SISTEMUL DE GUVERNARE

OBIECTIVELE UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE NR 10

1.Cunoașterea caracteristicilor dimensionale și de centraj ale aliniamentului sistemului de guvernare. 2. Cunoașterea principalelor defecte ale sistemului de guvernare și proceduri de reparații.

10.1 NOȚIUNI INTRODUCTIVE

În sistemul de guvernare solicitările mecanice ale penei cârmei se transmit următoarelor componente:

Articulatiilor mobile ale ansamblului și anume:- pivotul inferior constituit din bolț- piuliță-bucșă cuzinet montat în articulatia inferioară situate în pintenul etamboului;- pivotul superior constituit din bolț-piulita-bucșă montat înarticulația superioară a penei cârmei;- cuzineții (lagărele) axului mașinii cârmei;

Articulatiilor fixe și anume:- bolțurilor de cuplare ale flanșelor de cuplare între pana cârmei și axul mașinii cârmei;- zona de racordare a flănșii de cuplare și ax;- sistemul de prindere al mașinii cârmei în placa de bază.

Toate aceste solicitări produc uzuri mecanice care produc jocuri-toleranțe în aliniamentul ansamblului acestor articulații și în situații speciale, deformații ale tablei și osaturii penei cârmei.Principalele operatiuni de control și reparații ale sistemului de guvernare sunt următoarele:- verificarea jocurilor-toleranțelor în articulații;- înlocuirea bucșilor uzate;- verificarea și refacerea (dacă este cazul) a aliniamentului mașina carmei-ax- pana cârmei;- verificarea etanșeității penei cârmei și reparațiile eventualelor deformații.

10.2 CARACTERISTICI DIMENSIONALE ALE ELEMENTELOR SISTEMULUI DE GUVERNARE

10.2.1 MAȘINA CÂRMEI

Denumire Joc (mm) ObservațiiMontajJocul admis între laine și placa de bază

≤ 0,04 Sonda de măsurare să nu intre mai mult de 10 mm

Planeitate d1 ≤ 2

H1-H2 ≤ 0,15

10.2.2 ALINIAMENTUL CÂRMEI

Denumire Joc(mm) ObservațiiLagăr cârmăJoc intre carcasa si laine

≤ 0,04 Sonda să nu intre mai mult de 10mm

Centrul balamalei (pentru carmă)Aliniere (centraj) după montarea bucșelor

d ≤ 0,5

l ± 5 l ± 10

10.2.3 MONTAJUL AMSAMBLULUI SISTEMULUI. TOLERANȚE DE MONTAJ

Montarea cârmei

Distanța dintre balamaua

superioară-inferioară

a: ± 5(mm)

a: ± 10(mm)

Distanța dintre pupa tubului

etambou-perete

afterpeak

b: ± 5(mm)

b: ±10(mm)

Deformația aliniamentului

c:5(mm)

c:10(mm)

Abaterea cârmei de la

verticalitate în dreptul

arborelui port-elice

d:4(mm)

d:8(mm)

Cârma Deformații ale tablei cârmei

Osatura6

(mm)

Șafran10

(mm)

Îndreptare sau reasamblare parțială

Observație: în practică verificarea aliniamentului ansamblului cârmei se face după o avarie cu deformații ale pintenului, sau ale dezaxărilor produse de nerespectarea jocurilor de montaj ale articulațiilor;

10.2.4 CENTRAJUL BUCȘILOR AXULUI CÂRMEI

∆(a) : deviația ≤ 1.0 mm;

Observație: orice montaj trebuie să respecte aceleași condiții de toleranță ca la o construcție nouă.

10.3 DEFECTIUNI MAJORE ALE SUBANSAMBLELOR SISTEMULUI DE GUVERNARE-METODE DE REMEDIERI

10.3.1 RĂSUCIREA AXULUI CÂRMEI

Rezistența materialului axului cârmei permite deformații la răsucire și foarte rar la încovoiere.Răsucirea axului,de regulă se produce în zona cu diametrul cel mai mic.

Figura 1: Exemple de axe drept și îngenunchiat

Răsucirea provoacă tensiuni intene în materialul axului. Pentru eliminarea tensiunilor interne se procedează la tratarea termică a axului după cum urmează:

Detensionare prin încălzire la o temperatură între (350 -600)°C.Timpul de menținere la 600°C este de 4 ore.

Normalizare printr-o răciră controlată cu un gradient de temperatură de 50°C /h până la temperatura de 350°C urmată de o racire lentă. Valorile unghiului de răsucire, condiții de îndeplinit și urmărit:

1.Valori acceptate ale răsucirii fără preîncălzire: α≤ 6,8 × L/D2.Valori după detensionare la 600°C: 6,8×L/D <α≤ 15×L/D

3.Valori după normalizare: α>15×L/D unde α = unghiul de răsucire; L = lungimea axului în zona răsucirii; D = diametrul axului cârmei în zona cilindrică.

Observație: În urma tratamentului termic, nu se elimină defectul de răsucire al axului ci doar tensiunile interne din material.

Compensarea unghiului de răsucire se face prin 2 metode:

1. Modificarea poziției penei axului prin montarea unei pene în trepte:

Figura 2. Exemplu de montaj al penei

B =lățimea suprafeței supusă forfecării unde b > A/L A=0,24×dm /fm (mm ) A= suprafața totală supusă forfecării (mm ) L=lungimea penei unde: L = lungimea penei; dm = diametrul axului;

fm = factor de material.2.Modificarea poziției mașinii cârmei

În situația în care se impune modificarea poziției mașinii cârmei pe rama de fundație pentru compensarea unghiului de răsucire a axului, tubulaturile hidraulice se înlocuiesc după o noua izometrie.

Recomandări pentru reparații:

Nu se permite înlocuirea tubulaturilor cu racorduri flexibile de presiune.Pentru cuplarea fără pană dintre ax și mașina cârmei suprafața de contact dintre conul axului și cuzinetul locașului din mașina cârmei se verifică prin TUSARE.Suprafața de contact (pata de contact) admisă obținută în urma tușării trebuie să fie de 70% din suprafața totală de contact.

Condiții impuse de valorile unghiurilor de răsucire

1.Pentru unghiuri de răsucire α ≤ 5 se impun luarea următoarelor măsuri: Inspecția aliniamentului cârmei și a mașinii cârmei; Controlul nedistructiv al canalului de pană; Verificarea strângerii piulițelor și bolțurilor de fixare în postament; Teste de funcționare.

2.Pentru unghiuri de răsucire α cuprinse între 5-15 Se impune reparația capitală în termen de 3-6 luni pentru

restabilirea condițiilor normale de funcționare; Se aplică programul aplicat pentru unghiuri < 5°; Se execută probe de funcționare; Teste de manevră cu toată viteza; Verificarea semnalizărilor din comanda de navigație pentru

unghiuri maxime de rotire.

3.Pentru unghiuri de răsucire α > 15° Se acordă permisul de traversadă până în primul port pentruâ

reparatii; Se aplică programul pentru unghiuri între 5-15°;

4.Pentru unghiuri de răsucire α > 6.8 x L/D se aplică măsurile aplicate pentru unghiuri ˂ 5°.

10.2. ÎNCOVOIEREA AXULUI CÂRMEI

Este un defect rar întâlnit ca urmare a loviturilor în pintenul axului cârmei în timpul eșuării navei lipsită de propulsie.Ca și în cazul răsucirii, încovoierea produce tensiuni interne în materialul axului care se elimină prin tratament termic.Pentru deformația la încovoiere se iau în calcul cele mai mari valori ale tensiunilor pentru a se putea compensa valorile combinate ale răsucirii și încovoierii.Pentru cuplarea fără pană a axului cu cuzineții de sprijin, se verifică dacă există urme de alunecare în zona conică de contact.

Figura 3. Exemplu de îndoire al axului

Figura 4. Exemplu de blocaj al axului datorita incovoierii

10.2.1 Valorile razei de racordare din zona încovoiată

-Pentru îndreptare fără tratament termic raza de racordare va fi: R > 30Dm; -După detensionare la 600°C și îndreptare: 20Dm < R < 30 Dm;-După normalizare și îndreptare: R < 30 Dm;

Unde: R= valoarea minimă acceptată a razei de racordare în zona îndoită; Dm=diametrul axului în zona îndoită

Figura 5. Schița deformației prin îndoire a axului

10.2.2 Tehnologia de reparații constă în îndreptarea axului incovoiat; operațiunea se execută cu o presă hidraulică după tratamentul de detensionare la indicația societătți de clasificare.

Observații

- Diametrul minim acceptat al axului cârmei în urma măsurătorilor din cadrul inspecțiilor de reclasificare este D > 0,97 D original;- Lainerul nu este inclus în dimensiunea diametrului măsurat;- Controlul axului este vizual.Nu se admit fisuri.La cererea societății de clasificare se poate face un control nedistructiv pentru depistarea unor eventuale fisuri;- Zonele corodate se rectifică prin polizare și se protejează prin vopsire cu anticoroziv.- Fisurile se elimină prin resudare.Resudarea se execută cu preîncalzire la 200°C (nu se recomandă preîncălzirea cu flacără oxigaz);- Sudura se recomandă a fi automată;- Dupa finalizarea sudurii se realizeaza un tratament de detensionare la temperaturi cuprinse între 500-600 ⁰C.Rata de răcire este de 50⁰ C/h pentru temperaturi mai mari de 350⁰ C, urmată de o răcire lentă;- În final după rectificarea zonei resudate, se execută un control nedistructiv cu magnaflux.

10. 3 BLOCAREA BOLȚURILOR DE CUPLARE ALE FLĂNȘILOR DE LEGATURĂ DINTRE AX-PANĂ

Figura 6. Elementele de legatură dintre axul carmei și cel al penei cârmei sunt flanșele.

10.3.1 Detalii tehnice ale ansamblului

Rigidizarea lor se realizează prin intermediul bolțurilor,care preiau forțele de rotire ale axului cârmei și le transmit penei.Ele se montează cu strângere în canalele flanșelor.

La montare, o mare atenție trebuie acordată siguranțării piulițelor prin sudarea unei platbande de oțel inoxidabil între ele, deoarece nesiguranțarea lor duce în timp la desfacerea și pierderea bolțurilor.

Forțele la care sunt supuse bolțurile sunt de încovoiere.Pentru preîntâmpinarea apariției jocurilor dintre bolțuri și locașurile din flănși la montaj, ele se pretensionează.

La demontare, fiecare bolț se măsoară iar valorile măsurătorilor se trec într-o fișă de măsurători care se prezintă inspectorului de registru.Aceste valori se compară cu cele inițiale.Diametrul bolțului se stabilește în funcție de diametrul axului, de factori de material pentru bolțuri și ax și numarul de bolțuri.Demontarea bolturilor se face prin depresare hidraulica. Bolțurile blocate în locașurile flanșelor de cuplare ax-pană, se scot prin tăiere.Bolțurile uzate se înlocuiesc cu altele de diametru mărit cu respectarea valorilor de strângere înscrise în cartea tehnică.

10.4 UZURI DE COROZIUNE ALE CUPLAJELOR CONICE ALE AXULUI

Figura 7. Schița cuplării unui ax în zona conică a ansamblului

Condiția de montaj ale ansamblului este următoarea: dm ≥ 1,2 d2 ; l >d1 unde : dm=diametrul mediu al axului.

Detalii tehnice de reparații:

Presiunea admisă pe suprafața de contact dintre bucșa inferioară și ax trebuie să aibe valoarea P= 40 kN/mm², suficientă pentru ca forțele de frecare să permită rotirea sistemului ax- bucsa fără solicitări la torsiune;

La demontare în general, se constată uzura suprafeței conului de contact a axului;

Zonele corodate se rectifică prin polizare și sudură; Sudura se face cu preîncălzire la 50-100⁰C pentru locas.Preîncălzirea

conului se face la temperatura de 200⁰C. După sudură se procedează la detensionarea axului și pivotului prin

încălzire la temperatura de 580-600⁰C urmată de o răcire controlata cu un gradient de temperatură de 50⁰C/h de la 600⁰C la 350⁰C.Timpul de menținere la temperaturile prescrise este de 4 h;

După răcire zonele sudate se rectifică și se fac măsurători nedistructive (maganaflux);

Înainte de montaj, suprafețele de contact dintre con și bucșa se tușează.Tușarea se efectuează cu pastă de tușat (albastră) până când procentul de contact dintre suprafețe este de min 70%.

Montajul trebuie făcut cu controlul aliniamentului și jocurilor ansamblului ax-cuzinet pentru prevenirea mișcărilor relative dintre aceste elemente care pot conduce la solicitări excesive de încovoiere.

Dacă cuplajul conic este cu pană, suprafața de contact se verifică cu pana montată.

Demontarea si montarea axului se face cu depresare cu o pompă hidraulică ce asigură o forță de depresare mai mare decât greutatea axului.

10.5 FISURI ÎN ZONELE DE RACORDARE ALE FLANȘELOR DINTRE AX-PANĂ- CARMA

Figura 8.Racordul dintre ax și flanșă

10.5.1 Detalii tehnice

Solicitările la care este supusa flanșa axului cârmei sunt de torsiune.În general, efectul acestor solicitări sunt apariția unor fisuri în zonele de racordare dintre ax și flanșă.Repararea se efectuează prin sudură în zonele fisurate.Sudurile se fac cu penetrare 100%.Raza de racordare a cordonului de sudură este r > 0.08 ds(diametrul axului).În situația schimbării flanșei,trebuie verificat certificatul de calitate al materialului acesteia, care trebuie să fie identic cu cel al axului.

Procedura de sudare trebuie să respecte următoarele condiții:

Preîncălzirea zonei se face în funcție de conținutul de Carbon al materialului : pentru C < 0,2% T=150 C; C = 0,3% T=250 C

Sudura se execută alternativ pe laturile canelurilor din zona de îmbinare;

Detensionarea se face la o temperatură de 580-600⁰ C; Răcirea este controlată cu un gradient de temperatură de 50⁰ C/h de la

600⁰C la 350⁰ C;

Timpul de menținere la temperatura de 600⁰C = este 4h. După finalizarea sudurilor și tratamentului termic, se face un control

nedistructiv (magnaflux).

10.6 UZURILE DE COROZIUNE ALE CUZINEȚILOR AXULUI CÂRMEI

Uzurile de coroziune produc modificari ale toleranțelor dintre elementele în mișcare ale cuplărilor mobile din ansamblul cârmei.

10.6.1 Detalii tehniceÎnălțimea de contact a cuzinetului cu axul carmei este hc < 1,2daxToleranțele dintre bucși și cuzineți se admit până la o valoare minim acceptată în vederea evitării blocării axului în momentul rotației sau mișcării unghiulare a cârmei.Solicitările mecanice cele mai mari din timpul mișcării unghiulare ale axului sunt suportate de:

- Cuzinetul superior pentru cârmele suspendate;- Cuzinetul inferior pentru cârme semisuspendate mai ales pentru o

navă în balast când cârma este parțial imersă

Figura 9. Graficul tolerantelor dintre axul cârmei și cuzinet

Toleranțe cuzinet (mm)

7 6 I gaiac 5 II oțel 4 3 2 III bronz 1

200 400 600 800 Diametru ax (mm)

OBSERVAȚII:

Pentru cuzineții din gaiac sau fibre sintetice,toleranțele sunt mai mari în comparație cu cele din oțel sau bronz datorită dilatărilor produse de contactul cu apa de mare;

Materialele sintetice pentru cuzineți se împart în două grupe în funcție de gradul de dilatare în contact cu apa de mare:

- Fenolice : cu dilatare < 1,5% din grosimea peretelui(Thordon XL thordon SXL Ambatex,Ferrobatex Thordon,Laminex);

- Poliamidice : cu dilatare de 5% din grosimea peretelui (Celeron,Ertalon);

Rata medie de uzura recomandată se bazează pe valorile date de relația:

D/800 mm/an (max 0,5mm/an) unde D=diametrul axului;

Toleranțele maxim acceptate sunt limitate de următorii factori: Probabilitatea loviturilor dintre ax-cuzinet; Protecția mașinii cârmei; Creșterea stresului în aliniamentul cârmei.

10.7 Metode de reparații ale cuzineților axului cârmei

Înlocuirea cuzineților se face dacă aceștia se prezintă în condiții de uzură sau coroziune excesivă.Dacă situația o impune, se rectifică și linerul.În condițiile în care temperatura spațiului unde se execută prelucrarea, este mai mare decât temperatura la locul de montaj,diametrul exterior al cuzinetului prelucrat trebuie să fie mai mare decât cea din tabelul de strângeri pentru compensarea valorii de strângere .

Fig 10. Toleranțe de strângere pentru bucși din bronz-inox

∆= strângerea butonului axului cârmei în cuzinet;D= diametrul exterior al bucșei.

Toleranțele de strângere sunt influențate de temperatura de prelucrare: valoarea creșterii diametrului exterior al bucșei se calculează în funcție de diferența de temperatură dintre temperatura cuzinetului si cea a locului de prelucrare.Adaosul în diametrul exterior al bucșei ΔD este adaosul pentru 1°C, diferența între temperatura la care se execută strunjirea și temperatura locală a cuzinetului.

Figura 11.Graficul toleranței între adaosul de prelucrare ΔD și diametrul exterior al bucșei D

10.7.1 Valorile strângerilor pentru cuzineții sintetici

Modulul de elasticitate al materialelor sintetice este mai mic decât al oțelului în timp ce coeficientul de dilatare termică este mai mare față de oțel.Pentru bucsile Thordon de exemplu modulul de elasticitate este de 1% față de oțel; coeficientul de dilatare este cu 15-23% mai mare decît al oțelului.Datorită acestui coefficient, la schimbarea și prelucrarea bucșilor trebuie să se țină cont de majorarea toleranței de prelucrare : a=k×2x gb× (T-To)(mm) unde;a = majorarea toleranței minime în funcție de temperatura de montaj;k= coeficient de dilatare al materialului: k=5×10 Thordon XL;

k=23x10 Thordon SXL;gb = grosimea bucșii (mm);T = temperatura maximă de lucru;To = temperatura de referință la momentul măsurătorilor și montajului;

Exemplu:Daca k=23x10 ,gb =25mm,(T-To)=30 ⁰ C, rezultă o valoare a lui a=0,35 mm ceea ce înseamnă că valoarea toleranței este cu 0,35 mm mai mare decât valoarea minim acceptată.

10.7.2 Grafice cu valorile strângerilor pentru materiale fenolice (a) și Thordon Poliamidice ( b)

a) b)

10.8 Toleranțe pentru cuzineți cu sisteme de ungere sub presiune Valoarea normală a toleranțelor = 0,3÷1mm; Lungimea cuzinetului și unghiul de rotație al axului sunt baza de calcul pentru dimensionarea toleranțelor în vederea evitării blocării axului. Nu se admit uzuri accentuate în cuzinet.

10.8.1 Proceduri de reparații ale bucșilor:- Pentru efectuarea măsurătorilor se golește uleiul din sistem și se

demontează presetupă;- Dacă se constată că nu sunt scurgeri de ulei,nu se mai fac măsurători

și se verifică existența uleiului din sistem;- Dacă sunt scurgeri de ulei, se demontează bucșa, se rectifică zona de

contact a garniturilor,se schimbă garniturile de etanșare.

10.8.2 Tehnologii de reparații permanente ale bucșilor Bucșa uzată se demontează din locaș prin depresare.Suprafețele locașului se curăță prin polizare,sablare sau rectificare;Montajul bucșii se face cu strângere cu respectarea toleranței admise de clasă; Se verifică aliniamentul;

10.8.3 Reparații temporare ale bucșilor

Sunt valabile 6 luni; dacă bucșa uzată se mentine pe poziție,atunci după verificarea aliniamentului,se anulează jocul dintre cuzinet și locas prininjectarea în spațiul dintre ele cu BELZONĂ. Injectarea se facede jos în sus cu penetrare.

Diferențele admisibile dintre duritățile materialelor componentelor în mișcare relativă între ele (bucșă-liner) este de min 65 HB;Combinațiile de material pentru bucși-linere nerecomandate: Oțel-oțel,inox-inox,bronz-bronz care conduc la uzuri excesive;Combinațiile de material pentru bucși-linere recomandate: Liner oțel inox-bucșa bronz; Liner bronz-bucșa oțel inox sau sintetic;Interpretarea compozitiei chimice a materialului de inox al lainerelor:

Molibden=2,5÷ 3% : crește rezistența la coroziune (protecție împotriva pittingurilor);

Crom= min18% (oxidul de crom) : esențial pentru protecția anticorozivă;

10.9 PROCEDURA GENERALĂ DE INSPECȚIE,DEMONTARE ȘI MONTARE A UNEI CÂRME COMPENSATE SEMISUSPENDATE

10.9.1.LUCRĂRI PREGĂTITOARE DE DEMONTARE A CÂRMEI

Înainte de demontare se execută probe de bandă cu cârma în ambele borduri cu cronometrarea timpului de bandare (28 secunde);Se vor verifica pozițiile limitatorilor penei cârmei amplasați pe balamaua superioară a penei cârmei;Se montează schele de acces;Se execută măsurătorile jocurilor în cuzinetul de ghidare (steady bearing) și ale bolțurilor superior și inferior(upper and lower pintle);Se demontează prin tăiere cu flacără oxiagaz caplamalele de protecție situate pe pana cârmei pentru bolțul superior, și în pinten pentru bolțul inferior;Se curăță prin rașchetare și periere manuală zonele de măsurat (dacă este cazul);Se măsoară cu ajutorul sondelor spion în 4 puncte Pv-Pp,Bb-Tb jocurile SUS-JOS și se înscriu în tabelul de măsurători;Se sparge protecția cu ciment a piulițelor buloanelor de strângere ale flanșelor;Se sudează ocheți de prindere pe pana cârmei și se asigură cu zbiruri(cabluri metalice) prinse în palane de corpul navei.

10.9.2 LUCRĂRI DE DEMONTARE

Se demontează inelul de Bz al axului cârmei din balamaua superioară;Se demontează garnitura inel O-ring sau garnitura în seu;Se demontază buloanele de strîngere ale flanșelor de cuplare ax- pană;Se demontează prin tăiere siguranțele piulițelor;Se demontează piulițele de strângere ale bolțurilor (superior și inferior);Se depresează bolțurile și se scot de pe poziție;Se verifică dacă pana cârmei este plină cu ulei.Dacă da,se golește uleiul din pană ;Se manevrează pana cârmei pentru așezare pe puntea docului;

Figura 12. Imaginea unei pene demontată pe puntea docului

După demontare se execută măsurători cu micrometrul de exterior diametrele exterioare ale bolțurilor Pv-Pp Bb-Tb, și cu micrometrul de interior diametrele interioare ale lainerelor și locașurilor în câte 3 puncte și se înscriu în tabelul de măsurători;Se efectuează testul de presiune cu aer la 1,5-2 bar al penei cârmei prin montarea unui furtun de presiune cu manometru verificat metrologic în partea inferioară a penei în locașul dopului de scurgere cu racordare la o

sursa de aer comprimat.Se lasă în presiune timp de o oră după care se predă la inspectorul de registru proba de presiune prin verificarea manometrului.Se curăță toate locașurile prin rașchetare, periere, sablare (după caz) și se protejează anticoroziv.Bolțurile se curăță și se rectifică (dacă este cazul);

10.10 ETAPELE DEMONTĂRII UNEI CÂRME SEMISUSPENDATE

10.10.1 Descrierea sistemului (terminologii)

Nr Denumire componentă Explicații1 Pintle pin nut Piulița bolțului inferior 2 Acces panel Gura de vizită3 Pintle pin Bolț inferior

4 Rudder hollow Zona degajată a penei cârmei5 Metal to metal interference fit Contactul dintre bolț și linerul

locașului6 Rudder stock nut Piulița de strângere a axului cârmei7 Rudder horn Locașul bolțului inferior8 Ship hull Corpul navei9 Bearing Cuzinetul superior al axului10 Rudder stock Axul cârmei

10.10.2 Se asigură pana carmei cu ocheți de prindere cu palane de corpul navei;

10.10.3 Se demontează piulița bolțului superior:

10.10.4 Sistemul pana cârmei-articulații (pivoți) se degajează din aliniamentul cârmei; se demontează piulița pivotului inferior care se depresează din locașul penei;

10.10.5 Se verifică centrajul aliniamentului cu o strună din centrul axului-locașul pivotului inferior; se rectifică bolțurile dacă este necesar.

10.10.6 Se rotește axul cârmei; se fac măsurători ale aliniamentului cu un micrometrul de interior;

10.10.7 Vedere de sus a penei carmei cu jugul de prindere și fixare al dispozitivului de verificare a aliniamentului; brațele mobile ale dispozitivului de urmărire a conicității locașurilor bolțurilor superior și inferior.

10.10.8 Centrajul bolțului inferior.

10.11 Măsurători ale toleranțelor din aliniamentul ax- cuzinet-bolțuri

10.11.1 Bucșă veche Ax cârmă Locaș bucșă

A B

L A A B B

A B

Bucșă nouă

A: măsurători Pv-Pp B: măsurători Bb-Tb

10.12 LUCRĂRI DE MONTAJ

Montajul se execută în ordinea inversă demontării;Înaintea de strângerea piulițelor bolțurilor se fac măsurătorile finale cu sonda spion(filler);Se siguranțează și se cimentuiesc piulițele bolțurilor de strângere flanșe;Se sudează caplamalele de protecție ale bolțurilor inferior și superior;Se ,,suflă’’ prin tăiere cu flacără oxigaz ocheții de prindere de pe pana cârmei;Se demontează schelele de acces.

OBSERVATIE: Există situații în care datorită montajului anterior incorect,al jocurilor și deci a uzurilor excesive în aliniamentul cârmei să se producă deformații ale locașurilor de sprijin și ghidare a cîrmei.În astfel de cazuri se procedează la refacerea aliniamentului prin:

- Vizarea cu firul de plumb a aliniamentului pornind din centrul axului mașinii cârmei și punct final centrul locașului din pinten.

- Rectificare prin alezare cu un strung mobil de alezaj (BOȘTANGĂ) montat pe poziție pentru refacerea aliniamentului vertical.

Alezarea se realizează în zonele deformate: în locașul pintenului navei și în locașurile articulațiilor din pana cârmei;După alezare, se fac măsurători și se rectifică suprafețele de contact prin operațiunea de tușare.Suprafața de contact minim acceptată este de 70% .

TEST DE AUTOEVALUARE PENTRU UNITATEA DE INVATARE NR 10

1. Defecțiunile majore ale sistemului de guvernare; proceduri de reparații.

2. Procedura generală de inspecție; măsurători.3. Procedeul de demontare a unei cârme compensate semisuspendate.