discută şi apoi comunică ideile Cercul din exterior se roteşte icircn sensul acelor de ceasornic realizacircndu-se astfel schimbarea partenerilor icircn pereche Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei Fiecare se implică icircn activitate şi icircşi aduce contribuţia la rezolvarea sarciniiETAPELE1 Etapa organizării colectivului icircn două grupe egalebull Fiecare elev ocupă un scaun fie icircn cercul din interior fie icircn cercul exterior Profesorul poate să lase elevilor libertatea se a-şi alege locul sau poate organiza colectivul punacircnd copiii să numere din doi icircn doi Astfel cei cu numărul 1 se vor aşeza icircn cercul interior cu faţa la exterior iar cei cu numărul 2 icircn cercul exterior cu faţa către elevii din cercul interior Stacircnd faţă icircn faţă fiecare elev are un partener Dacă numărul de elevi este impar la activitate poate participa şi cadrul didactic sau doi elevi pot lucra icircn ldquotandemrdquo2 Etapa prezentării şi explicării problemeiProfesorul oferă cazurile pentru studiu problemele de rezolvat sau situaţiile didactice şi explică importanţa soluţionării3 Etapa de lucru icircn perechibull Elevii lucrează doi cacircte doi pentru cacircteva minute Apoi elevii din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii realizănd astfel o nouă pereche Jocul se continuă pacircnă cacircnd se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină icircntrebările3 Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilorIcircn acest moment clasa se regrupează şi se analizează ideile emise Profesorul face icircmpreună cu elevii o schemă a concluziilor obţinuteTeme de studiuminus Se pot da elevilor icircntrebări cu răspunsuri eliptice care se vor completa pe rand de către fiecare pereche iar icircn final se vor analiza toate răspunsurile şi se vor face corectări şi completăriminus Perechile pot rezolva cacircte o problemă de pe o fişă dată pănă la epuizarea sarcinii iar icircn final se vor citi rezolvările Se poate da următoarea comandă (după ce elevii şi-au ocupat locurile icircn cercurile concentrice) ldquoToţi elevii rezolvă punctul nr 1 din fişă timp de 5 minuterdquo Are loc apoi schimbarea perechilor şi se dă următoarea comandă ldquoToate perechile se concentrează la punctul nr 2din fişărdquo Şi aşa mai departe pacircnă cacircnd se temină fişa de lucru Se reface colectivul şi se analizează pe racircnd răspunsurile dateAvantajele metodei Share ndash Pair Circlesminus este o metodă interactivă de grup care stimulează participarea tuturor elevilor la activitateminus elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivuluiminus stimulează cooperarea icircn echipă ajutorul reciproc icircnţelegerea şi toleranţa faţă de opinia celuilaltminus este o metodă uşor de aplicat la orice vacircrstă şi adaptabilă oricărui domeniu şi obiect de icircnvăţămacircntminus dezvoltă inteligenţa logică-matematică (capacitatea de a analiza logic problemele de a realiza operaţii matematice şi a investiga ştiinţific sarcinile de a face deducţii) inteligenţa interpersonală ce creează oportunităţi icircn munca colectivă Brainstormingbull Brainstorming-ul sau bdquoevaluarea amacircnatărdquo ori bdquofurtuna de creiererdquo este o metodă interactivă de dezvotare de idei noi ce rezultă din discuţiile purtate icircntre mai mulţi participanţi icircn cadrul căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii Rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute

13

bull Ca metodă de discuţie şi de creaţie icircn grup brainstorming-ul (brain = creier storming = furtunos) a fost sistematizat icircn 1948 de către profesorul de la Universitateadin Buffalo (SUA) Alexander Osborn Rezultatele experimentelor au fost publicate de Osborn icircn 1961 icircn lucrarea Applied imaginationbull Metoda bdquoasaltului de ideirdquo sau bdquocascada ideilorrdquo are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării Altfel spus participanţii sunt eliberaţi de orice constacircngeri comunică fără teama că vor spune ceva greşit sau nepotrivit care va fi apreciat ca atare de către ceilalţi participanţi Interesul metodei este acela de a da fracircu liber imaginaţiei a ideilor neobişnuite şi originale a părerilor neconvenţionale provocacircnd o reacţie icircn lanţ constructivă de creare a bdquoideilor pe ideirdquo Icircn acest sens o idee sau sugestie aparent fără legătură cu problema icircn discuţie poate oferi premise apariţiei altor idei din partea celorlalţi participanţibull Branistorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unei reuniuni formate dinr-un grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al ocupaţiilor sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minutebull Specific acestei metode este şi faptul că ea cuprinde două momente unul de producere a ideilor şi apoi momentul evaluării acestora (faza aprecierilor critice)bull Regulile de desfăşurare ale brainstorming-ului sunt următoarele 1048766 Cunoaşterea problemei pusă icircn discuţie şi a necesităţii soluţionării ei pe baza expunerii clare şi concise din partea moderatorului discuţiei1048766 Selecţionarea cu atenţie a participanţilor pe baza principiului eterogenităţii icircn ceea ce priveşte vacircrsta pregătirea fără să existe antipatii1048766 Asigurarea unui loc corespunzător (fără zgomot) spaţios luminos menit să creeze o atmosferă stimulativă propice descătuşării ideilor1048766 Admiterea şi chiar icircncurajarea fomulării de idei oricacirct de neobişnuite icircndrăzneţe lăsacircnd fracircu liber imaginaţiei participanţilor spontaneităţii şi creativităţii1048766 Icircn prima fază accentul este pus pe cantitate pe formularea de cacirct mai multe variante de răspuns şi cacirct mai diverse1048766 Neadmiterea nici unui fel de evaluări aprecieri critici judecăţi din partea participanţilor sau a coordonatorului asupra ideilor enunţate oricacirct de neaşteptate ar fi ele pentru a nu inhiba spontaneitatea şi a evita un blocaj intelectual1048766 Construcţia de bdquoidei pe ideirdquo icircn sensul că un răspuns poate provoca asociaţii şi combinaţii pentru emiterea unui nou demers cognitiv-inovativ1048766 Programarea sesiunii de brainstorming icircn perioada cacircnd participanţii sunt odihniţi şi dispuşi să lucreze1048766 Icircnregistrarea discretă exactă şi completă a discuţiilor de către o persoană desemnată special să icircndeplinească acest rol (sau pe bandă) fără a stacircnjeni participanţii sau derularea discuţiei1048766 Evaluarea este suspendată şi se va realiza mai tacircrziu de către coordonator cu sau fără ajutorul participanţilor1048766 Valorificarea ideilor ce provin după perioada de bdquoincubaţierdquo icircntr-o nouă sesiune a doua zi participanţii puntacircndu-se reicircntacirclnibull Pentru a iniţia o sesiune de brainstorming Camelia Zlate şi Mielu Zlate (1982 pp 136ndash140) propun următoarele etape şi fazebull 1 Etapa de pregătire care cuprindea) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru

14

bull 2 Etapa productivă de emitere de alternative crea-tive care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativbull 3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircn-direa criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăbull Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple Dintre acestea enumerămminus obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoareminus costurile reduse necesare folosirii metodeiminus aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniileminus stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilorminus dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării amacircnateminus dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipăbull Limitele brainstorming-ului- nu suplineşte cercetarea de durată clasică- depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit- oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţibull Posibile teme pentru brainstorming1048766 Educaţia permanentă ndash promotorul dezvoltării culturale economice şi sociale1048766 Educaţia adulţilor ndash icircntre posibilităţi şi necesitate icircntre cerere şi ofertă1048766 Sărăcia ndash problemă permanentă a omenirii Modalităţi de depăşire1048766 Omul şi Universul ndash soluţii pentru viitor icircn vederea optimizării relaţiilor lumii cu natura1048766 Pămacircntul ndash o planetă vie dar muritoare căi de realizare a educaţiei ecologice1048766 Elevul ndash coparticipant le propria formare căi de stimu-lare a interesului pentru şcoală icircnvăţătură educaţie Studiul de cazbullbull Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematicebull Apărută iniţial ca o metodă de cercetare ştiinţifică (icircn medicină economie psihologie etc) studiul de caz a fost extins şi icircn problemele educaţiei fiind utilizată de profesorul Colomb Langadall la Şcoala Comercială Harvard (1935) (Harvard Graduate School of Bussines Administration) Termenul provine din latimescul casus = eveniment fortuitbull Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircnminus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele problememinus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limităminus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile createminus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilorminus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

15

bull Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048766 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048766 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048766 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048766 să solicite participarea activă a tuturor elevilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazuluibull Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumebull Etapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048766 profesorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048766 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048766 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăbull Etapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi1048766 are loc stabilirea aspectelor neclare1048766 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048766 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048766 documentarea participanţilor1048766 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţibull Etapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048766 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048766 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de profesor1048766 ierarhizarea variantelorbull Etapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimebull Etapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (elevi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similarebull Rolul profesorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grupbull Avantajele metodei studiului de caz sunt următoarele- prin faptul că situaţia-caz aleasă de profesor aparţine domeniului studiat iar eleviistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo - prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentare- prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritual de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperare- prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

16

bull Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui elev la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

Tehnica 6 3 5bullbull Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircte minus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp de minus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)bullbull Etapele metodei 635bullI Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucruEleviistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grupIcircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai buneSe centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele1048766 oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048766 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048766 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca ndividuală cu cea de echipă1048766 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţia creativitatea calităţile atenţiei etc)Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuriEleviistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ Philips 6 6Metoda Philips 66 a fost elaborată de către profesorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

17

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborateConducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (profesorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinseAvantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează eleviistudenţii icircn (auto)evaluare Cooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuriDezavantajele apar atunci cacircnd numărul elevilor nu este multiplu de 6 şi mai pot fi create de limita de timp impusă de 6 minute SinecticaSinectica numită şi metoda analogiilor sau metoda asociaţiilor de idei a fost elaborată de profesorul William J Gordon (Operational Approach to Creativity) icircn 1961 cacircnd a icircnfiinţat primul grup sinectic la Universitatea Harvard Termanul de sinectică provine din grecescul synecticos (bdquosynrdquo ndash bdquoa aduce icircmpreunărdquo şi bdquoecticosrdquo ndash bdquoelemente diverserdquo) şi sugerează principiul fundamental al metodei asocierea unor idei apparent fără legătură icircntre ele Metoda Gordon are icircn vedere stimularea creativităţii participanţilor pentru formularea de idei şi ipoteze folosind raţionamentul prin analogie Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constracircngeri şi de a le icircngădui să-şi exprime liber opiniile vis-a-vis de o problemă pe care trebuie s-o abordeze dintr-o perspectivă nouă Metoda incită la dezvoltarea de idei inedite şi originale şi la asociaţii de idei mizacircnd pe remarcabila capacitate a minţii umane de a face legături icircntre elemente aparent irelevanteIcircn cadrul secvenţelor didactice bazate pe sinectică profesorul icircncurajează atitudinea creativă a elevilor stimulacircndu-i să privească problemele şi soluţiile icircn moduri neuzuale utilizacircnd digresiunea (W T Weawer G M Prince 1990 p 384) Icircn utilizarea digresiunii se respectă de obicei următoarele etape1048766 enunţarea problemei de către profesorelev1048766 familiarizarea elevilor cu elementele cunoscute ale problemei1048766 detaşarea temporară a elevilor de elementele problemei1048766 căutarea deliberată a irelevanţei aparente fapt care poate genera conexiuni surprinzătoare neobişnuite (vezi Muşata Bocoş 2002 p 345)1048766 potrivirea forţată a materialului irelevant descoperit cu problema discutată1048766 inventarierea căilor posibile de relaţionare dintre ideile aparent irelevante şi elementele date ale problemei prin producerea de idei noiCa exerciţiu prin excelenţă de grup sinectica urmăreşteminus să elibereze gacircndirea de şabloane educacircnd flexibiliatea şi lateralitatea acesteiaminus să inducă stări psihologice cum ar fi implicarea detaşarea empatia jocul cu ideile folosirea irelevanţei

18

minus să dea fracircu liber exprimării impulsurilor imaginativeminus să stimuleze vederile nonconformiste şi necon-venţionaleminus să icircntărească icircncrederea icircn forţele proprii icircncurăjacircnd participanţii să-şi assume riscul de a gacircndi altfelEtapele sinecticii1 Constituirea grupului sinectic2 Prezentarea problemei3 Itinerariul sinectic4 Elaborarea modelului de soluţionare a problemei5 Experimentarea şi aplicarea modeluluiGrupul sinectic este alcătuit din 5-8 persoane dintre care unul are rolul de lider şi altul de secretar Participanţii trebuie să fie cunoscători ai domeniului din care face parte problema icircn cauză să aibe aptitudini de a lucra icircn echipă capacitate empatică şi toleranţă faţă de ideile emise de ceilalţi colegi de grup Totodată se aleg persoane cu capacităţi imaginative şi metaforice dezvoltate nonconformiste şi dezinvolteProblema poate fi expusă de către profesor sau este aleasă din racircndul celor propuse de către elevi Ea este analizată prin fragmentarea ei icircn unităţi de bază transpunacircndu-se elementele cunoscute icircntr-o formă operaţionalăItinerariul sinectic presupune distanţarea intenţionată de esenţa problemei prin icircnlăturarea ideilor preconcepute care pot influenţa procesul de creaţie Se face apel la tehnici intuitive analogia fantezia empatia evocarea inversia Prin analogii fanteziste se propun soluţii care se icircndepărtează de realitatea posibilă Prin empatie se produce un transfer de identitate de la problemă la individ Analogiile simbolice permit transpunerea problemei icircn imagini Inversia reprezintă schimbarea unghiului de abordare a temei cu scopul de a diminua inerţia psihologică Pe parcursul acestei etape elevii emit diverse propuneri de soluţionare a problemei care mai apoi vor trebui transformate icircn termini conformi cu realitatea Aceasta este etapa elaborării modelului rezolutiv urmată de experimentare şi aplicareEvaluarea va avea icircn vedere următorii indicatori ideile emise icircn etapa itinerariului sinectic ierarhizarea soluţiilor propuse experimentarea şi aplicarea modelului rezolutivPostulatele pe care se bazează sinectica se referă la faptul că icircn procesul inovării creatorii parcurg mai multe faze stări critice cu funcţii şi contribuţii diferite icircn generea şi concretizarea noului De asemeni icircn procesele creative aspectele emoţionale şi iraţionale sunt frecvent mai importante decacirct cele intelectuale şi raţionaleDerularea sinecticii simulează etapele procesul creator spontan Astfel participantul transformă necunoscutul icircn cunoscut trece prin faza de incubaţie favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată Pe parcursul derulării se acordă o mare importanţă stărilor psihologice sentimntelor ireale euforice care favorizează icircntrezărirea de soluţii noiLiteratura de specialitate distinge mai multe tipuri de sinectică dintre care enunţăm patru1 Sinectica bazată pe analogia directă ce presupune rezolvarea unei situaţiiproblemă cu ajutorul unor date fapte situaţii sisteme domenii cunoscute (De exemplu asociereaanalogia dintre structura compuşilor organici ai metalelor tranzitive şi un sandwich format din două molecule organice plane reprezentacircnd feliile de pacircine legate printr-un atom al unui metal tranziţional reprezentacircnd umplutura sandwich-ului a uşurat studierea acestei clase de compuşi chimici 2 Sinectica bazată pe analogie simbolică bazată pe descrierea schematică a elementelor problemei şi presupune utilizarea unor imagini-simbol pentru a rezolva o situaţie-problemă3 Sinectica bazată pe analogia personală ce presupune identificarea fiecărui elev cu un obiect cu o persoană cu un fenomen cu un sistem real sau imaginar Această analogie presupune valorificarea capacităţii de a empatiza şi de a descrie trăirile şi sentimentele proprii corespunzătoare noii ipostaze

19

Metoda se aplică la chimie la fizică la geografie la matematică la istorie sau la literatură unde elevii vor icircncerca să se identifice cu molecule cu atomi cu fenomene meteorologice (ploaia tornada) cu ecuaţii cu personalităţi sau cu personaje literare Scopul este cel de trăire afectivă şi simţire icircn ipostaze inedite4 Sinectica bazată pe analogia fantezistă care este mai des folosită icircn domeniul artistic şi constă icircn crearea unei dimensiuni imaginare a problemeiSinectica prezintă avantaje şi limite similare brainstormingului icircnsă utilizarea ei este mai pretenţioasă Coordonatorul discuţiei (profesorul) trebuie să fie un fin psiholog şi să aibe capacităţi empatice dezvoltate612 Metoda FriscoMetoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific care să acopere o amunită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistuluiMetoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Ea are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor studenţilor capacităţi empatice spirit critic punacircnd accentul pe stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţiiEtapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei profesorul sau eleviistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de vedere icircn acord cu acestaCel care este conservator are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiriExuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiunePesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiriOptimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsiteMetoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme dateFazele de desfăşurare a metodei piramidei1 Faza introductivă profesorul expune datele problemei icircn cauză2 Faza lucrului individual elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute Icircn această etapă se notează icircntrebările legate de subiectul tratat

20

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21

Pălăria roşie ndash rezumatPurtacircnd pălăria roşie gacircnditorul poate spune aşa rdquoAşa simt eu icircn legătură cuhelliprdquoAceastă pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gacircndiriiEa face posibilă vizualizarea exprimare lorbull Pălăria roşie permite gacircnditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie icircntrebacircndu-i care este părerea lor ldquodin perspectiva pălăriei roşiirdquo adică din punct de vedere emoţional şi afectiv Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea Pălăria neagră ndash rezumatEste pălăria avertisment concentrată icircn special pe aprecierea negativă a lucrurilorGacircnditorul pălăriei negre punctează ce este rău incorect şi care sunt erorileExplică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge care sunt riscurile pericolele greşelile demersurilor propuse Nu este o argumentare ci o icircncercare obiectivă de a evidenţia elementele negativeSe pot folosi formulări negative de genul ldquoDar dacă nu se potriveşte cuhelliprdquo ldquoNu numai că nu merge dar nici nuhelliprdquoGacircnditorul nu exprimă sentimente negative acestea aparţinacircnd pălăriei roşii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene Icircn cazul unor idei noi pălăria galbenă trebuie folosită icircnaintea pălăriei negrePălăria galbenă ndash rezumatEste simbolul gacircndirii pozitive şi constructive al optimismului Se concentrează asupra aprecierilor pozitive aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negativeExprimă speranţa are icircn vedere beneficiile valoarea informaţiilor şI a faptelor dateGacircnditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori Oferă sugestii propuneri concrete şi clare Cere un efort de gacircndire mai mare Beneficiile nu sunt sesizate icircntotdeauna rapid şI trebuie căutate Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenăNu se referă la crearea de noi idei sau soluţii acestea fiind domeniul pălăriei verziPălăria verde ndash rezumatSimbolizează găndirea creativă Verdele exprimă fertilitatea renaşterea valoarea seminţelor Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gacircndirii sub pălăria verdeEste folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii noi variante noi posibilităţi Gacircndirea laterală este specifică acestui tip de pălărie Cere un efort de creaţiePălăria albastră ndash rezumatbull Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate E gacircndirea despre gacircndirea nevoită să exploreze subiectul Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării Gacircnditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce icircntrebările reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfacircrşit Monitorizează jocul şi are icircn vedere respectarea regulilor Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gacircndiriibull Intervine din cacircnd icircn cacircnd şi de asemeni la sfacircrşitbull Poate să atragă atenţia celorlalte pălării dar prin simple interjecţiibull Chiar dacă are rolul conducător este permis oricărei pălării să-i adresezecomentarii şi sugestiibullbull Cum se foloseşte această metodăbull

bull Se icircmpart cele 6 pălării gacircnditoare elevilor şi se oferă cazul supus discuţiei pentru ca fiecare să-şi pregătească ideile Pălăria poate fi purtată individual ndash şi atunci elevul respectiv icircI icircndeplineşte rolul ndash sau mai mulţi elevi pot răspunde sub aceeaşi pălărie Icircn acest caz elevii grupului care interpretează rolul unei pălării gacircnditoare cooperează icircn asigurarea celei mai bune interpretări Ei pot purta fiecare cacircte o pălărie de aceeaşi culoare fiind conştienţi de fatul căbull Pălăria albastră rarr clarificăbull Pălăria albă rarr informeazăbull Pălăria verde rarr generează ideile noi efortulbull Pălăria galbenă rarr aduce beneficiicreativbull Pălăria neagră rarr identifică greşelile

6

bull Pălăria roşie rarr spune ce simte desprebullbull Cum funcţionează această metodă icircn cazul rezolvării de problemebull

bull Pălăria albastră defineşte problemabull Pălăria albă oferă informaţiile şi materialele disponibile icircn legătură cu problema discutatăbull Pălăria verde vizează soluţiile posibilebull Pălăria galbenă are icircn vedere posibilităţile reale de realizare a soluţiilor propusebull Pălăria neagrăevidenţiază slăbiciunile fiecărei soluţii date propusebull Pălăria albă leagă soluţiile de informaţiile disponibile răspunzacircnd la icircntrebări de genul ldquoAu soluţiile propuse o bază informaţionalărdquobull Pălăria roşie stimulează participanţii să răspundă la icircntrebări de genul ldquoCe simţiţi icircn legătură cu soluţiile propuserdquobull Pălăria albastră alege soluţia corectă şi trece mai departe bull

bull Pălăriile gacircnditoare pot fi purtate pe racircnd de participanţi sau toţi subiecţii antrenaţi icircn discuţie pot fi sub aceeaşI pălărie icircn acelaşi timp Astfel se pot folosi formule de genul ldquoHai să icircncercăm şi pălăria verde Căutăm idei noirdquo sau ldquo Să lăsăm pălăria neagră s-o probăm pe cea galbenărdquo Cineva care nu este icircncacircntat de idea pusă icircn discuţie nu face nici un efort să găsească elemente pentru dezvoltarea eiUtilizacircnd tehnica pălăriilor gacircnditoare gacircnditorul este provocat să schimbe pălăriile faclitacircndu-se astfel posibilitatea de exprimare deoarece nu este constracircns să aibe doar o singură perspectivăbull O persoană entuziasmată de idee este rugată ca sub pălăria neagră să caute dificultăţile neajunsurilebull Unele persoane sunt negativiste mai tot timpul Cu sistemul pălăriilor gacircnditoare există ocazia de a fi negativist la un moment dat (sub pălăria neagră) iar icircn alt moment să renunţe la negativism icircncercacircnd o altă pălărie (perspectivă) verde de exemplubull Indicaţii pentru celcei ce poartăbullbull

bull Pălăria albăminus gacircndeşte ca o foaie albă care este neutră şi poartă informaţiibull Foloseşte icircntrebărilebull Ce informaţii avembull Ce informaţii lipsescbull Ce informaţii am vrea să avembull Cum putem obţine informaţiilebullbull Pălăria roşieminus exprimă-ţi emoţiile temerile intuiţiile sentimenteleminus nu te justificaminus aprinde simţămintele

bull Foloseşte fomulări de tipulbull Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc eu lucrurilehellipbull Sentimentul meu e căhellipbull Nu-mi place felul cum s-a procedatbull Intuiţia icircmi spune căhellipbullbull Pălăria neagrăminus judecă criticminus gacircndeşte logic negativminus atenţionează asupra a ceea ce nu poate fi făcut e nonprofitabil riscant sau periculosbull Foloseşte icircntrebărilebull Care sunt erorile

7

bull Ce ne icircmpiedicăbull La ce riscuri ne expunembull Ne permite regulamentulbullbull Pălăria galbenăminus gacircndeşte optimist logic şi pozitivminus explorează beneficiile şi posibilităţileminus imaginează-ţi lumina şi strălucirea soareluibullbull Foloseşte icircntrebărilebull Care sunt obiectivelebull Pe ce se bazeză aceste ideibull Care sunt beneficiilebull Cum voivom ajunge apoape de această viziune (perspectivă)bullbull Pălăria verdeminus crează noi optiuni variante resurse structuri metode ideiminus gacircndeşte-te la vegetaţia proaspătă la abundenţăminus dă fracircu liber imaginaţieibullbull Foloseşte formulări de tipulbull Şansa succesului este dacăhellipbull Cum poate fi altfel atacată problemabull Putem face asta şi icircn alt modbull Găsim şi o altă explicaţiebullbull Pălăria albastrăminus controlează procesul gacircndirii pentru ca aceasta să devină mai productivă şi organizează acţiuneaminus supervizează sistematizează concluziile comentează dirijează şi conduce către pasul următorbullbull Foloseşte icircntrebărilebull Putem să rezumăm punctele de vedere expusebull Care e următorul pasbull Care sunt ideile principalebull Să nu pierdem timpul şi să ne concentrăm asuprahellip nu credeţibullbull Avantejele metodei ldquoPălărilor gacircnditoarerdquominus stimulează creativitatea participanţilor gacircndirea colectivă şi individualăminus dezvoltă capăcităţile sociale ale participanţilor de intercomunicare şi toleranţă reciprocă de respect pentru opinia celuilaltminus icircncurajează şi exersează capacitatea de comunicare a gacircnditorilorminus dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonaleminus este o tehnică uşor de folosit aplicabilă unei largi categorii de vacircrsteminus poate fi folosită icircn diferite domenii de activitate şi disciplineminus este o strategie metacognitivă ce icircncurajează indivizii să privească conceptele din diferite perspectiveminus determină şi activează comunicarea şi capacitatea de lua deciziiminus icircncurajează gacircndirea laterală gacircndirea con-structivă complexă şi completăbull Fiecare pălărie gacircnditoare reprezintă un mod de gacircndire oferind o privire asupra informaţiilor sentimentelor judecăţilor atitudinii pozitive creativităţii controlului

8

bull Icircntr-o icircntrunire serioasă oamenii se presupune că nu pun pe primul plan emoţiile dar de fapt ei le deghizează icircn argumente aparent logice Tehnica pălăriilor gacircnditoare oferă posibilitatea participanţilor care purtacircnd pălăria roşie să-şi exteriorizeze direct emoţiile sentimentele intuiţiile fără alte explicaţii lucru cunoscut de toţi ceilalţi membrii ai grupului Este important să poţi să comunici ceea ce simti despre ceva anume fără a ofensa pe nimeni şi fără a te simţi stacircnjenitbull Pălăria neagră este valoroasă pentru a evita greşelile Participanţii la discuţii entuziasmaţi pot fi rugaţi la un moment dat să-şi pună pălăria neagră (sau să privească din acest punct de vedere) Dacă se insistă pe perspectiva negativă e foare uşor de ldquoucis icircn faşărdquo ideile creative Pălăria neagră trebuie folosită mai bine după ce s-a folosit pălăria verde şi apoi să fie urmată de pălăria galbenăbull Icircntr-o discuţie obişnuită de obicei subiectul A are o părere diferită de subiectul B Fiecare caută să-şi argumenteze propria părere şi de multe ori fără o capacitate empaticăbull Tehnica celor 6 pălăriilor gacircnditoare oferă posibilitatea tuturor participanţilor la discuţii de a fi la un moment dat de aceeaşi parte a baricadei purtacircnd aceeaşi pălărieDiscuţia devine astfel constructivă şi efectele se văd imediat Astfel atacirct subiectul A cacirct şi subiectul B pot purta la un moment dat pălăria neagră icircn acelaşi timp pentru a descoperi pericolele defectele lipsurile neajunsurile problemei pusă icircn discuţie Apoi ambii pot purta pălăria galbenă pentru a explora beneficiile schimbacircnd-o apoi cu cea verde pentru a fi deschişi tuturor variantelorbull Icircn loc să gacircndească icircn contradictoriu dezvoltă o explorare bazată pe cooperarebull Este adevărat că unii oameni sunt mai buni decacirct alţii icircntr-un anumit mod de gacircndire ori se simt mai confortabili sub o anumită pălărie dar trebuie specificat că pălăriile colorate nu etichetează pe nimeni (de exemplu ldquoIonescu este gacircnditorul negru al grupuluirdquo etc) Este exact opusul scopului acestei metodebull Important este ca fiecare participant să facă efortul de a folosi toate pălăriilebull Tehnica pălăriilor gacircnditoare este folosită pentru a determina indivizii să-şi schimbe perspectiva de gacircndire să ia icircn consideraţie şi alte puncte de vedere

Tehnica LOTUS (Floarea de nufqr)(LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)bull Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni icircntre idei concepte pornind de la o temă centrală Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc icircn jurul celei principale asemeni petalelor florii de nufărbull Cele 8 idei secundare sunt trecute icircn jurul temei centrale urmacircnd ca apoi ele să devină la racircndul lor teme principale pentru alte 8 flori de nufăr Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cacircte alte noi 8 idei secundare Atfel pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuiesc dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte

bull ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂRbull1 Construirea diagramei conform figurii prezentate2 Scrierea temei centrale icircn centrul diagramei3 Participanţii se gacircndesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centralăAcestea se trec icircn cele 8 ldquopetalerdquo (cercuri) ce icircnconjoară tema centrală de la A la H icircn sensul acelor de ceasornic4 Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)5 Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor icircn diagramă Se completează icircn acest mod cacirct mai multe cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)6 Etapa evaluării ideilor Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu icircn lecţiile viitoare

9

bullbull Exemplebull 1 Tema centrală plantele medicinalebull Cele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopascăbull 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţia-lului creativ al elevilor bull Cele 8 idei secundareminus conduita creativă a profesoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia elev-elevminus relaţia profesor-elevminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a profesoruluiminus cerinţele şcolarebull Evaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practică Astfel ţinacircndu-se cont de sugestiile oferite se poate reamenaja sala de curs creacircndu-se astfel un ldquolaborator al creativităţiirdquo icircn conformitate cu expectaţiile elevilor se poate decora clasa cu picturi făcute de elevi cu fotografii din timpul copilăriei cu peisaje desenate sau fotografiate cu cărţi ilustrate (pentru cei mici) sau cărţi icircnsoţite de teste şi jocuri creative (pentru cei mai mari) cu jucăriijocuri menite să stimuleze creativitatea şi alte materiale didactice materiale video cu activităţi creative sau spectacole realizate de ei sau de colegii lorbull Tehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniibull Există şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectuluibullbull LOTUS DE GRUPbullbull Varianta nr 1bull Etape1 Profesorul anunţă tema centrală2 Elevii au cacircteva minute de gacircndire icircn mod individual după care se va proceda la completarea orală a celor 8 idei secundare ale temei centrale pe baza dialogului şi consensului desfăşurat icircntre elevi şi profesor Ideile secundare se trec icircn diagramă3 Colectivul se icircmparte apoi icircn 8 grupe de cacircte 3 4 sau 5 elevi fiecare icircn funcţie de numărul de elevi din clasă Acolo unde un grup este deficitar din punct de vedere al numărului de elevi cadrul didactic va participa ca membru al acelui grup4 Ideile secundare devin teme centrale pentru fiecare din cele 8 grupuri constituite Astfel fiecare grup lucrează independent la dezvoltarea uneia dintre ele exerciţiu creator la care participă toţi membrii grupuluibull De exemplu ndash grupul A are de găsit 8 idei pentru tema Abull ndash grupul B are de găsit 8 idei pentru tema B etc5 Prezentarea icircn faţa colectivului a rezultatelor fiecărui grup icircn parteCompletarea diagramei pe baza ideilor expuse de fiecare grup şi a discuţiilor purtate icircntre membrii grupurilor icircn scopul clarificării şi corectării6 Evaluarea muncii colaborative icircn grup aprecierea participării şi folosirea rezultatelor obţinute icircn activităţile următoare

10

bull Tehnica Lotus stimulează munca colaborativă icircn echipă şi efortul creativ al fiecărui membru al grupului icircn soluţionarea sarcinii date Există şi o oarecare competiţie icircntre grupe icircn sensul găsirii celei mai potrivite idei (care poate fi supusă discuţiei icircn etapa nr 5) icircn rapiditatea cu care lucrează un grup faţă de altul cu toate că acestea nu se icircnscriu icircn dezideratele metodei Scopul central este participare tuturor elevilor la un exerciţiu creator şi icircn unele cazuri la găsirea unei soluţii la o problemă dată Elevii lucrează cu plăcere icircn cadrul acestei tehnici mai ales dacă grupurile au fost alese preferenţialbull Colectivul clasei de elevi poate fi aranjat icircn forma florii de nufăr astfel fiecare grup poate ocupa locul unei petale de nufăr icircn jurul temei centrale De exemplu icircntr-un colectiv de 32 de elevi se pot organiza 8 grupe de cacircte 4 elevi dispuse astfelbull Varianta nr 2bull Etape1 Profesorul sau elevii propun tema centrală2 Moment de lucru independent fiecare elev se gacircndeşte la ideile conexe3 Discutarea ideilor obţinute şi trecerea lor icircn diagramă4 Constituirea grupurilor De data aceasta nu mai este necesar să se constituie numărul fix de 8 grupe ci a unora similare ca număr de elevi sau ca posibilităţi creative5 Fiecare grup icircşi aduce contibuţia la icircntreaga diagramă avacircnd icircn vedere dezvoltarea atacirct cacirct poate a fiecăreia dintre cele 8 noi teme centrale stabiliteAstfel avacircnd o limită de timp membrii grupului A de exemplu vor elabora pe racircnd cacirct mai multe idei (maxim 8 idei) pentru temele A B C D E F G H trecacircndu-le icircn diagrama pe care fiecare grup o are la dispoziţie6 La un semnal (dat de cadrul didactic) diagramele se schimbă icircntre grupuri icircn sensul acelor de ceasornic Locurile (cercurile) din diagramă rămase goale de la grupul precedent au şansa de a fi completate acum Rotirea diagramelor se face pacircnă cacircnd acestea ajung la grupul iniţial7 Icircn final se citesc diagramele şi se apreciază rezultatelebull Dacă diagrama este completată icircn icircntregime (toate cele 8 cadrane) rezultă un număr de 64 de idei noi conexe care icircmpreună cu cele 8 teme din care decurg alcătuiesc 72 de idei generate de tema centralăbulltemabull Icircn stabilirea temei centrale se poate pleca de la una propusă de profesor sau de către elevi Tema poate fi anunţată sau nu icircn lecţia premergătoare Icircn cazul icircn care ea este dinainte cunoscută de către elevi aceştia sunt motivaţi să lucreze singuri acasă icircnainte căutacircnd variante culegacircnd materiale pentru a găsi cacirct mai multe soluţiibullbull Varianta nr 3bull Este asemănătoare cu varianta numărul 1bull Etape1 Se stabileşte şi se anunţă tema centrală2 Se constituie un grup central format din 8 elevi din clasă Aceştia vor fi cei care vor stabili cele 8 idei secundare generate de tema centrală3 Construirea grupelor secundarebull După punctarea celor 8 idei icircn diagramă fiecare membru din grupul central icircşi alcătuieşte un grup de lucru din elevii clasei Un elev aparţine unui singur grup şi toţi elevii sunt cuprinşi icircntr-unul dintre grupuri Vor rezulta astfel 8 grupuri care vor aborda tema propusă de cel care a constituit grupul Elevul care a propus tema icircşi poate allege colegii cu care să lucreze la dezvoltarea ei4 Etapa muncii icircn grupbull Fiecare grup secundar lucrează la elaborarea a 8 idei legate de tema dată Toţi membrii trebuie să-şi aducă contribuţia La nivelul grupului se pot stabili rolurile de lider de secretar (avacircnd sarcina de a consemna datele)

11

5 Comunicarea ideilor de către liderul grupului Au loc discuţii completări comentarii6 Aprecierea travaliului icircn grup a modului de organizare a muncii de către lider şi a valorii ideilor emisebullbull Modul de aranjare a grupurilor poate fi sub foma florii de nufăr astfel icircncacirct icircn mijloc să fie plasat grupul central şi icircn jur grupurile secundare După lucrul icircn grupul central liderii se icircntorc icircnspre grupurile secundare constituite Dacă icircn grupul central sunt obligatoriu 8 membri icircn cele secundare numărul lor poate fi diferit Condiţia ce se impune este ca ele să nu se deosebească foarte mult icircn privinţa posibilităţii de a genera idei noibull Important este ca fiecare participant să fie icircncurajat să lucreze să aibe posibilitatea de a-şi spune părerea şi aceasta să-i fie luată icircn considerare Toate ideile create sunt communicate şi discutate icircn finalul activităţiibull Tehnica Lotus poate fi aplicată cu succes atacirct la şcolarii mici cacirct şi la adolescenţi şi adulţi Este compatibilă cu multe domenii de activitate şi poate fi un excelent mijloc de stimulare a creativităţii elevilor şi de activizare a energiilor capacităţilor şi structurilor cognitive la diferite obiecte de icircnvăţămacircntbull Este o modalitate de lucru icircn grup cu mari valenţe formativ-educative Stimulează şi dezvoltă capacităţi ale inteligenţei lingvistice (abilitatea de a folosi efectiv limba pentru a-şi aminti informaţii şi a crea idei noi) ale inteligenţei interpersonale (capacitatea de a icircnţelege intervenţiile motivaţiile dorinţele celorlalţi) ale inteligenţei intrapersonale (capacitatea de autoicircnţelegere autoapre-ciere corectă a propriilor sentimente motivaţii) ale inteligenţei naturaliste (care face omul capabil să recu-noască să clasifice să se inspire din mediul icircnconjurător) ale inteligenţei sociale (capacitatea de relaţionare)65 Starbursting (Explozia stelară)Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstorminguluiIcircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploxiei stelareCum se procedeazăSe scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircndbull Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrareCine Ce Unde Cacircnd De ceproblemaScopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuniicircnte concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe ideibull ETAPE1 Propunerea unei probleme2 Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale3 Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai diverse4 Comunicarea rezultatelor muncii de grup5 Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipăFacultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebăriMetoda starbursting este uşor de aplicat oricărei vacircrste şi unei palete largi de domenii Nu este costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite Participanţii se prind repede icircn joc acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare şi pe de altă parte o sursă de noi descoperiri

12

Metoda ldquoSchimbq perecheardquo(SHARE- PAIR CIRCLES)Share ndash Pair Circles este o metodă de lucru pe perechi Se icircmparte clasa icircn două grupe egale ca număr de participanţi Se formează două cercuri concentrice elevii fiind faţă icircn faţă pe perechi Profesorul pune o icircntrebare sau dă o sarcină de lucru icircn perechi Fiecare pereche discută şi apoi comunică ideile Cercul din exterior se roteşte icircn sensul acelor de ceasornic realizacircndu-se astfel schimbarea partenerilor icircn pereche Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei Fiecare se implică icircn activitate şi icircşi aduce contribuţia la rezolvarea sarciniiETAPELE1 Etapa organizării colectivului icircn două grupe egalebull Fiecare elev ocupă un scaun fie icircn cercul din interior fie icircn cercul exterior Profesorul poate să lase elevilor libertatea se a-şi alege locul sau poate organiza colectivul punacircnd copiii să numere din doi icircn doi Astfel cei cu numărul 1 se vor aşeza icircn cercul interior cu faţa la exterior iar cei cu numărul 2 icircn cercul exterior cu faţa către elevii din cercul interior Stacircnd faţă icircn faţă fiecare elev are un partener Dacă numărul de elevi este impar la activitate poate participa şi cadrul didactic sau doi elevi pot lucra icircn ldquotandemrdquo2 Etapa prezentării şi explicării problemeiProfesorul oferă cazurile pentru studiu problemele de rezolvat sau situaţiile didactice şi explică importanţa soluţionării3 Etapa de lucru icircn perechibull Elevii lucrează doi cacircte doi pentru cacircteva minute Apoi elevii din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii realizănd astfel o nouă pereche Jocul se continuă pacircnă cacircnd se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină icircntrebările3 Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilorIcircn acest moment clasa se regrupează şi se analizează ideile emise Profesorul face icircmpreună cu elevii o schemă a concluziilor obţinuteTeme de studiuminus Se pot da elevilor icircntrebări cu răspunsuri eliptice care se vor completa pe rand de către fiecare pereche iar icircn final se vor analiza toate răspunsurile şi se vor face corectări şi completăriminus Perechile pot rezolva cacircte o problemă de pe o fişă dată pănă la epuizarea sarcinii iar icircn final se vor citi rezolvările Se poate da următoarea comandă (după ce elevii şi-au ocupat locurile icircn cercurile concentrice) ldquoToţi elevii rezolvă punctul nr 1 din fişă timp de 5 minuterdquo Are loc apoi schimbarea perechilor şi se dă următoarea comandă ldquoToate perechile se concentrează la punctul nr 2din fişărdquo Şi aşa mai departe pacircnă cacircnd se temină fişa de lucru Se reface colectivul şi se analizează pe racircnd răspunsurile dateAvantajele metodei Share ndash Pair Circlesminus este o metodă interactivă de grup care stimulează participarea tuturor elevilor la activitateminus elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivuluiminus stimulează cooperarea icircn echipă ajutorul reciproc icircnţelegerea şi toleranţa faţă de opinia celuilaltminus este o metodă uşor de aplicat la orice vacircrstă şi adaptabilă oricărui domeniu şi obiect de icircnvăţămacircntminus dezvoltă inteligenţa logică-matematică (capacitatea de a analiza logic problemele de a realiza operaţii matematice şi a investiga ştiinţific sarcinile de a face deducţii) inteligenţa interpersonală ce creează oportunităţi icircn munca colectivă Brainstormingbull Brainstorming-ul sau bdquoevaluarea amacircnatărdquo ori bdquofurtuna de creiererdquo este o metodă interactivă de dezvotare de idei noi ce rezultă din discuţiile purtate icircntre mai mulţi participanţi icircn cadrul căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii Rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute

13

bull Ca metodă de discuţie şi de creaţie icircn grup brainstorming-ul (brain = creier storming = furtunos) a fost sistematizat icircn 1948 de către profesorul de la Universitateadin Buffalo (SUA) Alexander Osborn Rezultatele experimentelor au fost publicate de Osborn icircn 1961 icircn lucrarea Applied imaginationbull Metoda bdquoasaltului de ideirdquo sau bdquocascada ideilorrdquo are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării Altfel spus participanţii sunt eliberaţi de orice constacircngeri comunică fără teama că vor spune ceva greşit sau nepotrivit care va fi apreciat ca atare de către ceilalţi participanţi Interesul metodei este acela de a da fracircu liber imaginaţiei a ideilor neobişnuite şi originale a părerilor neconvenţionale provocacircnd o reacţie icircn lanţ constructivă de creare a bdquoideilor pe ideirdquo Icircn acest sens o idee sau sugestie aparent fără legătură cu problema icircn discuţie poate oferi premise apariţiei altor idei din partea celorlalţi participanţibull Branistorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unei reuniuni formate dinr-un grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al ocupaţiilor sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minutebull Specific acestei metode este şi faptul că ea cuprinde două momente unul de producere a ideilor şi apoi momentul evaluării acestora (faza aprecierilor critice)bull Regulile de desfăşurare ale brainstorming-ului sunt următoarele 1048766 Cunoaşterea problemei pusă icircn discuţie şi a necesităţii soluţionării ei pe baza expunerii clare şi concise din partea moderatorului discuţiei1048766 Selecţionarea cu atenţie a participanţilor pe baza principiului eterogenităţii icircn ceea ce priveşte vacircrsta pregătirea fără să existe antipatii1048766 Asigurarea unui loc corespunzător (fără zgomot) spaţios luminos menit să creeze o atmosferă stimulativă propice descătuşării ideilor1048766 Admiterea şi chiar icircncurajarea fomulării de idei oricacirct de neobişnuite icircndrăzneţe lăsacircnd fracircu liber imaginaţiei participanţilor spontaneităţii şi creativităţii1048766 Icircn prima fază accentul este pus pe cantitate pe formularea de cacirct mai multe variante de răspuns şi cacirct mai diverse1048766 Neadmiterea nici unui fel de evaluări aprecieri critici judecăţi din partea participanţilor sau a coordonatorului asupra ideilor enunţate oricacirct de neaşteptate ar fi ele pentru a nu inhiba spontaneitatea şi a evita un blocaj intelectual1048766 Construcţia de bdquoidei pe ideirdquo icircn sensul că un răspuns poate provoca asociaţii şi combinaţii pentru emiterea unui nou demers cognitiv-inovativ1048766 Programarea sesiunii de brainstorming icircn perioada cacircnd participanţii sunt odihniţi şi dispuşi să lucreze1048766 Icircnregistrarea discretă exactă şi completă a discuţiilor de către o persoană desemnată special să icircndeplinească acest rol (sau pe bandă) fără a stacircnjeni participanţii sau derularea discuţiei1048766 Evaluarea este suspendată şi se va realiza mai tacircrziu de către coordonator cu sau fără ajutorul participanţilor1048766 Valorificarea ideilor ce provin după perioada de bdquoincubaţierdquo icircntr-o nouă sesiune a doua zi participanţii puntacircndu-se reicircntacirclnibull Pentru a iniţia o sesiune de brainstorming Camelia Zlate şi Mielu Zlate (1982 pp 136ndash140) propun următoarele etape şi fazebull 1 Etapa de pregătire care cuprindea) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru

14

bull 2 Etapa productivă de emitere de alternative crea-tive care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativbull 3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircn-direa criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăbull Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple Dintre acestea enumerămminus obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoareminus costurile reduse necesare folosirii metodeiminus aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniileminus stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilorminus dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării amacircnateminus dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipăbull Limitele brainstorming-ului- nu suplineşte cercetarea de durată clasică- depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit- oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţibull Posibile teme pentru brainstorming1048766 Educaţia permanentă ndash promotorul dezvoltării culturale economice şi sociale1048766 Educaţia adulţilor ndash icircntre posibilităţi şi necesitate icircntre cerere şi ofertă1048766 Sărăcia ndash problemă permanentă a omenirii Modalităţi de depăşire1048766 Omul şi Universul ndash soluţii pentru viitor icircn vederea optimizării relaţiilor lumii cu natura1048766 Pămacircntul ndash o planetă vie dar muritoare căi de realizare a educaţiei ecologice1048766 Elevul ndash coparticipant le propria formare căi de stimu-lare a interesului pentru şcoală icircnvăţătură educaţie Studiul de cazbullbull Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematicebull Apărută iniţial ca o metodă de cercetare ştiinţifică (icircn medicină economie psihologie etc) studiul de caz a fost extins şi icircn problemele educaţiei fiind utilizată de profesorul Colomb Langadall la Şcoala Comercială Harvard (1935) (Harvard Graduate School of Bussines Administration) Termenul provine din latimescul casus = eveniment fortuitbull Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircnminus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele problememinus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limităminus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile createminus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilorminus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

15

bull Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048766 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048766 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048766 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048766 să solicite participarea activă a tuturor elevilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazuluibull Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumebull Etapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048766 profesorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048766 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048766 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăbull Etapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi1048766 are loc stabilirea aspectelor neclare1048766 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048766 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048766 documentarea participanţilor1048766 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţibull Etapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048766 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048766 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de profesor1048766 ierarhizarea variantelorbull Etapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimebull Etapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (elevi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similarebull Rolul profesorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grupbull Avantajele metodei studiului de caz sunt următoarele- prin faptul că situaţia-caz aleasă de profesor aparţine domeniului studiat iar eleviistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo - prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentare- prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritual de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperare- prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

16

bull Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui elev la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

Tehnica 6 3 5bullbull Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircte minus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp de minus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)bullbull Etapele metodei 635bullI Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucruEleviistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grupIcircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai buneSe centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele1048766 oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048766 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048766 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca ndividuală cu cea de echipă1048766 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţia creativitatea calităţile atenţiei etc)Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuriEleviistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ Philips 6 6Metoda Philips 66 a fost elaborată de către profesorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

17

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborateConducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (profesorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinseAvantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează eleviistudenţii icircn (auto)evaluare Cooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuriDezavantajele apar atunci cacircnd numărul elevilor nu este multiplu de 6 şi mai pot fi create de limita de timp impusă de 6 minute SinecticaSinectica numită şi metoda analogiilor sau metoda asociaţiilor de idei a fost elaborată de profesorul William J Gordon (Operational Approach to Creativity) icircn 1961 cacircnd a icircnfiinţat primul grup sinectic la Universitatea Harvard Termanul de sinectică provine din grecescul synecticos (bdquosynrdquo ndash bdquoa aduce icircmpreunărdquo şi bdquoecticosrdquo ndash bdquoelemente diverserdquo) şi sugerează principiul fundamental al metodei asocierea unor idei apparent fără legătură icircntre ele Metoda Gordon are icircn vedere stimularea creativităţii participanţilor pentru formularea de idei şi ipoteze folosind raţionamentul prin analogie Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constracircngeri şi de a le icircngădui să-şi exprime liber opiniile vis-a-vis de o problemă pe care trebuie s-o abordeze dintr-o perspectivă nouă Metoda incită la dezvoltarea de idei inedite şi originale şi la asociaţii de idei mizacircnd pe remarcabila capacitate a minţii umane de a face legături icircntre elemente aparent irelevanteIcircn cadrul secvenţelor didactice bazate pe sinectică profesorul icircncurajează atitudinea creativă a elevilor stimulacircndu-i să privească problemele şi soluţiile icircn moduri neuzuale utilizacircnd digresiunea (W T Weawer G M Prince 1990 p 384) Icircn utilizarea digresiunii se respectă de obicei următoarele etape1048766 enunţarea problemei de către profesorelev1048766 familiarizarea elevilor cu elementele cunoscute ale problemei1048766 detaşarea temporară a elevilor de elementele problemei1048766 căutarea deliberată a irelevanţei aparente fapt care poate genera conexiuni surprinzătoare neobişnuite (vezi Muşata Bocoş 2002 p 345)1048766 potrivirea forţată a materialului irelevant descoperit cu problema discutată1048766 inventarierea căilor posibile de relaţionare dintre ideile aparent irelevante şi elementele date ale problemei prin producerea de idei noiCa exerciţiu prin excelenţă de grup sinectica urmăreşteminus să elibereze gacircndirea de şabloane educacircnd flexibiliatea şi lateralitatea acesteiaminus să inducă stări psihologice cum ar fi implicarea detaşarea empatia jocul cu ideile folosirea irelevanţei

18

minus să dea fracircu liber exprimării impulsurilor imaginativeminus să stimuleze vederile nonconformiste şi necon-venţionaleminus să icircntărească icircncrederea icircn forţele proprii icircncurăjacircnd participanţii să-şi assume riscul de a gacircndi altfelEtapele sinecticii1 Constituirea grupului sinectic2 Prezentarea problemei3 Itinerariul sinectic4 Elaborarea modelului de soluţionare a problemei5 Experimentarea şi aplicarea modeluluiGrupul sinectic este alcătuit din 5-8 persoane dintre care unul are rolul de lider şi altul de secretar Participanţii trebuie să fie cunoscători ai domeniului din care face parte problema icircn cauză să aibe aptitudini de a lucra icircn echipă capacitate empatică şi toleranţă faţă de ideile emise de ceilalţi colegi de grup Totodată se aleg persoane cu capacităţi imaginative şi metaforice dezvoltate nonconformiste şi dezinvolteProblema poate fi expusă de către profesor sau este aleasă din racircndul celor propuse de către elevi Ea este analizată prin fragmentarea ei icircn unităţi de bază transpunacircndu-se elementele cunoscute icircntr-o formă operaţionalăItinerariul sinectic presupune distanţarea intenţionată de esenţa problemei prin icircnlăturarea ideilor preconcepute care pot influenţa procesul de creaţie Se face apel la tehnici intuitive analogia fantezia empatia evocarea inversia Prin analogii fanteziste se propun soluţii care se icircndepărtează de realitatea posibilă Prin empatie se produce un transfer de identitate de la problemă la individ Analogiile simbolice permit transpunerea problemei icircn imagini Inversia reprezintă schimbarea unghiului de abordare a temei cu scopul de a diminua inerţia psihologică Pe parcursul acestei etape elevii emit diverse propuneri de soluţionare a problemei care mai apoi vor trebui transformate icircn termini conformi cu realitatea Aceasta este etapa elaborării modelului rezolutiv urmată de experimentare şi aplicareEvaluarea va avea icircn vedere următorii indicatori ideile emise icircn etapa itinerariului sinectic ierarhizarea soluţiilor propuse experimentarea şi aplicarea modelului rezolutivPostulatele pe care se bazează sinectica se referă la faptul că icircn procesul inovării creatorii parcurg mai multe faze stări critice cu funcţii şi contribuţii diferite icircn generea şi concretizarea noului De asemeni icircn procesele creative aspectele emoţionale şi iraţionale sunt frecvent mai importante decacirct cele intelectuale şi raţionaleDerularea sinecticii simulează etapele procesul creator spontan Astfel participantul transformă necunoscutul icircn cunoscut trece prin faza de incubaţie favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată Pe parcursul derulării se acordă o mare importanţă stărilor psihologice sentimntelor ireale euforice care favorizează icircntrezărirea de soluţii noiLiteratura de specialitate distinge mai multe tipuri de sinectică dintre care enunţăm patru1 Sinectica bazată pe analogia directă ce presupune rezolvarea unei situaţiiproblemă cu ajutorul unor date fapte situaţii sisteme domenii cunoscute (De exemplu asociereaanalogia dintre structura compuşilor organici ai metalelor tranzitive şi un sandwich format din două molecule organice plane reprezentacircnd feliile de pacircine legate printr-un atom al unui metal tranziţional reprezentacircnd umplutura sandwich-ului a uşurat studierea acestei clase de compuşi chimici 2 Sinectica bazată pe analogie simbolică bazată pe descrierea schematică a elementelor problemei şi presupune utilizarea unor imagini-simbol pentru a rezolva o situaţie-problemă3 Sinectica bazată pe analogia personală ce presupune identificarea fiecărui elev cu un obiect cu o persoană cu un fenomen cu un sistem real sau imaginar Această analogie presupune valorificarea capacităţii de a empatiza şi de a descrie trăirile şi sentimentele proprii corespunzătoare noii ipostaze

19

Metoda se aplică la chimie la fizică la geografie la matematică la istorie sau la literatură unde elevii vor icircncerca să se identifice cu molecule cu atomi cu fenomene meteorologice (ploaia tornada) cu ecuaţii cu personalităţi sau cu personaje literare Scopul este cel de trăire afectivă şi simţire icircn ipostaze inedite4 Sinectica bazată pe analogia fantezistă care este mai des folosită icircn domeniul artistic şi constă icircn crearea unei dimensiuni imaginare a problemeiSinectica prezintă avantaje şi limite similare brainstormingului icircnsă utilizarea ei este mai pretenţioasă Coordonatorul discuţiei (profesorul) trebuie să fie un fin psiholog şi să aibe capacităţi empatice dezvoltate612 Metoda FriscoMetoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific care să acopere o amunită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistuluiMetoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Ea are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor studenţilor capacităţi empatice spirit critic punacircnd accentul pe stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţiiEtapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei profesorul sau eleviistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de vedere icircn acord cu acestaCel care este conservator are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiriExuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiunePesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiriOptimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsiteMetoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme dateFazele de desfăşurare a metodei piramidei1 Faza introductivă profesorul expune datele problemei icircn cauză2 Faza lucrului individual elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute Icircn această etapă se notează icircntrebările legate de subiectul tratat

20

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21

bull Pălăria roşie rarr spune ce simte desprebullbull Cum funcţionează această metodă icircn cazul rezolvării de problemebull

bull Pălăria albastră defineşte problemabull Pălăria albă oferă informaţiile şi materialele disponibile icircn legătură cu problema discutatăbull Pălăria verde vizează soluţiile posibilebull Pălăria galbenă are icircn vedere posibilităţile reale de realizare a soluţiilor propusebull Pălăria neagrăevidenţiază slăbiciunile fiecărei soluţii date propusebull Pălăria albă leagă soluţiile de informaţiile disponibile răspunzacircnd la icircntrebări de genul ldquoAu soluţiile propuse o bază informaţionalărdquobull Pălăria roşie stimulează participanţii să răspundă la icircntrebări de genul ldquoCe simţiţi icircn legătură cu soluţiile propuserdquobull Pălăria albastră alege soluţia corectă şi trece mai departe bull

bull Pălăriile gacircnditoare pot fi purtate pe racircnd de participanţi sau toţi subiecţii antrenaţi icircn discuţie pot fi sub aceeaşI pălărie icircn acelaşi timp Astfel se pot folosi formule de genul ldquoHai să icircncercăm şi pălăria verde Căutăm idei noirdquo sau ldquo Să lăsăm pălăria neagră s-o probăm pe cea galbenărdquo Cineva care nu este icircncacircntat de idea pusă icircn discuţie nu face nici un efort să găsească elemente pentru dezvoltarea eiUtilizacircnd tehnica pălăriilor gacircnditoare gacircnditorul este provocat să schimbe pălăriile faclitacircndu-se astfel posibilitatea de exprimare deoarece nu este constracircns să aibe doar o singură perspectivăbull O persoană entuziasmată de idee este rugată ca sub pălăria neagră să caute dificultăţile neajunsurilebull Unele persoane sunt negativiste mai tot timpul Cu sistemul pălăriilor gacircnditoare există ocazia de a fi negativist la un moment dat (sub pălăria neagră) iar icircn alt moment să renunţe la negativism icircncercacircnd o altă pălărie (perspectivă) verde de exemplubull Indicaţii pentru celcei ce poartăbullbull

bull Pălăria albăminus gacircndeşte ca o foaie albă care este neutră şi poartă informaţiibull Foloseşte icircntrebărilebull Ce informaţii avembull Ce informaţii lipsescbull Ce informaţii am vrea să avembull Cum putem obţine informaţiilebullbull Pălăria roşieminus exprimă-ţi emoţiile temerile intuiţiile sentimenteleminus nu te justificaminus aprinde simţămintele

bull Foloseşte fomulări de tipulbull Punacircndu-mi pălăria roşie uite cum privesc eu lucrurilehellipbull Sentimentul meu e căhellipbull Nu-mi place felul cum s-a procedatbull Intuiţia icircmi spune căhellipbullbull Pălăria neagrăminus judecă criticminus gacircndeşte logic negativminus atenţionează asupra a ceea ce nu poate fi făcut e nonprofitabil riscant sau periculosbull Foloseşte icircntrebărilebull Care sunt erorile

7

bull Ce ne icircmpiedicăbull La ce riscuri ne expunembull Ne permite regulamentulbullbull Pălăria galbenăminus gacircndeşte optimist logic şi pozitivminus explorează beneficiile şi posibilităţileminus imaginează-ţi lumina şi strălucirea soareluibullbull Foloseşte icircntrebărilebull Care sunt obiectivelebull Pe ce se bazeză aceste ideibull Care sunt beneficiilebull Cum voivom ajunge apoape de această viziune (perspectivă)bullbull Pălăria verdeminus crează noi optiuni variante resurse structuri metode ideiminus gacircndeşte-te la vegetaţia proaspătă la abundenţăminus dă fracircu liber imaginaţieibullbull Foloseşte formulări de tipulbull Şansa succesului este dacăhellipbull Cum poate fi altfel atacată problemabull Putem face asta şi icircn alt modbull Găsim şi o altă explicaţiebullbull Pălăria albastrăminus controlează procesul gacircndirii pentru ca aceasta să devină mai productivă şi organizează acţiuneaminus supervizează sistematizează concluziile comentează dirijează şi conduce către pasul următorbullbull Foloseşte icircntrebărilebull Putem să rezumăm punctele de vedere expusebull Care e următorul pasbull Care sunt ideile principalebull Să nu pierdem timpul şi să ne concentrăm asuprahellip nu credeţibullbull Avantejele metodei ldquoPălărilor gacircnditoarerdquominus stimulează creativitatea participanţilor gacircndirea colectivă şi individualăminus dezvoltă capăcităţile sociale ale participanţilor de intercomunicare şi toleranţă reciprocă de respect pentru opinia celuilaltminus icircncurajează şi exersează capacitatea de comunicare a gacircnditorilorminus dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonaleminus este o tehnică uşor de folosit aplicabilă unei largi categorii de vacircrsteminus poate fi folosită icircn diferite domenii de activitate şi disciplineminus este o strategie metacognitivă ce icircncurajează indivizii să privească conceptele din diferite perspectiveminus determină şi activează comunicarea şi capacitatea de lua deciziiminus icircncurajează gacircndirea laterală gacircndirea con-structivă complexă şi completăbull Fiecare pălărie gacircnditoare reprezintă un mod de gacircndire oferind o privire asupra informaţiilor sentimentelor judecăţilor atitudinii pozitive creativităţii controlului

8

bull Icircntr-o icircntrunire serioasă oamenii se presupune că nu pun pe primul plan emoţiile dar de fapt ei le deghizează icircn argumente aparent logice Tehnica pălăriilor gacircnditoare oferă posibilitatea participanţilor care purtacircnd pălăria roşie să-şi exteriorizeze direct emoţiile sentimentele intuiţiile fără alte explicaţii lucru cunoscut de toţi ceilalţi membrii ai grupului Este important să poţi să comunici ceea ce simti despre ceva anume fără a ofensa pe nimeni şi fără a te simţi stacircnjenitbull Pălăria neagră este valoroasă pentru a evita greşelile Participanţii la discuţii entuziasmaţi pot fi rugaţi la un moment dat să-şi pună pălăria neagră (sau să privească din acest punct de vedere) Dacă se insistă pe perspectiva negativă e foare uşor de ldquoucis icircn faşărdquo ideile creative Pălăria neagră trebuie folosită mai bine după ce s-a folosit pălăria verde şi apoi să fie urmată de pălăria galbenăbull Icircntr-o discuţie obişnuită de obicei subiectul A are o părere diferită de subiectul B Fiecare caută să-şi argumenteze propria părere şi de multe ori fără o capacitate empaticăbull Tehnica celor 6 pălăriilor gacircnditoare oferă posibilitatea tuturor participanţilor la discuţii de a fi la un moment dat de aceeaşi parte a baricadei purtacircnd aceeaşi pălărieDiscuţia devine astfel constructivă şi efectele se văd imediat Astfel atacirct subiectul A cacirct şi subiectul B pot purta la un moment dat pălăria neagră icircn acelaşi timp pentru a descoperi pericolele defectele lipsurile neajunsurile problemei pusă icircn discuţie Apoi ambii pot purta pălăria galbenă pentru a explora beneficiile schimbacircnd-o apoi cu cea verde pentru a fi deschişi tuturor variantelorbull Icircn loc să gacircndească icircn contradictoriu dezvoltă o explorare bazată pe cooperarebull Este adevărat că unii oameni sunt mai buni decacirct alţii icircntr-un anumit mod de gacircndire ori se simt mai confortabili sub o anumită pălărie dar trebuie specificat că pălăriile colorate nu etichetează pe nimeni (de exemplu ldquoIonescu este gacircnditorul negru al grupuluirdquo etc) Este exact opusul scopului acestei metodebull Important este ca fiecare participant să facă efortul de a folosi toate pălăriilebull Tehnica pălăriilor gacircnditoare este folosită pentru a determina indivizii să-şi schimbe perspectiva de gacircndire să ia icircn consideraţie şi alte puncte de vedere

Tehnica LOTUS (Floarea de nufqr)(LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)bull Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni icircntre idei concepte pornind de la o temă centrală Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc icircn jurul celei principale asemeni petalelor florii de nufărbull Cele 8 idei secundare sunt trecute icircn jurul temei centrale urmacircnd ca apoi ele să devină la racircndul lor teme principale pentru alte 8 flori de nufăr Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cacircte alte noi 8 idei secundare Atfel pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuiesc dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte

bull ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂRbull1 Construirea diagramei conform figurii prezentate2 Scrierea temei centrale icircn centrul diagramei3 Participanţii se gacircndesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centralăAcestea se trec icircn cele 8 ldquopetalerdquo (cercuri) ce icircnconjoară tema centrală de la A la H icircn sensul acelor de ceasornic4 Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)5 Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor icircn diagramă Se completează icircn acest mod cacirct mai multe cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)6 Etapa evaluării ideilor Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu icircn lecţiile viitoare

9

bullbull Exemplebull 1 Tema centrală plantele medicinalebull Cele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopascăbull 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţia-lului creativ al elevilor bull Cele 8 idei secundareminus conduita creativă a profesoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia elev-elevminus relaţia profesor-elevminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a profesoruluiminus cerinţele şcolarebull Evaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practică Astfel ţinacircndu-se cont de sugestiile oferite se poate reamenaja sala de curs creacircndu-se astfel un ldquolaborator al creativităţiirdquo icircn conformitate cu expectaţiile elevilor se poate decora clasa cu picturi făcute de elevi cu fotografii din timpul copilăriei cu peisaje desenate sau fotografiate cu cărţi ilustrate (pentru cei mici) sau cărţi icircnsoţite de teste şi jocuri creative (pentru cei mai mari) cu jucăriijocuri menite să stimuleze creativitatea şi alte materiale didactice materiale video cu activităţi creative sau spectacole realizate de ei sau de colegii lorbull Tehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniibull Există şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectuluibullbull LOTUS DE GRUPbullbull Varianta nr 1bull Etape1 Profesorul anunţă tema centrală2 Elevii au cacircteva minute de gacircndire icircn mod individual după care se va proceda la completarea orală a celor 8 idei secundare ale temei centrale pe baza dialogului şi consensului desfăşurat icircntre elevi şi profesor Ideile secundare se trec icircn diagramă3 Colectivul se icircmparte apoi icircn 8 grupe de cacircte 3 4 sau 5 elevi fiecare icircn funcţie de numărul de elevi din clasă Acolo unde un grup este deficitar din punct de vedere al numărului de elevi cadrul didactic va participa ca membru al acelui grup4 Ideile secundare devin teme centrale pentru fiecare din cele 8 grupuri constituite Astfel fiecare grup lucrează independent la dezvoltarea uneia dintre ele exerciţiu creator la care participă toţi membrii grupuluibull De exemplu ndash grupul A are de găsit 8 idei pentru tema Abull ndash grupul B are de găsit 8 idei pentru tema B etc5 Prezentarea icircn faţa colectivului a rezultatelor fiecărui grup icircn parteCompletarea diagramei pe baza ideilor expuse de fiecare grup şi a discuţiilor purtate icircntre membrii grupurilor icircn scopul clarificării şi corectării6 Evaluarea muncii colaborative icircn grup aprecierea participării şi folosirea rezultatelor obţinute icircn activităţile următoare

10

bull Tehnica Lotus stimulează munca colaborativă icircn echipă şi efortul creativ al fiecărui membru al grupului icircn soluţionarea sarcinii date Există şi o oarecare competiţie icircntre grupe icircn sensul găsirii celei mai potrivite idei (care poate fi supusă discuţiei icircn etapa nr 5) icircn rapiditatea cu care lucrează un grup faţă de altul cu toate că acestea nu se icircnscriu icircn dezideratele metodei Scopul central este participare tuturor elevilor la un exerciţiu creator şi icircn unele cazuri la găsirea unei soluţii la o problemă dată Elevii lucrează cu plăcere icircn cadrul acestei tehnici mai ales dacă grupurile au fost alese preferenţialbull Colectivul clasei de elevi poate fi aranjat icircn forma florii de nufăr astfel fiecare grup poate ocupa locul unei petale de nufăr icircn jurul temei centrale De exemplu icircntr-un colectiv de 32 de elevi se pot organiza 8 grupe de cacircte 4 elevi dispuse astfelbull Varianta nr 2bull Etape1 Profesorul sau elevii propun tema centrală2 Moment de lucru independent fiecare elev se gacircndeşte la ideile conexe3 Discutarea ideilor obţinute şi trecerea lor icircn diagramă4 Constituirea grupurilor De data aceasta nu mai este necesar să se constituie numărul fix de 8 grupe ci a unora similare ca număr de elevi sau ca posibilităţi creative5 Fiecare grup icircşi aduce contibuţia la icircntreaga diagramă avacircnd icircn vedere dezvoltarea atacirct cacirct poate a fiecăreia dintre cele 8 noi teme centrale stabiliteAstfel avacircnd o limită de timp membrii grupului A de exemplu vor elabora pe racircnd cacirct mai multe idei (maxim 8 idei) pentru temele A B C D E F G H trecacircndu-le icircn diagrama pe care fiecare grup o are la dispoziţie6 La un semnal (dat de cadrul didactic) diagramele se schimbă icircntre grupuri icircn sensul acelor de ceasornic Locurile (cercurile) din diagramă rămase goale de la grupul precedent au şansa de a fi completate acum Rotirea diagramelor se face pacircnă cacircnd acestea ajung la grupul iniţial7 Icircn final se citesc diagramele şi se apreciază rezultatelebull Dacă diagrama este completată icircn icircntregime (toate cele 8 cadrane) rezultă un număr de 64 de idei noi conexe care icircmpreună cu cele 8 teme din care decurg alcătuiesc 72 de idei generate de tema centralăbulltemabull Icircn stabilirea temei centrale se poate pleca de la una propusă de profesor sau de către elevi Tema poate fi anunţată sau nu icircn lecţia premergătoare Icircn cazul icircn care ea este dinainte cunoscută de către elevi aceştia sunt motivaţi să lucreze singuri acasă icircnainte căutacircnd variante culegacircnd materiale pentru a găsi cacirct mai multe soluţiibullbull Varianta nr 3bull Este asemănătoare cu varianta numărul 1bull Etape1 Se stabileşte şi se anunţă tema centrală2 Se constituie un grup central format din 8 elevi din clasă Aceştia vor fi cei care vor stabili cele 8 idei secundare generate de tema centrală3 Construirea grupelor secundarebull După punctarea celor 8 idei icircn diagramă fiecare membru din grupul central icircşi alcătuieşte un grup de lucru din elevii clasei Un elev aparţine unui singur grup şi toţi elevii sunt cuprinşi icircntr-unul dintre grupuri Vor rezulta astfel 8 grupuri care vor aborda tema propusă de cel care a constituit grupul Elevul care a propus tema icircşi poate allege colegii cu care să lucreze la dezvoltarea ei4 Etapa muncii icircn grupbull Fiecare grup secundar lucrează la elaborarea a 8 idei legate de tema dată Toţi membrii trebuie să-şi aducă contribuţia La nivelul grupului se pot stabili rolurile de lider de secretar (avacircnd sarcina de a consemna datele)

11

5 Comunicarea ideilor de către liderul grupului Au loc discuţii completări comentarii6 Aprecierea travaliului icircn grup a modului de organizare a muncii de către lider şi a valorii ideilor emisebullbull Modul de aranjare a grupurilor poate fi sub foma florii de nufăr astfel icircncacirct icircn mijloc să fie plasat grupul central şi icircn jur grupurile secundare După lucrul icircn grupul central liderii se icircntorc icircnspre grupurile secundare constituite Dacă icircn grupul central sunt obligatoriu 8 membri icircn cele secundare numărul lor poate fi diferit Condiţia ce se impune este ca ele să nu se deosebească foarte mult icircn privinţa posibilităţii de a genera idei noibull Important este ca fiecare participant să fie icircncurajat să lucreze să aibe posibilitatea de a-şi spune părerea şi aceasta să-i fie luată icircn considerare Toate ideile create sunt communicate şi discutate icircn finalul activităţiibull Tehnica Lotus poate fi aplicată cu succes atacirct la şcolarii mici cacirct şi la adolescenţi şi adulţi Este compatibilă cu multe domenii de activitate şi poate fi un excelent mijloc de stimulare a creativităţii elevilor şi de activizare a energiilor capacităţilor şi structurilor cognitive la diferite obiecte de icircnvăţămacircntbull Este o modalitate de lucru icircn grup cu mari valenţe formativ-educative Stimulează şi dezvoltă capacităţi ale inteligenţei lingvistice (abilitatea de a folosi efectiv limba pentru a-şi aminti informaţii şi a crea idei noi) ale inteligenţei interpersonale (capacitatea de a icircnţelege intervenţiile motivaţiile dorinţele celorlalţi) ale inteligenţei intrapersonale (capacitatea de autoicircnţelegere autoapre-ciere corectă a propriilor sentimente motivaţii) ale inteligenţei naturaliste (care face omul capabil să recu-noască să clasifice să se inspire din mediul icircnconjurător) ale inteligenţei sociale (capacitatea de relaţionare)65 Starbursting (Explozia stelară)Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstorminguluiIcircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploxiei stelareCum se procedeazăSe scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircndbull Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrareCine Ce Unde Cacircnd De ceproblemaScopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuniicircnte concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe ideibull ETAPE1 Propunerea unei probleme2 Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale3 Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai diverse4 Comunicarea rezultatelor muncii de grup5 Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipăFacultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebăriMetoda starbursting este uşor de aplicat oricărei vacircrste şi unei palete largi de domenii Nu este costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite Participanţii se prind repede icircn joc acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare şi pe de altă parte o sursă de noi descoperiri

12

Metoda ldquoSchimbq perecheardquo(SHARE- PAIR CIRCLES)Share ndash Pair Circles este o metodă de lucru pe perechi Se icircmparte clasa icircn două grupe egale ca număr de participanţi Se formează două cercuri concentrice elevii fiind faţă icircn faţă pe perechi Profesorul pune o icircntrebare sau dă o sarcină de lucru icircn perechi Fiecare pereche discută şi apoi comunică ideile Cercul din exterior se roteşte icircn sensul acelor de ceasornic realizacircndu-se astfel schimbarea partenerilor icircn pereche Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei Fiecare se implică icircn activitate şi icircşi aduce contribuţia la rezolvarea sarciniiETAPELE1 Etapa organizării colectivului icircn două grupe egalebull Fiecare elev ocupă un scaun fie icircn cercul din interior fie icircn cercul exterior Profesorul poate să lase elevilor libertatea se a-şi alege locul sau poate organiza colectivul punacircnd copiii să numere din doi icircn doi Astfel cei cu numărul 1 se vor aşeza icircn cercul interior cu faţa la exterior iar cei cu numărul 2 icircn cercul exterior cu faţa către elevii din cercul interior Stacircnd faţă icircn faţă fiecare elev are un partener Dacă numărul de elevi este impar la activitate poate participa şi cadrul didactic sau doi elevi pot lucra icircn ldquotandemrdquo2 Etapa prezentării şi explicării problemeiProfesorul oferă cazurile pentru studiu problemele de rezolvat sau situaţiile didactice şi explică importanţa soluţionării3 Etapa de lucru icircn perechibull Elevii lucrează doi cacircte doi pentru cacircteva minute Apoi elevii din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii realizănd astfel o nouă pereche Jocul se continuă pacircnă cacircnd se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină icircntrebările3 Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilorIcircn acest moment clasa se regrupează şi se analizează ideile emise Profesorul face icircmpreună cu elevii o schemă a concluziilor obţinuteTeme de studiuminus Se pot da elevilor icircntrebări cu răspunsuri eliptice care se vor completa pe rand de către fiecare pereche iar icircn final se vor analiza toate răspunsurile şi se vor face corectări şi completăriminus Perechile pot rezolva cacircte o problemă de pe o fişă dată pănă la epuizarea sarcinii iar icircn final se vor citi rezolvările Se poate da următoarea comandă (după ce elevii şi-au ocupat locurile icircn cercurile concentrice) ldquoToţi elevii rezolvă punctul nr 1 din fişă timp de 5 minuterdquo Are loc apoi schimbarea perechilor şi se dă următoarea comandă ldquoToate perechile se concentrează la punctul nr 2din fişărdquo Şi aşa mai departe pacircnă cacircnd se temină fişa de lucru Se reface colectivul şi se analizează pe racircnd răspunsurile dateAvantajele metodei Share ndash Pair Circlesminus este o metodă interactivă de grup care stimulează participarea tuturor elevilor la activitateminus elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivuluiminus stimulează cooperarea icircn echipă ajutorul reciproc icircnţelegerea şi toleranţa faţă de opinia celuilaltminus este o metodă uşor de aplicat la orice vacircrstă şi adaptabilă oricărui domeniu şi obiect de icircnvăţămacircntminus dezvoltă inteligenţa logică-matematică (capacitatea de a analiza logic problemele de a realiza operaţii matematice şi a investiga ştiinţific sarcinile de a face deducţii) inteligenţa interpersonală ce creează oportunităţi icircn munca colectivă Brainstormingbull Brainstorming-ul sau bdquoevaluarea amacircnatărdquo ori bdquofurtuna de creiererdquo este o metodă interactivă de dezvotare de idei noi ce rezultă din discuţiile purtate icircntre mai mulţi participanţi icircn cadrul căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii Rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute

13

bull Ca metodă de discuţie şi de creaţie icircn grup brainstorming-ul (brain = creier storming = furtunos) a fost sistematizat icircn 1948 de către profesorul de la Universitateadin Buffalo (SUA) Alexander Osborn Rezultatele experimentelor au fost publicate de Osborn icircn 1961 icircn lucrarea Applied imaginationbull Metoda bdquoasaltului de ideirdquo sau bdquocascada ideilorrdquo are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării Altfel spus participanţii sunt eliberaţi de orice constacircngeri comunică fără teama că vor spune ceva greşit sau nepotrivit care va fi apreciat ca atare de către ceilalţi participanţi Interesul metodei este acela de a da fracircu liber imaginaţiei a ideilor neobişnuite şi originale a părerilor neconvenţionale provocacircnd o reacţie icircn lanţ constructivă de creare a bdquoideilor pe ideirdquo Icircn acest sens o idee sau sugestie aparent fără legătură cu problema icircn discuţie poate oferi premise apariţiei altor idei din partea celorlalţi participanţibull Branistorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unei reuniuni formate dinr-un grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al ocupaţiilor sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minutebull Specific acestei metode este şi faptul că ea cuprinde două momente unul de producere a ideilor şi apoi momentul evaluării acestora (faza aprecierilor critice)bull Regulile de desfăşurare ale brainstorming-ului sunt următoarele 1048766 Cunoaşterea problemei pusă icircn discuţie şi a necesităţii soluţionării ei pe baza expunerii clare şi concise din partea moderatorului discuţiei1048766 Selecţionarea cu atenţie a participanţilor pe baza principiului eterogenităţii icircn ceea ce priveşte vacircrsta pregătirea fără să existe antipatii1048766 Asigurarea unui loc corespunzător (fără zgomot) spaţios luminos menit să creeze o atmosferă stimulativă propice descătuşării ideilor1048766 Admiterea şi chiar icircncurajarea fomulării de idei oricacirct de neobişnuite icircndrăzneţe lăsacircnd fracircu liber imaginaţiei participanţilor spontaneităţii şi creativităţii1048766 Icircn prima fază accentul este pus pe cantitate pe formularea de cacirct mai multe variante de răspuns şi cacirct mai diverse1048766 Neadmiterea nici unui fel de evaluări aprecieri critici judecăţi din partea participanţilor sau a coordonatorului asupra ideilor enunţate oricacirct de neaşteptate ar fi ele pentru a nu inhiba spontaneitatea şi a evita un blocaj intelectual1048766 Construcţia de bdquoidei pe ideirdquo icircn sensul că un răspuns poate provoca asociaţii şi combinaţii pentru emiterea unui nou demers cognitiv-inovativ1048766 Programarea sesiunii de brainstorming icircn perioada cacircnd participanţii sunt odihniţi şi dispuşi să lucreze1048766 Icircnregistrarea discretă exactă şi completă a discuţiilor de către o persoană desemnată special să icircndeplinească acest rol (sau pe bandă) fără a stacircnjeni participanţii sau derularea discuţiei1048766 Evaluarea este suspendată şi se va realiza mai tacircrziu de către coordonator cu sau fără ajutorul participanţilor1048766 Valorificarea ideilor ce provin după perioada de bdquoincubaţierdquo icircntr-o nouă sesiune a doua zi participanţii puntacircndu-se reicircntacirclnibull Pentru a iniţia o sesiune de brainstorming Camelia Zlate şi Mielu Zlate (1982 pp 136ndash140) propun următoarele etape şi fazebull 1 Etapa de pregătire care cuprindea) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru

14

bull 2 Etapa productivă de emitere de alternative crea-tive care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativbull 3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircn-direa criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăbull Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple Dintre acestea enumerămminus obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoareminus costurile reduse necesare folosirii metodeiminus aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniileminus stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilorminus dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării amacircnateminus dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipăbull Limitele brainstorming-ului- nu suplineşte cercetarea de durată clasică- depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit- oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţibull Posibile teme pentru brainstorming1048766 Educaţia permanentă ndash promotorul dezvoltării culturale economice şi sociale1048766 Educaţia adulţilor ndash icircntre posibilităţi şi necesitate icircntre cerere şi ofertă1048766 Sărăcia ndash problemă permanentă a omenirii Modalităţi de depăşire1048766 Omul şi Universul ndash soluţii pentru viitor icircn vederea optimizării relaţiilor lumii cu natura1048766 Pămacircntul ndash o planetă vie dar muritoare căi de realizare a educaţiei ecologice1048766 Elevul ndash coparticipant le propria formare căi de stimu-lare a interesului pentru şcoală icircnvăţătură educaţie Studiul de cazbullbull Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematicebull Apărută iniţial ca o metodă de cercetare ştiinţifică (icircn medicină economie psihologie etc) studiul de caz a fost extins şi icircn problemele educaţiei fiind utilizată de profesorul Colomb Langadall la Şcoala Comercială Harvard (1935) (Harvard Graduate School of Bussines Administration) Termenul provine din latimescul casus = eveniment fortuitbull Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircnminus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele problememinus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limităminus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile createminus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilorminus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

15

bull Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048766 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048766 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048766 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048766 să solicite participarea activă a tuturor elevilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazuluibull Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumebull Etapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048766 profesorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048766 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048766 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăbull Etapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi1048766 are loc stabilirea aspectelor neclare1048766 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048766 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048766 documentarea participanţilor1048766 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţibull Etapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048766 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048766 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de profesor1048766 ierarhizarea variantelorbull Etapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimebull Etapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (elevi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similarebull Rolul profesorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grupbull Avantajele metodei studiului de caz sunt următoarele- prin faptul că situaţia-caz aleasă de profesor aparţine domeniului studiat iar eleviistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo - prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentare- prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritual de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperare- prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

16

bull Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui elev la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

Tehnica 6 3 5bullbull Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircte minus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp de minus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)bullbull Etapele metodei 635bullI Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucruEleviistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grupIcircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai buneSe centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele1048766 oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048766 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048766 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca ndividuală cu cea de echipă1048766 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţia creativitatea calităţile atenţiei etc)Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuriEleviistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ Philips 6 6Metoda Philips 66 a fost elaborată de către profesorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

17

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborateConducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (profesorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinseAvantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează eleviistudenţii icircn (auto)evaluare Cooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuriDezavantajele apar atunci cacircnd numărul elevilor nu este multiplu de 6 şi mai pot fi create de limita de timp impusă de 6 minute SinecticaSinectica numită şi metoda analogiilor sau metoda asociaţiilor de idei a fost elaborată de profesorul William J Gordon (Operational Approach to Creativity) icircn 1961 cacircnd a icircnfiinţat primul grup sinectic la Universitatea Harvard Termanul de sinectică provine din grecescul synecticos (bdquosynrdquo ndash bdquoa aduce icircmpreunărdquo şi bdquoecticosrdquo ndash bdquoelemente diverserdquo) şi sugerează principiul fundamental al metodei asocierea unor idei apparent fără legătură icircntre ele Metoda Gordon are icircn vedere stimularea creativităţii participanţilor pentru formularea de idei şi ipoteze folosind raţionamentul prin analogie Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constracircngeri şi de a le icircngădui să-şi exprime liber opiniile vis-a-vis de o problemă pe care trebuie s-o abordeze dintr-o perspectivă nouă Metoda incită la dezvoltarea de idei inedite şi originale şi la asociaţii de idei mizacircnd pe remarcabila capacitate a minţii umane de a face legături icircntre elemente aparent irelevanteIcircn cadrul secvenţelor didactice bazate pe sinectică profesorul icircncurajează atitudinea creativă a elevilor stimulacircndu-i să privească problemele şi soluţiile icircn moduri neuzuale utilizacircnd digresiunea (W T Weawer G M Prince 1990 p 384) Icircn utilizarea digresiunii se respectă de obicei următoarele etape1048766 enunţarea problemei de către profesorelev1048766 familiarizarea elevilor cu elementele cunoscute ale problemei1048766 detaşarea temporară a elevilor de elementele problemei1048766 căutarea deliberată a irelevanţei aparente fapt care poate genera conexiuni surprinzătoare neobişnuite (vezi Muşata Bocoş 2002 p 345)1048766 potrivirea forţată a materialului irelevant descoperit cu problema discutată1048766 inventarierea căilor posibile de relaţionare dintre ideile aparent irelevante şi elementele date ale problemei prin producerea de idei noiCa exerciţiu prin excelenţă de grup sinectica urmăreşteminus să elibereze gacircndirea de şabloane educacircnd flexibiliatea şi lateralitatea acesteiaminus să inducă stări psihologice cum ar fi implicarea detaşarea empatia jocul cu ideile folosirea irelevanţei

18

minus să dea fracircu liber exprimării impulsurilor imaginativeminus să stimuleze vederile nonconformiste şi necon-venţionaleminus să icircntărească icircncrederea icircn forţele proprii icircncurăjacircnd participanţii să-şi assume riscul de a gacircndi altfelEtapele sinecticii1 Constituirea grupului sinectic2 Prezentarea problemei3 Itinerariul sinectic4 Elaborarea modelului de soluţionare a problemei5 Experimentarea şi aplicarea modeluluiGrupul sinectic este alcătuit din 5-8 persoane dintre care unul are rolul de lider şi altul de secretar Participanţii trebuie să fie cunoscători ai domeniului din care face parte problema icircn cauză să aibe aptitudini de a lucra icircn echipă capacitate empatică şi toleranţă faţă de ideile emise de ceilalţi colegi de grup Totodată se aleg persoane cu capacităţi imaginative şi metaforice dezvoltate nonconformiste şi dezinvolteProblema poate fi expusă de către profesor sau este aleasă din racircndul celor propuse de către elevi Ea este analizată prin fragmentarea ei icircn unităţi de bază transpunacircndu-se elementele cunoscute icircntr-o formă operaţionalăItinerariul sinectic presupune distanţarea intenţionată de esenţa problemei prin icircnlăturarea ideilor preconcepute care pot influenţa procesul de creaţie Se face apel la tehnici intuitive analogia fantezia empatia evocarea inversia Prin analogii fanteziste se propun soluţii care se icircndepărtează de realitatea posibilă Prin empatie se produce un transfer de identitate de la problemă la individ Analogiile simbolice permit transpunerea problemei icircn imagini Inversia reprezintă schimbarea unghiului de abordare a temei cu scopul de a diminua inerţia psihologică Pe parcursul acestei etape elevii emit diverse propuneri de soluţionare a problemei care mai apoi vor trebui transformate icircn termini conformi cu realitatea Aceasta este etapa elaborării modelului rezolutiv urmată de experimentare şi aplicareEvaluarea va avea icircn vedere următorii indicatori ideile emise icircn etapa itinerariului sinectic ierarhizarea soluţiilor propuse experimentarea şi aplicarea modelului rezolutivPostulatele pe care se bazează sinectica se referă la faptul că icircn procesul inovării creatorii parcurg mai multe faze stări critice cu funcţii şi contribuţii diferite icircn generea şi concretizarea noului De asemeni icircn procesele creative aspectele emoţionale şi iraţionale sunt frecvent mai importante decacirct cele intelectuale şi raţionaleDerularea sinecticii simulează etapele procesul creator spontan Astfel participantul transformă necunoscutul icircn cunoscut trece prin faza de incubaţie favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată Pe parcursul derulării se acordă o mare importanţă stărilor psihologice sentimntelor ireale euforice care favorizează icircntrezărirea de soluţii noiLiteratura de specialitate distinge mai multe tipuri de sinectică dintre care enunţăm patru1 Sinectica bazată pe analogia directă ce presupune rezolvarea unei situaţiiproblemă cu ajutorul unor date fapte situaţii sisteme domenii cunoscute (De exemplu asociereaanalogia dintre structura compuşilor organici ai metalelor tranzitive şi un sandwich format din două molecule organice plane reprezentacircnd feliile de pacircine legate printr-un atom al unui metal tranziţional reprezentacircnd umplutura sandwich-ului a uşurat studierea acestei clase de compuşi chimici 2 Sinectica bazată pe analogie simbolică bazată pe descrierea schematică a elementelor problemei şi presupune utilizarea unor imagini-simbol pentru a rezolva o situaţie-problemă3 Sinectica bazată pe analogia personală ce presupune identificarea fiecărui elev cu un obiect cu o persoană cu un fenomen cu un sistem real sau imaginar Această analogie presupune valorificarea capacităţii de a empatiza şi de a descrie trăirile şi sentimentele proprii corespunzătoare noii ipostaze

19

Metoda se aplică la chimie la fizică la geografie la matematică la istorie sau la literatură unde elevii vor icircncerca să se identifice cu molecule cu atomi cu fenomene meteorologice (ploaia tornada) cu ecuaţii cu personalităţi sau cu personaje literare Scopul este cel de trăire afectivă şi simţire icircn ipostaze inedite4 Sinectica bazată pe analogia fantezistă care este mai des folosită icircn domeniul artistic şi constă icircn crearea unei dimensiuni imaginare a problemeiSinectica prezintă avantaje şi limite similare brainstormingului icircnsă utilizarea ei este mai pretenţioasă Coordonatorul discuţiei (profesorul) trebuie să fie un fin psiholog şi să aibe capacităţi empatice dezvoltate612 Metoda FriscoMetoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific care să acopere o amunită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistuluiMetoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Ea are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor studenţilor capacităţi empatice spirit critic punacircnd accentul pe stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţiiEtapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei profesorul sau eleviistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de vedere icircn acord cu acestaCel care este conservator are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiriExuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiunePesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiriOptimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsiteMetoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme dateFazele de desfăşurare a metodei piramidei1 Faza introductivă profesorul expune datele problemei icircn cauză2 Faza lucrului individual elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute Icircn această etapă se notează icircntrebările legate de subiectul tratat

20

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21

bull Ce ne icircmpiedicăbull La ce riscuri ne expunembull Ne permite regulamentulbullbull Pălăria galbenăminus gacircndeşte optimist logic şi pozitivminus explorează beneficiile şi posibilităţileminus imaginează-ţi lumina şi strălucirea soareluibullbull Foloseşte icircntrebărilebull Care sunt obiectivelebull Pe ce se bazeză aceste ideibull Care sunt beneficiilebull Cum voivom ajunge apoape de această viziune (perspectivă)bullbull Pălăria verdeminus crează noi optiuni variante resurse structuri metode ideiminus gacircndeşte-te la vegetaţia proaspătă la abundenţăminus dă fracircu liber imaginaţieibullbull Foloseşte formulări de tipulbull Şansa succesului este dacăhellipbull Cum poate fi altfel atacată problemabull Putem face asta şi icircn alt modbull Găsim şi o altă explicaţiebullbull Pălăria albastrăminus controlează procesul gacircndirii pentru ca aceasta să devină mai productivă şi organizează acţiuneaminus supervizează sistematizează concluziile comentează dirijează şi conduce către pasul următorbullbull Foloseşte icircntrebărilebull Putem să rezumăm punctele de vedere expusebull Care e următorul pasbull Care sunt ideile principalebull Să nu pierdem timpul şi să ne concentrăm asuprahellip nu credeţibullbull Avantejele metodei ldquoPălărilor gacircnditoarerdquominus stimulează creativitatea participanţilor gacircndirea colectivă şi individualăminus dezvoltă capăcităţile sociale ale participanţilor de intercomunicare şi toleranţă reciprocă de respect pentru opinia celuilaltminus icircncurajează şi exersează capacitatea de comunicare a gacircnditorilorminus dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonaleminus este o tehnică uşor de folosit aplicabilă unei largi categorii de vacircrsteminus poate fi folosită icircn diferite domenii de activitate şi disciplineminus este o strategie metacognitivă ce icircncurajează indivizii să privească conceptele din diferite perspectiveminus determină şi activează comunicarea şi capacitatea de lua deciziiminus icircncurajează gacircndirea laterală gacircndirea con-structivă complexă şi completăbull Fiecare pălărie gacircnditoare reprezintă un mod de gacircndire oferind o privire asupra informaţiilor sentimentelor judecăţilor atitudinii pozitive creativităţii controlului

8

bull Icircntr-o icircntrunire serioasă oamenii se presupune că nu pun pe primul plan emoţiile dar de fapt ei le deghizează icircn argumente aparent logice Tehnica pălăriilor gacircnditoare oferă posibilitatea participanţilor care purtacircnd pălăria roşie să-şi exteriorizeze direct emoţiile sentimentele intuiţiile fără alte explicaţii lucru cunoscut de toţi ceilalţi membrii ai grupului Este important să poţi să comunici ceea ce simti despre ceva anume fără a ofensa pe nimeni şi fără a te simţi stacircnjenitbull Pălăria neagră este valoroasă pentru a evita greşelile Participanţii la discuţii entuziasmaţi pot fi rugaţi la un moment dat să-şi pună pălăria neagră (sau să privească din acest punct de vedere) Dacă se insistă pe perspectiva negativă e foare uşor de ldquoucis icircn faşărdquo ideile creative Pălăria neagră trebuie folosită mai bine după ce s-a folosit pălăria verde şi apoi să fie urmată de pălăria galbenăbull Icircntr-o discuţie obişnuită de obicei subiectul A are o părere diferită de subiectul B Fiecare caută să-şi argumenteze propria părere şi de multe ori fără o capacitate empaticăbull Tehnica celor 6 pălăriilor gacircnditoare oferă posibilitatea tuturor participanţilor la discuţii de a fi la un moment dat de aceeaşi parte a baricadei purtacircnd aceeaşi pălărieDiscuţia devine astfel constructivă şi efectele se văd imediat Astfel atacirct subiectul A cacirct şi subiectul B pot purta la un moment dat pălăria neagră icircn acelaşi timp pentru a descoperi pericolele defectele lipsurile neajunsurile problemei pusă icircn discuţie Apoi ambii pot purta pălăria galbenă pentru a explora beneficiile schimbacircnd-o apoi cu cea verde pentru a fi deschişi tuturor variantelorbull Icircn loc să gacircndească icircn contradictoriu dezvoltă o explorare bazată pe cooperarebull Este adevărat că unii oameni sunt mai buni decacirct alţii icircntr-un anumit mod de gacircndire ori se simt mai confortabili sub o anumită pălărie dar trebuie specificat că pălăriile colorate nu etichetează pe nimeni (de exemplu ldquoIonescu este gacircnditorul negru al grupuluirdquo etc) Este exact opusul scopului acestei metodebull Important este ca fiecare participant să facă efortul de a folosi toate pălăriilebull Tehnica pălăriilor gacircnditoare este folosită pentru a determina indivizii să-şi schimbe perspectiva de gacircndire să ia icircn consideraţie şi alte puncte de vedere

Tehnica LOTUS (Floarea de nufqr)(LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)bull Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni icircntre idei concepte pornind de la o temă centrală Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc icircn jurul celei principale asemeni petalelor florii de nufărbull Cele 8 idei secundare sunt trecute icircn jurul temei centrale urmacircnd ca apoi ele să devină la racircndul lor teme principale pentru alte 8 flori de nufăr Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cacircte alte noi 8 idei secundare Atfel pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuiesc dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte

bull ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂRbull1 Construirea diagramei conform figurii prezentate2 Scrierea temei centrale icircn centrul diagramei3 Participanţii se gacircndesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centralăAcestea se trec icircn cele 8 ldquopetalerdquo (cercuri) ce icircnconjoară tema centrală de la A la H icircn sensul acelor de ceasornic4 Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)5 Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor icircn diagramă Se completează icircn acest mod cacirct mai multe cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)6 Etapa evaluării ideilor Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu icircn lecţiile viitoare

9

bullbull Exemplebull 1 Tema centrală plantele medicinalebull Cele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopascăbull 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţia-lului creativ al elevilor bull Cele 8 idei secundareminus conduita creativă a profesoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia elev-elevminus relaţia profesor-elevminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a profesoruluiminus cerinţele şcolarebull Evaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practică Astfel ţinacircndu-se cont de sugestiile oferite se poate reamenaja sala de curs creacircndu-se astfel un ldquolaborator al creativităţiirdquo icircn conformitate cu expectaţiile elevilor se poate decora clasa cu picturi făcute de elevi cu fotografii din timpul copilăriei cu peisaje desenate sau fotografiate cu cărţi ilustrate (pentru cei mici) sau cărţi icircnsoţite de teste şi jocuri creative (pentru cei mai mari) cu jucăriijocuri menite să stimuleze creativitatea şi alte materiale didactice materiale video cu activităţi creative sau spectacole realizate de ei sau de colegii lorbull Tehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniibull Există şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectuluibullbull LOTUS DE GRUPbullbull Varianta nr 1bull Etape1 Profesorul anunţă tema centrală2 Elevii au cacircteva minute de gacircndire icircn mod individual după care se va proceda la completarea orală a celor 8 idei secundare ale temei centrale pe baza dialogului şi consensului desfăşurat icircntre elevi şi profesor Ideile secundare se trec icircn diagramă3 Colectivul se icircmparte apoi icircn 8 grupe de cacircte 3 4 sau 5 elevi fiecare icircn funcţie de numărul de elevi din clasă Acolo unde un grup este deficitar din punct de vedere al numărului de elevi cadrul didactic va participa ca membru al acelui grup4 Ideile secundare devin teme centrale pentru fiecare din cele 8 grupuri constituite Astfel fiecare grup lucrează independent la dezvoltarea uneia dintre ele exerciţiu creator la care participă toţi membrii grupuluibull De exemplu ndash grupul A are de găsit 8 idei pentru tema Abull ndash grupul B are de găsit 8 idei pentru tema B etc5 Prezentarea icircn faţa colectivului a rezultatelor fiecărui grup icircn parteCompletarea diagramei pe baza ideilor expuse de fiecare grup şi a discuţiilor purtate icircntre membrii grupurilor icircn scopul clarificării şi corectării6 Evaluarea muncii colaborative icircn grup aprecierea participării şi folosirea rezultatelor obţinute icircn activităţile următoare

10

bull Tehnica Lotus stimulează munca colaborativă icircn echipă şi efortul creativ al fiecărui membru al grupului icircn soluţionarea sarcinii date Există şi o oarecare competiţie icircntre grupe icircn sensul găsirii celei mai potrivite idei (care poate fi supusă discuţiei icircn etapa nr 5) icircn rapiditatea cu care lucrează un grup faţă de altul cu toate că acestea nu se icircnscriu icircn dezideratele metodei Scopul central este participare tuturor elevilor la un exerciţiu creator şi icircn unele cazuri la găsirea unei soluţii la o problemă dată Elevii lucrează cu plăcere icircn cadrul acestei tehnici mai ales dacă grupurile au fost alese preferenţialbull Colectivul clasei de elevi poate fi aranjat icircn forma florii de nufăr astfel fiecare grup poate ocupa locul unei petale de nufăr icircn jurul temei centrale De exemplu icircntr-un colectiv de 32 de elevi se pot organiza 8 grupe de cacircte 4 elevi dispuse astfelbull Varianta nr 2bull Etape1 Profesorul sau elevii propun tema centrală2 Moment de lucru independent fiecare elev se gacircndeşte la ideile conexe3 Discutarea ideilor obţinute şi trecerea lor icircn diagramă4 Constituirea grupurilor De data aceasta nu mai este necesar să se constituie numărul fix de 8 grupe ci a unora similare ca număr de elevi sau ca posibilităţi creative5 Fiecare grup icircşi aduce contibuţia la icircntreaga diagramă avacircnd icircn vedere dezvoltarea atacirct cacirct poate a fiecăreia dintre cele 8 noi teme centrale stabiliteAstfel avacircnd o limită de timp membrii grupului A de exemplu vor elabora pe racircnd cacirct mai multe idei (maxim 8 idei) pentru temele A B C D E F G H trecacircndu-le icircn diagrama pe care fiecare grup o are la dispoziţie6 La un semnal (dat de cadrul didactic) diagramele se schimbă icircntre grupuri icircn sensul acelor de ceasornic Locurile (cercurile) din diagramă rămase goale de la grupul precedent au şansa de a fi completate acum Rotirea diagramelor se face pacircnă cacircnd acestea ajung la grupul iniţial7 Icircn final se citesc diagramele şi se apreciază rezultatelebull Dacă diagrama este completată icircn icircntregime (toate cele 8 cadrane) rezultă un număr de 64 de idei noi conexe care icircmpreună cu cele 8 teme din care decurg alcătuiesc 72 de idei generate de tema centralăbulltemabull Icircn stabilirea temei centrale se poate pleca de la una propusă de profesor sau de către elevi Tema poate fi anunţată sau nu icircn lecţia premergătoare Icircn cazul icircn care ea este dinainte cunoscută de către elevi aceştia sunt motivaţi să lucreze singuri acasă icircnainte căutacircnd variante culegacircnd materiale pentru a găsi cacirct mai multe soluţiibullbull Varianta nr 3bull Este asemănătoare cu varianta numărul 1bull Etape1 Se stabileşte şi se anunţă tema centrală2 Se constituie un grup central format din 8 elevi din clasă Aceştia vor fi cei care vor stabili cele 8 idei secundare generate de tema centrală3 Construirea grupelor secundarebull După punctarea celor 8 idei icircn diagramă fiecare membru din grupul central icircşi alcătuieşte un grup de lucru din elevii clasei Un elev aparţine unui singur grup şi toţi elevii sunt cuprinşi icircntr-unul dintre grupuri Vor rezulta astfel 8 grupuri care vor aborda tema propusă de cel care a constituit grupul Elevul care a propus tema icircşi poate allege colegii cu care să lucreze la dezvoltarea ei4 Etapa muncii icircn grupbull Fiecare grup secundar lucrează la elaborarea a 8 idei legate de tema dată Toţi membrii trebuie să-şi aducă contribuţia La nivelul grupului se pot stabili rolurile de lider de secretar (avacircnd sarcina de a consemna datele)

11

5 Comunicarea ideilor de către liderul grupului Au loc discuţii completări comentarii6 Aprecierea travaliului icircn grup a modului de organizare a muncii de către lider şi a valorii ideilor emisebullbull Modul de aranjare a grupurilor poate fi sub foma florii de nufăr astfel icircncacirct icircn mijloc să fie plasat grupul central şi icircn jur grupurile secundare După lucrul icircn grupul central liderii se icircntorc icircnspre grupurile secundare constituite Dacă icircn grupul central sunt obligatoriu 8 membri icircn cele secundare numărul lor poate fi diferit Condiţia ce se impune este ca ele să nu se deosebească foarte mult icircn privinţa posibilităţii de a genera idei noibull Important este ca fiecare participant să fie icircncurajat să lucreze să aibe posibilitatea de a-şi spune părerea şi aceasta să-i fie luată icircn considerare Toate ideile create sunt communicate şi discutate icircn finalul activităţiibull Tehnica Lotus poate fi aplicată cu succes atacirct la şcolarii mici cacirct şi la adolescenţi şi adulţi Este compatibilă cu multe domenii de activitate şi poate fi un excelent mijloc de stimulare a creativităţii elevilor şi de activizare a energiilor capacităţilor şi structurilor cognitive la diferite obiecte de icircnvăţămacircntbull Este o modalitate de lucru icircn grup cu mari valenţe formativ-educative Stimulează şi dezvoltă capacităţi ale inteligenţei lingvistice (abilitatea de a folosi efectiv limba pentru a-şi aminti informaţii şi a crea idei noi) ale inteligenţei interpersonale (capacitatea de a icircnţelege intervenţiile motivaţiile dorinţele celorlalţi) ale inteligenţei intrapersonale (capacitatea de autoicircnţelegere autoapre-ciere corectă a propriilor sentimente motivaţii) ale inteligenţei naturaliste (care face omul capabil să recu-noască să clasifice să se inspire din mediul icircnconjurător) ale inteligenţei sociale (capacitatea de relaţionare)65 Starbursting (Explozia stelară)Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstorminguluiIcircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploxiei stelareCum se procedeazăSe scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircndbull Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrareCine Ce Unde Cacircnd De ceproblemaScopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuniicircnte concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe ideibull ETAPE1 Propunerea unei probleme2 Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale3 Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai diverse4 Comunicarea rezultatelor muncii de grup5 Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipăFacultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebăriMetoda starbursting este uşor de aplicat oricărei vacircrste şi unei palete largi de domenii Nu este costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite Participanţii se prind repede icircn joc acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare şi pe de altă parte o sursă de noi descoperiri

12

Metoda ldquoSchimbq perecheardquo(SHARE- PAIR CIRCLES)Share ndash Pair Circles este o metodă de lucru pe perechi Se icircmparte clasa icircn două grupe egale ca număr de participanţi Se formează două cercuri concentrice elevii fiind faţă icircn faţă pe perechi Profesorul pune o icircntrebare sau dă o sarcină de lucru icircn perechi Fiecare pereche discută şi apoi comunică ideile Cercul din exterior se roteşte icircn sensul acelor de ceasornic realizacircndu-se astfel schimbarea partenerilor icircn pereche Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei Fiecare se implică icircn activitate şi icircşi aduce contribuţia la rezolvarea sarciniiETAPELE1 Etapa organizării colectivului icircn două grupe egalebull Fiecare elev ocupă un scaun fie icircn cercul din interior fie icircn cercul exterior Profesorul poate să lase elevilor libertatea se a-şi alege locul sau poate organiza colectivul punacircnd copiii să numere din doi icircn doi Astfel cei cu numărul 1 se vor aşeza icircn cercul interior cu faţa la exterior iar cei cu numărul 2 icircn cercul exterior cu faţa către elevii din cercul interior Stacircnd faţă icircn faţă fiecare elev are un partener Dacă numărul de elevi este impar la activitate poate participa şi cadrul didactic sau doi elevi pot lucra icircn ldquotandemrdquo2 Etapa prezentării şi explicării problemeiProfesorul oferă cazurile pentru studiu problemele de rezolvat sau situaţiile didactice şi explică importanţa soluţionării3 Etapa de lucru icircn perechibull Elevii lucrează doi cacircte doi pentru cacircteva minute Apoi elevii din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii realizănd astfel o nouă pereche Jocul se continuă pacircnă cacircnd se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină icircntrebările3 Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilorIcircn acest moment clasa se regrupează şi se analizează ideile emise Profesorul face icircmpreună cu elevii o schemă a concluziilor obţinuteTeme de studiuminus Se pot da elevilor icircntrebări cu răspunsuri eliptice care se vor completa pe rand de către fiecare pereche iar icircn final se vor analiza toate răspunsurile şi se vor face corectări şi completăriminus Perechile pot rezolva cacircte o problemă de pe o fişă dată pănă la epuizarea sarcinii iar icircn final se vor citi rezolvările Se poate da următoarea comandă (după ce elevii şi-au ocupat locurile icircn cercurile concentrice) ldquoToţi elevii rezolvă punctul nr 1 din fişă timp de 5 minuterdquo Are loc apoi schimbarea perechilor şi se dă următoarea comandă ldquoToate perechile se concentrează la punctul nr 2din fişărdquo Şi aşa mai departe pacircnă cacircnd se temină fişa de lucru Se reface colectivul şi se analizează pe racircnd răspunsurile dateAvantajele metodei Share ndash Pair Circlesminus este o metodă interactivă de grup care stimulează participarea tuturor elevilor la activitateminus elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivuluiminus stimulează cooperarea icircn echipă ajutorul reciproc icircnţelegerea şi toleranţa faţă de opinia celuilaltminus este o metodă uşor de aplicat la orice vacircrstă şi adaptabilă oricărui domeniu şi obiect de icircnvăţămacircntminus dezvoltă inteligenţa logică-matematică (capacitatea de a analiza logic problemele de a realiza operaţii matematice şi a investiga ştiinţific sarcinile de a face deducţii) inteligenţa interpersonală ce creează oportunităţi icircn munca colectivă Brainstormingbull Brainstorming-ul sau bdquoevaluarea amacircnatărdquo ori bdquofurtuna de creiererdquo este o metodă interactivă de dezvotare de idei noi ce rezultă din discuţiile purtate icircntre mai mulţi participanţi icircn cadrul căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii Rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute

13

bull Ca metodă de discuţie şi de creaţie icircn grup brainstorming-ul (brain = creier storming = furtunos) a fost sistematizat icircn 1948 de către profesorul de la Universitateadin Buffalo (SUA) Alexander Osborn Rezultatele experimentelor au fost publicate de Osborn icircn 1961 icircn lucrarea Applied imaginationbull Metoda bdquoasaltului de ideirdquo sau bdquocascada ideilorrdquo are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării Altfel spus participanţii sunt eliberaţi de orice constacircngeri comunică fără teama că vor spune ceva greşit sau nepotrivit care va fi apreciat ca atare de către ceilalţi participanţi Interesul metodei este acela de a da fracircu liber imaginaţiei a ideilor neobişnuite şi originale a părerilor neconvenţionale provocacircnd o reacţie icircn lanţ constructivă de creare a bdquoideilor pe ideirdquo Icircn acest sens o idee sau sugestie aparent fără legătură cu problema icircn discuţie poate oferi premise apariţiei altor idei din partea celorlalţi participanţibull Branistorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unei reuniuni formate dinr-un grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al ocupaţiilor sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minutebull Specific acestei metode este şi faptul că ea cuprinde două momente unul de producere a ideilor şi apoi momentul evaluării acestora (faza aprecierilor critice)bull Regulile de desfăşurare ale brainstorming-ului sunt următoarele 1048766 Cunoaşterea problemei pusă icircn discuţie şi a necesităţii soluţionării ei pe baza expunerii clare şi concise din partea moderatorului discuţiei1048766 Selecţionarea cu atenţie a participanţilor pe baza principiului eterogenităţii icircn ceea ce priveşte vacircrsta pregătirea fără să existe antipatii1048766 Asigurarea unui loc corespunzător (fără zgomot) spaţios luminos menit să creeze o atmosferă stimulativă propice descătuşării ideilor1048766 Admiterea şi chiar icircncurajarea fomulării de idei oricacirct de neobişnuite icircndrăzneţe lăsacircnd fracircu liber imaginaţiei participanţilor spontaneităţii şi creativităţii1048766 Icircn prima fază accentul este pus pe cantitate pe formularea de cacirct mai multe variante de răspuns şi cacirct mai diverse1048766 Neadmiterea nici unui fel de evaluări aprecieri critici judecăţi din partea participanţilor sau a coordonatorului asupra ideilor enunţate oricacirct de neaşteptate ar fi ele pentru a nu inhiba spontaneitatea şi a evita un blocaj intelectual1048766 Construcţia de bdquoidei pe ideirdquo icircn sensul că un răspuns poate provoca asociaţii şi combinaţii pentru emiterea unui nou demers cognitiv-inovativ1048766 Programarea sesiunii de brainstorming icircn perioada cacircnd participanţii sunt odihniţi şi dispuşi să lucreze1048766 Icircnregistrarea discretă exactă şi completă a discuţiilor de către o persoană desemnată special să icircndeplinească acest rol (sau pe bandă) fără a stacircnjeni participanţii sau derularea discuţiei1048766 Evaluarea este suspendată şi se va realiza mai tacircrziu de către coordonator cu sau fără ajutorul participanţilor1048766 Valorificarea ideilor ce provin după perioada de bdquoincubaţierdquo icircntr-o nouă sesiune a doua zi participanţii puntacircndu-se reicircntacirclnibull Pentru a iniţia o sesiune de brainstorming Camelia Zlate şi Mielu Zlate (1982 pp 136ndash140) propun următoarele etape şi fazebull 1 Etapa de pregătire care cuprindea) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru

14

bull 2 Etapa productivă de emitere de alternative crea-tive care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativbull 3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircn-direa criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăbull Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple Dintre acestea enumerămminus obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoareminus costurile reduse necesare folosirii metodeiminus aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniileminus stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilorminus dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării amacircnateminus dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipăbull Limitele brainstorming-ului- nu suplineşte cercetarea de durată clasică- depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit- oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţibull Posibile teme pentru brainstorming1048766 Educaţia permanentă ndash promotorul dezvoltării culturale economice şi sociale1048766 Educaţia adulţilor ndash icircntre posibilităţi şi necesitate icircntre cerere şi ofertă1048766 Sărăcia ndash problemă permanentă a omenirii Modalităţi de depăşire1048766 Omul şi Universul ndash soluţii pentru viitor icircn vederea optimizării relaţiilor lumii cu natura1048766 Pămacircntul ndash o planetă vie dar muritoare căi de realizare a educaţiei ecologice1048766 Elevul ndash coparticipant le propria formare căi de stimu-lare a interesului pentru şcoală icircnvăţătură educaţie Studiul de cazbullbull Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematicebull Apărută iniţial ca o metodă de cercetare ştiinţifică (icircn medicină economie psihologie etc) studiul de caz a fost extins şi icircn problemele educaţiei fiind utilizată de profesorul Colomb Langadall la Şcoala Comercială Harvard (1935) (Harvard Graduate School of Bussines Administration) Termenul provine din latimescul casus = eveniment fortuitbull Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircnminus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele problememinus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limităminus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile createminus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilorminus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

15

bull Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048766 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048766 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048766 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048766 să solicite participarea activă a tuturor elevilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazuluibull Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumebull Etapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048766 profesorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048766 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048766 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăbull Etapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi1048766 are loc stabilirea aspectelor neclare1048766 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048766 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048766 documentarea participanţilor1048766 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţibull Etapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048766 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048766 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de profesor1048766 ierarhizarea variantelorbull Etapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimebull Etapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (elevi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similarebull Rolul profesorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grupbull Avantajele metodei studiului de caz sunt următoarele- prin faptul că situaţia-caz aleasă de profesor aparţine domeniului studiat iar eleviistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo - prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentare- prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritual de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperare- prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

16

bull Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui elev la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

Tehnica 6 3 5bullbull Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircte minus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp de minus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)bullbull Etapele metodei 635bullI Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucruEleviistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grupIcircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai buneSe centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele1048766 oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048766 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048766 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca ndividuală cu cea de echipă1048766 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţia creativitatea calităţile atenţiei etc)Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuriEleviistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ Philips 6 6Metoda Philips 66 a fost elaborată de către profesorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

17

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborateConducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (profesorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinseAvantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează eleviistudenţii icircn (auto)evaluare Cooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuriDezavantajele apar atunci cacircnd numărul elevilor nu este multiplu de 6 şi mai pot fi create de limita de timp impusă de 6 minute SinecticaSinectica numită şi metoda analogiilor sau metoda asociaţiilor de idei a fost elaborată de profesorul William J Gordon (Operational Approach to Creativity) icircn 1961 cacircnd a icircnfiinţat primul grup sinectic la Universitatea Harvard Termanul de sinectică provine din grecescul synecticos (bdquosynrdquo ndash bdquoa aduce icircmpreunărdquo şi bdquoecticosrdquo ndash bdquoelemente diverserdquo) şi sugerează principiul fundamental al metodei asocierea unor idei apparent fără legătură icircntre ele Metoda Gordon are icircn vedere stimularea creativităţii participanţilor pentru formularea de idei şi ipoteze folosind raţionamentul prin analogie Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constracircngeri şi de a le icircngădui să-şi exprime liber opiniile vis-a-vis de o problemă pe care trebuie s-o abordeze dintr-o perspectivă nouă Metoda incită la dezvoltarea de idei inedite şi originale şi la asociaţii de idei mizacircnd pe remarcabila capacitate a minţii umane de a face legături icircntre elemente aparent irelevanteIcircn cadrul secvenţelor didactice bazate pe sinectică profesorul icircncurajează atitudinea creativă a elevilor stimulacircndu-i să privească problemele şi soluţiile icircn moduri neuzuale utilizacircnd digresiunea (W T Weawer G M Prince 1990 p 384) Icircn utilizarea digresiunii se respectă de obicei următoarele etape1048766 enunţarea problemei de către profesorelev1048766 familiarizarea elevilor cu elementele cunoscute ale problemei1048766 detaşarea temporară a elevilor de elementele problemei1048766 căutarea deliberată a irelevanţei aparente fapt care poate genera conexiuni surprinzătoare neobişnuite (vezi Muşata Bocoş 2002 p 345)1048766 potrivirea forţată a materialului irelevant descoperit cu problema discutată1048766 inventarierea căilor posibile de relaţionare dintre ideile aparent irelevante şi elementele date ale problemei prin producerea de idei noiCa exerciţiu prin excelenţă de grup sinectica urmăreşteminus să elibereze gacircndirea de şabloane educacircnd flexibiliatea şi lateralitatea acesteiaminus să inducă stări psihologice cum ar fi implicarea detaşarea empatia jocul cu ideile folosirea irelevanţei

18

minus să dea fracircu liber exprimării impulsurilor imaginativeminus să stimuleze vederile nonconformiste şi necon-venţionaleminus să icircntărească icircncrederea icircn forţele proprii icircncurăjacircnd participanţii să-şi assume riscul de a gacircndi altfelEtapele sinecticii1 Constituirea grupului sinectic2 Prezentarea problemei3 Itinerariul sinectic4 Elaborarea modelului de soluţionare a problemei5 Experimentarea şi aplicarea modeluluiGrupul sinectic este alcătuit din 5-8 persoane dintre care unul are rolul de lider şi altul de secretar Participanţii trebuie să fie cunoscători ai domeniului din care face parte problema icircn cauză să aibe aptitudini de a lucra icircn echipă capacitate empatică şi toleranţă faţă de ideile emise de ceilalţi colegi de grup Totodată se aleg persoane cu capacităţi imaginative şi metaforice dezvoltate nonconformiste şi dezinvolteProblema poate fi expusă de către profesor sau este aleasă din racircndul celor propuse de către elevi Ea este analizată prin fragmentarea ei icircn unităţi de bază transpunacircndu-se elementele cunoscute icircntr-o formă operaţionalăItinerariul sinectic presupune distanţarea intenţionată de esenţa problemei prin icircnlăturarea ideilor preconcepute care pot influenţa procesul de creaţie Se face apel la tehnici intuitive analogia fantezia empatia evocarea inversia Prin analogii fanteziste se propun soluţii care se icircndepărtează de realitatea posibilă Prin empatie se produce un transfer de identitate de la problemă la individ Analogiile simbolice permit transpunerea problemei icircn imagini Inversia reprezintă schimbarea unghiului de abordare a temei cu scopul de a diminua inerţia psihologică Pe parcursul acestei etape elevii emit diverse propuneri de soluţionare a problemei care mai apoi vor trebui transformate icircn termini conformi cu realitatea Aceasta este etapa elaborării modelului rezolutiv urmată de experimentare şi aplicareEvaluarea va avea icircn vedere următorii indicatori ideile emise icircn etapa itinerariului sinectic ierarhizarea soluţiilor propuse experimentarea şi aplicarea modelului rezolutivPostulatele pe care se bazează sinectica se referă la faptul că icircn procesul inovării creatorii parcurg mai multe faze stări critice cu funcţii şi contribuţii diferite icircn generea şi concretizarea noului De asemeni icircn procesele creative aspectele emoţionale şi iraţionale sunt frecvent mai importante decacirct cele intelectuale şi raţionaleDerularea sinecticii simulează etapele procesul creator spontan Astfel participantul transformă necunoscutul icircn cunoscut trece prin faza de incubaţie favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată Pe parcursul derulării se acordă o mare importanţă stărilor psihologice sentimntelor ireale euforice care favorizează icircntrezărirea de soluţii noiLiteratura de specialitate distinge mai multe tipuri de sinectică dintre care enunţăm patru1 Sinectica bazată pe analogia directă ce presupune rezolvarea unei situaţiiproblemă cu ajutorul unor date fapte situaţii sisteme domenii cunoscute (De exemplu asociereaanalogia dintre structura compuşilor organici ai metalelor tranzitive şi un sandwich format din două molecule organice plane reprezentacircnd feliile de pacircine legate printr-un atom al unui metal tranziţional reprezentacircnd umplutura sandwich-ului a uşurat studierea acestei clase de compuşi chimici 2 Sinectica bazată pe analogie simbolică bazată pe descrierea schematică a elementelor problemei şi presupune utilizarea unor imagini-simbol pentru a rezolva o situaţie-problemă3 Sinectica bazată pe analogia personală ce presupune identificarea fiecărui elev cu un obiect cu o persoană cu un fenomen cu un sistem real sau imaginar Această analogie presupune valorificarea capacităţii de a empatiza şi de a descrie trăirile şi sentimentele proprii corespunzătoare noii ipostaze

19

Metoda se aplică la chimie la fizică la geografie la matematică la istorie sau la literatură unde elevii vor icircncerca să se identifice cu molecule cu atomi cu fenomene meteorologice (ploaia tornada) cu ecuaţii cu personalităţi sau cu personaje literare Scopul este cel de trăire afectivă şi simţire icircn ipostaze inedite4 Sinectica bazată pe analogia fantezistă care este mai des folosită icircn domeniul artistic şi constă icircn crearea unei dimensiuni imaginare a problemeiSinectica prezintă avantaje şi limite similare brainstormingului icircnsă utilizarea ei este mai pretenţioasă Coordonatorul discuţiei (profesorul) trebuie să fie un fin psiholog şi să aibe capacităţi empatice dezvoltate612 Metoda FriscoMetoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific care să acopere o amunită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistuluiMetoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Ea are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor studenţilor capacităţi empatice spirit critic punacircnd accentul pe stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţiiEtapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei profesorul sau eleviistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de vedere icircn acord cu acestaCel care este conservator are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiriExuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiunePesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiriOptimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsiteMetoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme dateFazele de desfăşurare a metodei piramidei1 Faza introductivă profesorul expune datele problemei icircn cauză2 Faza lucrului individual elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute Icircn această etapă se notează icircntrebările legate de subiectul tratat

20

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21

bull Icircntr-o icircntrunire serioasă oamenii se presupune că nu pun pe primul plan emoţiile dar de fapt ei le deghizează icircn argumente aparent logice Tehnica pălăriilor gacircnditoare oferă posibilitatea participanţilor care purtacircnd pălăria roşie să-şi exteriorizeze direct emoţiile sentimentele intuiţiile fără alte explicaţii lucru cunoscut de toţi ceilalţi membrii ai grupului Este important să poţi să comunici ceea ce simti despre ceva anume fără a ofensa pe nimeni şi fără a te simţi stacircnjenitbull Pălăria neagră este valoroasă pentru a evita greşelile Participanţii la discuţii entuziasmaţi pot fi rugaţi la un moment dat să-şi pună pălăria neagră (sau să privească din acest punct de vedere) Dacă se insistă pe perspectiva negativă e foare uşor de ldquoucis icircn faşărdquo ideile creative Pălăria neagră trebuie folosită mai bine după ce s-a folosit pălăria verde şi apoi să fie urmată de pălăria galbenăbull Icircntr-o discuţie obişnuită de obicei subiectul A are o părere diferită de subiectul B Fiecare caută să-şi argumenteze propria părere şi de multe ori fără o capacitate empaticăbull Tehnica celor 6 pălăriilor gacircnditoare oferă posibilitatea tuturor participanţilor la discuţii de a fi la un moment dat de aceeaşi parte a baricadei purtacircnd aceeaşi pălărieDiscuţia devine astfel constructivă şi efectele se văd imediat Astfel atacirct subiectul A cacirct şi subiectul B pot purta la un moment dat pălăria neagră icircn acelaşi timp pentru a descoperi pericolele defectele lipsurile neajunsurile problemei pusă icircn discuţie Apoi ambii pot purta pălăria galbenă pentru a explora beneficiile schimbacircnd-o apoi cu cea verde pentru a fi deschişi tuturor variantelorbull Icircn loc să gacircndească icircn contradictoriu dezvoltă o explorare bazată pe cooperarebull Este adevărat că unii oameni sunt mai buni decacirct alţii icircntr-un anumit mod de gacircndire ori se simt mai confortabili sub o anumită pălărie dar trebuie specificat că pălăriile colorate nu etichetează pe nimeni (de exemplu ldquoIonescu este gacircnditorul negru al grupuluirdquo etc) Este exact opusul scopului acestei metodebull Important este ca fiecare participant să facă efortul de a folosi toate pălăriilebull Tehnica pălăriilor gacircnditoare este folosită pentru a determina indivizii să-şi schimbe perspectiva de gacircndire să ia icircn consideraţie şi alte puncte de vedere

Tehnica LOTUS (Floarea de nufqr)(LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)bull Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni icircntre idei concepte pornind de la o temă centrală Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc icircn jurul celei principale asemeni petalelor florii de nufărbull Cele 8 idei secundare sunt trecute icircn jurul temei centrale urmacircnd ca apoi ele să devină la racircndul lor teme principale pentru alte 8 flori de nufăr Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cacircte alte noi 8 idei secundare Atfel pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuiesc dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte

bull ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂRbull1 Construirea diagramei conform figurii prezentate2 Scrierea temei centrale icircn centrul diagramei3 Participanţii se gacircndesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centralăAcestea se trec icircn cele 8 ldquopetalerdquo (cercuri) ce icircnconjoară tema centrală de la A la H icircn sensul acelor de ceasornic4 Folosirea celor 8 idei deduse drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)5 Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor icircn diagramă Se completează icircn acest mod cacirct mai multe cadrane (ldquoflori de nufărrdquo)6 Etapa evaluării ideilor Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ şi cantitativ Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu icircn lecţiile viitoare

9

bullbull Exemplebull 1 Tema centrală plantele medicinalebull Cele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopascăbull 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţia-lului creativ al elevilor bull Cele 8 idei secundareminus conduita creativă a profesoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia elev-elevminus relaţia profesor-elevminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a profesoruluiminus cerinţele şcolarebull Evaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practică Astfel ţinacircndu-se cont de sugestiile oferite se poate reamenaja sala de curs creacircndu-se astfel un ldquolaborator al creativităţiirdquo icircn conformitate cu expectaţiile elevilor se poate decora clasa cu picturi făcute de elevi cu fotografii din timpul copilăriei cu peisaje desenate sau fotografiate cu cărţi ilustrate (pentru cei mici) sau cărţi icircnsoţite de teste şi jocuri creative (pentru cei mai mari) cu jucăriijocuri menite să stimuleze creativitatea şi alte materiale didactice materiale video cu activităţi creative sau spectacole realizate de ei sau de colegii lorbull Tehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniibull Există şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectuluibullbull LOTUS DE GRUPbullbull Varianta nr 1bull Etape1 Profesorul anunţă tema centrală2 Elevii au cacircteva minute de gacircndire icircn mod individual după care se va proceda la completarea orală a celor 8 idei secundare ale temei centrale pe baza dialogului şi consensului desfăşurat icircntre elevi şi profesor Ideile secundare se trec icircn diagramă3 Colectivul se icircmparte apoi icircn 8 grupe de cacircte 3 4 sau 5 elevi fiecare icircn funcţie de numărul de elevi din clasă Acolo unde un grup este deficitar din punct de vedere al numărului de elevi cadrul didactic va participa ca membru al acelui grup4 Ideile secundare devin teme centrale pentru fiecare din cele 8 grupuri constituite Astfel fiecare grup lucrează independent la dezvoltarea uneia dintre ele exerciţiu creator la care participă toţi membrii grupuluibull De exemplu ndash grupul A are de găsit 8 idei pentru tema Abull ndash grupul B are de găsit 8 idei pentru tema B etc5 Prezentarea icircn faţa colectivului a rezultatelor fiecărui grup icircn parteCompletarea diagramei pe baza ideilor expuse de fiecare grup şi a discuţiilor purtate icircntre membrii grupurilor icircn scopul clarificării şi corectării6 Evaluarea muncii colaborative icircn grup aprecierea participării şi folosirea rezultatelor obţinute icircn activităţile următoare

10

bull Tehnica Lotus stimulează munca colaborativă icircn echipă şi efortul creativ al fiecărui membru al grupului icircn soluţionarea sarcinii date Există şi o oarecare competiţie icircntre grupe icircn sensul găsirii celei mai potrivite idei (care poate fi supusă discuţiei icircn etapa nr 5) icircn rapiditatea cu care lucrează un grup faţă de altul cu toate că acestea nu se icircnscriu icircn dezideratele metodei Scopul central este participare tuturor elevilor la un exerciţiu creator şi icircn unele cazuri la găsirea unei soluţii la o problemă dată Elevii lucrează cu plăcere icircn cadrul acestei tehnici mai ales dacă grupurile au fost alese preferenţialbull Colectivul clasei de elevi poate fi aranjat icircn forma florii de nufăr astfel fiecare grup poate ocupa locul unei petale de nufăr icircn jurul temei centrale De exemplu icircntr-un colectiv de 32 de elevi se pot organiza 8 grupe de cacircte 4 elevi dispuse astfelbull Varianta nr 2bull Etape1 Profesorul sau elevii propun tema centrală2 Moment de lucru independent fiecare elev se gacircndeşte la ideile conexe3 Discutarea ideilor obţinute şi trecerea lor icircn diagramă4 Constituirea grupurilor De data aceasta nu mai este necesar să se constituie numărul fix de 8 grupe ci a unora similare ca număr de elevi sau ca posibilităţi creative5 Fiecare grup icircşi aduce contibuţia la icircntreaga diagramă avacircnd icircn vedere dezvoltarea atacirct cacirct poate a fiecăreia dintre cele 8 noi teme centrale stabiliteAstfel avacircnd o limită de timp membrii grupului A de exemplu vor elabora pe racircnd cacirct mai multe idei (maxim 8 idei) pentru temele A B C D E F G H trecacircndu-le icircn diagrama pe care fiecare grup o are la dispoziţie6 La un semnal (dat de cadrul didactic) diagramele se schimbă icircntre grupuri icircn sensul acelor de ceasornic Locurile (cercurile) din diagramă rămase goale de la grupul precedent au şansa de a fi completate acum Rotirea diagramelor se face pacircnă cacircnd acestea ajung la grupul iniţial7 Icircn final se citesc diagramele şi se apreciază rezultatelebull Dacă diagrama este completată icircn icircntregime (toate cele 8 cadrane) rezultă un număr de 64 de idei noi conexe care icircmpreună cu cele 8 teme din care decurg alcătuiesc 72 de idei generate de tema centralăbulltemabull Icircn stabilirea temei centrale se poate pleca de la una propusă de profesor sau de către elevi Tema poate fi anunţată sau nu icircn lecţia premergătoare Icircn cazul icircn care ea este dinainte cunoscută de către elevi aceştia sunt motivaţi să lucreze singuri acasă icircnainte căutacircnd variante culegacircnd materiale pentru a găsi cacirct mai multe soluţiibullbull Varianta nr 3bull Este asemănătoare cu varianta numărul 1bull Etape1 Se stabileşte şi se anunţă tema centrală2 Se constituie un grup central format din 8 elevi din clasă Aceştia vor fi cei care vor stabili cele 8 idei secundare generate de tema centrală3 Construirea grupelor secundarebull După punctarea celor 8 idei icircn diagramă fiecare membru din grupul central icircşi alcătuieşte un grup de lucru din elevii clasei Un elev aparţine unui singur grup şi toţi elevii sunt cuprinşi icircntr-unul dintre grupuri Vor rezulta astfel 8 grupuri care vor aborda tema propusă de cel care a constituit grupul Elevul care a propus tema icircşi poate allege colegii cu care să lucreze la dezvoltarea ei4 Etapa muncii icircn grupbull Fiecare grup secundar lucrează la elaborarea a 8 idei legate de tema dată Toţi membrii trebuie să-şi aducă contribuţia La nivelul grupului se pot stabili rolurile de lider de secretar (avacircnd sarcina de a consemna datele)

11

5 Comunicarea ideilor de către liderul grupului Au loc discuţii completări comentarii6 Aprecierea travaliului icircn grup a modului de organizare a muncii de către lider şi a valorii ideilor emisebullbull Modul de aranjare a grupurilor poate fi sub foma florii de nufăr astfel icircncacirct icircn mijloc să fie plasat grupul central şi icircn jur grupurile secundare După lucrul icircn grupul central liderii se icircntorc icircnspre grupurile secundare constituite Dacă icircn grupul central sunt obligatoriu 8 membri icircn cele secundare numărul lor poate fi diferit Condiţia ce se impune este ca ele să nu se deosebească foarte mult icircn privinţa posibilităţii de a genera idei noibull Important este ca fiecare participant să fie icircncurajat să lucreze să aibe posibilitatea de a-şi spune părerea şi aceasta să-i fie luată icircn considerare Toate ideile create sunt communicate şi discutate icircn finalul activităţiibull Tehnica Lotus poate fi aplicată cu succes atacirct la şcolarii mici cacirct şi la adolescenţi şi adulţi Este compatibilă cu multe domenii de activitate şi poate fi un excelent mijloc de stimulare a creativităţii elevilor şi de activizare a energiilor capacităţilor şi structurilor cognitive la diferite obiecte de icircnvăţămacircntbull Este o modalitate de lucru icircn grup cu mari valenţe formativ-educative Stimulează şi dezvoltă capacităţi ale inteligenţei lingvistice (abilitatea de a folosi efectiv limba pentru a-şi aminti informaţii şi a crea idei noi) ale inteligenţei interpersonale (capacitatea de a icircnţelege intervenţiile motivaţiile dorinţele celorlalţi) ale inteligenţei intrapersonale (capacitatea de autoicircnţelegere autoapre-ciere corectă a propriilor sentimente motivaţii) ale inteligenţei naturaliste (care face omul capabil să recu-noască să clasifice să se inspire din mediul icircnconjurător) ale inteligenţei sociale (capacitatea de relaţionare)65 Starbursting (Explozia stelară)Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstorminguluiIcircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploxiei stelareCum se procedeazăSe scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircndbull Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrareCine Ce Unde Cacircnd De ceproblemaScopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuniicircnte concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe ideibull ETAPE1 Propunerea unei probleme2 Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale3 Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai diverse4 Comunicarea rezultatelor muncii de grup5 Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipăFacultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebăriMetoda starbursting este uşor de aplicat oricărei vacircrste şi unei palete largi de domenii Nu este costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite Participanţii se prind repede icircn joc acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare şi pe de altă parte o sursă de noi descoperiri

12

Metoda ldquoSchimbq perecheardquo(SHARE- PAIR CIRCLES)Share ndash Pair Circles este o metodă de lucru pe perechi Se icircmparte clasa icircn două grupe egale ca număr de participanţi Se formează două cercuri concentrice elevii fiind faţă icircn faţă pe perechi Profesorul pune o icircntrebare sau dă o sarcină de lucru icircn perechi Fiecare pereche discută şi apoi comunică ideile Cercul din exterior se roteşte icircn sensul acelor de ceasornic realizacircndu-se astfel schimbarea partenerilor icircn pereche Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei Fiecare se implică icircn activitate şi icircşi aduce contribuţia la rezolvarea sarciniiETAPELE1 Etapa organizării colectivului icircn două grupe egalebull Fiecare elev ocupă un scaun fie icircn cercul din interior fie icircn cercul exterior Profesorul poate să lase elevilor libertatea se a-şi alege locul sau poate organiza colectivul punacircnd copiii să numere din doi icircn doi Astfel cei cu numărul 1 se vor aşeza icircn cercul interior cu faţa la exterior iar cei cu numărul 2 icircn cercul exterior cu faţa către elevii din cercul interior Stacircnd faţă icircn faţă fiecare elev are un partener Dacă numărul de elevi este impar la activitate poate participa şi cadrul didactic sau doi elevi pot lucra icircn ldquotandemrdquo2 Etapa prezentării şi explicării problemeiProfesorul oferă cazurile pentru studiu problemele de rezolvat sau situaţiile didactice şi explică importanţa soluţionării3 Etapa de lucru icircn perechibull Elevii lucrează doi cacircte doi pentru cacircteva minute Apoi elevii din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii realizănd astfel o nouă pereche Jocul se continuă pacircnă cacircnd se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină icircntrebările3 Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilorIcircn acest moment clasa se regrupează şi se analizează ideile emise Profesorul face icircmpreună cu elevii o schemă a concluziilor obţinuteTeme de studiuminus Se pot da elevilor icircntrebări cu răspunsuri eliptice care se vor completa pe rand de către fiecare pereche iar icircn final se vor analiza toate răspunsurile şi se vor face corectări şi completăriminus Perechile pot rezolva cacircte o problemă de pe o fişă dată pănă la epuizarea sarcinii iar icircn final se vor citi rezolvările Se poate da următoarea comandă (după ce elevii şi-au ocupat locurile icircn cercurile concentrice) ldquoToţi elevii rezolvă punctul nr 1 din fişă timp de 5 minuterdquo Are loc apoi schimbarea perechilor şi se dă următoarea comandă ldquoToate perechile se concentrează la punctul nr 2din fişărdquo Şi aşa mai departe pacircnă cacircnd se temină fişa de lucru Se reface colectivul şi se analizează pe racircnd răspunsurile dateAvantajele metodei Share ndash Pair Circlesminus este o metodă interactivă de grup care stimulează participarea tuturor elevilor la activitateminus elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivuluiminus stimulează cooperarea icircn echipă ajutorul reciproc icircnţelegerea şi toleranţa faţă de opinia celuilaltminus este o metodă uşor de aplicat la orice vacircrstă şi adaptabilă oricărui domeniu şi obiect de icircnvăţămacircntminus dezvoltă inteligenţa logică-matematică (capacitatea de a analiza logic problemele de a realiza operaţii matematice şi a investiga ştiinţific sarcinile de a face deducţii) inteligenţa interpersonală ce creează oportunităţi icircn munca colectivă Brainstormingbull Brainstorming-ul sau bdquoevaluarea amacircnatărdquo ori bdquofurtuna de creiererdquo este o metodă interactivă de dezvotare de idei noi ce rezultă din discuţiile purtate icircntre mai mulţi participanţi icircn cadrul căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii Rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute

13

bull Ca metodă de discuţie şi de creaţie icircn grup brainstorming-ul (brain = creier storming = furtunos) a fost sistematizat icircn 1948 de către profesorul de la Universitateadin Buffalo (SUA) Alexander Osborn Rezultatele experimentelor au fost publicate de Osborn icircn 1961 icircn lucrarea Applied imaginationbull Metoda bdquoasaltului de ideirdquo sau bdquocascada ideilorrdquo are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării Altfel spus participanţii sunt eliberaţi de orice constacircngeri comunică fără teama că vor spune ceva greşit sau nepotrivit care va fi apreciat ca atare de către ceilalţi participanţi Interesul metodei este acela de a da fracircu liber imaginaţiei a ideilor neobişnuite şi originale a părerilor neconvenţionale provocacircnd o reacţie icircn lanţ constructivă de creare a bdquoideilor pe ideirdquo Icircn acest sens o idee sau sugestie aparent fără legătură cu problema icircn discuţie poate oferi premise apariţiei altor idei din partea celorlalţi participanţibull Branistorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unei reuniuni formate dinr-un grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al ocupaţiilor sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minutebull Specific acestei metode este şi faptul că ea cuprinde două momente unul de producere a ideilor şi apoi momentul evaluării acestora (faza aprecierilor critice)bull Regulile de desfăşurare ale brainstorming-ului sunt următoarele 1048766 Cunoaşterea problemei pusă icircn discuţie şi a necesităţii soluţionării ei pe baza expunerii clare şi concise din partea moderatorului discuţiei1048766 Selecţionarea cu atenţie a participanţilor pe baza principiului eterogenităţii icircn ceea ce priveşte vacircrsta pregătirea fără să existe antipatii1048766 Asigurarea unui loc corespunzător (fără zgomot) spaţios luminos menit să creeze o atmosferă stimulativă propice descătuşării ideilor1048766 Admiterea şi chiar icircncurajarea fomulării de idei oricacirct de neobişnuite icircndrăzneţe lăsacircnd fracircu liber imaginaţiei participanţilor spontaneităţii şi creativităţii1048766 Icircn prima fază accentul este pus pe cantitate pe formularea de cacirct mai multe variante de răspuns şi cacirct mai diverse1048766 Neadmiterea nici unui fel de evaluări aprecieri critici judecăţi din partea participanţilor sau a coordonatorului asupra ideilor enunţate oricacirct de neaşteptate ar fi ele pentru a nu inhiba spontaneitatea şi a evita un blocaj intelectual1048766 Construcţia de bdquoidei pe ideirdquo icircn sensul că un răspuns poate provoca asociaţii şi combinaţii pentru emiterea unui nou demers cognitiv-inovativ1048766 Programarea sesiunii de brainstorming icircn perioada cacircnd participanţii sunt odihniţi şi dispuşi să lucreze1048766 Icircnregistrarea discretă exactă şi completă a discuţiilor de către o persoană desemnată special să icircndeplinească acest rol (sau pe bandă) fără a stacircnjeni participanţii sau derularea discuţiei1048766 Evaluarea este suspendată şi se va realiza mai tacircrziu de către coordonator cu sau fără ajutorul participanţilor1048766 Valorificarea ideilor ce provin după perioada de bdquoincubaţierdquo icircntr-o nouă sesiune a doua zi participanţii puntacircndu-se reicircntacirclnibull Pentru a iniţia o sesiune de brainstorming Camelia Zlate şi Mielu Zlate (1982 pp 136ndash140) propun următoarele etape şi fazebull 1 Etapa de pregătire care cuprindea) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru

14

bull 2 Etapa productivă de emitere de alternative crea-tive care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativbull 3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircn-direa criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăbull Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple Dintre acestea enumerămminus obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoareminus costurile reduse necesare folosirii metodeiminus aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniileminus stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilorminus dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării amacircnateminus dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipăbull Limitele brainstorming-ului- nu suplineşte cercetarea de durată clasică- depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit- oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţibull Posibile teme pentru brainstorming1048766 Educaţia permanentă ndash promotorul dezvoltării culturale economice şi sociale1048766 Educaţia adulţilor ndash icircntre posibilităţi şi necesitate icircntre cerere şi ofertă1048766 Sărăcia ndash problemă permanentă a omenirii Modalităţi de depăşire1048766 Omul şi Universul ndash soluţii pentru viitor icircn vederea optimizării relaţiilor lumii cu natura1048766 Pămacircntul ndash o planetă vie dar muritoare căi de realizare a educaţiei ecologice1048766 Elevul ndash coparticipant le propria formare căi de stimu-lare a interesului pentru şcoală icircnvăţătură educaţie Studiul de cazbullbull Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematicebull Apărută iniţial ca o metodă de cercetare ştiinţifică (icircn medicină economie psihologie etc) studiul de caz a fost extins şi icircn problemele educaţiei fiind utilizată de profesorul Colomb Langadall la Şcoala Comercială Harvard (1935) (Harvard Graduate School of Bussines Administration) Termenul provine din latimescul casus = eveniment fortuitbull Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircnminus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele problememinus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limităminus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile createminus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilorminus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

15

bull Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048766 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048766 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048766 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048766 să solicite participarea activă a tuturor elevilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazuluibull Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumebull Etapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048766 profesorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048766 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048766 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăbull Etapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi1048766 are loc stabilirea aspectelor neclare1048766 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048766 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048766 documentarea participanţilor1048766 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţibull Etapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048766 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048766 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de profesor1048766 ierarhizarea variantelorbull Etapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimebull Etapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (elevi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similarebull Rolul profesorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grupbull Avantajele metodei studiului de caz sunt următoarele- prin faptul că situaţia-caz aleasă de profesor aparţine domeniului studiat iar eleviistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo - prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentare- prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritual de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperare- prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

16

bull Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui elev la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

Tehnica 6 3 5bullbull Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircte minus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp de minus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)bullbull Etapele metodei 635bullI Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucruEleviistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grupIcircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai buneSe centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele1048766 oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048766 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048766 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca ndividuală cu cea de echipă1048766 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţia creativitatea calităţile atenţiei etc)Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuriEleviistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ Philips 6 6Metoda Philips 66 a fost elaborată de către profesorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

17

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborateConducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (profesorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinseAvantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează eleviistudenţii icircn (auto)evaluare Cooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuriDezavantajele apar atunci cacircnd numărul elevilor nu este multiplu de 6 şi mai pot fi create de limita de timp impusă de 6 minute SinecticaSinectica numită şi metoda analogiilor sau metoda asociaţiilor de idei a fost elaborată de profesorul William J Gordon (Operational Approach to Creativity) icircn 1961 cacircnd a icircnfiinţat primul grup sinectic la Universitatea Harvard Termanul de sinectică provine din grecescul synecticos (bdquosynrdquo ndash bdquoa aduce icircmpreunărdquo şi bdquoecticosrdquo ndash bdquoelemente diverserdquo) şi sugerează principiul fundamental al metodei asocierea unor idei apparent fără legătură icircntre ele Metoda Gordon are icircn vedere stimularea creativităţii participanţilor pentru formularea de idei şi ipoteze folosind raţionamentul prin analogie Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constracircngeri şi de a le icircngădui să-şi exprime liber opiniile vis-a-vis de o problemă pe care trebuie s-o abordeze dintr-o perspectivă nouă Metoda incită la dezvoltarea de idei inedite şi originale şi la asociaţii de idei mizacircnd pe remarcabila capacitate a minţii umane de a face legături icircntre elemente aparent irelevanteIcircn cadrul secvenţelor didactice bazate pe sinectică profesorul icircncurajează atitudinea creativă a elevilor stimulacircndu-i să privească problemele şi soluţiile icircn moduri neuzuale utilizacircnd digresiunea (W T Weawer G M Prince 1990 p 384) Icircn utilizarea digresiunii se respectă de obicei următoarele etape1048766 enunţarea problemei de către profesorelev1048766 familiarizarea elevilor cu elementele cunoscute ale problemei1048766 detaşarea temporară a elevilor de elementele problemei1048766 căutarea deliberată a irelevanţei aparente fapt care poate genera conexiuni surprinzătoare neobişnuite (vezi Muşata Bocoş 2002 p 345)1048766 potrivirea forţată a materialului irelevant descoperit cu problema discutată1048766 inventarierea căilor posibile de relaţionare dintre ideile aparent irelevante şi elementele date ale problemei prin producerea de idei noiCa exerciţiu prin excelenţă de grup sinectica urmăreşteminus să elibereze gacircndirea de şabloane educacircnd flexibiliatea şi lateralitatea acesteiaminus să inducă stări psihologice cum ar fi implicarea detaşarea empatia jocul cu ideile folosirea irelevanţei

18

minus să dea fracircu liber exprimării impulsurilor imaginativeminus să stimuleze vederile nonconformiste şi necon-venţionaleminus să icircntărească icircncrederea icircn forţele proprii icircncurăjacircnd participanţii să-şi assume riscul de a gacircndi altfelEtapele sinecticii1 Constituirea grupului sinectic2 Prezentarea problemei3 Itinerariul sinectic4 Elaborarea modelului de soluţionare a problemei5 Experimentarea şi aplicarea modeluluiGrupul sinectic este alcătuit din 5-8 persoane dintre care unul are rolul de lider şi altul de secretar Participanţii trebuie să fie cunoscători ai domeniului din care face parte problema icircn cauză să aibe aptitudini de a lucra icircn echipă capacitate empatică şi toleranţă faţă de ideile emise de ceilalţi colegi de grup Totodată se aleg persoane cu capacităţi imaginative şi metaforice dezvoltate nonconformiste şi dezinvolteProblema poate fi expusă de către profesor sau este aleasă din racircndul celor propuse de către elevi Ea este analizată prin fragmentarea ei icircn unităţi de bază transpunacircndu-se elementele cunoscute icircntr-o formă operaţionalăItinerariul sinectic presupune distanţarea intenţionată de esenţa problemei prin icircnlăturarea ideilor preconcepute care pot influenţa procesul de creaţie Se face apel la tehnici intuitive analogia fantezia empatia evocarea inversia Prin analogii fanteziste se propun soluţii care se icircndepărtează de realitatea posibilă Prin empatie se produce un transfer de identitate de la problemă la individ Analogiile simbolice permit transpunerea problemei icircn imagini Inversia reprezintă schimbarea unghiului de abordare a temei cu scopul de a diminua inerţia psihologică Pe parcursul acestei etape elevii emit diverse propuneri de soluţionare a problemei care mai apoi vor trebui transformate icircn termini conformi cu realitatea Aceasta este etapa elaborării modelului rezolutiv urmată de experimentare şi aplicareEvaluarea va avea icircn vedere următorii indicatori ideile emise icircn etapa itinerariului sinectic ierarhizarea soluţiilor propuse experimentarea şi aplicarea modelului rezolutivPostulatele pe care se bazează sinectica se referă la faptul că icircn procesul inovării creatorii parcurg mai multe faze stări critice cu funcţii şi contribuţii diferite icircn generea şi concretizarea noului De asemeni icircn procesele creative aspectele emoţionale şi iraţionale sunt frecvent mai importante decacirct cele intelectuale şi raţionaleDerularea sinecticii simulează etapele procesul creator spontan Astfel participantul transformă necunoscutul icircn cunoscut trece prin faza de incubaţie favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată Pe parcursul derulării se acordă o mare importanţă stărilor psihologice sentimntelor ireale euforice care favorizează icircntrezărirea de soluţii noiLiteratura de specialitate distinge mai multe tipuri de sinectică dintre care enunţăm patru1 Sinectica bazată pe analogia directă ce presupune rezolvarea unei situaţiiproblemă cu ajutorul unor date fapte situaţii sisteme domenii cunoscute (De exemplu asociereaanalogia dintre structura compuşilor organici ai metalelor tranzitive şi un sandwich format din două molecule organice plane reprezentacircnd feliile de pacircine legate printr-un atom al unui metal tranziţional reprezentacircnd umplutura sandwich-ului a uşurat studierea acestei clase de compuşi chimici 2 Sinectica bazată pe analogie simbolică bazată pe descrierea schematică a elementelor problemei şi presupune utilizarea unor imagini-simbol pentru a rezolva o situaţie-problemă3 Sinectica bazată pe analogia personală ce presupune identificarea fiecărui elev cu un obiect cu o persoană cu un fenomen cu un sistem real sau imaginar Această analogie presupune valorificarea capacităţii de a empatiza şi de a descrie trăirile şi sentimentele proprii corespunzătoare noii ipostaze

19

Metoda se aplică la chimie la fizică la geografie la matematică la istorie sau la literatură unde elevii vor icircncerca să se identifice cu molecule cu atomi cu fenomene meteorologice (ploaia tornada) cu ecuaţii cu personalităţi sau cu personaje literare Scopul este cel de trăire afectivă şi simţire icircn ipostaze inedite4 Sinectica bazată pe analogia fantezistă care este mai des folosită icircn domeniul artistic şi constă icircn crearea unei dimensiuni imaginare a problemeiSinectica prezintă avantaje şi limite similare brainstormingului icircnsă utilizarea ei este mai pretenţioasă Coordonatorul discuţiei (profesorul) trebuie să fie un fin psiholog şi să aibe capacităţi empatice dezvoltate612 Metoda FriscoMetoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific care să acopere o amunită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistuluiMetoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Ea are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor studenţilor capacităţi empatice spirit critic punacircnd accentul pe stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţiiEtapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei profesorul sau eleviistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de vedere icircn acord cu acestaCel care este conservator are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiriExuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiunePesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiriOptimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsiteMetoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme dateFazele de desfăşurare a metodei piramidei1 Faza introductivă profesorul expune datele problemei icircn cauză2 Faza lucrului individual elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute Icircn această etapă se notează icircntrebările legate de subiectul tratat

20

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21

bullbull Exemplebull 1 Tema centrală plantele medicinalebull Cele 8 idei secundare sunătoare muşeţel coada şoricelului tei mentă gălbenele pelin rostopascăbull 2 Tema centrală modalităţi de stimulare a potenţia-lului creativ al elevilor bull Cele 8 idei secundareminus conduita creativă a profesoruluiminus climatul creativ din clasăminus relaţia elev-elevminus relaţia profesor-elevminus modalitatea de evaluareminus modalităţile de organizare a colectivuluiminus atitudinea cretivă a profesoruluiminus cerinţele şcolarebull Evaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practică Astfel ţinacircndu-se cont de sugestiile oferite se poate reamenaja sala de curs creacircndu-se astfel un ldquolaborator al creativităţiirdquo icircn conformitate cu expectaţiile elevilor se poate decora clasa cu picturi făcute de elevi cu fotografii din timpul copilăriei cu peisaje desenate sau fotografiate cu cărţi ilustrate (pentru cei mici) sau cărţi icircnsoţite de teste şi jocuri creative (pentru cei mai mari) cu jucăriijocuri menite să stimuleze creativitatea şi alte materiale didactice materiale video cu activităţi creative sau spectacole realizate de ei sau de colegii lorbull Tehnica Lotus poate fi desfăsurată cu succes icircn grup fiind adaptabilă unor largi categorii de vacircrstă şi de domeniibull Există şi posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de autoevaluare De exemplu tema centrală ar putea fi icircntrebarea ldquoCe ţi-ai dori să studiezirdquo la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru fiecare ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectuluibullbull LOTUS DE GRUPbullbull Varianta nr 1bull Etape1 Profesorul anunţă tema centrală2 Elevii au cacircteva minute de gacircndire icircn mod individual după care se va proceda la completarea orală a celor 8 idei secundare ale temei centrale pe baza dialogului şi consensului desfăşurat icircntre elevi şi profesor Ideile secundare se trec icircn diagramă3 Colectivul se icircmparte apoi icircn 8 grupe de cacircte 3 4 sau 5 elevi fiecare icircn funcţie de numărul de elevi din clasă Acolo unde un grup este deficitar din punct de vedere al numărului de elevi cadrul didactic va participa ca membru al acelui grup4 Ideile secundare devin teme centrale pentru fiecare din cele 8 grupuri constituite Astfel fiecare grup lucrează independent la dezvoltarea uneia dintre ele exerciţiu creator la care participă toţi membrii grupuluibull De exemplu ndash grupul A are de găsit 8 idei pentru tema Abull ndash grupul B are de găsit 8 idei pentru tema B etc5 Prezentarea icircn faţa colectivului a rezultatelor fiecărui grup icircn parteCompletarea diagramei pe baza ideilor expuse de fiecare grup şi a discuţiilor purtate icircntre membrii grupurilor icircn scopul clarificării şi corectării6 Evaluarea muncii colaborative icircn grup aprecierea participării şi folosirea rezultatelor obţinute icircn activităţile următoare

10

bull Tehnica Lotus stimulează munca colaborativă icircn echipă şi efortul creativ al fiecărui membru al grupului icircn soluţionarea sarcinii date Există şi o oarecare competiţie icircntre grupe icircn sensul găsirii celei mai potrivite idei (care poate fi supusă discuţiei icircn etapa nr 5) icircn rapiditatea cu care lucrează un grup faţă de altul cu toate că acestea nu se icircnscriu icircn dezideratele metodei Scopul central este participare tuturor elevilor la un exerciţiu creator şi icircn unele cazuri la găsirea unei soluţii la o problemă dată Elevii lucrează cu plăcere icircn cadrul acestei tehnici mai ales dacă grupurile au fost alese preferenţialbull Colectivul clasei de elevi poate fi aranjat icircn forma florii de nufăr astfel fiecare grup poate ocupa locul unei petale de nufăr icircn jurul temei centrale De exemplu icircntr-un colectiv de 32 de elevi se pot organiza 8 grupe de cacircte 4 elevi dispuse astfelbull Varianta nr 2bull Etape1 Profesorul sau elevii propun tema centrală2 Moment de lucru independent fiecare elev se gacircndeşte la ideile conexe3 Discutarea ideilor obţinute şi trecerea lor icircn diagramă4 Constituirea grupurilor De data aceasta nu mai este necesar să se constituie numărul fix de 8 grupe ci a unora similare ca număr de elevi sau ca posibilităţi creative5 Fiecare grup icircşi aduce contibuţia la icircntreaga diagramă avacircnd icircn vedere dezvoltarea atacirct cacirct poate a fiecăreia dintre cele 8 noi teme centrale stabiliteAstfel avacircnd o limită de timp membrii grupului A de exemplu vor elabora pe racircnd cacirct mai multe idei (maxim 8 idei) pentru temele A B C D E F G H trecacircndu-le icircn diagrama pe care fiecare grup o are la dispoziţie6 La un semnal (dat de cadrul didactic) diagramele se schimbă icircntre grupuri icircn sensul acelor de ceasornic Locurile (cercurile) din diagramă rămase goale de la grupul precedent au şansa de a fi completate acum Rotirea diagramelor se face pacircnă cacircnd acestea ajung la grupul iniţial7 Icircn final se citesc diagramele şi se apreciază rezultatelebull Dacă diagrama este completată icircn icircntregime (toate cele 8 cadrane) rezultă un număr de 64 de idei noi conexe care icircmpreună cu cele 8 teme din care decurg alcătuiesc 72 de idei generate de tema centralăbulltemabull Icircn stabilirea temei centrale se poate pleca de la una propusă de profesor sau de către elevi Tema poate fi anunţată sau nu icircn lecţia premergătoare Icircn cazul icircn care ea este dinainte cunoscută de către elevi aceştia sunt motivaţi să lucreze singuri acasă icircnainte căutacircnd variante culegacircnd materiale pentru a găsi cacirct mai multe soluţiibullbull Varianta nr 3bull Este asemănătoare cu varianta numărul 1bull Etape1 Se stabileşte şi se anunţă tema centrală2 Se constituie un grup central format din 8 elevi din clasă Aceştia vor fi cei care vor stabili cele 8 idei secundare generate de tema centrală3 Construirea grupelor secundarebull După punctarea celor 8 idei icircn diagramă fiecare membru din grupul central icircşi alcătuieşte un grup de lucru din elevii clasei Un elev aparţine unui singur grup şi toţi elevii sunt cuprinşi icircntr-unul dintre grupuri Vor rezulta astfel 8 grupuri care vor aborda tema propusă de cel care a constituit grupul Elevul care a propus tema icircşi poate allege colegii cu care să lucreze la dezvoltarea ei4 Etapa muncii icircn grupbull Fiecare grup secundar lucrează la elaborarea a 8 idei legate de tema dată Toţi membrii trebuie să-şi aducă contribuţia La nivelul grupului se pot stabili rolurile de lider de secretar (avacircnd sarcina de a consemna datele)

11

5 Comunicarea ideilor de către liderul grupului Au loc discuţii completări comentarii6 Aprecierea travaliului icircn grup a modului de organizare a muncii de către lider şi a valorii ideilor emisebullbull Modul de aranjare a grupurilor poate fi sub foma florii de nufăr astfel icircncacirct icircn mijloc să fie plasat grupul central şi icircn jur grupurile secundare După lucrul icircn grupul central liderii se icircntorc icircnspre grupurile secundare constituite Dacă icircn grupul central sunt obligatoriu 8 membri icircn cele secundare numărul lor poate fi diferit Condiţia ce se impune este ca ele să nu se deosebească foarte mult icircn privinţa posibilităţii de a genera idei noibull Important este ca fiecare participant să fie icircncurajat să lucreze să aibe posibilitatea de a-şi spune părerea şi aceasta să-i fie luată icircn considerare Toate ideile create sunt communicate şi discutate icircn finalul activităţiibull Tehnica Lotus poate fi aplicată cu succes atacirct la şcolarii mici cacirct şi la adolescenţi şi adulţi Este compatibilă cu multe domenii de activitate şi poate fi un excelent mijloc de stimulare a creativităţii elevilor şi de activizare a energiilor capacităţilor şi structurilor cognitive la diferite obiecte de icircnvăţămacircntbull Este o modalitate de lucru icircn grup cu mari valenţe formativ-educative Stimulează şi dezvoltă capacităţi ale inteligenţei lingvistice (abilitatea de a folosi efectiv limba pentru a-şi aminti informaţii şi a crea idei noi) ale inteligenţei interpersonale (capacitatea de a icircnţelege intervenţiile motivaţiile dorinţele celorlalţi) ale inteligenţei intrapersonale (capacitatea de autoicircnţelegere autoapre-ciere corectă a propriilor sentimente motivaţii) ale inteligenţei naturaliste (care face omul capabil să recu-noască să clasifice să se inspire din mediul icircnconjurător) ale inteligenţei sociale (capacitatea de relaţionare)65 Starbursting (Explozia stelară)Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstorminguluiIcircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploxiei stelareCum se procedeazăSe scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircndbull Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrareCine Ce Unde Cacircnd De ceproblemaScopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuniicircnte concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe ideibull ETAPE1 Propunerea unei probleme2 Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale3 Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai diverse4 Comunicarea rezultatelor muncii de grup5 Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipăFacultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebăriMetoda starbursting este uşor de aplicat oricărei vacircrste şi unei palete largi de domenii Nu este costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite Participanţii se prind repede icircn joc acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare şi pe de altă parte o sursă de noi descoperiri

12

Metoda ldquoSchimbq perecheardquo(SHARE- PAIR CIRCLES)Share ndash Pair Circles este o metodă de lucru pe perechi Se icircmparte clasa icircn două grupe egale ca număr de participanţi Se formează două cercuri concentrice elevii fiind faţă icircn faţă pe perechi Profesorul pune o icircntrebare sau dă o sarcină de lucru icircn perechi Fiecare pereche discută şi apoi comunică ideile Cercul din exterior se roteşte icircn sensul acelor de ceasornic realizacircndu-se astfel schimbarea partenerilor icircn pereche Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei Fiecare se implică icircn activitate şi icircşi aduce contribuţia la rezolvarea sarciniiETAPELE1 Etapa organizării colectivului icircn două grupe egalebull Fiecare elev ocupă un scaun fie icircn cercul din interior fie icircn cercul exterior Profesorul poate să lase elevilor libertatea se a-şi alege locul sau poate organiza colectivul punacircnd copiii să numere din doi icircn doi Astfel cei cu numărul 1 se vor aşeza icircn cercul interior cu faţa la exterior iar cei cu numărul 2 icircn cercul exterior cu faţa către elevii din cercul interior Stacircnd faţă icircn faţă fiecare elev are un partener Dacă numărul de elevi este impar la activitate poate participa şi cadrul didactic sau doi elevi pot lucra icircn ldquotandemrdquo2 Etapa prezentării şi explicării problemeiProfesorul oferă cazurile pentru studiu problemele de rezolvat sau situaţiile didactice şi explică importanţa soluţionării3 Etapa de lucru icircn perechibull Elevii lucrează doi cacircte doi pentru cacircteva minute Apoi elevii din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii realizănd astfel o nouă pereche Jocul se continuă pacircnă cacircnd se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină icircntrebările3 Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilorIcircn acest moment clasa se regrupează şi se analizează ideile emise Profesorul face icircmpreună cu elevii o schemă a concluziilor obţinuteTeme de studiuminus Se pot da elevilor icircntrebări cu răspunsuri eliptice care se vor completa pe rand de către fiecare pereche iar icircn final se vor analiza toate răspunsurile şi se vor face corectări şi completăriminus Perechile pot rezolva cacircte o problemă de pe o fişă dată pănă la epuizarea sarcinii iar icircn final se vor citi rezolvările Se poate da următoarea comandă (după ce elevii şi-au ocupat locurile icircn cercurile concentrice) ldquoToţi elevii rezolvă punctul nr 1 din fişă timp de 5 minuterdquo Are loc apoi schimbarea perechilor şi se dă următoarea comandă ldquoToate perechile se concentrează la punctul nr 2din fişărdquo Şi aşa mai departe pacircnă cacircnd se temină fişa de lucru Se reface colectivul şi se analizează pe racircnd răspunsurile dateAvantajele metodei Share ndash Pair Circlesminus este o metodă interactivă de grup care stimulează participarea tuturor elevilor la activitateminus elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivuluiminus stimulează cooperarea icircn echipă ajutorul reciproc icircnţelegerea şi toleranţa faţă de opinia celuilaltminus este o metodă uşor de aplicat la orice vacircrstă şi adaptabilă oricărui domeniu şi obiect de icircnvăţămacircntminus dezvoltă inteligenţa logică-matematică (capacitatea de a analiza logic problemele de a realiza operaţii matematice şi a investiga ştiinţific sarcinile de a face deducţii) inteligenţa interpersonală ce creează oportunităţi icircn munca colectivă Brainstormingbull Brainstorming-ul sau bdquoevaluarea amacircnatărdquo ori bdquofurtuna de creiererdquo este o metodă interactivă de dezvotare de idei noi ce rezultă din discuţiile purtate icircntre mai mulţi participanţi icircn cadrul căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii Rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute

13

bull Ca metodă de discuţie şi de creaţie icircn grup brainstorming-ul (brain = creier storming = furtunos) a fost sistematizat icircn 1948 de către profesorul de la Universitateadin Buffalo (SUA) Alexander Osborn Rezultatele experimentelor au fost publicate de Osborn icircn 1961 icircn lucrarea Applied imaginationbull Metoda bdquoasaltului de ideirdquo sau bdquocascada ideilorrdquo are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării Altfel spus participanţii sunt eliberaţi de orice constacircngeri comunică fără teama că vor spune ceva greşit sau nepotrivit care va fi apreciat ca atare de către ceilalţi participanţi Interesul metodei este acela de a da fracircu liber imaginaţiei a ideilor neobişnuite şi originale a părerilor neconvenţionale provocacircnd o reacţie icircn lanţ constructivă de creare a bdquoideilor pe ideirdquo Icircn acest sens o idee sau sugestie aparent fără legătură cu problema icircn discuţie poate oferi premise apariţiei altor idei din partea celorlalţi participanţibull Branistorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unei reuniuni formate dinr-un grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al ocupaţiilor sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minutebull Specific acestei metode este şi faptul că ea cuprinde două momente unul de producere a ideilor şi apoi momentul evaluării acestora (faza aprecierilor critice)bull Regulile de desfăşurare ale brainstorming-ului sunt următoarele 1048766 Cunoaşterea problemei pusă icircn discuţie şi a necesităţii soluţionării ei pe baza expunerii clare şi concise din partea moderatorului discuţiei1048766 Selecţionarea cu atenţie a participanţilor pe baza principiului eterogenităţii icircn ceea ce priveşte vacircrsta pregătirea fără să existe antipatii1048766 Asigurarea unui loc corespunzător (fără zgomot) spaţios luminos menit să creeze o atmosferă stimulativă propice descătuşării ideilor1048766 Admiterea şi chiar icircncurajarea fomulării de idei oricacirct de neobişnuite icircndrăzneţe lăsacircnd fracircu liber imaginaţiei participanţilor spontaneităţii şi creativităţii1048766 Icircn prima fază accentul este pus pe cantitate pe formularea de cacirct mai multe variante de răspuns şi cacirct mai diverse1048766 Neadmiterea nici unui fel de evaluări aprecieri critici judecăţi din partea participanţilor sau a coordonatorului asupra ideilor enunţate oricacirct de neaşteptate ar fi ele pentru a nu inhiba spontaneitatea şi a evita un blocaj intelectual1048766 Construcţia de bdquoidei pe ideirdquo icircn sensul că un răspuns poate provoca asociaţii şi combinaţii pentru emiterea unui nou demers cognitiv-inovativ1048766 Programarea sesiunii de brainstorming icircn perioada cacircnd participanţii sunt odihniţi şi dispuşi să lucreze1048766 Icircnregistrarea discretă exactă şi completă a discuţiilor de către o persoană desemnată special să icircndeplinească acest rol (sau pe bandă) fără a stacircnjeni participanţii sau derularea discuţiei1048766 Evaluarea este suspendată şi se va realiza mai tacircrziu de către coordonator cu sau fără ajutorul participanţilor1048766 Valorificarea ideilor ce provin după perioada de bdquoincubaţierdquo icircntr-o nouă sesiune a doua zi participanţii puntacircndu-se reicircntacirclnibull Pentru a iniţia o sesiune de brainstorming Camelia Zlate şi Mielu Zlate (1982 pp 136ndash140) propun următoarele etape şi fazebull 1 Etapa de pregătire care cuprindea) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru

14

bull 2 Etapa productivă de emitere de alternative crea-tive care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativbull 3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircn-direa criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăbull Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple Dintre acestea enumerămminus obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoareminus costurile reduse necesare folosirii metodeiminus aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniileminus stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilorminus dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării amacircnateminus dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipăbull Limitele brainstorming-ului- nu suplineşte cercetarea de durată clasică- depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit- oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţibull Posibile teme pentru brainstorming1048766 Educaţia permanentă ndash promotorul dezvoltării culturale economice şi sociale1048766 Educaţia adulţilor ndash icircntre posibilităţi şi necesitate icircntre cerere şi ofertă1048766 Sărăcia ndash problemă permanentă a omenirii Modalităţi de depăşire1048766 Omul şi Universul ndash soluţii pentru viitor icircn vederea optimizării relaţiilor lumii cu natura1048766 Pămacircntul ndash o planetă vie dar muritoare căi de realizare a educaţiei ecologice1048766 Elevul ndash coparticipant le propria formare căi de stimu-lare a interesului pentru şcoală icircnvăţătură educaţie Studiul de cazbullbull Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematicebull Apărută iniţial ca o metodă de cercetare ştiinţifică (icircn medicină economie psihologie etc) studiul de caz a fost extins şi icircn problemele educaţiei fiind utilizată de profesorul Colomb Langadall la Şcoala Comercială Harvard (1935) (Harvard Graduate School of Bussines Administration) Termenul provine din latimescul casus = eveniment fortuitbull Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircnminus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele problememinus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limităminus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile createminus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilorminus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

15

bull Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048766 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048766 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048766 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048766 să solicite participarea activă a tuturor elevilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazuluibull Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumebull Etapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048766 profesorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048766 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048766 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăbull Etapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi1048766 are loc stabilirea aspectelor neclare1048766 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048766 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048766 documentarea participanţilor1048766 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţibull Etapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048766 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048766 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de profesor1048766 ierarhizarea variantelorbull Etapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimebull Etapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (elevi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similarebull Rolul profesorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grupbull Avantajele metodei studiului de caz sunt următoarele- prin faptul că situaţia-caz aleasă de profesor aparţine domeniului studiat iar eleviistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo - prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentare- prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritual de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperare- prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

16

bull Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui elev la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

Tehnica 6 3 5bullbull Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircte minus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp de minus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)bullbull Etapele metodei 635bullI Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucruEleviistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grupIcircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai buneSe centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele1048766 oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048766 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048766 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca ndividuală cu cea de echipă1048766 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţia creativitatea calităţile atenţiei etc)Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuriEleviistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ Philips 6 6Metoda Philips 66 a fost elaborată de către profesorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

17

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborateConducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (profesorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinseAvantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează eleviistudenţii icircn (auto)evaluare Cooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuriDezavantajele apar atunci cacircnd numărul elevilor nu este multiplu de 6 şi mai pot fi create de limita de timp impusă de 6 minute SinecticaSinectica numită şi metoda analogiilor sau metoda asociaţiilor de idei a fost elaborată de profesorul William J Gordon (Operational Approach to Creativity) icircn 1961 cacircnd a icircnfiinţat primul grup sinectic la Universitatea Harvard Termanul de sinectică provine din grecescul synecticos (bdquosynrdquo ndash bdquoa aduce icircmpreunărdquo şi bdquoecticosrdquo ndash bdquoelemente diverserdquo) şi sugerează principiul fundamental al metodei asocierea unor idei apparent fără legătură icircntre ele Metoda Gordon are icircn vedere stimularea creativităţii participanţilor pentru formularea de idei şi ipoteze folosind raţionamentul prin analogie Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constracircngeri şi de a le icircngădui să-şi exprime liber opiniile vis-a-vis de o problemă pe care trebuie s-o abordeze dintr-o perspectivă nouă Metoda incită la dezvoltarea de idei inedite şi originale şi la asociaţii de idei mizacircnd pe remarcabila capacitate a minţii umane de a face legături icircntre elemente aparent irelevanteIcircn cadrul secvenţelor didactice bazate pe sinectică profesorul icircncurajează atitudinea creativă a elevilor stimulacircndu-i să privească problemele şi soluţiile icircn moduri neuzuale utilizacircnd digresiunea (W T Weawer G M Prince 1990 p 384) Icircn utilizarea digresiunii se respectă de obicei următoarele etape1048766 enunţarea problemei de către profesorelev1048766 familiarizarea elevilor cu elementele cunoscute ale problemei1048766 detaşarea temporară a elevilor de elementele problemei1048766 căutarea deliberată a irelevanţei aparente fapt care poate genera conexiuni surprinzătoare neobişnuite (vezi Muşata Bocoş 2002 p 345)1048766 potrivirea forţată a materialului irelevant descoperit cu problema discutată1048766 inventarierea căilor posibile de relaţionare dintre ideile aparent irelevante şi elementele date ale problemei prin producerea de idei noiCa exerciţiu prin excelenţă de grup sinectica urmăreşteminus să elibereze gacircndirea de şabloane educacircnd flexibiliatea şi lateralitatea acesteiaminus să inducă stări psihologice cum ar fi implicarea detaşarea empatia jocul cu ideile folosirea irelevanţei

18

minus să dea fracircu liber exprimării impulsurilor imaginativeminus să stimuleze vederile nonconformiste şi necon-venţionaleminus să icircntărească icircncrederea icircn forţele proprii icircncurăjacircnd participanţii să-şi assume riscul de a gacircndi altfelEtapele sinecticii1 Constituirea grupului sinectic2 Prezentarea problemei3 Itinerariul sinectic4 Elaborarea modelului de soluţionare a problemei5 Experimentarea şi aplicarea modeluluiGrupul sinectic este alcătuit din 5-8 persoane dintre care unul are rolul de lider şi altul de secretar Participanţii trebuie să fie cunoscători ai domeniului din care face parte problema icircn cauză să aibe aptitudini de a lucra icircn echipă capacitate empatică şi toleranţă faţă de ideile emise de ceilalţi colegi de grup Totodată se aleg persoane cu capacităţi imaginative şi metaforice dezvoltate nonconformiste şi dezinvolteProblema poate fi expusă de către profesor sau este aleasă din racircndul celor propuse de către elevi Ea este analizată prin fragmentarea ei icircn unităţi de bază transpunacircndu-se elementele cunoscute icircntr-o formă operaţionalăItinerariul sinectic presupune distanţarea intenţionată de esenţa problemei prin icircnlăturarea ideilor preconcepute care pot influenţa procesul de creaţie Se face apel la tehnici intuitive analogia fantezia empatia evocarea inversia Prin analogii fanteziste se propun soluţii care se icircndepărtează de realitatea posibilă Prin empatie se produce un transfer de identitate de la problemă la individ Analogiile simbolice permit transpunerea problemei icircn imagini Inversia reprezintă schimbarea unghiului de abordare a temei cu scopul de a diminua inerţia psihologică Pe parcursul acestei etape elevii emit diverse propuneri de soluţionare a problemei care mai apoi vor trebui transformate icircn termini conformi cu realitatea Aceasta este etapa elaborării modelului rezolutiv urmată de experimentare şi aplicareEvaluarea va avea icircn vedere următorii indicatori ideile emise icircn etapa itinerariului sinectic ierarhizarea soluţiilor propuse experimentarea şi aplicarea modelului rezolutivPostulatele pe care se bazează sinectica se referă la faptul că icircn procesul inovării creatorii parcurg mai multe faze stări critice cu funcţii şi contribuţii diferite icircn generea şi concretizarea noului De asemeni icircn procesele creative aspectele emoţionale şi iraţionale sunt frecvent mai importante decacirct cele intelectuale şi raţionaleDerularea sinecticii simulează etapele procesul creator spontan Astfel participantul transformă necunoscutul icircn cunoscut trece prin faza de incubaţie favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată Pe parcursul derulării se acordă o mare importanţă stărilor psihologice sentimntelor ireale euforice care favorizează icircntrezărirea de soluţii noiLiteratura de specialitate distinge mai multe tipuri de sinectică dintre care enunţăm patru1 Sinectica bazată pe analogia directă ce presupune rezolvarea unei situaţiiproblemă cu ajutorul unor date fapte situaţii sisteme domenii cunoscute (De exemplu asociereaanalogia dintre structura compuşilor organici ai metalelor tranzitive şi un sandwich format din două molecule organice plane reprezentacircnd feliile de pacircine legate printr-un atom al unui metal tranziţional reprezentacircnd umplutura sandwich-ului a uşurat studierea acestei clase de compuşi chimici 2 Sinectica bazată pe analogie simbolică bazată pe descrierea schematică a elementelor problemei şi presupune utilizarea unor imagini-simbol pentru a rezolva o situaţie-problemă3 Sinectica bazată pe analogia personală ce presupune identificarea fiecărui elev cu un obiect cu o persoană cu un fenomen cu un sistem real sau imaginar Această analogie presupune valorificarea capacităţii de a empatiza şi de a descrie trăirile şi sentimentele proprii corespunzătoare noii ipostaze

19

Metoda se aplică la chimie la fizică la geografie la matematică la istorie sau la literatură unde elevii vor icircncerca să se identifice cu molecule cu atomi cu fenomene meteorologice (ploaia tornada) cu ecuaţii cu personalităţi sau cu personaje literare Scopul este cel de trăire afectivă şi simţire icircn ipostaze inedite4 Sinectica bazată pe analogia fantezistă care este mai des folosită icircn domeniul artistic şi constă icircn crearea unei dimensiuni imaginare a problemeiSinectica prezintă avantaje şi limite similare brainstormingului icircnsă utilizarea ei este mai pretenţioasă Coordonatorul discuţiei (profesorul) trebuie să fie un fin psiholog şi să aibe capacităţi empatice dezvoltate612 Metoda FriscoMetoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific care să acopere o amunită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistuluiMetoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Ea are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor studenţilor capacităţi empatice spirit critic punacircnd accentul pe stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţiiEtapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei profesorul sau eleviistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de vedere icircn acord cu acestaCel care este conservator are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiriExuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiunePesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiriOptimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsiteMetoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme dateFazele de desfăşurare a metodei piramidei1 Faza introductivă profesorul expune datele problemei icircn cauză2 Faza lucrului individual elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute Icircn această etapă se notează icircntrebările legate de subiectul tratat

20

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21

bull Tehnica Lotus stimulează munca colaborativă icircn echipă şi efortul creativ al fiecărui membru al grupului icircn soluţionarea sarcinii date Există şi o oarecare competiţie icircntre grupe icircn sensul găsirii celei mai potrivite idei (care poate fi supusă discuţiei icircn etapa nr 5) icircn rapiditatea cu care lucrează un grup faţă de altul cu toate că acestea nu se icircnscriu icircn dezideratele metodei Scopul central este participare tuturor elevilor la un exerciţiu creator şi icircn unele cazuri la găsirea unei soluţii la o problemă dată Elevii lucrează cu plăcere icircn cadrul acestei tehnici mai ales dacă grupurile au fost alese preferenţialbull Colectivul clasei de elevi poate fi aranjat icircn forma florii de nufăr astfel fiecare grup poate ocupa locul unei petale de nufăr icircn jurul temei centrale De exemplu icircntr-un colectiv de 32 de elevi se pot organiza 8 grupe de cacircte 4 elevi dispuse astfelbull Varianta nr 2bull Etape1 Profesorul sau elevii propun tema centrală2 Moment de lucru independent fiecare elev se gacircndeşte la ideile conexe3 Discutarea ideilor obţinute şi trecerea lor icircn diagramă4 Constituirea grupurilor De data aceasta nu mai este necesar să se constituie numărul fix de 8 grupe ci a unora similare ca număr de elevi sau ca posibilităţi creative5 Fiecare grup icircşi aduce contibuţia la icircntreaga diagramă avacircnd icircn vedere dezvoltarea atacirct cacirct poate a fiecăreia dintre cele 8 noi teme centrale stabiliteAstfel avacircnd o limită de timp membrii grupului A de exemplu vor elabora pe racircnd cacirct mai multe idei (maxim 8 idei) pentru temele A B C D E F G H trecacircndu-le icircn diagrama pe care fiecare grup o are la dispoziţie6 La un semnal (dat de cadrul didactic) diagramele se schimbă icircntre grupuri icircn sensul acelor de ceasornic Locurile (cercurile) din diagramă rămase goale de la grupul precedent au şansa de a fi completate acum Rotirea diagramelor se face pacircnă cacircnd acestea ajung la grupul iniţial7 Icircn final se citesc diagramele şi se apreciază rezultatelebull Dacă diagrama este completată icircn icircntregime (toate cele 8 cadrane) rezultă un număr de 64 de idei noi conexe care icircmpreună cu cele 8 teme din care decurg alcătuiesc 72 de idei generate de tema centralăbulltemabull Icircn stabilirea temei centrale se poate pleca de la una propusă de profesor sau de către elevi Tema poate fi anunţată sau nu icircn lecţia premergătoare Icircn cazul icircn care ea este dinainte cunoscută de către elevi aceştia sunt motivaţi să lucreze singuri acasă icircnainte căutacircnd variante culegacircnd materiale pentru a găsi cacirct mai multe soluţiibullbull Varianta nr 3bull Este asemănătoare cu varianta numărul 1bull Etape1 Se stabileşte şi se anunţă tema centrală2 Se constituie un grup central format din 8 elevi din clasă Aceştia vor fi cei care vor stabili cele 8 idei secundare generate de tema centrală3 Construirea grupelor secundarebull După punctarea celor 8 idei icircn diagramă fiecare membru din grupul central icircşi alcătuieşte un grup de lucru din elevii clasei Un elev aparţine unui singur grup şi toţi elevii sunt cuprinşi icircntr-unul dintre grupuri Vor rezulta astfel 8 grupuri care vor aborda tema propusă de cel care a constituit grupul Elevul care a propus tema icircşi poate allege colegii cu care să lucreze la dezvoltarea ei4 Etapa muncii icircn grupbull Fiecare grup secundar lucrează la elaborarea a 8 idei legate de tema dată Toţi membrii trebuie să-şi aducă contribuţia La nivelul grupului se pot stabili rolurile de lider de secretar (avacircnd sarcina de a consemna datele)

11

5 Comunicarea ideilor de către liderul grupului Au loc discuţii completări comentarii6 Aprecierea travaliului icircn grup a modului de organizare a muncii de către lider şi a valorii ideilor emisebullbull Modul de aranjare a grupurilor poate fi sub foma florii de nufăr astfel icircncacirct icircn mijloc să fie plasat grupul central şi icircn jur grupurile secundare După lucrul icircn grupul central liderii se icircntorc icircnspre grupurile secundare constituite Dacă icircn grupul central sunt obligatoriu 8 membri icircn cele secundare numărul lor poate fi diferit Condiţia ce se impune este ca ele să nu se deosebească foarte mult icircn privinţa posibilităţii de a genera idei noibull Important este ca fiecare participant să fie icircncurajat să lucreze să aibe posibilitatea de a-şi spune părerea şi aceasta să-i fie luată icircn considerare Toate ideile create sunt communicate şi discutate icircn finalul activităţiibull Tehnica Lotus poate fi aplicată cu succes atacirct la şcolarii mici cacirct şi la adolescenţi şi adulţi Este compatibilă cu multe domenii de activitate şi poate fi un excelent mijloc de stimulare a creativităţii elevilor şi de activizare a energiilor capacităţilor şi structurilor cognitive la diferite obiecte de icircnvăţămacircntbull Este o modalitate de lucru icircn grup cu mari valenţe formativ-educative Stimulează şi dezvoltă capacităţi ale inteligenţei lingvistice (abilitatea de a folosi efectiv limba pentru a-şi aminti informaţii şi a crea idei noi) ale inteligenţei interpersonale (capacitatea de a icircnţelege intervenţiile motivaţiile dorinţele celorlalţi) ale inteligenţei intrapersonale (capacitatea de autoicircnţelegere autoapre-ciere corectă a propriilor sentimente motivaţii) ale inteligenţei naturaliste (care face omul capabil să recu-noască să clasifice să se inspire din mediul icircnconjurător) ale inteligenţei sociale (capacitatea de relaţionare)65 Starbursting (Explozia stelară)Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstorminguluiIcircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploxiei stelareCum se procedeazăSe scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircndbull Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrareCine Ce Unde Cacircnd De ceproblemaScopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuniicircnte concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe ideibull ETAPE1 Propunerea unei probleme2 Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale3 Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai diverse4 Comunicarea rezultatelor muncii de grup5 Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipăFacultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebăriMetoda starbursting este uşor de aplicat oricărei vacircrste şi unei palete largi de domenii Nu este costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite Participanţii se prind repede icircn joc acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare şi pe de altă parte o sursă de noi descoperiri

12

Metoda ldquoSchimbq perecheardquo(SHARE- PAIR CIRCLES)Share ndash Pair Circles este o metodă de lucru pe perechi Se icircmparte clasa icircn două grupe egale ca număr de participanţi Se formează două cercuri concentrice elevii fiind faţă icircn faţă pe perechi Profesorul pune o icircntrebare sau dă o sarcină de lucru icircn perechi Fiecare pereche discută şi apoi comunică ideile Cercul din exterior se roteşte icircn sensul acelor de ceasornic realizacircndu-se astfel schimbarea partenerilor icircn pereche Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei Fiecare se implică icircn activitate şi icircşi aduce contribuţia la rezolvarea sarciniiETAPELE1 Etapa organizării colectivului icircn două grupe egalebull Fiecare elev ocupă un scaun fie icircn cercul din interior fie icircn cercul exterior Profesorul poate să lase elevilor libertatea se a-şi alege locul sau poate organiza colectivul punacircnd copiii să numere din doi icircn doi Astfel cei cu numărul 1 se vor aşeza icircn cercul interior cu faţa la exterior iar cei cu numărul 2 icircn cercul exterior cu faţa către elevii din cercul interior Stacircnd faţă icircn faţă fiecare elev are un partener Dacă numărul de elevi este impar la activitate poate participa şi cadrul didactic sau doi elevi pot lucra icircn ldquotandemrdquo2 Etapa prezentării şi explicării problemeiProfesorul oferă cazurile pentru studiu problemele de rezolvat sau situaţiile didactice şi explică importanţa soluţionării3 Etapa de lucru icircn perechibull Elevii lucrează doi cacircte doi pentru cacircteva minute Apoi elevii din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii realizănd astfel o nouă pereche Jocul se continuă pacircnă cacircnd se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină icircntrebările3 Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilorIcircn acest moment clasa se regrupează şi se analizează ideile emise Profesorul face icircmpreună cu elevii o schemă a concluziilor obţinuteTeme de studiuminus Se pot da elevilor icircntrebări cu răspunsuri eliptice care se vor completa pe rand de către fiecare pereche iar icircn final se vor analiza toate răspunsurile şi se vor face corectări şi completăriminus Perechile pot rezolva cacircte o problemă de pe o fişă dată pănă la epuizarea sarcinii iar icircn final se vor citi rezolvările Se poate da următoarea comandă (după ce elevii şi-au ocupat locurile icircn cercurile concentrice) ldquoToţi elevii rezolvă punctul nr 1 din fişă timp de 5 minuterdquo Are loc apoi schimbarea perechilor şi se dă următoarea comandă ldquoToate perechile se concentrează la punctul nr 2din fişărdquo Şi aşa mai departe pacircnă cacircnd se temină fişa de lucru Se reface colectivul şi se analizează pe racircnd răspunsurile dateAvantajele metodei Share ndash Pair Circlesminus este o metodă interactivă de grup care stimulează participarea tuturor elevilor la activitateminus elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivuluiminus stimulează cooperarea icircn echipă ajutorul reciproc icircnţelegerea şi toleranţa faţă de opinia celuilaltminus este o metodă uşor de aplicat la orice vacircrstă şi adaptabilă oricărui domeniu şi obiect de icircnvăţămacircntminus dezvoltă inteligenţa logică-matematică (capacitatea de a analiza logic problemele de a realiza operaţii matematice şi a investiga ştiinţific sarcinile de a face deducţii) inteligenţa interpersonală ce creează oportunităţi icircn munca colectivă Brainstormingbull Brainstorming-ul sau bdquoevaluarea amacircnatărdquo ori bdquofurtuna de creiererdquo este o metodă interactivă de dezvotare de idei noi ce rezultă din discuţiile purtate icircntre mai mulţi participanţi icircn cadrul căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii Rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute

13

bull Ca metodă de discuţie şi de creaţie icircn grup brainstorming-ul (brain = creier storming = furtunos) a fost sistematizat icircn 1948 de către profesorul de la Universitateadin Buffalo (SUA) Alexander Osborn Rezultatele experimentelor au fost publicate de Osborn icircn 1961 icircn lucrarea Applied imaginationbull Metoda bdquoasaltului de ideirdquo sau bdquocascada ideilorrdquo are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării Altfel spus participanţii sunt eliberaţi de orice constacircngeri comunică fără teama că vor spune ceva greşit sau nepotrivit care va fi apreciat ca atare de către ceilalţi participanţi Interesul metodei este acela de a da fracircu liber imaginaţiei a ideilor neobişnuite şi originale a părerilor neconvenţionale provocacircnd o reacţie icircn lanţ constructivă de creare a bdquoideilor pe ideirdquo Icircn acest sens o idee sau sugestie aparent fără legătură cu problema icircn discuţie poate oferi premise apariţiei altor idei din partea celorlalţi participanţibull Branistorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unei reuniuni formate dinr-un grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al ocupaţiilor sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minutebull Specific acestei metode este şi faptul că ea cuprinde două momente unul de producere a ideilor şi apoi momentul evaluării acestora (faza aprecierilor critice)bull Regulile de desfăşurare ale brainstorming-ului sunt următoarele 1048766 Cunoaşterea problemei pusă icircn discuţie şi a necesităţii soluţionării ei pe baza expunerii clare şi concise din partea moderatorului discuţiei1048766 Selecţionarea cu atenţie a participanţilor pe baza principiului eterogenităţii icircn ceea ce priveşte vacircrsta pregătirea fără să existe antipatii1048766 Asigurarea unui loc corespunzător (fără zgomot) spaţios luminos menit să creeze o atmosferă stimulativă propice descătuşării ideilor1048766 Admiterea şi chiar icircncurajarea fomulării de idei oricacirct de neobişnuite icircndrăzneţe lăsacircnd fracircu liber imaginaţiei participanţilor spontaneităţii şi creativităţii1048766 Icircn prima fază accentul este pus pe cantitate pe formularea de cacirct mai multe variante de răspuns şi cacirct mai diverse1048766 Neadmiterea nici unui fel de evaluări aprecieri critici judecăţi din partea participanţilor sau a coordonatorului asupra ideilor enunţate oricacirct de neaşteptate ar fi ele pentru a nu inhiba spontaneitatea şi a evita un blocaj intelectual1048766 Construcţia de bdquoidei pe ideirdquo icircn sensul că un răspuns poate provoca asociaţii şi combinaţii pentru emiterea unui nou demers cognitiv-inovativ1048766 Programarea sesiunii de brainstorming icircn perioada cacircnd participanţii sunt odihniţi şi dispuşi să lucreze1048766 Icircnregistrarea discretă exactă şi completă a discuţiilor de către o persoană desemnată special să icircndeplinească acest rol (sau pe bandă) fără a stacircnjeni participanţii sau derularea discuţiei1048766 Evaluarea este suspendată şi se va realiza mai tacircrziu de către coordonator cu sau fără ajutorul participanţilor1048766 Valorificarea ideilor ce provin după perioada de bdquoincubaţierdquo icircntr-o nouă sesiune a doua zi participanţii puntacircndu-se reicircntacirclnibull Pentru a iniţia o sesiune de brainstorming Camelia Zlate şi Mielu Zlate (1982 pp 136ndash140) propun următoarele etape şi fazebull 1 Etapa de pregătire care cuprindea) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru

14

bull 2 Etapa productivă de emitere de alternative crea-tive care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativbull 3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircn-direa criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăbull Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple Dintre acestea enumerămminus obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoareminus costurile reduse necesare folosirii metodeiminus aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniileminus stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilorminus dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării amacircnateminus dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipăbull Limitele brainstorming-ului- nu suplineşte cercetarea de durată clasică- depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit- oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţibull Posibile teme pentru brainstorming1048766 Educaţia permanentă ndash promotorul dezvoltării culturale economice şi sociale1048766 Educaţia adulţilor ndash icircntre posibilităţi şi necesitate icircntre cerere şi ofertă1048766 Sărăcia ndash problemă permanentă a omenirii Modalităţi de depăşire1048766 Omul şi Universul ndash soluţii pentru viitor icircn vederea optimizării relaţiilor lumii cu natura1048766 Pămacircntul ndash o planetă vie dar muritoare căi de realizare a educaţiei ecologice1048766 Elevul ndash coparticipant le propria formare căi de stimu-lare a interesului pentru şcoală icircnvăţătură educaţie Studiul de cazbullbull Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematicebull Apărută iniţial ca o metodă de cercetare ştiinţifică (icircn medicină economie psihologie etc) studiul de caz a fost extins şi icircn problemele educaţiei fiind utilizată de profesorul Colomb Langadall la Şcoala Comercială Harvard (1935) (Harvard Graduate School of Bussines Administration) Termenul provine din latimescul casus = eveniment fortuitbull Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircnminus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele problememinus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limităminus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile createminus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilorminus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

15

bull Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048766 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048766 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048766 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048766 să solicite participarea activă a tuturor elevilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazuluibull Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumebull Etapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048766 profesorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048766 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048766 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăbull Etapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi1048766 are loc stabilirea aspectelor neclare1048766 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048766 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048766 documentarea participanţilor1048766 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţibull Etapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048766 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048766 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de profesor1048766 ierarhizarea variantelorbull Etapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimebull Etapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (elevi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similarebull Rolul profesorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grupbull Avantajele metodei studiului de caz sunt următoarele- prin faptul că situaţia-caz aleasă de profesor aparţine domeniului studiat iar eleviistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo - prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentare- prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritual de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperare- prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

16

bull Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui elev la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

Tehnica 6 3 5bullbull Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircte minus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp de minus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)bullbull Etapele metodei 635bullI Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucruEleviistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grupIcircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai buneSe centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele1048766 oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048766 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048766 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca ndividuală cu cea de echipă1048766 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţia creativitatea calităţile atenţiei etc)Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuriEleviistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ Philips 6 6Metoda Philips 66 a fost elaborată de către profesorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

17

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborateConducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (profesorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinseAvantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează eleviistudenţii icircn (auto)evaluare Cooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuriDezavantajele apar atunci cacircnd numărul elevilor nu este multiplu de 6 şi mai pot fi create de limita de timp impusă de 6 minute SinecticaSinectica numită şi metoda analogiilor sau metoda asociaţiilor de idei a fost elaborată de profesorul William J Gordon (Operational Approach to Creativity) icircn 1961 cacircnd a icircnfiinţat primul grup sinectic la Universitatea Harvard Termanul de sinectică provine din grecescul synecticos (bdquosynrdquo ndash bdquoa aduce icircmpreunărdquo şi bdquoecticosrdquo ndash bdquoelemente diverserdquo) şi sugerează principiul fundamental al metodei asocierea unor idei apparent fără legătură icircntre ele Metoda Gordon are icircn vedere stimularea creativităţii participanţilor pentru formularea de idei şi ipoteze folosind raţionamentul prin analogie Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constracircngeri şi de a le icircngădui să-şi exprime liber opiniile vis-a-vis de o problemă pe care trebuie s-o abordeze dintr-o perspectivă nouă Metoda incită la dezvoltarea de idei inedite şi originale şi la asociaţii de idei mizacircnd pe remarcabila capacitate a minţii umane de a face legături icircntre elemente aparent irelevanteIcircn cadrul secvenţelor didactice bazate pe sinectică profesorul icircncurajează atitudinea creativă a elevilor stimulacircndu-i să privească problemele şi soluţiile icircn moduri neuzuale utilizacircnd digresiunea (W T Weawer G M Prince 1990 p 384) Icircn utilizarea digresiunii se respectă de obicei următoarele etape1048766 enunţarea problemei de către profesorelev1048766 familiarizarea elevilor cu elementele cunoscute ale problemei1048766 detaşarea temporară a elevilor de elementele problemei1048766 căutarea deliberată a irelevanţei aparente fapt care poate genera conexiuni surprinzătoare neobişnuite (vezi Muşata Bocoş 2002 p 345)1048766 potrivirea forţată a materialului irelevant descoperit cu problema discutată1048766 inventarierea căilor posibile de relaţionare dintre ideile aparent irelevante şi elementele date ale problemei prin producerea de idei noiCa exerciţiu prin excelenţă de grup sinectica urmăreşteminus să elibereze gacircndirea de şabloane educacircnd flexibiliatea şi lateralitatea acesteiaminus să inducă stări psihologice cum ar fi implicarea detaşarea empatia jocul cu ideile folosirea irelevanţei

18

minus să dea fracircu liber exprimării impulsurilor imaginativeminus să stimuleze vederile nonconformiste şi necon-venţionaleminus să icircntărească icircncrederea icircn forţele proprii icircncurăjacircnd participanţii să-şi assume riscul de a gacircndi altfelEtapele sinecticii1 Constituirea grupului sinectic2 Prezentarea problemei3 Itinerariul sinectic4 Elaborarea modelului de soluţionare a problemei5 Experimentarea şi aplicarea modeluluiGrupul sinectic este alcătuit din 5-8 persoane dintre care unul are rolul de lider şi altul de secretar Participanţii trebuie să fie cunoscători ai domeniului din care face parte problema icircn cauză să aibe aptitudini de a lucra icircn echipă capacitate empatică şi toleranţă faţă de ideile emise de ceilalţi colegi de grup Totodată se aleg persoane cu capacităţi imaginative şi metaforice dezvoltate nonconformiste şi dezinvolteProblema poate fi expusă de către profesor sau este aleasă din racircndul celor propuse de către elevi Ea este analizată prin fragmentarea ei icircn unităţi de bază transpunacircndu-se elementele cunoscute icircntr-o formă operaţionalăItinerariul sinectic presupune distanţarea intenţionată de esenţa problemei prin icircnlăturarea ideilor preconcepute care pot influenţa procesul de creaţie Se face apel la tehnici intuitive analogia fantezia empatia evocarea inversia Prin analogii fanteziste se propun soluţii care se icircndepărtează de realitatea posibilă Prin empatie se produce un transfer de identitate de la problemă la individ Analogiile simbolice permit transpunerea problemei icircn imagini Inversia reprezintă schimbarea unghiului de abordare a temei cu scopul de a diminua inerţia psihologică Pe parcursul acestei etape elevii emit diverse propuneri de soluţionare a problemei care mai apoi vor trebui transformate icircn termini conformi cu realitatea Aceasta este etapa elaborării modelului rezolutiv urmată de experimentare şi aplicareEvaluarea va avea icircn vedere următorii indicatori ideile emise icircn etapa itinerariului sinectic ierarhizarea soluţiilor propuse experimentarea şi aplicarea modelului rezolutivPostulatele pe care se bazează sinectica se referă la faptul că icircn procesul inovării creatorii parcurg mai multe faze stări critice cu funcţii şi contribuţii diferite icircn generea şi concretizarea noului De asemeni icircn procesele creative aspectele emoţionale şi iraţionale sunt frecvent mai importante decacirct cele intelectuale şi raţionaleDerularea sinecticii simulează etapele procesul creator spontan Astfel participantul transformă necunoscutul icircn cunoscut trece prin faza de incubaţie favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată Pe parcursul derulării se acordă o mare importanţă stărilor psihologice sentimntelor ireale euforice care favorizează icircntrezărirea de soluţii noiLiteratura de specialitate distinge mai multe tipuri de sinectică dintre care enunţăm patru1 Sinectica bazată pe analogia directă ce presupune rezolvarea unei situaţiiproblemă cu ajutorul unor date fapte situaţii sisteme domenii cunoscute (De exemplu asociereaanalogia dintre structura compuşilor organici ai metalelor tranzitive şi un sandwich format din două molecule organice plane reprezentacircnd feliile de pacircine legate printr-un atom al unui metal tranziţional reprezentacircnd umplutura sandwich-ului a uşurat studierea acestei clase de compuşi chimici 2 Sinectica bazată pe analogie simbolică bazată pe descrierea schematică a elementelor problemei şi presupune utilizarea unor imagini-simbol pentru a rezolva o situaţie-problemă3 Sinectica bazată pe analogia personală ce presupune identificarea fiecărui elev cu un obiect cu o persoană cu un fenomen cu un sistem real sau imaginar Această analogie presupune valorificarea capacităţii de a empatiza şi de a descrie trăirile şi sentimentele proprii corespunzătoare noii ipostaze

19

Metoda se aplică la chimie la fizică la geografie la matematică la istorie sau la literatură unde elevii vor icircncerca să se identifice cu molecule cu atomi cu fenomene meteorologice (ploaia tornada) cu ecuaţii cu personalităţi sau cu personaje literare Scopul este cel de trăire afectivă şi simţire icircn ipostaze inedite4 Sinectica bazată pe analogia fantezistă care este mai des folosită icircn domeniul artistic şi constă icircn crearea unei dimensiuni imaginare a problemeiSinectica prezintă avantaje şi limite similare brainstormingului icircnsă utilizarea ei este mai pretenţioasă Coordonatorul discuţiei (profesorul) trebuie să fie un fin psiholog şi să aibe capacităţi empatice dezvoltate612 Metoda FriscoMetoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific care să acopere o amunită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistuluiMetoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Ea are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor studenţilor capacităţi empatice spirit critic punacircnd accentul pe stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţiiEtapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei profesorul sau eleviistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de vedere icircn acord cu acestaCel care este conservator are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiriExuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiunePesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiriOptimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsiteMetoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme dateFazele de desfăşurare a metodei piramidei1 Faza introductivă profesorul expune datele problemei icircn cauză2 Faza lucrului individual elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute Icircn această etapă se notează icircntrebările legate de subiectul tratat

20

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21

5 Comunicarea ideilor de către liderul grupului Au loc discuţii completări comentarii6 Aprecierea travaliului icircn grup a modului de organizare a muncii de către lider şi a valorii ideilor emisebullbull Modul de aranjare a grupurilor poate fi sub foma florii de nufăr astfel icircncacirct icircn mijloc să fie plasat grupul central şi icircn jur grupurile secundare După lucrul icircn grupul central liderii se icircntorc icircnspre grupurile secundare constituite Dacă icircn grupul central sunt obligatoriu 8 membri icircn cele secundare numărul lor poate fi diferit Condiţia ce se impune este ca ele să nu se deosebească foarte mult icircn privinţa posibilităţii de a genera idei noibull Important este ca fiecare participant să fie icircncurajat să lucreze să aibe posibilitatea de a-şi spune părerea şi aceasta să-i fie luată icircn considerare Toate ideile create sunt communicate şi discutate icircn finalul activităţiibull Tehnica Lotus poate fi aplicată cu succes atacirct la şcolarii mici cacirct şi la adolescenţi şi adulţi Este compatibilă cu multe domenii de activitate şi poate fi un excelent mijloc de stimulare a creativităţii elevilor şi de activizare a energiilor capacităţilor şi structurilor cognitive la diferite obiecte de icircnvăţămacircntbull Este o modalitate de lucru icircn grup cu mari valenţe formativ-educative Stimulează şi dezvoltă capacităţi ale inteligenţei lingvistice (abilitatea de a folosi efectiv limba pentru a-şi aminti informaţii şi a crea idei noi) ale inteligenţei interpersonale (capacitatea de a icircnţelege intervenţiile motivaţiile dorinţele celorlalţi) ale inteligenţei intrapersonale (capacitatea de autoicircnţelegere autoapre-ciere corectă a propriilor sentimente motivaţii) ale inteligenţei naturaliste (care face omul capabil să recu-noască să clasifice să se inspire din mediul icircnconjurător) ale inteligenţei sociale (capacitatea de relaţionare)65 Starbursting (Explozia stelară)Starbursting (eng ldquostarrdquo = stea eng rdquoburstrdquo = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii similară brainstorminguluiIcircncepe din centrul conceptului şi se icircmprăştie icircn afară cu icircntrebări asemeni exploxiei stelareCum se procedeazăSe scrie ideea sau problema pe o foaie de hacircrtie şi se icircnşiră cacirct mai multe icircntrebări care au legătură cu ea Un bun punct de plecare icircl constituie cele de tipul Ce Cine Unde De ce Cacircndbull Lista de icircntrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care cer şi o mai mare concentrareCine Ce Unde Cacircnd De ceproblemaScopul metodei este de a obţine cacirct mai multe icircntrebări şi astfel cacirct mai multe conexiuniicircnte concepte Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup Organizată icircn grup starbursting facilitează participarea icircntregului colectiv stimulează crearea de icircntrebări la icircntrebări aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe ideibull ETAPE1 Propunerea unei probleme2 Colectivul se poate organiza icircn grupuri preferenţiale3 Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cacirct mai multe icircntrebări şi cacirct mai diverse4 Comunicarea rezultatelor muncii de grup5 Evidenţierea celor mai interesante icircntrebări şi aprecierea muncii icircn echipăFacultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre icircntrebăriMetoda starbursting este uşor de aplicat oricărei vacircrste şi unei palete largi de domenii Nu este costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite Participanţii se prind repede icircn joc acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare şi pe de altă parte o sursă de noi descoperiri

12

Metoda ldquoSchimbq perecheardquo(SHARE- PAIR CIRCLES)Share ndash Pair Circles este o metodă de lucru pe perechi Se icircmparte clasa icircn două grupe egale ca număr de participanţi Se formează două cercuri concentrice elevii fiind faţă icircn faţă pe perechi Profesorul pune o icircntrebare sau dă o sarcină de lucru icircn perechi Fiecare pereche discută şi apoi comunică ideile Cercul din exterior se roteşte icircn sensul acelor de ceasornic realizacircndu-se astfel schimbarea partenerilor icircn pereche Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei Fiecare se implică icircn activitate şi icircşi aduce contribuţia la rezolvarea sarciniiETAPELE1 Etapa organizării colectivului icircn două grupe egalebull Fiecare elev ocupă un scaun fie icircn cercul din interior fie icircn cercul exterior Profesorul poate să lase elevilor libertatea se a-şi alege locul sau poate organiza colectivul punacircnd copiii să numere din doi icircn doi Astfel cei cu numărul 1 se vor aşeza icircn cercul interior cu faţa la exterior iar cei cu numărul 2 icircn cercul exterior cu faţa către elevii din cercul interior Stacircnd faţă icircn faţă fiecare elev are un partener Dacă numărul de elevi este impar la activitate poate participa şi cadrul didactic sau doi elevi pot lucra icircn ldquotandemrdquo2 Etapa prezentării şi explicării problemeiProfesorul oferă cazurile pentru studiu problemele de rezolvat sau situaţiile didactice şi explică importanţa soluţionării3 Etapa de lucru icircn perechibull Elevii lucrează doi cacircte doi pentru cacircteva minute Apoi elevii din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii realizănd astfel o nouă pereche Jocul se continuă pacircnă cacircnd se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină icircntrebările3 Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilorIcircn acest moment clasa se regrupează şi se analizează ideile emise Profesorul face icircmpreună cu elevii o schemă a concluziilor obţinuteTeme de studiuminus Se pot da elevilor icircntrebări cu răspunsuri eliptice care se vor completa pe rand de către fiecare pereche iar icircn final se vor analiza toate răspunsurile şi se vor face corectări şi completăriminus Perechile pot rezolva cacircte o problemă de pe o fişă dată pănă la epuizarea sarcinii iar icircn final se vor citi rezolvările Se poate da următoarea comandă (după ce elevii şi-au ocupat locurile icircn cercurile concentrice) ldquoToţi elevii rezolvă punctul nr 1 din fişă timp de 5 minuterdquo Are loc apoi schimbarea perechilor şi se dă următoarea comandă ldquoToate perechile se concentrează la punctul nr 2din fişărdquo Şi aşa mai departe pacircnă cacircnd se temină fişa de lucru Se reface colectivul şi se analizează pe racircnd răspunsurile dateAvantajele metodei Share ndash Pair Circlesminus este o metodă interactivă de grup care stimulează participarea tuturor elevilor la activitateminus elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivuluiminus stimulează cooperarea icircn echipă ajutorul reciproc icircnţelegerea şi toleranţa faţă de opinia celuilaltminus este o metodă uşor de aplicat la orice vacircrstă şi adaptabilă oricărui domeniu şi obiect de icircnvăţămacircntminus dezvoltă inteligenţa logică-matematică (capacitatea de a analiza logic problemele de a realiza operaţii matematice şi a investiga ştiinţific sarcinile de a face deducţii) inteligenţa interpersonală ce creează oportunităţi icircn munca colectivă Brainstormingbull Brainstorming-ul sau bdquoevaluarea amacircnatărdquo ori bdquofurtuna de creiererdquo este o metodă interactivă de dezvotare de idei noi ce rezultă din discuţiile purtate icircntre mai mulţi participanţi icircn cadrul căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii Rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute

13

bull Ca metodă de discuţie şi de creaţie icircn grup brainstorming-ul (brain = creier storming = furtunos) a fost sistematizat icircn 1948 de către profesorul de la Universitateadin Buffalo (SUA) Alexander Osborn Rezultatele experimentelor au fost publicate de Osborn icircn 1961 icircn lucrarea Applied imaginationbull Metoda bdquoasaltului de ideirdquo sau bdquocascada ideilorrdquo are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării Altfel spus participanţii sunt eliberaţi de orice constacircngeri comunică fără teama că vor spune ceva greşit sau nepotrivit care va fi apreciat ca atare de către ceilalţi participanţi Interesul metodei este acela de a da fracircu liber imaginaţiei a ideilor neobişnuite şi originale a părerilor neconvenţionale provocacircnd o reacţie icircn lanţ constructivă de creare a bdquoideilor pe ideirdquo Icircn acest sens o idee sau sugestie aparent fără legătură cu problema icircn discuţie poate oferi premise apariţiei altor idei din partea celorlalţi participanţibull Branistorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unei reuniuni formate dinr-un grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al ocupaţiilor sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minutebull Specific acestei metode este şi faptul că ea cuprinde două momente unul de producere a ideilor şi apoi momentul evaluării acestora (faza aprecierilor critice)bull Regulile de desfăşurare ale brainstorming-ului sunt următoarele 1048766 Cunoaşterea problemei pusă icircn discuţie şi a necesităţii soluţionării ei pe baza expunerii clare şi concise din partea moderatorului discuţiei1048766 Selecţionarea cu atenţie a participanţilor pe baza principiului eterogenităţii icircn ceea ce priveşte vacircrsta pregătirea fără să existe antipatii1048766 Asigurarea unui loc corespunzător (fără zgomot) spaţios luminos menit să creeze o atmosferă stimulativă propice descătuşării ideilor1048766 Admiterea şi chiar icircncurajarea fomulării de idei oricacirct de neobişnuite icircndrăzneţe lăsacircnd fracircu liber imaginaţiei participanţilor spontaneităţii şi creativităţii1048766 Icircn prima fază accentul este pus pe cantitate pe formularea de cacirct mai multe variante de răspuns şi cacirct mai diverse1048766 Neadmiterea nici unui fel de evaluări aprecieri critici judecăţi din partea participanţilor sau a coordonatorului asupra ideilor enunţate oricacirct de neaşteptate ar fi ele pentru a nu inhiba spontaneitatea şi a evita un blocaj intelectual1048766 Construcţia de bdquoidei pe ideirdquo icircn sensul că un răspuns poate provoca asociaţii şi combinaţii pentru emiterea unui nou demers cognitiv-inovativ1048766 Programarea sesiunii de brainstorming icircn perioada cacircnd participanţii sunt odihniţi şi dispuşi să lucreze1048766 Icircnregistrarea discretă exactă şi completă a discuţiilor de către o persoană desemnată special să icircndeplinească acest rol (sau pe bandă) fără a stacircnjeni participanţii sau derularea discuţiei1048766 Evaluarea este suspendată şi se va realiza mai tacircrziu de către coordonator cu sau fără ajutorul participanţilor1048766 Valorificarea ideilor ce provin după perioada de bdquoincubaţierdquo icircntr-o nouă sesiune a doua zi participanţii puntacircndu-se reicircntacirclnibull Pentru a iniţia o sesiune de brainstorming Camelia Zlate şi Mielu Zlate (1982 pp 136ndash140) propun următoarele etape şi fazebull 1 Etapa de pregătire care cuprindea) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru

14

bull 2 Etapa productivă de emitere de alternative crea-tive care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativbull 3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircn-direa criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăbull Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple Dintre acestea enumerămminus obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoareminus costurile reduse necesare folosirii metodeiminus aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniileminus stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilorminus dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării amacircnateminus dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipăbull Limitele brainstorming-ului- nu suplineşte cercetarea de durată clasică- depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit- oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţibull Posibile teme pentru brainstorming1048766 Educaţia permanentă ndash promotorul dezvoltării culturale economice şi sociale1048766 Educaţia adulţilor ndash icircntre posibilităţi şi necesitate icircntre cerere şi ofertă1048766 Sărăcia ndash problemă permanentă a omenirii Modalităţi de depăşire1048766 Omul şi Universul ndash soluţii pentru viitor icircn vederea optimizării relaţiilor lumii cu natura1048766 Pămacircntul ndash o planetă vie dar muritoare căi de realizare a educaţiei ecologice1048766 Elevul ndash coparticipant le propria formare căi de stimu-lare a interesului pentru şcoală icircnvăţătură educaţie Studiul de cazbullbull Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematicebull Apărută iniţial ca o metodă de cercetare ştiinţifică (icircn medicină economie psihologie etc) studiul de caz a fost extins şi icircn problemele educaţiei fiind utilizată de profesorul Colomb Langadall la Şcoala Comercială Harvard (1935) (Harvard Graduate School of Bussines Administration) Termenul provine din latimescul casus = eveniment fortuitbull Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircnminus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele problememinus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limităminus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile createminus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilorminus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

15

bull Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048766 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048766 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048766 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048766 să solicite participarea activă a tuturor elevilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazuluibull Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumebull Etapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048766 profesorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048766 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048766 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăbull Etapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi1048766 are loc stabilirea aspectelor neclare1048766 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048766 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048766 documentarea participanţilor1048766 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţibull Etapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048766 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048766 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de profesor1048766 ierarhizarea variantelorbull Etapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimebull Etapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (elevi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similarebull Rolul profesorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grupbull Avantajele metodei studiului de caz sunt următoarele- prin faptul că situaţia-caz aleasă de profesor aparţine domeniului studiat iar eleviistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo - prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentare- prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritual de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperare- prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

16

bull Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui elev la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

Tehnica 6 3 5bullbull Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircte minus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp de minus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)bullbull Etapele metodei 635bullI Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucruEleviistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grupIcircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai buneSe centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele1048766 oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048766 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048766 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca ndividuală cu cea de echipă1048766 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţia creativitatea calităţile atenţiei etc)Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuriEleviistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ Philips 6 6Metoda Philips 66 a fost elaborată de către profesorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

17

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborateConducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (profesorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinseAvantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează eleviistudenţii icircn (auto)evaluare Cooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuriDezavantajele apar atunci cacircnd numărul elevilor nu este multiplu de 6 şi mai pot fi create de limita de timp impusă de 6 minute SinecticaSinectica numită şi metoda analogiilor sau metoda asociaţiilor de idei a fost elaborată de profesorul William J Gordon (Operational Approach to Creativity) icircn 1961 cacircnd a icircnfiinţat primul grup sinectic la Universitatea Harvard Termanul de sinectică provine din grecescul synecticos (bdquosynrdquo ndash bdquoa aduce icircmpreunărdquo şi bdquoecticosrdquo ndash bdquoelemente diverserdquo) şi sugerează principiul fundamental al metodei asocierea unor idei apparent fără legătură icircntre ele Metoda Gordon are icircn vedere stimularea creativităţii participanţilor pentru formularea de idei şi ipoteze folosind raţionamentul prin analogie Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constracircngeri şi de a le icircngădui să-şi exprime liber opiniile vis-a-vis de o problemă pe care trebuie s-o abordeze dintr-o perspectivă nouă Metoda incită la dezvoltarea de idei inedite şi originale şi la asociaţii de idei mizacircnd pe remarcabila capacitate a minţii umane de a face legături icircntre elemente aparent irelevanteIcircn cadrul secvenţelor didactice bazate pe sinectică profesorul icircncurajează atitudinea creativă a elevilor stimulacircndu-i să privească problemele şi soluţiile icircn moduri neuzuale utilizacircnd digresiunea (W T Weawer G M Prince 1990 p 384) Icircn utilizarea digresiunii se respectă de obicei următoarele etape1048766 enunţarea problemei de către profesorelev1048766 familiarizarea elevilor cu elementele cunoscute ale problemei1048766 detaşarea temporară a elevilor de elementele problemei1048766 căutarea deliberată a irelevanţei aparente fapt care poate genera conexiuni surprinzătoare neobişnuite (vezi Muşata Bocoş 2002 p 345)1048766 potrivirea forţată a materialului irelevant descoperit cu problema discutată1048766 inventarierea căilor posibile de relaţionare dintre ideile aparent irelevante şi elementele date ale problemei prin producerea de idei noiCa exerciţiu prin excelenţă de grup sinectica urmăreşteminus să elibereze gacircndirea de şabloane educacircnd flexibiliatea şi lateralitatea acesteiaminus să inducă stări psihologice cum ar fi implicarea detaşarea empatia jocul cu ideile folosirea irelevanţei

18

minus să dea fracircu liber exprimării impulsurilor imaginativeminus să stimuleze vederile nonconformiste şi necon-venţionaleminus să icircntărească icircncrederea icircn forţele proprii icircncurăjacircnd participanţii să-şi assume riscul de a gacircndi altfelEtapele sinecticii1 Constituirea grupului sinectic2 Prezentarea problemei3 Itinerariul sinectic4 Elaborarea modelului de soluţionare a problemei5 Experimentarea şi aplicarea modeluluiGrupul sinectic este alcătuit din 5-8 persoane dintre care unul are rolul de lider şi altul de secretar Participanţii trebuie să fie cunoscători ai domeniului din care face parte problema icircn cauză să aibe aptitudini de a lucra icircn echipă capacitate empatică şi toleranţă faţă de ideile emise de ceilalţi colegi de grup Totodată se aleg persoane cu capacităţi imaginative şi metaforice dezvoltate nonconformiste şi dezinvolteProblema poate fi expusă de către profesor sau este aleasă din racircndul celor propuse de către elevi Ea este analizată prin fragmentarea ei icircn unităţi de bază transpunacircndu-se elementele cunoscute icircntr-o formă operaţionalăItinerariul sinectic presupune distanţarea intenţionată de esenţa problemei prin icircnlăturarea ideilor preconcepute care pot influenţa procesul de creaţie Se face apel la tehnici intuitive analogia fantezia empatia evocarea inversia Prin analogii fanteziste se propun soluţii care se icircndepărtează de realitatea posibilă Prin empatie se produce un transfer de identitate de la problemă la individ Analogiile simbolice permit transpunerea problemei icircn imagini Inversia reprezintă schimbarea unghiului de abordare a temei cu scopul de a diminua inerţia psihologică Pe parcursul acestei etape elevii emit diverse propuneri de soluţionare a problemei care mai apoi vor trebui transformate icircn termini conformi cu realitatea Aceasta este etapa elaborării modelului rezolutiv urmată de experimentare şi aplicareEvaluarea va avea icircn vedere următorii indicatori ideile emise icircn etapa itinerariului sinectic ierarhizarea soluţiilor propuse experimentarea şi aplicarea modelului rezolutivPostulatele pe care se bazează sinectica se referă la faptul că icircn procesul inovării creatorii parcurg mai multe faze stări critice cu funcţii şi contribuţii diferite icircn generea şi concretizarea noului De asemeni icircn procesele creative aspectele emoţionale şi iraţionale sunt frecvent mai importante decacirct cele intelectuale şi raţionaleDerularea sinecticii simulează etapele procesul creator spontan Astfel participantul transformă necunoscutul icircn cunoscut trece prin faza de incubaţie favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată Pe parcursul derulării se acordă o mare importanţă stărilor psihologice sentimntelor ireale euforice care favorizează icircntrezărirea de soluţii noiLiteratura de specialitate distinge mai multe tipuri de sinectică dintre care enunţăm patru1 Sinectica bazată pe analogia directă ce presupune rezolvarea unei situaţiiproblemă cu ajutorul unor date fapte situaţii sisteme domenii cunoscute (De exemplu asociereaanalogia dintre structura compuşilor organici ai metalelor tranzitive şi un sandwich format din două molecule organice plane reprezentacircnd feliile de pacircine legate printr-un atom al unui metal tranziţional reprezentacircnd umplutura sandwich-ului a uşurat studierea acestei clase de compuşi chimici 2 Sinectica bazată pe analogie simbolică bazată pe descrierea schematică a elementelor problemei şi presupune utilizarea unor imagini-simbol pentru a rezolva o situaţie-problemă3 Sinectica bazată pe analogia personală ce presupune identificarea fiecărui elev cu un obiect cu o persoană cu un fenomen cu un sistem real sau imaginar Această analogie presupune valorificarea capacităţii de a empatiza şi de a descrie trăirile şi sentimentele proprii corespunzătoare noii ipostaze

19

Metoda se aplică la chimie la fizică la geografie la matematică la istorie sau la literatură unde elevii vor icircncerca să se identifice cu molecule cu atomi cu fenomene meteorologice (ploaia tornada) cu ecuaţii cu personalităţi sau cu personaje literare Scopul este cel de trăire afectivă şi simţire icircn ipostaze inedite4 Sinectica bazată pe analogia fantezistă care este mai des folosită icircn domeniul artistic şi constă icircn crearea unei dimensiuni imaginare a problemeiSinectica prezintă avantaje şi limite similare brainstormingului icircnsă utilizarea ei este mai pretenţioasă Coordonatorul discuţiei (profesorul) trebuie să fie un fin psiholog şi să aibe capacităţi empatice dezvoltate612 Metoda FriscoMetoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific care să acopere o amunită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistuluiMetoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Ea are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor studenţilor capacităţi empatice spirit critic punacircnd accentul pe stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţiiEtapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei profesorul sau eleviistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de vedere icircn acord cu acestaCel care este conservator are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiriExuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiunePesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiriOptimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsiteMetoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme dateFazele de desfăşurare a metodei piramidei1 Faza introductivă profesorul expune datele problemei icircn cauză2 Faza lucrului individual elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute Icircn această etapă se notează icircntrebările legate de subiectul tratat

20

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21

Metoda ldquoSchimbq perecheardquo(SHARE- PAIR CIRCLES)Share ndash Pair Circles este o metodă de lucru pe perechi Se icircmparte clasa icircn două grupe egale ca număr de participanţi Se formează două cercuri concentrice elevii fiind faţă icircn faţă pe perechi Profesorul pune o icircntrebare sau dă o sarcină de lucru icircn perechi Fiecare pereche discută şi apoi comunică ideile Cercul din exterior se roteşte icircn sensul acelor de ceasornic realizacircndu-se astfel schimbarea partenerilor icircn pereche Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei Fiecare se implică icircn activitate şi icircşi aduce contribuţia la rezolvarea sarciniiETAPELE1 Etapa organizării colectivului icircn două grupe egalebull Fiecare elev ocupă un scaun fie icircn cercul din interior fie icircn cercul exterior Profesorul poate să lase elevilor libertatea se a-şi alege locul sau poate organiza colectivul punacircnd copiii să numere din doi icircn doi Astfel cei cu numărul 1 se vor aşeza icircn cercul interior cu faţa la exterior iar cei cu numărul 2 icircn cercul exterior cu faţa către elevii din cercul interior Stacircnd faţă icircn faţă fiecare elev are un partener Dacă numărul de elevi este impar la activitate poate participa şi cadrul didactic sau doi elevi pot lucra icircn ldquotandemrdquo2 Etapa prezentării şi explicării problemeiProfesorul oferă cazurile pentru studiu problemele de rezolvat sau situaţiile didactice şi explică importanţa soluţionării3 Etapa de lucru icircn perechibull Elevii lucrează doi cacircte doi pentru cacircteva minute Apoi elevii din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii realizănd astfel o nouă pereche Jocul se continuă pacircnă cacircnd se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină icircntrebările3 Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilorIcircn acest moment clasa se regrupează şi se analizează ideile emise Profesorul face icircmpreună cu elevii o schemă a concluziilor obţinuteTeme de studiuminus Se pot da elevilor icircntrebări cu răspunsuri eliptice care se vor completa pe rand de către fiecare pereche iar icircn final se vor analiza toate răspunsurile şi se vor face corectări şi completăriminus Perechile pot rezolva cacircte o problemă de pe o fişă dată pănă la epuizarea sarcinii iar icircn final se vor citi rezolvările Se poate da următoarea comandă (după ce elevii şi-au ocupat locurile icircn cercurile concentrice) ldquoToţi elevii rezolvă punctul nr 1 din fişă timp de 5 minuterdquo Are loc apoi schimbarea perechilor şi se dă următoarea comandă ldquoToate perechile se concentrează la punctul nr 2din fişărdquo Şi aşa mai departe pacircnă cacircnd se temină fişa de lucru Se reface colectivul şi se analizează pe racircnd răspunsurile dateAvantajele metodei Share ndash Pair Circlesminus este o metodă interactivă de grup care stimulează participarea tuturor elevilor la activitateminus elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivuluiminus stimulează cooperarea icircn echipă ajutorul reciproc icircnţelegerea şi toleranţa faţă de opinia celuilaltminus este o metodă uşor de aplicat la orice vacircrstă şi adaptabilă oricărui domeniu şi obiect de icircnvăţămacircntminus dezvoltă inteligenţa logică-matematică (capacitatea de a analiza logic problemele de a realiza operaţii matematice şi a investiga ştiinţific sarcinile de a face deducţii) inteligenţa interpersonală ce creează oportunităţi icircn munca colectivă Brainstormingbull Brainstorming-ul sau bdquoevaluarea amacircnatărdquo ori bdquofurtuna de creiererdquo este o metodă interactivă de dezvotare de idei noi ce rezultă din discuţiile purtate icircntre mai mulţi participanţi icircn cadrul căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii Rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute

13

bull Ca metodă de discuţie şi de creaţie icircn grup brainstorming-ul (brain = creier storming = furtunos) a fost sistematizat icircn 1948 de către profesorul de la Universitateadin Buffalo (SUA) Alexander Osborn Rezultatele experimentelor au fost publicate de Osborn icircn 1961 icircn lucrarea Applied imaginationbull Metoda bdquoasaltului de ideirdquo sau bdquocascada ideilorrdquo are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării Altfel spus participanţii sunt eliberaţi de orice constacircngeri comunică fără teama că vor spune ceva greşit sau nepotrivit care va fi apreciat ca atare de către ceilalţi participanţi Interesul metodei este acela de a da fracircu liber imaginaţiei a ideilor neobişnuite şi originale a părerilor neconvenţionale provocacircnd o reacţie icircn lanţ constructivă de creare a bdquoideilor pe ideirdquo Icircn acest sens o idee sau sugestie aparent fără legătură cu problema icircn discuţie poate oferi premise apariţiei altor idei din partea celorlalţi participanţibull Branistorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unei reuniuni formate dinr-un grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al ocupaţiilor sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minutebull Specific acestei metode este şi faptul că ea cuprinde două momente unul de producere a ideilor şi apoi momentul evaluării acestora (faza aprecierilor critice)bull Regulile de desfăşurare ale brainstorming-ului sunt următoarele 1048766 Cunoaşterea problemei pusă icircn discuţie şi a necesităţii soluţionării ei pe baza expunerii clare şi concise din partea moderatorului discuţiei1048766 Selecţionarea cu atenţie a participanţilor pe baza principiului eterogenităţii icircn ceea ce priveşte vacircrsta pregătirea fără să existe antipatii1048766 Asigurarea unui loc corespunzător (fără zgomot) spaţios luminos menit să creeze o atmosferă stimulativă propice descătuşării ideilor1048766 Admiterea şi chiar icircncurajarea fomulării de idei oricacirct de neobişnuite icircndrăzneţe lăsacircnd fracircu liber imaginaţiei participanţilor spontaneităţii şi creativităţii1048766 Icircn prima fază accentul este pus pe cantitate pe formularea de cacirct mai multe variante de răspuns şi cacirct mai diverse1048766 Neadmiterea nici unui fel de evaluări aprecieri critici judecăţi din partea participanţilor sau a coordonatorului asupra ideilor enunţate oricacirct de neaşteptate ar fi ele pentru a nu inhiba spontaneitatea şi a evita un blocaj intelectual1048766 Construcţia de bdquoidei pe ideirdquo icircn sensul că un răspuns poate provoca asociaţii şi combinaţii pentru emiterea unui nou demers cognitiv-inovativ1048766 Programarea sesiunii de brainstorming icircn perioada cacircnd participanţii sunt odihniţi şi dispuşi să lucreze1048766 Icircnregistrarea discretă exactă şi completă a discuţiilor de către o persoană desemnată special să icircndeplinească acest rol (sau pe bandă) fără a stacircnjeni participanţii sau derularea discuţiei1048766 Evaluarea este suspendată şi se va realiza mai tacircrziu de către coordonator cu sau fără ajutorul participanţilor1048766 Valorificarea ideilor ce provin după perioada de bdquoincubaţierdquo icircntr-o nouă sesiune a doua zi participanţii puntacircndu-se reicircntacirclnibull Pentru a iniţia o sesiune de brainstorming Camelia Zlate şi Mielu Zlate (1982 pp 136ndash140) propun următoarele etape şi fazebull 1 Etapa de pregătire care cuprindea) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru

14

bull 2 Etapa productivă de emitere de alternative crea-tive care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativbull 3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircn-direa criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăbull Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple Dintre acestea enumerămminus obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoareminus costurile reduse necesare folosirii metodeiminus aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniileminus stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilorminus dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării amacircnateminus dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipăbull Limitele brainstorming-ului- nu suplineşte cercetarea de durată clasică- depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit- oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţibull Posibile teme pentru brainstorming1048766 Educaţia permanentă ndash promotorul dezvoltării culturale economice şi sociale1048766 Educaţia adulţilor ndash icircntre posibilităţi şi necesitate icircntre cerere şi ofertă1048766 Sărăcia ndash problemă permanentă a omenirii Modalităţi de depăşire1048766 Omul şi Universul ndash soluţii pentru viitor icircn vederea optimizării relaţiilor lumii cu natura1048766 Pămacircntul ndash o planetă vie dar muritoare căi de realizare a educaţiei ecologice1048766 Elevul ndash coparticipant le propria formare căi de stimu-lare a interesului pentru şcoală icircnvăţătură educaţie Studiul de cazbullbull Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematicebull Apărută iniţial ca o metodă de cercetare ştiinţifică (icircn medicină economie psihologie etc) studiul de caz a fost extins şi icircn problemele educaţiei fiind utilizată de profesorul Colomb Langadall la Şcoala Comercială Harvard (1935) (Harvard Graduate School of Bussines Administration) Termenul provine din latimescul casus = eveniment fortuitbull Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircnminus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele problememinus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limităminus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile createminus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilorminus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

15

bull Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048766 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048766 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048766 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048766 să solicite participarea activă a tuturor elevilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazuluibull Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumebull Etapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048766 profesorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048766 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048766 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăbull Etapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi1048766 are loc stabilirea aspectelor neclare1048766 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048766 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048766 documentarea participanţilor1048766 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţibull Etapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048766 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048766 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de profesor1048766 ierarhizarea variantelorbull Etapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimebull Etapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (elevi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similarebull Rolul profesorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grupbull Avantajele metodei studiului de caz sunt următoarele- prin faptul că situaţia-caz aleasă de profesor aparţine domeniului studiat iar eleviistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo - prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentare- prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritual de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperare- prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

16

bull Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui elev la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

Tehnica 6 3 5bullbull Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircte minus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp de minus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)bullbull Etapele metodei 635bullI Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucruEleviistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grupIcircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai buneSe centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele1048766 oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048766 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048766 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca ndividuală cu cea de echipă1048766 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţia creativitatea calităţile atenţiei etc)Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuriEleviistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ Philips 6 6Metoda Philips 66 a fost elaborată de către profesorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

17

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborateConducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (profesorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinseAvantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează eleviistudenţii icircn (auto)evaluare Cooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuriDezavantajele apar atunci cacircnd numărul elevilor nu este multiplu de 6 şi mai pot fi create de limita de timp impusă de 6 minute SinecticaSinectica numită şi metoda analogiilor sau metoda asociaţiilor de idei a fost elaborată de profesorul William J Gordon (Operational Approach to Creativity) icircn 1961 cacircnd a icircnfiinţat primul grup sinectic la Universitatea Harvard Termanul de sinectică provine din grecescul synecticos (bdquosynrdquo ndash bdquoa aduce icircmpreunărdquo şi bdquoecticosrdquo ndash bdquoelemente diverserdquo) şi sugerează principiul fundamental al metodei asocierea unor idei apparent fără legătură icircntre ele Metoda Gordon are icircn vedere stimularea creativităţii participanţilor pentru formularea de idei şi ipoteze folosind raţionamentul prin analogie Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constracircngeri şi de a le icircngădui să-şi exprime liber opiniile vis-a-vis de o problemă pe care trebuie s-o abordeze dintr-o perspectivă nouă Metoda incită la dezvoltarea de idei inedite şi originale şi la asociaţii de idei mizacircnd pe remarcabila capacitate a minţii umane de a face legături icircntre elemente aparent irelevanteIcircn cadrul secvenţelor didactice bazate pe sinectică profesorul icircncurajează atitudinea creativă a elevilor stimulacircndu-i să privească problemele şi soluţiile icircn moduri neuzuale utilizacircnd digresiunea (W T Weawer G M Prince 1990 p 384) Icircn utilizarea digresiunii se respectă de obicei următoarele etape1048766 enunţarea problemei de către profesorelev1048766 familiarizarea elevilor cu elementele cunoscute ale problemei1048766 detaşarea temporară a elevilor de elementele problemei1048766 căutarea deliberată a irelevanţei aparente fapt care poate genera conexiuni surprinzătoare neobişnuite (vezi Muşata Bocoş 2002 p 345)1048766 potrivirea forţată a materialului irelevant descoperit cu problema discutată1048766 inventarierea căilor posibile de relaţionare dintre ideile aparent irelevante şi elementele date ale problemei prin producerea de idei noiCa exerciţiu prin excelenţă de grup sinectica urmăreşteminus să elibereze gacircndirea de şabloane educacircnd flexibiliatea şi lateralitatea acesteiaminus să inducă stări psihologice cum ar fi implicarea detaşarea empatia jocul cu ideile folosirea irelevanţei

18

minus să dea fracircu liber exprimării impulsurilor imaginativeminus să stimuleze vederile nonconformiste şi necon-venţionaleminus să icircntărească icircncrederea icircn forţele proprii icircncurăjacircnd participanţii să-şi assume riscul de a gacircndi altfelEtapele sinecticii1 Constituirea grupului sinectic2 Prezentarea problemei3 Itinerariul sinectic4 Elaborarea modelului de soluţionare a problemei5 Experimentarea şi aplicarea modeluluiGrupul sinectic este alcătuit din 5-8 persoane dintre care unul are rolul de lider şi altul de secretar Participanţii trebuie să fie cunoscători ai domeniului din care face parte problema icircn cauză să aibe aptitudini de a lucra icircn echipă capacitate empatică şi toleranţă faţă de ideile emise de ceilalţi colegi de grup Totodată se aleg persoane cu capacităţi imaginative şi metaforice dezvoltate nonconformiste şi dezinvolteProblema poate fi expusă de către profesor sau este aleasă din racircndul celor propuse de către elevi Ea este analizată prin fragmentarea ei icircn unităţi de bază transpunacircndu-se elementele cunoscute icircntr-o formă operaţionalăItinerariul sinectic presupune distanţarea intenţionată de esenţa problemei prin icircnlăturarea ideilor preconcepute care pot influenţa procesul de creaţie Se face apel la tehnici intuitive analogia fantezia empatia evocarea inversia Prin analogii fanteziste se propun soluţii care se icircndepărtează de realitatea posibilă Prin empatie se produce un transfer de identitate de la problemă la individ Analogiile simbolice permit transpunerea problemei icircn imagini Inversia reprezintă schimbarea unghiului de abordare a temei cu scopul de a diminua inerţia psihologică Pe parcursul acestei etape elevii emit diverse propuneri de soluţionare a problemei care mai apoi vor trebui transformate icircn termini conformi cu realitatea Aceasta este etapa elaborării modelului rezolutiv urmată de experimentare şi aplicareEvaluarea va avea icircn vedere următorii indicatori ideile emise icircn etapa itinerariului sinectic ierarhizarea soluţiilor propuse experimentarea şi aplicarea modelului rezolutivPostulatele pe care se bazează sinectica se referă la faptul că icircn procesul inovării creatorii parcurg mai multe faze stări critice cu funcţii şi contribuţii diferite icircn generea şi concretizarea noului De asemeni icircn procesele creative aspectele emoţionale şi iraţionale sunt frecvent mai importante decacirct cele intelectuale şi raţionaleDerularea sinecticii simulează etapele procesul creator spontan Astfel participantul transformă necunoscutul icircn cunoscut trece prin faza de incubaţie favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată Pe parcursul derulării se acordă o mare importanţă stărilor psihologice sentimntelor ireale euforice care favorizează icircntrezărirea de soluţii noiLiteratura de specialitate distinge mai multe tipuri de sinectică dintre care enunţăm patru1 Sinectica bazată pe analogia directă ce presupune rezolvarea unei situaţiiproblemă cu ajutorul unor date fapte situaţii sisteme domenii cunoscute (De exemplu asociereaanalogia dintre structura compuşilor organici ai metalelor tranzitive şi un sandwich format din două molecule organice plane reprezentacircnd feliile de pacircine legate printr-un atom al unui metal tranziţional reprezentacircnd umplutura sandwich-ului a uşurat studierea acestei clase de compuşi chimici 2 Sinectica bazată pe analogie simbolică bazată pe descrierea schematică a elementelor problemei şi presupune utilizarea unor imagini-simbol pentru a rezolva o situaţie-problemă3 Sinectica bazată pe analogia personală ce presupune identificarea fiecărui elev cu un obiect cu o persoană cu un fenomen cu un sistem real sau imaginar Această analogie presupune valorificarea capacităţii de a empatiza şi de a descrie trăirile şi sentimentele proprii corespunzătoare noii ipostaze

19

Metoda se aplică la chimie la fizică la geografie la matematică la istorie sau la literatură unde elevii vor icircncerca să se identifice cu molecule cu atomi cu fenomene meteorologice (ploaia tornada) cu ecuaţii cu personalităţi sau cu personaje literare Scopul este cel de trăire afectivă şi simţire icircn ipostaze inedite4 Sinectica bazată pe analogia fantezistă care este mai des folosită icircn domeniul artistic şi constă icircn crearea unei dimensiuni imaginare a problemeiSinectica prezintă avantaje şi limite similare brainstormingului icircnsă utilizarea ei este mai pretenţioasă Coordonatorul discuţiei (profesorul) trebuie să fie un fin psiholog şi să aibe capacităţi empatice dezvoltate612 Metoda FriscoMetoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific care să acopere o amunită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistuluiMetoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Ea are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor studenţilor capacităţi empatice spirit critic punacircnd accentul pe stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţiiEtapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei profesorul sau eleviistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de vedere icircn acord cu acestaCel care este conservator are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiriExuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiunePesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiriOptimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsiteMetoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme dateFazele de desfăşurare a metodei piramidei1 Faza introductivă profesorul expune datele problemei icircn cauză2 Faza lucrului individual elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute Icircn această etapă se notează icircntrebările legate de subiectul tratat

20

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21

bull Ca metodă de discuţie şi de creaţie icircn grup brainstorming-ul (brain = creier storming = furtunos) a fost sistematizat icircn 1948 de către profesorul de la Universitateadin Buffalo (SUA) Alexander Osborn Rezultatele experimentelor au fost publicate de Osborn icircn 1961 icircn lucrarea Applied imaginationbull Metoda bdquoasaltului de ideirdquo sau bdquocascada ideilorrdquo are drept scop emiterea unui număr cacirct mai mare de soluţii de idei privind modul de rezolvare a unei probleme icircn speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii icircn cadrul grupului icircntr-o atmosferă lipsită de critică neinhibatoare rezultat al amacircnării momentului evaluării Altfel spus participanţii sunt eliberaţi de orice constacircngeri comunică fără teama că vor spune ceva greşit sau nepotrivit care va fi apreciat ca atare de către ceilalţi participanţi Interesul metodei este acela de a da fracircu liber imaginaţiei a ideilor neobişnuite şi originale a părerilor neconvenţionale provocacircnd o reacţie icircn lanţ constructivă de creare a bdquoideilor pe ideirdquo Icircn acest sens o idee sau sugestie aparent fără legătură cu problema icircn discuţie poate oferi premise apariţiei altor idei din partea celorlalţi participanţibull Branistorming-ul se desfăşoară icircn cadrul unei reuniuni formate dinr-un grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane) de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al ocupaţiilor sub coordonarea unui moderator care icircndeplineşte rolul atacirct de animator cacirct şi de mediator Durata optimă este de 20ndash45 de minutebull Specific acestei metode este şi faptul că ea cuprinde două momente unul de producere a ideilor şi apoi momentul evaluării acestora (faza aprecierilor critice)bull Regulile de desfăşurare ale brainstorming-ului sunt următoarele 1048766 Cunoaşterea problemei pusă icircn discuţie şi a necesităţii soluţionării ei pe baza expunerii clare şi concise din partea moderatorului discuţiei1048766 Selecţionarea cu atenţie a participanţilor pe baza principiului eterogenităţii icircn ceea ce priveşte vacircrsta pregătirea fără să existe antipatii1048766 Asigurarea unui loc corespunzător (fără zgomot) spaţios luminos menit să creeze o atmosferă stimulativă propice descătuşării ideilor1048766 Admiterea şi chiar icircncurajarea fomulării de idei oricacirct de neobişnuite icircndrăzneţe lăsacircnd fracircu liber imaginaţiei participanţilor spontaneităţii şi creativităţii1048766 Icircn prima fază accentul este pus pe cantitate pe formularea de cacirct mai multe variante de răspuns şi cacirct mai diverse1048766 Neadmiterea nici unui fel de evaluări aprecieri critici judecăţi din partea participanţilor sau a coordonatorului asupra ideilor enunţate oricacirct de neaşteptate ar fi ele pentru a nu inhiba spontaneitatea şi a evita un blocaj intelectual1048766 Construcţia de bdquoidei pe ideirdquo icircn sensul că un răspuns poate provoca asociaţii şi combinaţii pentru emiterea unui nou demers cognitiv-inovativ1048766 Programarea sesiunii de brainstorming icircn perioada cacircnd participanţii sunt odihniţi şi dispuşi să lucreze1048766 Icircnregistrarea discretă exactă şi completă a discuţiilor de către o persoană desemnată special să icircndeplinească acest rol (sau pe bandă) fără a stacircnjeni participanţii sau derularea discuţiei1048766 Evaluarea este suspendată şi se va realiza mai tacircrziu de către coordonator cu sau fără ajutorul participanţilor1048766 Valorificarea ideilor ce provin după perioada de bdquoincubaţierdquo icircntr-o nouă sesiune a doua zi participanţii puntacircndu-se reicircntacirclnibull Pentru a iniţia o sesiune de brainstorming Camelia Zlate şi Mielu Zlate (1982 pp 136ndash140) propun următoarele etape şi fazebull 1 Etapa de pregătire care cuprindea) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativb) faza de antrenament creativc) faza de pregătire a şedinţelor de lucru

14

bull 2 Etapa productivă de emitere de alternative crea-tive care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativbull 3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircn-direa criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăbull Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple Dintre acestea enumerămminus obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoareminus costurile reduse necesare folosirii metodeiminus aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniileminus stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilorminus dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării amacircnateminus dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipăbull Limitele brainstorming-ului- nu suplineşte cercetarea de durată clasică- depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit- oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţibull Posibile teme pentru brainstorming1048766 Educaţia permanentă ndash promotorul dezvoltării culturale economice şi sociale1048766 Educaţia adulţilor ndash icircntre posibilităţi şi necesitate icircntre cerere şi ofertă1048766 Sărăcia ndash problemă permanentă a omenirii Modalităţi de depăşire1048766 Omul şi Universul ndash soluţii pentru viitor icircn vederea optimizării relaţiilor lumii cu natura1048766 Pămacircntul ndash o planetă vie dar muritoare căi de realizare a educaţiei ecologice1048766 Elevul ndash coparticipant le propria formare căi de stimu-lare a interesului pentru şcoală icircnvăţătură educaţie Studiul de cazbullbull Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematicebull Apărută iniţial ca o metodă de cercetare ştiinţifică (icircn medicină economie psihologie etc) studiul de caz a fost extins şi icircn problemele educaţiei fiind utilizată de profesorul Colomb Langadall la Şcoala Comercială Harvard (1935) (Harvard Graduate School of Bussines Administration) Termenul provine din latimescul casus = eveniment fortuitbull Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircnminus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele problememinus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limităminus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile createminus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilorminus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

15

bull Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048766 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048766 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048766 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048766 să solicite participarea activă a tuturor elevilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazuluibull Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumebull Etapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048766 profesorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048766 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048766 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăbull Etapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi1048766 are loc stabilirea aspectelor neclare1048766 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048766 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048766 documentarea participanţilor1048766 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţibull Etapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048766 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048766 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de profesor1048766 ierarhizarea variantelorbull Etapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimebull Etapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (elevi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similarebull Rolul profesorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grupbull Avantajele metodei studiului de caz sunt următoarele- prin faptul că situaţia-caz aleasă de profesor aparţine domeniului studiat iar eleviistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo - prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentare- prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritual de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperare- prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

16

bull Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui elev la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

Tehnica 6 3 5bullbull Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircte minus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp de minus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)bullbull Etapele metodei 635bullI Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucruEleviistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grupIcircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai buneSe centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele1048766 oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048766 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048766 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca ndividuală cu cea de echipă1048766 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţia creativitatea calităţile atenţiei etc)Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuriEleviistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ Philips 6 6Metoda Philips 66 a fost elaborată de către profesorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

17

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborateConducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (profesorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinseAvantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează eleviistudenţii icircn (auto)evaluare Cooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuriDezavantajele apar atunci cacircnd numărul elevilor nu este multiplu de 6 şi mai pot fi create de limita de timp impusă de 6 minute SinecticaSinectica numită şi metoda analogiilor sau metoda asociaţiilor de idei a fost elaborată de profesorul William J Gordon (Operational Approach to Creativity) icircn 1961 cacircnd a icircnfiinţat primul grup sinectic la Universitatea Harvard Termanul de sinectică provine din grecescul synecticos (bdquosynrdquo ndash bdquoa aduce icircmpreunărdquo şi bdquoecticosrdquo ndash bdquoelemente diverserdquo) şi sugerează principiul fundamental al metodei asocierea unor idei apparent fără legătură icircntre ele Metoda Gordon are icircn vedere stimularea creativităţii participanţilor pentru formularea de idei şi ipoteze folosind raţionamentul prin analogie Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constracircngeri şi de a le icircngădui să-şi exprime liber opiniile vis-a-vis de o problemă pe care trebuie s-o abordeze dintr-o perspectivă nouă Metoda incită la dezvoltarea de idei inedite şi originale şi la asociaţii de idei mizacircnd pe remarcabila capacitate a minţii umane de a face legături icircntre elemente aparent irelevanteIcircn cadrul secvenţelor didactice bazate pe sinectică profesorul icircncurajează atitudinea creativă a elevilor stimulacircndu-i să privească problemele şi soluţiile icircn moduri neuzuale utilizacircnd digresiunea (W T Weawer G M Prince 1990 p 384) Icircn utilizarea digresiunii se respectă de obicei următoarele etape1048766 enunţarea problemei de către profesorelev1048766 familiarizarea elevilor cu elementele cunoscute ale problemei1048766 detaşarea temporară a elevilor de elementele problemei1048766 căutarea deliberată a irelevanţei aparente fapt care poate genera conexiuni surprinzătoare neobişnuite (vezi Muşata Bocoş 2002 p 345)1048766 potrivirea forţată a materialului irelevant descoperit cu problema discutată1048766 inventarierea căilor posibile de relaţionare dintre ideile aparent irelevante şi elementele date ale problemei prin producerea de idei noiCa exerciţiu prin excelenţă de grup sinectica urmăreşteminus să elibereze gacircndirea de şabloane educacircnd flexibiliatea şi lateralitatea acesteiaminus să inducă stări psihologice cum ar fi implicarea detaşarea empatia jocul cu ideile folosirea irelevanţei

18

minus să dea fracircu liber exprimării impulsurilor imaginativeminus să stimuleze vederile nonconformiste şi necon-venţionaleminus să icircntărească icircncrederea icircn forţele proprii icircncurăjacircnd participanţii să-şi assume riscul de a gacircndi altfelEtapele sinecticii1 Constituirea grupului sinectic2 Prezentarea problemei3 Itinerariul sinectic4 Elaborarea modelului de soluţionare a problemei5 Experimentarea şi aplicarea modeluluiGrupul sinectic este alcătuit din 5-8 persoane dintre care unul are rolul de lider şi altul de secretar Participanţii trebuie să fie cunoscători ai domeniului din care face parte problema icircn cauză să aibe aptitudini de a lucra icircn echipă capacitate empatică şi toleranţă faţă de ideile emise de ceilalţi colegi de grup Totodată se aleg persoane cu capacităţi imaginative şi metaforice dezvoltate nonconformiste şi dezinvolteProblema poate fi expusă de către profesor sau este aleasă din racircndul celor propuse de către elevi Ea este analizată prin fragmentarea ei icircn unităţi de bază transpunacircndu-se elementele cunoscute icircntr-o formă operaţionalăItinerariul sinectic presupune distanţarea intenţionată de esenţa problemei prin icircnlăturarea ideilor preconcepute care pot influenţa procesul de creaţie Se face apel la tehnici intuitive analogia fantezia empatia evocarea inversia Prin analogii fanteziste se propun soluţii care se icircndepărtează de realitatea posibilă Prin empatie se produce un transfer de identitate de la problemă la individ Analogiile simbolice permit transpunerea problemei icircn imagini Inversia reprezintă schimbarea unghiului de abordare a temei cu scopul de a diminua inerţia psihologică Pe parcursul acestei etape elevii emit diverse propuneri de soluţionare a problemei care mai apoi vor trebui transformate icircn termini conformi cu realitatea Aceasta este etapa elaborării modelului rezolutiv urmată de experimentare şi aplicareEvaluarea va avea icircn vedere următorii indicatori ideile emise icircn etapa itinerariului sinectic ierarhizarea soluţiilor propuse experimentarea şi aplicarea modelului rezolutivPostulatele pe care se bazează sinectica se referă la faptul că icircn procesul inovării creatorii parcurg mai multe faze stări critice cu funcţii şi contribuţii diferite icircn generea şi concretizarea noului De asemeni icircn procesele creative aspectele emoţionale şi iraţionale sunt frecvent mai importante decacirct cele intelectuale şi raţionaleDerularea sinecticii simulează etapele procesul creator spontan Astfel participantul transformă necunoscutul icircn cunoscut trece prin faza de incubaţie favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată Pe parcursul derulării se acordă o mare importanţă stărilor psihologice sentimntelor ireale euforice care favorizează icircntrezărirea de soluţii noiLiteratura de specialitate distinge mai multe tipuri de sinectică dintre care enunţăm patru1 Sinectica bazată pe analogia directă ce presupune rezolvarea unei situaţiiproblemă cu ajutorul unor date fapte situaţii sisteme domenii cunoscute (De exemplu asociereaanalogia dintre structura compuşilor organici ai metalelor tranzitive şi un sandwich format din două molecule organice plane reprezentacircnd feliile de pacircine legate printr-un atom al unui metal tranziţional reprezentacircnd umplutura sandwich-ului a uşurat studierea acestei clase de compuşi chimici 2 Sinectica bazată pe analogie simbolică bazată pe descrierea schematică a elementelor problemei şi presupune utilizarea unor imagini-simbol pentru a rezolva o situaţie-problemă3 Sinectica bazată pe analogia personală ce presupune identificarea fiecărui elev cu un obiect cu o persoană cu un fenomen cu un sistem real sau imaginar Această analogie presupune valorificarea capacităţii de a empatiza şi de a descrie trăirile şi sentimentele proprii corespunzătoare noii ipostaze

19

Metoda se aplică la chimie la fizică la geografie la matematică la istorie sau la literatură unde elevii vor icircncerca să se identifice cu molecule cu atomi cu fenomene meteorologice (ploaia tornada) cu ecuaţii cu personalităţi sau cu personaje literare Scopul este cel de trăire afectivă şi simţire icircn ipostaze inedite4 Sinectica bazată pe analogia fantezistă care este mai des folosită icircn domeniul artistic şi constă icircn crearea unei dimensiuni imaginare a problemeiSinectica prezintă avantaje şi limite similare brainstormingului icircnsă utilizarea ei este mai pretenţioasă Coordonatorul discuţiei (profesorul) trebuie să fie un fin psiholog şi să aibe capacităţi empatice dezvoltate612 Metoda FriscoMetoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific care să acopere o amunită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistuluiMetoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Ea are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor studenţilor capacităţi empatice spirit critic punacircnd accentul pe stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţiiEtapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei profesorul sau eleviistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de vedere icircn acord cu acestaCel care este conservator are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiriExuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiunePesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiriOptimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsiteMetoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme dateFazele de desfăşurare a metodei piramidei1 Faza introductivă profesorul expune datele problemei icircn cauză2 Faza lucrului individual elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute Icircn această etapă se notează icircntrebările legate de subiectul tratat

20

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21

bull 2 Etapa productivă de emitere de alternative crea-tive care cuprindea) faza de stabilire a temei de lucru a problemelor de dezbătutb) faza de soluţionare a subproblemelor formulatec) faza de culegere a ideilor suplimentare necesare continuării demersului creativbull 3 Etapa selecţiei ideilor emise care favorizează gacircn-direa criticăa) faza analizei listei de idei emise pacircnă icircn acel momentb) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finalăbull Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple Dintre acestea enumerămminus obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoareminus costurile reduse necesare folosirii metodeiminus aplicabilitatea largă aproape icircn toate domeniileminus stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilorminus dezvoltă creativitatea spontaneitatea icircncrederea icircn sine prin procesul evaluării amacircnateminus dezvoltă abilitatea de a lucra icircn echipăbull Limitele brainstorming-ului- nu suplineşte cercetarea de durată clasică- depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit- oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţibull Posibile teme pentru brainstorming1048766 Educaţia permanentă ndash promotorul dezvoltării culturale economice şi sociale1048766 Educaţia adulţilor ndash icircntre posibilităţi şi necesitate icircntre cerere şi ofertă1048766 Sărăcia ndash problemă permanentă a omenirii Modalităţi de depăşire1048766 Omul şi Universul ndash soluţii pentru viitor icircn vederea optimizării relaţiilor lumii cu natura1048766 Pămacircntul ndash o planetă vie dar muritoare căi de realizare a educaţiei ecologice1048766 Elevul ndash coparticipant le propria formare căi de stimu-lare a interesului pentru şcoală icircnvăţătură educaţie Studiul de cazbullbull Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală autentică luată drept exemplu tipic reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematicebull Apărută iniţial ca o metodă de cercetare ştiinţifică (icircn medicină economie psihologie etc) studiul de caz a fost extins şi icircn problemele educaţiei fiind utilizată de profesorul Colomb Langadall la Şcoala Comercială Harvard (1935) (Harvard Graduate School of Bussines Administration) Termenul provine din latimescul casus = eveniment fortuitbull Scopurile acestei metode interactive valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ constau icircnminus realizarea contactului participanţilor cu realităţile complexe autentice dintr-un domeniu dat cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le dezvolta capacităţile decizionale operative optime şi abilităţile de a soluţiona eventualele problememinus verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor icircnsuşite a priceperilor şi deprinderilor a comportamentelor icircn situaţii limităminus sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor autoevaluarea din partea fiecărui participant icircn parte a gradului de aplicabilitate a acestora icircn situaţiile createminus educarea personalităţii a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul respectiv tratarea cu maturiate a situaţiilorminus exersarea capacităţilor organizatorice de conducere de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale

15

bull Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048766 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048766 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048766 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048766 să solicite participarea activă a tuturor elevilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazuluibull Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumebull Etapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048766 profesorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048766 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048766 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăbull Etapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi1048766 are loc stabilirea aspectelor neclare1048766 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048766 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048766 documentarea participanţilor1048766 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţibull Etapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048766 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048766 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de profesor1048766 ierarhizarea variantelorbull Etapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimebull Etapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (elevi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similarebull Rolul profesorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grupbull Avantajele metodei studiului de caz sunt următoarele- prin faptul că situaţia-caz aleasă de profesor aparţine domeniului studiat iar eleviistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo - prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentare- prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritual de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperare- prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

16

bull Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui elev la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

Tehnica 6 3 5bullbull Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircte minus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp de minus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)bullbull Etapele metodei 635bullI Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucruEleviistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grupIcircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai buneSe centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele1048766 oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048766 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048766 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca ndividuală cu cea de echipă1048766 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţia creativitatea calităţile atenţiei etc)Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuriEleviistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ Philips 6 6Metoda Philips 66 a fost elaborată de către profesorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

17

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborateConducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (profesorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinseAvantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează eleviistudenţii icircn (auto)evaluare Cooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuriDezavantajele apar atunci cacircnd numărul elevilor nu este multiplu de 6 şi mai pot fi create de limita de timp impusă de 6 minute SinecticaSinectica numită şi metoda analogiilor sau metoda asociaţiilor de idei a fost elaborată de profesorul William J Gordon (Operational Approach to Creativity) icircn 1961 cacircnd a icircnfiinţat primul grup sinectic la Universitatea Harvard Termanul de sinectică provine din grecescul synecticos (bdquosynrdquo ndash bdquoa aduce icircmpreunărdquo şi bdquoecticosrdquo ndash bdquoelemente diverserdquo) şi sugerează principiul fundamental al metodei asocierea unor idei apparent fără legătură icircntre ele Metoda Gordon are icircn vedere stimularea creativităţii participanţilor pentru formularea de idei şi ipoteze folosind raţionamentul prin analogie Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constracircngeri şi de a le icircngădui să-şi exprime liber opiniile vis-a-vis de o problemă pe care trebuie s-o abordeze dintr-o perspectivă nouă Metoda incită la dezvoltarea de idei inedite şi originale şi la asociaţii de idei mizacircnd pe remarcabila capacitate a minţii umane de a face legături icircntre elemente aparent irelevanteIcircn cadrul secvenţelor didactice bazate pe sinectică profesorul icircncurajează atitudinea creativă a elevilor stimulacircndu-i să privească problemele şi soluţiile icircn moduri neuzuale utilizacircnd digresiunea (W T Weawer G M Prince 1990 p 384) Icircn utilizarea digresiunii se respectă de obicei următoarele etape1048766 enunţarea problemei de către profesorelev1048766 familiarizarea elevilor cu elementele cunoscute ale problemei1048766 detaşarea temporară a elevilor de elementele problemei1048766 căutarea deliberată a irelevanţei aparente fapt care poate genera conexiuni surprinzătoare neobişnuite (vezi Muşata Bocoş 2002 p 345)1048766 potrivirea forţată a materialului irelevant descoperit cu problema discutată1048766 inventarierea căilor posibile de relaţionare dintre ideile aparent irelevante şi elementele date ale problemei prin producerea de idei noiCa exerciţiu prin excelenţă de grup sinectica urmăreşteminus să elibereze gacircndirea de şabloane educacircnd flexibiliatea şi lateralitatea acesteiaminus să inducă stări psihologice cum ar fi implicarea detaşarea empatia jocul cu ideile folosirea irelevanţei

18

minus să dea fracircu liber exprimării impulsurilor imaginativeminus să stimuleze vederile nonconformiste şi necon-venţionaleminus să icircntărească icircncrederea icircn forţele proprii icircncurăjacircnd participanţii să-şi assume riscul de a gacircndi altfelEtapele sinecticii1 Constituirea grupului sinectic2 Prezentarea problemei3 Itinerariul sinectic4 Elaborarea modelului de soluţionare a problemei5 Experimentarea şi aplicarea modeluluiGrupul sinectic este alcătuit din 5-8 persoane dintre care unul are rolul de lider şi altul de secretar Participanţii trebuie să fie cunoscători ai domeniului din care face parte problema icircn cauză să aibe aptitudini de a lucra icircn echipă capacitate empatică şi toleranţă faţă de ideile emise de ceilalţi colegi de grup Totodată se aleg persoane cu capacităţi imaginative şi metaforice dezvoltate nonconformiste şi dezinvolteProblema poate fi expusă de către profesor sau este aleasă din racircndul celor propuse de către elevi Ea este analizată prin fragmentarea ei icircn unităţi de bază transpunacircndu-se elementele cunoscute icircntr-o formă operaţionalăItinerariul sinectic presupune distanţarea intenţionată de esenţa problemei prin icircnlăturarea ideilor preconcepute care pot influenţa procesul de creaţie Se face apel la tehnici intuitive analogia fantezia empatia evocarea inversia Prin analogii fanteziste se propun soluţii care se icircndepărtează de realitatea posibilă Prin empatie se produce un transfer de identitate de la problemă la individ Analogiile simbolice permit transpunerea problemei icircn imagini Inversia reprezintă schimbarea unghiului de abordare a temei cu scopul de a diminua inerţia psihologică Pe parcursul acestei etape elevii emit diverse propuneri de soluţionare a problemei care mai apoi vor trebui transformate icircn termini conformi cu realitatea Aceasta este etapa elaborării modelului rezolutiv urmată de experimentare şi aplicareEvaluarea va avea icircn vedere următorii indicatori ideile emise icircn etapa itinerariului sinectic ierarhizarea soluţiilor propuse experimentarea şi aplicarea modelului rezolutivPostulatele pe care se bazează sinectica se referă la faptul că icircn procesul inovării creatorii parcurg mai multe faze stări critice cu funcţii şi contribuţii diferite icircn generea şi concretizarea noului De asemeni icircn procesele creative aspectele emoţionale şi iraţionale sunt frecvent mai importante decacirct cele intelectuale şi raţionaleDerularea sinecticii simulează etapele procesul creator spontan Astfel participantul transformă necunoscutul icircn cunoscut trece prin faza de incubaţie favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată Pe parcursul derulării se acordă o mare importanţă stărilor psihologice sentimntelor ireale euforice care favorizează icircntrezărirea de soluţii noiLiteratura de specialitate distinge mai multe tipuri de sinectică dintre care enunţăm patru1 Sinectica bazată pe analogia directă ce presupune rezolvarea unei situaţiiproblemă cu ajutorul unor date fapte situaţii sisteme domenii cunoscute (De exemplu asociereaanalogia dintre structura compuşilor organici ai metalelor tranzitive şi un sandwich format din două molecule organice plane reprezentacircnd feliile de pacircine legate printr-un atom al unui metal tranziţional reprezentacircnd umplutura sandwich-ului a uşurat studierea acestei clase de compuşi chimici 2 Sinectica bazată pe analogie simbolică bazată pe descrierea schematică a elementelor problemei şi presupune utilizarea unor imagini-simbol pentru a rezolva o situaţie-problemă3 Sinectica bazată pe analogia personală ce presupune identificarea fiecărui elev cu un obiect cu o persoană cu un fenomen cu un sistem real sau imaginar Această analogie presupune valorificarea capacităţii de a empatiza şi de a descrie trăirile şi sentimentele proprii corespunzătoare noii ipostaze

19

Metoda se aplică la chimie la fizică la geografie la matematică la istorie sau la literatură unde elevii vor icircncerca să se identifice cu molecule cu atomi cu fenomene meteorologice (ploaia tornada) cu ecuaţii cu personalităţi sau cu personaje literare Scopul este cel de trăire afectivă şi simţire icircn ipostaze inedite4 Sinectica bazată pe analogia fantezistă care este mai des folosită icircn domeniul artistic şi constă icircn crearea unei dimensiuni imaginare a problemeiSinectica prezintă avantaje şi limite similare brainstormingului icircnsă utilizarea ei este mai pretenţioasă Coordonatorul discuţiei (profesorul) trebuie să fie un fin psiholog şi să aibe capacităţi empatice dezvoltate612 Metoda FriscoMetoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific care să acopere o amunită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistuluiMetoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Ea are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor studenţilor capacităţi empatice spirit critic punacircnd accentul pe stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţiiEtapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei profesorul sau eleviistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de vedere icircn acord cu acestaCel care este conservator are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiriExuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiunePesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiriOptimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsiteMetoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme dateFazele de desfăşurare a metodei piramidei1 Faza introductivă profesorul expune datele problemei icircn cauză2 Faza lucrului individual elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute Icircn această etapă se notează icircntrebările legate de subiectul tratat

20

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21

bull Regulile desfăşurării metodei au icircn vedere icircn special bdquocazulrdquo ales Astfel pentru ca o situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un bdquocazrdquo reprezentativ pentru un domeniu ea trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii1048766 să fie autentică şi semnificativă icircn raport cu obiectivele prefigurate condensacircnd esenţialul1048766 să aibă valoare instructivă icircn raport cu competenţele profesionale ştiinţifice şi etice1048766 să aibe un caracter incitant motivacircnd participanţii la soluţionarea lui corespunzacircnd pregătirii şi intereselor acestora1048766 să solicite participarea activă a tuturor elevilorstudenţilor icircn obţinerea de soluţii asumacircndu-şi responsabilitea rezolvării cazuluibull Icircn aplicarea metodei studiului de caz se parcurg şase etape şi anumebull Etapa 1 Prezentarea cadrului general icircn care s-a produs evenimentul şi a cazului respectiv1048766 profesorul va alege mai icircntacirci un bdquo cazrdquo semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse care să evidenţieze aspectele general-valabile1048766 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai icircntacirci pe un grup restracircns apoi va fi propus participanţilor spre analiză1048766 prezentarea trebuie să fie cacirct mai clară precisă şi completăbull Etapa 2 Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu icircnţelegerea necesităţii rezolvării lui de către participanţi1048766 are loc stabilirea aspectelor neclare1048766 se pun icircntrebări de lămurire din partea participanţilor1048766 se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse biblio-grafice)bull Etapa 3 Studiul individual al cazului propus1048766 documentarea participanţilor1048766 găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţibull Etapa 4 Dezbaterea icircn grup a modurilor de soluţionare a cazului1048766 analiza variantelor fie mai icircntacirci icircn grupuri mici(5ndash6 membri) şi apoi icircn plen fie direct icircn plen fiecare icircşi expune variantă propusă1048766 compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o dezbatere liberă moderată de profesor1048766 ierarhizarea variantelorbull Etapa 5 Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanimebull Etapa 6 Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de participanţi (elevi studenţicursanţi) analizacircndu-se gradul de participare Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii modalităţilor de soluţionare icircn vederea aplicării lor la situaţii similarebull Rolul profesorului icircn cazul apelului la metoda studiului de caz se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului Cu abilitate şi discreţie el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile participanţilor de a soluţiona cazul punacircnd accent pe participarea activă şi productivă individuală şi de grupbull Avantajele metodei studiului de caz sunt următoarele- prin faptul că situaţia-caz aleasă de profesor aparţine domeniului studiat iar eleviistudenţii sunt antrenaţi icircn găsirea de soluţii se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta bdquofamiliarizacircndu-i cu o strategie de abordare a faptului realrdquo - prin faptul că are un pronunţat caracter activ metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice de analiză critică de elaborare de decizii şi de soluţionare promtă a cazului formacircnd abilităţile de argumentare- prin faptul că se desfăşoară icircn grup dezvoltă inteligenţa interpersonală spiritual de echipă toleranţa şi ajutorul reciproc specific icircnvăţării prin cooperare- prin confruntarea activă cu un caz practic metoda oferă oportunităţi icircn construirea unui pod icircntre teorie şi practică

16

bull Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui elev la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

Tehnica 6 3 5bullbull Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircte minus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp de minus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)bullbull Etapele metodei 635bullI Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucruEleviistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grupIcircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai buneSe centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele1048766 oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048766 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048766 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca ndividuală cu cea de echipă1048766 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţia creativitatea calităţile atenţiei etc)Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuriEleviistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ Philips 6 6Metoda Philips 66 a fost elaborată de către profesorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

17

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborateConducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (profesorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinseAvantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează eleviistudenţii icircn (auto)evaluare Cooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuriDezavantajele apar atunci cacircnd numărul elevilor nu este multiplu de 6 şi mai pot fi create de limita de timp impusă de 6 minute SinecticaSinectica numită şi metoda analogiilor sau metoda asociaţiilor de idei a fost elaborată de profesorul William J Gordon (Operational Approach to Creativity) icircn 1961 cacircnd a icircnfiinţat primul grup sinectic la Universitatea Harvard Termanul de sinectică provine din grecescul synecticos (bdquosynrdquo ndash bdquoa aduce icircmpreunărdquo şi bdquoecticosrdquo ndash bdquoelemente diverserdquo) şi sugerează principiul fundamental al metodei asocierea unor idei apparent fără legătură icircntre ele Metoda Gordon are icircn vedere stimularea creativităţii participanţilor pentru formularea de idei şi ipoteze folosind raţionamentul prin analogie Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constracircngeri şi de a le icircngădui să-şi exprime liber opiniile vis-a-vis de o problemă pe care trebuie s-o abordeze dintr-o perspectivă nouă Metoda incită la dezvoltarea de idei inedite şi originale şi la asociaţii de idei mizacircnd pe remarcabila capacitate a minţii umane de a face legături icircntre elemente aparent irelevanteIcircn cadrul secvenţelor didactice bazate pe sinectică profesorul icircncurajează atitudinea creativă a elevilor stimulacircndu-i să privească problemele şi soluţiile icircn moduri neuzuale utilizacircnd digresiunea (W T Weawer G M Prince 1990 p 384) Icircn utilizarea digresiunii se respectă de obicei următoarele etape1048766 enunţarea problemei de către profesorelev1048766 familiarizarea elevilor cu elementele cunoscute ale problemei1048766 detaşarea temporară a elevilor de elementele problemei1048766 căutarea deliberată a irelevanţei aparente fapt care poate genera conexiuni surprinzătoare neobişnuite (vezi Muşata Bocoş 2002 p 345)1048766 potrivirea forţată a materialului irelevant descoperit cu problema discutată1048766 inventarierea căilor posibile de relaţionare dintre ideile aparent irelevante şi elementele date ale problemei prin producerea de idei noiCa exerciţiu prin excelenţă de grup sinectica urmăreşteminus să elibereze gacircndirea de şabloane educacircnd flexibiliatea şi lateralitatea acesteiaminus să inducă stări psihologice cum ar fi implicarea detaşarea empatia jocul cu ideile folosirea irelevanţei

18

minus să dea fracircu liber exprimării impulsurilor imaginativeminus să stimuleze vederile nonconformiste şi necon-venţionaleminus să icircntărească icircncrederea icircn forţele proprii icircncurăjacircnd participanţii să-şi assume riscul de a gacircndi altfelEtapele sinecticii1 Constituirea grupului sinectic2 Prezentarea problemei3 Itinerariul sinectic4 Elaborarea modelului de soluţionare a problemei5 Experimentarea şi aplicarea modeluluiGrupul sinectic este alcătuit din 5-8 persoane dintre care unul are rolul de lider şi altul de secretar Participanţii trebuie să fie cunoscători ai domeniului din care face parte problema icircn cauză să aibe aptitudini de a lucra icircn echipă capacitate empatică şi toleranţă faţă de ideile emise de ceilalţi colegi de grup Totodată se aleg persoane cu capacităţi imaginative şi metaforice dezvoltate nonconformiste şi dezinvolteProblema poate fi expusă de către profesor sau este aleasă din racircndul celor propuse de către elevi Ea este analizată prin fragmentarea ei icircn unităţi de bază transpunacircndu-se elementele cunoscute icircntr-o formă operaţionalăItinerariul sinectic presupune distanţarea intenţionată de esenţa problemei prin icircnlăturarea ideilor preconcepute care pot influenţa procesul de creaţie Se face apel la tehnici intuitive analogia fantezia empatia evocarea inversia Prin analogii fanteziste se propun soluţii care se icircndepărtează de realitatea posibilă Prin empatie se produce un transfer de identitate de la problemă la individ Analogiile simbolice permit transpunerea problemei icircn imagini Inversia reprezintă schimbarea unghiului de abordare a temei cu scopul de a diminua inerţia psihologică Pe parcursul acestei etape elevii emit diverse propuneri de soluţionare a problemei care mai apoi vor trebui transformate icircn termini conformi cu realitatea Aceasta este etapa elaborării modelului rezolutiv urmată de experimentare şi aplicareEvaluarea va avea icircn vedere următorii indicatori ideile emise icircn etapa itinerariului sinectic ierarhizarea soluţiilor propuse experimentarea şi aplicarea modelului rezolutivPostulatele pe care se bazează sinectica se referă la faptul că icircn procesul inovării creatorii parcurg mai multe faze stări critice cu funcţii şi contribuţii diferite icircn generea şi concretizarea noului De asemeni icircn procesele creative aspectele emoţionale şi iraţionale sunt frecvent mai importante decacirct cele intelectuale şi raţionaleDerularea sinecticii simulează etapele procesul creator spontan Astfel participantul transformă necunoscutul icircn cunoscut trece prin faza de incubaţie favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată Pe parcursul derulării se acordă o mare importanţă stărilor psihologice sentimntelor ireale euforice care favorizează icircntrezărirea de soluţii noiLiteratura de specialitate distinge mai multe tipuri de sinectică dintre care enunţăm patru1 Sinectica bazată pe analogia directă ce presupune rezolvarea unei situaţiiproblemă cu ajutorul unor date fapte situaţii sisteme domenii cunoscute (De exemplu asociereaanalogia dintre structura compuşilor organici ai metalelor tranzitive şi un sandwich format din două molecule organice plane reprezentacircnd feliile de pacircine legate printr-un atom al unui metal tranziţional reprezentacircnd umplutura sandwich-ului a uşurat studierea acestei clase de compuşi chimici 2 Sinectica bazată pe analogie simbolică bazată pe descrierea schematică a elementelor problemei şi presupune utilizarea unor imagini-simbol pentru a rezolva o situaţie-problemă3 Sinectica bazată pe analogia personală ce presupune identificarea fiecărui elev cu un obiect cu o persoană cu un fenomen cu un sistem real sau imaginar Această analogie presupune valorificarea capacităţii de a empatiza şi de a descrie trăirile şi sentimentele proprii corespunzătoare noii ipostaze

19

Metoda se aplică la chimie la fizică la geografie la matematică la istorie sau la literatură unde elevii vor icircncerca să se identifice cu molecule cu atomi cu fenomene meteorologice (ploaia tornada) cu ecuaţii cu personalităţi sau cu personaje literare Scopul este cel de trăire afectivă şi simţire icircn ipostaze inedite4 Sinectica bazată pe analogia fantezistă care este mai des folosită icircn domeniul artistic şi constă icircn crearea unei dimensiuni imaginare a problemeiSinectica prezintă avantaje şi limite similare brainstormingului icircnsă utilizarea ei este mai pretenţioasă Coordonatorul discuţiei (profesorul) trebuie să fie un fin psiholog şi să aibe capacităţi empatice dezvoltate612 Metoda FriscoMetoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific care să acopere o amunită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistuluiMetoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Ea are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor studenţilor capacităţi empatice spirit critic punacircnd accentul pe stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţiiEtapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei profesorul sau eleviistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de vedere icircn acord cu acestaCel care este conservator are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiriExuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiunePesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiriOptimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsiteMetoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme dateFazele de desfăşurare a metodei piramidei1 Faza introductivă profesorul expune datele problemei icircn cauză2 Faza lucrului individual elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute Icircn această etapă se notează icircntrebările legate de subiectul tratat

20

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21

bull Limitele aplicării metodei studiului de cazminus dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei fapt care solicită mult timp de prelucrare şi experimentare a fiecărui cazminus dificultăţi icircn evaluarea participării fiecărui elev la soluţionarea cazului concomitent cu mani-festarea fenomenului de complezenţă ori de lene lăsacircnd pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazuluiminus dificultăţi legate de accesul la sursele de informare necesare soluţionării cazuluiminus experienţa redusă a unora dintre participanţi creează dificultăţi icircn găsirea soluţiei optime cu efecte nedorite icircn gradul de implicare motivaţională icircn activitate

Tehnica 6 3 5bullbull Tehnica 635 este asemănătoare branstorming-ului Ideile noi icircnsă se scriu pe foile de hărtie care circulă icircntre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting Tehnica se numeşte 635 pentru că existăminus 6 membri icircn grupul de lucru care notează pe o foaie de hacircrtie cacircte minus 3 soluţii fiecare la o problemă dată timp de minus 5 minute (icircnsumacircnd 108 răspunsuri icircn 30 de minute icircn fiecare grup)bullbull Etapele metodei 635bullI Icircmpărţirea clasei icircn grupe a cacircte 6 membri fiecareII Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucruEleviistudenţii primesc fiecare cacircte o foaie de hacircrtie icircmpărţită icircn trei coloaneIII Desfăşurarea activităţii icircn grupIcircn acestă etapă are loc o icircmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă Pentru problema dată fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii icircn tabelul cu 3 coloane icircntr-un timp maxim de 5 minute Foile migrează apoi de la stacircnga spre dreapta pacircnă ajung la posesorul iniţial Cel care a primit foaia colegului din stacircnga citeşte soluţiile deja notate şi icircncearcă să le modifice icircn sens creativ prin formulări noi adaptacircndu-le icircmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuuIV Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai buneSe centralizează datele obţinute se discută şi se apreciază rezultateleAvantajele aplicării tehnicii 635 sunt următoarele1048766 oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima1048766 similar brainstorming-ului stimululează construcţia de bdquoidei pe ideirdquo1048766 icircncurajează solidaritatea icircn grup şi competiţia icircntre grupuri icircmbinacircnd munca ndividuală cu cea de echipă1048766 are caracter formativ-educativ dezvoltacircnd atacirct spiritul de echipă cacirct şi procesele psihice superioare (gacircndirea cu operaţiile ei analiza ideilor emise de ceilalţi comparaţia sinteza generalizarea şi abstractizarea dezvoltă imaginaţia creativitatea calităţile atenţiei etc)Dezavantajele rezultă din constracircngerea participanţilor de a răspunde icircntr-un timp fix De asemenea pot exista fenomene de contagiune negativă icircntre răspunsuriEleviistudenţii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare intracircnd icircntr-un blocaj creativ Philips 6 6Metoda Philips 66 a fost elaborată de către profesorul de literatură J Donald Philips (de unde provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 635 icircnsă se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute Acest fapt are ca scop intensificarea producţiei creative ca şi icircn cazul tehnicii 635Etapele metodei Philips 661 Constituirea grupurilor de cacircte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Secretarul fiecărul grup are icircn plus sarcina de a consemna ideile colegilor

17

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborateConducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (profesorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinseAvantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează eleviistudenţii icircn (auto)evaluare Cooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuriDezavantajele apar atunci cacircnd numărul elevilor nu este multiplu de 6 şi mai pot fi create de limita de timp impusă de 6 minute SinecticaSinectica numită şi metoda analogiilor sau metoda asociaţiilor de idei a fost elaborată de profesorul William J Gordon (Operational Approach to Creativity) icircn 1961 cacircnd a icircnfiinţat primul grup sinectic la Universitatea Harvard Termanul de sinectică provine din grecescul synecticos (bdquosynrdquo ndash bdquoa aduce icircmpreunărdquo şi bdquoecticosrdquo ndash bdquoelemente diverserdquo) şi sugerează principiul fundamental al metodei asocierea unor idei apparent fără legătură icircntre ele Metoda Gordon are icircn vedere stimularea creativităţii participanţilor pentru formularea de idei şi ipoteze folosind raţionamentul prin analogie Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constracircngeri şi de a le icircngădui să-şi exprime liber opiniile vis-a-vis de o problemă pe care trebuie s-o abordeze dintr-o perspectivă nouă Metoda incită la dezvoltarea de idei inedite şi originale şi la asociaţii de idei mizacircnd pe remarcabila capacitate a minţii umane de a face legături icircntre elemente aparent irelevanteIcircn cadrul secvenţelor didactice bazate pe sinectică profesorul icircncurajează atitudinea creativă a elevilor stimulacircndu-i să privească problemele şi soluţiile icircn moduri neuzuale utilizacircnd digresiunea (W T Weawer G M Prince 1990 p 384) Icircn utilizarea digresiunii se respectă de obicei următoarele etape1048766 enunţarea problemei de către profesorelev1048766 familiarizarea elevilor cu elementele cunoscute ale problemei1048766 detaşarea temporară a elevilor de elementele problemei1048766 căutarea deliberată a irelevanţei aparente fapt care poate genera conexiuni surprinzătoare neobişnuite (vezi Muşata Bocoş 2002 p 345)1048766 potrivirea forţată a materialului irelevant descoperit cu problema discutată1048766 inventarierea căilor posibile de relaţionare dintre ideile aparent irelevante şi elementele date ale problemei prin producerea de idei noiCa exerciţiu prin excelenţă de grup sinectica urmăreşteminus să elibereze gacircndirea de şabloane educacircnd flexibiliatea şi lateralitatea acesteiaminus să inducă stări psihologice cum ar fi implicarea detaşarea empatia jocul cu ideile folosirea irelevanţei

18

minus să dea fracircu liber exprimării impulsurilor imaginativeminus să stimuleze vederile nonconformiste şi necon-venţionaleminus să icircntărească icircncrederea icircn forţele proprii icircncurăjacircnd participanţii să-şi assume riscul de a gacircndi altfelEtapele sinecticii1 Constituirea grupului sinectic2 Prezentarea problemei3 Itinerariul sinectic4 Elaborarea modelului de soluţionare a problemei5 Experimentarea şi aplicarea modeluluiGrupul sinectic este alcătuit din 5-8 persoane dintre care unul are rolul de lider şi altul de secretar Participanţii trebuie să fie cunoscători ai domeniului din care face parte problema icircn cauză să aibe aptitudini de a lucra icircn echipă capacitate empatică şi toleranţă faţă de ideile emise de ceilalţi colegi de grup Totodată se aleg persoane cu capacităţi imaginative şi metaforice dezvoltate nonconformiste şi dezinvolteProblema poate fi expusă de către profesor sau este aleasă din racircndul celor propuse de către elevi Ea este analizată prin fragmentarea ei icircn unităţi de bază transpunacircndu-se elementele cunoscute icircntr-o formă operaţionalăItinerariul sinectic presupune distanţarea intenţionată de esenţa problemei prin icircnlăturarea ideilor preconcepute care pot influenţa procesul de creaţie Se face apel la tehnici intuitive analogia fantezia empatia evocarea inversia Prin analogii fanteziste se propun soluţii care se icircndepărtează de realitatea posibilă Prin empatie se produce un transfer de identitate de la problemă la individ Analogiile simbolice permit transpunerea problemei icircn imagini Inversia reprezintă schimbarea unghiului de abordare a temei cu scopul de a diminua inerţia psihologică Pe parcursul acestei etape elevii emit diverse propuneri de soluţionare a problemei care mai apoi vor trebui transformate icircn termini conformi cu realitatea Aceasta este etapa elaborării modelului rezolutiv urmată de experimentare şi aplicareEvaluarea va avea icircn vedere următorii indicatori ideile emise icircn etapa itinerariului sinectic ierarhizarea soluţiilor propuse experimentarea şi aplicarea modelului rezolutivPostulatele pe care se bazează sinectica se referă la faptul că icircn procesul inovării creatorii parcurg mai multe faze stări critice cu funcţii şi contribuţii diferite icircn generea şi concretizarea noului De asemeni icircn procesele creative aspectele emoţionale şi iraţionale sunt frecvent mai importante decacirct cele intelectuale şi raţionaleDerularea sinecticii simulează etapele procesul creator spontan Astfel participantul transformă necunoscutul icircn cunoscut trece prin faza de incubaţie favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată Pe parcursul derulării se acordă o mare importanţă stărilor psihologice sentimntelor ireale euforice care favorizează icircntrezărirea de soluţii noiLiteratura de specialitate distinge mai multe tipuri de sinectică dintre care enunţăm patru1 Sinectica bazată pe analogia directă ce presupune rezolvarea unei situaţiiproblemă cu ajutorul unor date fapte situaţii sisteme domenii cunoscute (De exemplu asociereaanalogia dintre structura compuşilor organici ai metalelor tranzitive şi un sandwich format din două molecule organice plane reprezentacircnd feliile de pacircine legate printr-un atom al unui metal tranziţional reprezentacircnd umplutura sandwich-ului a uşurat studierea acestei clase de compuşi chimici 2 Sinectica bazată pe analogie simbolică bazată pe descrierea schematică a elementelor problemei şi presupune utilizarea unor imagini-simbol pentru a rezolva o situaţie-problemă3 Sinectica bazată pe analogia personală ce presupune identificarea fiecărui elev cu un obiect cu o persoană cu un fenomen cu un sistem real sau imaginar Această analogie presupune valorificarea capacităţii de a empatiza şi de a descrie trăirile şi sentimentele proprii corespunzătoare noii ipostaze

19

Metoda se aplică la chimie la fizică la geografie la matematică la istorie sau la literatură unde elevii vor icircncerca să se identifice cu molecule cu atomi cu fenomene meteorologice (ploaia tornada) cu ecuaţii cu personalităţi sau cu personaje literare Scopul este cel de trăire afectivă şi simţire icircn ipostaze inedite4 Sinectica bazată pe analogia fantezistă care este mai des folosită icircn domeniul artistic şi constă icircn crearea unei dimensiuni imaginare a problemeiSinectica prezintă avantaje şi limite similare brainstormingului icircnsă utilizarea ei este mai pretenţioasă Coordonatorul discuţiei (profesorul) trebuie să fie un fin psiholog şi să aibe capacităţi empatice dezvoltate612 Metoda FriscoMetoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific care să acopere o amunită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistuluiMetoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Ea are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor studenţilor capacităţi empatice spirit critic punacircnd accentul pe stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţiiEtapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei profesorul sau eleviistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de vedere icircn acord cu acestaCel care este conservator are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiriExuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiunePesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiriOptimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsiteMetoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme dateFazele de desfăşurare a metodei piramidei1 Faza introductivă profesorul expune datele problemei icircn cauză2 Faza lucrului individual elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute Icircn această etapă se notează icircntrebările legate de subiectul tratat

20

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21

Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea icircn cadrul grupului şi prezintă concluziile2 Icircnmacircnarea temeiproblemei ce urmează a fi dezbătută icircn particular de către fiecare grup şi motivarea importanţei acesteia3 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei icircn cadrul grupului timp de 6 minute Acestea pot fi libere icircn sensul că fiecare membru propune un răspuns şi la sfacircrşit se reţin ideile cele mai importante sau pot fi discuţii progresive icircn care fiecare participant expune icircn cadrul grupului său o variantă care e analizată şi apoi se trece la celelalte idei4 Colectarea soluţiilor elaborateConducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate icircn scris coordonatorului colectivului (profesorului)5 Discuţia colectivă este urmată de decizia co-lectivă icircn ceea ce priveşte soluţia finală pe baza ierarhizării variantelor pe tablă6 Icircncheirea discuţiei se face icircn urma prezentării din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfăşurarea activităţii şi a eficienţei demersurilor icircntreprinseAvantajele metodei Philips 66 sunt similare braistorming-ului şi tehnicii 635 icircn ceea ce priveşte facilitarea comunicării obţinerea icircntr-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor Ea pemite icircntărirea coeziunii grupului şi angajează eleviistudenţii icircn (auto)evaluare Cooperarea din interiorul echipei se icircmbină cu competiţia dintre grupuriDezavantajele apar atunci cacircnd numărul elevilor nu este multiplu de 6 şi mai pot fi create de limita de timp impusă de 6 minute SinecticaSinectica numită şi metoda analogiilor sau metoda asociaţiilor de idei a fost elaborată de profesorul William J Gordon (Operational Approach to Creativity) icircn 1961 cacircnd a icircnfiinţat primul grup sinectic la Universitatea Harvard Termanul de sinectică provine din grecescul synecticos (bdquosynrdquo ndash bdquoa aduce icircmpreunărdquo şi bdquoecticosrdquo ndash bdquoelemente diverserdquo) şi sugerează principiul fundamental al metodei asocierea unor idei apparent fără legătură icircntre ele Metoda Gordon are icircn vedere stimularea creativităţii participanţilor pentru formularea de idei şi ipoteze folosind raţionamentul prin analogie Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constracircngeri şi de a le icircngădui să-şi exprime liber opiniile vis-a-vis de o problemă pe care trebuie s-o abordeze dintr-o perspectivă nouă Metoda incită la dezvoltarea de idei inedite şi originale şi la asociaţii de idei mizacircnd pe remarcabila capacitate a minţii umane de a face legături icircntre elemente aparent irelevanteIcircn cadrul secvenţelor didactice bazate pe sinectică profesorul icircncurajează atitudinea creativă a elevilor stimulacircndu-i să privească problemele şi soluţiile icircn moduri neuzuale utilizacircnd digresiunea (W T Weawer G M Prince 1990 p 384) Icircn utilizarea digresiunii se respectă de obicei următoarele etape1048766 enunţarea problemei de către profesorelev1048766 familiarizarea elevilor cu elementele cunoscute ale problemei1048766 detaşarea temporară a elevilor de elementele problemei1048766 căutarea deliberată a irelevanţei aparente fapt care poate genera conexiuni surprinzătoare neobişnuite (vezi Muşata Bocoş 2002 p 345)1048766 potrivirea forţată a materialului irelevant descoperit cu problema discutată1048766 inventarierea căilor posibile de relaţionare dintre ideile aparent irelevante şi elementele date ale problemei prin producerea de idei noiCa exerciţiu prin excelenţă de grup sinectica urmăreşteminus să elibereze gacircndirea de şabloane educacircnd flexibiliatea şi lateralitatea acesteiaminus să inducă stări psihologice cum ar fi implicarea detaşarea empatia jocul cu ideile folosirea irelevanţei

18

minus să dea fracircu liber exprimării impulsurilor imaginativeminus să stimuleze vederile nonconformiste şi necon-venţionaleminus să icircntărească icircncrederea icircn forţele proprii icircncurăjacircnd participanţii să-şi assume riscul de a gacircndi altfelEtapele sinecticii1 Constituirea grupului sinectic2 Prezentarea problemei3 Itinerariul sinectic4 Elaborarea modelului de soluţionare a problemei5 Experimentarea şi aplicarea modeluluiGrupul sinectic este alcătuit din 5-8 persoane dintre care unul are rolul de lider şi altul de secretar Participanţii trebuie să fie cunoscători ai domeniului din care face parte problema icircn cauză să aibe aptitudini de a lucra icircn echipă capacitate empatică şi toleranţă faţă de ideile emise de ceilalţi colegi de grup Totodată se aleg persoane cu capacităţi imaginative şi metaforice dezvoltate nonconformiste şi dezinvolteProblema poate fi expusă de către profesor sau este aleasă din racircndul celor propuse de către elevi Ea este analizată prin fragmentarea ei icircn unităţi de bază transpunacircndu-se elementele cunoscute icircntr-o formă operaţionalăItinerariul sinectic presupune distanţarea intenţionată de esenţa problemei prin icircnlăturarea ideilor preconcepute care pot influenţa procesul de creaţie Se face apel la tehnici intuitive analogia fantezia empatia evocarea inversia Prin analogii fanteziste se propun soluţii care se icircndepărtează de realitatea posibilă Prin empatie se produce un transfer de identitate de la problemă la individ Analogiile simbolice permit transpunerea problemei icircn imagini Inversia reprezintă schimbarea unghiului de abordare a temei cu scopul de a diminua inerţia psihologică Pe parcursul acestei etape elevii emit diverse propuneri de soluţionare a problemei care mai apoi vor trebui transformate icircn termini conformi cu realitatea Aceasta este etapa elaborării modelului rezolutiv urmată de experimentare şi aplicareEvaluarea va avea icircn vedere următorii indicatori ideile emise icircn etapa itinerariului sinectic ierarhizarea soluţiilor propuse experimentarea şi aplicarea modelului rezolutivPostulatele pe care se bazează sinectica se referă la faptul că icircn procesul inovării creatorii parcurg mai multe faze stări critice cu funcţii şi contribuţii diferite icircn generea şi concretizarea noului De asemeni icircn procesele creative aspectele emoţionale şi iraţionale sunt frecvent mai importante decacirct cele intelectuale şi raţionaleDerularea sinecticii simulează etapele procesul creator spontan Astfel participantul transformă necunoscutul icircn cunoscut trece prin faza de incubaţie favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată Pe parcursul derulării se acordă o mare importanţă stărilor psihologice sentimntelor ireale euforice care favorizează icircntrezărirea de soluţii noiLiteratura de specialitate distinge mai multe tipuri de sinectică dintre care enunţăm patru1 Sinectica bazată pe analogia directă ce presupune rezolvarea unei situaţiiproblemă cu ajutorul unor date fapte situaţii sisteme domenii cunoscute (De exemplu asociereaanalogia dintre structura compuşilor organici ai metalelor tranzitive şi un sandwich format din două molecule organice plane reprezentacircnd feliile de pacircine legate printr-un atom al unui metal tranziţional reprezentacircnd umplutura sandwich-ului a uşurat studierea acestei clase de compuşi chimici 2 Sinectica bazată pe analogie simbolică bazată pe descrierea schematică a elementelor problemei şi presupune utilizarea unor imagini-simbol pentru a rezolva o situaţie-problemă3 Sinectica bazată pe analogia personală ce presupune identificarea fiecărui elev cu un obiect cu o persoană cu un fenomen cu un sistem real sau imaginar Această analogie presupune valorificarea capacităţii de a empatiza şi de a descrie trăirile şi sentimentele proprii corespunzătoare noii ipostaze

19

Metoda se aplică la chimie la fizică la geografie la matematică la istorie sau la literatură unde elevii vor icircncerca să se identifice cu molecule cu atomi cu fenomene meteorologice (ploaia tornada) cu ecuaţii cu personalităţi sau cu personaje literare Scopul este cel de trăire afectivă şi simţire icircn ipostaze inedite4 Sinectica bazată pe analogia fantezistă care este mai des folosită icircn domeniul artistic şi constă icircn crearea unei dimensiuni imaginare a problemeiSinectica prezintă avantaje şi limite similare brainstormingului icircnsă utilizarea ei este mai pretenţioasă Coordonatorul discuţiei (profesorul) trebuie să fie un fin psiholog şi să aibe capacităţi empatice dezvoltate612 Metoda FriscoMetoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific care să acopere o amunită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistuluiMetoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Ea are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor studenţilor capacităţi empatice spirit critic punacircnd accentul pe stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţiiEtapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei profesorul sau eleviistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de vedere icircn acord cu acestaCel care este conservator are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiriExuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiunePesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiriOptimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsiteMetoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme dateFazele de desfăşurare a metodei piramidei1 Faza introductivă profesorul expune datele problemei icircn cauză2 Faza lucrului individual elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute Icircn această etapă se notează icircntrebările legate de subiectul tratat

20

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21

minus să dea fracircu liber exprimării impulsurilor imaginativeminus să stimuleze vederile nonconformiste şi necon-venţionaleminus să icircntărească icircncrederea icircn forţele proprii icircncurăjacircnd participanţii să-şi assume riscul de a gacircndi altfelEtapele sinecticii1 Constituirea grupului sinectic2 Prezentarea problemei3 Itinerariul sinectic4 Elaborarea modelului de soluţionare a problemei5 Experimentarea şi aplicarea modeluluiGrupul sinectic este alcătuit din 5-8 persoane dintre care unul are rolul de lider şi altul de secretar Participanţii trebuie să fie cunoscători ai domeniului din care face parte problema icircn cauză să aibe aptitudini de a lucra icircn echipă capacitate empatică şi toleranţă faţă de ideile emise de ceilalţi colegi de grup Totodată se aleg persoane cu capacităţi imaginative şi metaforice dezvoltate nonconformiste şi dezinvolteProblema poate fi expusă de către profesor sau este aleasă din racircndul celor propuse de către elevi Ea este analizată prin fragmentarea ei icircn unităţi de bază transpunacircndu-se elementele cunoscute icircntr-o formă operaţionalăItinerariul sinectic presupune distanţarea intenţionată de esenţa problemei prin icircnlăturarea ideilor preconcepute care pot influenţa procesul de creaţie Se face apel la tehnici intuitive analogia fantezia empatia evocarea inversia Prin analogii fanteziste se propun soluţii care se icircndepărtează de realitatea posibilă Prin empatie se produce un transfer de identitate de la problemă la individ Analogiile simbolice permit transpunerea problemei icircn imagini Inversia reprezintă schimbarea unghiului de abordare a temei cu scopul de a diminua inerţia psihologică Pe parcursul acestei etape elevii emit diverse propuneri de soluţionare a problemei care mai apoi vor trebui transformate icircn termini conformi cu realitatea Aceasta este etapa elaborării modelului rezolutiv urmată de experimentare şi aplicareEvaluarea va avea icircn vedere următorii indicatori ideile emise icircn etapa itinerariului sinectic ierarhizarea soluţiilor propuse experimentarea şi aplicarea modelului rezolutivPostulatele pe care se bazează sinectica se referă la faptul că icircn procesul inovării creatorii parcurg mai multe faze stări critice cu funcţii şi contribuţii diferite icircn generea şi concretizarea noului De asemeni icircn procesele creative aspectele emoţionale şi iraţionale sunt frecvent mai importante decacirct cele intelectuale şi raţionaleDerularea sinecticii simulează etapele procesul creator spontan Astfel participantul transformă necunoscutul icircn cunoscut trece prin faza de incubaţie favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată Pe parcursul derulării se acordă o mare importanţă stărilor psihologice sentimntelor ireale euforice care favorizează icircntrezărirea de soluţii noiLiteratura de specialitate distinge mai multe tipuri de sinectică dintre care enunţăm patru1 Sinectica bazată pe analogia directă ce presupune rezolvarea unei situaţiiproblemă cu ajutorul unor date fapte situaţii sisteme domenii cunoscute (De exemplu asociereaanalogia dintre structura compuşilor organici ai metalelor tranzitive şi un sandwich format din două molecule organice plane reprezentacircnd feliile de pacircine legate printr-un atom al unui metal tranziţional reprezentacircnd umplutura sandwich-ului a uşurat studierea acestei clase de compuşi chimici 2 Sinectica bazată pe analogie simbolică bazată pe descrierea schematică a elementelor problemei şi presupune utilizarea unor imagini-simbol pentru a rezolva o situaţie-problemă3 Sinectica bazată pe analogia personală ce presupune identificarea fiecărui elev cu un obiect cu o persoană cu un fenomen cu un sistem real sau imaginar Această analogie presupune valorificarea capacităţii de a empatiza şi de a descrie trăirile şi sentimentele proprii corespunzătoare noii ipostaze

19

Metoda se aplică la chimie la fizică la geografie la matematică la istorie sau la literatură unde elevii vor icircncerca să se identifice cu molecule cu atomi cu fenomene meteorologice (ploaia tornada) cu ecuaţii cu personalităţi sau cu personaje literare Scopul este cel de trăire afectivă şi simţire icircn ipostaze inedite4 Sinectica bazată pe analogia fantezistă care este mai des folosită icircn domeniul artistic şi constă icircn crearea unei dimensiuni imaginare a problemeiSinectica prezintă avantaje şi limite similare brainstormingului icircnsă utilizarea ei este mai pretenţioasă Coordonatorul discuţiei (profesorul) trebuie să fie un fin psiholog şi să aibe capacităţi empatice dezvoltate612 Metoda FriscoMetoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific care să acopere o amunită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistuluiMetoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Ea are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor studenţilor capacităţi empatice spirit critic punacircnd accentul pe stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţiiEtapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei profesorul sau eleviistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de vedere icircn acord cu acestaCel care este conservator are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiriExuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiunePesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiriOptimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsiteMetoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme dateFazele de desfăşurare a metodei piramidei1 Faza introductivă profesorul expune datele problemei icircn cauză2 Faza lucrului individual elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute Icircn această etapă se notează icircntrebările legate de subiectul tratat

20

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21

Metoda se aplică la chimie la fizică la geografie la matematică la istorie sau la literatură unde elevii vor icircncerca să se identifice cu molecule cu atomi cu fenomene meteorologice (ploaia tornada) cu ecuaţii cu personalităţi sau cu personaje literare Scopul este cel de trăire afectivă şi simţire icircn ipostaze inedite4 Sinectica bazată pe analogia fantezistă care este mai des folosită icircn domeniul artistic şi constă icircn crearea unei dimensiuni imaginare a problemeiSinectica prezintă avantaje şi limite similare brainstormingului icircnsă utilizarea ei este mai pretenţioasă Coordonatorul discuţiei (profesorul) trebuie să fie un fin psiholog şi să aibe capacităţi empatice dezvoltate612 Metoda FriscoMetoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific care să acopere o amunită dimensiune a personalităţii abordacircnd o problemă din mai multe perspective Astfel membrii grupului vor trebui să joace fiecare pe racircnd rolul consevatoristului rolul exuberantului rolul pesimistului şi rolul optimistuluiMetoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente Ea are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor studenţilor capacităţi empatice spirit critic punacircnd accentul pe stimularea gacircndirii a imaginaţiei şi a creativităţiiEtapele metodei Frisco1 Etapa punerii problemei profesorul sau eleviistudenţii sesizează o situaţieproblemă şi a propun spre analiză2 Etapa organizării colectivului se stabilesc rolurile conservatorul exuberantul pesimistul optimistul şi cine le joacă Rolurile pot fi abordate individual sau icircn cazul colectivelor numeroase acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent aceştia formacircnd o echipă3 Etapa dezbaterii colective fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de vedere icircn acord cu acestaCel care este conservator are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi pronunţacircndu-se pentru menţinerea lor fără a exclude icircnsă posibilitatea unor eventuale icircmbunătăţiriExuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat icircn practică asiguracircnd astfel un cadru imaginativ-creativ inovator şi stimulacircndu-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile Se bazează pe un fenomen de contagiunePesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută cenzuracircnd ideile şi soluţiile iniţiale propuse El relevă aspectele nefaste ale oricăror icircmbunătăţiriOptimistul luminează umbra lăsată de pesimist icircmbărbătacircnd participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală concretă şi realizabilă El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant stimulacircnd participanţii să gacircndească pozitiv4 Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsiteMetoda Frisco este asemănătoare cu tehnica bdquoPălăriilor gacircnditoarerdquo atacirct din punct de vedere al desfăşurării cacirct şi icircn ceea ce priveşte avantajele şi limtele Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază icircmpletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată icircn mod cooperativ icircn cadrul grupurilor Ea constă icircn icircncorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului icircntr-un demers colectiv mai amplu menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme dateFazele de desfăşurare a metodei piramidei1 Faza introductivă profesorul expune datele problemei icircn cauză2 Faza lucrului individual elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute Icircn această etapă se notează icircntrebările legate de subiectul tratat

20

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21

3 Faza lucrului icircn perechi elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare Se solicită răspunsuri la icircntrebările individuale din partea colegilor şi icircn acelaşi timp se notează dacă apar altele noi4 Faza reuniunii icircn grupuri mai mari De obicei se alcătuiesc două mai grupe aproximativ egale ca număr de participanţi alcătuite din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns Totodată se răspunde la icircntrebările rămase nesoluţionate5 Faza raportării soluţiilor icircn colectiv Icircntreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate Se lămuresc şi răspunsurile la icircntrebările nerezolvate pacircnă icircn această fază cu ajutorul conducătorului (profesorul)6 Faza decizională Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilostudenţilor la activitateCa şi celelalte metode care se bazează pe lucrul icircn perechi şi icircn colectiv metoda piramidei are avantajele stimulării icircnvăţării prin cooperare al sporirii icircncrederii icircn forţeleproprii prin testarea ideilor emise individual mai icircntacirci icircn grupuri mici şi apoi icircn colectiv Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute precum şi dezvoltarea spiritului de echipă şi icircntrajutorareDezavantajele icircnregistrate sunt de ordin evaluativ deoarece se poate stabili mai greu care şi cacirct de icircnsemnată a fost contribuţia fiecărui participant (vezi capitolul 35 dedicat reducerii bdquofenomenului de comple-zenţărdquo şi cel al bdquolenii socialerdquo)

21