carte analiza fin

5/12/2018 Carte Analiza Fin - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/carte-analiza-fin 1/191

UNIVERSITA TEA„ C O NSTA NTIN BRÂ NC O VEA NU”

D R . E LENA E NACHE(coordonator)

D R . M ARIUS GUST D R . G EANINA T UDOSE

ANALIZ

ECONOMIC - FINANCIAR

Editura „Independena Economic” Piteti

- 2009 -



3

Cuprins

Cuvânt înainte.....................................................................................9

Capitolul I Bazele metodologice ale diagnosticului economico – financiar ...... 91.1. Conceptul i rolul analizei economico-financiare ................. 91.2. Tipuri de analiz economico - financiar ............................131.3. Funciile analizei ................................................................ 151.4. Organizarea activitii de analiz........................................ 171.5. Metodologia analizei economico – financiare..................... 22

1.5.1. Metode de analiz calitative......................................... 23

1.5.2. Metode de analiz cantitative....................................... 251.6. Aplicaii i studii de caz ..................................................... 32

Capitolul II Analiza resurselor întreprinderii................................................. 38

2.1. Analiza resurselor umane ................................................... 382.2. Analiza dimensiunii resurselor umane ................................ 40

2.2.1. Dimensiunea i structura resurselor umane .................. 41

2.2.2. Analiza comportamentului i utilizrii eficiente aresurselor umane .......................................................... 442.3. Analiza productivitii muncii ............................................ 48

2.3.1. Modele de calcul a productivitii muncii .................... 482.3.2. Modele de analiz factorial a productivitii muncii...512.3.3. Ci i rezerve de cretere a productivitii muncii ........ 542.3.4. Reflectarea modificrii productivitii muncii în

rezultatele economico-financiare ale întreprinderii ....... 57

2.4. Analiza mijloacelor circulante ............................................ 582.4.1. Analiza stocurilor active (regulatoare) ........................ 592.4.2. Analiza stocurilor de siguran..................................... 642.4.3. Analiza vitezei de circulaie a mrfurilor ..................... 66

2.5. Analiza mijloacelor fixe ..................................................... 672.5.1. Analiza dinamicii mijloacelor fixe ............................... 682.5.2. Analiza structurii i strii mijloacelor fixe.................... 682.5.3. Analiza eficienei utilizrii mijloacelor fixe ................ 71

2.6. Aplicaii i studii de caz ..................................................... 73



4

Capitolul III Analiza cheltuielilor ....................................................................... 85

3.1. Tipologia cheltuielilor (costurilor)...................................... 853.2. Metode de analiz a cheltuielilor ........................................ 89

3.2.1. Analiza dinamici structural a cheltuielilor.............. 893.2.2. Analiza cheltuielilor fixe i variabile............................ 94

3.2.2.1. Analiza cheltuielilor variabile............................... 943.2.2.2. Analiza cheltuielilor fixe ....................................... 97

3.3. Analiza unor categorii de cheltuieli .................................. 1003.3.1. Analiza factorial a cheltuielilor materiale ................. 1003.3.2. Analiza cheltuielilor cu salariile................................. 103

3.3.2.1. Caracteristica general a cheltuielilor cu salariile ... 103

3.3.2.2. Analiza factorial a fondului de salarii ................ 1073.3.3. Analiza cheltuielilor de transport ............................... 109

3.3.3.1. Analiza dinamicii i structurii cheltuielilor cutransportul........................................................... 109

3.3.3.2. Analiza factorial a cheltuielilor de transport....... 1113.3.4. Analiza cheltuielilor de stocare (depozitare) .............. 112

3.3.4.1. Cheltuieli de reaprovizionare............................... 1133.3.4.2. Cheltuieli cu întreinerea mrfurilor în stoc ......... 113

3.3.4.3. Cheltuiala legat de stocurile cu micare lent..... 1153.3.4.4. Cheltuieli legate de ruptura de stoc...................... 1153.3.4.5. Cheltuielile de finanare a stocului....................... 115

3.3.5. Cheltuiala cu dobânda................................................ 1153.3.6. Analiza cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe . 117

3.4. Alte metode de analiz a costurilor................................... 1183.5. Aplicaii i studii de caz ................................................... 119

Capitolul IV Analiza cifrei de afaceri ............................................................... 142

4.1. Caracterizarea general a cifrei de afaceri ........................ 1424.2. Analiza dinamicii cifrei de afaceri.................................... 1434.3. Analiza structurii cifrei de afaceri..................................... 1444.4. Analiza factorial a cifrei de afaceri ................................. 1474.5. Analiza cifrei de afaceri prin corelaia pre – cantitate ..... 1504.6. Analiza concurenei i a cotei de pia.............................. 152



5

4.7. Analiza calitii ................................................................ 1534.8. Aplicaii i studii de caz ................................................... 155

Capitolul V

Analiza rentabilitii .................................................................... 1605.1. Sursele informaionale utilizate în analiza rentabilitii

întreprinderilor ................................................................. 1635.2. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune...................... 1655.3. Analiza rezultatului întreprinderii..................................... 1755.4. Analiza ratelor de rentabilitate.......................................... 1795.5. Aplicaii i studii de caz ................................................... 184

Bibliografie .................................................................................... 190



6



7

Cuvânt înainte

Aflat în planul de învmânt pentru studii de licen al tuturor

studenilor din facultile economice ale Universitii „ConstantinBrâncoveanu”, disciplina Analiz economic financiar are o

semnificaie deosebiti o mare importan în formarea economitilor

moderni, contribuind la pregtirea acestora pentru interpretarea i

cuantificarea cât mai exact a fenomenelor economiei contemporane.

Autorii orienteaz analiza spre toate componentele eseniale alemanagementului organizaiilor i anume: resursele umane, resursele

materiale i resursele financiare, care trebuie utilizate printr-o decizie

managerial corect, bazat pe informaii asupra acestor resurse,

venite din partea compartimentelor specializate.

Manualul folosete un instrumentar modern de analiz, iar

aparatul statistico-matematic este omniprezent în toate capitolele

lucrrii. Studenii vor putea valorifica informaiile i le vor înelege cu

urin, deoarece la sfâritul fiecrui capitol în parte se regsesc

numeroase aplicaii, pe care autorii le-au prezentat cu lux de

amnunte, tocmai pentru a veni în sprijinul procesului de învare.

Disciplina are continuitate în cadrul studiilor de masterat, intitulându-se Analiz financiar i evaluarea afacerilor. Considerm c manualul este util i

studenilor înscrii la aceast form de învmânt aflându-se la dispoziia lor

oricând vor dori s aprofundeze ori s se iniieze în domeniu.

Autorii



8



9

Capitolul I

Bazele metodologice ale diagnosticului

economico financiar 1.1. CONCEPTUL I ROLUL ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

În actualul context economic se manifest nevoia constant dea aprecia performanele i potenialul unei activiti indiferent denivelul i domeniul la care se manifest, de a compara cu cevaconsiderat de „referin” la un moment dat, de a defini prioritile imodul de aciune al conducerii firmei. De aceea, apare ca o necesitate

i utilitate, în acelai timp, analiza economico-financiar.Analiza economico-financiar este acea tiin economic prin

care se încearc oferirea de soluii la întrebarea „Se obine un câtig înalt i durabil din resursele utilizate ?”. Economitii au drept rspuns„optimul lui Pareto”1.

Analiza, în general, înseamn descompunerea unui întreg sau aunui fenomen în elementele sale constructive pentru ca prin metodespecifice s fie studiate în esena lor.

Analiza presupune cunoaterea în detalii a fenomenelor,stabilirea relaiilor cauz-efect i factorii care le genereaz.

Analiza economico-financiar reprezint un ansamblu deconcepte, tehnici i instrumente care asigur tratarea informaiilorinterne i externe, în vederea formulrii unor aprecieri pertinentereferitoare la situaia unui agent economic, la nivelul i calitateaperformanelor sale, la gradul de risc într-un mediu concurenialextrem de dinamic2.

Analiza economico – financiar este o tiin care, utilizândconcepte, metode i instrumente cerceteazi interpreteaz activitateaeconomic i financiar a unei întreprinderi, la un moment dat.Efectueaz cercetarea de la simplu la complex, descoperindconexiunile sistemice i cauzele, pentru a afla factorii cauzali, condiii

1 J. Généraux, „Economie politic : Macroeconomie, Ed. All, Bucureti, 2000, pag. 232 M Niculescu, Diagnostic global strategic , Vol.1, Diagnostic economic , Ed. Economic,Bucureti, 2003, pag. 22



10

care au influenat pozitiv/favorabil sau negativ/nefavorabil evoluiaactivitii sistemului economic.

Definim analiza ca fiind activitatea destinat cu precderediagnosticrii activitii unei întreprinderi ca subsistem particular

inclus într-un sistem economic general, precum i importana fiecruielement sau factor de aciune. Se pot aprecia structura utilitilor, aresurselor precum i eficiena folosirii acestora; de asemenea, seurmresc echilibrele financiare de baz într-o întreprindere.

Conceptual, analiza are trei accepiuni:- tiinific - este tiina al crui obiect de activitate îl

reprezint economia unei firme;- activitate practic - se desf oar în toate unitile

economice, realizându-se fie în compartimentele specializate, fie lanivelul compartimentului financiar-contabil;

- activitate de cercetare - caut noi variante de optimizare agestiunii economico-financiare a firmei.

În oricare dintre aceste accepiuni nu trebuie neglijate aspecteleparticulare:

• Fenomenele analizate sunt complexe, aceast complexitaterezultând din dou aspecte: aceeai cauz poate genera o multitudinede efecte; acelai efect poate fi rezultatul mai multor cauze;

• Fenomenele prezint o latur calitativi una cantitativ;• În economie primeaz analizele de tip calitativ ca urmare a

faptului c o bun parte a fenomenelor economice se pot modela cuajutorul modelelor matematice;

• Puterea de abstracie a cercettorului, gradul de cunoatere alegitilor economice, gradul de apreciere a realitii economice sunt

eseniale pentru înelegerea lor i pentru desprinderea tendinelor;• În analiz poate avea o oarecare influen latura uman,subiectiv;

• În analiz (economic i financiar) nu ne putem baza peexperimente de laborator.

Necesitatea analizei decurge din urmtoarele:1. Analiza ajut la cunoaterea realitii obiective i la

interpretarea acesteia;



11

2. Analiza pune la dispoziia managementului informaiilenecesare pentru înelegerea evoluiei trecute a rezultatelor firmei,pentru cunoaterea factorilor care au influenat-o;

3. Analiza apreciaz obiectiv eficiena alocrii i utilizrii

resurselor interne ale unei firme;4. Analiza contribuie la fundamentarea programelor de

activitate ale unei firme;5. Analiza identific rezervele interne i modalitile de

îmbunire a performanelor unei firme.Managementul tiinific presupune îndeplinirea tuturor funciilor

acestuia, de la definirea obiectivelor strategice i pe termen scurt, pân lacea de control permanent i preventiv a îndeplinirii scopurilor propuse.

Controlul rezultatelor obinute i al activitii desf urate se îndeplineteprin intermediul analizei economico-financiare.

Rezultatele analizei economico-financiare sunt fundament altuturor activitilor i funciilor întreprinderii.

Analiza economico-financiar este un instrument al centrelorde decizie prin care se apreciaz, cerceteaz, i se gsesc rezerveleinterne necesare pentru obinerea unei eficiene economico-sociale iecologice, în condiiile pieei concureniale.

Cercetrile i aprecierile realizate cu ajutorul analizeieconomico-financiare sunt utile diferiilor participani la joculeconomico-social(vezi fig.1.1).



1 2

Fig. nr. 1.1.Utilizatorii cercetrii analizei economico-financiare

Capitalul investit. - Ac ionarii - Guvernul

Agregarea dateloreconomico-financiarepentru a controlarealizarea strategiilorde dezvoltareeconomice istabilirea politiciloreconomice viitoare.

Din perspectivacapacitii de plat a rateii dobânzii.

- Investitoriiîn obliga iuni

- Finan elePublice

Aprecierea factorilorcare acioneazasupra veniturilorbugetare.

Capacitatea de rambursarea datoriilor.

- Institu iile financiare

Capitalul investit.

I N V E S T I T O R

I I :

S T A T U L :

- Autorit ilelocale

Cunoatereacreatorilor de plusvaloarei resursefinanciare.

Securitatea locului demunc.

- Salaria ii - Camerele deComer i Industrie

Ofer informaiatuturor partenerilor jocului economic.

Starea financiariviitorul afacerii. - Furnizorii - Asocia iilecomerciale

Susine ramurile pe

care le reprezint în relaiile cu terii.

Starea financiar dinperspectiva ritmicitiiaprovizionrii, calitiiproduselor, diversificarea i îmbunirea calitiiproduselor.

- Clien ii

P A R T E N E R I I D E A

F A C E R I :

ÎNTREPRINDEREAANALIZAT

Managerii sunt preocupaide calitatea rezultatelor

economico-financiare (princomparaia cu mediasectorului i fa de

concuren) în vedereastabilirii demersului din

viitorul apropiat i a celuistrategic.

A L I U T I L I Z A T O R I :

- Firmele deconsultan iagen iile de

rating

Ofertainformaional învederea plasriiunor resursefinanciare.



13

1.2. TIPURI DE ANALIZ ECONOMICO - FINANCIAR

Considerm util o clasificare a multiplelor tipuri de analize, pebaza unor criterii, deoarece deciziile pot fi direcionate i

fundamentate în raport de laturile, cerinele sau segmentele analizate.a) Dup raportul între momentul în care se efectueaz

analiza i momentul desf urrii fenomenului, exist:1) Analiz post-factum (postoperatorie sau retrospectiv ) – privete

trecutul i prezentul. Analiza prezentului, numindu-se analiz curent,cerceteaz gradul de realizare a obiectivelor propuse anterior, bazându-se pevariabile cunoscute, certe. Studiaz o singur variant a fenomenului –varianta de execuie i prevaleaz legturile de tip funcional;

2) Analiz previzional (prospectiv ) – privete viitorul ipresupune determinarea evoluiei viitoare a unui fenomen pe bazacercetrii factorilor i aciunilor în perspectiv. Se bazeaz pe variabilepresupuse, incerte. Studiaz mai multe variante ale fenomenului i chiareste util, necesar s fie aa, deoarece analiza previzional este o etappremergtoare, hotrâtoare în elaborarea strategiei firmei, în stabilireaobiectivelor viitoare. O firm nu se mai poate angaja astzi într-oactivitate f scenarii i calcule ale investiiei;

b) Dup nivelul la care se realizeaz, cunoatem:1) Analiz microeconomic – are loc la nivelul firmei

considerat ca un sistem. Studiaz comportamentul firmei irezultatele obinute de aceasta, scoate în eviden factorii caredetermin orientarea în investirea capitalului, în utilizarea resurselor;

2) Analiz macroeconomic – are loc la nivelul ramurii deactivitate, sectorului (numiti analiz mezoeconomic) sau a întregiieconomii naionale, operând cu indicatori globali i mrimi agregate

(produs intern brut; rata medie de rentabilitate a sectorului);c) Dup latura fundamental a cunoaterii pe care ourmrim, se întâlnete:

1) Analiz calitativ – studiaz esena fenomenului, însuirilesale de baz, factorii care îl determin. Apeleaz la modelecibernetice, devanseaz analiza cantitativ, mai ales astzi cândexperiena a dovedit c multe soluii matematice nu au putut fiaplicate datorit unor vicii de modelare aprute dintr-o insuficient

apreciere calitativ;



14

2) Analiz cantitativ – asigur cu metode specifice msurareaaciunii diferiilor factori asupra rezultatelor. Se exprim prin greutate,suprafa, volum, numr, durat, apelând la modele matematice;

d) Dup modul de urmrire în timp a fenomenelor, exist:

1) Analiz static – studiaz fenomenul la un moment dat.Ideea de „static” nu este legat de natura fenomenului, ci de modul deefectuare a analizei. Prin natura lor, fenomenele nu pot fi statice;

2) Analiz dinamic – relev poziia fenomenului într-un ir demomente date (ani, luni, trimestre, decade, zile), surprinzându-l înschimbare, scoând în eviden succesiunea poziiilor ocupate de fenomen;

e) Dup orizontul de timp în care se cerceteaz fenomenul,analiza poate fi:

1) Analiz pe termen scurt – pân la un an, utilizat frecvent demanagementul operativ, intern;

2) Analiz pe termen lung – mai mult de un an, implicat îndiagnosticul i deciziile strategice ale conducerii firmei;

f) Dup frecvena acesteia se poate efectua:1) Analiz periodic – la anumite intervale de timp, ca de

exemplu analiza pe baza situaiilor financiare anuale;2) Analiz curent – urmrete în mod operativ desf urarea

fenomenului;3) Analiz expres – solicitat de apariia unei situaii, de exemplu

o abatere semnificativ de la evoluia normal a unui fenomen;g) Dup obiectivul analizat, exist:1) Analiz pe unit i organizatorice (firme, sisteme, concerne,

corporaii, holdinguri);2) Analiz pe problem (analiza cifrei de afaceri, analiza

rentabilitii, analiza riscurilor);

h) Dup criteriile de studiere a fenomenelor, exist:1) Analiz economic vizeaz cercetarea utilizrii, alocrii,

consumrii factorilor de producie; eficiena utilizrii factorilor deproducie în strâns concordan cu eficiena cheltuielilor întreprinderii;

2) Analiz financiar urmrete nivelul i dinamica rezultateloreconomico-financiare în corelaie cu analiza riscului asumat;



15

3) Analiz tehnico economic , unde se pot realiza diversecombinri a unor tipuri de analiz, fiind posibile chiar analize socio-economice, ecologico-economice;

i) Duppoziia analistului (sau locul unde are loc analiza), se practic:

1) Analiz intern – are loc în cadrul firmei i se realizeaz deangajai la ordinul conducerii;

2) Analiz extern – are loc în afara firmei i se realizeaz departeneri ai firmei (organe de control, bnci, poteniali investitori,tribunale, firme de consultan) care î i vor forma o opinie despresituaia economico – financiar a firmei.

Ambele tipuri se bazeaz pe documente contabile de sintez. Bilan ul reflect situaia financiar la un moment dat, iar contul de

profit i pierdere sintetizeaz fluxurile economice i financiare, înperioada considerat;

j) Dup finalitatea analizei, exist:1) Analiz global - strategic – identific punctele forte i

punctele slabe ale firmei i ajut la coordonarea activitii interne cuavantajele i pericolele din mediul extern. Are trei dimensiuni: decunoatere, de explicare, de presiune;

2) Analiz func ional – investigheaz funcii concrete ale

firmei, laturi ale activitii sale pentru a soluiona probleme specifice;k) Dup circumstanele în care se realizeaz, exist:1) Analiz în condi ii de criz – identific dificultile, cauzele

acestora, precum i msurile de corecie cele mai potrivite;2) Analiz în context de dezvoltare intern i/sau extern – se

încadreaz în procedura general de control permanent al activitii cu scopulameliorrii i îmbunirii rezultatelor sau al identificrii unor riscuri.

1.3. FUNCIILE ANALIZEIImportana analizei economico-financiare pentru tiina

financiar rezulti din funciile acesteia. Astfel, analiza economico-financiar are urmtoarele funcii:

• func ia informa ional prin care centrul de decizie esteinformat cu privire la situaia economico – financiar, la poziionri încomparaie cu standardele sau cu alte baze de comparaie, la nivelulconcurenei;



16

• func ia de fundamentare a deciziei pe criterii de eficien,atât în condiiile unor funciuni reale (în stadiul de execuie), cât i încel de analiz a potenialului corelat cu cererea de produse;

• func ia de diagnozi reglare;• func ia de identificare i mobilizare a rezervelor interne;• func ia de conexiune cu mediul extern care presupune

analiza relaiilor directe sau indirecte ce se stabilesc cu diferiiparteneri: furnizori, clieni, organisme publice, bnci, burse, mediuleconomic, social, politic, legislativ, cultural.

Func ia de diagnoz i reglare. Diagnoza presupune cercetareastrii sistemului (întreprinderii) sub raport structural i funcional.

Orice sistem este dirijat în mod constant spre realizarea unorobiective caracterizate în timp i spaiu. În acest sens sunt mobilizatetoate resursele interne prin adaptare permanent la variabilele mediului.

Realizarea faptic a diagnosticului presupune:• identificarea elementelor componente ale fenomenului

cercetat i a factorilor ce-l genereaz (interni i externi);• stabilirea relaiilor de cauzalitate dintre fenomen, elemente

i factori;

•cuantificarea, în msura în care este posibil, a aciunii

factorilor asupra fenomenului cercetat;• separarea factorilor cu aciune pozitiv de cei negativi;• stabilirea rezervelor concrete de îmbunire a rezultatelor

obinute;• stabilirea msurilor ce se impun pentru mobilizarea faptic

a acestor rezerve. Func ia de identificare a rezervelor interne-obiectul analizei.

Prin rezerve interne se înelege posibilitatea de îmbunire arezultatelor firmei, acestea obinându-se practic prin diferena întrerezultatul obinut i posibilitile reale ale firmei.

În practica economic exist o mare varietate de rezerve, carear putea fi structurate astfel:

Ø Dup gradul de cunoa tere: rezerve certe, rezervepoteniale;



17

Ø Dup caracterul lor: rezerve legate de utilizarea intensiv afactorilor de producie i rezerve legate de utilizarea extensiv afactorilor de producie: munc, capital, pmânt;

Ø În func ie de ciclul de activitate sunt rezerve specifice

ciclului de: investiii, exploatare (aprovizionare, stocare, desfacere),finanare (investiii, exploatare);

Ø Dup baza de calcul folosit deosebim: rezerve fa deprogramele de activitate, rezerve fa de media pe ramur, rezerve fade firmele concurente.

Obiectivul analizei îl constituie investigarea complet,post-factum i prospectiv a activitii, a rezultatelor firmei înrealizarea asigurrii unei funcionri eficiente. În acest cadru, analiza

urmrete realizarea i modul de desf urare a principalelor activitiale firmei. Analiza este o etap în studierea mediului economic iconcurenial. Aceasta are ca obiect identificarea poziiei firmei pepiai avantajele pe care aceasta le are fa de concureni. Analiza î ipropune i cuantificarea rezervelor neutilizate de firm.

Realizarea performanelor economico-financiare estecondiionat de dimensiunea, structura, starea i calitatea resurselorumane i materiale. Cum orice activitate este consumatoare de resurse,

rezult c analiza investigheaz costurile activitii economice pe totali pe elemente structurale, pentru a stabili posibilitatea de realizare aunei activiti eficiente cu costuri cât mai mici.

Un domeniu distinct al analizei îl constituie sistemul financiaral unei firme. Astfel, analiza abordeaz aspecte privind: rentabilitatea în mrime absoluti relativ, valoare i structur patrimonial a uneifirme, riscul de exploatare, financiar i de faliment.

1.4. ORGANIZAREA ACTIVITII DE ANALIZActivitatea practic de analiz se poate descompune în

urmtoarele etape: întocmirea tematicii de analiz, culegereainformaiilor necesare analizei, verificarea complex a datelor supuseanalizei, prelucrarea i studierea informaiilor cu ajutorul metodelor iprocedeelor analizei economice, elaborarea concluziilor i a msurilorprivind reglarea sistemului cercetat sau creterea eficienei acestuia.

1. Întocmirea tematicii de analiz. Tematica analizei se

stabilete fie prin plan, fie în funcie de cerinele organului intern de



18

conducere sau a celor ierarhic superioare. În mod concret aceastetap cuprinde stabilirea obiectivului analizei, scopul analizei,perioada cercetat. Se identific rezultate economico-financiare ce seexprim prin indicatori economico-financiari.

2. Culegerea informa iilor necesare analizei se realizeaz pringruparea acestora în funcie de obiective, scop, perioada analizat iorganul care o efectueaz.

În vederea efecturii unei analize cât mai eficiente este necesarorganizarea unui circuit operativ i eficient de informaii economico-sociale cuprins într-un sistem cibernetic integrat. Sistemulinformaional al întreprinderii comerciale se bazeaz pe sistemeorganizate, pe compartimente funcionale i fluxuri de informaii.

Informa ia economic prezint urm toarele particularit i:reflect o aciune multilateral prin sistemul indicatorilor fizici,valorici i natural convenionali; are caracter de mas; estevoluminoas (de aici i necesitatea gruprii i sintetizrii lui); are ungrad ridicat de repetabilitate, conine o serie de elemente constatate.

Categoriile de informa ii utilizate de analiza economico- financiar pot fi grupate în: informaie interni extern; informaie deintrare, de stocare i de ieire din sistem; informaie activ i pasiv;

informaie operativ, periodic i extraordinar; informaie de plan,normativ, efectiv sau estimativ; informaie constant sau variabil.

Informa iile interne (din cadrul firmei) pot fi grupate în func ie de sursele de provenien , astfel:

a. informaia de plan (indicatori ai bugetului de venituri icheltuieli, ai planului de finane);

b. informaia furnizat de contabilitatea sintetic i analitic,precum volumul desfacerilor, stocuri, cheltuieli, adaos comercial;

c. informaii cuprinse în raportrile statistice cu privire la îndeplinirea planului sau la situaia mijloacelor economice;

d. informaii cu caracter tehnico-operativ (aceasta completeazinformaia de natur contabil sau statistic).

Pentru a fi folosit cu maxim eficien în analizi în procesulde decizie, informaia trebuie s se caracterizeze prin:

• utilitate, adic s serveasc unui scop (cel de cunoatere, decontrol sau de reglare);



19

• exactitate , adic s reflecte corect fenomenele, procesele irezultatele economice. Totodat este necesar ca preluarea informaiilordin diferitele surse s se fac în mod corect;

• profunzime, legturile cauz-efect s fie complet surprinse;• vechime. Este o caracteristic sintetic a utilizrii i

oportunitii informaiei în procesul de luare a deciziei, în sensul cacestea pot fi fundamentate corect pe informaii noi, de actualitate,despre evoluia fenomenelor i proceselor economice;

• costul informa iei, ca trtur care stabilete eficienaacesteia în raport de valoarea ei pentru procesul de analiz.

3. Verificarea complex a datelor supuse analizei const în:- verificarea formal presupune urmrirea modului în care

planul, situaiile statistice, documentele contabile îndeplinesccondiiile legale; documentele sunt completate, semnate i parafate;

- verificarea aritmetic const în controlul operaiunilor icalculelor efectuate pentru ca echipa de analiz s se asigure asupraexactitii indicatorilor de plan i de execuie necesari analizei;

- verificarea de fond urmrete msura în care indicatorii aufost calculai în conformitate cu normele legale, pentru a se asiguracomparabilitatea în timp i spaiu, în raport de alte uniti.

4. Prelucrarea i studierea informa iilor cu ajutorul metodelor i procedeelor analizei economice are loc prin ordonareaindicatorilor cercetai, întocmirea de tabele i scheme sinoptice,efectuarea unor comparaii, grupri i descompuneri.

Se stabilesc elemente care compun fenomenuleconomico-financiar, respectiv factorii i cauzele care l-au generat. Sedetermin legturile dintre factorii (variaiile independente) ifenomenul analizat (variaia dependenei), pe de o parte, cât i relaiadintre variabilele independente, pe de alt parte. Se ajunge la esenafenomenului analizat, obinându-se relaia de cauzalitate i astfelmodelul de analiz al fenomenelor analizate (vezi fig. 1.2.).



20

Fig. nr. 1.2.Desf urarea procesului de analiz economico-financiar3

Analiza unui fenomen economico-financiar poate fi o analizstructural (când fenomenul se desface în elemente componente) i/sauo analiz factorial (când fenomenul este reprezentat prin factori).

Pentru înelegerea mai clar a fenomenelor economico-financiare este necesar explicarea noiunilor: elemente componente,factori, cauze i condiii.

Elementele componente sunt pile constitutive alefenomenului economico-financiar analizat.

Factorii sunt forele motrice care genereaz fenomenuleconomico-financiar analizat, fie un element component al acestuia,fie un alt factor din sistemul respectiv.

Cauzele sunt fenomene care preced i provoac sau genereazfenomenul economico-financiar analizat, fie un element component alacestuia, fie un factor.

Condiiile sunt împrejurri de care depinde, într-o anumitsur, apariia unui fenomen sau în care se percepe un fenomen.

3 D. Mrgulescu (coordonator), „ Analiz economico-financiar metode i tehnici, Ed.Economic, Bucureti, 1994, pag. 20



21

Varietatea fenomenelor economico-financiare presupune ovarietate a factorilor care le genereaz i de aici rezid necesitateaclasificrii acestora, dup cum urmeaz:

Fig. nr. 1.3.

Clasificarea factorilor



22

1) Dup caracterul lor într-o relaie de cauzalitate (înordinea de analiz) sunt factori cantitativi, structuralii calitativi.

Factorii cantitativi sunt purttorii materiali ai celor calitativi imultiplicatori ai acestora. Factorii structurali apar în situaiile când

fenomenul analizat se refer la mrimi agregate, iar cei calitativi suntfactorii care se amplific, au aceeai natur cu fenomenul studiat, dardifer de acesta prin gradul de extensiune;

2) Dup modul de aciune pot fi: factori cu aciune directicu aciune indirect.

Factorii cu ac iune direct î i exercit direct, nemijlocitinfluena asupra fenomenului, în timp ce factorii cu ac iune indirect acioneaz prin intermediul altor factori. Calitatea de a fi factor direct

sau indirect se atribuie numai într-un context dat;3) Dup izvorul aciunii lor, întâlnim factori interni i factori externi.Factorii interni î i au originea în cadrul întreprinderii (modul

de organizare intern, ritmicitatea activitii), iar cei externi în afara întreprinderii, la nivelul sectorului, ramurii, economiei naionale sauchiar al economiei mondiale (cursul valutar, concurena, inflaia);

4) Dup gradul de sintetizare, exist: factori simpli i factoricompleci. Factorii simpli nu mai pot fi descompui în elemente

componente, pe când cei complec i pot fi descompui pe diferitetrepte pân la factori simpli.

5. Elaborarea concluziilor i a m surilor privind reglarea sistemului cercetat sau cre terea eficien ei acestuia. Este etapa final în care echipa de analiz întocmete raportul sau referatul de analiz ,altfel spus, de sintez a rezultatelor analizate. Concluziile i aprecieriletrebuie s cuprind aspecte critice, s nu conin contradicii, s fielogice i coerente, s exprime aportul factorilor materiali sau umani la

obinerea rezultatelor i deficienelor constatate.1.5. METODOLOGIA ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIARE

Metodologia include metodele, procedeele i tehnicile de analizi reprezint un instrument absolut necesar managementului înasigurarea funcionrii firmei.

În analiz exist atât metode, procedee i tehnici specifice, câti împrumutate de la alte tiine. Deoarece se întâlnesc în numr foarte

mare, pentru studiu sunt grupate conform figurii numrul 1.4.



23

Fig. nr. 1.4.Metodele analizei economico-financiare

METODECALITATIVE(dup modelulde analiz

METODECANTITATIVE(dup tipulrelaiei decauzalitate

Metode de baz(J. S. Mill)

Metodecomplementare

ConcordaneiDiferenei

Variaiei concomitenteSoldului

ComparaieiDiviziunii i descompuneriiGrupareaModelareaGeneralizarea

de tip determinist

de tip probabilist statistic metoda corelaiei

××==×=

−+=−=+=

d cba R

ba Rba R

cba Rba Rba R

;;

;; - metoda balanier

- metoda iter rii- metodadeterminrii izolate- metoda calcululuimatricial- metoda indicilor - metoda calcululuimarginal- metoda ratelor - metoda ABC

xa R

x Ra R

cxbxa R

bxa R

b x

=

==

++=

+=

;

2

1.5.1. Metode de analiz calitative

Acestea stabilesc esena fenomenului prin abstractizri analitice,determin raporturile de cauzalitate i condiionare careexplic geneza, mrimea i modificrile acestuia. Ajut la construireamodelelor abstracte ale fenomenului.

Cu ajutorul lor se stabilesc atât modelele sintetice de analiz, câti detaliile în construirea modelelor analitice.Metodele calitative sunt numeroase, dintre acestea enumerm:A) Comparaia. Presupune stabilirea asemrilor i

diferenelor calitative dintre dou fenomene sau între un fenomen i obaz de comparaie. Se disting mai multe tipuri de comparaii:

- compara ii în timp efectuate între rezultatele unei perioadecurente, raportate la rezultatele pe una sau mai multe perioade

precedente;



24

- compara ii în spa iu efectuate între: rezultatele unor verigiorganizatorice interne comparabile ale firmei; rezultatele firmeianalizate i cele medii pe domenii, ramur, sector de activitate;rezultatele firmei i cele ale concurenilor acesteia;

- compara ii mixte - o combinaie între primele dou, cu rezultatesemnificative;

- compara ii fa de un criteriu prestabilit , adic fa de planuri,programe, prognoz, standarde, normative;

- compara ii cu caracter special efectuate dup alte criterii înafara celor enumerate mai sus. De regul, acest tip de comparaie serealizeaz între mai multe variante de aciune, strategii economice,pentru a fi aleas cea optim.

Condiii eseniale pentru aplicarea acestei metode sunt:posibilitatea de a efectua o comparaie (exprimarea tuturorelementelor într-un etalon unic); determinarea lor dup o metodologieunic, precum i determinarea coninutului;

B) Diviziunea i descompunerea rezultatelorSe refer la descompunerea rezultatelor pân la cele mai simple

elemente componente pentru asigurarea profunzimii analizei i stabilireacontribuiei fiecruia la modificarea total a fenomenului studiat.

Diviziunea în timp permite urmrirea variaiei în timp afenomenelor economico-financiare, evidenierea abaterilor fie de la otendin general stabilit pentru o perioad de timp mai îndelungat(5-7 ani), fie de la ritmicitatea proiectat pe diviziuni de timp în cadrulanului (semestru, trimestru, luni).

De asemenea, exist diviziuni în spa iu, care urmrescfenomenele pe locuri de formare i dezvoltare, sesizeaz structurileorganizatorice ale unitii unde fenomenele investigate au înregistratvariaii pozitive sau negative fa de criteriul prestabilit. Se poaterealiza divizarea pân la aportul fiecrui loc de munc;

C) Gruparea se bazeaz pe împirea unui fenomen în gruperelativ omogene, dup una sau mai multe caracteristici alese în funciede scopul cercetrii i particularitile fenomenului cercetat.

Se utilizeaz preponderent în analiza potenialului uman i asituaiei financiare;



25

D) Modelarea este o reprezentare simplificat a realitii. Sefolosesc mai multe tipuri de modele:

• Modele imitative (modele materiale), în care proprietilefenomenului se exprim prin ele însele, dar la alt scar: hi,machete;

• Modele analitice sunt reprezentarea unor proprieti cu ajutorulaltora (ex.: diagrame, grafice);

• Modele simbolice – reprezentarea unor proprieti prinsimboluri (ex.: litere, cifre), care se regsesc în formulelematematice. În analiza economico-financiar prevaleaz modelele

simbolice, care pot fi:- modele aditive - ex.: Ai Mimi nnn += ;- model balanier - ex.: Sf = Si + I – E ;

- modele de corelaie - ex.: s N

CAW =

;- modele multiplicative - ex.: CA = NS×S×Z×WZ;- modelul mixt (combinat) între operaiile matematice

( ) ;:. −∆= N C Rex 100

E) Generalizarea sau evaluarea rezultatelorSe refer la reunirea într-un ansamblu coerent a concluziilor ce

rezult din studiul factorial-cauzal al fenomenelor. Aceasta red esenaatât de necesar pentru procesul decizional.

1.5.2. Metode de analiz cantitative

Cele mai cunoscute i aplicate metode cantitative sunt:1. Metoda balanelor se folosete pentru msurarea influeneidiferitelor cauze asupra modificrii fenomene puse în eviden cumodele aditive, de diferen sau care le combin pe acestea dou .

surarea aciunii elementelor componente asupra fenomenuluianalizat se face prin simpla diferen dintre valoarea elementului înperioada curent (1) i valoarea acestuia din baza de raportare (0), inând

îns cont de semnul algebric cu care este pus elementul în model.



26

De exemplu considerm un fenomen (F) determinat de treielemente (a, b, c): F = f (a, b, c)

Considerm c fenomenul (F) poate fi scris în funcie de cele treielemente componente (a, b, c), astfel:

F = a + b – cCalculul modificrii fenomenului analizat i aciunea elementelor

componente asupra acestuia se prezint astfel:a) modificarea fenomenului analizat

∆F = F1 – F0 = (a1 + b1 – c1) – (a0 + b0 – c0)b) cuantificarea aciunii elementelor componente:

∆F(a) = (a1 + b0 – c0) – (a0 + b0 – c0) = (a1 – a0) ∆F(a) = (a1 – a0)∆F(b) = (a1 + b1 – c0) – (a1 + b0 – c0) = (b1 – b0) ∆F(b) = (b1 – b0)

∆F(c) = (a1 + b1 – c1) – (a1 + b1 – c0)= – (c1 – c0) ∆F(c) = – (c1 – c0)Se poate observa c dac elementele pozitive (cu semnul + în

model) scad în dinamic, determin scderi ale fenomenului analizat,pe când dac cele negative (cu semnul – în model) scad în dinamic,vor determina creteri ale fenomenului;

2. Metoda substituirii factorilor sau a iterrii (a variaieisuccesive a factorilor) este utilizat în analizele post-factum, de naturstatic. Se aplic în cazul în care relaia dintre variabile este de tipdeterminist (relaia exprimat prin produs, raport sau mixt).

Analiza substituirii în lan a factorilor respect urmtoarele principii:1. construcia modelului, cu alte cuvinte, aezarea factorilor în

relaie, respect ordinea de condiionare economic i anume: factoricantitativi, factori structurali, factori calitativi.

2. substituirea se face succesiv, începând cu factorii cantitativi,continuând cu cei de structur i apoi cu cei calitativi, pornind de lafactorii direci spre cei cu aciune indirect.

3. un factor odat substituit se menine ca atare pân la sfâritul analizei.Exemple:a) pentru o relaie de tipul R = a×b×cavem valorile R0 i R1 i vom proceda la separarea aciunii

fiecrui factor a, b, c.



27

( )

)()()()()(

)()(

)(:

,

c Rb Ra R Rccbacbacbac R

cbbacbacbab R

cbaacbacbaa Runde

cbacba R R R

∆+∆+∆=∆−×=××−××=∆

×−=××−××=∆

××−=××−××=∆

××−××=−=∆

0111011111

0011001011

0001000001

00011101

pentru produsul de factori sub form de indici:R = a×b×c i IR indicele su,

Stabilim abaterea fenomenului, astfel:

100

100100000

111

0

1

−=∆

×××××

=×=

R

R

I R

cba

cba

R

R I

cu urmtoarele cuantificri ale aciunii factorilor:

100100100000

000

000

001)( −=×

××××

−×××××

=∆ aa I cba

cba

cba

cba IR

aba

b I I I

cba

cba

cba

cba IR −

×=×

××××

−×××××

=∆100

100100000

001

000

011)(

100100

100100000

011

000

111)(

bacbac

I I I I I

cba

cba

cba

cba IR

×−

××=×

××

××−×

××

××=∆

b) pentru o relaie de tipul b

a R =

exist dou variante:1) când factorul cantitativ se afl la num tor , în cazul nostru ,

).()(

;)(

;)(

;

0

1

1

1

0

0

0

1

0

0

1

101

b Ra R R

b

a

b

ab R

b

a

b

aa R

b

a

b

a R R R

∆+∆=∆

−=∆

−=∆

−=−=∆

Dac exprimarea este sub form de indici, avem:



28

ab

ab

aa

b

a R

I I

I

b

b

a

a

b

b

a

a IR

I bb

aa

bb

aa IR

factorilor ac iuneaiar

b

b

a

a

I

I I

−×=×

−×

=∆

−×=×

−×

=∆

−×

=−×=∆

100100:100:

100100100:100:

:

100100:100100

0

0

0

1

0

1

0

1)(

0

0

0

0

0

0

0

1)(

0

1

0

1

2) Când factorul cantitativ se afl la numitor , în cazul nostru ,

0

0

1

1

01 b

a

b

a

R R R −=−=∆

;)(

;)(

1

0

1

1

0

0

1

0

b

a

b

aa R

b

a

b

ab R

−=∆

−=∆

Dac exprimarea este sub form de indici, avem:

b R

bb

aa

bb

R

I I

I I

I

b

b

a

a

b

b

a

a IR

I b

b

a

a

b

b

a

a IR

b

b

a

a I

22

0

1

0

0

0

1

0

1)(

2

0

0

0

0

0

1

0

0)(

0

1

0

1

100100100100:100:

100100

100:100:

100100:

−=−×=×

−×

=∆

−=×

−×

=∆

−×

=∆

3. În afara metodei mai sus prezentate, pentru a separa aciuneafactorilor în cazul relaiilor de proporionalitate direct sau invers, semai utilizeaz metoda determinrii izolate a aciunii factorilor.Aceasta respect dintre toate criteriile de mai sus, doar pe acela careprecizeaz c substituirile se fac succesiv.

Metoda se aplic astfel:



29

r c Rb Ra R R

cbacbac Rcbacbab R

cbacbaa R

R R R

R i R tiusecba R

+∆+∆+∆=∆××−××=∆××−××=∆

××−××=∆−=∆××=

)()()(

)()(

)(

000100

000010

000001

01

01

unde „r” = restul nedescompus în legtur cu care s-au emisdiferite ipoteze de repartizare pe factori.

4. Metoda calculului matricialMetoda calculului matricial se aplic în cazul relaiilor

deterministe de tipul: F = ∑ ai × bi

unde:a – factor cantitativ;b – factor calitativ.

Se folosete, în general, în întreprinderile care comercializeaz ogam variat de produse, pentru msura aciunii factorilor asuprarimii totale a unor fenomene, precum: adaosul comercial,cheltuielile, cifra de afaceri, profitul.

Pentru aplicarea acestei metode se impun respectarea urmtoarelor etape:• Se constituie matricea factorului cantitativ trecând pe prima

linie factorul cantitativ din baza de comparaie, iar pe a doua liniefactorul cantitativ din perioada curent (realizat);

• Se construiete matricea factorului calitativ, trecând pe primacoloan factorul calitativ din baza de comparare, iar pe a doua coloan

factorul calitativ realizat (perioada curent);• Se construiete matricea fenomenului ca produs al celor doumatrice;• Se msoar influena factorilor.

Prezint dezavantajul c nu permite separarea influenei factoruluistructural. Influena acestuia este cuprins în influena volumului fizic;

5. Metoda scorurilor (scoring) este bazat pe analizadiscriminant care investigheaz echilibrul financiar, fiind utilizat înspecial, de bnci. Se construiete pe baza unui numr de rate, diferit de

la o banc la alta.



30

Funcia scor se noteaz Z i are forma:

n zxbxax Z ........21 ++=

unde calculînimplicateratele x x n −.....1 ;

zba ............, - coeficienii de ponderare ai fiecrei rate.Acest scor „Z” arat gradul de vulnerabilitate al firmei i care

este disfuncionalitatea ce poate compromite situaia. În practicainternaional, acest tip de calcule este foarte apreciat pentru c au ungrad înalt de predicie.

6. Indicatorii economico-financiari, care exprim dinamismulfenomenelor, coeficienii de structur, echilibru i eficien,coeficienii de sezonalitate i de concentrare, abaterile i mrimile

medii, toate se folosesc frecvent în analiz. Cu ajutorul lor se determindinamica unui fenomen, se stabilesc ritmuri i alte aprecieri.

Din punctul de vedere al asigur rii i utiliz rii resurselor , deosebimindicatori ai resurselor atribuite i ocupate, ai consumului de resurse, airezultatului, ai eficienei i cei privind relaia financiar a întreprinderii.

Indicatorii resurselor caracterizeaz factorii ce concur larealizarea procesului circuitului mrfurilor. Dup natura resurselorreflectate indicatorii de resurse se împart în indicatori ai resurselor

umane (cu ajutorul crora se caracterizeaz dimensiunea cantitativ aasigurrii cu personal, fundamentarea necesarului de personal,structura i calificarea personalului), ai resurselor materiale (acetiacaracterizeaz gradul de dotare cu resurse necesare realizriiprocesului de producie sau circulaiei a mrfurilor, dimensiunea,starea, structura i eficiena folosirii lor), i cei ai resurselor financiare(ce reflect sursele de formare i principalele destinaii ale fondurilor neti ale firmei).

Indicatorii consumului de resurse reflect cheltuielile generatede producerea i de desfacerea mrfurilor. În programarea i analizacheltuielilor se folosete un sistem de indicatori de plan ioperaionali, format din suma de cheltuieli (pe total i pe general),economiile sau depirile de cheltuieli realizate ca urmare a variaieinivelului relativ.

Indicatorii rezultatelor caracterizeaz nivelul de realizare aobiectivelor pe care întreprinderea i le propune: volumul desfacerilor

de mrfuri, volumul produciei, profitul etc.



31

Alturi de indicatorii enumerai anterior, cei de eficieneconomic ocup un loc important în cadrul sistemului.

Indicatorii de eficien presupun compararea eforturilor f cutede întreprindere cu efectele obinute pe seama consumului acestora.

Pentru exprimarea efortului se pot utiliza fora de munc încadrat,fondurile fixe totale sau în funciune, mijloacele circulante,investiiile, resursele consumate (suma cheltuielilor de circulaie,cheltuieli cu munca material sau cu munca vie).

În activitatea economic, efectele utile au un caracter complex.Dintre indicatorii care cuantific efectele menionm: volumuldesfacerilor (cifra de afaceri), producia realizati vândut, profitul.

Pornind de la structura eforturilor i efectelor pentru surarea

eficienei activitii comerciale se construiesc indicatori de eficien pebaza cunoaterii relaiilor: efect-efort, efort-efect, efort-efort, efect-efect.

Indicatori de tip efect-efort, sau efort-efect, fie generali, fiepariali, reflect eficiena folosirii diferitelor componente ale efortului.Prin indicator efect-efect sau efort-efort se relev proporiile dintrediferitele rezultate, precum i cele dintre componentele efortului total.

7. Metoda ratelor (rating). Rata reprezint un raport între dourimi comparabile logico-economice i care valoreaz mai mult

decât cele dou mrimi evaluate separat.Interpretarea ratelor necesit pruden, pentru c, în aparen pot

arta o situaie bun, în realitate s ascund anumite riscuri. Astfel suntcalculate mai ales acele rate care permit fundamentarea deciziilor demeninere i dezvoltare a unei firme într-un context concurenial. Distingem:rate de structur ; rate de gestiune; rate de echilibru i rate de eficien ;

8. Metoda calculului marginal. Abordarea marginalist este oanaliz statistic, dar i analitic, a diferitelor fenomene. Are ca principal

scop identificarea posibilitilor de eficientizare (optimizare) a unorfactori de producie limitai sau costisitori de care dispune întreprinderea.

Metoda calculului marginal se folosete preponderent în analizacosturilor (în acest caz operându-se cu un indicator numit costmarginal), în analiza eficienei economice a utilizrii factorilor deproducie (indicatorii utilizai sunt: productivitatea marginal amuncii, productivitatea marginal a capitalului), precum i în analizaprofitului (folosindu-se indicatorul profit marginal).



32

Indicatorul marginal va exprima întotdeauna sporul de efectgenerat de modificarea cu o unitate a efortului.

9. Cercetrile operaionale:Cuprind un ansamblu de metode aplicate atunci când în luarea

unei decizii intervin foarte muli factori.Se cunosc în categoria cercetrilor operaionale:

- metode deterministe (programarea liniar, programareadinamic, teoria jocurilor, teoria deciziilor, metoda drumului critic);

- metode probabiliste (lanurile Markov, teoria firelor deteptare, metoda PERT);

- metode stimulative (metoda Monte Carlo, modelul dinamic alsimulrii gestionare).

1.6. APLICAII I STUDII DE CAZ

1. Accepiunile analizei economico-financiare sunt:a) activitate tiinific, de cercetare i practic;b) activitate de cercetare, de informare i practic;c) activitate practic, tiinifici de reevaluare.

2. În elaborarea strategiei firmei, în stabilirea obiectivelorviitoare se apeleaz la analiza:

a) postoperatorie;b) curent;c) previzional.

3. Dup latura fundamental a cunoaterii care se urmrete, exist:a) analiz calitativi cantitativ;b) analiz micro i macroeconomic;c) analiz curenti expres.

4. Prin posibilitatea de îmbunire a performanelor firmei,

care rezult din diferena dintre rezultatul obinut iposibilitile reale ale firmei, se exprim:a) cercetarea curent;b) rezervele interne;c) rezultatele economico-financiare ale întreprinderii.

5. Dup caracterul lor într-o relaie de cauzalitate, factorii sunt:a) cantitativi, structurali i calitativi;b) simpli i compleci;

c) endogeni sau exogeni.



33

6. Dup sensul aciunii lor factorii pot avea:a) aciune favorabil, interni nefavorabil;b) aciune favorabil, nefavorabili nul;c) aciune favorabil, nefavorabili imprevizibil.

7. Tipurile de comparaii utilizate de analiza economico - financiar sunt:a) în timp, în spaiu i fa de un criteriu prestabilit;b) în timp, în spaiu i gruparea;c) în timp, în spaiu, modelarea i fa de un criteriu prestabilit;

8. Dup modul de urmrire în timp a fenomenelor, exist:a) analiz dinamici expres;b) analiz static, economici financiar;c) analiz statici dinamic.

9. Indicatorii de eficien presupun compararea:a) eforturilor f cute de întreprindere cu efectele obinute pe

seama consumului acestora;b) materiilor prime folosite de întreprindere cu efectele

obinute pe seama consumului acestora;c) eforturilor f cute i materiilor prime folosite de întreprindere

cu efectele obinute pe seama consumului acestora.10. Eficiena economic se exprim ca raport între:

a) efect-efort, efect-efect sau efort-efect;b) efect-efect, efort-efect sau efort-efort;c) efect-efort, efect-efect, efort-efect sau efort-efort.

Aplicaie rezolvat

se cuantifice aciunea urmtorilor factorilor asupra vitezei derotaie a mijloacelor circulante:Nr.

crt.

Indicatori Simbol P0 P1 %

1.2.

Sold mediu al activelor circulante (mii lei)Vânzarea medie zilnic (mii lei)

S

CA

15000300

23400390

156130

3. Viteza de rotaie (zile) V 50 60 120

V = S / CA unde: S – factor cantitativ i CA – factor calitativ.1. modificarea fenomenului analizat: ∆V = V 1 V 0 = 60 50 =

+ 10 zile



34

2. cuantificarea ac iunii factorilor:• aciunea desfacerilor medii zilnice asupra vitezei de rotaie:

∆V (CA ) =

0

0

1

0

CA

S

CA

S− =

390

15000–

300

15000= 38,5 50 = 11,5 zile

• aciunea stocurilor medii zilnice asupra vitezei de rotaie:

∆V ( S ) =1

0

1

1

CA

S

CA

S− = 60 38,5 = 21,5 zile

Rezult c viteza a încetinit. Desfacerea medie zilnic a crescut cu90 mii lei i a determinat o accelerare a vitezei cu 11,5 zile. Cretereastocului a influenat în sensul încetinirii vitezei cu 21,5 zile.

- modificarea fenomenului analizat:

V I ∆ = V I 100 = 120 100 = 20% (încetinire a vitezei cu 20%)- cuantificarea aciunii factorilor:

V I ∆ (CA =

D I

2100

100 =130

1002

100 = 76,9 100 = - 23,1%

(transpunere în zile: 23,1% × 50 = 11,5 zile)

V I ∆ ( )S = V

I ∆ D

I

2100

= 120 76,9 = 43,1%

Prin metoda prezentat putem calcula aciunea unor factori atât lanivelul unui fenomen simplu, cât i la nivelul unora complexe, care încorporeaz factorii structurali i care pot avea uneori o influenpreponderent.

Cuantificarea aciunii unui factor structural se poate face prindou procedee specifice:

Procedeul direct se caracterizeaz prin faptul c factorul structur sesepar (se reflect) prin intermediul factorului cantitativ.

Ad =100

C CA × sau Ad = ∑ cai × ci unde: Ad – adaos comercial, CA

– vânzare total, C – cot medie de adaos comercial la nivelul firmei, ca –cifra de afaceri pe grupe i, c – cota de adaos pe grupe „i”.

În procedeul indirect structura se reflect cu ajutorul factoruluicalitativ. Orice indicator calitativ mediu, la nivel de întreprindere,reflect în mod necesar doi factori: factorul structuri factorul calitativ,respectiv pe structura implicat în analiz.



35

Ad =100

C CA× =100

100

cg ii∑ ××CA

CAAd C gi

ci

unde:gi – structura vânzrilor;ci – cota de adaos pe grupe.

Cuantificarea factorilor în cazul celor dou procedee sunt:

Procedeul direct: Procedeul indirect

∆Ad = (CA 1 ×C 0 – CA 0 ×C 0) × (1/100)

∆Ad(gi) = (∑ca1 c0 – CA 1 c0) × (1/100)

∆Ad(ci) = (CA 1 ×C 1 – ∑d1 c0) × (1/100)

∆Ad = (CA 1 ×C 0 – CA 1 ×C 0) × (1/100)

∆Ad(gi) = (CA 1 ×C R – CA 0 ×C 0) × (1/100)

∆Ad(ci) = (CA 1 ×C 1 – CA 1 ×C R) × (1/100)

unde: CR - cot medie recalculat

surarea aciunii factorului structural prin metoda substituiei

Nr.crt.

Produse Vânzare (mii lei)

(ca, CA )

Structuravânzrii (g) (%)

Cota de adaos

Ci, C (%)P0 P1 P0 P1 P0 P1

1. A 400.000 276.000 50 30 30 302. B 240.000 276.000 30 30 20 183. C 160.000 368.000 20 40 15 16

TOTAL 800.000 920.000 100 100 24 20.8Factori care acioneaz asupra adaosului sunt:

• volumul desfacerilor;

• structura desfacerilor;• cota de adaos comercial. Procedeul direct se caracterizeaz prin faptul c structura se

reflect prin factor cantitativ.a. modificarea fenomenului analizat:

∆ Ad = Ad1 Ad0 = 920.000 ×100

8,20 800.000 ×

100

24=

= 191.360 192.000 = - 640 mii lei



36

b. cuantificarea aciunii factorilor:- ac iunea desfacerilor :

∆ Ad (CA ) = (CA 1 ×C 0 CA 0 ×C 0) × (1/100) = 920.000 ×100

24-

800.000 ×10024 = +28.800 mii lei

- ac iunea structurii:

∆ Ad (gi) = ( )

××−× ∑∑100

100101

cgi Dcgi D =

(∑ ca1 co CA 1 ×C 0) × (1/100) =- 27.600 mii lei- ac iunea cotei de adaos comercial la nivel de produse:

∆ Ad (ci) =(CA 1 × 11cgΣ CA 1×100

1)01 ×Σ cg = (CA 1×C 1 - ∑ ca1×c0)

× (1/100) = -1840 mii lei

Procedeul indirect (al cotei medii recalculate) se caracterizeaz prinaceea c factorul structur se reflect prin intermediul factorului calitativ.

a. modificarea fenomenului:∆ Ad = Ad 1 Ad 0 = 191.360 192.000 = - 640 mii lei

b. cuantificarea aciunii factorilor:∆ Ad (CA ) = (CA 1 ×C 0 CA 0 ×C 0) × (1/100) =

= 920.000 ×100

24 800.000 ×

100

24= +28.800 mii lei

∆ Ad (gi) = CA 1 × ∑ g1c0 CA 1×∑ g0c0 ×100

1=

=(CA 1 ×C R CA 1 ×C 0) × (1/100)

C

R

= g1 C 0Structura se separprin intermediul factorului calitativ mediu, astfel:C R = (∑ g1 c0) / 100 = (30×30+ 30×20+ 40 × 15) / 100 = 21%i deci:

∆ Ad (gi)=920.000×(21/100) 920.000×(24/100)=-27.600 mii lei∆ Ad (ci) = (CA 1 ×C 1 CA 1 ×C R) × (1/100) = - 1840 mii lei

Rezult din cele dou procedee c acestea sunt identice (selucreaz corect) mai uor de folosit este procedeul indirect.



37

∆CA 28.800 mii∆Ad ∆gi -27.600 mii- 640 mii ∆ci - 1840 mii

Rezult c a sczut adaosul comercial. Aceasta nu se datoreazcreterii favorabile desfacerilor, constituind premisa sporirii venitului netpentru c fiecare unitate de vânzare este purttoarea unei uniti de venit.Structura a acionat nefavorabil, în sensul scderii adaosului cu 27.000 miilei. Modificarea structurii vânzrii, în sens creterii ponderii produsului C,care are o cot de adaos mai mic decât a produsului A i B, respectiv maimic decât media pe întreprindere a determinat scderea cotei de adaoscomercial recalculat (care scade de la 24% la 21%), aspect ce determinreducerea adaosului comercial. Modificarea înregistrat de coteleindividuale de adaos au determinat o scdere a cotei de adaos, i pe aceastbaz, a adaosului total datorit scderii mai mari înregistrat de produsul B(comparativ cu produsul C la care s-a înregistrat o uoar cretere).

Aplicaii de rezolvat1. se cuantifice aciunea factorilor asupra urmtoarelor modele:

a)b

a R = , unde a este factorul cantitativ;

b)b

a R = , unde a este factorul calitativ;

c) R = a × b × c, unde a este factorul cantitativ, b – factorulstructural i c – factorul calitativ.

2. se cuantifice aciunea factorilor asupra cheltuielilor de transport:Ch t = q × d × c

Nr.crt.

Indicatori Simbol P0 P1 %

1.2.3.

Cantitatea (tone)Distana în kmCost t/km (lei)

qdc

20003020

22003626

110120130

4. Cheltuieli transport (mii lei) Ch t 1200 2059,2 171,6



38

Capitolul II

Analiza resurselor întreprinderii

2.1. ANALIZA RESURSELOR UMANE

Oricare agent economic, indiferent de profilul su de activitate ide dimensiunile sale, trebuie si probeze în faa spaiuluieconomico-social, în care acioneaz, viabilitatea, capacitatea sa deconcuren, performanele pe care le realizeaz.

Întreaga for a unei întreprinderi este dependent de resurselesale umane, materiale, financiare i informaionale, deci de potenialul

u intern. Analiza economico-financiar are mijloacele necesare de aarta în orice moment posibilitile întreprinderii, de a reflecta oriceproblem în eficiena activitilor desf urate i de a sugeramanagementului msurile concrete ce se impun într-o situaie dat.

Premisa utilizrii resurselor materiale i financiare în avantajul întreprinderii o reprezint asigurarea cu personalul necesar atât dinpunct de vedere cantitativ, cât i calitativ. Resursa uman reprezint oconexiune, o convergen de variabile interne, externe sau mixte care

unite, în diferite proporii, i alturate performanelor întreprinderiivor crea persoane i personaliti cu rezultatele i capacitile lor.Aceste conexiuni complexe se pot vedea în figura 2.1.



39

Figura nr. 2.1.

Conexiunea variabilelor poten ialului uman i performan ele firmei

1. Productivitateamuncii

2. Costuri iconsumuri

3. interne4. Rentabilitatea

firmei

1. Absenteism2. Fluctuaie3. Accidente

de munc4. Climat

social5. Conflicte de

munc

1. Atitudinea fa demunc

2. Motivaia3. Coeziunea4. Concordana cu

obiectivele firmei

VARIABILEINTERNE

VARIABILEEXTERNE

1. Recrutarea personalului2. Formarea personalului3. Promovarea personalului4. Remunerarea personalului5. Condiiile de munc6. Relaiile sociale

1. Conjunctura economic2. Piaa forei de munc3. Nivelul tehnologic4. Organizarea sindical5. Cadrul familial6. Cultura i sistemul de valori

VARIABILE MIXTE(CONVERGENTE)

1. Nivelul de calificare2. Vechimea3. Experiena4. Vârsta5. Sex6. Naionalitate7. Religie8. Poziie ierarhic

COMPORTAMENTUL SALARIAILOR

REZULTATEECONOMICO-FINANCIARE

REZULTATELECOMPORTAMEN

-TULUISALARIAILOR

REZULTATELEÎN DIALOG SOCIAL

IMAGINEAFIRMEI

EFICIENI EFICACITATE



40

În analiza gestiunii resurselor umane se folosete un sistem deindicatori referitori pe de o parte, la asigurarea cu resurse umane, iarpe de alta, la utilizarea acestora.

Obiectivele analizei resurselor umane ce se vor aborda în

continuare, sunt urmtoarele:- analiza dimensiunii resurselor umane;- analiza comportamentului i utilizrii resurselor umane.

2.2. ANALIZA DIMENSIUNII RESURSELOR UMANE

Principalele aspecte urmrite vor fi: analiza dinamic aefectivului de salariai pe total i pe categorii; analiza nivelului decalificare i consecinele economico-financiare ale acesteia; analiza

stabilitii efectivului de salariai.Informaiile necesare se obin din diferite surse interne ale

întreprinderii, precum i din Nota 8 „Informaii privind salariaii imembrii organelor de administraie, conducere i de supraveghere”4:

Se vor face meniuni cu privire la:a) indemnizaiile acordate membrilor organelor de administraie,

conducere i de supraveghere;b) obligaiile contractuale cu privire la plata pensiilor ctre fotii

membri ai organelor de administraie, conducere i supraveghere,indicându-se valoarea total a angajamentelor pentru fiecare categorie;

c) valoarea avansurilor i a creditelor acordate membrilor organelorde administraie, conducere i supraveghere în timpul exerciiului:

- rata dobânzii;- principalele clauze ale creditului;- suma rambursat pân la acea dat;- obligaii viitoare de genul garaniilor asumate de entitate în

numele acestora;d) salariai:- numr mediu, cu defalcarea pe fiecare categorie;- salarii pltite sau de pltit, aferente exerciiului;- cheltuieli cu asigurrile sociale;- alte cheltuieli cu contribuiile pentru pensii.

4 Ordinul MFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglement rilor contabile conform cudirectivele europene, Ed. Best Publishing Romania, 2005, p. 102.



41

2.2.1. Dimensiunea i structura resurselor umane

Pentru a evidenia dimensiunile personalului (din perspectivcantitativ) se utilizeaz urmtorii indicatori:

- Num rul scriptic de salaria i - numrul total de personalexistent în evidenele unitii, angajat fie pe baz de contract demunc, fie pe baza unor documente generatoare de drepturi i obligaiipentru ambele pi;

- Efectivul scriptic prezent la lucru, respectiv numrulpersonalului aflat la serviciu la un moment dat, indiferent de timpul delucru efectiv;

- Num rul mediu de salaria i cu contract de munc reprezint media

aritmetic simpl a numrului zilnic de salariai. La aceasta se mai poateaduga media colaboratorilor. Acest indicator este cel care, dintre toi, secoreleaz cu rezultatele obinute de o întreprindere.

- Num rul maxim de salaria i identific limita superioar pân lacare poate fi angajat personal, f s fie afectate negativ volumul deactivitate i productivitatea muncii. 5

Nmax = 100×aWp

R; Nmax =

100Q p I N ×

,

unde: R = indicatorul CA, VA sau alt indicator folosit încalculul W ;

pW = productivitatea anual prognozat;Np = numrul mediu de salariai prognozat peperioada respectiv;IQ = indice al volumului de activitate exprimat prin CA,VA sau alt indicator.

- Efectivul fiscal - numrul salariailor pltii, aflai în evidenele firmei.Încadrarea corespunztoare cu personal reprezint „teoretic”

premisa pentru realizarea de performane de ctre întreprindere. Aiciconteaz foarte mult nu numai numrul de angajai, dar i structura,calitatea i modul de folosire a acestora.

Având în vedere aspectul calitativ al dimensiuniipersonalului, acesta se poate evidenia cu ajutorul gradului de

5 A. Inescu, V.Robu, I. Anghel, A. u, “Evaluarea întereprinderii, Ed. TribunaEconomic, Bucureti, 1999, pag. 54.



42

calificare a salaria ilor . Aceast abordare întregete latura cantitativa analizei personalului.

Structura forei de munc pe forme de realizare a calificrii iperfecionrii aduce în prim-plan forma de colarizare a personalului:

absolveni de învmânt superior, de coli profesionale, de liceu despecialitate, calificai la locul de munci necalificai. De asemenea,se poate evidenia forma de perfec ionare: absolveni de cursuripostliceale, postuniversitare, doctorat, masterat.

Indicatorul care reflect calificarea medie pe o unitate economicse numete coeficientul mediu de calificare ( mK )i se calculeaz:

∑

∑

=

=

⋅

= n

ii

n

i

ii

m

n

nK

K

1

1 ,

unde:Ki = categoria de încadrare a fiecrei forme de calificare

„i”;ni = numrul de lucrtori din fiecare categorie „i”.

Tendina de cretere a lui mK indic preocuparea întreprinderiipentru ridicarea calificrii.

Este interesanti studierea concordanei între gradul de calificarei gradul de acoperire a lucrrilor dup complexitatea lor. În acest sens sepoate calcula coeficientul de complexitate a lucr rilor executate ( t K ):

∑

∑

=

=

⋅=

n

i

i

n

iii

t

v

vK

K

1

1 ,

unde:Ki = categoria de încadrare a fiecrei forme de calificare

„i”;vi = volumul de lucrri pe categorii „i”.

Când t m K K = , între cei doi indicatori este o concordandeplin. În practic se tinde spre atingerea idealului de egalitate întrecei doi coeficieni, deoarece se întâlnesc urmtoarele situaii:



43

- t m K K > arat c exist lucrri de categorie inferioar efectuatede salariai cu calificare superioar;

- t m K K < , arat c exist lucrri de categorie superioar

executate de salariai cu calificare inferioar, adic o utilizareincomplet a forei de munc.Pentru aprecieri pertinente cu privire la resursa uman trebuie

utilizati o analiz structural:1. pe cele 2 mari categorii de angajai: operativi; de

administra ie i conducere. Aceast împire subliniaz atât o laturcantitativ dar i o anume calitate a factorului uman de care dispune întreprinderea. Întotdeauna s-a apreciat favorabil, tendina de cretererelativ a personalului operativ, ca productor de valori, expresie a“perfeciunii” organizatorice dintr-o întreprindere. Aceastdimensiune subliniaz un factor de baz al produciei: munca6;

2. pe vârste – ofer informaii cu privire la meninerea echilibruluiexperien-creativitate, altfel spus se întâlnete în firm un proces naturalal tandemului retragere – promovare. Dezechilibrul în piramida vârstelorsalariailor ridic probleme managerilor în promovarea i recrutareapersonalului. Astfel, o angajare masiv a tinerilor ridic probleme depromovare, afectând aspiraiile i motivarea;

3. dup vechime – o pondere crescut a salariailor cu vechimeare, pentru caracterizarea resursei umane din acest punct de vedere, osemnificaie contradictorie, pe de o parte asigur imaginea întreprinderii, participând la formarea culturii sale, iar pe de alt partegenereaz: cheltuieli suplimentare cu personalul aferente sporului devechime; costuri suplimentare cu informarea în condiiile introduceriiunor noi tehnologii; un sindicat care va susine drepturile salarialeproporionale cu vechimea i mai puin cu creativitatea – inovaia;

6 Analiza asigurrii cu potenial uman se va adânci pe grupe, astfel, conformClasificrii Ocupaiilor din România, personalul ocupat în activitatea industrial se împarte

în 8 grupe majore: legiuitorii, înali funcionari i conductorii; specialiti; tehnicieni;funcionari; muncitori i meseriai; operatori pe instalaii, maini, ansambluri de maini,echipamente i alte produse; muncitori necalificai. În analiza economico-financiar, i nunumai, se utilizeaz urmtoarea clasificare: muncitori (direct productivi i indirectproductivi); personal operativ; personal de specialitate; personal tehnic-administrativ(ultimele trei categorii putând fi împite i dup nivelul studiilor, i anume: studii medii istudii superioare) i personal din conducere.



44

4. pe sexe;5. pe func ii (cercetare-dezvoltare, produc ie, comercial , financiar-

contabil i resurse umane) furnizeaz informaii cu privire la calitateamanagementului. Întreprinderile moderne se bazeaz pe multispecializareai descentralizarea funciilor întreprinderii.

2.2.2. Analiza comportamentului i utiliz rii eficiente a resurselor umane

Comportamentul salariailor impune urmrirea unor aspecte careofer informaii cu privire la:

A) mobilitatea salariailor;B) utilizarea timpului de lucru.

A) Mobilitatea salariailorPersonalul dintr-o întreprindere se modific într-un an sub influena

mai multor factori. Trei dintre ei sunt foarte importani i anume:- politica de personal practicat de echipa managerial;- volumul de activitate care prin evoluia sa determin

modificarea numrului de salariai;- modificarea raportului de for e între resursele umane i cele

materiale, altfel spus, încadrarea activelor întreprinderii.În urmrirea modificrilor de personal trebuie s se fac distincia

între: circulaia personalului i fluctuaia personalului, fenomene cese deosebesc prin cauzele care le provoac.

Circulaia personalului este micarea personalului întreprinderii, în decursul unei perioade date, atât din punct de vedere al intrrilor, cât idin cel al ieirilor din cauze normale, justificate i anume: pensionare,boal, deces, invaliditate, studii, obligaii ceteneti.

Fluctuaia personalului este un fenomen anormal, determinatde ieirile din întreprindere f aprobarea conducerii (demisie) sauprin desfacerea contractului de munc, urmare a unor abateri. Acestfenomen are dou forme: fluctua ia activ - ca fapt deja consumat i fluctua ia pasiv - ca fenomen posibil, latent, în devenire, ce semanifest sub forma inteniei de a psi întreprinderea. Ca s nudevin un fenomen activ se pot lua unele msuri, spre exemplu:integrarea permanent în colectiv, relaii formale i neformale,



45

motivaia personalului, condiii de munc adecvate, modul deorganizare sindical.

Pentru caracterizarea circulaiei i fluctuaiei personalului seutilizeaz urmtorii indicatori:

- coeficientul intensit ii intr rilor , calculat ca raport între numrulde salariai intrai într-o perioad (I), de obicei un an, i numrul mediu desalariai din aceeai perioad (Np);

Np

I C I =

- coeficientul intensit ii ie irilor, stabilit prin raport întrenumrul salariailor plecai justificat într-o perioad (E) i numrulmediu de salariai din aceeai perioad;

Np

E C E =

- coeficientul fluctua iei, stabilit ca raport între totalul ieirilornejustificate sau f aprobarea conducerii (En) i numrul mediu de salariai;

Np

E C n

F =

- coeficientul mi rii totale, determinat ca raport între totalulintrrilor (I), ieirilor (E) i numrul mediu de salariai;

Np

E I C

t M

+=

- gradul de stabilitate a personalului, indicator ce caracterizeazstabilitatea general a resurselor umane într-o întreprindere:

t M S C G −= 1 .

Acest grad de stabilitate se mai poate aprecia prin calcularea

stagiului în aceea i unitate (St) ca raport între vechimea în aceeai întreprindere a lucrtorului (t) i vechimea total în câmpul muncii

(T),( )

( )∑∑=

T

t S t , precum i a vechimii medii (T ) în aceeai unitate,

(

∑∑ ⋅

= N

t N T ,

unde:



46

N = numrul salariailor având aceeai vechime;t = vechimea în ani a salariailor din unitate.

Cu cât stagiul în aceeai unitate se apropie de 1, iar vechimeamedie va fi mai mare având în vedere i data înfiinrii întreprinderii,

cu atât stabilitatea forei de munc va fi mai bun.- rata de severitate, adic raportul dintre numrul de ore

absentate fa de cele lucrate:

100.

.×=

lucrateorede Nr

absentateorede Nr Rsev

- rata general a absenteismului:

100

)(max

.×=

ziledisponibilimTimp

absen bde ziledetotal Nr Rab

Concluzia este c obinerea stabilitii personalului, precum i aperformanelor se realizeaz pe dou ci principale: motivarea isecuritatea muncii; dialogul social.

Securitatea i protecia muncii fac subiectul a numeroase legi saualtor acte normative, care reglementeaz exploatarea în deplinsiguran a mijloacelor de producie. În cadrul unei firme, securitateapersonalului va fi considerat mai presus de aspectele legate de

productivitate sau cost. De altfel, în managementul modern, proteciamuncii i regulile acesteia sunt considerate ca fiind factori activi, demotivare a angajailor7.

B) Analiza utilizrii timpului de munc

A utiliza integral i eficient timpul de munc reprezint una din laturilede baz ale activitii. Este latura extensiv a acesteia i poate fi privit atâtsub aspect cantitativ (utilizarea complet a timpului de lucru dintr-o zi, pt mân ), cât i sub aspect calitativ (al realiz rii aceluia i volum deactivitate într-un timp mai scurt, prin cre terea productivit ii muncii).

Modalitatea principal de analiz o constituie urmrirea timpului delucru efectiv lucrat i a celui nelucrat, ponderea lor în total fond de timp delucru, respectiv determinarea cauzelor generatoare de rezultate obinute.

Primul indicator care se va calcula este gradul de utilizare afondului de timp de lucru maxim disponibil (Guf )

7 Ion Verzea, Marc Gabriel, Daniel Richet, „ Managementul activit ii dementenan ”, Ed. Polirom, Iai, 1999, pag. 22.



47

100max

⋅=T

T G e

uf ,

unde:

Te = fondul de timp efectiv lucrat;Tmax = fondul de timp maxim disponibil.

Pentru uurina exemplificrii se va utiliza balana folosiriitimpului de munc pe un muncitor operativ (Tabelul 2.1.).

Se poate constata din analiza acestei balane c s-a înregistrat ocretere a fondului de timp efectiv lucrat de la 95,2% la 97,22% dar oneîndeplinire a acestuia fa de plan cu 2,78%. În anul curent, fa deprecedent s-a diminuat timpul nelucrat de la 12 la numai 7 zile, iar în

cadrul acestuia a sczut timpul neutilizat nejustificat, de la 7 la 2 zile.Tabelul nr. 2.1.

Balan a folosirii timpului de lucru pe un muncitor operativ

Anul curentAnulprecedent Plan Efectiv

Nr.crt.

Indicatori

zile % zile % zile %1 ond de timp

calendaristic365 - 365 - 365 -

2 ond de timp maximdisponibil

252 100,0 252 100,0 252 100,0

3 ond de timp efectiv lucrat 240 95,2 252 100,0 245 97,22Timpul utilizat din care: 12 4,8 - - 7 2,78- justificat 5 2 - - 5 1,99

4

- nejustificat 7 2,8 - - 2 0,79

Totui, pe ansamblu, situaia nu este favorabil, i i se potaduce îmbuniri. Msurile ce se pot lua sunt legate în special deeliminarea timpului neutilizat i, cu precdere, a celui nejustificat.

Un rol foarte important îl poate juca influena organizriisindicale i aciunile acesteia asupra utilizrii timpului de munc.Conteaz cuantificarea consecinelor acestor aciuni i de aceea secalculeaz câiva indicatori de conflictualitate colectiv :

- num rul de greve într-o perioad analizat ;- num rul de zile de grev ;- coeficientul de importan al grevei (C)



48

100salariaidetotalnr.

grevitinumr⋅=C ;

- gradul de intensitate a grevei =

grevitidetotalnr.

grevdezilenumr;

- gradul de propagare a grevei =salaria idetotalnum r

grev de ziletotalnumar .

Particularizând pe domeniile în care activitatea se desf oar i în schimburi (de exemplu în comer) se urmrete structura timpuluide munc pe un schimb.

Analiza eficienei utilizrii resurselor umane se realizeaz cuajutorul urmtorilor indicatori: productivitatea muncii medie i

marginal, profitul pe un salariat.2.3. ANALIZA PRODUCTIVITII MUNCII

Productivitatea muncii este o categorie economic complexi dinamic.Productivitatea muncii se poate defini astfel: capacitatea muncii de a

crea o anumit cantitate de valori de întrebuin are într-o unitate de timp,reflectând, în ultim instan , eficien a cu care este cheltuit o cantitate demunc . Sau altfel spus, reprezint eficiena cu care sunt utilizai, avansai,

combinai, substituii i consumai factorii de producie. 2.3.1. Modele de calcul a productivit ii muncii

surarea productivitii muncii se poate face în unit i fizice(naturale sau natural-convenionale), în unit i de munci în unit ivalorice (cel mai des utilizate).

În situaia folosirii msurtorii valorice, productivitatea muncii sepoate determina pe un salariat, la nivel mediu anual, zilnic sau orar.Pentru aceasta se utilizeaz urmtorii indicatori: valoarea producieivândute (Qv), valoarea adugat (Va) i cifra de afaceri (CA) - ca„efecte”, respectiv: numrul de salariai (Np), numrul salariailoroperativi (Nop), total om zile lucrate (TZ) i total om ore lucrate (Th)

- ca „eforturi”. Vom reda în continuare relaiile de calcul care rezult(Tabelul nr. 2.2).



49

Tabelul nr. 2.2Modele de calcul a productivitii muncii

Productivitatea muncii Efect

Efort

Qv Va CA

aW Np/NopS

v

N

Q

S

a

N

V

S N

CA

zW T z z

v

T

Q

z

a

T

V

zT

CA

hW T hh

v

T

Q

h

a

T

V

hT

CA

Între indicatorii productivitii muncii se pot urmri urmtoarele corelaii:aa W

NopW

Np I I ⟨ - reflect creterea ponderii salariailor operativi în totalnumr salariai;

aa W Nop

W Np I I ⟩ - reflect creterea numrului salariailor din

administraie i conducere;aa W

NopW

Np I I = - modificarea categoriilor de salariai (operativi iadministraie-conducere) este în acelai ritm;

za

op

W Nop

W N I I ⟨ - semnific existena unui timp de munc neutilizat

justificat sau nejustificat;

av W I IQ ⟨ - creterea activitii întreprinderii s-a produs pe caleintensiv;

aa W I IV ⟩ - semnific accentul ce a czut pe creterea eficieneicheltuielilor cu consumurile intermediare.

Np

CAeste cea mai des utilizat formul de calcul pentru

productivitate.În analiza utilizrii resurselor de munc intereseaz:

productivitatea muncii medie i productivitatea muncii marginal ,fiecare caracterizând un alt nivel al relaiei dintre fora de munc(factorul uman) i volumul de activitate.

Productivitatea muncii medie, notat W , reflect raportul între

producia Q i munc T:



50

T

QW =

- transpus cel mai frecvent în:

p N

CA

W =

În calculul productivitii la nivel microeconomic se mai folosescindicatorii: producia exerciiului (Qe); valoarea adugat (VA) sauvaloarea adugat net (VAn).

Productivitatea muncii marginal , notat Wm, reflect raportul între sporul de producie ( Q∆ i cantitatea suplimentar demunc ( T ∆ :

01

01

T T QQ

T QW m −

−=∆∆=

Productivitatea marginal reprezint partea de productivitatereflectat prin cre terea cifrei de afaceri ob inut cu o unitatesuplimentar de factor uman utilizat.

Curba productivitii marginale poate fi descris astfel: Wm este încretere pân la valoarea sa maximal, dup care scade, atingând nivelulzero, când cifra de afaceri atinge nivelul maxim. Din acest punct începe scad, ctând valori negative, odat cu scderea cifrei de afaceri.

Spre deosebire de productivitatea medie, care reflect utilizareafactorului uman în totalitate, cea marginal nu reflect decâtconsecinele utilizrii ultimei uniti de factor uman. Între aW i mW pot apare trei situaii:

a) WaW m < (dup punctul maxim al productivitii medii); Ultima

unitate a resursei umane are o eficien în scdere, acionând în acelaisens i asupra mediei;b) WaW m > (înaintea punctului de maxim al productivitii medii),

crete pe seama aportului unitii adiionale ale potenialului uman;c) WaW m = (în punctul de maxim al productivitii medii).Un indicator care completeaz informaiile deja furnizate despre

productivitate este coeficientul de elasticitate al produc iei func ie de



51

munc , reflectând creterea procentual a produciei (sau a cifrei deafaceri) la modificarea cu un procent a factorului munc (uman).

W

W

T

T

Q

Q

T T

Q

Q

E m

=∆⋅∆

=∆

∆

= sau W

W

T

T

CA

CA

T T

CA

CA

E m

=∆⋅∆

=∆

∆

=

În funcie de valoarea coeficientului de elasticitate obinut, apartrei zone ale curbei de semnificaie, astfel:

- zona I - numit zona randamentelor cresc toare, pentru E>1;aici curba este deasupra celei a Wa , ceea ce semnific faptul c estecresctoare, întreprinderea utilizând sub nivelul optim fora de munc;

- zona II - numit zona randamentelor descresc toare, pentru O<E<1, aiciatinge valoarea maxim, semnificând o utilizare optim a timpului de munc;

- zona III - numit zona randamentelor negative, pentru E<0. Înaceast zon producia a înregistreaz valoarea maxim, iar orice cantitatesuplimentar din factorul munc determin diminuarea productivitiimuncii, împiedicând derularea normal a procesului de producie.

2.3.2. Modele de analiz factorial a productivit ii muncii

Productivitatea muncii reprezint un indicator de calitate autilizrii factorului uman, fiind influenat de mai muli factori. Acetifactori fac parte din sisteme diferite de legturi cauzale, de aceeaexist mai multe modele factoriale, relaii de calcul, care pun îneviden, foarte explicit, acest lucru.

a) Un prim model, subliniaz leg tura între timpul de muncivânzarea medie anual pe lucr tor, astfel:

T a

W T W ⋅= unde: T = timpul;

T W = productivitatea medie pe unitatea de timp.

aW ∆)(T W a∆

)( t a W W ∆



52

În final, deci: )()( Wt W T WaW aa ∆+∆=∆ , iar principalelerezerve de cretere a productivitii muncii anuale sunt:

- utilizarea complet a timpului de lucru;

- sporirea permanent a vânzrilor zilnice pe lucrtor.b) Al doilea model, pune în eviden faptul c în întreprinderilecare î i desf oar activitatea pe sectoare, compartimente, iar încadrul acestora pe grupe i chiar sortimente de m rfuri, productivitatea medie anual este determinat de structura acesteiactivit i pe diviziunile amintite.

100

1∑

=

⋅=

m

iit

a

ig

W ω

,

unde:

it g = structura timpului de munc (exprimat prin numrul de

lucrtori operativi);

iω = productivitatea muncii pe diviziunile (sectoare, grupe de

rfuri etc.) de la i = 1... n implicate.

aW ∆surile de cretere a productivitii medii anuale sunt

legate de optimizarea activitii pe sectoare, de o mai bunstructurare i repartizare a personalului angajat, de cretereadesfacerilor de mrfuri pe total i medii pe un salariat.

c) Al treilea model, abordeaz productivitatea muncii prin prisma leg turii acesteia cu gradul de înzestrare tehnic a

personalului angajat.

op N

CAW = , dar introducând în relaie mijloacele fixe utilizate, i

mai mult, mijloacele fixe active, vom obine:

aop

a

opop F

CA

N

F

F

F

F

CA

N

F

N

CAW ⋅⋅=⋅==

)( ia gW ∆

)( ia W W ∆



53

)(Fa

CAW a∆

)( Nop

F W a∆

)(F

FaW a∆

aW ∆)(

Nop

SW a∆

)(S

CAW a∆

aW ∆

noua relaie fiind corect atât matematic, cât i economic pentru

: )( Nop

F W a∆

F F a = ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe

ale întreprinderii;

op N

F = gradul de înzestrare tehnic a personalului operativ;

aF

CA= eficiena utilizrii mijloacelor fixe active, exprimat prin

volumul vânzrilor (CA) obinute la 1 leu fonduri fixe active utilizate.

surile de îmbunire a productivitii constau înoptimizarea celor trei factori implicai direct.

d) Pentru activitatea de comer se pot aplica mai multe modelede cauzalitate care reflect foarte explicit acest lucru.

Un astfel de model arat cât de strâns este legat productivitateamuncii de asigurarea întreprinderilor cu fondul de marf necesar:

S

CA

N

SW

op

⋅=



54

aW ∆

)( Ns

NopW a∆

)( Nop

SW a∆

)(S

CAW a∆

e) Un alt model de analiz prezint leg tura eficien ei muncii cueficien a utiliz rii resursei materiale (viteza de circula ie):

S

CA

N

S

N

N W

opS

op ⋅⋅= , unde:

S

op

N

N = ponderea personalului operativ în total personal;

op N

S= structura personalului comercial;

S

CA= desfaceri medii anuale pe vânztor.

2.3.3. C i i rezerve de cre tere a productivit ii muncii

Exist un numr important de posibiliti de sporire a eficieneimuncii în unitile economice. Pentru a fi mai uor studiate le putemgrupa în trei mari categorii i anume: rezerve legate de promovarea progresului tehnic; rezerve legate de organizarea tiin ific a muncii;rezerve legate de ac iunea factorilor bio-psiho-sociologici (figura 2.2.).

a) Rezervele legate de promovarea progresului tehnicAcestea pot determina cele mai semnificative modificri în

îmbunirea productivitii. Direciile lor de aciune sunt variate, dup cumactivitile umane sunt foarte numeroase, complexe i eterogene. De aceea leputem grupa în urmtoarele rezerve principale: dezvoltarea i modernizareabazei tehnico-materiale i raionalizarea tehnologiei existente care vordetermina economii de timp de munc. În cadrul bazei tehnico-materiale secuprind toate metodele, procedeele, condiiile i dotrile tehnico -organizatorice care concur la desf urarea activitii. Raionalizareatehnologiei are implicaii diferite asupra eficienei muncii. Dac am

particulariza pentru activitatea comercial am spune c, în acest domeniu,



55

aceasta înseamn între altele: extinderea aprovizionrii directe, de ctreindustrie a unor activiti care pân nu demult erau tradiionale comerului(dozarea, partiionarea, preambalarea, cântrirea), care permit o simplificare avânzrii, promovarea unor forme moderne de vânzare8.

Fig. nr. 2.2.Schema rezervelor de cretere a productivitii muncii

Rezerve de cretere a productivitii

Rezerve legate de

promovarea

progresului tehnic

Rezerve legate de

organizarea tiin ific a

muncii

Rezerve legate de

ac iunea factorilor

bio-psiho-sociologici

Dezvoltarea i

modernizarea bazei

tehnico-materiale

Raionalizare

a tehnologieiexistente

Recrutarea i

angajarea

personalului

Utilizarea

completiraional a timpului

de lucru

Creterea calificrii

personalului

Cointeresare material imoral a angajailor

Factori biologici:

- vârst

- sex

- stare de state

Factori psihologici:

- aptitudini- atitudine fa de munc

- voin

Factori sociali:

- condiii de trai

- condiii de munc

- via cultural

- politic

Am menionat c este posibil o economie de timp de munc,indicator care se poate msura cu ajutorul numrului de angajai. Încomer, aceasta se poate calcula:

8 M. Niculescu , op.cit., p. 115



56

0

11

W

CA

W

CAT

R−=∆ unde

1001

01∑=

⋅=

n

ii

Ri

R

gaW

ω

1ig = structura timpului de munc exprimat prin numrul delucrtori operativi pe forme de activitate (vânzare, pentru comer), înperioada curent;

0iω = productivitatea muncii pe forme de activitate (vânzare), în

perioada de baz. b) Rezerve legate de organizarea tiin ific a munciiOrganizarea tiinific a muncii reprezint „cartea de vizit” a unui

management modern de ale crui decizii depinde foarte mult succesulfirmei. Este evident în discuie calitatea resurselor umane, nivelul depregtire i comportamentul su profesional, social. Aceast calitate trebuiemeninut sau chiar ridicat prin perfecionarea continu, fie prin sistemeorganizate, fie individual de ctre personalul în cauz. Dar, oricât de binepregtit ar fi personalul unei firme, economia de pia a demonstrat foarteclar c stimularea materiali moral au un cuvânt important în sporireaperformanelor profesionale. De aceea, managerii vor urmri atentrecompensarea direct i recompensarea indirect a salariailor. Deexemplu, salariul mediu lunar, dinamica salariului mediu, corelaiile dintrepreuri i salarii, raportul dintre salariile mici i cele mari, valoarea medieanual a altor forme de venit9. În sensul strict al organizrii procesului delucru este important s se urmreasc: repartizarea corespunztoare asarcinilor pe tipuri de pregtire profesional i categorii de calificare,alocarea cât mai raional a fondului de timp, lucrul pe schimburi s fie câtmai eficient organizat, posibilitatea reorganizrii rapide în perioadele de vârf de activitate, stabilirea unui flux cât mai eficient i a unor activiti auxiliarecorespunztoare care s sprijine activitatea de baz.

c) Rezerve legate de ac iunea factorilor bio-psiho-sociologiciÎnsuirile individuale ale salariailor, condiiile lor de trai i în general

existena lor “din afara întreprinderii” î i pun serios amprenta perezultatele muncii. Dintre factorii cu influen mare menionm: factoribiologici - vârsta, sex, state, capacitate fizic a organismului; factori psihologici - motivaia muncii, interesele urmrite, voina i atitudinea fa

9 M. Niculescu, op.cit.., p. 116



57

de munc; factori sociali - condiiile de locuire, viaa de familie, sistemulde valori social-culturale, activitatea spiritual, politic, de recreere iodihn, calitatea mediului de via, asigurarea mijloacelor de transport deacas la serviciu i invers. Importante sunt i vor fi întotdeauna asigurarea

unei locuine adecvate, existena de cree, cmine i grdinie pentrusupravegherea copiilor, sprijinirea femeilor mame.

Dac aceste aspecte nu constituie „probleme”, gradul de aten ie, concentrare, calitatea muncii sunt substan ial sporite.

2.3.4. Reflectarea modific rii productivit ii muncii în rezultatele economico-financiare ale întreprinderii

Modificrile în sensul creterii sau scderii productivitii muncii

propag efecte în întreaga activitate a unei întreprinderi. Aceste efecte nu apar îns oricum, condiiile de realizare a lor fiind influenate de folosireafactorului uman, de producerea unor bunuri i servicii care si gseascrolul i utilitatea pe pia.

Reflectarea modificrilor despre care s-a amintit se face, direct sauindirect în întregul sistem de indicatori economico-financiari ai întreprinderii spre exemplificare, schema urmtoare este edificatoare.

Fig. nr. 2.3.

Consecin elor modific rii productivit ii muncii

Consecinelemodificrii

productivitiimuncii

- CIFRA DE AFACERI

- PRODUC IA EXERCI IULUI

TIMPUL TOTAL

DE MUNC

Suma

cheltuielilorvariabile i

totale

Ratacheltuielilor

fixe

C.A. la 1000 lei

Mijloace fixe

Fond de

salarii

Rata cheltuielilor

salariale

Rata medie acheltuielilor

totale

Rezultatul

exploatrii

Rata

rentabilitii

Sursa: M. Niculescu, Diagnostic global startegic, Vol. 1, Diagnostic economic, Ed.

Economic, Bucureti, 2003, p.117.



58

Modalitile de reflectare concreti relaiile de calcul a aciuniiproductivitii muncii anuale asupra altor rezultate ale activitiidesf urate de întreprindere, sunt urmtoarele:

1. Cifra de afaceri - 011

aa

p

W W N − ,

unde Np = numrul de salariai;

2. Nivelul cheltuielilor salariale - 10000

0

1

0 ⋅

−

a

a

a

a

W

S

W

S,

unde aS = reprezint fond de salarii medii anuale;

3. Fondul de salarii -

−⋅

0

1

1

1

a

a

a

a

W

S

W

SCA ;

4. Rata cheltuielilor fixe - 100001

0

11

0 ⋅

⋅

−⋅ a p

f

a p

f

W N Ch

W N Ch ,

unde Chf = cheltuieli fixe;

5. Suma total a cheltuielilor - (1000

10011

⋅⋅−⋅ t chaa p RW W N ,

unde t ch R = rata (nivelul) cheltuielilor totale la 1000 lei cifr deafaceri;

6. Rata de rotaie a activelor circulante (în numr de zile):

T W N

S

W N

S

a pa p

⋅

⋅−

⋅ 0111

00 ,

unde: S = sold mediu al activelor circulante,T = 360 sau 90 de zile;

6. Rezultatul exploatrii - (100

1011

⋅⋅−⋅ rcaa p RW W N ,

unde R rc = rezultatul exploatrii la 100 (1000 lei) cifr deafaceri (rata rentabilitii comerciale).

2.4. ANALIZA MIJLOACELOR CIRCULANTE

Într-o economie în care toi productorii sunt interesai sisatisfac cererea, cel puin din punct de vedere teoretic, nu ar trebui sexiste probleme în aprovizionarea cu resursele materiale necesare.Practic îns, intervin o serie de factori economici i conjuncturali care

dau un grad de complexitate acestui proces. Rezult clar necesitatea



59

cunoaterii în fiecare moment a stocurilor, ca principal component aactivelor circulante. Scopul este corelarea fluxurilor de intrare i deieire, amortizarea problemelor ce pot apare din cauza nesincronizriidiferitelor componente ale activitii. Stocurile sunt active circulante,

adic valori disponibile realizabile în termen scurt, cu urmtoarelecaracteristici: durat mic i pondere foarte mare în totalul activelor circulante. Ca elemente patrimoniale, particip la un singur circuiteconomic, modificându-i permanent forma. rimea lor trebuie s fieoptim, stocuri prea mari antrenând imobilizri de capital, iar stocuri preamici determinând rupturi în activitate. Stocurile trebuie s fie continue,susinut de faptul c atât fluxul intrrilor (achiziiilor), cât i fluxulieirilor (vânzrilor) pot prezenta discontinuiti. De existena stocurilor

este nevoie în toate cele trei faze ale unui ciclu de exploatare: faza deaprovizionare, faza de producie i faza de comercializare.

Conform IFRS 6 „Stocuri”10, stocurile sunt active:• deinute pentru a fi vândute pe parcursul desf urri normale a

activitii;• în curs de producie, în vederea unei vânzri în aceleai

condiii ca mai sus;• sub form de materii prime, materiale i alte consumabile ce

urmeaz a fi folosite în procesul de producie sau pentru prestarea de servicii.Pentru ca o întreprindere s cunoasc în orice moment mrimea

stocurilor (cantitativ i valoric), se recomand înregistrarea acestoraprin intermediul metodei inventarului permanent, ca metod deorganizare a contabilitii stocurilor.

În analiza stocurilor se vor urmri: stocurile active (regulatoare),stocurile de siguran, viteza de circulaie a stocurilor (eficienautilizrii mijloacelor circulante).

2.4.1. Analiza stocurilor active (regulatoare)

Rolul stocurilor regulatoare, care sunt valori materialeconsumabile pe termen scurt, este acela de a asigura continuitatea iritmicitatea activitii.

În analiza stocurilor se urmresc în principal:

10 Barry J. Epstein, Eva K. Jermakowicz, Interpretarea i aplicarea Standardelor Interna ionalede Contabilitate i Raportare Financiar ”, Ed. BMT Publishing House, Bucureti, 2007, pg. 182.



60

- stocurile efective în comparaie cu cele optime, minime, mediisau antecalculate, determinarea stocurilor sub sau peste mrimea optim,deci stabilirea imobilizrilor de capital în acestea;

- cauzele crerii uneia din situaiile mai sus menionate i

stabilirea unor msuri de eliminare a lor;- analiza în structur cantitativi calitativ a stocurilor, stabilirea

produselor lent sau greu vandabile, a celor neutilizate etc.;- analiza lipsurilor în gestiunile de valori materiale etc.

Analiza dinamicii i structurii stocurilor active

rimea stocurilor active (regulatoare) este influenat de o seriede factori: natura produsului, fluxul intrrilor (aprovizionarea),

procesul de stocare, costul stocrii, fluxul ieirilor (desfacerile).Este interesant de cunoscut în orice moment dac stocurile finaleau crescut sau au sczut, cu cât, din ce cauze etc., precum i ce artrebui f cut în continuare. Diferenele apar în toate cele trei faze aleprocesului de activitate. De exemplu:

• în faza de aprovizionare, cauzele modific rii stocurilor finale sunt:- neritmicitatea aprovizionrii;- contractarea eronat a cantitilor de aprovizionat;

- aprovizionarea înainte de termenele stabilite prin contracte;- aprovizionarea de sezon sau pentru unele nevoisuplimentare;

- stocuri rmase nevândute dup schimbarea sortimentelor sautehnologiilor;

- deasortarea, desperecherea produselor;- necorelarea politicii de aprovizionare cu politica de

producie i cu cea de marketing;

- alegerea nepotrivit a furnizorilor;- oprirea neprevzut a activitii furnizorilor;- depirea consumurilor specifice;- respingerea la recepia calitativ a unor sortimente

necorespunztoare.• în faza de producie, cauzele modific rii stocurilor finale sunt:

- lipsa de materii prime sau materiale în vederea obineriiproduselor;

- modificarea tehnologiei de fabricaie;



61

- depirea duratei procesului de fabricaie;- neritmicitatea produciei;- creterea (scderea) volumului produciei;- schimbarea sortimentaiei.

• în faza de comercializare, cauzele modific rii stocurilor finale sunt:- creterea (scderea) produciei;- schimbarea sortimentelor;- creterea (scderea) preurilor produselor;- existena unui ritm mai lent la vânzare, decât la fabricaie;- produse necumprate datorit calitii necorespunztoare;- neaprovizionarea ritmic a magazinelor;- lipsa mijloacelor de transport.

Dup cum se observ, cauzele enumerate pot avea motivaieobiectiv, dar i subiectiv. În ambele situaii se impun msuri energicei rapide, care s suplineasc lipsa de lichiditi. Dintre msuri,enumerm: ritmicitatea aprovizionrilor, aceasta în legtur cu calculede necesar întocmite din timp i corect; cunoaterea i respectareaobligaiilor contractuale, corelarea desf urrii produciei atât cantitativcât i calitativ corespunztor cu cererea pieei, cu anotimpurile isezoanele etc.

Pentru toate îns se impune existena unui sistem de urmrire, deinformare i analiz permanent a stocurilor.

În analiza stocurilor finale, relaia de calcul este urmtoarea:S f = Si + I E ,

unde:Si - stoc iniial; I - intrri;E - ieiri.

Pe aceast relaie se poate aplica analiza balanier astfel:∆Sf = Sf 1 Sf 0 ,

unde: ∆Sf depinde de evoluia componentelor din relaie.

∆Si = Si 1 Si 0

∆S f ∆ I = I 1 I 0∆E = (E 1 E 0)

Direct legate de stocurile de produse sunt stocurile medii de

rfuri. Existena lor în reeaua comercial în mrimi i structuri



62

corespunztoare reprezint dovada unei politici de distribuie corecte,eficiente, fundamentate.

În analiz este necesar cunoaterea structurii stocurilor medii. Înpractic este consacrat metoda ABC.

Metoda ABC pornete de la ideea c în activitatea zilnic semanipuleaz foarte multe tipuri de mrfuri. A analiza stocurile acestora,plecând de la ideea c toate sunt egale ca importan este, de cele maimulte ori, costisitor i dificil de realizat. De aceea, se întocmete analizaseparat, pe clase omogene de gestiune. Gruparea pe aceste clase are labaz un parametru distinct.

Aplicarea metodei presupune urmtoarele etape:1. stabilirea coninutului economic al parametrului global. Acesta este

stocul mediu. La nivelul întreprinderii se calculeaz astfel:

∑=

×=n

iii vd S

1

unde:

id - desfacerea medie zilnic (factor calitativ);vi - viteza de circulaie în numr de zile (factor calitativ);i - categorii de mrfuri.

2. calcularea parametrului global pentru fiecare sortiment derfuri, pe baza formulei:

iii vd S ×= , cu aceeai semnificaie.3. Ierarhizarea sortimentelor în funcie de valoarea calculat la

punctul 2.4. Determinarea valorilor cumulate ale parametrului global, astfel:

1'1 SS =

2'1

'2 SSS

+=3

'2

'3 SSS +=

5. Reprezentarea grafic a valorilor cumulate ale parametruluiglobal, pentru a obine curba ABC. Sistemul de axe utilizat are peabscis reprezentate sortimentele aezate în funcie de mrimileparametrului global, iar pe ordonat valorile cumulate ale acestuia.

6. Delimitarea celor trei zone A, B i C ine cont c:- În zona A se afl un numr limitat de sortimente, care dein

ponderea hotrâtoare în stocul mediu. Practic arat c, de obicei,



63

S∆)(caS∆

)(vS∆

aproximativ 30% din numrul de produse, dein circa 60-70% dinstocul mediu.

- În zona B se afl circa 20% din sortimente care dein în jur de15-20% din stocul mediu.

- În zona C se afl circa 50% din sortimente, multe numeric, darcare au o pondere relativ redus, de 10-15% din stocul mediu.

Dei zonele B i C au ponderi mai reduse, acestea contribuie lasatisfacerea complet a cererii de produse. Variaiile parametruluiglobal la aceste sortimente afecteaz în proporie redus rezultatele,eficiena i profitul întreprinderii. Chiar i în aceste condiii, pentru capiaa s funcioneze corect firma „nu are dreptul” s le scoat dinactivitatea sa.

Pentru a stabili un diagnostic cu privire la stocurile medii ale întreprinderii se apeleaz la analiza factorial a acestora.

Analiza factorial a stocurilor medii

Are dou trepte ale analizei, care difer funcie de nivelul la caresunt efectuate: produs, sector sau total întreprindere:

a. la nivelul produsului sau sectorului, analiza folosete relaia:s = vca ×

unde: s - stocul mediu pe categoria analizat(produs, sortiment, grup de mrfuri etc.);ca - desfacerea medie zilnic a categoriei analizate;v - viteza de circulaie în numr de zile a categoriei

analizate.

b. la nivelul întreprinderii analiza este, în general aceeai.Diferena const în faptul c fiecare produs, sortiment sau grup derfuri deine alt pondere în totalul desfacerilor, influenând mai multsau mai puin activitatea firmei. De asemenea, viteza de circulaie afiecruia dintre aceste elemente este diferit, banii implicai circulând într-un numr de rotaii diferit.

Relaia utilizat este:



64

S∆

)(CAS∆

)(vS∆ )( igS∆

)( ivS∆

1001

∑=

××=×=

n

iii vg

CAV CAS

unde: CA - desfaceri medii zilnice totale;V - viteza medie de circulaie pe întreprindere;gi - structura desfacerilor pe categoriile „

implicate în calcul;vi - viteza de circulaie pentru fiecare categorie „implicat în calcul.

Dup cum se observ, între stocul mediu i volumul de activitatezilnic este o relaie direct, iar între stocul mediu i viteza de circulaie,este, de asemenea, o relaie direct. Astfel, se va avea în atenie pentrumeninerea unui stoc optim, faptul c orice modificare a cifrei de afaceri

sau a vitezei de circulaie determin modificarea în acelai sens a stoculuimediu. Este de dorit ca ritmul de accelerare a vitezei de circulaie s-ldepeasc pe cel al cifrei de afaceri.

2.4.2. Analiza stocurilor de siguran

Stocul de siguran reprezint suplimentul de stoc care asigurcontinuitatea activitii (producie sau comercializare) în perioada în careare loc întreruperea procesului de aprovizionare din cauze diferite.

Timpul de siguran se poate defini ca fiind durata în zile pe caretrebuie s se asigure prevenirea întreruperii activitii.

Stocul de siguran este asociat cu termenul de „nivel de serviciuatins de c tre stocul activ”. Acest nivel de serviciu msoar gradul desatisfacere a cererii i se calculeaz dup mai multe relaii11:

11 M. Petcu, „ Analiza economico-financiar a întreprinderii. Probleme, abord ri, metode,aplica ii”., Ed. Economic, Bucureti, 2003, p.173-176



65

Tperioada însolicitridetotalnumrul

Tperioadeiparcursulpeesatisf cutsolicitridenumrul=k sau

Tperioadeialziledetotalnumrul

Tperioada înstocderupturlucrtoareziledenumrul=k sau

Tperioada înexprimatecereriialtotalvolumul

Tperioada înesatisf cutcereriivolumul=k

Stocul de siguran depinde de dispersia fluxului intrrilor,respectiv de dispersia fluxului ieirilor, în jurul mediei.

Exist dou tipuri de stocuri de siguran:- unul pentru situaiile când apare caracterul aleator al cererii, deci

dependent de fluxul ieirilor, denumit stoc de siguranα;- iar cel de-al doilea, pentru situaiile când se întâlnete

neritmicitate a intrrilor, denumit stoc de siguran β.Relaiile de calcul sunt:

yst S ××=α ,

unde: t - coeficientul de corecie în funcie de nivelul de serviciu. Deobicei, se opereaz cu t = 2, corespunztor unui nivel deserviciu k = 95%;

s - abaterea medie ptratic a vânzrilor efective fa de cele

medii,(

n

x xs

∑ −=

2

;

y - raportul între termenul de reaprovizionare i intervalul

analizat)anun-dintrziledenumrul(360

)onarereaprovizidetermenul(∆= y ;

1−

×=

n

st Sβ

unde: t = idem;s - abaterea medie ptratic a intrrilor efective fa de cele medii

( )

n

zs

∑ ∆−=

2

;

n = numrul de aprovizionri.



66

2.4.3. Analiza vitezei de circula ie a m rfurilor

Viteza de circulaie este un indicator care exprim modul cum seutilizeaz activele circulante ale firmei. Se mai numete vitez de

rotaie. Reflect activitatea specific a fiecrui tip de firm i esteinfluenat de condiiile concrete în care decurge procesul de existenal acesteia. Se modific în sensul încetinirii sau accelerrii odat cumodificrile factorilor ce pot fi întâlnii în mediul extern al firmei.

Se exprim în numr de rotaii (care trebuie s fie cât mai mare)sau în numr de zile (care trebuie s fie cât mai mic).

Relaiile de calcul sunt:

circulantecapitaluri

afaceridecifrarotaiideulCoeficient = ;

)90(360afaceridecifra

circulantecapitaluriziledeNumr sau×=

În atenia firmelor trebuie s stea accelerarea vitezei de circulaie,pentru c astfel mijloacele circulante pot fi utilizate de mai multe ori icu o eficien mai mare.

Exist numeroase i de accelerare ale vitezei de circulaie.

Între acestea amintim:• pentru faza de aprovizionare - alimentarea i aprovizionarea la

timp, existena unui stoc de materii prime i materiale optim i discontinuiti, creterea operativitii, selectarea atent afurnizorilor, eliminarea stocurilor mari;

• pentru faza de producie - menionm organizareacorespunztoare a produciei, utilizarea integral a capacitii deproducie, alegerea tehnologiei optime, folosirea integral a

timpului de lucru, aprovizionarea permanent a locurilor de munc;• pentru faza de comercializare - vânzarea i încasarea cât

mai rapid a produselor pentru reîntregirea lichiditilor iinvestirea lor imediat, respectarea clauzelor contractuale,evitarea aprovizionrii cu produse f cerere i desfacereasigurat, operativitate în manipularea ambalajelor,accelerarea decontrilor, întocmirea rapid i corect adocumentaiei de vânzare.



67

v∆)(cav∆

)(sv∆

V ∆

)( igV ∆

)( ivV ∆

Analiza factorial a vitezei de circulaie se poate face pe bazamai multor modele:

Lum dou exemple: unul reprezint viteza de circulaie la nivel desector de activitate, produs, gam de produse sau sortimente, iar al doilea,

implic activitatea întregii întreprinderi i se calculeaz ca o medie.Modelul I

ca

sv =

unde: s - stocul mediu;ca - desfacerea medie zilnic

Modelul II (structural), pune în eviden faptul c, undeactivitatea este diversificat, unele sectoare sunt mai eficiente, altelemai puin eficiente, acionând asupra vitezei de circulaie.

1001∑=

×=

n

iii vg

V

unde: gi - structura desfacerilor pe categoriile „ implicateîn calcul;vi - viteza de circulaie pentru fiecare categorie „implicat în calcul.

2.5. ANALIZA MIJLOACELOR FIXE

Se cunoate faptul c în cadrul analizei potenialului material lanivelul unei întreprinderi un loc central îl ocup analiza mijloacelorfixe, alturi de cea a stocurilor. Aceasta se poate realiza atât din punct



68

de vedere al asigur rii întreprinderii cu astfel de active, cât i din punctul de vedere al eficien ei utiliz rii mijloacelor fixe.

Analiza asigurrii întreprinderii cu mijloace fixe se face:din punct de vedere cantitativ (al dinamicii), din punct de vedere al

structurii, din punct de vedere al strii.

2.5.1. Analiza dinamicii mijloacelor fixe

Analiza dinamicii mijloacelor fixe se poate realiza cu ajutorulurmtorilor indicatori:

a) Modificarea absolut a mijloacelor fixe∆ F = F1 – F0

unde: F = valoarea medie anual mijloacelor fixe totale.

Mijloacele fixe din întreprindere pot fi evaluate la valoare de intrare îngestiune (cost istoric), valoare rmas (valoare de intrare din care sededuce amortizarea calculat) i la valoare de înlocuire (valoarea actualnecesar pentru a procura un mijloc fix cu proprieti tehnice similare).

b) Modificarea relativ a mijloacelor fixe∆ F(%) = [(F1-F0)/F0] /100

Dac modificarea absolut a mijloacelor fixe exprim cretereasau descreterea volumului de mijloace fixe din întreprindere,

modificarea relativ a lor exprim valoarea relativ a creterii saudescreterii.

Teoretic, orice cretere de mijloace fixe poate fi apreciat cafavorabil pentru firm, aceasta din considerentul c întreprindereadispune de capaciti suplimentare pentru a realiza noi sporuri deproducie i, pe aceast baz, creteri ale încasrilor (cifrei de afaceri).

În practic aprecierea creterii mijloacelor fixe trebuie f cutplecând de la corelaia dintre dimensiunea creterii mijloacelor fixe i

dimensiunea creterii cifrei de afaceri. Astfel, se consider ca fiindfavorabil doar acea cretere de mijloace fixe care determin o creterede valoare mai mare a cifrei de afaceri (ICA > IF). În caz contrar, (ICA < IF)situaia este considerat nefavorabil deoarece creterea mijloacelor fixenu va conduce la o cretere corespunztoare a încasrilor (altfel spus, întreprinderea deine mijloace fixe pe care nu le utilizeaz la capacitatesau noile mijloace fixe se afl în rezerv sau conservare).

a) Coeficientul intr rilor

KI = (I/ F) × 100



69

unde I - valoarea medie anual a mijloacelor fixeintrate în funciune în cursul exerciiului.

b)Coeficientul ie irilor KE = (E/F) × 100

unde E - valoarea medie anual a mijloacelor fixeieite din funciune în cursul exerciiului.

c) Coeficientul mobilit ii totaleKMT = ((I+E)/F) × 100

Aceti indicatori exprim efortul întreprinderii pentrumajorarea mijloace fixe deinute sau reducerea acestora. Aprecierileasupra dimensiunii mijloacelor fixe se fac tot în corelaie cu dinamicavolumului de activitate al firmei.

2.5.2. Analiza structurii i st rii mijloacelor fixe

Analiza structurii mijloacelor fixe se realizeaz plecând de ladou criterii de clasificare a acestora.

O prim clasificare a mijloacelor fixe are în vedere caracterullor productiv i în func ie de care se deosebesc:

• mijloace fixe productive (numite active) care contribuiedirect la realizarea cifrei de afaceri (produciei);

• mijloace fixe neproductive, care dei asigur condiii pentruo derulare normal a procesului de producie, nu au ocontribuie direct, evident la realizarea produciei.

În funcie de aceast clasificare se calculeaz un coeficient destructur - structura mijloacelor fixe active – dup relaia:

gFa = (Fa/ F) × 100unde: Fa – valoarea medie anual a mijloacele fixe active.Favorabil pentru întreprindere este situaia în care acest

coeficient de structur are o dinamic cresctoare, deoarece seconsider c firma dispune de posibiliti superioare pentru a realizanoi sporuri de producie.

O a doua clasificare a mijloacelor fixe are în vedere criteriulcontabil, pe categorii de mijloace fixe: cldiri i construcii speciale,maini i utilaje, aparate de msuri control, mijloace de transport etc.

Aceast clasificare permite calculul unui coeficient destructur, pe categorii:

gfi = (fi/ F) × 100



70

unde: f i – valoarea mijloacelor fixe dintr-o anumit categorie.Acest coeficient are utilitate în stabilirea obiectivelor politicii

de investiii a firmei, în sensul c o poate orienta spre cretereaponderii categoriilor de mijloace fixe deficitare i restrângerea

ponderii mijloacelor fixe excedentare. Analiza st rii mijloacelor fixe se poate realiza cu ajutorul

indicatorilor:1) Coeficientul amortiz rilor

KA = (A/F) × 100unde: A - amortizarea total calculat a mijloacelor fixe

în folosin;Este privit ca nefavorabil un coeficient cresctor în dinamic,

acesta indicând c mijloacele fixe din întreprindere sufer un procesde îmbtrânire, iar politica de investiii este deficitar.

Procesul de îmbtrânire indic faptul c mijloacele fixe suntuzate fizic i moral într-o proporie înalt, aspect cu efectenefavorabile asupra productivitii (scade), asupra calitii producieirealizate de firm (calitate inferioar) i nu în ultimul rând asuprapreurilor mari de desfacere a produselor realizate de firm.

2) Coeficientul investi iilor

KINV = (INV/ F) × 100unde: INV - valoarea investiiilor date în folosin în cursul

anului realizate fie în regie de întreprindere, fie în antrepriz (realizatede alte întreprinderi specializate).

Situaia e favorabil dac KINV înregistreaz valori cresctoare în dinamic, altfel spus firma are o bun politic de investiii, îngrijindu-se de gradul ei de dotare tehnic i având condiii pentrumeninerea standardului pe piaa pe care acioneaz.

3) Coeficientul moderniz rilor KMOD = (MOD/ F) × 100

unde: MOD - mijloacele fixe modernizate în cursul exerciiului.Prin modernizare se înelege procesul prin care o serie de

mijloace fixe uzate sunt aduse la un nivel tehnic superior în privinaparametrilor lor de funcionare.

De regul, se apeleaz la modernizare atunci când costurileacestei operaiuni sunt mult mai reduse în raport cu cele presupuse de



71

F L

LK =

achiziionarea/realizarea unui nou mijloc fix, iar rezultatele obinute înurma modernizrii proprie mijlocul fix supus acestui proces decaracteristicile tehnice ale noilor mijloace fixe, din aceeai categorie,aprute pe pia.

În prezent, multe întreprinderi realizeaz investiii prinoperaiuni de leasing.

Leasing-ul, potrivit IFRS 14, este un acord prin care locatorulcedeaz locatarului , în schimbul unei pli sau a unei serii de pli, dreptulde a pstra un bun pe o perioad convenit de timp12.

Mijloacele fixe pot fi obinute prin leasing financiar sau leasingoperaional. În cazul leasing-ului financiar, mijloacele dobândite i datoriacorespunztoare sunt înregistrate în bilan, în timp ce pentru leasing-uloperaional, locatarul înregistreaz chiria aferent.

Reflectarea în bilanul contabil este necesar pentru o analizpertinent a situaiei mijloacelor fixe ale unei întreprinderi ce deineactive în leasing. Acestea permit o mai bun apreciere a situaiei întreprinderii deoarece rata de leasing se regsete în rata de îndatorare.

Neînregistrarea în bilanul contabil a ratelor leasing-uluidiminueaz îndatorarea firmei i mrete artificial capacitatea de plata întreprinderii i eficiena mijloacelor fixe.

În analiz se poate calcula coeficientul mijloacelor fixe înleasing (KL).

unde: L - valoarea mijloacelor fixe în leasing financiar.

2.5.3. Analiza eficien ei utiliz rii mijloacelor fixe

Analiza eficienei utilizrii mijloacelor fixe presupune

surarea rezultatelor obinute de firm cu ajutorul mijloacelor fixepe care le are în patrimoniu.

Eficiena se va msura cu ajutorul a doi indicatori:1) Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe;

CAF1000 = (CA/ F) × 1000

2) Profitul la 1000 lei mijloace fixePF

1000 = (P/ F) × 1000

12 Barry J. Epstein, Eva K. Jermakowicz, op. cit., p. 546



72

1000F CA∆

)(1000FaF gCA∆

)( 10001000FaF CACA∆

1000F P∆

)( 10001000F F CAP∆

)(1000 RC F RP∆

Dac aceti indicatori sunt cresctori în dinamic situaiafirmei va fi una favorabil, semnificaia fiind aceea c întreprindereaobine sporuri de încasare sau profit la 1.000 lei mijloace fixe. Ambiiindicatori se preteaz la analiz factorial.

Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe (CAF 1000) se va analizaavând în vedere faptul c nu toate mijloacele fixe din întreprinderecontribuie la realizarea ei, ci numai cele active (Fa).

CAF1000 = (CA/ F) ×1000 =(CA/ F) × 1000 × (Fa/ Fa) = (Fa/ F)

(CA/ Fa) × 1000 = gFa CAF1000.

Deci, CAF 1000 depinde de doi factori direc i:

• gFa = Fa/ F (structura mijloacelor fixe active în totalmijloace fixe) i

• CAFa1000 = (CA/ Fa) × 1000 (cifra de afaceri la 1000 leimijloace fixe active).

Profitul la 1000 lei mijloace fixe (PF 1000) se va analiza factorial

avându-se în vedere fluxul care genereaz profitul întreprinderii (CA –care, de altfel, este i baza maximizrii rezultatului firmei).

PF1000 = (P/ F) × 1000 = (P/ F) × 1000 × (CA/ CA) =

= (CA/F) × 1000 (P/ CA) = CAF1000 × RRC.

Deci, PF 1000 depinde i el de doi factori direc i:

• CAF1000 = (CA/ F) × 1000 (cifra de afaceri la 1000 lei

mijloace fixe) i• RRC = P/CA (rata rentabilitii comerciale, care indic

eficiena politicii de pre promovat de firm).



73


ANALIZA RESURSELOR UMANE

1. Pentru a evidenia dimensiunile personalului se utilizeaz

urmtorii indicatori:a) numrul scriptic de salariai, efectivul scriptic prezent la

lucru, numrul mediu de salariai cu contract de munc,numrul maxim de salariai, efectivul fiscal;

b) numrul scriptic de salariai, efectivul scriptic absent de lalucru, numrul mediu de salariai cu contract de munc,numrul maxim de salariai, efectivul fiscal;

c) numrul scriptic de salariai, efectivul scriptic prezent la

lucru, numrul mediu de salariai cu contract de munc,numrul maxim de salariai, efectivul nefiscal.

2. În practic între coeficientul mediu de calificare ( mK ) i

coeficientul de complexitate a lucrrilor executate ( t K ) se întâlnesc urmtoarele situaii:

a) t m K K > arat c exist lucrri de categorie inferioar

efectuate de salariai cu calificare superioar sau t m K K < ,arat c exist lucrri de categorie superioar executate desalariai cu calificare inferioar;

b) t m K K = arat c exist lucrri de categorie inferioar

efectuate de salariai cu calificare superioar sau t m K K < ,arat c exist lucrri de categorie superioar executate desalariai cu calificare inferioar;

c) t m K K < arat c exist lucrri de categorie inferioar

efectuate de salariai cu calificare superioar sau t m K K > ,arat c exist lucrri de categorie superioar executate desalariai cu calificare inferioar.

3. Informaii cu privire la calitatea managementului, suntfurnizate de clasificarea personalului dup criteriul:a) dup vechime;b) pe funcii ale întreprinderii;

c) în funcie de gradul de calificare a personalului.



74

4. Micarea personalului întreprinderii, în decursul uneiperioade date, atât din punct de vedere al intrrilor, cât i dincel al ieirilor din cauze normale, justificate, definete:a) fluctuaia personalului;

b) circulaia salariailor;c) micarea salariailor.

5. Fluctuaia personalului este un fenomen anormal, determinat de:a) ieirile din întreprindere f aprobarea conducerii

(demisie) sau prin desfacerea contractului de munc,urmare a unor abateri;

b) ieirile i intrrile din întreprindere f aprobareaconducerii (demisie) sau prin desfacerea contractului de

munc, urmare a unor abateri;c) intrarea de salariai în întreprindere f aprobarea

conducerii (demisie) sau prin desfacerea contractului demunc, urmare a unor abateri.

6. A utiliza integral i eficient timpul de munc constituie unadin laturile de baz ale activitii, i anume:a) latura extensiv;b) latura intensivi extensiv;

c) latura intensiv.7. Utilizarea timpului de munc se poate aprecia cu ajutorul:

a) balanei folosirii timpului de munci gradul de utilizarea fondului de timp de lucru maxim disponibil;

b) coeficientul intensitii intrrilor de personal i balanafolosirii timpului de munc;

c) balana folosirii timpului de munci gradul de stabilitatea personalului.

8. Capacitatea muncii de a crea o anumit cantitate de valori de întrebuinare într-o unitate de timp, reflectând eficiena cu careeste cheltuit o cantitate de munc, reprezint:a) motivarea salariailor;b) eficiena economic;c) productivitatea muncii.



75

9. Creterea activitii întreprinderii s-a produs pe cale intensiv, în cazul urmtoarei situaii:

a) av W I IQ ⟨ ;

b)aa W

Nop

W

Np I I ⟩ ;

c)aa W

NopW

Np I I = .10. Semnific existena unor timpi de munc neutilizai

justificat sau nejustificat dac între indicatoriiproductivitii muncii apare urmtoarea corelaie:

a) av W I IQ ⟨ ;

b)aa W I IV ⟩

;c)

za

op

W Nop

W N I I ⟨

.11. Punctul de maxim al productivitii medii se înregistreaz

când:a) WaW m = ;

b) WaW m > ;

c) WaW m < .

Aplicaii gril1. Ce exprim corelaia: IQv =107%; ICA =109%; INp =102%a) a crescut productivitatea muncii i valorificarea produciei;b) a crescut productivitatea muncii i a sczut valorificarea

produciei;c) a sczut productivitatea muncii i valorificarea produciei.2. S se interpreteze situaia: %104=aW I ; %107=Wz I ;

%108=Wh I

a) timpul de munc la nivelul anului i a zilei de lucru sunt pesteplan;

b) rezervele de timp de munc la nivelul anului i ziua de lucrusunt neutilizate;

c) rezervele de timp de munc la nivelul anului i a zilei de lucrusunt egale cu planul.



76

3. Analizai datele: INp =110%; INop =107%a) productivitatea anual pe salariat a crescut;b) productivitatea anual pe salariat a sczut;c) productivitatea anual pe salariat nu a fost influenat.

4. Ce exprim corelaia: Km=2,78; Kl=2,95a) arat c exist lucrri de categorie superioar executate de

salariai cu calificare inferioar, adic o utilizare incomplet aforei de munc;

b) arat c exist lucrri de categorie inferioar efectuate desalariai cu calificare superioar;

c) arat c exist lucrri de categorie inferioar efectuate desalariai cu calificare inferioar.

5. Apreciai dinamica stabilitii salariailor dac: Gs0 = 0,91;Gs1 = 0,78

a) indicatorul caracterizeaz îmbunirea stabilitii generale asalariailor în întreprindere;

b) indicatorul caracterizeaz diminuarea stabilitii generale asalariailor în întreprindere;

c) indicatorul caracterizeaz meninerea stabilitii generale asalariailor în întreprindere.

6. Pe baza indicatorilor:

IndicatorT0 T1

Cifra de afaceri (lei) 10.000 20.000Numrul mediu de personal 20 25Numrul mediu de zilelucrate

250 200

Determinai aciunea modificrii numrului de zile lucrate asupraproductivitii anuale pe salariat este:a) –100 lei;b) 100 lei;c) 500 lei.



77

7. Pe baza datelor:

IndicatorT0 T1

Producia marf (lei) 10.000 20.000Numrul mediu de personal 20 25Total om-zile lucrate 5.000 6.750Total om-ore lucrate 39.000 50.625Determinai aciunea modificrii productivitii medii orare

asupra productivitii medii anuale:a) -283,5 lei;b) 200 lei;c) 283,5 lei.

8. Pe baza datelor:

IndicatorT0 T1

Cifra de afaceri (lei) 10.000 20.000Numrul mediu de personal 20 25

Determinai aciunea modificrii numrului de salariai i a cifrei

de afaceri asupra productivitii medii anuale:a) - 200 lei i 300lei;b) - 200 lei i 500 lei;c) 200 lei i 300 lei.

9. Pe baza datelor:

IndicatorT0 T1

Producia marf (lei) 10.000 20.000Numrul mediu de personal 20 25Fondul de salarii (lei) 4.000 6.000

Determinai aciunea modificrii productivitii medii anualeasupra nivelului cheltuielilor salariale:

a) 0,25 lei;b) 0,2 lei;c) -50 lei.



78

10. Pe baza datelor:

IndicatorT0 T1

Cifra de afaceri (lei) 10.000 20.000Numrul mediu de personal 20 25Profitul din exploatare (lei) 2.500 2.250

Determinai aciunea modificrii productivitii medii anualeasupra profitului din exploatare:

a) -1.250 lei;b) 1.000lei;c) 800 lei.

Aplicaii de rezolvat1. S se analizeze datele primite de la compartimentul resurseumane privind resursele umane ale întreprinderii:

Perioada T1RezultatePerioada

Toprognozat realizat

Nr.crt.

Categorii de personal

Val. % Val. % Val. %

1. Muncitori, din care: 900 950 920a. direct productivi 700 710 690b. indirect productivi 200 240 2302. Personal tehnic i de

cercetare, din care:150 200 210

a. salariai din cercetare 50 50 50b. salariai din

administraie i

conducere

100 150 160

3. Total salariai 1.050 1.150 1.130

4. Cifra de afaceri – lei(preuri nominale)

9.000 9.100 9.200

5. Indice de pre-% 6 5 76. Cifra de afaceri (în

preuri comparabile) - lei



79

2. Caracterizai corelaia dintre nivelul tehnic al lucrrilor de executat igradul de calificare al forei de muncdac se cunosc urmtoarele:

Repartizaresalariai pecategorie decalificare (ni)

Repartizaresalariai pecategorii de

încadrare (vi)

C a t e g o r i e d e

c a l i f i c a r e ( k i )

Nr.salaria

i%

n i × k i

Nr. orenorm

%

k i × v i

e c a a

n r e

r e p a r t i z a r e a

s a l a r i a i l o r p e

c a t e g o r i i i

v o l u m u l

I 100 300.000 300.000II 150 400.000 800.000

III 350 350.000 1.050.000

IV 200 100.000 400.000V 140 35.000 175.000VI 50 6.000 36.000VII 10 4.000 28.000

Total 1.000 1.200.0002.789.00

03. Apreciai cu ajutorul indicatorilor cunoscui micareasalariailor, conform datelor de mai jos:

Nr.crt.

Specificare To T1 T2

1. Numrul mediu al salariailor 900 1.100 7502. Numrul intrrilor de salariai 70 205 153. Total ieiri salariai, din care: 10 5 315a. pensionare 7 3 15b. omaj - - 250c. plecri colarizare 2 - -d. demisii - 2 47e. desfacerea contractului de munc 1 - 3



80

4. În tabelul de mai jos este sintetizat situaia utilizrii forei de munc:

Nr.crt.

Indicatori To T1

1. Producia exerciiului (lei) 150.000 200.0002. Venituri din prestri servicii (lei) 15.000 10.0003. Cifra de afaceri (lei) 120.000 140.0004. Numrul mediu de salariai 500 4505. Numrul mediu de zile lucrate 280 2606. Durate medie a unei zile de lucru 7,2 7,57. Stocul mediu de mrfuri (lei) 45.000 70.0008. Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei) 70.000 85.000

9. Valoarea medie a mijloacelor fixeactive (lei)

65.000 75.000

Caracterizai dinamica productivitatea muncii.

5. Analizai consecinele modificrii productivitii anuale amuncii asupra rezultatelor economico-financiare ale întreprinderii,dac se cunosc urmtoarele informaii:

Nr.

crt.

Indicatori To T1

1. Producia exerciiului (lei) 150.000 200.0002. Venituri din prestri servicii (lei) 15.000 10.0003. Cifra de afaceri (lei) 120.000 140.0004. Numrul mediu de salariai 500 4505. Numrul mediu de zile lucrate 280 2606. Durate medie a unei zile de lucru 7,2 7,57. Soldul mediu al activelor circulante (lei) 80.000 100.000

8. Cheltuielile cu personalul (lei) 50.000 75.0009. Cheltuielile convenional constante (lei) 35.000 45.00010. Cheltuielile totale (lei) 165.000 225.00011. Rezultatul exploatrii (lei) 16.000 14.000



81

6. S se analizeze dinamica productivitii medii zilnice a întreprinderii, pe baza urmtoarelor date:

Nr.

crt.

Indicator Simbol To T1 %

1 Cifra de afaceri (lei) CA 18.000 21.0003 Numr salariai Ns 30 304 Numr mediu de zile lucrate Nz 290 280

8Productivitatea muncii anual(lei) aW

7. S se analizeze dinamica productivitii medii anuale a întreprinderii, pe baza urmtoarelor date:

-lei-

Cifra de afaceriProductivitatea medie

zilnicNr.crt.

Sector deactivitate

To T1 To T11 A 5.000 4.500 0,67 0,582 B 2.000 3.500 0,80 0,673 C 4.000 5.000 0,80 0,484 Total 11.000 13.000

ANALIZA RESURSELOR MATERIALE

1. Stocurile regulatoare sunt:a) valori materiale consumabile pe termen scurt;b) valori imateriale consumabile pe termen mediu;c) valori materiale consumabile pe termen lung.2. Rolul stocurilor regulatoare este acela de:

a) a asigura valori materiale consumabile pe termen scurt;b) a asigura continuitatea i ritmicitatea activitii;c) a asigura analiza în structur cantitativi calitativ a stocurilor.3. În faza de aprovizionare, cauza modificrii stocurilor finale este:a) modificarea tehnologiei de fabricaie;b) schimbarea sortimentelor;c) aprovizionarea înainte de termenele stabilite prin contracte.



82

)(1000FaF gCA∆

4. În faza de comercializare, cauzele modificrii stocurilor finale sunt:a) lipsa mijloacelor de transport;b) depirea consumurilor specifice;c) neritmicitatea produciei.

5. Cunoaterea structurii stocurilor medii se poate realiza cu ajutorul:a) metodei ABC;b) calculului marginal;c) indicatorilor de structur.6. Pentru faza de aprovizionare, cile de accelerare ale viteza de circulaie sunt:a) operativitate în manipularea ambalajelor, accelerarea decontrilor;b) utilizarea integrala capacitii de producie, alegerea tehnologiei optime;c) creterea operativitii, selectarea atent a furnizorilor.

7. Mijloace fixe productive (numite active):a) nu au o contribuie direct, evident la realizarea produciei;b) contribuie direct la realizarea cifrei de afaceri;c) contribuie direct i indirect la realizarea cifrei de afaceri.8. În dinamic este privit ca nefavorabil un coeficient al

amortizrilor cresctor deoarece:a) indic c mijloacele fixe din întreprindere sufer un proces de

îmbtrânire, iar politica de investiii este deficitar;

b) indiccmijloacele fixe din întreprindere suferun proces de modernizare;c) indic c mijloacele fixe din întreprindere sufer un proces de

înnoire, iar politica de investiii este eficient.9. Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe este exprimat cu

ajutorul urmtoarei relaii de cauzalitate:a)

b) PF1000 = (P/ F) ž 1000;

c) CAF

1000

= (CA/ F) ž 1000.10. Dinamica profitului la 1000 lei mijloace fixe (PF1000) estedeterminat de variaia:

a) cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe i a rateirentabilitii comerciale;

b) structurii mijloacelor fixe active în total mijloace fixe i acifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active;

c) structurii desfacerilor pe categoriile „i” implicate în calcul i a

vitezei de circulaie pentru fiecare categorie „i” implicat în calcul.



83

Aplicaii gril1. Ce exprim corelaia: ISf =125%; ICA = 130%a) firma are o activitate comercial ineficient;b) firma vinde i ce are pe stoc;c) firma are o activitate comercial eficient i vinde produsele

de pe stoc.2. Conform metodei ABC, produsele din grupa B (25 – 30% din

produse firmei, ce aduc 25-30 % din cifra de afaceri) sunt:a) produse cu vitez de circulaie sczut, marja comercial este mare;b) produse care ridic probleme legate de aprovizionare i stocare;c) produse standard, cu viteza de circulaie i marja comercial

aflate la media întreprinderii.

3. Conform metodei ABC, produsele cu o vitez de circulaie rapid,marj comercial redusi cu aprovizionare i gestionare eficiente sunt:a) produse din grupa C;b) produse din grupa B;c) produse din grupa A.4. Ce exprim corelaia: 1 IV =54 zile ; IVo = 41 zilea) activele circulante ale firmei sunt utilizate eficient;b) activele circulante ale firmei sunt utilizate conform planului;c) activele circulante ale firmei sunt greu vandabile.

5. Pe baza urmtoarelor date:-lei-

Indicatori To T1Cifra de afaceri 10.000 30.000Valoarea medie a fondurilor fixe 4.000 6.000Valoarea medie a fondurilor fixe active 2.000 4.000

Aciunea modificri structurii mijloacelor fixe active asupradinamicii cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe este:

a) 0;b) 425 lei;c) 850 lei.6. Pe baza urmtorilor indicatori:

-lei-Cifra de afaceri Valoarea medie a stocurilorSectoareTo T1 To T1

A 360 720 200 180B 1080 1440 180 160



84

Aciunea structurii cifrei de afaceri asupra vitezei de rotaie astocului mediu al firmei este de:

a) – 38,33 zile;b) 11,66 zile;

c) 49,99 zile. Aplicaii de rezolvat1. Pe baza urmtoarelor informaii, caracterizai eficiena mijloacelor fixe:

Indicatori To T1Cifra de afaceri 10.000 25.000Profitul 2.000 2.050Valoarea medie a mijloacelor fixe 5.000 20.000

2. se analizeze structura stocurilor pe baza metodei ABC, dacsituaia cifrei de afaceri pe produse este urmtoarea:

ProdusVânzri

(lei)

1 2.0002 4.0003 44.0004 7.0005 7.500

6 6.0007 67.0008 84.0009 1.500

10 2.50011 4.50012 12.00013 3.00014 5.500

Total 250.500

4. se analizeze dinamica stocurilor dac se cunosc urmtoarele:-lei-

Cifra de afaceri StocuriProduse

To T1 To T1A 36.000 40.000 2.000 1.000B 108.000 108.000 18.000 12.000



85

Capitolul III

Analiza cheltuielilor

Cheltuielile unei firme cuprind o sfer larg de proceseeconomice legate, în esen, de consumul i utilizarea factorilorproduciei: natura, capitalul, munca. Analiza acestora se constituie într-o component foarte important a managementului intern alfirmei i este premisa de baz a obinerii performaneloreconomico-financiare.

Sunt folosite permanent dou noiuni: cheltuieli i costuri.Ambele exprim în fond acelai lucru, i anume: repartizarea, dirijareaunor sume de bani ale firmei pentru buna desf urare a activitii. Acheltui reprezint aciune concret de repartizare a banilor pe diversecanale, iar costurile sunt definite ca expresia bneasc a cheltuielilorsuportate de agenii economici. Ca indicator economic, costul msoarefortul firmei pentru consumul de materii prime, materiale,combustibil, energie, maini, utilaje, instalaii, plata salariilor,dobânzi, penalizri, chirii, impozite i taxe, contribuia pentruasigurri sociale, ajutorul de omaj, cheltuieli pentru prevenirea i înlturarea polurii mediului .a. Costul reprezint o parte a preuluide vânzare, pe care agenii economici o recupereaz la vânzareabunurilor pentru a-i acoperi cheltuielile efectuate.

Sursele de informaii în materie de costuri sunt: bugetul devenituri i cheltuieli, contul de profit i pierderi, dri de seam statisticepentru cheltuielile i rezultatele firmei, bilanul contabil i anexele labilan, alte informaii externe privind piaa muncii, piaa capitalului etc.

3.1. TIPOLOGIA CHELTUIELILOR (COSTURILOR)În economia de pia se opereaz cu un numr însemnat de

categorii de costuri. Analiza i înelegerea semnificaiei lor asupraactivitii firmei implic o structurare a lor dup mai multe criterii:

a. Dup modul de m surare a consumului de resurse exist:costuri totale, costuri unitare (medii) i costuri marginale. Costuriletotale cuprind ansamblul cheltuielilor globale efectuate pentru un anumitvolum de activitate. Costurile unitare (medii) reprezint cheltuielile

efectuate pe unitatea de bun economic obinut (ele au i sensul de cost



86

unitar). Costurile marginale msoar dimensiunea sporului de costnecesar obinerii unei uniti suplimentare de bun economic.

b. În func ie de perioada de calcul, costurile se împart încosturi pe termen scurt i cheltuieli pe termen lung. Costurile pe

termen scurt se refer la activitatea curent a întreprinderii i suntlegate de dimensiunile, dotarea i structura curent a unui unitieconomice. Orice modificare a lor este dictat de gradul de utilizare acapacitilor existente. Ele au în vedere un singur exerciiu financiar.Costurile pe termen lung sunt corespunztoare gestiunii strategice afirmei, ele referindu-se la modificrile aprute sub incidenaprogresului tehnic. Ele au în vedere mai multe exerciii financiare.

c. Dup comportamentul fa de cifra de afaceri deosebim

costuri fixe i variabile. Costurile fixe reprezint costurileindispensabile funcionrii întreprinderii, independente de volumul idimensiunile produciei, dar dependente de capacitatea potenial a întreprinderii. Ele au în vedere capacitatea de producie a firmei.Costurile variabile sunt cele care depind de volumul de activitate isunt consecina utilizrii capacitilor existente. Ele se modificproporional sau neproporional în funcie de volumul de activitate alfirmei. Evoluia lor este diferit fiind determinat de faza din ciclul de

via al produselor pe care firma le realizeaz13.d. Dup natura lor, exist cheltuieli cu munca vie i cheltuieli

materiale. Cheltuielile cu munca vie sunt cele legate de consumulpotenialului uman de care dispune firma (plata activitii idrepturilor cuvenite personalului), iar cele materiale sunt datorateconsumurilor de mijloace materiale (materii prime, energie etc.)necesare bunei desf urri a activitii.

e. Dup modul de identificare i repartizare pe purt tori de

cheltuieli, întâlnim cheltuieli directe i cheltuieli indirecte.Cheltuielile directe sunt cele care au în vedere în mod direct unanumit produs sau activiti, precum consumurile, de exemplu, dematerii prime i materiale directe, salarii directe, contribuii privindasigurrile i protecia social, alte cheltuieli directe. Cheltuielileindirecte sunt legate de funcionare general a întreprinderii(cheltuieli de administraie, de întreinere .a.). Considerarea unor

13 M. Niculescu, “ Diagnostic global strategic”, Ed. Economic, Bucureti, 1996, p. 150-152.



87

cheltuieli ca “directe” sau “indirecte” este un aspect relativ, caredepinde de nivelul la care se face calculul i analiza costului.

f. Dup gradul de autonomie al decidentului cunoa tem: costuricontrolabile i costuri necontrolabile. Costurile controlabile apar atunci

când deciziile privitoare la costuri sunt la îndemâna centrului deresponsabilitate (cuprinzând salarii, materii prime etc.), iar costurilenecontrolabile apar când sunt impuse de puterea i autoritatea statului prinlegislaia fiscal sau social (taxe i impozite, cote pentru ajutor de omaj).

g. Dup rela ia costuri-efecte întâlnim: costuri determinate icosturi nedeterminate (sau discreionare). Costurile determinate suntdefinite ca fiind acelea al cror rol sau efect asupra indicatorilor deefecte ai întreprinderii este clar determinat. De exemplu: reflectarea

clar a costurilor în cifra de afaceri, arat legtura direct dintre celedou variabile. Costurile discreionare se afl în relaie neclar,confuz cu efectul obinut, influena lor neputând fi precizat cuexactitate. De exemplu: cheltuielile de publicitate i promovareinflueneaz creterea vânzrilor dar nu se poate preciza cât de mareeste aceast influen.

h. Dup caracterul lor exist costuri evidente, costuri ascunsei costuri de oportunitate. Costurile evidente se regsesc expres în

evidenele contabile, pe când costurile ascunse, dei suportate defirm, nu sunt îns neevideniate în mod direct (costul determinat dedeteriorarea imaginii firmei; costul produselor necalificative .a.).Costuri de oportunitate au semnificaia de valoare a unei ocaziipierdute, ratate sau, altfel spus, ele msoar pierderea (lipsa) unor încasri ca urmare a unei opiuni economice diferite a firmei.

i. Dup natura lor întâlnim cheltuieli curente i cheltuieliexcepionale. Cheltuielile curente, la rândul lor, sunt formate din

cheltuielile de exploatare i cheltuielile financiare, ambele categoriiprivesc activitatea curent, normal desf urat de firm pentrurealizarea obiectului ei de activitate:

Cheltuielile de exploatare sunt necesare realizrii activitilorde producie i a celor de comercializare pe care le firma le desf oari ele sunt formate din: cheltuieli privind consumurile deaprovizionare, achiziie i costul mrfurilor vândute; cheltuieli pentru



88

servicii efectuate de teri; cheltuieli cu impozite, taxe i vrsminteasimilate; cheltuieli cu personalul.

Cheltuielile financiare sunt datorate modului în care firma adecis s se finaneze pentru desf urarea activitii curente. Ele formate

din: pierderi din creane legate de participaii, pierderi din vânzareatitlurilor de plasament, diferene nefavorabile de curs valutar, dobânzicurente, cheltuieli privind amortizrile i provizioanele i pierderi dincreane de natur financiar.

În cadrul cheltuielilor excepionale includem cheltuieliocazionate de evenimente cu frecven redus, ca de exemplu:cheltuieli determinate de operaiunile de gestiune i cheltuielideterminate de operaiunile de capital.

j. Dup modul de înregistrare în contabilitate cheltuielile potfi incorporabile, neincorporabile sau supletive. Cheltuielileincorporabile se regsesc ca atare în contabilitatea firmei, modificândrezultatul total, îns nu corespund unor consumuri normale, de aceeasunt excluse din calculul costurilor. Cheltuielile neincorporabile suntde dou tipuri: f raport direct cu activitatea (ex. primele deasigurare); cheltuieli care nu relev activitatea curent (ex. cheltuielicu provizioanele, cheltuieli de constituire .a.). Cheltuielile supletive

se regsesc în contabilitatea de gestiune, dar nu se regsesc încontabilitatea general din motive juridice sau fiscale.

k. Dup inciden a asupra fluxurilor de trezorerie distingemcheltuielile monetare i cheltuieli non-monetare. Cheltuieli monetare,sunt cele generatoare de fluxuri monetare (ex. salarii, pli de materiiprime etc.), pe când cheltuielile non-monetare (numite i calculatesau contabile) nu genereaz fluxuri monetar, de genul plilor (ex.amortizrile, provizioanele).

De mrimea i caracteristicile costurilor depinde foarte multprocesul decizional al firmei. Firmele au în prezent o activitatecomplex, aflat permanent sub incidena schimbrii: apar produse aleconcurenei superioare calitativ i mai ieftine, vânzrile nu mai auaceeai fluen etc. De aici necesitatea ca managementul întreprinderii acioneze permanent asupra cheltuielilor, asupra costurilor în sensuldiminurii lor. De multe ori îns diminuarea pe care o realizeazfirmele mai ales la cheltuielile de producie, la cele administrative sau



89

la cele de comercializare este prea mic în comparaie cu fenomenemacroeconomice, ce de exemplu, inflaia.

Totui, în urma studiilor de analiz, s-a ajuns la concluzia cputem scdea lent sau menine constant costul mediu pe termen lung

doar printr-un volum de activitate foarte ridicat.

3.2. METODE DE ANALIZ A CHELTUIELILOR

Metodele de analiz a cheltuielilor ofer informaii care ajut lastabilirea celei mai bune soluii în alocarea resurselor firmei i, peaceast baz, sunt un instrument util în politica întreprinderii destabilire a preurilor i a marjelor de rentabilitate.

Problematica analizei cheltuielilor vizeaz urmtoarele probleme:

• Analiza dinamici structural a cheltuielilor;• Analiza cheltuielilor fixe i variabile;

3.2.1. Analiza dinamici structural a cheltuielilor

Analiza cheltuielilor întreprinderii este important pentru c eaofer o serie de informaii privind modul în care firma consumresursele materiale i umane, precum i pentru faptul c o serie decheltuieli, fiind puse în relaie cu rezultatul întreprinderii, determin în

mod direct profitul i, deci, ele permit desprinderea unor concluziiprivitoare la eficiena întreprinderii în cauz.

Analiza dinamic a cheltuielilor se poate realiza cu ajutorulindicatorilor clasici:

• cheltuielile totale ale întreprinderii (Ch)• modificarea absolut a cheltuielilor ( ∆ Ch)

01 ChChCh −=∆

•modificarea relativ a cheltuielilor (

∆Ch %)

( ) 1000

01% ×−=∆Ch

ChChCh

Atunci când întreprinderea î i propune s realizeze sporuri alevolumului de activitate (Ca1 > CA0) este normal ca i eforturile f cutede întreprindere (adic cheltuieli) s creasc (Ch1 > Ch0). De exemplu,dublarea produciei fizice a întreprinderii este imposibil de realizat o cretere corespunztoare a consumurilor i, deci, a cheltuielilor

firmei. Dar obinerea optimului economic de ctre întreprindere



90

presupune ca dinamica volumului de activitate s fie superior înraport cu dinamica cheltuielilor înregistrate de ea (I CA > I CH ). Ceea ce înseamn ca fiecare leu cheltuit de întreprindere s genereze o încasare mai mare, în raport cu încasarea adus în perioada de

raportare (3): I CA > I CH ; (1)

1000

1

×CA

CA> 100

0

1

×CH

CH (2)

1

1

CH

CA>

0

0

CH

CA(3)

Corelaia anterioar, între volumul de activitate (vzut ca prinintermediul încasrilor generate de producia realizat, adic prinindicatorul cifr de afaceri) i cheltuielile firmei (Ch), mai poate fisurprinsi cu ajutorul indicatorului:

• nivel al cheltuielilor la 1000 lei cifr de afaceri (N)

1000×=CA

Ch N

Indicatorul msoar efortul (cheltuiala) pe care îl(o) face întreprinderea pentru a realiza o încasare de o mie de lei. Din punctul

de vedere al optimului economic va fi apreciat ca pozitiv situaia încare nivelul cheltuielilor la 1000 de lei încasare este în dinamic înscdere ( N 1 < N 0), aceasta însemnând creterea eficienei cheltuielilor,ca urmare a faptului c o cheltuial mai mic (noua valoarea a lui N )genereaz acelai volum de încasare (1000 de lei) – relaia (7).

I CA > I CH ; (4)

1000

1

×CA

CA> 100

0

1

×CH

CH (5)

10000

0 ×CACH > 1000

1

1 ×CACH (6)

N 0>N 1 (7)Indicatorul este util în analiz pentru c realizeaz legtura

direct cu rentabilitatea firmei (dac se consum o anumit valoarepentru a realiza o încasare de o mie de lei, înseamn c diferena pânla aceast valoare a încasrii o reprezint profitul firmei sau,generalizând, orice scdere a nivelului de cheltuial este sinonim cu o

cretere a profitului firmei).



91

Indicatorul anterior poate fi agregat i pornind de la structurileexistente în întreprindere, indiferent de profilul de activitate alacesteia. În acest caz, se pleac de la nivelele de cheltuial înregistratela nivelul structurilor (care sintetizeaz eficiena consumului de

resurse), ponderându-se cu contribuia acestor structuri la realizareacifrei de afaceri a întreprinderii (greutatea specific a componentelorcifrei de afaceri a firmei) se impune calculul i explicareamodificrilor nivelului mediu al cheltuielilor. Scopul analizei niveluluicheltuielilor la 1000 de lei cifr de afaceri, în funcie de structuraacesteia din urmi nivelele de cheltuial ale structurilor este acela dea releva tendina i de a preveni evoluii necorespunztoare. Dacnotm cu ch N , nivelul mediu al cheltuielilor pe întreprindere, atunci:

10010001000 1

1

1

1

1∑

∑

∑

∑

∑=

=

=

=

=

×=

×=×=⋅=

i

ni

n

i

ni

n

i

nch

chii

i

chii

i

i ng

d

nd

d

ch

CA

CH N ,

unde: CH - suma total a cheltuielilor;CA - cifra de afaceri;chi – cheltuiala aferent unei structuri (componente) din firm;

d i – desfacerea aferent unei structuri (componente) din firm;gi - structura cifrei de afaceri (sau produciei) pe structurile iimplicate în calcul;

nchi - nivelul cheltuielilor pe tipurile i de structuri (de activiti,sectoare etc.).

Pentru industrie, modelul anterior este:

∑

∑

=

=

⋅

⋅=

n

i

n

i

i

ch

pq

cq N

1

1 ,

unde: q - producia vândut (în unitii fizice);

ic - costul mediu unitar; p - preul mediu unitar de vânzare.Se pot crea modele cu valoare operaional care s depisteze

contribuia fiecrui factor implicat în relaiile de calcul în evoluiafinal a nivelului mediu al cheltuielilor pe întreprindere. Totui este de



92

la sine îneles c în cele mai multe cazuri, cheltuielile totale cresc,motivat de cauze numeroase atât obiective cât i subiective.

• analiza structurii cheltuielilor se realizeaz cu ajutorulunui coeficient de structur (gi), calculat dup relaia:

100×=t

ii Ch

Chg

unde: iCh = o categorie de cheltuieli (cu materia prim, cusalariile, cu dobânda etc.)

t Ch = cheltuieli totaleCoeficienii de structur sunt utili în analiz pentru c ei

orienteaz eforturile întreprinderii în direcia reducerii acelor cheltuielicare au ponderi mari (sunt dominante) în totalul cheltuielilor.Structura cheltuielilor este diferit de la o întreprindere la alta, factorulprincipal care o particularizeaz fiind domeniul (ramura de activitate) în care funcioneaz aceasta. Prin urmare i msuri pe care pe care leiau întreprinderile, în direcia reducerii cheltuielilor, vor fi diferite, înfuncie de sectorul în care funcioneaz acestea, de interesul lor pentru îmbunirea performanelor ei. Eficiena firmei reducerea igestionarea economicoas a cheltuielilor “dominante”, precum i demodul cum sunt acestea optimizate.

Tabel nr. 3.1.Structura cheltuielilor pentru trei întreprinderi care funcioneaz

în in sectoare de activitate diferite(în procente %)

Întreprindereindustrial

Întreprinderecomercial

Întreprindere deprestri servicii

Cheltuieli materiale 40 Costul mrfurilor 70 Cheltuieli salariale 80

Cheltuieli salariale 20Cheltuieli dedesfacere 20 Cheltuieli materiale 5Cheltuieli decercetare

20Cheltuieli financiare

5Cheltuieli financiare

5

Cheltuieli financiare10Cheltuieli de

desfacere5 Cheltuieli de

desfacere5

Cheltuieli dedesfacere

5Cheltuieli generale

5

Cheltuieli generale 5

Total 100 Total 100 Total 100



93

Din datele cuprinse în tabelul nr. 3.1. se desprinde concluzia asupra fiecrui tip de activiti acioneaz, dominant, categoriidiferite de cheltuieli. În firma A – cheia succesului const în aciuneaasupra cheltuielilor cu materii prime, materiale, semifabricate, în firma

C – cheia sunt salariile, iar în firma B, cheia sunt costurile mrfurilorce vor deveni mai apoi obiectul comerului. Astfel, msurile adoptatede întreprinderi pentru gestionarea corespunztoare a cheltuielilorvizând, ca efect final, reducerea lor, vor fi:

• dac domin costurile de cumprare se va urmri s existe:contracte ferme de aprovizionare la cele mai bune preuri, dac este posibilchiar contracte la preuri fixe, clauze de negociere a preului cu furnizorii;

• dac domin costul cu personalul (salariile) – accentul vadea pe politica de recrutare i de angajare a viitorilor salariai,perfecionarea permanent a calificrii, un sistem de stimulare icointeresare, materiali moral atrtor, politica de promovare;

• dac domin costurile de stocare se va urmri ritmicitatea icontinuitatea în aprovizionarea stocurilor de siguran, preocupareapentru accelerarea vitezei de circulaie a mrfurilor;

• dac domin costurile de producie vom urmri: standardizareaprodusului, sau standardizarea unor componente, automatizarea imecanizarea fabricaiei, substituirea i combinarea factorilor de producie;

• dac domin cheltuielile financiare este de presupus c întreprinderea are mari datorii, deci atenia se va orienta spre politicade restituire a datoriilor, gestionarea lichiditilor i trezoreriei isistemul de acoperire a nevoii de fond de rulment.

În analiza structurii cheltuielilor este bine de urmrit repartizareaacestora pe categorii de cheltuieli, potrivit structurii contabile acestora.Schema general de organizare a cheltuielilor; indiferent de profilul deactivitate este prezentat în tabelul nr. 3.2.:

Tabel nr. 3.2.Structura contabil a cheltuielilor

1.1. cheltuieli de exploatare1.Cheltuieli curente

1.2. cheltuieli financiareCheltuieli

totale2. Cheltuieli extraordinare

În fond o analiz detaliat a cheltuielilor impune descompunerea

cestora dup cât mai multe criterii, astfel încât s rezulte punctele



94

slabe ale întreprinderii în ceea ce privete consumurile de resurse alefirmei, astfel putându-se elabora, mult mai uor, cu inte mult maiprecise, strategiile de reducere a cheltuielilor, sporire a rentabilitii i,astfel, majorare a valorii întreprinderii.

3.2.2. Analiza cheltuielilor fixe i variabile

Cheltuielile întreprinderii, în funcie de modul în care semodific la variaiile volumului de activitate se pot împi în doumari categorii de cheltuieli: a) cheltuieli variabile i b) cheltuieli fixe.

3.2.2.1. Analiza cheltuielilor variabile

Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli care se modific înacelai sens cu modificarea volumului de activitate al firmei. Altfelspus dac cifra de afaceri (volumul de activitate) crete i cheltuialavariabil va crete, dup cum atunci când volumul de activitate sereduce i aceast categorie de cheltuial se va afla în regres.Cheltuielile variabile au în vedere activitatea de exploatare a întreprinderii i în cadrul lor se cuprind: cheltuielile cu materia prim,cheltuielile cu materiale, cheltuielile cu salarii, cheltuielile directe,cele de desfacere sau cele privind costul mrfurilor cumprate etc.

Analiza acestor cheltuieli pe perioad scurt de timp (de pân la unan) indic o corelaie direct, relativ strâns între ele i volumul deactivitate al firmei, aa dup cum se poate remarca i din graficul nr. 3.1.

Graficul nr. 3.1.Evoluia pe termen scurt a cheltuielilor variabile

Cheltuieli variabiletotale Cheltuieli variabile/

produs

Ch

CA

Ch

CA



95

Din graficul nr. 3.1. se observ c volumul total al acestorcheltuieli se afl, permanent, în micare, el modificându-se în acelaitimp i acelai sens cu volumul cifrei de afaceri (indicator utilizatpentru dimensionarea volumului de activitate). Dac îns ne referim

la cheltuiala variabil pe produs (sau, ceea ce este acelai lucru, lacheltuiala variabil care revine la un leu încasare) observm cindiferent de sensul în care se modific cifra de afaceri, aceasta aretendina de a se menine constant (sau de a se modifica prea puin înperioada de analiz). Studiul cheltuielile variabile pe termen lung,pentru mai multe exerciii financiare (adic, pentru intervale de timp maimari de un an), face ca proporionalitatea dintre acestea i volumul deactivitate, constatat anterior, s fie afectat. La fel se întâmpl i cu

cheltuiala variabil pe produs, ea cunoscând o anumit fluctuaie.Explicaia acestei modificri în comportamentul cheltuielilor variabiletrebuie cutat în ciclul de via al produsului, în sensul c se manifest oanumit asimetrie între eforturile pe care le face o firm pentru a producei comercializa un anumit produs i încasrile generate de acestea,corespunztor fazelor de expansiune, maturitate sau declin, pe care lecunoate orice bun (graficul nr. 3.2.).

Astfel, într-o prim perioad, care corespunde fazei de

expansiune a produsului, încasrile cresc mai rapid în raport cucheltuielile variabile totale, iar în planul costului pe produs seobserv o micorare continu a acestuia, care determin obinerea uneirentabiliti înalte, normale de altfel, pentru amortizarea a cheltuielilorde producie i comercializare cât i acelor de cercetare-dezvoltare,efectuate înaintea lansrii acestuia în exploatare.

Graficul nr. 3.2.

Evoluia pe termen lung a cheltuielilor variabile

Ch

CA

Ch

CA

maturitate

expansiune declin

ICh<ICA

ICh>ICA

maturitate

expansiune declin



96

Urmeaz o a doua perioada, scurt ca durat, carecorespunde fazei maturitii produsului. În aceast etap întredinamica cheltuielilor variabile totale i dinamica încasrilor este unechilibru perfect, care determin, pe planul costului variabil pe produs,

atingerea valorii minime.În sfârit, cea de-a treia etap, corespunztoare declinului

produsului în cauz, dinamica cheltuielile variabile totale întrecedinamica cifrei de afaceri, pentru c apar produse noi, care deicorespund acelorai nevoi, prin calitate, performane tehnice atragconsumatorii, acetia evitând s achiziioneze produsele mai vechi,deja cunoscute. Pe planul costului variabil pe produs, ca urmare adinamicii diferite a celor dou variabile (cifra de afaceri i cheltuiala

variabil total), se observ a cretere, ceea ce înseamn i odeteriorare a rentabilitii produsului în cauz.

Analiza cheltuielilor variabile, dar i a categoriilor decheltuial care o compun (consumuri materiale, cheltuieli cu salariileetc.), se realizeaz cu indicatorii clasici: modificare absolut,modificare relativ, indice, nivelul cheltuielii la o mie de lei încasare.

Analiza factorial a acestor cheltuieli se face plecând de lalegtura care exist între aceste categorii de cheltuieli i volumul

de activiti, cheltuiala variabil putând fi scris ca o funcie de cifrade afaceri (CA - volumul de activitate al întreprinderii). Al doileafactor care determin cheltuiala variabil total fiind nivelul cheltuieliivariabile la 1000 de lei cifr de afaceri ( N v - care msoar efortul pecare îl face firma, din punctul de vedere al acestei categorii decheltuial pentru a produce 1000 de lei cifr de afaceri).

Dezvoltarea modelului de analiz a cheltuielii variabile se faceplecând de la faptul c aceast cheltuial nu este unic (egal) pentrutoate produsele, activiti sau celelalte structuri din întreprindere,acestea funcionând cu cheltuieli variabile diferite (i deci i nivele decheltuial variabil la 1000 de lei cifr de afaceri diferite - nvi). Prinurmare, nivelul cheltuielii variabile la 1000 de lei cifr de afaceri,stabilit la nivelul întreprinderii, nu este altceva decât o mediearitmetic ponderat a nivelurilor de cheltuial variabil de la nivelulcomponentelor funcionale, organizatorice, productive i comercialeale firmei, ponderile fiind structura cifrei de afaceri a firmei (gi) peproduse, sectoare de activitate, secii, forme de vânzare, uniti

operative etc.



97

1000

1

100

100

1000

1

××

×=⇒

×=

××= ∑∑

i

i

V i

V vi

v

V v ngCACh

ng N

N CACh

CA

CHV gi

NV

nviunde: CA = cifra de afaceri a întreprinderiiNv = nivelul cheltuielilor variabile pe întreprindere calculat la

1.000 lei încasaregi = structura vânzrilor firmei pe produs (cifrei de afaceri);

pe sectoare de activitate, produse, secii etc.nvi = nivelul cheltuielilor variabile la 1.000 de lei desfaceri,

calculat la nivelul unei structuri

3.2.2.2. Analiza cheltuielilor fixeCheltuielile fixe sunt acele cheltuieli care nu sunt dependente devolumul de activitate al firmei, în sensul c ele modificarea dimensiunii lornu este datorat unei modificri de acelai sens a cifrei de afaceri (caindicator care cuantific volumul de activitate al întreprinderii). Ele suntdependente (cresc sau scad) în funcie de capacitatea de producie al întreprinderii, orice modificare în structura organizatoric acesteia artrebui, teoretic, s determine i modificri ale volumului cheltuielilor fixe.

Concret în cadrul acestor cheltuieli fixe se cuprind: cheltuieli cuamortizarea, cele de cercetare – dezvoltare, cele de administrare iconducere ale firmei, precum i cheltuielilor financiare, cum ar fi deexemplu cu dobânda pltite de aceasta la sursele de finanare extern.

Cum, în principiu, pe termen scurt capacitatea de producie a întreprinderii nu se modific sau se modific prea puin, volumul totalal cheltuielilor fixe ar trebui s rmân constant, indiferent demodificrile, în sensul creterii sau scderii, volumului de activitate al

acesteia. În acelai timp cheltuiala fix pe produs (sau cheltuiala fix



98

care revine la o unitate valoric de încasare) se modific în funcie devariaiile volumului de activitate al firmei. Astfel, orice cretere avolumului de activitate al firmei, în condiiile în care cheltuiala fixtotal rmâne neschimbat, este echivalent cu o scdere a cheltuielii

fixe unitare (pe produs sau a celei care revine la o unitate valoric de încasare), dup cum orice scdere a volumului de activitate vadetermina o cretere a cheltuielii fixe unitare (graficul nr. 3.3.)

Cheltuiala fix total Cheltuiala pe produs

Graficul nr. 3.3.Comportamentul pe termen scurt al cheltuielilor fixe totale i unitare

Dac îns analiza are loc pe termen lung, pentru mai multe

exerciii financiare, adic într-om perioad de timp mai lung, în caresunt plauzibile modificri în structura organizatoric a firmei atuncivom asista i la modificarea în sensul creterii cheltuielilor fixe totale.Aceasta pentru c structura întreprinderii cunoate modificri, deexemplu, la seciile existente se adaug altele noi, crora trebuie s lise asigure elementele de management i administraie necesare, sau întreprinderea lanseaz în producie noi produse, pentru care a f cut oserie de cheltuieli de cercetare-dezvoltare, a achiziionat noi mijloace

fixe, care trebuie amortizate, apeleaz la noi resurse financiare, pentrucare trebuie pltite dobânzi, etc. Într-un cuvânt, volumul total alcheltuielilor fixe are tendina de a crete (graficul nr. 3.4.).

Ch

CA

Ch



99

Graficul nr. 3. 4.Comportamentul pe termen lung al cheltuielilor fixe totale

Analiza cheltuielilor fixe, dar i a categoriilor de cheltuialcare o compun (amortizare, cheltuieli de administrare i conducere,dobânzi etc.), se realizeaz cu indicatorii clasici: modificare absolut,modificare relativ, indice, nivelul cheltuielii la o mie de lei încasare.

În ceea ce privete analiza factorial a cheltuieli fixe aceasta serealizeaz asupra nivelului lor relativ (cheltuiala fix unitar sauasupra nivelului cheltuielii fixe care revine la 1.000 lei cifr de afaceri).Aceasta pentru c analiza studiaz doar fenomene dinamice i nu statice,ori în cazul cheltuielilor fixe volumul lor total, teoretic nu se modific

sau se modific prea puin, pe când ceea ce se modific este nivelul lorrelativ: cheltuiala fix pe produs sau nivelul cheltuielii fixe care revine lao unitate valoric de încasare (sau la 1.000 lei cifr de afaceri).

Deci, modelul de analiz este: 1000×=CA

Ch N f

f

CA

Nf

Chf

unde:Nf = nivelul cheltuielilor variabile pe întreprindere calculat la

1.000 lei încasareCA = cifra de afaceri a întreprinderii (factor cantitativ)Chf = cheltuiala fix total (factor calitativ)

Ch

CA1 an2 3 an



100

3.3. ANALIZA UNOR CATEGORII DE CHELTUIELI

Identificarea posibilitilor concrete de optimizare a consumurilorde resurse se poate adânci pe categorii de cheltuieli, ceea ce vom realiza în

continuare. Astfel, vom urmri: analiza cheltuielilor materiale; analizacheltuielilor cu salariile; analiza cheltuielilor cu transportul; analizacheltuielilor de depozitare; analiza cheltuielilor cu dobânzile; analizacheltuielilor cu amortizarea.

3.3.1. Analiza factorial a cheltuielilor materiale

În funcie de profilul întreprinderii, ponderea lor este mai maresau mai mic. De regul, dein majoritatea în cadrul cheltuielilor de

exploatare. Sunt formate din: cheltuieli cu materii prime, cheltuieli cumateriale consumabile, cheltuieli cu energia i apa i cheltuieli cuamortizarea mijloacelor fixe. Notm m N - nivelul mediu alcheltuielilor materiale

1000×=CA

Ch N m

m sau100

1∑

=

⋅=

n

imii

m

ng N sau

100

)(1

∑=

+⋅=

n

i Ai Mii

m

nng

N

unde: CA – cifra de afaceri

Chm - suma cheltuielilor materiale;gi – structura cifrei de afaceri pe componentele (verigileorganizatorice) ale întreprinderii;

nmi - nivelul cheltuielilor materiale pe structurile implicate în

calcul; Ai Mimi nnn +=

n Mi - nivelul cheltuielilor cu materii prime, materiale,combustibili, energie, ap pe structurile implicate în calcul;

n Ai - nivelul cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe pestructurile implicate în calcul.

Schematic modelul de analiz se prezint astfel:∆ gi

m N ∆ ∆ n Mi

∆ nmi

∆ n Ai

A. Modificarea fenomenului analizat se cuantific astfel:

01mmm

N N N −=∆



101

B. Influena factorilor este urmtoarea:1. Influena modificrilor în structura cifrei de afaceri:

100100

00 01 ∑∑ ⋅−

⋅=∆ miimii

i

ngngg

2. Influena modificrilor în nivelul cheltuielilor materiale pestructurile implicate în calcule:

1001000111 ∑∑ ⋅

−⋅

=∆ miimiimi

ngngn

2.1. Influena modificrilor în nivelul cheltuielilor cu materiiprime, materiale, combustibili, energie, ap pe structurile implicare încalcule:

1001000111 ∑∑ ⋅−⋅=∆ Mii Mii

Mingngn

1.2. Influena modificrilor în nivelul cheltuielilor cuamortizarea mijloacelor fixe pe structurile implicate în calcule

1001000111 ∑∑ ⋅

−⋅

=∆ Aii Aii Ai

ngngn

În cazul în care cheltuiala cu amortizarea nu poate fi stabilitseparat pentru fiecare structur (component, verig organizatoric) a întreprinderii atunci modelul anterior devine:

CA

Ang N N N Mii

A M m +⋅

=+= ∑100

unde: N m - nivelul total al cheltuielilor materiale, calculate la 1.000 leicifr de afaceri;

N M - nivelul total al cheltuielilor cu materiile prime, materiale,energie, ap, calculate la 1.000 lei cifr de afaceri;

gi – structura cifrei de afaceri pe componentele (verigileorganizatorice) ale întreprinderii;n Mi - nivelul cheltuielilor cu materii prime, materiale,

combustibili, energie, ap pe structurile implicate în calcul; N A - nivelul total al cheltuielilor cu amortizarea, calculate la

1.000 lei cifr de afaceri; A – cheltuielile totale cu amortizarea;CA – cifra de afaceri.

deci schematic modelul de analiz se prezint astfel:



102

∆ gi

∆ N M ∆ n Mi

∆ N m∆ N A ∆ CA

∆ AA. Modificarea fenomenului analizat se cuantific astfel:

01 mmm N N N −=∆B. Influena factorilor este urmtoarea:1. Influena modificrii nivelul total al cheltuielilor cu materiile

prime, materiale, energie, ap:

01)(

M M N

m N N N M −=∆1.1. Influena modificrilor în structura cifrei de afaceri:

10010000 01 ∑∑ ⋅

−⋅

=∆ miimiii

ngngg

1.2. Influena modificrilor în nivelul cheltuielilor cu materiileprime, materiale, energie, ap pe structurile implicate în calcule:

1001000111 ∑∑ ⋅

−⋅

=∆ miimiimi

ngngn

2. Influena modificrii nivelul total al amortizrii:

01)( A A N m N N N A −=∆2.1. Influena modificrii cifrei de afaceri:

0

0

1

0)(

CA

A

CA

A N CA

m −=∆

2.2. Influena modificrii cheltuielilor totale cu amortizarea:

1

0

1

1)(

CA

A

CA

A N A

m −=∆

Urmrind aceste relaii vom observa c orice modificare îninteriorul relaiei de calcul în sensul creterii sau scderii diferitelortipuri de cheltuieli, atrage imediat aceeai evoluie a indicatorului“nivel mediu al cheltuielilor materiale”.

Deci se pot desprinde câteva msuri de optimizare a cheltuielilor,referitoare în primul rând la modul în care se consum materialele.Amintim: optimizarea consumatorilor de materii prime i materiale,economii la consumul de energie i ap, utilizarea la capacitatea maxim

a mainilor i utilajelor, eliminarea rebuturilor, aplicarea unor stimulente



103

pentru angajai, care s-i determine s realizeze economii, lucrri decalitate i s valorifice corespunztor timpul de lucru i materiale .a.

3.3.2. Analiza cheltuielilor cu salariile

Reprezint acele cheltuieli realizate de întreprindere în scopul de aremunera munca – factorul principal al produciei i contribuiei pentruasigurri i protecie social. În structura cheltuielilor cu munca vie suntcuprinse urmtoarele componente:

• costuri suportate de întreprindere în care intr:- salariile (cu ponderea de baz), reflectând calitatea

factorului uman, (calificarea) i diverse forme de adaosuri (vechime,sporuri, compensaii, prime);

- contribu iile sociale (asigur ri sociale, s tate, ajutorul de omaj, concedii i indemniza ii, accidente de munc i boli profesionale, garantarea crean elor salariale);

- alte cheltuieli (comision Inspectoratul Teritorial de Munc ).• costuri suportate de salariai, cuprinzând:- impozitul pe salarii;- contribu ii sociale (asigur ri sociale, s tate, ajutorul de omaj).Toate acestea formeaz fondul de salarii al întreprinderii.

3.3.2.1. Caracteristica general a cheltuielilor cu salariile

Caracteristica general a cheltuielilor cu salariile se realizeazcu ajutorul urmtorilor indicatori:

1. Fondul total de salarii (FS )2. Modificarea absolut a fondului de salarii

01 SSS F F F −=∆Creterea fondului de salarii de la o persoan la alta, poate fi

datorat: creterii volumului de activitate al întreprinderii (CA1 > CA0);

modificrii structurii salariilor (în sensul creterii ponderii categoriilorde personal cu calificare superioar sau a creterii ponderii celor custudii medii i superioare sau a creterii vechimii în munc aangajailor); creterii salariilor angajailor urmare a negocierii unor noicontracte de munc.

3. Modificare relativ a fondului de salarii ( )%SF ∆

( )aSSS F F F −=∆

1% , iar

1000

CASS

I F F

a×=



104

unde:aSF = fondul de salarii admisibil

CA I = indicele cifrei de afaceriDe regul, cheltuielile cu salarii sunt cheltuieli variabile (sau au

o component majoritar variabil, motiv pentru care acestea cresc dela o perioad la alta în condiiile în care întreprinderea î i propunevolume de activitate sporite). Atunci când ( )

aSSS F F F >>∆1

,0%

Este o situaie nefavorabil pentru firm pentru c acesta produceun leu încasare cu un efort, din punct de vedere al cheltuielilor cu salarii,mai mare fa de cel înregistrat în perioada precedent.

Atunci când ( )aSSS F F F <<∆

1;0% avem o situaie favorabil

pentru c întreprinderea realizeaz 1 leu încasare cu o cheltuial maimic din punct de vedere al cheltuielilor cu salariile.4. Ponderea cheltuielilor cu salariile în total cheltuieli ( Sg )

100×=Ch

F g S

S

Este favorabil situaia în care ponderea cheltuielilor cusalariile se reduce în dinamic în totalul cheltuielilor.

5. Nivelul cheltuielilor cu salariile la 1.000 lei cifr deafaceri (N S )

1000×=CA

SF S N

Indicatorul d informaii despre cheltuiala cu salariile pe acre întreprinderea o înregistreaz pentru a realiza 1.000 lei cifr deafaceri. Corelaia optim pentru întreprindere este aceea în carenivelul cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifr de afaceri este îndinamic descresctor, pentru c aceasta înseamn c firma î i reduceefortul pentru a realiza 1000 de lei încasare, din punctul de vedere alcheltuielilor cu salariile.

→<01 SS N N situaie favorabil (1)

Ultima corelaie (1) mai poate fi scris i la nivelul indicilorcifrei de afaceri i cel al indicelui cheltuielilor cu salariile, caz în care:

FSCA I I > (2)Aceast corelaie (2) msoar optimul economic la nivelul

întreprinderii (în sensul c cifra de afaceri, ca indicator de efect,



105

trebuie s creasc mai repede decât cheltuielile cu salariile, caindicator de efort). Corelaia anterioar (2), dintre cifra de afaceri icheltuielile cu salariile, mai ea poate fi scris nu numai la nivelagregat pe întreprindere ci i la nivelul fiecrui salariat în parte.

0

1

0

1 : / 1001000

1

S

S

S

S

N

N

F

F

CA

CA ×>×

cum: S

aW NS

CA= , iar a

S

S S N

F = , rezult c:

⇒×>×⇒×>× 1001001001000

1

0

1

0

0

1

1

0

1

3

3

0

1

a

a

a

a

S

S

S

S

S

S

S

S

W

W

N

F

N

F

N

CA

N

CA

aS

a SW I I >⇒ (3)

Din corelaia (3) rezult c întreprinderea trebuie s asigure ocretere a productivitii muncii (W) de dimensiuni mai mari fa decreterea salariului mediu anual pe angajat, pentru c din creterea de

producie (de productivitate, ca indicator de efect), ea trebuie s asigurepe lâng sumele necesare creterii salariilor i surse (fonduri, sume)pentru dezvoltare activitii (trebuie s aloce din sporul de producie lafondul de dezvoltare al firmei, pentru ca producia ei s se dezvolte).

Relaia dintre productivitatea muncii – W (de fapt, productivitateaanual pe salariat) i salariul mediu anual pe angajat - Sa sau, la nivel de întreprindere, între cifra de afaceri - CA i fondul de salarii (saucheltuiala cu salariile - FS) este una corelaiile economice fundamentele.

Pentru a observa necesitatea respectrii acesteia iat urmtorul exemplu.Pentru înelegerea ei plecm de la ipoteza în care CA (sau W)mân la valoarea anului precedent, adic I CA (sau IW) este 100%, iar întreprinderea trebuie s majoreze, în perioada curent fa de baza deraportare, FS (sau Sa) cu 50%. tiind c în structur CA trebuie sacopere pe de o parte cheltuielile materiale i cele salariale, iar pe de altparte, trebuie s obini un anumit profit, s urmrim în schema nr. 3.1.ce efect va avea majorarea salariilor asupra celorlalte elemente ce trebuie

acoperite din cifra de afaceri.



106

Din schema nr. 3.1. se observ c în condiiile unor venituri(CA) date majorarea salariilor se poate face doar în condiiilediminurii celorlalte categorii de cheltuieli ori a profitului. Dac sealege soluia creterii salariilor pe seama cheltuielilor materiale,

aceasta ar însemna o producie mai mic (în cazul anterior redus la jumtate). Cealalt soluie, creterea salariilor pe seama profitului esteechivalent cu reducerea posibilitilor de dezvoltare a întreprinderii(o parte a profitului se capitalizeaz pentru dezvoltrile viitoare) ireducerea remunerrii acionarilor (cu consecina retragerii acestoradin poziia de furnizori de capitaluri pentru firm). La fel se puneproblema dac o privim la nivelul unui singur salariat, adic ca icorelaie dintre productivitatea muncii – W i salariul mediu anual pe

angajat – Sa.Schema nr. 3.1.

Corelaia productivitatea muncii – W i salariul mediu anual peangajat - Sa sau, la nivel de întreprindere, între cifra de afaceri i

fondul de salariiCifra de afaceri din anul 0

Cheltuielimateriale

din anul 0

Salarii din anul0

Profit din anul 0

Soluia A. Majorarea salariilor în anul 1pe seama cheltuielilor materiale

Cifra de afaceri din anul 1Cheltuielimaterialedin anul 1

Salarii din anul 1 Profit din anul 1

Soluia B. Majorarea salariilor în anul 1pe seama profitului

Cifra de afaceri din anul 1Cheltuielimaterialedin anul 1

Salarii din anul 1Profit

din anul 1

În concluzie, respectarea acestei corelaii înseamn ca din

creterea de venit (de cifra de afaceri) realizat de întreprindere



107

trebuie s se asigure atât majorarea cheltuielilor materiale (adiccreterea produciei), a cheltuielilor salariale, dar i a profitului i nunumai a unora dintre ele, pentru c în acest caz echilibrele ar fi rupte.

3.3.2.2. Analiza factorial a fondului de salarii

Cheltuielile cu salariile (cunoscute i sub numele de fond desalarii) reprezint un efect al diverselor procese de producie deproducie i circulaie a mrfurilor desf urate de întreprindere. Oserie dintre cauzele (factorii) care acioneaz asupra cheltuielilor cusalariile pot fi cuantificate cu ajutorul unor modele, acestea din urmpretându-se la analiza factorial.

Un prim model de analiz factorial a fondului de salarii

( F s) consider c principala cauz care determin modificri înnivelul cheltuielilor cu salariile este volumul de activitate,pleacându-se de la premisa c fondul de salarii este cheltuialvariabil. Astfel orice cretere a cifrei de afaceri produce i o creterela nivelul cheltuielilor cu salariile, acestea din urm având caractervariabil. Creterea cheltuielilor cu salariile poate fi redus(compensat) prin factorul calitativ, nivelul cheltuielilor cu salariile la1000 de lei cifr de faceri, adic prin creterea eficienei cu care firma

utilizeaz potenialul uman.

1000

1××= SS N CAF

având în vedere c: S

aP W N CA ×= , iarF V SSS N N N +=

rezult c: (1000

1×+×= F S N V S N S

aW p N SF ;

1000

1

100100

×

+

∑ ×

××=⇒

∑ ×=

×=

f S N V S N igS

aW S LSF V S N igV S N

S LP N

unde: CA = volumul de activitate N S = nivelul cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifr de afaceri

calculat pe întreprindere N P = numrul de personal, salariai

S

aW = productivitatea anual pe salariat L = numr de lucrtori dintr-un schimb



108

S = numr de schimburi

V S N = nivelul cheltuielilor cu salariile variabile la 1000 lei cifr de

afaceri calculat pe întreprindere, calculat dup relaia: 100×= CA

F N V

V

S

S

Salariile variabile privesc personalul operativ, direct productiv.

F S N = nivelul cheltuielilor cu salariile fixe (aferente conducerii

i administraiei firmei) calculat la 1000 lei cifr de afaceri i pe

întreprindere, dup relaia: 1000×=CA

F N F

F

S

S

ig = structura vânzrilor firmei pe sectoare de activitate, secii;

V S N = nivelul cheltuielilor cu salariile variabile la 1000 lei cifr

de afaceri calculat pe structura analizat.L

N PS

CA

S

aW F S

V S N

N S

F S N

Al doilea model de analiz al fondului de salarii (cheltuielilor

cu salariile) consider c acesta se modific de la o perioad la alta înfuncie de numrul de salariai de care dispune aceasta i salariulmediu anual pe angajat, variaii în mrimea acestor indicatoriproducând i modificri în dimensiunea fondului de salarii:

1000

1

1000

1 ××××=⇒××=

×=×= S

SaS

SS

aa

p

aSS N W S LF N W S

S L N S N F



109

L

N P S

F S S

aW

aS

N S

unde: aS = salariul mediu anual pe angajat, adicP

Sa N

F S =

3.3.3. Analiza cheltuielilor de transport

Aprovizionarea întreprinderilor cu materii prime, materialeprecum i desfacerea produselor finite ocazioneaz o serie decheltuieli ce formeaz categoria cheltuielilor cu transportul.

Problemele analizei cheltuielilor cu transportul se structureazpe dou segmente:

♦ analiza dinamicii i structurii a cheltuielilor de transport;

♦ analiza factorial a cheltuielilor de transport. 3.3.3.1. Analiza dinamicii i structurii cheltuielilor cu transportul

Analiza dinamicii i structurii cheltuielilor cu transportulse poate realiza cu ajutorul urmtorilor indicatori:

• cheltuieli de transport totale tr Ch• modificarea absolut a cheltuielilor cu transportul

01 tr tr tr ChChCh −=∆

• modificarea relativ a cheltuielilor cu transportul

( ) 1000

01% ×−

=∆tr

tr tr

tr Ch

ChChCh

Atunci când întreprinderea î i propune s realizeze un volum deactivitate superioare fa de cel realizat în anul precedent, ea trebuie sse aprovizioneze cu cantiti sporite de mrfuri, de unde rezult ccheltuielile cu transportul vor înregistra sporiri. Îns, întreprinderea



110

realizeaz optimul economic atunci când dinamica cheltuielilor cutransportul este inferioar dinamicii volumului de activitate (CA).

CACh I I tr

<

• nivelul cheltuielilor cu transportul la 1.000 lei cifr deafaceri

1000×=CA

Ch N tr

Chtr

Optimul economic se înregistreaz atunci când se reduce îndinamic nivelul cheltuielilor cu transportul la 1.000 lei cifr deafaceri, adic o N N <1 , acesta însemnând c firma î i reduce efortul

necesar pentru obinerea unei încasri de 1000 lei, din punctul devedere al acestor cheltuieli.

• structura cheltuielilor cu transportul (ponderea lor încheltuielile totale ale întreprinderii)

100×=t

tr Ch Ch

Chg

tr , unde: t Ch = cheltuieli totale

Având în vedere c cheltuielile cu transportul sunt variabile,ele se pot modifica de la o perioad la alta în primul rând ca

urmare a creterii volumului de activitate (CA).Ali factori obiectivi care determin creterea cheltuielilor de

transport: creterea tarifelor de transport; creterea preurilor lacombustibil; încercarea întreprinderii de a-i mri profitul în condiiile încare apeleaz la furnizorii direci, ocolind verigile de distribuieintermediare, proces ce implic o cretere normal a cheltuielilor detransport; utilizarea unor mijloace de transport mai costisitoare, dar careasigur condiii mai bune de pstrare a mrfii pe timpul transportului, aspect

ce conduce la reducerea sau eliminarea pierderilor legate de transport.În acelai timp, cheltuielile cu transportul pot creterea i

ca urmare a unor cauze subiective: utilizarea mijloacelor detransport sub capacitate; creterea timpului de staionare la încrcare-descrcare; efectuarea unor transporturi încruciate, neoptimizate;efectuarea unor aprovizionri de mrfuri de la furnizorii îndeprtai îndauna unor furnizori locali care ar vinde marf de aceeai calitate.



111

3.3.3.2. Analiza factorial a cheltuielilor de transport

O parte din cauzele care acioneaz asupra volumuluicheltuielilor de transport, determinând creterea sau reducerea lor dela o perioad la alta, pot fi surprini i cuantificai cu ajutorul unormodele de analiz factorial. Iat câteva astfel de modele:

Primul model consider c principala cauz care determinmodificri în volumul acesteia este cifra de afaceri (volum deactivitate), plecând de la premisa c aceste cheltuieli au o importantcomponent variabil.

1000

1

1001000

1×

××=××=

∑itr

tr

Chi

Chtr

ngCA N CACh

CA

Chtr ig

tr Ch N

itr Chn

unde: Chtr = cheltuiala de transport totalCA = cifra de afaceri (volumul de activitate)

tr Ch N = nivelul cheltuielilor de transport la 1.000 de lei cifr de

afaceri, calculat la nivel de întreprindere

ig = structura cifrei de afaceri pe tipuri de transport (auto,feroviar etc.) prin care au fost realizate aprovizionrile ceau determinat obinerea cifrei de afaceri

itr Ch

n = nivelul cheltuielilor de transport la 1.000 lei cifr de

afaceri calculat la nivelul structurilor reprezentândaprovizionrile pe fiecare tip de transport prin care s-arealizat cifra de afaceri.

Al doilea model aplicabil doar pentru transportul autoconsider c factorii care determin volumul cheltuielilor de transportsunt: cantitatea total de marf aprovizionat, distana medie, costulmediu de transport.



112

qcd qChtr ××=

Chtr d

c

unde: q = cantitatea total de mrfuri transportate (în tone)

d = distana medie de transport pentru o ton marf (în km.)

c = costul mediu pentru o ton marf transportat pe distana deun kilometru.

Al treilea model reprezint o detaliere a modelului precedent,plecând de la premisa c totalul cantitilor aprovizionate se realizeaznu printr-o singur comand (aprovizionare) de la furnizori, ci prinmai multe. Astfel cantitatea total de marf aprovizionat se scrie înfuncei de numrul de comenzi (aprovizionri) de la furnizori i

cantitatea medie aprovizionat pe o comand: q N q c ×=i deci modelul de analiz a cheltuielilor de transport totale devine:

c

N

cd q N Ch ctr ×××=Chtr

q

d

c

unde: C N = numrul de comenzi

q = cantitatea medie transportat pe o comand (în tone)

3.3.4. Analiza cheltuielilor de stocare (depozitare)

În categoria cheltuielilor de stocare se includ urmtoarele categoriide cheltuieli: cheltuielile de reaprovizionare, cheltuielile de întreinere arfurilor în stoc, cheltuielile legate de stocurile cu micare lent,cheltuielile cu ruptura de stoc, cheltuielile de finanare a stocurilor.



113

3.3.4.1. Cheltuieli de reaprovizionare

Cheltuielile de reaprovizionare sunt formate din: cheltuieli decontactare a furnizorilor, cheltuieli de contractare, cheltuieli de

negociere, cheltuieli legate de corespondena comercial, cheltuieli derecepionare a mrfurilor. De regul, aceste cheltuieli sunt relativ fixe(constante) pe o comand, de unde rezult c volumul brut totaldepinde de numrul de comenzi (aprovizionri). Deci cheltuielile deaprovizionare se pot scrie dup urmtorul model:

c N Ch cra ×=unde: Chra – cheltuielile de reaprovizioare totale;

Nc – numrul de comenzi (de aprovizinri);

c - costul mediu pe o comand. 3.3.4.2. Cheltuieli cu între inerea m rfurilor în stoc

De la aprovizionare i pân la desfacere, mrfurile rmân oanumit perioad de timp în depozitele întreprinderii, perioada în care întreprinderea face o serie de cheltuieli legate de acestea. Acestecheltuieli sunt formate din: consumurile de materiale pentru operaiunilede ambalare, reambalare; cheltuieli cu utilitile aferente depozitelor:

ap, cldur, energie electric; salariile personalului angajat îndepozite; amortizarea mijloacelor fixe din depozite. Toate acestecheltuieli formeaz cheltuieli cu întreinerea mrfurilor în stoc ( îsCh ).

Volumul acestor cheltuieli depinde de dimensiunea stocului; stocuri mariimplicând cheltuieli de întreinere mari i invers.

1000

1

1000

1×××=××=

SSS cî ciî N V D N SCh , unde V DS ×=

unde: S = stoc mediu D = desfacerea medie zilnic (CA/360)

V = viteza de rotaie a mrfurilor ( S / D )

Scî N = nivelul cheltuielilor cu întreinerea mrfurilor în

stoc (la 1.000 lei stoc).



114

D

S

V

Chtr

Scî N

Între cheltuielile de reaprovizionare i cheltuielile de întreinerea mrfurilor în stoc exist o legtur direct. Astfel, în cazul în care întreprinderea dorete s funcioneze cu un stoc mare, acest lucru vadetermina un numr redus de aprovizionare, ceea ce înseamn pe plangestionar (al costurilor) c cheltuielile cu întreinerea mrfurilor înstoc este ridicat, iar cheltuiala de reaprovizionare este redus. Atuncicând funcioneaz cu un stoc mic, numrul de comenzi va crete, ceeace înseamn pe plan gestionar reducerea cheltuielilor de stocare icreterea cheltuielilor de reaprovizionare, corelaia dintre cele doucategorii de cheltuieli este prezentat în figura nr. 3.5.

Figura nr. 3.5.Corelaia dintre cheltuielile de întreinere a mrfurilor în stoc i

cheltuiala de reaprovizionare

Ch

C N ( îsra ChCh +

optimC N

optimatotalaCh.

îsCh raCh



115

3.3.4.3. Cheltuiala legat de stocurile cu mi care lent

O serie de mrfuri (alimentare) care sunt perisabile, dac stau operioad îndelungat în stoc î i pierd proprietile. Astfel, aceste

stocuri de mrfuri, care din punctul de vedere al vitezei de rotaie lentestau o perioad mare în stoc, formând stocurile cu micare lent,determin o serie de pierderi pentru întreprindere. Indicatorul pierderepoate fi cuantificat astfel:

Pierderi = valoarea de înregistrare în contabilitate

– valoare rezidual constant cu ocazia inventarelor

3.3.4.4. Cheltuieli legate de ruptura de stoc

Ruptura de stoc definete acea stare a întreprinderii în care aceasta

nu înregistreaz vânzare ca urmare a faptului c cererea clientelei nupoate fi satisf cut, bunurile solicitate de acesta neexistând în depozitele întreprinderii. Aceste cheltuieli trebuie apreciate din punct de vedere alconsumatorilor. Astfel, dac cererea se menine în ateptareneîndreptându-se ctre ali furnizori, atunci costul rupturii de stoc esteegal cu costul unei reaprovizionri rapide. Dac cererea nu se menine înteptare, clienii îndreptându-se ctre ali furnizori, costul ruperii de stocechivaleaz cu o pierdere de vânzare, i care, dac se permanentizeaz,

echivaleaz cu o deteriorare a poziiei întreprinderii pe pia, ca urmare areducerii gradului de fidelitate al clientelei.

3.3.4.5. Cheltuielile de finan are a stocului

Cheltuielile aferente finanrii stocurilor trebuie apreciate prinintermediul surselor de finanare a stocurilor. Astfel, dac stocurile suntfinanate din credite bancare, costul finanrii stocului este egal cudobânda pltit la acele credite. Dac stocurile sunt finanare din credite

comerciale acordate de furnizori i acestea se achit în termene, costul definanare este nul. Dac creditele comerciale se achit cu întârziere,costul de finanare a stocurilor este egal cu penalizarea achitatfurnizorului. Dac stocurile se finaneaz din capitalul propriu costulfinanrii stocului este egal cu dividendul pltit acionarilor.

3.3.5. Cheltuiala cu dobânda

Cheltuiala cu dobânda face parte din categoria cheltuielilor fixe

ale întreprinderii. Ea este o cheltuial fix pentru c nu depinde în



116

mod direct de cifra de afaceri. Cheltuielile cu dobânda sunt o funciece variaz în funcie de creditul pe care întreprinderea îl utilizeaz.

Din punct de vedere al analizei se consider cheltuial cu dobândadiferena dintre dobânda pltit bncii pentru creditele contractate i

dobânda încasat de la banc la contul de disponibiliti. Factorii caredetermin cheltuiala cu dobânda sunt: volumul creditului bancar;procentul de dobând; stocul de marf ; ponderea creditului în finanareastocului; desfacerea medie zilnic; viteza de rotaie a stocurilor.

⇒

×=

×−

=⇒−=

×=

100

10001000

PC pd

CAî d pd

d N

î d

pd

d Ch

CAd Ch

d N

⇒ 100100 ×−

×

=CA

î d PC

f N

100k S

C ×=

10002100 ×

−××

=⇒CA

î d pk S

d N

V DS ×=

10001002

×−

×××

=⇒ CA

d pk V D

N î

d

unde: C = volumul creditului p = procentul de dobândk = ponderea creditului în finanarea stoculuiS = stoc mediu D = desfacere medie zilnic

pd = dobânda pltit la credite

î d = dobânda încasat la disponibil

⇒



117

d Ch = cheltuiala cu dobânda

D

SCA

V C

k N d

pd

pChd

î d

3.3.6. Analiza cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe

Cheltuielile cu amortizarea sunt parte component a costuriloraflate în strâns dependen de dimensiunile mijloacelor fixe.

Recuperarea sumelor investite în mijloace fixe se poate faceprin unul din cele trei modele: sistemul liniar – prin care recuperarea

sumei se face în rate fixe uniform, pe toat durata de funcionare aacestora; sistemul degresiv – care presupune multiplicarea cotelor deamortizare liniare cu anumii coeficieni prevzui de lege; sistemulaccelerat – care se bazeaz pe calcularea unei amortizri mai mari înprimul an, pân la limita prevzut de lege. Modelul de calcul i

analiza pornete de la relaia: 1000⋅=CA

A Ra , descompunerea pe

factori fiind:



118

CA∆ iV ∆

F ∆ I ∆a R∆

E ∆A∆

ig∆

C ∆

ic∆

unde: A - suma amortizrii, F - valoarea medie a mijloacelorfixe, C - cota medie de amortizare; Vi - valoarea iniial a mijloacelor fixe; I - valoarea medie a intrrilor de mijloace fixe; E - valoarea medie aieirilor de mijloace fixe; gi - structura mijloacelor fixe pe categorii; ci -cote de amortizare pe categorii de mijloace fixe, desf urarea pe trepte, amodelului de analiz este urmtoarea:

3.4. ALTE METODE DE ANALIZ A COSTURILOR

În continuare vom prezenta câteva consideraii privind altemetode de utilizate în analiza costurilor:

Analiza cheltuielilor pe baza metodei “direct costing”.Presupune gruparea cheltuielilor pe categoriile “fixe” i “variabile”, cuincluderea în costul efectiv numai a celor variabile. Cele fixe seconsider cheltuieli ale perioadei, care afecteaz mrimea marjelor. Sefolosesc trei forme ale acestei metode i anume:

• Metoda “direct costing pe produs” – determin indicatoriperformani ca de exemplu: marja de contribuie, marja cheltuielilorvariabile i rezultatul analitic;

• Metoda “direct costing global” – este o extindere a primeimetode de la nivelul produsului, la nivelul întregii întreprinderi;

• Metoda “direct costing evoluat” – are capacitatea de aidentifica la nivelul unui produs cheltuielile fixe specifice.

Analiza costului marginal. Definim costul marginal ca fiind

sporul de cost generat de creterea cu o unitate a volumului de



119

activitate. Aplicarea teoriei costului marginal aduce o serie de nouti în informaiile privitoare la consumul de resurse. Practic o astfel demetod este posibil la întreprinderile monoproductive i cum o astfel de

întreprindere este dificil de gsit, este contrar economiei de pia,

aplicarea acesteia rmâne limitat la teorie.Analiza valorii. Metoda cerceteaz creterea utilitii

produsului pe msura diminurii costului. În problematica sa,distingem etapele urmtoare: stabilirea obiectului analizei; cercetareadocumentelor; analiza informaiilor obinute, propunerea de msuripentru ameliorarea valorii produselor i clasarea lor pe funcii; analizacritic a ideilor i costurilor alternative; realizarea unui nou produs cufuncii i costuri mai convenabile, produs ales din mai multe idei

prezentate.


3.5.1. Analiza dinamic a cheltuielilor

Pe baza datelor din tabelul de mai jos s se analizeze dinamicacheltuielilor i corelaia dintre cheltuieli i cifra de afaceri a firmei „X”:

Indicator 0 1 2

Cheltuieli totale (Ch) - mil. lei 400 600 800Modificare absolut a cheltuielilor totale (∆ Ch) - mil. lei - 200 200Modificare relativ a cheltuielilor totale (∆ Ch %) - % - 50 33,33Indicele cheltuielilor totale; (I CH = Ch1*100/Ch0) - % - 150 133,33Cifra de afaceri (Ca) mil. lei 500 800 1000Indicele cifrei de afaceri; (I Ca = Ca1*100/Ca0) - % - 160 120Nivelul cheltuielilor la 1000 lei cifr de afaceri (N)- %0 800 750 800

În condiiile în care întreprinderea realizeaz volume deactivitate superioare de la un an la altul este normal i justificat ca ivolumul de cheltuial s înregistreze creteri, altfel întreprinderea nuar putea s înregistreze creterile de producie pe care i le-a propus.Din datele din tabelul nr. 4.1. se observ c, dei, cheltuielile totalecresc cu aceiai valoare atât în anul 1, cât i în anul 2 (∆ Ch1/0 =∆ Ch2/1 = 200 mil. lei), în expresie procentual, ca modificarerelativ, dar i ca dimensiune a indicatorului , indicele cheltuielii

acestea cunosc un regres ( ∆ Ch1/0 % > ∆ Ch 2/1%; 50% > 33,33% i



120

ICH1/0 > ICH2/1; 150% >133,33). Aceast situaie se explic prinaceea c sporurile anuale se raporteaz la o valoare diferit aindicatorului cheltuieli totale (Ch0 < Ch1< Ch2). În ceea ce privetecorelaia dintre cheltuieli i cifra de afaceri se remarc o situaie

optim în anul 1, urmat de deteriorarea ei în anul urmtor al II-lea.Astfel, în anul 1 dinamica cifrei de afaceri este superioar dinamiciicheltuielilor totale (ICA1/0 > ICH1/0), ceea ce înseamn c întreprinderea obine cu un efort mai mic o mie de lei încasare (N1 <N0; 750%0<800%0). În anul al II-lea dinamica încasrilor este întrecut de ctre dinamica cheltuielilor (ICA2/1 < ICH2/1), ceea ce înseamn c întreprinderea analizat consum (cheltuiete) mai multpentru a produce 1000 de lei încasare (N2 > N1; 800%0<750%0).

3.5.2. Analiza factorial a cheltuielilor variabile

Pe baza datelor din tabelul de mai jos s se analizezecheltuielile variabile ale firmei „X”

CA (mil.) Nv ( )000 gi ( )0

0

Produs0 1 0 1 0 1

Scaune 200 800 300 200 20 40

Mas 800 1200 400 600 80 60TOTAL 1000 2000 380 440 100 100Modelul care va fi aplicat este:

1000

1

100×

××= ∑ iV i

V

ngCACh

Pentru calculul structurii cifrei de afaceri se va folosii relaia:

100×=CA

dig i ,

iar pentru calculul nivelelor de cheltuial variabil la 1.000 delei încasare se vor folosii modelul anterior, cu particularizrireferitoare la perioada de analiz:

380100

8040020300

10000

0=

×+×=

×= ∑ ii

v

nvg N %0

440100

60600402001

=×+×

=v N %0



121

a) modificarea fenomenului analizat

1000

1

1000

10101 01 ××−××=−=∆ V vvvv N CA N CAChChCh

mil.5001000

138010001000

14402000 =××−××=∆ vCh

b) cuantificarea influenei factorilor1. influena modificrii cifrei de afaceri asupra cheltuielilor

variabile totale:

( ) ( )10001000

1

1000

1 0

00 0101V

vvCA

v

N CACA N CA N CACh −=××−×−=∆

mil.38010001000

380=×=∆

CA

vCh2. influena modificrii nivelului cheltuielilor variabile totale la

1.000 de lei cifr de afaceri asupra cheltuielilor variabile:( ) ( )

0101 10001000

1

1000

1 111 vV vv

N

v N N CA

N CA N CACh V −=××−×−=∆

mil.120601000

2000=×=

2.1. influena modificrii structurii cifrei de afaceri asupracheltuielilor variabile:

( ) =××

×−××

×=∆∑∑

1000

1

1001000

1

1000001

11

iiivivig

v

ngCA

ngCACh

r

V N 0v N

( ) ( ) mil.40201000

2000

10000

1 −=−×=−= v

r

v N N CA

360100

4006030040

10001 =

×+×=

×= ∑ iir

v

nvg N %0

2.2. influena modificrii nivelului cheltuielilor variabile pecele dou produse asupra cheltuielilor variabile totale:

( =×∑ ×

×−×∑ ×

×=∆1000

1

10001

11000

1

10011

1ivng

CAivnig

CAivnvCh 1v N r

V N



122

( ) mil.160801000

2000

1000 1

1 =×=−= r

vv N N CA

Schematic influena factorilor asupra cheltuielilor variabile

totale se prezint astfel:

∆ CA

380 mil.

∆ Chv gi

500 mil. - 40 mil.∆ Nv120 mil.

nvi

160 mil.Din datele anterioare se observm:a) o cretere a cheltuielii variabile totale cu 500 mil. lei;b) aceast cretere nu este favorabil pentru întreprindere sau

altfel spus creterea cheltuielii variabile nu are loc în condiiilerespectrii optimului economic de ctre întreprindere. Apreciereacreterii cheltuielii variabile ca favorabil sau nefavorabil se face înfuncie corelaia dintre dinamica cifrei de afaceri i dinamicacheltuielii, indicele cifrei de afaceri trebuind s fie mai mare decâtindicele cheltuielii variabile.

%58,231100380

880100

0

1 =×=×=v

v

Ch Ch

Ch I

v

%20010010002000100

0

1 =×=×= CACA I CA

În cazul firmei analizate se observ c I CA<I Chv i, deci, concluziaeste c majorarea cheltuielilor variabile nu este favorabil întreprinderii.

Cu aceleai rezultate se poate utiliza i indicatorul nivel alcheltuielii variabile pe întreprindere la 1.000 de lei cifr de afaceri, dar în acest caz acesta trebuind s înregistreze, pentru a fi favorabil, o

scdere. In cazul particular, al firmei analizate, se observ c Nv1 >



123

Nv0 (440%0 > 380%0), aspect care confirm observaia anterioar, cum majorarea cheltuielii variabile nu respect condiia de optimeconomic, sau altfel spus întreprinderea produce 1.000 de lei încasarecu un efort, din punctul de vedere al cheltuielii variabile, mai mare

decât cel înregistrat în perioada de raportare.c) creterea cheltuielii variabile se datoreaz ambilor

factori direci, atât cifra de afaceri, cât i nivelul cheltuieliivariabile contribuind la aceast majorare, cu observaia c cifrade afaceri contribuie cu 76% la sporul cheltuielii variabile:∆ Chv (500 mil./ 100%)= ∆ CA (380 mil./ 76%)+ ∆ Nv (120 mil./ 24%)

d) În ceea ce privete contribuia factorilor (cauzelor)considerai la modificarea fenomenului acesta se prezint astfel:

d.1. Cifra de afaceri determin o cretere cu 380 mil. lei acheltuielii variabile totale, influen pe care o vom considera dreptnormali justificat. Aceasta pentru c firma analizati-a propus,dar a i realizat un volum de activitate (o cifr de afaceri) dubl fa decea raportat cu un an înainte, iar în condiiile în care eficienacheltuielii nu se modific (substituia cifrei de faceri se face încondiiile nivelului de cheltuial din anul precedent) este normal ca icheltuiala variabil s înregistreze o cretere proporional (sau altfel

spus dublarea ei pe fondul dublrii cifrei de afaceri, adic trecerea dela o cheltuial variabil de 380 mil. lei, la un volum al ei de 760 mil.lei, vezi influena cifrei de afaceri asupra cheltuielii variabile). Înplus, nici aritmetic nu este posibil ca firma s obin o scdere acheltuielii variabile, în condiiile în care ea realizeaz un spor al cifreide afaceri (relaia 5).

∆ Chv (CA) < 0 (1)

CA1*Nv0*1/1.000 - CA0*Nv0*1/1.000 < 0 (2)(CA1 - CA0) *Nv0*1/1.000 < 0 (3)

dar: Nv0 > 0 (380%0 > 0) (4)

=> CA1 - CA0 < 0 => CA1 < CA0 (5)

Firma poate obine o reducere a cheltuielii variabile, subimpactul cifrei de afaceri doar atunci când volumul de activitate (cifrade afaceri) înregistreaz o scdere, dar aceast situaie este specific



124

doar întreprinderilor aflate în regres, în pierdere de vitez, care înregistreaz dificulti de meninere pe pia.

d.2. Nivelul cheltuielii variabile la 1.000 de lei cifr deafaceri determin o cretere de 120 mil. lei a cheltuielii variabile,

situaie anormal pentru firm. Aceast situaie se explic prinfaptul c firma nu a reuit s gestioneze raional diversele cheltuielivariabile care stau la baza realizrii celor dou produse dinnomenclatorul ei de fabricaie, obinând 1000 de lei încasare încondiii mai puin eficiente fa de anul anterior (nivelul cheltuieliivariabile crete cu 60 de lei la fiecare 1.000 de lei încasare, de la 380lei, cât se înregistra în anul precedent, la 440 de lei, cât se înregistreaz în anul curent de analiz).

d.3. Structura cifrei de afaceri determin o scderemodest, de 40 mil. lei a cheltuielii variabile, situaie care trebuieapreciat drept favorabil pentru întreprindere. Este singurulfactor care are o influen în sensul scderii cheltuielii.

Explicaia acestei situaii trebuie cutat în faptul c întreprinderea seorienteaz ctre produsul scaune (ponderea acestuia crescând în totalulvânzrilor la 40%), în condiiile în care în perioada de raportare nivelulcheltuielii variabile la cest produs este de numai 300 de lei la 1000 de lei

desfaceri, valoare inferioar celei înregistrate la cel de al II-lea produs (mas– 400 de lei) i inferioar mediei pe întreprindere (Nv0 – 380 lei).

De fapt, modificarea de structur determin modificri deacelai sens la nivelul cheltuielilor variabile înregistrate la cele douproduse din nomenclatorul de fabricaie (creterea ponderii laprodusul scaune determin o cretere a cheltuielii variabile la acestprodus, iar scderea ponderii în totalul vânzrilor la produsul masdetermin o scdere a cheltuielii variabile totale cu care se obine acest

produs), numai c dimensiunea aritmetic a celor dou modificri estediferit, fiind determinat de nivelele de cheltuial diferite cu care seobin 1.000 de lei vânzri la cele dou produse.

Din cumularea celor dou influene obinându-se efectul final alstructurii (în cazul analizat scderea cheltuielii variabile cu 40 mil.lei). Concret, pentru firma analizat, situaia se prezint astfel:

Influen a structurii cifrei de afaceri asupra cheltuieliivariabile se scrie global astfel:



125

( ) =××

×−××

×=∆∑∑

1000

1

1001000

1

1000001

11

iiivivig

v

ngCA

ngCACh

Influena modificrii structurii vânzrilor la cele dou produse,calculate separat, sunt (altfel spus vom calcula separat influenacalculat cumulat anterior):

- produsul „scaun” :2000*40/100*300/1000 2000*20/100*300/1000 = 240 120

= 120 mil. lei reprezentând cre terea cheltuielii variabile la produsul scaun , ca urmare a cre terii ponderii (structurii) lui întotalul vânz rilor de la 20% în anul precedent, la 40% în anul de

analiz ;- la produsul „mas” :2000*60/100*400/1000 2000*80/100*400/1000 =480 640

= - 160 mil. lei reprezentând sc derea cheltuielii variabile la produsul mas , ca urmare a sc derii ponderii (structurii) lui întotalul vânz rilor de la 80% în anul precedent, la 60% în anul deanaliz .

Influena cumulat a modificrilor de structur la cele dou

produse, calculate separat anterior, este:∆ Chv (gi totale) = ∆ Chv (gi-produsul scaun)+ ∆ Chv (gi-produsul mas )== 120 +(-160) = - 40 mil. leid.4. Nivelul cheltuielilor variabile la 1.000 desfaceri calculat

la pe cele dou produse determin o cretere a cheltuielii variabilecu 160 mil. lei, influen pe care o apreciem ca nefavorabil.Situaia se explic prin faptul c, în prezent firma obine 1000 de leidesfacere la al II-lea produs cu un nivel de cheltuial mai mare, fa de

valoarea pe care o înregistra în trecut (600 lei în prezent, fa de 400lei în trecut). Din pcate reducerea nivelului de cheltuial, în prezentfa de anul trecut, la primul produs (scaun) de la 300 la 200 de lei nucompenseaz integral creterea de cheltuial variabil de la al II-leaprodus (mas) din dou motive:

- modificrile aritmetice ale celor dou nivele de cheltuialvariabil sunt diferite ca dimensiune (la produsul „scaun” reducerede 100 de lei la o mie de lei vânzare, iar la produsul „mas” cretere

de 200 de lei la o mie de lei vânzare);



126

- dei ponderea vânzrilor la produsul „mas” s-a redus întotalul cifrei de afaceri de la 80%, anul trecut, la 60%, în anulcurent, acesta continu s dein majoritatea absolut în vânzrilefirmei (rmâne produsul dominant) i, deci, orice cretere a

nivelului de cheltuial la acest produs va avea o influen dedimensiune mai mare asupra cheltuielilor variabile ale firmei.

Pentru a înelege mai bine de unde provine creterea cheltuieliivariabile de 180 mil. lei, ca urmare a nivelelor individuale alecheltuielii variabile pe cele dou produse vom calcula separatinfluena acestui factor:

Influen a nivelului cheltuielilor variabile la 1.000 de leivânzare pe cele dou produse se scrie global astfel:

( )

1000

1

1001000

1

100011 1

11 ××

×−××

×=∆ ∑∑ iiiv

vvinv

ngCA

ngCACh

Influen a nivelului cheltuielilor variabile la 1.000 de leivânzare la cele dou produse, calculate separat, sunt (altfel spusvom calcula separat influen a calculat cumulat anterior):

- la produsul „scaun” :2000*40/100*200/1000 2000*40/100*300/1000 =160 240

=- 80 mil. lei

reprezentând sc derea cheltuielii variabile la produsul scaun , ca urmare a sc derii nivelului de cheltuial de la300 lei, anul trecut la 200 lei la 1.000 lei vânz ri în anul curent;

- la produsul „mas” :2000*60/100*600/1000 2000*60/100*400/1000 = 720 480

= 240 mil. lei reprezentând cre terea cheltuielii variabile la produsul mas , ca urmare a cre terii nivelului cheltuielii variabilede la 400 lei anul trecut, la 600 lei la 1.000 lei vânz ri, în anul curent.

Influen a cumulat

a modific

rilor nivelului cheltuielilor

variabile la cele dou produse, calculate separat anterior, este:∆ Chv(nvitotale) =∆ Chv(nvi-produsul scaun) + ∆ Chv(nvi-produsul mas )=

= (- 80) + 240 = 160 mil. lei

3.5.3. Analiza factorial a cheltuielilor fixe

Pe baza datelor de mai jos s se analizeze factorial cheltuialafix (nivelul cheltuielii fixe la 1.000 lei cifr de afaceri):



127

Indicator 0 1Cifra de afaceri - CA (mil.) 1000 2000Cheltuiala fix total - Ch f (mil.) 100 90Nivelul cheltuielilor fixe totale la 1.000 de lei

cifr de afaceri 1000×=Ca

Ch N f

f (%0)100 45

Modelul care va fi aplicat este: 1000×=CA

Ch N f

f

a) modificarea fenomenului analizat ( ∆ Nf )

0005510045

01

−=−=−=∆ f f f N N N

b) cuantificarea influenei factorilor1. influena modificrii cifrei de afaceri asupra nivelului

cheltuielilor fixe la 1000 lei încasare :

( ) =×−×=∆ 1000100001

00

CA

Ch

CA

Ch N f f CA

f

00050100501000

1000

1001000

2000

100−=−=×−×=

2. influena modificrii cheltuielilor fixe totale asupranivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei încasare :

( ) =×−×=∆ 1000100011

01

CA

Ch

CA

Ch N f f Ch

f f

000550451000

2000

1001000

2000

90−=−=×−×=

Schematic influena factorilor asupra fenomenului analizatse prezint astfel:

∆ CA-50%0∆ Nf

-55%0 ∆ Chf

-5%0

Din informaiile de mai sus se pot desprinde urmtoarele concluzii:



128

• nivelul cheltuielilor fixe s-a redus în perioada de analizcu 55 de lei la 1.000 lei cifr de afaceri;

• aceasta este o situaie favorabil pentru întreprindere,pentru c, dac plecm de la premisa c celelalte cheltuieli cuprinse în1.000 de lei încasai nu se modific, atunci reducerea cheltuielii fixe la1.000 de lei încasare este echivalent cu o cretere a profitului firmei;

• scderea nivelului cheltuielilor fixe la 1.000 lei încasare sedatoreaz ambilor factori direci, cu precizarea c primul factor, celcantitativ (cifra de afaceri) contribuie cu peste 90% la reducereaanterior menionat.

∆ Nf (55%0 /100%)= ∆ CA (50%0 /91%)+ ∆ Chf (5 %0 /9%)

• influena factorilor este urmtoarea:- cre terea cifrei de afaceri de la 1000 milioane în anul de raportare, la 2000 milioane în anul de analiz a determinat înjumireanivelului cheltuielilor fixe (scderea lor de la 100 lei, anul trecut, la 50 delei la 1.000 lei vânzri, în anul curent). Aceasta pentru c volumulcheltuielilor fixe de 100 milioane (adic cel înregistrat în urm cu un an)se distribuie acum la un volum de activitate dublu;

- sc derea cheltuielilor fixe totale cu 10 milioane lei (de la 100

milioane lei, anul trecut, la 90 milioane în anul de analiz) contribuiecu reducerea cu înc 5 lei la 1000 lei cifr de afaceri a niveluluicheltuielilor fixe. Reducerea cheltuielilor fixe, de la un exerciiu laaltul, se poate explica fie prin gestionarea mai corect a unor categoriide cheltuieli (de exemplu reducerea cheltuielilor de administrare iconducere a firmei), optimizarea finanrii întreprinderii (în sensulreducerii unor finanri externe firmei, cu impact asupra scderiicheltuielilor cu dobânzile) sau prin influena unor factori exogeni (de

exemplu reducerea ratelor de dobând de pia, care are ca efect ireducerea dobânzilor pltite de întreprindere) etc.Se poate constata c, din punctul de vedere al cheltuielilor fixe,

ile de reducere a acestor cheltuieli i pe aceasta baz de consolidarea rentabilitii sunt creterea volumului de activitate al întreprinderi ioptimizarea - în sensul scderii sau reducerii – elementelor decheltuial fix.



129

3.5.4. Analiza cheltuielilor cu salariile

Pe baza urmtoarelor date s se analizeze factorial cheltuiala cu salariile

Indicator 0 1

Fondul de salarii - F S (mil.) 400 600Indicele fondului de salarii - FS I (%) - 150

Cifra de afaceri - CA (mil.) 1600 3000

Indicele cifrei de afaceri - CA I (%) - 187,5

Numrul de personal folosit de întreprindere- N P (pers.)

80 100

Fondul de salarii variabile, cuvenit salariailor operativi,

direct productivi - V SF (mil.)

320 480

Nivelul cheltuielilor cu salariile calculat la 1.000 de lei

cifr de afaceri - ( )000 / 1000×=

CA

F N S

S

250 200

Productivitatea muncii calculat la nivelul anului i

pentru un salariat - .)(mil./persP

S

a N

CAW = 20 30

Nivelul salariilor variabile calculate la 1.000 lei cifr de

afaceri - ( )000 / 1000×=

CA

F N V

V

S

S

200 160

Nivelul salariilor fixe (cuvenite personalului deconducere i administraie) calculate la 1.000 lei cifr deafaceri - ( 00

0 / -V F SSS N N N =

50 40

Fondul de salarii fixe, cuvenite salariailor de conducere

i administraie - V F SSS F F F −= (mil.) 80 120Nivelul salariilor fixe (cuvenite personalului deconducere i administraie) calculate la 1.000 lei cifr de

afaceri - ( )000 / 1000×=

CA

F N S

SP

50 40



130

Primul model de analiz:

1000

1

1000

1 ××××=⇒××=

×=×= S

SaS

SS

aa

p

aSS N W S LF N W S

S L N S N F

a) Modificarea fenomenului analizat200400600

01=−=−=∆ SSS F F F mil.

b) Cuantificarea influenei factorilor

1. ( ) =××−××=∆1000

1

1000

1001 SoS

CA

S N CA N CAF

350400750

1000

12501600

1000

12503000 =−=××−××= mil.

1.1. ( ) =×××−×××=∆1000

1

1000

100001 S

S

a pS

S

aP

N

S N W N N W N F o

P

1004005001000

12502080

1000

125020100 =−=×××+×××= mil.

1.2. ( ) =×××−×××=∆1000

1

1000

101011 S

S

a pS

S

aP

W

S N W N N W N F o

Sa

2505007501000

1250201001000

125030100 =−=×××−×××= mil.

2. ( ) =××−××=∆1000

1

1000

101 11 SS

N

S N CA N CAF S

1507506001000

12503000

1000

12003000 −=−=××−××= mil.

2.1.( )

( ( =×+−×+=∆ 1000

1

1000

10001 11 F V F V

V S

SSSS

N

S N N CA N N CAF

−××−××+××=1000

1

011000

1

011000

1

11 V S N CAF S N CAV S N CA

=××−××=××−1000

1

1000

1

1000

1010

11 V V F SSS N CA N CA N CA

1206004801000

12003000

1000

11603000 −=−=××−××= mil.



131

2.2.( ) ( ( =×+−×+=∆

1000

1

1000

10111

11 F V F V

F S

SSSS

N

S N N CA N N CAF

−××−××+××=1000

1

1000

1

1000

1111

111V F V

SSS N CA N CA N CA

=××−××=××−1000

1

1000

1

1000

1010

11 F F F SSS N CA N CA N CA

301501201000

1503000

1000

1403000 −=−=××−××= mil.

Schematic modificarea cheltuielilor cu salariile i influenafactorilor se prezint astfel:

P N ∆ 100CA∆

350 S

aW ∆ 250F S200

V S N ∆ -120

S N ∆-150

F S N ∆ -30

Al doilea model de analiz factorial:

1000

1×××=×= S

S

aPaPS N W N S N F

a) modificarea fenomenului analizat200400600

01=−=−=∆ SSS F F F mil.

b) cuantificarea influenei factorilor

1. ( 10058051000001

=×−×=×−×=∆aPaP

N

S

S N S N F P mil.

2. ( ) 100510061000111

=×−×=×−×=∆ aPaP

S

S S N S N F a mil.

2.1. ( ) =×−×−×−×=∆1000

1

1000

1001011 S

S

aPS

S

aP

W

S N W N N W N F S

a

2501000

125020100

1000

125030100 =×××−×××= mil.



132

2.2. ( ) =×−×−×−×=∆1000

1

1000

1001011 S

S

aPS

S

aP

W

S N W N N W N F S

a

2501000

125020100

1000

125030100 =×××−×××= mil.

Schematic modificarea cheltuielilor cu salariile i influenafactorilor se prezint astfel:

P N ∆100

F S200 S

aW ∆ 250

aS∆100

S N ∆ -150Din analiza fondului de salarii se observ o cretere a acestuia

cu 200 milioane lei.Aceast cretere este considerat a fi favorabil întreprinderii în

condiiile în care dinamica acestuia a fost inferioar dinamiciivolumului de activitate al firmei (fondul de salarii reprezint 150%fa de valoarea indicatorului înregistrat cu un an în urm, iar cifra deafaceri din anul curent reprezint 187,5% în raport cu valoarea înregistrat în perioada precedent). În concluzie se poate aprecia c întreprinderea a obinut economii la nivelul cheltuielilor cu salariile,urmare a eficienei consumului potenialului uman folosit de firm.

Dintre factorii care au determinat creteri ale fondului de salariise remarc, din analiza factorial, urmtorii:

5. cifra de afaceri a determinat o cretere de 350 milioane lei afondului de salarii. Aceast influen o considerm justificat inormal, în condiiile în care firma i-a propus i a realiza o cretere avolumului de activitate, pe de o parte, iar pe de alt parte pentru ccheltuiala cu salariile are un caracter relativ variabil, modificri alecifrei de afaceri determinând modificri de acelai sens la nivelulcheltuielilor cu salariile;

6. num rul de salaria i care a determinat o cretere de 100milioane lei a fondului de salarii. Acesta este un alt factor cu influen



133

obiectiv, întrucât orice cretere de personal, necesar îndeplinirii unuiprogram de activitate de dimensiuni mai mari, implic în mod normali creterea fondului de salarii cu valoarea reprezentând salariilorcuvenite noilor angajai;

7. salariul mediu anual pe angajat a determinat o cretere 100milioane lei a cheltuielilor cu salariile. Influena acestui factor trebuieapreciat difereniat. Astfel, atunci când creterea acestui factor sedatoreaz sporirii productivitii muncii sau unor salarii individuale maimari stabilite prin contractele de munc colective, sau îmbuniriistructurilor salariailor, în sensul creterii celor cu pregtire superioar saumai bine calificai etc, va fi considerat ca normal, justificat. Dimpotrivcând sporirea acestui factor nu are acoperire în sporuri de producie sau

este datorat presiunii salariailor etc, influena factorului în sensul creteriicheltuielilor cu salariile va fi considerat ca nefavorabil;

8. productivitatea muncii care a determinat o cretere de 250milioane lei a cheltuielilor cu salariile. Aceast influen trebuieexplicat plecând de la premisa c, în mod normal, salariatul caremuncete mai mult va fi primii o remunerare mai mare (în acest senssalariul având rolul de a stimula salariatul în realizarea unor produciicantitative i calitative mai mari) i, de aici, dac productivitatea este

un fenomen pe ansamblul firmei, se va înregistra creterea întreguluifond de salarii al acesteia.

Scderea cheltuielilor cu salariile, ca fenomen pozitiv pentru întreprindere, în condiiile în care ea î i realizeaz i depteprogramul de activitate pe care i l-a propus se explic prin:

d) reducerea nivelului cheltuielilor cu salariile la 1.000 leicifr de afaceri, care a determinat reducerea cheltuielilor salariale cu150 milioane lei. Acesta este principala rezerv pe care o au la

dispoziie întreprinderile pentru reducerea unei categorii de cheltuieli în general i a celor cu salariile, în cazul de fai care a re rolul de acompensa influena datorat creterii cheltuielii ca urmare a volumuluide activitate al firmei;

e) reducerea nivelului cheltuielilor cu salariile variabile i fixecalculate la 1.000 de lei încasare, care au determinat scderea fonduluide salarii cu 120 milioane i respectiv 30 milioane lei i care reprezintsporuri de eficien ale consumului forei de munc pe diversele



134

componente ale fondului de salarii: cel rezervat salariailor operativi i,respectiv, cel rezervat salariailor de conducere i administraie.

3.5.5. Analiza cheltuielilor de transport

Pe baza urmtoarelor date s se analizeze cheltuiala de transportIndicator 0 1

Cheltuielile de transport totale - Chtr (mil.) 100 225Numr total de comenzi (aprovizionri) - c N 50 100

Cantitatea medie de marf aprovizionat pe o

comand - q (tone)

4 5

Distana medie de transport a unei tone de marf -

d (kilometri)

25 15

Costul mediu de transport a unei tone de marf pedistana de un kilometru – (milioane pe tona-

kilometru) ( kmt mil

d q N

ChC

c

tr

..

××=

0,02 0,03

Modelul care va fi aplicat este:

cd q N Ch ctr ×××=a) modificarea fenomenului analizat

12510022501

=−=−=∆ tr tr tr ChChCh mil.

b) cuantificarea influenei factorilor1. ( =×××−×××=∆ 0000001 0

cd q N cd q N Ch cc N

tr c

= ( 10002,02545000001=×××=×××− cd q N N cc mil.

2. ( 50000001 11=×××−×××=∆ cd q N cd q N Ch cc

qtr mil.

3. ( =×××−×××=∆ 001011 11

0 cd q N cd q N Ch ccd

tr

10002,0151001000111−=×××−=×−××= cd d q N c mil.

4. ( =×××−×××=∆ 011111 11cd q N cd q N Ch cc

ctr

= ( ) 7515510001,001111=×××=−××× C C d q N c mil.

Din analiza cheltuielilor de transport se observ ca acestea aucrescut cu 125 milioane lei.



135

Creterea cheltuielilor de transport se apreciaz ca favorabilfirmei, aceasta deoarece suportul acestor cheltuieli (cantitatea demarf transportat) crete într-un ritm superior.

%225100100

2251000

1

=×=×= tr

tr Ch Ch

Ch

I tr

toneq N q ctr 200450000 =×=×=

toneq N q ctr 5005100111 =×=×=

%250100200

500100

0

1 =×=×=tr

tr tr q

q Iq

tr Ch Iq I tr

<

c N 100 mil.

Chtr

125 mil.

q 150 mil.

d -100 mil.

c 75 mil.

Diferena de ritm al celor dou variabile, cheltuielile detransport i cantitatea total de marf transportat, în favoarea celeide-a dou are semnificaia unei reduceri a cheltuielilor de transportunitare (pe tona de marf transportat) sau altfel spus, atingerea unuioptim economic de ctre firm.

Numrul de comenzi (Nc) a determinat o cretere acheltuielilor de transport cu 100 milioane lei, influen normal i justificat ca urmare a faptului c întreprinderea propunându-i s

realizeze un volum sporit de vânzri, trebuia implicit s creascnumrul aprovizionrilor de la furnizori (acestea crescând de la 50 înanul anterior la 100 în prezent).

Cantitatea medie transportat ( q ) pe o comand adeterminat o cretere a cheltuielilor de transport de 150 milioane lei.Aceast influen o considerm ca normal atâta vreme cât serealizeaz prin creterea cantitii aprovizionate la o comand (de lapatru tone în trecut, la cinci tone în prezent), reprezentând o mai bun



136

utilizare a capacitii de încasare a mijloacelor de transport folositede firm în activitatea de aprovizionare.

Distana medie de transport ( d ) a unei tone de marf determin o scdere a cheltuielilor de transport cu 100 milioane lei,situaie favorabil firmei i care se poate explica prin optimizarearutelor de transport, evitându-se transporturile încruciate sautransporturile pe distane lungi sau evitându-se furnizori aflai ladistane mari, preferându-se furnizori locali, aflai în apropiereasediului firmei.

Costul mediu de transport a unei tone de marf pe distanade un kilometru ( c ) a determinat o cretere de 75 milioane acheltuielilor de transport i se poate explica fie prin motive obiective(creterea preului la combustibili, creterea tarifelor de transport,folosirea unor mijloace de transport mai scumpe dar care asigurcondiii mai bune de pstrare a mrfurilor pe timpul transportului) sauprin motive subiective (creterea ratelor de încrcare-descrcare,neutilizarea la capacitate a parcului de maini etc.).

3.5.6. Analiza cheltuielilor de stocare

Pe baza urmtoarelor date s se analizeze cheltuiala de întreinere a mrfurilor în stoc

Indicator 0 1

Stoc mediu - S (mil.) 500 800

Cheltuieli cu întreinerea mrfurilor în stoc - îsCh (mil.) 100 200

Cifra de afaceri - CA (mil.) 1440 1800Nivelul cheltuielilor cu întreinerea mrfurilor în stoc

- 1000×= S

Ch N îscîs

200 250

Desfacerea medie zilnic -360

CA D = (mil./zi)

4 5

Viteza de rotaie a stocului - D

SV = (zile)

125 160



137

Modelul care va fi aplicat este:

1000

1

1000

1×××=××=

SSS cî ciî N V D N SCh

a) modificarea fenomenului analizat 10010020001

=−=−=∆ îsîsîs ChChCh mil.


1. ( ) =××−××=∆1000

1

1000

100 01 cîscîs

S

îs N S N SCh

( 601000

1200300

1000

1001 =××=××−= cîs N SS mil.

1.1. ( ) 251000110001 00 0001 =×××−×××=∆ cîscîs D

îs N V D N V DCh mil.

1.2. ( ) 351000

1

1000

100 0111 =×××−×××=∆ cîscîs

V

îs N V D N V DCh mil.

2. ( ) =××−××=∆1000

1

1000

101 11 cîscîs

N

îs N S N SCh cîs

( ) 401000

180050

1000

1

01

1 =××=×−×= cîscîs N N S mil.

D∆ 25 mil.S∆ 60

mil.

V ∆ 35 mil.

∆ Chîs-100 mil.

cîs

N ∆ 40mil.

Cheltuiala cu întreinerea mrfurilor în stoc înregistreaz o creterede 100 milioane lei. Aceast cretere a cheltuielilor cu întreinerearfurilor în stoc este considerat drept nefavorabil firmei pentru csuportul cheltuielilor (stocul mediul de mrfuri) în raport cu care seefectueaz acestea înregistreaz o dinamic mai mare:

%160100

500

800100

0

1 =×=×=s

s I

s



138

%225100100

225100

0

1 =×=×=tr

tr Chîs

Ch

Ch I

%200100

100

200100

0

1 =×=×=îs

îsCh

Ch

Ch I

îs

Dinamica diferit a celor dou variabile în favoareacheltuielilor cu întreinerea mrfurilor în stoc este nefavorabil firmeipentru c echivaleaz cu o cretere a costului de întreinere arfurilor pe unitatea valoric de produs stocat.

Stocul mediu de mrfuri ( S ) a determinat o cretere de 60milioane lei a cheltuielilor de întreinere situaie considerat normalatâta vreme cât stocul crete de la 500 milioane lei în trecut la 800 lei în

prezent, iar aceast cheltuial are un caracter variabil în raport cu stocul.Influena anterioar a stocului asupra cheltuielilor de întreinere

a mrfurilor în stoc se explic prin:3. desfacerea medie zilnic ( D ) care a determinat o cretere

de 25 milioane a cheltuielilor analizate, situaie explicat princreterea desfacerii medii zilnice de la 4 milioane lei în trecut la 5milioane lei în anul curent. Aceast influen este justificat încondiiile în care firma i-a propus i a realizat un volum de activitate

(cifr de afaceri) sporit. (S observm c desfacerea medie zilnicpoate determina reduceri ale cheltuielilor de întreinere a mrfurilordoar în situaia în care se reduce în dinamic, situaie nespecificfirmelor aflate în cretere; reducerea desfacerilor zilnice fiind ocaracteristic numai pentru firmele care înregistreaz dificulti).

4. viteza de rotaie a determinat o cretere de 35 milioane acheltuielilor de întreinere a mrfurilor în stoc care urmare a faptului firma înregistreaz o încetinire a numrului de zile în care se rotete

stocul de la 125 zile în anul precedent la 160 zile în anul curent. Cumrfurile staioneaz o perioad mai mare în stoc, în mod normal cicheltuiala de întreinere a lor va crete (aceasta din urm având uncaracter variabil). Influena vitezei de rotaie în sensul creteriicheltuielii o vom considera nefavorabil firmei, sintetizânddificultile de gestionare a stocurilor).

5. nivelul cheltuielilor de întreinere a mrfurilor în stoc(NCîs), ca factor calitativ, a determinat o cretere de 40 milioane a

cheltuielilor analizate ca urmare a faptului c în anul curent firma



139

înregistreaz o cheltuial de 250 lei la 1000 lei stoc fa de numai 200lei cât înregistra în urm cu un an. Influena este nefavorabil i sepoate explica, fie ca urmare a unor dificulti înregistrate de firm îngestionarea acestor cheltuieli, fie ca urmare a creterii tarifelor ataate

utilitilor consumate în depozite (energie, ap, cldur etc.)

3.5.7. Analiza cheltuielilor cu dobânzile

Pe baza urmtoarelor date s se analizeze cheltuiala cu dobânzile.

Indicator 0 1Cifra de afaceri - CA (mil.) 3600 7200Cheltuiala cu dobânda - d Ch (mil.) 360 540

Procentul mediu de dobând - p (%) 50 75Ponderea creditului cu finanarea stocului- k (%)

50 30

Stocul mediu de mrfuri - S (mil.) 1600 2400

Desfacerea medie zilnic -360

CA D = (mil./zi)

10 20

Viteza de rotaie a stocului - D

SV = (zile)

160 120

Volumul creditului -100

k SC

×= (mil.)

800 720

Dobânda pltit -100

pC d p

×= (mil.)

400 540

Dobânda încasat - d pî chd d −= (mil.) 40 0

Nivelul cheltuielilor cu dobânda -1000×=

CA

Ch N d

d 000

100 75

a) modificarea fenomenului analizat2510075

01−=−=−=∆ d d d N N N 00

0


1. ( ) 50100501000100001

00 −=−=×−×=∆CA

Ch

CA

Ch N d d CA

d 000



140

2. ( ) 2550751000100011

01 =−=×−×=∆CA

Ch

CA

Ch N d d Ch

d d

000

2.1.

( )

44,1956,557510001000 11

0101

=−=×

−

−×

−

=∆ CA

d d

CA

d d

N

î pî pd

d

p

00

0

2.1.1. ( ) 56,556,55501000100

1000100 1

00

1

01 −=−=×××

−×××

=∆CA

PC

CA

PC N c

d 000

2.1.1.1. ( ) =××

××−×

×××

=∆ 1000100

1000100 1

2

000

12

001

CA

Pk S

CA

Pk S N S

d

77,2756,5533,83 =−= 000

2.1.1.1.1. ( ) =×× ×××−×× ×××=∆ 10001001000100 12

0001

12

0001

CA Pk V DCA Pk V D N Dd

55,5556,5511,111 =−= 000

2.1.1.1.2. ( ) =××

×××−×

××××

=∆ 1000100

1000100 1

20001

12

0011

CA

Pk V D

CA

Pk V D N V

d

78,2711,11133,83 −=−= 000

2.1.1.2.

( )

=××

××

−××

××

=∆ 10001001000100 12

001

12

011

CA

Pk S

CA

Pk S

N

k

d

= 33,3333,8350 −=− 000

2.1.2. ( ) 2550751000100

1000100 1

01

1

11 =−=×××

−×××

=∆CA

PC

CA

PC N P

d 000

2.2 ( ) ( ) 56,556,501000100011

0111 =−−=×−

−×−

=∆CA

d d

CA

d d N î pî pd

d î

000

Se remarc o situaie favorabil în sensul reducerii niveluluicheltuielilor cu dobânda la 1000 lei cifr de afaceri cu 25 de lei(25 00

0 ). Aceast situaie se explic prin creterea cifrei de afaceri carea determinat o reducere a nivelului cheltuielilor cu dobânda suficientde mare pentru a compensa creterea acestui nivel ca urmare a spoririicheltuielilor cu dobânzile. Ali factori care au determinat reducereanivelului cheltuielilor cu dobânda sunt:

6. reducerea creditului bancar (5,56 000 );

7. viteza de rotaie a stocului (27,78 000

);



141

8. reducerea ponderii creditului în finanarea stocului

(33,33 000

), firma finanând stocurile într-o proporie mai mare decât întrecut din resurse proprii.

55,5500

0

D27,77 00

0

S

50 000

CA

V -5,56 000

C -27,78 000

19,44 000

Nd

-25 000

p

d k

-33,33 000

p25 00

0Chd

25 000

î d 5,56 00

0

Factorii care au determinat creterea nivelului cheltuielilor cudobânzile la 1000 lei cifr de afaceri sunt:

9. cheltuiala cu dobânzile (25 000 );

10.dobânzile pltite (19,44 000 );

11.dobânzile încasate (5,56 000 );

12.procentul de dobând (25 000 ), ca urmare a creterii acestuia

de la 50 000 anul trecut la 75 00

0 în anul curent;13.stocul mediu de mrfuri (27,77 00

0 ) ca urmare a sporirii luicu 50 00

0 (de la 1600 milioane lei la 2400 milioane lei în anul curent);

14.desfacere medie zilnic (55,55 000

)



142

Capitolul IV

Analiza cifrei de afaceri

4.1. CARACTERIZAREA GENERAL A CIFREI DE AFACERI

Cifra de afaceri este un indicator care evideniaz volumulactivitii agentului economic, locul deinut de acesta în sectorul su deactivitate, poziia pe pia, capacitatea de a lansa activiti profitabile.

Cifra de afaceri este un indicator de efect , stabilindperformana comercial a firmei. Este considerat un indicatorfundamental întrucât exprim volumul veniturilor obinute din

operaiunile comerciale pe o perioad de un an.Conceptual, cifra de afaceri desemneaz volumul tranzaciilorfirmei evaluate la preurile pieei, totalitatea încasrilor, desfacerilor unuiagent economic. Se determin pe baza elementelor din « Contul de profit i pierderi » i include valoarea facturat a mrfurilor, produselor sauserviciilor, indiferent de gradul de încasare a contravalorii, adic valoarearfurilor i a produciei vândute, neincluzând în componena eiveniturile financiare i cele excepionale.

Teoria economic evalueaz cifra de afaceri cu ajutorulurmtorilor indicatori: cifra de afaceri total, medie, marginal, cifrade afaceri prag (critic).

Cifra de afaceri total msoar totalitatea încasrilor firmei,volumul total al afacerilor evaluate la preurile pieei.

CA = Q ⋅ PundeQ = volumul fizic al produselor (mrfurilor) vândute

P = preul mediu al produselor vânduteCifra de afaceri medie reprezint încasarea medie realizat peunitatea fizic de produs vândut ; este similar cu preul mediu pe produs.

CAQ

CA=

unde Q reprezint cantitatea de produse vândute.Cifra de afaceri marginal exprim suplimentul de încasare

sau variaia încasrilor unei firme obinut ca urmare a creterii cu o

unitate a cantitii vândute.



143

Q

CACAm

∆∆

=

unde :∆CA = sporul cifrei de afaceri∆Q = sporul cantitii vânduteCifra de afaceri prag (critic ) sau minim reprezint nivelul

încasrii care acoper integral costurile variabile i fixe sau, altfel spus,este nivelul încasrii de la care întreprinderea începe s produc profit.

NV-1chCA f

min =

unde :chf = cheltuiala fix totalNV = nivelul cheltuielii variabile calculat la 1 leu desfacere

4.2. ANALIZA DINAMICII CIFREI DE AFACERI

Obiectivul întreprinderii, din punctul de vedere al cifrei de afaceri,este creterea permanent a acesteia, ca baz pentru consolidarea poziiei

întreprinderii pe piai pentru îmbunirea rentabilitii. Evoluia cifreide afaceri este influenat atât de factori interni, cât i de factori externi.În categoria factorilor interni pot fi evideniai urmtorii: potenialul de

care dispune întreprinderea (resurse umane, potenial material), gradul decunoatere a nevoilor clientelei, forele de vânzare de care dispuneaceasta (inclusiv amplasarea unitilor de desfacere, politica de produs),calitatea produsului o serie. Factorii externi care pot influena cifra deafaceri sunt: concurena; evoluia cererii pe piaa pe care acioneaz întreprinderea (modificarea veniturilor i nevoilor clientelei, schimbrilesocio-profesionale, cele demografice), legislaia economico-financiar.

Analiza dinamic a cifrei de afaceri se realizeaz cu ajutorul

indicatorilor cunoscui:modificarea absolut care d o imagine asupra evoluiei

încasrilor întreprinderii:∆CA = CA1 – CA0;

modificarea relativ care indic ritmul de cretere al acesteia în raport cu o anumit baz de comparaie:



144

∆CA% = 100xCA

CA-CA

0

01

Analiza trebuie realizat în uniti de valoare comparabile, pe operioad de cel puin trei ani. Cifra de afaceri se cuantific prinintermediul preurilor, iar în valoarea ei absolut sunt reflectate iaspecte ale creterii generale a preurilor din economie (rata inflaiei).Pentru a se evita apariia unor concluzii eronate cu privire la evoluiacifrei de afaceri, trebuie s se elimine din valoarea absolut cretereageneral a preurilor din economie. Astfel, se calculeaz cifra de afaceri real msurat în preuri comparabile, preuri constante.

CA real = 100x

I

curente)(preturiCA

P

unde:IP = indicele preurilorCA (preuri curente) = cifra de afaceri a perioadei analizate

4.3. ANALIZA STRUCTURII CIFREI DE AFACERI

Analiza structural a cifrei de afaceri se bazeaz pe un anumitcriteriu de descompunere, care împarte vânzrile totale ale firmeirealizate în cursul unei perioade de timp, pe diverse componente.Altfel spus, analiza structural a cifrei de afaceri permite apreciereacontribuiei fiecrei componente a cifrei de afaceri (activiti,sortimente, grupe, sectoare, clieni, piee de desfacere, etc) larealizarea acesteia.

Din punct de vedere metodologic, analiza structural a cifrei deafaceri se realizeaz cu ajutorul unui coeficient de structur calculatdup relaia:

gi = 100xCA

di

unde di = desfacerea realizat de fiecare componentInformaiile obinute prin analiza structural permit ierarhizarea

diverselor componente ale cifrei de afaceri în ordinea importanei istabilirea obiectivelor politicii comerciale a firmei.

Analiza modului de realizare a cifrei de afaceri pe diversecomponente poate indica fie o structur concentrat (cifra de afaceri serealizeaz dintr-un numr restrâns de componente, existând o



145

component dominant), fie, dimpotriv, o structur distribuit (cifrade afaceri se realizeaz prin numeroase componente, cu valori relativapropiate, neexistând una cu caracter dominator). Pentru a apreciatipul de structur al cifrei de afaceri se folosesc indicii de concentrare:

- coeficientului de concentrare GINI

G =1-n

1-gn 2i∑⋅

unde:gi = ponderea activitii, a produsului în cifra de afaceri totaln = numrul de termeni ai serieiG ∈ [0; 1]; când G → 1 ⇒ în structura vânzrilor sunt câteva

produse care realizeaz cea mai mare parte din cifra de afaceri; când G→ 0 ⇒ în structura vânzrilor exist o distribuie relativ uniform avânzrilor pe structurile implicate în calcul.

- indicele Herfindhal H = ∑=

n

1i

2ig

Valoarea acestui indicator este zero dac firma vinde un singurprodus i este egal cu 1/n dac vânzrile sunt repartizate în mod egal în cadrul nomenclatorului acesteia. Diversificarea este o soluie ce

asigur creterea cifrei de afaceri, a rentabilitii i reducerea riscului.Analiza structurii cifrei de afaceri poate fi investigat i cuajutorul metodei denumit “curba ABC” sau curba Pareto (legea 20 – 80). Astfel, atunci când componentele cifrei de afaceri suntprodusele realizate de firm, se pot identifica trei grupe de produsecu caracteristicile specifice (figura nr. 4.1.):

o grup A ce include foarte puine produse sau mrfuri carerealizeaz o mare parte din cifra de afaceri (circa 60 – 70%);

dou grupe (B i C) care contribuie cu mai puin de jumtatela crearea cifrei de afaceri, dar care concentreaz majoritateaproduselor comercializate.



146

Figura nr. 4.1.Curba ABC în analiza structurii cifrei de afaceri pe produse

Curba real; Curba teoretic

0

10

20

30

40

50

60

7080

90

100

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Nr. prod (%)

CA(%)

Zona A Zona B Zona C

Curba ABC se aplic i pentru a investiga cifra de afaceri pecategorii de clien i (figura nr. 4.2.). Clienii, caracteristicile relaiilorcu acetia au importan în diagnosticul cifrei de afaceri. Eficienaactivitii comerciale este asigurat dac modificarea absolut a cifreide afaceri în sensul creterii se realizeaz cu contribuia clienilor

tradiionali, dar i a clienilor noi. În general, clienii se grupeaz înclien i tradi ionali cu care firma are relaii de afaceri de peste 5 ani,clien i cu care firma are relaii de afaceri de 1 – 5 ani i clien i noi. Înzona A sunt inclui aproximativ 10% dintre clienii care acoper 60% dinvânzri. Este zona care prezint riscul cel mai mare. Pentru a-i menineclienii, firma va asigura acestora diverse avantaje financiare. Cu câtnumrul clienilor este mai mic, cu atât riscul la care se expune agentuleconomic este mai mare. Zona B include 40% din clieni care realizeaz

circa 30% din cumpri. Acetia asigur stabilitatea firmeireprezentând o zon stabil. Zona C cuprinde 50% din clieni carecontribuie cu circa 10% la vânzri.



147

Figura nr. 4.2Curba ABC în analiza structurii cifrei de afaceri pe clien i

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Clienti (%)

C A ( % )

Curba real Curba teoretic

4.4. ANALIZA FACTORIAL A CIFREI DE AFACERI

Analiza factorial permite stabilirea acelor cauze, împrejurrisau factori care determin modificarea cifrei de afaceri i cuantificareacontribuiei acestora.

În cadrul sistemului de factori, un loc important îl ocupresursele umane privite atât cantitativ, cât i prin intermediul eficienei

rezultate ca urmare a folosirii lor. Astfel, un prim model de analizfactorial evideniaz influena numrului de personal asupra cifrei deafaceri. Conform acestuia, cifra de afaceri este influenat direct denumrul de personal din fiecare firmi de productivitatea realizat defiecare salariat.

CA = Np x WaS

Aceast relaie se dezvolt pe trepte de analiz factorial astfel:∆L

∆Np ∆S∆CA

∆z∆WaS

∆WzS

unde:Np = numr de personal

A Zona B Zona C



148

L = numrul de lucrtori dintr-un schimbS = numrul de schimburiWaS = productivitatea anual pe salariatZ = timpul lucrat, în medie, de un salariat msurat în zile

WzS = productivitatea zilnic pe salariatCifra de afaceri poate crete ca urmare a influenei ambilor

factori (Np i WaS). Benefic pentru agentul economic analizat ar fi caaceast cretere s se realizeze, în principal, pe cale intensiv, adicurmare a influenei hotrâtoare a WaS.

Un alt model de analiz factorial are în vedere dependenacifrei de afaceri de numrul de cumptori i de desfacerea medierealizat de fiecare client. Astfel:

CA = Nc × d = Nc × q × p

∆Nc

∆CA∆ q

∆d

∆ punde :Nc = numrul de clienid = desfacerea medie realizat pe fiecare clientq = cantitatea medie de mrfuri cumprat de fiecare client

p = preul mediu al unei uniti de cantitateCifra de afaceri poate fi analizat i pe baza unor modele de

analiz specifice domeniului de activitate al firmei. Pentru analizavânzrilor în ramurile productive se folosete modelul urmtor:

Qe

CA

F

Qe

Np

FNpCA ⋅⋅⋅=

unde:Np = numrul de personal

Np

F = gradul de înzestrare tehnic a muncii



149

F

Qe = eficiena utilizrii mijloacelor fixe

Qe

CA = gradul de valorificare a produciei exerciiului i

contribuia acestuia la realizarea cifrei de afaceri∆Np

∆Np

F

∆CA ∆F

Qe

∆Qe

CA

Specific sferei comerului este urmtorul model care se bazeazpe faptul c principalul factor care contribuie la creterea vânzriloreste suprafaa comercial privit din punct de vedere cantitativ, dar icalitativ, respectiv pe baza eficienei cu care este utilizat aceasta(desfacerea medie pe metru ptrat).

CA = S x d =100

dgxS

ii∑ ; unde:

S = suprafaa comercial în m2

d = desfacerea medie pe m2

gi = structura suprafeei comerciale pe sectoare de activitate,forme de vânzare sau uniti operative

di = desfacerea individual a fiecrei structuri

∆S

∆CA∆ gi

∆d∆ di

Dac suprafaa comercial crete sau crete eficiena cu careeste utilizat aceasta, firma va obine un supliment de încasri, deci unsupliment al cifrei de afaceri.



150

În sfârit, un alt model de analiz factorial evideniazlegtura dintre cifra de afaceri, intrri i stocuri. Fluiditatea vânzriloreste asigurat de reînnoirea stocurilor prin intrri de mrfuri. Existenastocurilor cu o structur sortimental corespunztoare cererii

consumatorilor determin plusuri de încasri.CA = Si + I – Sf

unde:Si = stoc iniialI = intrriSf = stoc final

∆Si∆CA ∆I

∆Sf

Metoda cantitativ aplicabil în cazul acestui model estemetoda balan ier . Modificrile pozitive determin creteri ale cifreide afaceri, iar modificrile negative înseamn scderi ale cifrei deafaceri. Firma trebuie s acorde atenie indicatorului stoc final:

a) dac Sf 1 > Sf 0 ⇒ cererea pentru produsele pe care le desfacefirma este în scdere i, pentru a evita formarea unor stocuricu micare lent, greu vandabile, este necesar s se reducfluxul intrrilor în perioada urmtoare;

b) dac Sf 1 < Sf 0 ⇒ cererea pentru produsele firmei este încretere; firma trebuie s valorifice conjunctura majorândfluxul intrrilor pentru perioada urmtoare.

4.5. ANALIZA CIFREI DE AFACERI PRIN CORELAIA

PRE – CANTITATE

Elementul care orienteaz, în principal, activitatea firmei estepreul; de aceea, este absolut necesar analiza corelaiei cifr deafaceri – pre întrucât, în funcie de acestea, firma î i va aplicastrategiile comerciale. Cifra de afaceri reprezint evaluarea afacerilorprin intermediul preurilor. Evaluarea cifrei de afaceri poate firealizat atât la nivel de produs cât i la nivel de firm.

La nivel de produs:CA = q × p



151

unde:q = cantitatea vândutp = preul fiecrui produsÎn practic, situaia de mai sus nu se întâlnete; într-o economie

normal, cantitile i preurile nu cresc concomitent. În schimb, înpractic, sunt valabile urmtoarele situaii folosite de firm pentrucreterea vânzrilor:

d) când firma opteaz pentru creterea vânzrilor prinintermediul cantitii, este obligat s scad preul de vânzare;

e) când firma dorete s creasc vânzrile prin intermediulpreurilor, va fi obligat s scad cantitatea de produse vândute.

În cazul produselor difereniate pe clase de calitate, sistemul

factorial are forma:

CA = q × p =100

pgq

ii∑ ××

unde:q = cantitatea total de produse vândute indiferent de clasa de calitatep = preul mediu / unitatea fizic de produs

gi = structura cantitilor pe clase de calitate

pi = preul individual al fiecrei clase de calitateEvaluarea cifrei de afaceri la nivel de firm are în vedereurmtoarele situaii:

d) In cazul unei grupe relativ omogene de mrfuri, cifra deafaceri se stabilete ca produs între cantitatea total vândut rezultatprin însumarea cantitilor fiecrui tip de produs i preul mediu peunitatea fizic de produs vândut. În aceast situaie, modificareavânzrilor este rezultatul aciunii a trei factori: volumul fizic al

produselor vândute, structura pe tipuri de produse i preul unitar.CA = Q × P =

100

pgQ

ii∑ ×× , unde:

Q = cantitatea total de produse vânduteP = preul mediu pe unitatea fizic de produs vândutgi = structura cantitilor pe tipuri de produsepi = preul individual al fiecrui tip de produs



152

∆Q

∆CA ∆ gi

∆P

∆ pi

e) În cazul unei game diversificate de produse cu preuriindividuale ce variaz, relaia de calcul este:

CA = Σ di = Σ qi × pi; unde:gi = cantitatea fizic vândut din fiecare produspi = preul unitar al fiecrui produs

În situaia în care creterea încasrilor s-ar fi realizat mai alespe seama factorului calitativ, s-ar fi putut proceda la recalculareaindicatorului luându-se în calcul indicele preurilor, adic:

Σq1p0 = Σip1

q1p1 = Σq0p0 × iq

4.6. ANALIZA CONCURENEI I A COTEI DE PIA

Concurena este un element de referin în diagnosticul

comercial al firmei care necesit un volum informaional apreciabil cuprivire la concurenii actuali i cei poteniali sub raport numeric, dinpunctul de vedere al puterii economice, al provenienei (piaa intern sauextern), al nivelului preurilor practicate, al calitii produselor, a reeleide distribuie, al poziiei pe pia, a imaginii în rândul consumatorilor.

Analiza concurenei are în vedere pozi ia ocupat pe pia deagentul economici de principalii concureni. Pentru a evidenia care estepartea de pia creia i se adreseaz cu produsele i serviciile sale, un

agent economic recurge la analiza cotei parte de pia deinut de acesta,precum i de principalii competitori pe pia. În acest sens, se calculeazcota parte de pia absolut (global) care exprim ponderea vânzrilorfirmei în totalul vânzrilor sectorului de activitate:

Cp = 100CA

CA

t

i×

unde:CAi = cifra de afaceri a firmei

CAt = cifra de afaceri total a sectorului de activitate al firmei



153

Privit în dinamic, aceast cot de pia caracterizeazmutaiile care au intervenit în activitatea firmei i a sectorului, ca i îndomeniul nevoilor satisf cute ale clientelei.

Un alt indicator, cota de pia relativ 14 , exprim raportul

procentual dintre vânzrile firmei analizate i vânzrile concurentuluicel mai important:

Cpr = 100CA

CA

y

i×

unde:CAi = cifra de afaceri a firmeiCAy = cifra de afaceri a concurentului cel mai importantDac raportul procentual tinde depte 100, înseamn c

agentul economic deine poziia de lider pe pia; cu cât se apropiemai mult de zero, cu atât firma are o poziie nesemnificativ pe pia.

Pe baza acestor indicatori se poate realiza o ierarhizare afirmelor ce activeaz pe piaa sectorului de activitate în perioada detimp supus diagnosticrii.

4.7. ANALIZA CALITII

Gestiunea calit ii produselor oferite spre vânzare pe pia

reprezint un obiectiv strategic al firmei atât pentru productor cât ipentru distribuitor. O calitate înalt reprezint garania realizrii pepia a produsului, dar i premisa obinerii unui pre avantajos prinvalorificarea lui. Calitatea acioneaz atât asupra volumului deproduse ce se valorific pe pia, cât i asupra preului, deci asupraambilor factori ce influeneaz direct cifra de afaceri.

Calitatea15 se definete ca aptitudinea unui produs de asatisface într-un anumit grad nevoile exprimate sau poten iale ale

utilizatorilor fideli. Este un concept relativ care nu are sens decât prinraportarea la satisfac ia ob inut de client în rela ia sa cuîntreprinderea, cu produsul oferit de aceasta.

În prezent, teoria economic vorbete de calitatea total , unconcept care presupune asigurarea calitii prin mobilizarea firmeianalizate cu tot ce implic ea sub aspectul concepiei i producerii. Pe

14 M. Niculescu, op. cit., p. 6815 M. Niculescu, „ Diagnostic global strategic , Ed. Economic, Bucureti, 1997, p. 261



154

lâng aceasta, importante sunt i celelalte firme aflate în amontelefirmei analizate întrucât, împreun, contribuie la obinerea celei maibune satisfacii a clientului cu costuri cât mai mici.

Asigurarea calitii este impus în condiiile economiei de pia

de ctre concuren, dar i de influena legislaiei care are în vedereprotecia consumatorului. Performanele legate de asigurarea calitiise pot obine pornind de la cerinele consumatorului (orientarea sprepia), dar i de la exigenele progresului economico-social.

În ceea ce privete evaluarea calit ii, aceasta poate fi realizatcu ajutorul urmtorilor indicatori:

d) coeficientul mediu de calitate

q

k qK

ii

∑∑×

= 1 sauk

K iig

100∑×

=

unde:qi = cantitatea fizic dintr-un anumit produs de o anumit calitategi = structura cantitii pe clase de calitateki = rang alocat calitii: 1 pentru cal. I, 2 pentru cal. II, etc.Coeficientul este favorabil firmei atunci când, în dinamic,

acesta tinde spre 1.

e) preul poate fi considerat un element ce subliniaz calitatea.Produsele de calitate superioar au preuri mai mari în raport cuprodusele de calitate inferioar, în consecin orice cretere de preavând cauz creterea calitii produselor va conduce la cretereacorespunztoare a încasrilor.

f) valoarea mrfurilor refuzate de clieni din motive de calitatei ponderea lor în cifra de afaceri total;

g) valoarea remedierilor mrfurilor aflate în perioada de

garanie ca i valoarea produselor returnate de cumptori din motivede calitate i ponderea lor în cifra de afaceri total;h) numrul reclamaiilor clienilor care au drept cauz calitatea

produselor achiziionate;i) valoarea stocurilor de marf f micare sau greu vandabile

ca urmare a calitii i ponderea lor în stocul mediu total; j) valoarea reducerilor de pre la mrfuri care provin din

motive de calitate.



155

Problematica diagnosticului calitii trebuie s stea la bazastrategiei firmei. Asigurarea unei caliti deosebite a produselorconstituie garania deinerii unei poziii privilegiate a firmei pe pia, aobinerii unei rentabiliti certe, sigure pe termen lung. Premisa

asigurrii calitii o constituie prevenirea noncalitii care poate afectao parte important din bogia firmei, o bun conlucrare între toiagenii economici care concur la realizarea produsului respectiv.Calitatea produsului se poate obine pornind de la nevoileconsumatorului i canalizând toate aciunile, structurile, personalulspre satisfacerea în condiii cât mai bune a nevoilor, cu costuri deproducie i comercializare cât mai mici.

4.8. APLICAII I STUDII DE CAZAplicaia nr. 1. Pe baza datelor din tabelul 4.3. s se calculeze

i analizeze cifra de afaceri realTabel 4.3.

Indicator t tn+1 tn+2

CA pr. curente (mil. lei) 7.500 7.900 8.200Indicele preurilor IP 100 200 300CA real 7.500 3.950 2.733,3

CA real = 7.500100x100500.7 =

Cifra de afaceri exprimat în preuri curente a evoluat în sensulcreterii de la un an la altul, îns, în realitate, datorit evoluiei galopantea preurilor, cifra de afaceri real a sczut în perioada analizat.

Aplicaia nr. 2. Pe baza datelor din tabelul 4.4. s se calculezei analizeze structura cifrei de afaceri

Tabel 4.4.Sector t0 t1

Abs. % Abs. %Alimentar 400 40 600 60Nealimentar 500 50 300 30Alimentaie public 100 10 100 10

Total 1.000 100 1.000 100Din analiza structurii se observ c întreprinderea dezvolt

ponderea sectorului alimentar în realizarea cifrei de afaceri i, în

contrapartid, se restrânge ponderea sectorului nealimentar. Sectorul



156

alimentaie public î i menine ponderea, aceasta fiind cu multinferioar ponderii celorlalte dou sectoare.

Aplicaia nr. 3. Pe baza datelor din tabelul 4.5. s se analizeze

factorial cifra de afaceri folosind modelul CA = Si + I – Sf Tabel 4.5.Stoc iniial (Si) Intrri (I) Vânzri (D) Stoc final (Sf)Produs

Si0 Si1 I0 I1 D0 D1 Sf 0 Sf 1A 1.200 1.200 48.200 50.400 46.000 50.200 3.400 1.400B 3.600 4.000 42.800 51.000 42.000 52.000 4.400 3.000C 5.800 5.400 32.800 30.400 32.600 29.000 6.000 6.800

Contribuia intrrilor i a stocurilor la realizarea vânzrilor esteprezentat în tabelul 5.6.

Tabel 4.6.Produs ∆D ∆Si ∆I ∆Sf

A + 4.200 0 + 2.200 + 2.000B + 10.000 + 400 + 8.200 + 1.400C - 3.600 - 400 - 2.400 - 800Interdependena dintre vânzri, intrri i stocuri se exprim prin

egalitatea balanier Si + I = D + Sf, deci D = Si + I – Sf. Contribu iafiecrui factor la modificarea fenomenului este egal cu modificareafactorului cu semnul cu care acesta apare în model.

În cazul produsului A, intrrile de mrfuri au contribuit cu52,38% la acoperirea vânzrilor, iar stocul final cu 47,62%. Evoluiastocului final semnific tendinele de cretere a vânzrilor, ceea cedetermin necesitatea unei aprovizionri suplimentare în concordancu cererea. În cazul produsului B, toi cei trei factori au contribuit lacreterea vânzrilor, iar în cazul produsului C se semnaleaz oreducere a vânzrilor ca urmare a scderii intrrilor de mrfuri.Creterea stocului final este fie urmare a neritmicitii aprovizionrii,fie a aprovizionrii cu mrfuri care nu corespund structurii cererii.

Aplicaia nr. 4 Pe baza datelor din tabelul 5.7. s se analizezefactorial cifra de afaceri folosind modelul:

CA = Q × P =100

pgQ

ii∑ ××



157

Tabel 4.7.

ProdusCantitate

vândut (buc)Pre de vânzare

(lei)Volum vânzri

(mii lei)Structur

vânzri (%)q0 q1 p0 p1 q0p0 q1p1 gi0 gi1

A 5.000 5.500 8.000 8.500 46.000 46.750 25 22B 4.500 5.000 5.000 6.000 22.5000 30.000 22,5 20C 10.500 14.500 3.500 4.000 36.750 58.000 52,5 58

Total 20.000 25.000 4.962,5 5.390 99.250 134.750 100 100

Preul mediu de comercializare a produselor fabricate de firma fost:

0p =000.20250.99

qpq0

00=

∑∑ = 4.962,5 lei

1

p=

25.000

134.750

q

pq1

11

=∑∑ = 5.390 lei

Preul mediu de vânzare recalculat a avut valoarea de:pr = 22.800 + 20 × 5.000 + 58 × 3.500 = 176.000 + 100.000 +

+ 203.000 = 4.790 lei I. Modificarea fenomenului analizat ∆CA = CA1 – CA0 = 134.750 – 99.250 = 35.500 mii lei II. Cuantificarea influen ei factorilor 1. ∆CA (Q) = Q1 × 0P - Q0 × 0P = (Q1- Q0) × 0P = (25.000 – 20.000)

× 4.962,5 = 5.000 × 4.962,5 = 24.812,5 mii lei2. ∆CA (P) = Q1 × 1P - Q1 × 0P = ( 1P - 0P ) × Q1 = (5.390 – 4962,5)

× 25.000 = 427,5 × 25.000 = 10.687,5 mii lei

2.1. ∆CA (gi) =100

pgQ

i0i1∑ ××1 -100

pgQ

i0i0∑ ××1 = Q1 ( Pr - 0P ) =

= 25.000(4.790 – 4.962,5) = 25.000 (- 172,5) = - 4.312,5 mii lei

2.2. ∆CA (pi) =100

pgQ

i1i1∑ ××1 -100

pgQ

i0i1∑ ××1 = Q1 ( 1P - Pr) =

= 25.000(5.390 – 4.790) = 25.000 × 600 = 15.000 mii lei∆Q

24.812,5

∆CA

35.500 ∆ gi- 4.312,5

∆P10.687,5 ∆pi15.000



158

Volumul vânzrilor a crescut cu 35,76% datorit influeneiambilor factori: producia vândut i preul mediu. Producia vândut acontribuit cu circa 70% la creterea cifrei de afaceri. Preul mediu ainfluenat i el volumul vânzrilor în sensul creterii datorit preurilor

individuale care au anihilat influena în sensul scderii a factorului destructur.

Aplicaia nr. 5 Pe baza datelor din tabelul 4.8. s se analizezefactorial cifra de afaceri folosind modelul:

Tabel 4.8.Produs Cantitate (buc) Pre unitar (lei) Vânzri (mii lei) Recalculat

q0 q1 p0 p1 q0p0 q1p1 q1p0

A 4.000 5.000 8.000 8.200 32.000 41.000 40.000B 200 250 1.000 1.100 200 275 250C 6.000 8.000 9.600 9.800 57.600 78.400 76.800

- - - - 89.800 119.675 117.050 I. Modificarea fenomenului analizat ∆CA = CA1 – CA0 = 119.675 – 89.800 = 29.875 mii lei II. Cuantificarea influen ei factorilor Influena variaiei volumului fizic pe produs

∆CA (qi) =

Σq

1p

0-

Σq

0p

0= 117.050 – 89.800 = 27.250 mii lei

Influena variaiei preului unitar pe produs

∆CA (pi) = Σ q1p1 - Σ q1p0 = 119.675 – 117.050 = 2.625 mii leiDin sporul total al vânzrilor, 91,2 % este rezultatul aciunii

factorului cantitativ, respectiv cantitatea de produse vândute, i 8,8%al creterii preului unitar. Firma i-a propus si sporeasc încasrileprin creterea cantitilor de produse vândute, preul suferind creterifoarte mici.

Aplicaia nr. 6. Pe baza datelor din tabelul 4.9. s se calculezei analizeze coeficientul mediu de calitateTabel 4.9.

Clase decalitate

qi0 gi0 qi1 gi1

1 12.000 54,5 16.400 58,62 6.000 27,3 7.200 25,73 4.000 18,2 4.400 15,7Σ 22.000 100,0 28.000 100,0



159

Coeficientul mediu al calitii este:

64,1100100100

0 =++=×+×+×== ∑ × 54,6 54,6 54,5318,2227,3154,5k K

00 iig

57,1100100100

1 =++=×+×+×== ∑ × 47,151,458,6 315,7 225,7 158,6 k K

11 iig

În cazul dat, se remarc o cretere a calitii ( 0K > 1K ), întrucât acrescut ponderea produselor de calitate superioar (I) i a sczutcorespunztor ponderea produselor de calitate inferioar (II i III).



160

Capitolul V

ANALIZA RENTABILIT II

În economia de pia, rentabilitatea este o condi ie sine quanon a însi existen ei întreprinderilor 16

i rezultatul corela iei profesionalismului întreprinz torului, a resurselor tehnico-materiale i financiare investite, a motiv rii salaria ilor i dialogului social, pe fondul progresului tehnico- tiin ific i a exigen elor asigur rii uneirelans ri i dezvolt ri durabile.

„Economia reprezint întregul sistem de activiti, la care

participi se înscriu, prin funciile lor, toate unitile economice deproducie, de consum, de intermediere bancar…”17. Acest sistem deactiviti cuprinde elemente componente, cum ar fi: factori, cauze,condiii, raporturi i relaii. Activitatea din sistemul global poartamprenta conjuncturii economice, sociale, politice specifice societiinaionale i internaionale, la un moment dat. Toate acestea alctuiescmediul extern al întreprinderii, iar rezultatele întreprinderii reflectcapacitatea managerial de adaptare la mecanismele mediului,

capacitatea managerial de a lua decizia just i în timp util în faaoportunitilor i riscurilor transmise de mediu.Eficien a i eficacitatea unei întreprinderi depind de calitatea

activit ii conduc torului. Peter Drucker consider c „managementuleste echivalent cu persoanele de conducere”. Astfel, capacitateamanagerial are un rol major în ceea ce privete dimensiunearezultatelor i, mai mult, a performanelor obinute de întreprindere.

Capacitatea managerial este o component ce presupune un

set de cunotine, tehnici care vizeaz deprinderea de a organizatiinific activitatea, fora i priceperea de a valorifica eficientresursele umane, materiale i financiare, în vederea obinerii unorrezultate înalte i durabile, în condiii de rentabilitate, pe fondulasumrii riscurilor mediului global.

16 Constantin C. Cojocaru, „ Analiza economico-financiar a exploata iilor agricole isilvice, Editura Economic, Bucureti, 2000, pag. 22917 Ni Dobrot, „Economie politic, Editura Economic, Bucureti, 1997, pag. 23



161

„Riscul de mediu” pentru o întreprindere este probabilitateasuccesului sau eecului în care succesul înseamn profit i eeculsemnific pierdere. Plecând de la aceast idee trebuie s înelegemriscul i s analizm capacitatea unei întreprinderi de a obine profit,

cu alte cuvinte de a fi rentabil.Compensa ia riscurilor este profitul. Cu cât riscul este mai

mare profitul este mai mare, la risc mic profitul este redus.Profitul – recompens a întreprinz torilor pentru riscul

asumat este i surs a investi iilor în aceea i industrie sau înindustrii noi, mai avantajoase. Beneficiile nu trebuie privite doar caexpresie a raionalitii economice, ci i ca o expresie a raionalitiisociale i a raionalitii ecologice. Astfel, dezvoltarea activitilor

economice în condiiile:• „justiiei sociale” – nivelul de pregtire (treapta ocupat într-o

întreprindere);• „justiiei ecologice” – protejarea ecosistemului care favorizeaz

dezvoltarea activitii, formeaz progresul general al societii.18

În aciunile i deciziile adoptate i aplicate, întreprinztoriitrebuie s fie preocupai de a obine „plceri, avantaje sau câtiguri câtmai mari cu eforturi cât mai mici”19. Principiul hedonismului i „homoeconomicus” ce aparin paradigmei liberalismului clasic din perioadasec. XVII – XIX, î i regsesc valoarea cognitivi în cadrul afaceriloreconomice ale sec. XXI.

Eficien a economic final a întregii activit i economico- financiare, chintesen a tuturor laturilor eficien ei este exprimat derentabilitate.

Profitul este, pe lâng un venit al riscului asumat, i unindicator de volum al rentabilit ii.

Rentabilitatea, definit sintetic, este capacitatea unei întreprinderi de a obine profit, adic de a înregistra încasri mai maridecât costul total de producie i totodat s obin un profit net,necesar atât dezvoltrii, cât i remunerrii capitalurilor.

18 Dumitru Ciucur, Ilie Gavril, Constantin Popescu, „Economie , Editura TribunaEconomic, Bucureti, 2003, pag. 25119 Sultana Sut-Selejan, „ Doctrine economice, Editura Eficient, Bucureti, 1996, pag. 47



162

Pentru a aprecia dac o firm este viabil se impune surarea rentabilit ii, iar în acest sens se utilizeaz doi indicatorisintetici: profitul i rata rentabilit ii.

rimea absolut a rentabilitii se exprim prin însi masa profitului.

Pentru dobândirea unei imagini de ansamblu, sistematice, cuprivire la situaia rentabilitii unei întreprinderi, este necesar caanaliza acesteia s fie efectuat pe linia ambilor indicatori sintetici,deci s se urmreasc caracterul corelativ dintre profit (rentabilitateabsolut) i rata rentabilitii (rentabilitate relativ).

Rata rentabilitii este un indicator care m soar gradul în careutilizarea diverselor resurse (inclusiv a veniturilor) aduce profit.Exprimând cuantumul profitului care revine pe unitatea de resurs

consumat, utilizat sau alocat, sau pe unitatea de venit realizat, ratarentabilitii este cel mai concludent indicator al dinamicii rentabilitii.În plus, dac se pleac de la relaia matematic „clasic” de calcul a rateirentabilitii – rata rentabilitii cheltuielilor – se poate determina dac întreprinderea a reuit sau nu s pun un accent deosebit, pe de o parte,pe structura produciei, iar pe de alt parte, pe factorii calitativi, respectivpe reducerea costului pe unitatea de produs, obinerea unui pre unitarcare s devanseze costul pe produs, factori cu rol „cheie” pentru o

rentabilitate înalt, competitivi durabil20.În funcie de sistemul actual de eviden economico-financiar,

sistemul de indicatori ai rentabilitii întreprinderilor se grupeaz astfel:♦ indicatori care reflect rentabilitatea brut a întreprinderii –

profitul brut (venituri totale – cheltuieli totale) i rata rentabilitii brute(raportul dintre profitul brut i resursele luate în calcul, inclusiv veniturile);

♦ indicatori care reflect rentabilitatea net a întreprinderii – profitulnet (diferena dintre profitul brut i impozitul pe profit) i rata rentabilitii nete(raportul între profitul net i resursele luate în calcul, inclusiv veniturile).

Pe lâng calculul i analiza rentabilitii brute i nete din totalactivitate, analiza se poate aprofunda pe structuri organizatorice, pe tipuride activiti i pe fiecare produs (numai în expresie brut). Toateelementele rentabilitii trebuie supuse unei analize corelate pentru a stabiliun diagnostic cu caracter general, în vederea fundamentrii tuturordeciziilor care privesc gestionarea resurselor întreprinderii, cât i relaiile

20 Constantin C. Cojocaru, op. cit ., 2000, pag. 228



163

cu mediul extern. Astfel, rentabilitatea cap calitatea de „parte” esenial în aprecierea „întregului” – eficiena economic a activitii întreprinderii.

5.1. SURSELE INFORMAIONALE UTILIZATE ÎN ANALIZA

RENTABILITII ÎNTREPRINDERILORsurarea i evidena fluxurilor de valoare care contribuie la

creterea bogiilor întreprinderilor, pentru o anumit perioad degestiune, se realizeaz cu ajutorul contului de profit i pierdere.

Conform Ordinului M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobareareglementrilor contabile conforme cu directivele europene,cheltuielile i veniturile dup natura economic se prezint în formatulcerut, astfel:

Contul de profit i pierdere la data de…

EXERCIIUL FINANCIARNr.Crt.

INDICATORIPRECEDENT ÎNCHEIAT

1. Cifra de afaceri net2. Variaia stocurilor3. Producia imobilizat4. Alte venituri din exploatare

5.Venituri din exploatare – total(rd.1+rd.2+rd.3+rd.4)

6. Cheltuieli din exploatare – total

7.Profitul sau pierderea din activitatea deexploatare (rd.5-rd.6)

8. Venituri financiare – total9. Cheltuieli financiare – total10. Profitul sau pierderea financiar (rd.10-rd.9)

11.Profitul sau pierderea din activitatea curent(rd.5+rd.9–rd.6–rd.10)

12. Venituri extraordinare13. Cheltuieli extraordinare

14. Profitul sau pierderea din activitateaextraordinar (rd.13–rd.14)

15. Venituri totale (rd.5+rd.9+rd.13)16. Cheltuieli totale (rd.6+rd.10+rd.14)17. Profitul sau pierderea brut() (rd.16-rd.17)18. Impozitul pe profit

19.Profitul sau pierderea net() al exerciiuluifinanciar(rd.18–rd.19)



164

În aceast form, situaiile financiare (contul de profit i pierdere)ofer informaii utilizatorilor, participanilor la „jocul social” nu numaidespre tranzaciile trecute, care au implicat pli i încasri, dar i despreobligaiile de plat din viitor i despre resursele privind încasrile viitoare.

Mai mult, profitul este baz de referin pentru rezultatul pe aciune.Veniturile i cheltuielile se regsesc în contul de profit i pierdere f cându-se distincie între caracterul lor curent sau extraordinar (evenimente sautranzacii diferite de activitile curente ale întreprinderilor i care nu aparfrecvent sau cu regularitate). Câtigurile se prezint la valoarea lor net(ex.: cifra de afaceri net => sumele provenite din vânzri de bunuri iservicii, din activitatea curent a întreprinderilor sczându-se reducerilecomerciale, alte taxe i impozite, T.V.A.-ul).

Prezentarea contului de profit i pierdere pe fiecare tip deactivitate (exploatare, financiar, extraordinar) permite identificareaexact a activitii generatoare de fluxuri de venituri, cheltuieli,rezultate. Mai mult, forma list a contului de profit i pierdere areavantajul delimitrii rezultatului curent, de cel extraordinar, tiind ccel din urm are o dinamic nesemnificativ de la o perioad degestiune la alta. Aceast delimitare este importanti datorit faptului rezultatul curent este un indicator relevant în aprecierea rezultatelor

i chiar, performanelor întreprinderilor. Rezultatul net este obinutprin corectarea rezultatului brut cu impozitul pe profit.

Informaiile furnizate de contul de rezultate ajut în efectuareaanalizei rentabilitii.

Veniturile din exploatare se obin din vânzrile de produse, mrfuri iservicii, din variaia stocurilor i a produciei de imobilizri pentru nevoiproprii, a veniturilor din subvenii de exploatare primite de întreprindere,precum i a veniturilor din provizioanele pentru exploatare.

Cheltuielile pentru exploatare sunt generate de costul materiilorprime, materialelor i mrfurilor, de lucrrile i serviciile executate de teri,de impozitele, taxele i vrsmintele asimilate pltite bugetului de stat,cheltuielile cu personalul i provizioanele suportate de agentul economic.

Rezultatul din exploatare se obine ca diferen între veniturile dinexploatare i cheltuielile din exploatare.

Veniturile financiare se compun din veniturile provenite din:imobilizri financiare; investiii pe termen scurt; creane imobilizate;



165

investiii financiare cedate; diferene de curs valutar; dobânzi; sconturiprimite în urma unor reduceri financiare.

Cheltuielile financiare sunt formate din pierderi din creanelegate de participaii, investiii financiare cedate, diferene nefavorabile

de curs valutar, dobânzi, sconturi acordate. Rezultatul financiar exprim diferena dintre veniturile

financiare i cheltuielile financiare. Rezultatul extraordinar reprezint diferena dintre veniturile

extraordinare i cheltuielile extraordinare.Suma celor trei rezultate (din exploatare, financiare i extraordinare) poart

denumirea de profit contabil sau rezultat al exerci iului.Corespunztor rezultatului exerci iului (Rex ), se calculeaz

impozitul de profit ( Ip).Dup calculul i evidenierea impozitului pe profit, se poate determina

rezultatul net, adic acea parte din rezultatul exerciiului ce rmâne întreprinderii dup impunere i este folosit de aceasta corespunztorstatutului i prevederilor legale (distribuirea dividendelor ctre acionari,autofinanarea întreprinderii).

5.2. TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Din structura contului de profit i pierdere se desprind anumitesolduri de acumulri bneti pe cele trei tipuri de activitate, destinateremunerrii factorilor de producie i finanrii activitii viitoare,denumite solduri intermediare de gestiune.

Soldurile intermediare de gestiune sunt reprezentate de marjacomercial , produc ia exerci iului, valoarea ad ugat , excedentulbrut al exploat rii, rezultatul exploat rii, rezultatul curent irezultatul net al exerci iului, fiecare din ele reflect rezultatul gestiunii

financiare pe treapta respectiv, pornind de la cel mai cuprinztorindicator (producia exerciiului + marja comercial) i finalizând cucel mai sintetic (rezultatul net).

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune este un agregatinformaional ce deriv din „contul de profit i pierdere”. Principalulavantaj al tabloului este acela c pune în eviden calculul rezultatuluipe fiecare treapt de formare a acestuia.



166

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

VENITURI CHELTUIELI SOLDURIINTERMEDIARE

Vânzri de mrfuri Cost de cumprare arfurilor vândute

Marja comercial

Producie vândutProducie stocatProducie imobilizat

Variaia stocurilor Producia exerciiului

Marj comercialProducia exerciiului

Consumuri de la teri Valoarea adugat

Valoarea adugatSubvenii pentru

exploatare

Cheltuieli cuimpozite, taxe i alte

rsminteCheltuieli cupersonalul

Rezultatul brut laexploatrii

Rezultatul brut alexploatriiVenituri din exploatareprivind provizioaneleAlte venituri dinexploatare

Cheltuieli cuamortizrile iprovizioanelecalculateAlte cheltuieli pentruexploatare

Rezultatul exploatrii

Rezultatul exploatriiVenituri financiare

Cheltuieli financiare Rezultat curent

Venituri extraordinare Cheltuieliextraordinare

Rezultat extraordinar

Rezultat curent (profit)Rezultat extraordinar(profit)

Rezultat curent(pierdere)Rezultat extraordinar(pierdere)

Rezultatul brut

Rezultatul brut Impozit pe profit Profitul net

Marja comercial (adaosul comercial) vizeaz activitateacomercial realizat de întreprinderile comerciale sau cele cu activitateindustrial i comercial. Aceasta reprezint valoarea ad ugat decomerciant la costul de cump rare a m rfurilor , marj destinatacoperirii cheltuielilor comerciantului i realizrii profitului su.

Produc ia exerci iului include produc ia vândut , produc ia

stocat i produc ia imobilizat evaluate la preul de vânzare



167

(producia vândut) i pre de producie (producia stocat iimobilizat).

Qe = Qv + ∆S + Qiunde:Qe = producia exerciiuluiQv = producia vândut∆S = variaia stocurilorQi = producia imobilizatIndicatorul reflect valoarea bunurilor i serviciilor destinate

vânzrii, stocrii sau folosirii pentru nevoile proprii. Se difereniaz decifra de afaceri care evideniaz vânzrile de produse (produciavândut) în cazul firmelor cu activitate industrial, respectiv vânzrilede mrfuri i produse în cazul firmelor mixte.

Valoarea ad ugat (VA) reprezint bogia creat prinvalorificarea resurselor materiale, umane i financiare ale întreprinderii.

Rezultatul brut al exploat rii (RBE) evideniaz rezultateleeconomice ale întreprinderii generate de operaiunile de exploatare,independent de sistemul de amortizare adoptat, de politica financiari cea fiscal. Este primul sold intermediar de gestiune cu semnificaie în termeni de rentabilitate.

RBE = (Valoarea ad ugat + Subven ii pentru exploatare) -(Impozite i taxe + Cheltuieli cu personalul); dup caz, poate luaforma excedentului sau deficitului brut al exploatrii.

Acest indicator exprim rezultatul obinut din activitatea deexploatare destinat meninerii i dezvoltrii potenialului productiv al întreprinderii, remunerrii capitalurilor utilizate i statului.

Rezultatul exploat rii (RE) pune în eviden rezultatelecomerciale ale întreprinderii, independent de politica financiar ifiscal, îns inând cont de politica de amortizare i de constituire aprovizioanelor.

RE = Rezultatul brut al exploat rii + (Venituri din provizioane privind exploatarea + Alte venituri din exploatare) (Cheltuieli cuamortiz rile i provizioanele pentru exploatare + Alte cheltuieli pentru exploatare)

Acest indicator exprim rentabilitatea activitii de exploatare în mrime absolut, obinut prin scderea cheltuielilor pltibile i



168

calculate din activitatea de exploatare. Raportat la activele deexploatare servete la calculul ratei rentabilitii de exploatare(rentabilitatea economic).

Rezultatul curent (RC) are în vedere msurarea rezultatelor

exploatrii normale i curente, cât i a rezultatelor activitii financiarea firmei i se calculeaz prin majorarea rezultatului exploatrii cusoldul operaiunilor financiare.

RC = Rezultatul exploat rii + Venituri financiare - Cheltuieli financiare

Rezultatul extraordinar (Rexd ) este independent de mrimeacelorlalte rezultate ale firmei (exploatare sau financiar), fiind generat deoperaii cu caracter neperiodic, datorate unor stri conjuncturale.

Rexd = Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinareExplicarea i aprecierea dinamicii profitului brut din

activitatea total a întreprinderilor poate fi efectuat prin conexiunearelaiilor structurale, cu cele de tip factorial, în acest fel obinându-se oimagine integral, complex în ceea ce privete strategia adoptat înprivina rentabilitii creterii brute.

Cel mai cunoscut model structural al profitului brut din totalactivitate se prezint astfel:

Pb = V ChVariaia profitului brut din total activitate a întreprinderilor sub

aciunea celor dou elemente componente -venituri totale(V) icheltuieli totale(Ch)- poate fi caracterizat i aprofundat cu ajutorulurmtoarelor modele de analiz:

1. V = V ex+V f +V exd ,unde:V ex – venituri aferente activitii din exploatare;

V f – venituri financiare;V exd – venituri extraordinare (venituri care nu provin din

activitile curente ale întreprinderii i ca urmare nu apar frecvent saucu regularitate; ex.: calamiti, inundaii).

2. Ch = Chex+Ch f +Chexd

i



169

,100

/ 000.1 / 000.1

3

1ii

ii V Chg

V Ch××

=×∑

=

unde:

Chex – cheltuieli aferente activitii de exploatare;Ch f – cheltuieli financiare;Chexd – cheltuieli extraordinare (cheltuieli care nu provin din

activitile curente ale întreprinderii i ca urmare nu apar frecvent saucu regularitate; ex.: calamiti, inundaii);

gi – structura veniturilor pe tipuri de activiti;Ch

i1000/V

i– nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri pe tipuri

de activiti.Relaiile de cauzalitate cu ajutorul crora se poate efectua

analiza factorial a profitului brut din activitatea total sunt:

) / 000.1000.1(000.1

V ChV

Pb ×−×=

Variaia profitului brut din total activitate depinde de aciunea adoi factori: veniturile totale i factorul calitativ ce exprim eficienaeconomic

a cheltuielilor. Situa

ia profitului brut din total activitate

este una pozitiv când dinamica acestora este dat în proporiesemnificativ de indicatorul de cheltuieli la 1000 lei venituri.

××

−×=∑

=

100

/ 000.1000.1

000.1

3

1iiii

b

V ChgV

P

Acest model de analiz factorial evideniaz aportul direct pe

care îl exercit asupra profitului nivelul eficienei economice acheltuielilor pe cele trei tipuri de activiti.

3. Pentru activitatea comercial pe care o desf oar,profitul brut din total activitate poate fi analizat pe seama urmtoareirelaii matematice:

Pb = Ad Chc

Ad

= CA ×C ×100

1 i Ch

c= CA ×N ×

100

1



170

C =2

1

100

i

n

ii C g ×∑

= i N =2

1

100

i

n

ii C g ×∑

=

Pb =

×−× ∑∑

==

n

iii

n

iii ngC g

CA

112100

,

unde: Ad – adaosul comercial;Chc – cheltuieli de circulaie; N –nivelul cheltuielilor de circulaie la nivelul întreprinderii;

C – cota adaosului calculat la nivel de întreprindere;gi – structura vânzrilor pe produse , activiti sau sectoare;ni – nivelul cheltuielilor de circulaie pe structur;ci – cota de adaos comercial pe structur.Schema sinoptic se prezint astfel:

În întreprinderi, o importan deosebit trebuie acordat bazeiactivelor imobilizate i circulante de care depind cantitatea de produsefinite obinut, pierderile prin fabricaie, i implicit, veniturileacestora. Plecând de la aceste aspecte, modelul factorial de analiz aprofitului brut este:

Pb = ( )V Ch M

V M

/ 000.1000.1000.1

×−×

ci

Pb

Chc

Ad

CA

N

CA

C

gi

ni

gi



171

Rezultatul net al exerci iului (R n ) reprezint acea parte din rezultatulexerciiului ce rmâne întreprinderii dup impunere i este folosit de aceastacorespunztor statutului i prevederilor legale (ex. distribuirea dividendelortre acionari, autofinanarea întreprinderii).

Rn = RC ± Rexd Impozit pe profit Rezultatul net exprim mrimea absolut a rentabilitii

financiare cu care vor fi remunerai acionarii pentru capitalurileproprii subscrise. Acestea urmeaz s se distribuie sub formadividendelor i/sau s se reinvesteasc. Profitul net nerepartizatconstituie surs de finanare proprie sau elementul de autofinanaregenerat de activitatea întreprinderii.

Analiza profitului net din activitatea total se poate realiza

dup modele de cauzalitate structurale i factoriale.În analiza structural a profitului net din activitatea total a

întreprinderilor se pot utiliza dou metode:1. Ca element component al rezultatului brut al exerciiului,

analiza structural a profitului net din total activitate a întreprinderilorse efectueaz pe baza modelului:

pn I ChV P −−=

unde:Pn – profitul net din activitatea total a întreprinderilor;Pb – profitul brut din activitatea total a întreprinderilor;V – venituri totale ale întreprinderilor;Ch – cheltuieli totale ale întreprinderilor; I p – impozitul pe profit.2. Ca element component al valorii adugate brute (modalitatea

de determinare – metoda aditiv). Analiza structural a profitului netpoate fi efectuat conform urmtorului model:

Pn = V a Ae ,unde:V a – valoarea adugat brut a întreprinderilor; Ae – alte elemente componente ale valorii adugate brute (salarii i

cheltuieli sociale, impozite i taxe, amortizri, cheltuieli financiare).Cele dou modele de analiz structural a profitului net

din total activitate au o relevan cognitiv din însi maniera deanaliz adoptat: ca indicator sintetic al valorii adugate brute



172

(valoarea creat de întreprindere); ca indicator al profitului brut(rezultat al activitii desf urate în funcie de strategia i deciziileadoptate de întreprindere).

trunderea în mecanismele i determinrile eseniale, legice

ale întregului investigat – profitul net din total activitate a întreprinderilor presupune i analiza factorial a acestuia. Pentruanaliza factorial a profitului net din total activitate se poate apela laurmtoarea relaie sintetic:

), / 000.1000.1(000.1

r r

n V ChV

P ×−=

sau

), / 000.1000.1(000.1

V ChV

P r n ×−= (21)

unde:V r , Chr – veniturile totale diminuate, respectiv cheltuielile

totale amplificate cu impozitul pe profit;Ch×1.000/V r – cheltuieli totale la 1000 lei venituri recalculate;Chr ×1.000/V – cheltuieli recalculate la 1000 lei venituri

(eficiena economic a cheltuielilor).Din prezentarea f cut mai sus, se poate observa c tabloul soldurilorintermediare de gestiune reprezint un important instrument ce caracterizeazrezultatele firmei i impactul pe care îl are politica comercial, de producie,de investiii i amortizare, precum i politicile de finanare, îndatorare ifiscale asupra rezultatului. Veniturile i cheltuielile întreprinderii sunt grupatepe activiti de exploatare, financiari extraordinar, structurare care permitecalculul a trei indicatori pariali ai rentabilitii: rezultatul exploatrii;

rezultatul financiar; rezultatul extraordinar.O alt grupare a veniturilor i cheltuielilor se realizeazconform tabloului soldurilor intermediare de gestiune, astfel:

21 Constantin C. Cojocaru – op. cit , pag. 232



173

Cifra de afaceri

Marja comercial

Producia exerciiului

Valoarea adugat

Indicatori rezultate Indicatori rentabilitate

Rezultatul brut al exploatrii


Rezultatul financiar

Rezultatul curent

Rezultatul extraordinar

Rezultatul exerciiului

Capacitate autofinanare

Cifra de afaceri

Marja comercial

Producia exerciiului

Valoarea adugat

Indicatori rezultate Indicatori rentabilitate

Rezultatul brut al exploatrii


Rezultatul financiar

Rezultatul curent

Rezultatul extraordinar

Rezultatul exerciiului

Capacitate autofinanare

Sursa: M. Niculescu, Diagnostic global strategic, Vol. II, Diagnostic financiar , Ed. Economic, Bucureti, 2003, p. 137

Prin capacitatea de autofinanare se înelege acel surplus monetar netglobal care se formeaz ca diferen între totalul încasrilor i plilorefectuate de întreprindere într-o perioad de timp i în corelaie cu incidenafiscal. De regul, autofinanarea efectiv se situeaz sub capacitatea deautofinanare deoarece nu tot surplusul monetar rmâne la dispoziia întreprinderii, o parte fiind distribuit acionarilor sub form de dividende, iaro alt parte constituirii de rezerve conform normelor în vigoare.

Capacitatea de autofinanare se poate determina prin doumetode: deductivi aditiv.Metoda deductiv. Capacitatea de autofinanare (CAF) se obine

ca diferen între veniturile încasabile i cheltuielile pltibile.CAF = Excedentul brut al exploat rii (EBE)+ Alte venituri din

exploatare - Alte cheltuieli din exploatare + Venituri financiare -Cheltuieli financiare + Venituri extraordinare - Cheltuieliextraordinare - Impozit pe profit



174

Figura nr. 5.1

Determinarea capacitii de autofinanare

( - ) ( + )

( + ) ( - )

EBE

Toate cheltuielile

pltite sau de plat" - "

VNCEAC

Toate veniturile

încasate sau de încasat" - "

Venituri din cesiuni

Toate cheltuielile

calculate

" + "

VNCEAC

Reluri asupracheltuielilor calculate

" + "Venituri din cesiuni

Rn

CAF

Sursa: G. Vintil – Gestiunea financiar a întreprinderii, Ed. D.P.R.A.,Bucureti, 1997, p. 94

Metoda adiional. Capacitatea de autofinanare a exerciiuluireprezint un surplus financiar degajat de activitatea rentabil a

întreprinderii care trebuie s fie susinut de mijloace financiareefective (trezorerie disponibil) pentru a deveni real.

Capacitatea de autofinanare se determin prin adugarea larezultatul net al cheltuielilor calculate (amortizri i provizioane) din

care se scad veniturile calculate (reluri asupra provizioanelor).CAF = Rezultatul net (profit sau pierdere)+ Cheltuieli cu

amortiz rile i provizioanele calculate (de exploatare, financiare,) Venituri din provizioane + Valoarea net contabil a activelor cedate Venituri din vânzarea activelor Subven ii pentru investi iivirate asupra rezultatului exerci iului



175

Capacitatea de autofinanare real (CAFR) sau autofinanareaefectiv reprezint surplusul monetar ce rmâne întreprinderii dup ce,din capacitatea de autofinanare, s-au distribuit dividendele.

CAF R = CAF Dividende distribuite

Capacitatea de autofinanare reprezint un indicator ce exprimindependena financiar a întreprinderii, a crui mrime depinde derentabilitatea întreprinderii, de politica de investiii i de metodele deamortizare a activelor imobilizate.

5.3. ANALIZA REZULTATULUI ÎNTREPRINDERII

Orice agent economic, indiferent de forma de proprietate sauorganizare, î i propune ca, în urma activitii desf urate, s obin

ceea ce, în mod generic, poart denumirea de rezultat.Acest indicator permite aprecierea eficienei activitii

desf urate de agentul economic i, totodat, prin analiza sa, luareaunor msuri fie de consolidare în situaia în care rezultatul estefavorabil (profit) sau de reorientare i corectare a deficienelor însituaia în care rezultatul este nefavorabil (pierdere).

Conform Contului de profit i pierdere, profitul întreprinderiiare urmtoarea structur:

Fig. nr. 5.2Structura rezultatului întreprinderii (profitului)

Rezultat net al

exerciiului

Rezultatexerciiu

Impozit profit

Rezultat curent

Rezultatextraordinar

Rezultat fin.

Rezultat exp.

ven. fin.

che. fin.

che. exp.

ven,. exp.

ven. extr.

che. extr.Rezultat net al

exerciiului

Rezultatexerciiu

Impozit profit

Rezultat curent

Rezultatextraordinar

Rezultat fin.

Rezultat exp.

ven. fin.

che. fin.

che. exp.

ven,. exp.

ven. extr.

che. extr.



176

Pentru a putea analiza rezultatul, trebuie cunoscut structuraacestuia, modul de formare precum i incidena fiecrui rezultatintermediar asupra rezultatului final.

Analiza factorial a rezultatuluiAnaliza factorial a rezultatului permite evidenierea factorilorce acioneaz asupra fenomenului, identificarea i luarea unor msuricu privire la aceti factori, de consolidare în situaia unei evoluiifavorabile a rezultatului sau de reorientare în situaii nefavorabile.

Evidenierea influenei factorilor se face utilizând modele deanaliz factorial.

Un prim model scoate în eviden participarea cifrei de afaceri

la formarea rezultatului. Astfel: R = CA × R RC ×

100

1

unde: RRC =100

r g cii∑ ×

R = CA ×100

r g cii∑ ××

1001

, iar r ci = ci ni

Deci, ca model final: R = CA ×(

100

1

100

r -cg iii

×

∑ ×

unde: R = rezultat; Rrc = rata rentabilitii comerciale;gi = structura vânzrilor pe produse, sectoare sau activiti;r ci = rata rentabilitii comerciale la nivel de structur;ci = cota medie dea adaos comercial pe structur;ni = nivelul cheltuielilor de circulaie pe structur.

R(CA)

R R(gi)

R(RRC)

R(ni)

R(rci )

R(ci)



177

O evoluie favorabil a rezultatului presupune un ecart cât maimare între adaosul comercial i cheltuielile de circulaie.

Al doilea model de analiz factorial a rezultatului pune în evidenparticiparea resurselor întreprinderii la formarea acestuia. Se analizeaz

astfel participarea forei de munc, a mijloacelor fixe i a stocurilor. a) aciunea resursei umane a întreprinderii se cuantific cu

ajutorul urmtorului model:

R =CA

R

Nop

Nop

Np

CA Np

CA

R

Np

NpCA

CA

RCA

CA

CA R =×××=××=×=×

=CA

R

Nop

CA

Np

Nop Np ×××

unde:

Np Nop = gn (structura salariailor);

opaw

Nop

CA= (productivitatea anual pe salariat operativ).

În aceste condiii: R = Np × gn × opaw × Rrc

R(Np)R R(gn)

R( opaw )

R(Rrc)

b) Participarea resursei materiale la formarea rezultatului estepus în eviden de urmtorul model de analiz factorial:

=×××=××=××=×=×= CA RFaFaF CAF CA RF CAF CA RF F CACA RCACACA R R

=CA

R

Fa

CA

F

FaF ×××

unde:

F

Fa= g f (structura mijloacelor fixe sau ponderea mijloacelor

fixe active în total mijloace fixe);



178

Fa

CA= CAFa (eficiena utilizrii mijloacelor fixe active).

În funcie de relaiile anterioare, R = F × g f × CAFa × Rrc

R(F)

R(gf )

R

R(CAFa)

R(Rrc)

Constatm astfel c rezultatul este influenat în mod direct de

mijloacele fixe de care dispune întreprinderea, de ponderea fondurilor fixeactive în total mijloace fixe, de eficiena cu care sunt utilizate mijloacele fixeactive, precum i de rata rentabilitii comerciale.

c) Un alt model are în vedere eficien a activelor totale, gradulde valorificare a produciei exerciiului i marja de exploatare.

R = AC

Rex

Qex

CA

A

Qex A ××× = A × E A × G × mexpl

unde:Qex = producia exerciiului; A = total activ;CA = cifra de afaceri; Rex= rezultatul din activitatea de exploatare;

E A = eficiena activelor totale (E At = A

Qex);

G = gradul de valorificare a produciei exerciiului (G =Qex

CA);

mexpl = profitul din exploatare la 1 leu CA

(marja exploatare mexpl =CA

xRe).



179

R(A)

R(EA)

R

R(G)

R(mex)

5.4. ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE

Necesitatea cunoaterii i determinrii gradului de independeneconomici financiar a întreprinderii, precum i identificarea cauzelorcare conduc la manifestri nedorite în cadrul acesteia, impune în analiza

financiari un sistem de rate de eficien.Prin rat de rentabilitate se înelege raportul dintre efecteleeconomice i financiare obinute i eforturile depuse pentru obinerea lor.Ratele de rentabilitate permit aprecierea i compararea în timp arezultatelor economico-financiare ale întreprinderii.

Principalele categorii de rate de rentabilitate supuse analizei încadrul unei întreprinderi sunt:

2. Rata rentabilitii comerciale (Rrc);

3. Rata rentabilitii economice (Rre);4. Rata rentabilitii resurselor consumate (Rrrc);5. Rata rentabilitii financiare (Rf ).

Rata rentabilitii comerciale Rata rentabilit ii comerciale, calculat ca raport între marjele

de acumulare (indicator de rezultate) i cifra de afaceri,caracterizeaz eficien a politicii comerciale i, mai ales, de pre a

întreprinderii. Relaia de calcul este urmtoarea:Rrc = 100

CA

R×

Pentru întreprindere, optim este ca aceast rat s creasc în dinamic.Aceasta presupune adoptarea unei politici comerciale i de pre adecvate care conduc la sporirea rezultatului în cadrul cifrei de afaceri. Nu exist unnivel optim al indicatorului, valoarea lui fiind dependent de sectorul deactivitate. Pentru firmele din sfera produciei i distribuiei, rata rentabilitii

comerciale poate fi calculat dup urmtorul model:



180

Rrc = 100CA

R× = 100

pq

cq- pq

ii

iiii×

∑∑ ∑

unde: qi = cantitate de produse;

ci = cost mediu pe produs; pi = pre mediu de vânzare.În cazul unitilor comerciale, rata rentabilitii comerciale

poate îmbrca urmtoarele forme:

a) Rrc=100

∑ × cii r g, în situaia în care sunt implicate structuri,

sectoare i activiti diverse.b) Rrc = C N , în situaia în care componentele analizate sunt

cota de adaos comercial i nivelul cheltuielilor de circulaie arfurilor.Factorial poate fi prezentat astfel:

Rrc =100

∑ × cii r g , unde r ci = ci - ni

Deci Rrc = (

100∑ × iii n-cg

Rrc (gi)Rrc Rrc (ni)

Rrc (rci)

Rrc (ci)

gi = structura vânzrilor;rci = rata rentabilitii comerciale pe sectoarele implicate;

ni = nivelul cheltuielilor de circulaie pe sectoarele implicate;ci = nivelul cotei de adaos comercial pe sectoarele implicate.

Rata rentabilitii economiceRata rentabilitii economice exprim eficien a cu care

întreprinderea î i utilizeaz poten ialul de care dispune. Aceasta secalculeaz ca raport între rezultatul ob inut de întreprindere (înspecial rezultatul exploat rii) i activul bilan ier.

Rre= 100Re

× A

x



181

unde: Rex = rezultat exploatare; A = activ bilanier.

Îns trebuie evideniat faptul c nu întreg activul întreprinderiiparticip la realizarea rezultatului din exploatare, o parte, spreexemplu, putând fi utilizat pentru desf urarea activitilor financiarecare nu sunt incluse în rezultatul exploatrii i care determinrezultatul financiar. Astfel, relaia de calcul a acestei rate devine:

Rre = 100Re

× Aex

x

Eficient pentru întreprindere ar fi ca rata rentabilitii economice s

creasc în dinamic, ceea ce presupune o utilizare eficient a activuluidisponibil. În ceea ce privete analiza factorial a ratei rentabilitiieconomice, aceasta se poate realiza prin intermediul fluxului caregenereaz rezultatul exploatrii, adic prin intermediul cifrei de afaceri.

Rre= 100Re

× A

x= Rrcn

CA

x

A

CA

CA

CA

A

x×=××=×× 100

Re100

Re

unde: n = A

CA- numr de rotaii activ;

Rrc = 100Re ×CA x - rata rentabilitii comerciale.

Dac se analizeaz rata rentabilitii economice prin prismafactorilor direci (n i Rrc) în economie, se vor deosebi dou categoriide întreprinderi: o categorie care î i formeaz rata rentabilitiieconomice printr-un numr mare de rotaii ale activului i orentabilitate comercial redus - întreprinderile comerciale; o altcategorie care înregistreaz un numr redus de rotaii ale activului i o

rentabilitate comercial mare - întreprinderile industriale.Rata rentabilitii resurselor consumateRata rentabilitii resurselor consumate (Rrrc) msoar eficiena

costurilor de realizare a produciei sau a celor de circulaie. Secompar astfel profitul cu cheltuielile realizate pentru obinereaacestuia. Relaia de calcul este redat de urmtoarea formul:

Rrrc = 100×Cost

R



182

Pentru activitatea de comer, costul este reprezentat decheltuielile cu circulaia mrfurilor (Chc), cheltuieli ce nu includcosturile de achiziie.

Pentru firm, indiferent de activitatea desf urat, optim ar fi ca

rata s creasc în dinamic, ceea ce ar indica o cretere a eficieneicosturilor efectuate de ctre firm.

Factorial, rata rentabilitii resurselor consumate se poateanaliza dup cum urmeaz:

Rrrc = 100100100100 −×=×−

=×Chc

Ad

Chc

Chc Ad

Chc

R

unde: R= Ad Chc,

Ad =100

C CA× ,

Chc =100

N CA×.

În situaia în care activitatea se desf oar pe sectoare, peactiviti, pe produse:

C =100

∑ × ii cgi N =

100

∑ × ii ng

În consecin, Rrrc= =−× 100100 N

C 100100 −×

×

×

∑∑

ii

ii

ng

cg

R rrc(gi)

Rrrc R rrc (ni)

R rrc (ci)

Rata rentabilitii financiareRentabilitatea financiar desemneaz capacitatea întreprinderii

de a ob ine profit net prin utilizarea capitalurilor proprii. Ratarentabilit ii financiare exprimat ca raport procentual întrerezultatul net i capitalul propriu exprim eficien a cu care esteutilizat capitalul propriu. Modelul de analiz al ratei este:

Rf = 100×Cp

Rn



183

unde: Rn = rezultat net;Cp = capital propriu.

Analiza factorial a ratei rentabilitii financiare poate fi pus în eviden prin:

a) cifra de afaceri:

Rf = =××=××=× 100100100CA

Rn

Cp

CA

CA

CA

Cp

Rn

Cp

Rnncp × Rrc

unde: ncp =Cp

CA- nr. rotaii capital propriu (eficiena capitalului propriu);

Rrc =CA

Rn- rata rentabilitii comerciale.

Rf (ncp)Rf

Rf (Rrc)

Optim pentru întreprindere este ca aceast rat s creasc îndinamic, iar acest lucru se poate realiza printr-o mai bun utilizare acapitalurilor proprii i printr-o politic comercial adecvat.

b) structura financiar a firmei. Caz în care, pe lângcapitalurile proprii, întreprinderea se poate finana i din capitaluri

atrase i alte surse: R f =

CACA

Cp A

A Rn

Cp A

A Rn

A A

Cp Rn

Cp Rn ×××=××=××=× 100100100100 =

= 100100100 ××+

×=×××=×××CA

Rn

Cp

DCp

A

CA

CA

Rn

Cp

A

A

CA

Cp

A

CA

CA

A

Rn = n×Sf × Rrc

Deoarece A = Cp+D, iar

n = A

CA- nr. de rotaii activ;

Sf =Cp

DCp + - structura financiar a întreprinderii;

Rrc = 100×CA

Rn- rata rentabilitii comerciale.

Rf (n)

Rf Rf (Sf)

Rf (Rrc)



184


1. Capacitatea unei întreprinderi de a înregistra încasri mai maridecât costul total de producie i totodat s obin un profit net,

necesar atât dezvoltrii, cât i remunerrii capitalurilor, este:a) productivitatea muncii;b) rentabilitatea;c) viteza de circulaie.2. Pentru cercetarea situaiei rentabilitii unei întreprinderi

trebuie s se urmreasc caracterul corelativ dintre:a) profit i rata rentabilitii ;b) profit, productivitatea muncii i rata rentabilitii;

c) profit, eficiena economici rata rentabilitii.3. Rata rentabilitii este un indicator care msoar:a) gradul de utilizare muncii;b) gradul în care utilizarea diverselor resurse (inclusiv a

veniturilor) aduce profit;c) gradul de utilizare a stocurilor.4. Soldurile de acumulri bneti pe cele trei tipuri de activitate, destinate

remunerrii factorilor de producie i finanrii activitii viitoare, formeaz:

a) cash-flow-ul;b) randamentul întreprinderii;c) soldurile intermediare de gestiune.5. Primul sold intermediar de gestiune cu semnificaie în termeni

de rentabilitate, este:a) Rezultatul exploatrii;b) Rezultatul curent;c) Rezultatul brut al exploatrii.

6. Rezultatul exploatrii pune în eviden:a) rezultatele comerciale ale întreprinderii, independent depolitica financiar i fiscal, îns inând cont de politica deamortizare i de constituire a provizioanelor;

b) rezultatele exploatrii normale i curente, cât i rezultateleactivitii financiare a firmei;

c) rezultatele economice ale întreprinderii generate deoperaiunile de exploatare, independent de sistemul de

amortizare adoptat, de politica financiari cea fiscal.



185

7. Capacitatea de autofinanare a exerciiului financiar reprezint:a) un surplus financiar degajat de activitatea rentabil a întreprinderii

care trebuie s fie susinut de mijloace financiare efective(trezorerie disponibil) pentru a deveni real;

b) un surplus financiar degajat de activitatea nerentabil a întreprinderiicare trebuie s fie susinut de mijloace financiare efective;

c) un surplus financiar degajat de activitatea nerentabil a întreprinderii care trebuie s fie susinut de trezoreria real.

8. Dinamica rezultatului activitii întreprinderii depinde de:a) cifra de afaceri, structura vânzrilor, rata rentabilitii comerciale

la nivel de structur, cota medie dea adaos comercial pe structur,nivelul cheltuielilor de circulaie pe structur;

b) structura vânzrilor pe produse, sectoare sau activiti, ratarentabilitii comerciale la nivel de structur, cota medie dea adaoscomercial pe structur;

c) cifra de afaceri, rata rentabilitii comerciale la nivel de structur.9. Eficiena politicii comerciale i, mai ales, de pre a

întreprinderii este caracterizat prin:a) rata rentabilitii comerciale;b) rata rentabilitii economice;

c) rata rentabilitii resurselor financiare.10. Rentabilitatea financiar desemneaz:a) eficiena cu care întreprinderea î i utilizeaz resurselel de care dispune;b) eficiena costurilor de realizare a produciei sau a celor de circulaie;c) capacitatea întreprinderii de a obine profit net prin utilizarea

capitalurilor proprii.

Aplicaii gril1. Se cunosc urmtoarele date:

Cifra de afaceri (lei) Rata rentabilitiicomerciale (%)

Sector

To T1 To T1A 500 750 15 10B 1.500 1.750 10 20



186

Determinai aciunea structurii cantitilor vândute asuprarezultatului firmei:

a) 500 lei;b) 5,75 lei;

c) 625 lei.2. Se cunosc urmtoarele date:

Indicator To T1Profitul (lei) 200 300Cifra de afaceri (lei) 2.000 3.600Numrul mediu de salariai 30 35Numrul salariailor operativi 20 30

Aciunea Nopaw asupra rezultatului firmei este:

a) 51,6 lei;b) 60,2 lei;c) 66,5 lei.

3. Se cunoate evoluia indicatorilor:- lei-

Indicator To T1Rezultatul exploatrii 500 600Cifra de afaceri 2.000 2.400Activul total 1.000 800

Aciunea RRC (%) asupra ratei rentabilitii economice este:a) 0%;b) 25%;c) – 25%.

4. Se cunoate dinamica indicatorilor:- lei -

Indicator To T1Rezultatul net 500 600Cifra de afaceri 2.000 2.400Capitalul propriu 1.200 1.800

Aciunea eficienei capitalului propriu (nCp) asupra rateirentabilitii financiare este:

a) 8,5%;b) – 8,5%;

c) 0 lei.



187

5. Ce exprim corelaia: ICA =105%; INp=101%; IP aferentCA=103%

a) sporirea productivitii muncii i rentabilitii;

b) scderea productivitii muncii i creterea costurilor;c) sporirea productivitii muncii i a costurilor.6. Ce exprim corelaia: ICA =105%; IFa=101%; IP aferent

CA=106%a) diminuarea eficienei fondurilor fixe active i creterea costurilor;b) diminuarea eficienei fondurilor fixe active i a costurilor;c) creterea eficienei fondurilor fixe active i a costurilor.7. Ce exprim corelaia: ICA =108%; IA =105%; IRre =103%

a) a încetinit viteza de rotaie a activelor i a crescut ratarentabilitii comerciale;

b) s-a accelerat viteza de rotaie a activelor i a sczut ratarentabilitii comerciale;

c) s-a accelerat viteza de rotaie a activelor i a crescut ratarentabilitii comerciale.

8. Ce exprim corelaia: IRn =107%; IRrf =102%;

a) ICp =105%;b) ICp =95%;c) ICp =10%.9. Ce exprim corelaia: ICA =109%; IA =105%; IP aferent

CA=112%a) a încetinit viteza de rotaie a activelor, au crescut costurile i

rata rentabilitii economice;b) s-a accelerat viteza de rotaie a activelor, au crescut costurile i

rata rentabilitii economice;c) s-a accelerat viteza de rotaie a activelor, au sczut costurile i

a sporit rata rentabilitii economice.10. Ce exprim corelaia: IP aferent CA =107%; IRrc=109%;

a) ICA =101,9%;b) ICA =3,7%;c) ICA =98,2%.



188

Aplicaii de rezolvat1. Analizai dinamica profitului aferent cifrei de afaceri, dac se

cunoate evoluia urmtoare a indicatorilor:

Cifra de afaceri(lei) Nivelulcheltuielilor decirculaie (%)

Cota de adaoscomercial (%)Sector

To T1 T0 T1 T0 T1

A 1.500 2.000 30 35 35 45B 1.000 800 25 20 30 25

Total 2.500 2.800

2. Analizai dinamica profitului aferent cifrei de afaceri, dac secunoate evoluia urmtoare a indicatorilor:Indicatori To T1

Cifra de afaceri (lei) 10.000 24.000Profitul (lei) 2.000 3.000Numrul mediu de salariai 50 60Numrul salariailor operativi 40 45

3.Analizai dinamica ratelor de rentabilitate cunoscute dac se

cunosc urmtoarele date:Indicatori To T1

Cifra de afaceri (lei) 200.000 240.000Cheltuieli aferente cifrei de afaceri (lei) 180.000 220.000Active totale (lei) 90.000 100.000Capital propriu (lei) 85.000 90.000Profitul brut (lei) 25.000 30.000Profitul net (lei) 21.000 25.200

4. Calculai i analizai soldurile intermediare de gestiune dinurmtorul tabel:



1 8 9

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune- mii lei -

Venit Cheltuial Sold intermediar de gestiuneNr.crt. Categorie 0 1 Categorie 0 1 Categorie 0 11. Venituri din vânzri de mrfuri 200 300 Cheltuieli cu mrfurile 100 200 Marja comercial

Producia vândut

Variaia stocurilorProducia imobilizat

1600

-100

1400

+100200

Variaia stocurilor 100 -2.

TOTAL TOTAL - Producia exerciiuluiMarja comercialProducia exerciiului

Consumuri teri (materiiprime, materiale, altecheltuieli materiale, energie,ap, servicii prestate teri)

600+100

700+100

Valoare adugat 1.000 1.0003.

TOTAL 700 800Valoarea adugatSubvenii pentru exploatare 0 0

Cheltuieli de personalCheltuieli cu impozite,taxe i alte vrsminte

400200

300100

4.

TOTAL TOTAL Rezultatul brut alexploatrii

Excedent brut al exploatrii

Venituri din amortizrii provizioaneAlte venituri din exploatare 1000 3000

Cheltuieli cu amortizrile

i provizioaneleAlte cheltuieli din exploatare

200

0

500

0

5.

TOTAL TOTAL Rezultatul exploatriiRezultatul exploatriiVenituri financiare 200 300

Cheltuieli financiare 200 2006.

TOTAL TOTAL Rezultatul curent7. Venituri extraordinare 0 100 Cheltuieli extraordinare 100 200 Rezultatul extraordinar

Rezultatul curentRezultatul extraordinar

Impozitul pe profit 100 2008.

TOTAL TOTAL Rezultatul net



190

Bibliografie

Bojian O. - Contabilitatea financiar aîntreprinderilor , Ed. Universitar,Bucureti, 2004

Barry J. Epstein,Eva K. Jermakowicz

- Interpretarea i aplicarea Standardelor Interna ionale de Contabilitate i Raportare Financiar , Ed. BMTPublishing House, Bucureti, 2007

Dinu Eduard - Analyse financiere de la firme, cap. 5Enache E., GustM.,Diaconu M.

- Analiza economico-financiar , Ed.Independena Economic, 1998

Gust M. (coord.),Diaconu M., Enache E.lin G., Ene S.

- Analiz economic financiar , Ed.Independena Economic, Piteti, 2003

Isaic – Maniu A., Ene S.,Tudose G.

- Evaluarea, fezabilitatea, planul deafaceri i riscurile activit iieconomice, Ed. IndependenaEconomic, Piteti, 2004

nescu A. (coord.) - Evaluarea întreprinderii, Ed.Universitar, Bucureti, 2003

nescu A. (coord.) - Ghid practic de analiz economico- financiar , Bucureti, Ed. TribunaEconomic, 1999

nescu A., Anghel I.,Robu V., Stan S

- Ghid practic de evaluare aîntreprinderii, Ed. TribunaEconomic, Bucureti, 2001

Manolescu Gh. - Managementul financiar, Ed.Economic, Bucureti, 1995

rgulescu D. - Analiza economico-financiar încomer i turism, Ed. Oscar Print,Bucureti, 1998

rgulescu D., CimauI.D., Vâlceanu G.,erban C.

- Analiza economico-financiar , Ed.Fundaia „România de Mâine”,Bucureti, 1999



Niculescu M. - Analiz economico-financiar ,Universitatea ConstantinBrâncoveanu, 1993

Niculescu M - Diagnostic global strategic,Ed. Economic, Bucureti, 2003

Pântea P.I. - Contabilitatea financiar actualizat la Standardele Europene, Ed.Intelcredo, Deva, 2005

Petcu M. - Analiz economico financiar , Ed.Economic, Bucureti, 2003

Popa I. E. - Bazele contabilit ii. Aplica ii practice,

Ed. Economic, Bucureti, 2009Ristea M., Dumitru C. G. - Contabilitatea în managementul

întreprinderii, Ed. TribunaEconomic, Bucureti, 2005

Thibault J.P. - Le diagnostic d entreprise,Ed. Meteora, Paris, 2002

Toma M., Alexandru F. - Finan e i gestiune financiar deîntreprindere, Ed. Economic,

Bucureti, 1998Toma M. - Ini iere în evaluarea întreprinderii,

Ed. CECCAR, Bucureti, 2007Vâlceanu Gh., Robu V.,Georgescu N.

- Analiz economico financiar , Ed.Economic, Bucureti, 2005

Vasile I. - Gestiunea financiar aîntreprinderii, Ed. Meteora Press,Bucureti, 2002

Vintil G. - Gestiunea financiar aîntreprinderii, Editura DidacticiPedagogic., Bucureti, 1997

Vintil G., Vu M. - Gestiunea financiar a întreprinderiiEd. ROLCRIS, Bucureti, 2000

carte analiza fin

Documents