Anul IV Nr. 54 - August 2009 INTERNET: www.ianosel.com Coordonator: Mihai Aurel Ianoşel

- Bună ziua domnule Ianoşel! - Noroc, Bogdane! - Ce mai faceţi? - Mulţumesc, bine. Uite, chiar sunt în faţa computerului şi lucrez la ziarul nostru din august. - Aţi intrat în ultima perioadă pe pagina de internet a Preşedinţiei României? - Nu, de ce?! - Recent preşedintele a decorat campionii mondiali ai handbalului românesc. Printre ei, este şi d-na Anny Nemetz Schauberger. Nu credeţi că ar merita şi titlul de „Cetăţean de Onoare” al Ciacovei? - Mulţumesc Bogdane. Mi-ai dat un capăt de aţă!

Discuţia de mai sus am avut-o telefonic cu profesorul de istorie Bogdan Seculici, unul dintre membrii colectivului redacţional al ziarului nostru. Şi acum, pe scurt, să derulez „ghemul” amintirilor ... . Copii fiind, uneori ne întreceam care dintre noi ajunge primul la fântâna din colţul străzii, să luăm apă. Căram în mâini câte un „călai” mare şi greu, simţind cum ni se lungesc braţele. Fiind ceva mai mare, Anny era cam întotdeauna mai iute de picior. Părinţii noştri erau buni prieteni. Familia Nemetz era una dintre familiile de vază ale Ciacovei, cu oameni care puneau pasiune şi dăruire în tot ce făceau. Era una din multele familii de nemţi, cărora personal le simt lipsa. Am senzaţia tot mai mult că după plecarea lor, nu ne mai regăsim busola. După absolvirea Şcolii Elementare Germane din Ciacova, Anny urmează cursurile Liceului Pedagogic German şi ale Liceului Sportiv din Timişoara, iar mai apoi, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din capitala judeţului nostru. Din 1959, începe activitatea sportivă la echipa de handbal „Banatul” din Timişoara, fiind convocată în scurt timp la echipa naţională de junioare, cu care a efectuat mai multe turnee în Cehoslovacia, RDG, URSS, Austria, Suedia, Danemarca, Franţa, Italia şi Azerbaidjan. La vârsta de numai 18 ani, este cooptată în echipa naţională a României, cu care câştigă în 1962 titlul de campioană mondială, învingând în finală, Danemarca. Devine prima elevă din România, care obţine titlul de „Maestru al sportului”. În echipa naţională, dispută 45 de partide. Activează în paralel la Clubul de handbal „Ştiinţa Timişoara” cu care dispută peste 150 de partide, dintre care 33 internaţionale. In anul 1965, echipa naţională este din nou la un pas de câştigarea titlului suprem la Campionatul Mondial din Germania, pierzând în faţa Ungariei (câştigătoarea titlului). Din totalul de 158 de goluri marcate, 44 au fost înscrise de Anna Nemetz, care devine astfel golgetera echipei. În 1966 ajunge cu lotul din care făcea parte, până în semifinalele Cupei Campionilor Europeni. Doar un arbitraj incorect, a făcut ca echipa să nu urce din nou pe podium. Cu „Ştiinţa Timişoara” câştigă de 4 ori titlul de campioană a României şi de 3 ori titlul de vicecampioană. În anul 1968 se căsătoreşte cu Ernst Schauberger (din Ciacova).

În anul următor se naşte fiica Karina, iar în 1971, fiul Kurt. Între anii 1966-1970, a activat ca profesoară de sport la Liceul Sportiv din Timişoara, iar între anii 1970-1986, ca profesoară de sport la Liceul din Ciacova. Emigrează în 1990 împreună cu familia în Germania, unde locuieşte şi în prezent. Acestea sunt pe scurt, datele biografice ale unei mari cam-pioane mondiale, ridicată dintre noi pe cele mai înalte culmi ale gloriei sportive. În semn de înaltă apreciere a rezultatelor handba-listice de excepţie, pentru contribuţia la prestigiul şcolii româneşti de handbal, pentru dăruirea de care a dat dovadă, cât şi pentru promovarea imaginii României în lume, preşedintele României a decorat-o alături de alţi mari handbalişti - la 11.06.2009 - pe d-na prof. Anna Nemetz Schauberger, cu Ordinul „Meritul sportiv”. Se cuvine ca măcar acum după atâta amar de vreme, să-i arătăm şi noi ciacovenii, recunoştinţa care i se cuvine. Autorul acestor rânduri, a iniţiat un Proiect de hotărâre ce va fi supus aprobării în Consiliul Local din această lună, pentru a i se acorda titlului de „Cetăţean de Onoare” al oraşului Ciacova. Îţi mulţumim Anny, pentru tot ce ai făcut pentru noi!

- MIHAI AUREL IANOŞEL -

Vineri 28.08.2009, după slujba religioasă, la ora 17,00 va fi organizată „Ruga sârbească” în curtea Bisericii Ortodoxe sârbe din Ciacova. Va continua pe terasa din curtea discotecii „King” (fostă „Cibo - bar”), până în zorii zilei următoare. Organizatorii îşi rezervă dreptul selectării partici-panţilor, încât să nu aibă loc incidente sau eveni-mente nedorite. Se vor putea servi diverse preparate la grătar, bere şi sucuri. Programul muzical va fi susţinut de o formaţie ce va avea în componenţă şi interpreţi din Serbia. Solişti: Belin Duşco şi Mara Sailer; acordeon şi armonică: Luianov Vesa şi Emil Godić; orgă: Emil Iovan. Parteneri media: TVR 2 şi „Cetatea Ciacovei”. Vă invităm la joc şi voie bună, ca în vremurile bune de altădată! Marganovici Angelco (naşul Rugii)

CETATEA CIACOVEI _____________________________________________________________________________ _ PAGINA 2

Este formula succesului d-lui primar Filip Petru. Să nu aveţi impresia că e vorba de succes pe linia administrării urbei noastre (care arată ca după bom- bardament), ci de buzunarul propriu. Într-un an de la preluarea mandatului, Omu’ s-a văzut cu 50.000 lei (cinci te milioane i vechi), ob in ţi din retribuţia su le ţ u lunară încasată din banii noştri, ai contribuabililor, cât şi cu cel mai mare spaţiu comercial, obţinut re- cent „pe naşpa” în plin centrul Ciacovei (vezi foto). Fără concurenţi, fără licitaţie, cu atribuire directă. Ca să ne rupă gura şi să ne monstre cine-i de ze lideru absolut al comercianţilor, şi-a mai tras i o l ş firmă gigantică în culorile sângelui politic care-i cir- culă prin vene, de mai bine de un an încoace. O bătrânică afirma recent că nu-i creştinesc ce face. Din punctul ei de vedere are dreptate, dar ce ar fi dacă într-o bună zi aflăm că primarul nostru este ... musulman?! La capitolul „voi m-aţi vrut eu v-am ... păcălit”, fratele Filip îi depăşeşte fără semna- lizare pe toţi primarii de dinaintea lui. Una peste alta, o bună perioadă de timp poate dormi liniştit pe „dricala” de bani care-i creşte lunar. Şi aceasta, în timp ce ... Ni se scurg şi anii noştri / Douăzeci au şi trecut / Noi rămânem tot ca proştii / Dar asta e, c’aşa am vrut!

23.07.2009. De câteva zile s-a deschis ştrandul din Ciacova. „Parcul Elisabeta” a devenit loc de parcare a autoturismelor celor ce vin la baie. Lângă ele, sticle goa-le de apă minerală, sucuri, bere şi ... pre- zervative. Imaginea este dezolantă, dar cui oare îi mai pasă?

Şi (cică), aici va fi în curând o oază de lumină, linişte şi loc de promenadă, cum nicând nu aţi visat. Pe acest loc se va în- tinde: „TschakoPark - veche bijuterie a oraşului”. Aşa ne asigură de fiecare da-

Indicaţi cui aparţine fragmentul extras din fotografia unui cuno cut s locuitor al oraşului Ciacova şi ex- pus alăturat. Fotografia întreagă va fi prezen- tată în numărul viitor al ziarului. Câştigătorul premiului de 30 (300.000) lei, trebuie să pre- zinte şi întreaga colecţie a ziarului nostru. Amănunte se pot obţine la punctele de distribuire. Sponsorul concursului: Po a Cr tian oria p is D n. Câştigătorul concursului lunii iulie, este dl. Constantin Vereş din satul Obad. Componenţ echipei de tbal Progres l Ciac va” (1966) ii fo „ u o din fotografia prezentată, sunt: Hodrea Carol, Potoceanu Miha Vraja etru, Bobar Ilie, Ghişe Mar el, Minda S mion, i, P c iPitaş Petru, Seculici Ivan, Schönberger Iosif, Peia Lazăr, Deac Eugen, Martin Ioan, Miatov Ivan şi Herţeg Nicolae. Antrenorul echipei: prof. Itineanţu Tiberiu.

Oferim gratuit cititorilor interesaţi, întreaga colecţie a ziarului nostru (color), pe suport electronic . Informaţii la punctele de distribuire.

AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAA AA

tă edilul-şef şi ne punem mari speranţe în vorbele domniei sale, că doar îl ştim ca ... „bun gospodar”! E drept că deocamdată mai mult pentru ograda proprie, dar sperăm că într-o bună zi îşi va întoarce faţa şi înspre noi şi îşi va respecta promisiunile f cute. ă Până atunci, nu faceţi don’ primar şi un proiect prin care să daţi jos afişele electorale de pe stâlpi şi garduri, unde (unele) stau încă din luna mai a anului trecut şi cu care ziarul nostru vă tot scoate ... ochii? Hai serios, că doar sunteţi un bun gospodar!

CETATEA CIACOVEI _____________________________________________________________________________ _ PAGINA 3

Deşi cursurile şcolii s-au încheiat la 12 iunie, intrându-se în binemeritata vacanţă de vară, emoţiile au continuat pentru absolvenţii claselor a VIII - a, care au susţinut examenul de admitere la liceu. Şi dacă tot am început cu ei, haideţi să-i menţionăm aici pe primii trei clasaţi din cei 56 admişi: locul 1 - Lungu Şerban (media 9.16); locul 2 - Musteţiu Cristina (media 8,97) şi locul 3 - Păduraru Alina Raluca (media 8,93). După două săptămâni de încordare şi emoţii, absolvenţii din clasele a XII - a, au mai urcat şi ei o treaptă importantă pe scara vieţii. Au absolvit cu toţii examenul maturităţii: bacalaureatul. Prin intermediul ziarului „Adevărul”, am aflat că doar trei eleve din judeţul Timiş au obţinut în acest an, nota 10 pe linie (media generală), la examenul de bacalaureat. Una dintre acestea este şi cebzanca noastră, TRETA DORIANA (foto), fostă elevă a Liceului „Alexandru Mocioni” din Ciacova, iar pe ultima sută de metri, elevă a Liceului „C.D. Loga” din Timişoara. În rezultatul obţinut se regăseşte efortul unor zile şi chiar nopţi de studiu. De strădanie şi renunţări la multe din tentaţiile specifice vârstei. Felicitări Doriana pentru rezultatul obţinut, spre satisfacţia părinţilor care te-au cres-cut şi educat şi a şcolii care te-a format!

o M tto: ă t „Exist bă ălii pe care e bine ă le coleşti nu de teamă că s o , le - ai utea pierde, ci pentru că ai p putea deveni ridicol, câştigându-le”.

Unii mi-au recomandat să o las mai moale, pentru că oricum lucrurile nu se vor îndrepta. Gena zodiei Leu din sângele meu, mă determină să nu renunţ: sunt încăpăţânat! Cineva trebuie să-şi asume riscul de a spune lucrurilor pe nume. Şi vă asigur că este un risc, pe care însă mi l-am asumat de la editarea primului număr al ziarului. Din risc am făcut o profesie a vieţii mele, aşa că nu voi da înapoi nici o clipă! Îi invit să iese la lumină, să mă privească în ochi şi să mă înfrunte cu argumente, pe toţi cei care au puterea să o facă. De patru ani însă, nu a îndrăznit niciunul ... . Am hotărât să introducem în ziarul nostru, o nouă rubrică. Vom sta la dispoziţia tuturor celor care au nemulţumiri, legate de modul cum sunt trataţi de cei ce vremelnic au menirea să ne conducă destinele. Le recomandăm celor ce se consideră nedreptăţiţi, să ni se adreseze de-acum cu toată încrederea. Vom trece aşadar, la prezentarea primului caz: Cioară Gheorghe din satul Cebza nr. 106, solicită Primăriei Ciacova în anul 2007, închirierea unui teren intravilan în suprafaţă de 4.000 m2 petru insămânţarea cu lucernă, nece-sară creşterii vacilor. I se aprobă, contra unei taxe anuale de 150 (1.500.000) lei. Trece la amenajarea terenului, care era nefolosit o perioadă îndelungată de timp şi la însămânţarea acestuia. Achită taxele stabilite de Primărie, fără a primi însă vreo chitanţă cu care să dovedească acum, cele de mai sus. La începutul anului curent, depune la Primăria Ciacova, o cerere înregistrată cu nr. 174/04.01.2009, prin care solicită închirierea şi în acest an a terenului respectiv. În mod firesc, aşteaptă 30 de zile (perioada maximă prevăzută de lege), pentru primirea răspunsului. Dar ... nimic! Se prezintă personal la dl. primar Filip Petru în audienţă, fiind asigurat că în perioada imediat următoare i se va încheia contractul solicitat. Zilele şi săptămânile trec, fără a fi contactat. Merge din nou la primar. Acelaşi răspuns: - Mai aşteaptă! ... Între timp lucerna ajunge la maturitate şi o coseşte. Insistă în continuare pentru întocmirea documentelor de închiriere, dar i se cere să mai aibă răbdare. În luna mai, trece din nou la cosit lucerna (a doua coasă). Este somat de Peicuţ Bujor din Cebza nr. 124, să părăsească parcela, întrucât posedă contract de închiriere pe teren.

Revoltat de situaţie, Cioară Gheorghe se prezintă la şedinţa de Consiliu Local din 30.05.2009, exprimându-şi nemulţu-mirea. Pe fondul unei stări conflictuale generată de primar (invitat insistent să părăsească sala de şedinţă), nu este acceptat un mod de soluţionare unanim, a conflictului. Cioară Gheorghe, revine şi cu o adresă scrisă către dl. primar şi înregistrată cu nr. 3392/09.06.2009, în care prezintă detaliat motivele pentru care este îndreptăţit să-şi recolteze lucerna pe care personal a semănat-o. Nici de această dată nu primeşte vreun răspuns. Se recurge în schimb, la o variantă de compromis: Peicuţ Bujor pretinde şi primeşte (în prezenţa unui funcţionar al Primăriei), de la Cioară Gheorghe, suma de 50 (500.000) lei, reprezentând o parte din suma de 150 (1.500.000) lei, achitată de primul la încheierea contrac-tului. Contract încheiat însă, doar în luna ... mai 2009 (?!) În luna iulie se impune din nou cosirea lucernei (a treia coasă), aceasta ajungând la maturitate datorită ploilor repetate. Este ameninţat şi de această dată de Peicuţ Bujor să părăsească parcela. Cioară Gheorghe vine din nou la şedinţa de Consiliu Local din 15.07.2009, unde glasul ridicat al susţinătorilor primarului, depăşeşte „glasul raţiunii”. Este invitat la faţa locului primarul Filip Petru, care refuză să dea curs solicitării. Trimite în schimb organele de poliţie, care nu au competenţă în astfel de ... litigii civile. Dealtfel, dl. primar este paralel cu noţiunea de „lege”. Există o explicaţie: e grea trecerea de la vânzarea de şuruburi şi piuliţe, la administraţia publică. Nu a fost niciodată la faţa locului de când există această stare conflictuală, însă scoate de fiecare dată castanele din foc (aşa cum deja îi cunoaştem stilul), cu mâna altora. Laşitate, spun unii. Noi împărtăşim aceeaşi opinie! În cele prezentate, mai intervine un personaj din Primărie, dar pe care din motive de ... „lipsă de experienţă şi vârstă fragedă”, îl mai menajăm. Deocamdată! Poate un mic amănunt nu este de omis: Peicuţ Bujor a făcut mari servicii „portocaliilor” în campaniile electorale şi omul trebuia cumva recompensat. Chiar cu încălcarea legii şi a unor reguli de bun-simţ. Aşa se face că cel ce a cultivat lucerna, nu mai are dreptul să şi-o cosească, iar cel ce are contractul de închiriere ilegal întocmit, nu îndrăzneşte să beneficieze de dreptul revendicat. Am scris mai sus: „contract ilegal întocmit”. Exact! Terenul închiriat NU este în proprietatea Primăriei. Interesant, nu?! Mai doriţi un amănunt? Iată-l: În timp ce Cioară Gheorghe posedă 3 vaci de lapte iar închirierea terenului este pe deplin justificată, Peicuţ Bujor are în ogradă doar câteva ... păsări. Una peste alta, cele prezentate mai sus pot fi sintetizate în doar trei cuvinte: Bătaie de joc!

- Coordonatorul publicaţiei -

CETATEA CIACOVEI pagina 4

Articolul din numărul trecut al ziarului nostru referitor la clopotarul din Petroman (zis „Poneiu”), a stârnit un viu ecou şi interes în rândul cititorilor. La solicitarea acestora, vă prezentăm una dintre fotografiile aflate în arhiva redacţiei, reprezentând personajul ce mai răspunde şi la numele de:

(23august – 21 septembrie)

Modest, obiectiv, meditativ, cu un simţ pronunţat al datoriei, nativul Fecioară poate fi un bun savant, contabil sau critic, pentru că are o capacitate analitică deosebită. Este un om raţional, foarte atent la detalii. Iubeşte natura şi studiul. Apreciază viaţa simplă şi nu îi plac experimentele. Mizează mai degrabă pe răbdare şi perseverenţă decât pe aventură şi speculaţie. Are talent pedagogic. Indecizia îl poate face să rateze şansele. Poate fi uneori zgârcit, sau cu toane. Nervii sunt sensibili, mai ales dacă părerile nu îi sunt luate în considerare şi îi este lezat amorul propriu.

Sănătate: Este predispus la ulcer şi afecţiuni ale aparatului digestiv.

Principalele calităţi ale zodiei Fecioară: capacitate de analiză, meticulozitate, puteri vindecătoare.

Cea mai puternică dorinţă a nativului din zodia Fecioară: să fie util şi să aibă realizări.

Defecte ale nativului din zodia Fecioară: spirit critic exagerat.

Compatibilitate generală foarte bună cu zodiile: Taur, Capricorn.

Compatibilitate generală redusă cu zodiile: Gemeni, Peşti, Săgetător.

La şedinţa de onsiliu Local in lu- C dna februarie a.c., coordonatorul publi- caţiei nostre i-a romis d-lui vi primar p ceGher D cian o ... „băutură nă” în a a , ficazul în care drumul ocolitor pentru traficul greu din Ciacova, va fi asfaltat. Cu o zi îna aleger or uropar- intea il elamentare di 7 iunie, 43 de angajaţi n ai unei firme ecia ate, au demarat sp lizlucrarea. Sunt bune (după cum v-aţi convins) şi alegerile precedate de cam- panii electorale. Ne mai alegem şi noi ciacovenii, cu câte ceva din ce „pică” de pe band . ă Lucrarea u a fost ă încă. n terminat Probabil se aşteapt al gerile prezi- ă edenţiale din toamnă, dar promisiunea a fost onorată. La ş nţa de Consiliu ediLocal din 15.07.’09, i-a fost oferită d-lui viceprimar, sticla promisă, adusă per- sonal din ţara de origine, de către cel ce i-a promis-o. V-o prezentăm alăturat: „SMALL CASK” V.S.O.P. - Brandy, pro- dus de ESTATE DISTILLERY Grimsby, Ontario - Canada. Se mai impune o remarc : Sticla nu ă conţine 700 ml (conţinutul standard), ci doar 50 (cincizeci) l, reflectând ra- mportul dintre retribuţia unui viceprimar şi retribuţia unui consilier local ... .

Colectivul nostru redacţional aduce mulţumiri unor cititori din Germania, care au depus în bancă în contul nostru diferite sume de bani, necesari multiplicării ziarului. Menţionăm printre aceştia: d-na Elvine Baumgärtner, dl. Nemetz Iosef, dl. Alexander Oprendek, şi dl. Wittmer Alfred. „Cetatea Ciacovei” apare acum şi datorită lor!

PAROHIA ROMANO - CATOLICĂ şi ASOCIAŢIA „CARITAS” C I A C O V A

organizează duminică 23 august 2009, ora 19,00 în Biserica Romano - Catolică din Ciacova

(preot organist)

Concertul va fi susţinut de instrumentiştii Radidifuziunii Române: ALEXANDRU MOROŞANU - violoncel şi ADRIANA

DOGARIU - orgă. Intrarea liberă.

Ziarul „Cetatea Ciacovei” este înregistrat în Catalogul Internaţional al Publicaţiilor Periodice editat de Centrul Internaţional ISSN din Paris Franţa şi la Biblioteca Naţională a României, având codul de identificare internaţională: ISSN 1843 - 7435