C. SATEANU

:1v. vs.

?' 4 .Y.

LA A 25-a ANIVERSAREA MORTII SALE

EDITUR A ADE UL", S. A.

40,

, \

1

I/

I

X'

1.

A '

INI."

11

r J

f

I ,,, , ,, .

,

, i '1*,- ,,. ,

.0.. ,!. 1 ,,

,( I` It,

I I

, 1 "

,

s

.

,

" r 4A

`r\ A.i r

.

1

1,".

CARAGIALE

www.dacoromanica.ro

C. SATEANU

CARAGIALEIN ANECDOTA

LA A 25-a ANIVERSAREA MORTII SALE

;Or

EDITUR A A DEVERUL" S. A.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Nfiscut la 29 Ianuarie 1853, inMirgineni (Jud. Prahova) a fiendintrarea sa in Junimea", cu oca-ziunea aniversrii din 1878, cnd

si citit O noaptc furtunoasfi",In rnijlocul rasurilor generale aleAutor si de aforisme.June pesimist, sceptic si cinic.Mort la Berlin, 9 lunie 1912.

I. NEGRUZZI(Dictionarul

sociehitii.

Janinziil

www.dacoromanica.ro

Ce I-a atras pe Caragiale in societateaJunimii" ieene, a fost desigur in primulrand ecoul strfibatut in toat lara, cd aceastsocietate este eminamente literard, eh mem-brii ei sunt inteadevar personalitati de largiicivilizatie i c ceeace a caracterizat Juni-mea" pana la venirea sa, au fost discutiileacademice, libertatea i respectul tuturoropiniunilor ca i atmosfera spirituala cares'a mentinut atata vreme.

Ca si Eminescu, Caragiale s'a apropiatmai intai de 1. Negruzzi, cu care in colabo-rare a scris opereta nationala HatmanulBaltag", cu libretul muzicianului EduardCaudella.1)

De0 in Junimea" erau mai toti corifeiiliterari, Caragiale a fost atras indeosebi deEminescu, in amintirea caruia a scris im-presionanta sa In Nirvana"; la isbucnireacatastrofalei nenorociri a genialului poet, a-Band dureroasa veste, l'au podidit lacrimile,

www.dacoromanica.ro

8 DUPA 25 AN1

in casa lui Maiorescu, precum noteazii in-sui marele critic in Insemnarile" saletiparite postum.2)

Cu toate cii Maiorescu a fost acela care aprecizat valoarea comediilor sale in Cri-lice", Caragiale, pe vremea Junimii", sesimlia mult mai ataat de P. P. Carp, de-sigur pentru dr acesta cultiva cu predilec-tie zeflemelele i cuvintele de spirit i poatei pentru faptul di vedea inteinsul i peomul politic superior.

In Junimea" Caragiale si lucrul estefoarte interesant de arnintit era mai a-proape de Eminescu, de Panu, de Missir,decht de Ion Creangd, despre care n'a scrisi n'a pomenit niciodath nimic. Faptul a-cesta este chiar foarte curios, child tim maiales ca I. L. Caragiale era un mare meterlefuitor al cuvtintului i al stilului, cum afost i Creangd, dei marele Oran din Hu-muleti scria mult mai uor i mai putinchinuit deeat Caragiale.

** *

Intre prietenii pe care i i-a apropiat inJunimea" din Iai, a fost i profesorul uni-versitar Petre Missir. De dragul acestuia, seabfitea adesea Caragiale la Iai, cliuttindu-1

www.dacoromanica.ro

I. I. CARAGIALE 9

spre a sta in tovilrasia lui. Sunt cunoscuterimele glumete, ce i le-a adresat lui Missir:

Alissiraf,Sunt la lafi.Sou la left.Dace! ieiDela slujbli,Vin la Cuibti.AI matale.

Caragiale.

0 scurth parantez, pentru a mai vorbirelativ la Missir.

Desi P. Missir a fost cunoscut mai multca adept al lui P. P. Carp, deci ca junimistpolitic, el a intrat in Junimea" atras deMaiorescu, a carui inalth autoritate cultu-ralfi, a apArat-o prin scrieri literare, pole-mizand din acest punct de vedere cu cri-tica lui Gherea.

Cu alte cuvinte, din punct de vedere cul-tural, P. Missir, care a redactat la Iasi zia-rul politico-junimist Era NouA", sustinndpolitica lui P. P. Carp, el, P. Missir, apledat cu mult succes si pentru Directianouil" a lui Maiorescu.

In al doilea volum din publicatia sateraturil si Stiint" (1894), Gherea in arti-colul ski intitulat Polemice", rspunzhndlui P. Missir, recunoaste seriozitatea cu care

Li-

www.dacoromanica.ro

10 DUPA 25 ANI

a sustinut teoriile critice i estetice ale luiMaiorescu, obiectndu-i din punctul situ devedere, argumentele artei sociale, pe care oopunea artei pentru art.

TITU MAIORESCU

Aceastd discutiune liter ark intre teoreti-cianul artei tendentioase, .1 P.Missir, se in-cadreazA in mult discutata polemica ce aurmat la acea epock in jurul celor douchestiuni: arta pentru arta i arta tenden-tioas.

Petre Missir, a intrat in polemicii cu Ghe-

r

r91

-

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 11

rea, in jurul ca'ruia se adunaseril atunciunii dintre scriitorli cei mai talentati aiConvorbirilor Literare", afirmilnd crt in celedin urmA, Gherea nu va ram'anea dectit nu-mai cu scriitorii social democrati.

** *

Junimea" a avut desigur o puternic6 in-rilurire asupra lui Caragiale in anii ti-neri. Deaceia, se Osesc in opera sa din ti-nerete, chteva reminiscente junimiste, ba amputea spune, c se gsesc chiar cateva ele-mente junimiste.

Scepticismul lui Caragiale: Nirvana" ' sedatoreste desigur influentei discutiunilor bu-dhiste ce s'au facut in Junimea" maiales de dare V. Pogor, care sufleteste si spi-ritualmente, sustinea aceasfa filozofie. Acestscepticism, i-1 atribue si I. Negruzzi in ca-talogul ski junimist. in care 1-a trecut peCaragiale June sceptic".

Depe urma ironiilor lui P. Missir i a de-selor conversatiuni avute cu el, Caragialea utilizat in celebra sa Scrisoare pierdut",cunoscuta fraza a lui Farfuride: La 12 tre-cute fix, am, n'am treabk merg la tribunal" iAceastA fraza ar fi una din glumele lutPetre Missir.

Participand la discutiunea unor probleme

www.dacoromanica.ro

12 DUPA 25 ANI

sociale desbfitute in Junimea", cu privirela starea economicii i 13i ridicarea nivelu-lui comercial, Caragiale: s'a ales cu urmfi-toarea reminiscen(ri, pe care a trecut-o inseama lui Calaveneu Vrem i noi falitiinostrii!"; tot asa precum depe urma unorcomentarii pe care junirnistii politiei le-aufacut in jurul unor alegeri, Caragiale a ze-flemisit in Scrisoarea pierdut" in chipadmirabil, moravurile electorate depe vre-mea colegiilor cenzitare.

Expresia earacteristicgt de heifer" cu careau fost porecliti unii membrii ai profeso-rimii iesene, este deasemenea o reminiscentiljunimistd, care se intalneste in opera luiI. L. Caragiale.

Se stie ca In Scrisoarea pierduta" este osceng In care cetaleanul turmentat vorbestede societatea cielopedick cooperativ5". A-ceste expresii figureaza i pe una din invi-tatiile trimise de Jacob Negruzzi la un ban-chet aniversar 3) al societaTii, cuvinte aidomautilizate si de Caragiale pentru eroul sudin amintita comedie.

Insfhrsit, aminthn pe Caracudi unuldintre eroii zugrasviti de Caragiale in schi-tele sale, nurne care aminteste direct, faimoa-sa caracud" din Junimea".

Aceste, i poate vor mai fi i altele

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 13

stint reminiscen(ele junimiste din opera luiCaragiale.

Se stie di I. L. Caragiale era rnai satis-fdcut de reprezentarea comediilor sale la

decat in alt parte. Scrisoarea pier-dut" a avut In teatrul iesan interpreti carei-au fficut celebritatea. Multi ii vor amintide actorul din scoala lui Matei Millo -MihatArceleanu, care a creiat inimitabil pe Za-haria Trahanache; pe Dim. Constantinescu,care a creiat rolul prefectului Tipatescu; peC. lonescu, creatorul lui Catavencu; DimitriePruteanu, care a creiat rolul ipistatului GhitlPristanda; C. Meimuleanu,4) creatorul luiAgamit Dandanache; Mihai Popovici i ulte-rior Mircea Pella, creatorii lui Farfuride;Verona Cuzinschi, creatoarea rolului feme-nin Cucoana Zoitica, etc. etc.

Aceast echip artistic6 a intruchipat atiltde viu tipurile lui Caragiale, ineat autorulnu numai eh era satisfcut de modul cumi se juca piesa la Iasi, dar multi dintre

cAutau s identifice pe eroii lui Cara-giale, cu anurnitc figuri din societatea ie-san.

Faptul acesta ins5, nu s'a petrecut nurnaila Iai, ci i la Bucuresti sau In alte orasedin lark unde i s'a reprezentat comedia.

Iai,

te-sent

www.dacoromanica.ro

14 DUPA 25 ANI

Astfel, pe cnd Caragiale functiona caprofesor la Piatra Neamt, unde o echiplibunk' de artisti a reprezentat aceast come-die, publicul a identificat pe unii eroi dinO scrisoare pierdut6", cu anumite persoanedin oras. Mai mull decAt atAt, un cronicardin Piatra Neamt, D. Hogea, care a scrisintre altele si cliteva frumoase evocari inamintirea lui G. Panu si a cabanei sale depe Dur Au relateaza urmatoarele:

Amintesc apoi c dupa cativa ani and au apa-rut pe scena Teatrului National nemuritoarele salecapo-d'opere, Noaptea furtunoasfi" si ScrisoareapierdutA", multi au crezut ca aceast din urmapiesa, a fost inspirata de moravurile si viata poli-tica a oraplui nostru, din care si-ar fi ales tipu-rile si personagiile nepieritoare rivalizand doar,cu acele din epoca si teatrut lui Mo Here. Dar aceaparere, s'a dovedit neintemeiata. In aceasta chestie,atM eu, cat si multi prieteni, am avut dese ori o-cazie a discuta si intrebandu-1 a ne lamuri, Cara-giale ne-a spus Intotdeauna: Se poate toarte bineca O scrisoare pierduta", sfi fie icoana fidel amoravurilor politice din Piatra Neamt, ca si a ori-cfirui alt ora de provincie; dar ca nu s'a inspiratsi mai ales n'a vizat anumite personagii de aici;caci, adauga el, In materie de arta, plasmuirea per-sonagiilor, este o creatiune datorita exclusiv iina-ginatiunii personalitatii si talentului autorului, carele poate gfisi In orice mediu, studiat adanc; destulnumai, ca ele sa ailia vial5 si sa reprezinte reali-tatea" 5)

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 15

S'a afirmat candva de unii critici, ea o-data cu disparitia colegiilor cenzitare, dispa-rand si vechile moravuri electorale, va dis-pare implicit si actualitatea comediei hiiCaragiale, care in acest caz, va deveni unautor demodat.

Din nefericire, moravurile biciuite de el,Inca n'au disparut si Caragiale nu e demo-dat, dupa cum nu e demodat In teatru, niciMoliere, iar faptul ca si la Iasi si. la Bucu-resti si la Piatra Neamt si in oriskare partea tarii, publieul a crezut ca autorul Seri-sorii pierdute" a vizat anumite tipuri realedin societate, arata masura in care Caragiale,a izbutit sa insufle putere de viata, tragi-comicilor sai eroi.

OPUL SI DOPUL

Celebru pe intreaga lark cu succesele pecare le-a oblinut cu comediile sale, fiindtrecut prin toata ierarhia technica a teatrului,caci a fost rand pe rand, cum spunea intr'unravas adresat marelui actor craiovean IonAnestin, sufleor, director de teatru si fa-bricant de roluri", Caragiale primi intr'unrand vizita unui Einar autor dramatic carevenise la dnsul, instantii superioara in ma-

www.dacoromanica.ro

16 DUPA 25 ANI

terie, si-i ceteascil o tragedie... numai incinci acte i toati in yersuri.

Cum tnirul autor se -afti in bune rapor-turi amicale cu Caragiale, el aduse cu dnsul

citeva sticle infundate cu vin bun, sprea-1 antrena in timpul lecturei. La fiece actel deschidea cite o sticli cinstindu-1 pe Ca-ragiale, care se delecta nu cu versurile tra-gediei, ci cu veritabilul nectar.

Child poetul-tragedian, sufocat de lecturapropriilor sale tirade, era gata s'o i-a raznacu actul al cincilea, Caragiale ii T1:

MAL lnteresant yin mai ai?Mai am o singurri sticl!Ad'o incoace! Scoate dopul i Iasi dra-

cului opul, ca-mi strici toati dispozitia!Anecdota, absolut autentici, nu spune care

a fost soarta tragediei.

DOUA ARADEFoarte migalos, precaut de atenti uneori

prea ingrijorat, cand era vorba de punctu-atii in scrisul su, Caragiale a telegrafiatdela Berlin la Iasi ziarului Opinia" indi-cnd inteo lungi telegrami unde sfi i sepuni anumite virgule.

In aceastii privintii este demni de reti-nut o scrisoare pe care Caragiale a trimis-oliii lacob Negruzzi tot in materie de vir-

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 17

gule. In aceast scrisoare el pune urmfi-toarele sarade:

Care este culmea greselei de punctuatie?Si a raspuns tot el:

Sh treci o ghrl pe virgule in loc s'otreci pe punte...

Si fiindcg e vorba de saradele lui Cara-giale, Inca una, tot de-a lui:

Ce deosebire este intre d-rul Kremnitz 7)O. o sofa?

Cum nimenea nu stia s'o deslege, Cara-giale rspunse:

Nici una, sofaua este un pat olog, id-rul deasemenea.

PROFESOR

Fostul sufleur, fostul functionar al R. M.S.-ului, fostul director al Teatrului National,fostul agent de asigurare al societ tii Natio-nala", fostul berar din Fiala Teatrului (Bucu-resti) si fostul presedinte de onoare al chelne-rilor, Coragiale, intre alte multe profesiuni, aexercitat si pe aceia de profesor de Istorie alliceului Sf. Gheorghe" din Bucuresti.

Facnd intr'o zi o lectie de Istorie si pre-zentnd eolarilor sai pe Mihaiyiteazul, Ca-ragiale observii ea' unul dintre elevi se uitamereu pe fereastra, dus cu gAndul aiurea sifrA nici o atentie pentru explicatia sa.

2

--

www.dacoromanica.ro

18 DUPA 25 ANI

Bine mai baiete, ii zise Caragiale, euvorbesc de aproape un ceas i ie nici nu-tipasii! Spune, incotro te uiti si la ce te&ride i?

I. L. CARAGIALE, TANAR

Ascultam merloiul din porn! raspunseelevul sincer, dar destul de emotionat.

Caragiale tacu o clipa, flack' pe baiet si 10continua apoi cursul de istorie. Elevul Ins&nu-si lua ochii dela fereastra. Explicand

.

4,..."Itir

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 19

mereu i observand c elevul continua aa privi pe fereastra cu incordata atentiune,Caragiale Ii Intrerupse explicatia i apro-piindu-se de elev ii zise:

Mai baiete, tii una: haidern In gradinacu totii s ascultam merloiul din porn, s'omvorbi despre Mihai Viteazul lectia viitoare.

Ceiace i facu cu intreaga clasa i ce-iace aminteste minunata pedagogie a luiIon Creanga.

CARAGIALE l TELEORPe third dirij a a doua serie din vestitul

sari Moftul Roman", Caragiale avea intrecolabori i pe scriitorul Durnitru Teleor cu-noscut In cercurile literare sub numele deTata".

Intr'un rand, intarnplandu-se amandoi laun paharel de yin i fiMd amandoi lefteride tot, Caragiale care era prea vorbaretfata de prea tacutul Teleor, ceru baiatuluidin pravalie in ton raspicat:

la mai add un ulcior,Cd pleitete... Teleorl

Cum nici Teleor nu prea avea putere deplata, a dat si el o replica destul de gravil

Teleor n'are paraleDar pidleste Caragiale!

www.dacoromanica.ro

20 DUPA 25 ANI

Istoria nu spune cine a plata si mai cusearn cat s'a platit!

CARP 1 CARAGIALEDup ultima sa piesa, comedia O soacra",

Caragiale n'a mai scris nimic pentru teatruafara de schitele teatrale din volumul

Momente" pe care lonel Teodoreanu, pecand functiona ca director al Teatrului Na-tional din Iasi, le-a reprezentat in colo-ritul necesar 'si cu interpretarea celor maibuni artisti ieseni.

Cum toti adrniratorii lui Caragiale asteptauca el sa mai dea ceva pentru teatru, in-teo zi P. P. Carp care aprecia foarte multpe maestrul satirii romane, 11 apostrofa,mai in saga, mai in serios:

Bine mai Iancule, rau te-ai mai lenevit,nu mai scrii nimic...

Ba scriu, Coane Petrache!Nu vorbesc de mofturile tale, ci vreo

piesa bunk ca n'ai mai scris de ani de zile.Caragiale dadu sefului junimistilor poli-

tici urmlitoarea replica sarcastica:$tii una, coane Petrache? Stai D-ta doi,

trei ani la guvern si voi scrie si eu atunciin tihna o piesa in doua-trei acte.

Ironia lui Caragiale era destul de taioasa

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 21

stiut fiind ca Petre Carp riu guverna preamult...

Intre Caragiale i Delavrancea a existato trainica prietenie cum rar se intampla ladoua talente mari, care daca glumeau reci-proc pe socoteala lor, nu se invidiau si nuse urau.

Cciace nu i-a impiedicat insa ca sa secerte deabinelea de cate ori se incaierauin... discutii, chit c a doua zi sa se cauteiar unul pe altul.

Caragiale mai cu seama avea obiceiulsa-si tachineze prietenuL Asa intr'un randCaragiale, care nu mai diiruise nirnic sceneiromanesti, vazand ca Delavrancea scrie pieseclasice, imbogatind repertoriul teatrului ro-manesc, ii zise cu ironie:

Bine, mai Barbule ce esti tu: autordramatic sau astrolog? Ce fel de piese tea-trate or fi fund Luceafdrul, Apus de Soare,Viforul? Asta-i curata astrologie 18)

La care Delavrancea n'a mai raspuns ni-mic si fireste c nici nu s'a suparat stiindbine ea marele sau prieten apreciaza in fondvaloarea trilogiei sale dramatice.

DEPUTATIA LUI CARAGIALESe stie ca toata viata Caragiale a stat

retras din viata politica, desi in tinerete a

www.dacoromanica.ro

22 DUPI 25 ANI

lucrat ea 0 Eminescu la conservator-juni-mistul cotidian al lui Maiorescu 0 LascarCalargiu, Timpul".

Caragiale, care a ironizat politica i mo-ravurile ei, n'o putea iubi; ea nu-1 puteaatrage 0 nu 1-a atras decat ca un motivpentru creatiunile sale literare.

Totu0 Caragiale s'a inregimentat candvaintr'un partid politic. L'a captivat (adevaratacaptivitate), Take lonescu, eand a infiintatpartidul conservator-democrat. Conservatordin fire era Caragiale, democrat convinsa0derea, caci extrema lui sociabilitate 0comunicativitate au ramas legendare, aaca nu i-a fost greu lui Take lonescu, pecare maestrul il adora inteadevar, sa-1aduca in noul sau partid. Ba i mai mult,sa-1 faca pe Caragiale sa ia euvntul laintrunirile publice organizate in tail, la careTake lonescu isi anunta programul par-tidului.

Numele lui Caragiale tiparit pe afielecare chemau pe cetateni la aceste intruniri,era inteadevar un numar de mare atractie.La Ia0 0 la Bucure0i. unde a cuvntat, cudarul sau minunat de a rosti cuvintele, sa-lile gemeau de lume. Pentru intaia oaraadorabilul 0 deliciosul causeur", aparea inmijlocul multimii, ca orator.

Dar valvartejul politic a deceptionat re-

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 23

pede pe marele literat. Dupa turneul politicce 1-a !lent prin tara, stramtorat fiind laacea vreme, Caragiale a cerut efului sa-ifixeze candidatura, eh doara se va alegedeputat.

Evident, Take lonescu nu 1-a refuzat. Daraducand chestiunea in comitetul partidului,onorabilul comitet a respins propunerea pemotiv ea Caragiale" nu inspira incredere"-incredere politica, bine inteles, fiindca,obiecta comitetul, Caragiale nu era destulde serios!...

I-a fost probabil teama onoratului comi-tet de multa vreme defunct ! ca preten-dentul la deputa tie sa nu-1 eternizeze invreo opera satirical...

MELOMANIn anii pe care i-a petrecut in Willmers-

dorful Berlinului, fugind din tarii dar pur-tandu-i dorul, Caragiale n'avea mai mareplacere i zi mai bucuroasa deck atunciacand il vizitau compatriotii prieteni sau cunos-cuti, in trecere prin capitala Germaniei.

Intr'un rand, Caragiale primi vizita defunc-tului istoric Vasile Pdrvan care era insotitde Sirnionescu Reunniceanu 0 Traian Bratu,acesta din urmfi actual rector al Universi-nth ieene. Revederea fu cu atat mai cor-

www.dacoromanica.ro

24 DINA 25 ANI

diata cu cat vizita era cu totul neateptata.Firete, tustrei au fost retinuti la masa iintretinuti de admirabila verva a lui Cara-giale.

Si pentruca placerea sa fie desavfirit,spre seara Caragiale 1i invit prietenii laun concert.

In locul savuroaselor conversvtii cu care-ianimase autorul Scrisorii pierdute", cei treivizitatori savurau doua ore de muzica di-villa: Beethoven. In tot timpul concertului,Caragiale era absorbit, transportat .1 riu-imai dadea seama ea sta alaturea de amiciisai.

Abia la plecare, el 1i reveni in fire i a-dresandu-se tovarailor s5i. zise cu ton indu-rerat :

Mai, eu am fost un om fara noroc!Pang i cariera in viata mi-am gresit-o, f a-cfindu-ma... scriitor!

Si child ii vazu prietenii c fac ochiimarl 0-1 privesc nedumeriti:

Da, caci eu sunt o fire foarte sensibilala muzica... Trebuia sa ma fac muzician 9).

*

*

Inteadevar....Meloman rafinat, Caragiale avea mari

dispozitiuni i aptitudini pcntru muzica. Au-

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 25

zul salt era de o rail fineta. Poate deaceia11 supara rostirea lipsita de vocalitate sipunctuatie si desigur asa se explica muzi-calitatea causeriilor sale, deoarece atuncicand se antrena In coversatii, nu mai as-cultai simple replici, ci adevarate expuneri,cu ark mai sugestive, en eat erau pe langiimprovizate, extrem de armonioase. .

Dar, revenind la sensibilitatea muzicalaa lui Caragiale, isvorul de bunatate a su-fletului ski, se stie c el stia sa fredonezematematic, exact, pasaj cu pasaj, fraza cufraza, simfoniile lui Beethoven sau alte o-pere ale maritor muzicieni. Asta nu-1 Impie-dica insh sa nu savureze si muzica natiuniisale, cantecele populare ale taranimii,

Inteun rand, cum nareaza si Ana Conta-Kernbach, in impresiile ei Caragiale aexclamat:

Ce n'as da sa stiu si eu a canta haremdin trisca"!i ce ai fi compus"? 11 intreaba de-f uncta scriitoare.

Mare lucru, poate nu; asi fi umplutinsa lumea cu marsuri, da stii, marsuri sascoale universul, sa-1 ridice In sus!" 10).

.

In casa sa din Bueuresti, dimineata la

www.dacoromanica.ro

26 DUPA 25 ANI

cafea: Caragiale e suparat ca cornurile a-duse de slujnick nu sunt destul de proas-pete. Fara sali manifesteze nemultumirea,10 ia palfiria 0 plecand, zise celor din casa:

Ma due sa aduc eu ni0e cornuri bune!Toti a0eapta cu cafeaua. Dar trece o ork

doufi, trei, Caragiale nu se mai intoarce.Cei din cask Ingrijorati, se gandeau la vreoineurcatura cu unul sau mai multi pricteni,sau, ferit-a Sfantul, la vreun accident!

Spre seara lucrurile se lamurese prin ur-mfitoarea telegrama expediata a lor sai, dingad':

Sunt In Leipzig pentru doua zile. VeniP0 voi cu cel dintai tren, diseara este con-cert sifonic".

Si Ana Conta-Kernbach care noteaza in-tamplarea de necrezut adaoga:

Cat ai bate din palme, bagajele suntgata, trebuie luat cel dintai tren! 0toat lumea pleaca spre concertul simfonicdela Leipzig".

SENTIMENTALISMUL LUI CARAGIALECa 0 Eminescu 0 Creangii, Caragiale se

mentine in actualitate. Eminescu radiaza.mereu cugetarea 0 simtirea, Creangii graiulneao* romfinesc 0 Caragiale specificul 0

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 27

particularitatile poporului (in special amic alburghezimii dela orase).

Caragiale este apreciat si iubit pentrusatira sa ascutita si fara egal In literaturanationala, ca si pentru verva lui inepuiza-bila ; dar putini au observat in viata si operalui ca este un sensibil temperamentual. I secunosc glumele si ironiile. Dar cei mai a-propiati de dansul, in stricta intimitate, aufost impresionati adesea de marea lui sen-sibilitate. Deaceia il vom prezenta pe Cara-giale, aci, in propriile sale anecdote, denuante ironice sail duioase.

Prin anul 1890, Bucurestiul era bantuit deepidemia holerei. De felul ski Caragialedin acest punct de vedere era un fricos. Setemea si el sa nu cada victima acestui in-fioratorul flagel. Iar Costache Bacalbafa,istoriseste in reminiscentele sale consacratemarelui satiric, ca intr'o seara din varaacelui an, trecand prin dreptul hoteluluiUnion impreuna cu Caragiale, a vzut pelamiezul noptii scotandu-se din hotel un pa-sager care murise.

Caragiale vazand aceasta dureroasa sceniinocturna a isbucnit intr'un plans amar ru-gand pe Bacalbafa sa-1 conduca acasa... 11).

0 altil scena impresionanta a fost aceeacand, In casa lui Maiorescu criticul Ju-nimii" i-a comunicat ca. Eminescu innebu-

www.dacoromanica.ro

28 DUPA 25 AM

nind a fost dus la casa de sAngtate a docto-rului *utu. Afland dureroasa veste noteazilinsusi Maioresxu in notele sale rgmase pos-tump marele satiric 0 dramaturg a ince-put sg plangg dureros...

DUREREA OMENIREIPrieten nedesphrtit al lui Gherea pe

vremuri bjrta i berar ca i acesta) Cara-giale numgra intre amicii sai pe scriitoriivechei miscdri socialiste. Discutnd cu aces-tia despre ideile generoase care au framin-tat tinerimea cult de odinioarg, Caragialeisbucni deodatg:

Vol 'socialistii sunteti 'numai oameniifrazelor... Numai atunci and veti suferi caHristos i yeti rgbda ca s vi se tintuiascApalma in cuie, numai atuncia durerea voastrva fi sincerg".

OM FARA NOROCInteo zi, in tovgrgsia lui Vlahufil, Cara-

giale se opri in fata unui negustor de fructeca sg cumpere amndoi cgte o portocalg.

Vlahuld nimeri una coaptg i dulce, iarCaragiale cu totul una acr i seacg. Ne-gustorul, vrfind sg-i aleagg alta mai bung,Caragiale ii zise in ton melancolic:

(i

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 29

Nu eti d-ta de villa, cad aa e noroculmeu! Pe ce pun mana se usuca sau se yes-tej ete. Sunt fiul ghinionului.

Iar cu privire la lipsa lui de noroc:Fiind intr'o mare stramtoare baneasca,

AL. VLAHUTA

Caragiale fu intfimpinat la un aperitiv decatre un necunoscut care ii vorbea In tonfoarte prietenos, tutuindu-1. Era desigur unuldintre atatia cu care legase cunotinta, darde care nuli mai putea aduce aminte.

Din vorba in vorba cunotinta se reinoi

0,4

www.dacoromanica.ro

30 DUPA 25 ANI

Intre ei, necunoscutul platind toata consu-mai i conducandu-1 pe Caragiale panaspre cas. La despartire, vazand atata fr.&leased prietenie din partea necunoscutului,Caragiale ii ceru sa-i pea ceva bani cu im-prumut.

Cam call Ii trebue, cucoane Iancule?Cat de mult, ca nu-mi strica! raspunse

Caragiale.Atunci te rog cucoane Iancule, vino

maine la mine acasa in strada cutare, nu-marul cutare, dupa pranz voi da banii,cad nu-i am cu mine:

A doua zi Caragiale lua o birj i seduse drept la domiciliul indicat, dar childse opri vazu poarta cernita. Ramase con-trariat s't vazand pe gardist Ii ceru lamu-riri; acesta ii raspunse ca persoana pe careo cauta murise subit de cord in timpulnop

Inapoindu-se spre casa. Caragiale ofta pecand urca In birje:

Asa sunt eu nascut... om fara noroc!

CUVANTUL SI STILULIntr'un cerc de scriitori i ziariti, discu-

Valid cu poetul Mircea Reidulescu, Caragialedefini rostul adanc al cuvantului:

0-0

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 31

Cuvantul poate avea un singur loc intr'ofraza. i daca n'ai tiut sa-1 pui la locul lui,intreaga fraza se naruie, ca o cladire incare un singur bloc de piatra a fost aezatgre0t. Ca sa tii sa-1 aezi trebuie sa cuno0ime0eugu1, trebuie sa-1 inveti, cad in toatemeseriile trebue sa incepi a fi ucenic, iarnu sa incerci sa fii deodata maestru.

In literatura noastra de astazi se calcaacest principiu fundamental i deaceia staineau. La noi e destul ca cineva sa tie alfa-betul pentruca sa se creada desavar0t, sanu mai invete nimic i sa inceapa a faceliteratura".

*

Caragiale scria foarte greu, lucru pe care1-a confirmat i fiul sat' Luca, atunci &Andne-a aratat Ca nuvela Kir Ianulea" Cara-giale a scris-o in dou nopti dearandula stilizat-o timp de doua saptamani pentrua-i stabili forma definitiva.

In aceasta privinta profesorul i scriitorulPaul Bujor din Ia0 mi-a povestit urmhtoa-rea destainuire pe care i-a facut-o Caragiale:

Mai Bujor, eu &And scriu ai vrea sanu ma vada nimeni, nici chiar ai mei dincask cad am o adevarata jena, am sen-zatia ca savaresc ceva neat 0 in orice cazin totul lipsit de esteticA".

,

i.

www.dacoromanica.ro

32 DliPA 25 ANI

Caragiale, care scria i versuri a facutcndva urmatoarea definitie asupra poeziei:

Poezia trebuie sa fie ca placerea senzualii.Cum i-ai simtit primul fior, sa te cuprindain mrejele ei puternice, sh te ia ca un val,sa te ridice la inaltimi ametitoare i sa do-reti ca clipa aceea de inaltare sa clainu-iasca venic".

recitind aceasta strofa din Cofbuc:Departe de strmbele maluriCorabia'n goand treceaUlu tau despicalele ualuriCdntau i matrozii pe ea,

Caragiale ii prinse capul in rnaini i cuochii inlacramati zise amicilor care-I sorbeau:

De cate ori citesc poezia asta nu tiuce ma cuprinde ca-mi vine sa plang... Sim-titi voi cfith arta, cata simtire e in acesteversuri?"

DESPRE PRESACaragiale_intre gazetari, despre pres:E un meteug greu gazetaria. Intrebati-

ma pe mine, sa v spun eu cat e de greaaceasta meserie. Ca sa luminezi pe oamenitrebue sa fii tu mai intai luminat: sa cunotimulte, sa cugeti profund, sa cerni, sa selectio-nezi i sa dai publicului gaud bun in frazebune. Aa trebuie sa fie gazetaria. Am voit

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 33

eu sa fac o astfel de gazetdrie, dar nu s'aputut. Am cerut concurs ca s infiintez unziar la Bucuresti i nimeni nu m'a ascultat

cred, sunt convins, ca a fost o paguba.Cinste i gramatic sunt cele dou conditiiesentiale ale unei prese bune. Sunt buneideile... dar nu sunt obligatorii!

Cinste i grarnaticd sunt conditii1e esen-tiale!"

DIN 1907

Tristele evenimente din prima's/am anului1907 1-au indurerat pe marele scriitor, carein aceasta privint a scris cunoscuta brosurdDin primdvar pi:MA in toamnd", dar totla acea epocd Caragiale a publicat urmd-toarele stihuri intitulate

LITANIEPentru sfr#tul lumiiTragefi clopotelelTrageli clopoteleFacefi zi ci noapte rugdciuni!.Scoateli moage i icoane

faccitoare de minuni-Tragefi clopotelelE sfrfitul lumii!Ceasul judeatii a sunat.Sfinte apeztiminte

din adiinc s'au cldtinat.Trageti clopotelel

3

i

i

i

www.dacoromanica.ro

34 DUPA 25 ANI

Sid gheena gala..ladul toate cemgile gi-a'nlins:Clocotege smoala neagrd

pe jaratecul Indus.Tragefi clopotele!Ardeli ceard i tamdie,Ridicali la cer litanii;Tofi cu frunfile in fardna

bateli sate de metanii!Trageli clopotele!Sulfa duhul diauoluluiMolipsind pe mari i mici:Antichrist strabale lumea

Cu o.Ftiri de eretici!Tragefi clopotele!Ocolifi-I,5i hulifi-l!Tofi cu groazei si din loatii inima

Blesternali-ISet fie anal (eine

screunifi, piept va batefiprauoslaunici mici si mari!

Tragefi clopotele,Trageli clopotele clopotari!Maica Domnului sleivitdCe ai nascut pe NefacutApard-neApara-zze!Apeirei-ne de ispitaFiului lai Belzebut.

Tot din timpul rAscoalelor dateazri urmrt-toarea definitie consaeratii in versul tragi-comic.

Imbdtafi-I,

i'nSi

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 35

SEMNULDin toate cdte sunt pe fumeNu-i una fdrei semn anume:Dupd miros cunofti o floare;Cunofti un fruct dupli savoare,Un geniu dupd o giindire

steaua dupd o sclipire;Pe-un om de duh, pe cum privete

pe neghiob pe cat vorbe0e;Cuno0i o pasdre pe glas,Copoiul de vdnat pe nas;Un caine ori un om turbatPe bale i ldtratCunofti o tiaraDupd ghiard;Dux)" un fluier pe mierloiDupd mai multe pe... ciocoil

Versuri de felul acesta, cu talc politic,Caragiale a scris mai in aga, mai in serios.Uncle din ele s'au ridicat la inallirnea unorapologuri, cum au fost cele semnate tinmare anonim" i din caH unele au decernatneintrecutului dramaturg i rnarelui nuvelistCaragiale i titlul de fabulist, alaturi denemuritorii clasici ai ac'estui gen in limbaromaneasca.

LA ATENEU...Intre vechii notri atheneiti care au con-

ferentiat la Ateneul Roman din Capitala, afost i Alexandra $onfu.

Poet, prozator, cronicar literar i artistic,

.5i

www.dacoromanica.ro

36 DUPA 25 ANI

Al. ,oniu a conferentiat inteun rand, vor-bind despre starea mizera a scriitorilorno0ri, de odinioara, cari nu erau incurajatide public 0 ale caror productiuni nu aveaunici o cautare. Era, desigur, un adevar...Trist, dar totu0 adevarat.

Caragiale care Impreuna cu Vlhufi Delaurancea erau in sala s'a simlitoarecum jignit child ,onfu fu aplaudatde asistenta, la incheerea cuvantarii sale,el s'a repezit la tribuna i a cerut cuvantul.

Evident Ca 1-a oblinut caci n'a avutcine sa i-1 dea!

Caragiale, intr' o spirituala causerie dezece minute, a aratat ca nicaeri ca in taranoastra scriitorii'n'au o situalie mai inflo-ritoare i mai privilegiata, c va face ca tollcopiii sai sa adopte meseria de scriitori.cu alte apropouri satirice a amuzat sala,facand praf... conferinta bietului Alex. ,onfu,care, perplex, a dispdrut cum a putut maidiscret.

Vor mai fi desigur unii, cari n'au uitataceasta farsa a lui Caragiale...

NEMTOAICA DIN BERLINPrieten intim a lui Caragiale, profesorulliteratul Paul Bujor, mi-a istorisit intre

altele:

i...

.1

Si

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 37

Lui Caragiale nu-i placea sa fie deranjat delarnunca grea i istovitoare a creatiunilor sale literare.Cand scria trebuia sa fie singur, sa superenimenea, sa nu i se tulbure iinitea. Cei din casatiau ca in acele clipe, zile intregi si nopti tarzii,nu trebuia nici sa i se vorbeasca, orice s'ar fi in-tamplat. In preocuparea, absorbirea i stradania sade a creia si de a-si ingriji stilul, Caragiale simteapared un fel de jend cand se stia vazut i observatla lucru de alti ochi: Cand lucrez si ma vedealtul mi-i rusine ca si cum m'ar vedea Ca ma screm"!

lntorcandu-ma dela Paris continua Paul Bujorm'am oprit la Berlin, anume ca sa-1 vad pe Cara-,giale, care locuia intr'un cartier periferic. Eram cunevasta i trasesem la hotel. Cand ne-a vazut, Ca-ragiale nu mai putu de bucurie i, imperativ, ne-aoprit la el.

Am stat trei zile iii gazduirea sa, Fara a mai dape la hotel, caci nu ne rasa sa mai plecam. Staruiasa ramnem oaspetii sal macar o saptamana. L'amcunoscut asa dara si in intimitatea familiei sale,in Germania.

Intr'un rand, la dejun fiind, pe cand servitoareao nemloaica batrana aduse la masa, Caragiale

o opri cu tablaua in I-liana, fara s'o lase sa ser-veasca: Roza stai! Ia declama-ne ceva frumos, sate auda i musafirii!"

Si batrana servitoare, stiind ca asta-i face phi( ere,tinand tablaua in mana o adevarata posturateatrala de efect ilariant incepu sa declame ver-suri din Goethe.

Vezi ce cult e poporul nemtesc? Pana i ser-vitoarele 11 tiu pe de rost pe marele lor Goethe.Pe and la noi... ti-ai gasit!"

Altadata Caragiale, bine initiat in politica ger-mana, ne-a marturisit urmatoarea anecdota:

nu-I

www.dacoromanica.ro

38 DUNA 25 ANI

Intr'un rand Kaiserul, informat de doleantelemuncitorimii germane social.democrate, s'a expri-mat clarz:

Muncitorimea sa-si mai scuture praful de peghete ca s ajunga la pretentiunile el"!

Dung cateva zile, infeo zi de repaos, un convoi

AL. VLAHUTA, CARAGIALE, DELAVRANCEA

imens de muncitori, a defilat inteo ordine idealain fata palatului imparatesc, seuturtindu-si cu ha-tista praful de pe ghete, in clipa cand treceau pedinaintea palatului lui Wilhelm, in cel mai pacinicsemn demonstrativ.

Caragiale povestind acestea adaugii P. Bujora exclamat in extaz:

glen ce Insearuna educatia socialista a mun-citorimii germane, opera de ani de zile a lui Lieb-

,Y6e/

-

Ck,f.al.

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 39

knead, Bebel, Singer 0 a celorlalli conducatori aisocial-democratiei germane"!

Caragiale venea des la 171c1huid, unde ne gaseape toti. Acolo ca si mine, el a cunoscut pe un tAnfirpond, sfios, tacut, care se simtea fericit a fi primitin casa poetului. Era St. 0. losif, care mai tArziua devenit secretarul lui Caragiale.

Cu Delavrancea, Caragiale se aprindea in discutiiinfierbfintate, pnd la vehement5 si uneori chiarla ceart. Se tachinau, se intepau si se certau decredeai in cele din urm5 ea cea mai mare dusma-nie li va desparti definitiv, dar a doua zi Caragialeumbla mortis s-1 gaseasca pe... adversarul sail,chit ca sfi inceap5 o noufi ceart, pentru ca in zivaurmtoare sh se caute iar unul pe altul...

Uneori cand nu se intelegeau, Caragiale isbucneaspre mine, in recurs:

Mai Bujor, tu esti om drept, ia spune de par-tea cui este dreptatea?"

Si-i impacam, ca apoi sa inceapfi o conversatiunesi mai aprins.

LA SINDROFIALUI ANGHEL DEMETRESCU

Inteun Crciun, la o sindrofie colegial,in casa profesorului Anghel Demetrescu,intre comeseni fiind fat, intre allii, Dela-vrancea, Caragiale, Coca Dimitrescu lasi,lonescu-Gion, dr. C. !strati, V. D. Pciun, dr.Petrascu, . a.

Venind vorba de alegerea lui Anghel De-

www.dacoromanica.ro

40 DUPA 25 ANI

metrescu, ca membru corespondent al Aca-demiei Romane, Caragiale isbucni deodata:

Bine, mai Anghele, ce fel de membrucorespondent vei fi tu la Acadernie, childdorniciliezi la doi pai de ea ?

Adica ai dreptul sa-i trimili scrisori, cuservitorul coalei tale, dar n'ai dreptul sapeti pragul instituliei dei stai in imediataei vecinatate?!"12)

Evident ea aceasta spontana interventiunea lui Caragiale a produs ilaritate i pe cattirn in ce raporturi excelente a fost el icu Vliihuld, putem presupune ea' autorul luiDan", a refuzat onoarea de a intra la Aca-demie sub influenta marelui satiric...

DELA SULTANICA LA SMARANDITA.,erban Cioculescu, comentand editia cri-

tied a operei lui Caragiale, inceputd de PaulZarifopol, adnoteaza pentru al treilea vo-lum :

Pe limgei pastisa Feiclie de Pasti", numita" No-aplea Invierii" numeroasele pagini inedite dinAddenda", scot la ivealei o parodie de romanSmarcindifa", cu material rural care pare a pre-vesti pioduclia semcineitoristd".

In aceasta privinta o scurta lamurire:Smarandita" este inceputul unui roman,

sau al unei nuvele mai mari pe care Cara-

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 41

giale 1-a publicat in seria I-a a MoftuluiRoman". Cei care sunt oarecum initiati inatmosfera prietenestilor... rivalitati literarece au existat intre scriitorii nostri mari inultimele dona decenii ale secolului trecut,

BARBU DELAVRANCEA

Isi vor aminti c marele nostru Caragialea scris SmArndita". dupd succesul pe careDelavrancea l'a obtinut cu Su lamica" totasa-precurn Cosbuc a scris poesia In noapteaInvierii" ca sa fie in paralel cu La icoanh"cunoscuta poezie a lui Al. Vlahutd.

www.dacoromanica.ro

42 DUPA 25 ANI

Ce voia sA demonstreze Caragiale cufandila" sa? Ca stie sa descrie mediulviata rural? Sau cA e tot atht de mesterin redarea graiului Iiirnesc?

Nu! desi involuntar a demonstrat am-bele aceste pretioase insusiri ale sale! Ca-rugiale s'a distrat scriind Sm6randita" cas fie la nivelul succesului Sultanicii"s'a distrat, scriind in acelas timp o prozhaleasd i plinii de poezie, dupa cum s'adistrat parodindu-si minunata i impresio-nanta nuvel, 0 fhclie de Pasti", ca s de-monstreze ca toat arta inteo opera lite-rard nu e nurnai fondul, (subiectul ei) ciforma, adicA stilul literar.

In aceasta privin(5, Caragiale a dat unexemplu striducit, scriind inteo formA cutotul nou5 pentru a se parodia singur, nuve-leta intitulatil In noaptca Invierii", dupsguduitoarea sa nuvel Paella de Pasti",invedernd astsel c modul de tratare pH-meaz5 in creatiunea unei opere, iar nu su-biectul.

In amintirile sale teatrale, C. Nottara, cares'a bucurat de prietenia liii Caragiale, incalitatea sa de fost sufleur, director de tea-.tru, cronicar teatral i autor de piese ori-ginale, relateazA urmiltoarea nostimadh, asa

Sma-

t

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 43

cum a istorisit-o lui Ion Masoff, cercethtoral trecutului romnesc.

,,Ah, dar s fi vzut at de bine cetia Cara-giale! In special piesele lui, le interpreta desdar-

dedublAndu-se pentru fiecare rot.Aa ne-a cetit D'ale carnavalului", chiar la mine

acaa, flind de fali Intre altii Racovild, Vasilache,Siderescu actor, un fel de aghiotant al lui Cara-giale, care fAcea mult haz pentru aerul lui vesniedistrat, domnisoard Natalia P. aceasta prie-tea a lui Skincescu, fostul subdirector al Natio-nalului. Sttincescu nu prea Ii aprecia pe Caragiale,dua cum nu prea fficeau mare haz de lucarilelui, nici Ion Ghica sau Gr Gr. Cantacuzino: pie-se mitoanesti", etichetau ei cu dispret piesele luiCaragiale. Cauza trebue autat'a si in atitudinea pecare o avea Caragiale fat de acesti boeri, care ti-neau s pastreze oarecare distantfi intre ei i ceicu care veneau in cont: et. Ori Caragiale, cu firealui expansiva, nu prea tinea seam'a de aceste do-rinti boeresti. Iat unul din motivele pentru carenu se bucura de prea mult odmiratie in cercul lor.

Cum ti-am spus, Caragiale ne-a cetit intr'o ziD'ale carnavalului". Am uitat a-ti spun ina,el cetise aceasta comedie i Reginei Elisabeta.Lectura facut Carmen Sylvei a linut multe vre-me, pentrua Regina, care nu cunoastea atilt debine limbajul special al periferiei, nu facea haz detoate replicile. Ori Caragiale linen ca Regina a-Iguste toate subtilitatile piesei. Se oprea deseariincepea s explice. Atunci Carmen Sylva isbucniain as si spunea: A,so"!,

In cercul nostru citirea piesei a avut un maresucces. Singura persoaa care nu fficea haz erad-ra Natalia P. care pentrua era prietena lui Stem-

c'a

sit,

si-o

oi

www.dacoromanica.ro

44 DUPA. 25 AM

..cescu Ii luase o atitudine anticaragieleasca. La unmoment dat, pe la mijlocul actului al doilea, nu-mai ce-1 vedem pe Caragiale ca inchide textulspune;

Nu mai cetesc!De ce?Pentruc5 eu, atunci cand cetesc, inteleg sa am

unanimitatea!Si adresandu-se Nataliei P., foarte furios: Ce-

mi stai domnisoara ca un carnat? Ce, te faci canu intelegi? Pai de piesa asta a facut haz ReginaRorniiniei, care n'a trait la mahala, slava Domnu-nului! Si d-ta, care te-ai nascut i ai trait cot lauot cu istia, te faci ca nu pricepi"?

Orice insistente ca sa continue lectura au fost.de prisos.

DIFERENDULCARAGIALE-ALECSANDRI

Precum se tie, Caragiale a intrefinut o fo-arte bogata i sclipitoare corespondenta, cucriticul Paul Zarifopo!, care in parerea sade estet, era convins ca dintre scriitorii no-tri, adevarata opera de arta este numai a-ceia a lui Caragiale. Corespondenta dintreCaragiale i Paul Zarifopol a fost publicatilde catre *erban Cioculescu, mai intai in,,Revista Fundatiilor Regale", apoi in volum

De acolo aflam urrnatoarea scena, petre-cuta la o edinta a Junirnii":

pi

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 45

Caragiale povestege c Alecsandri nu-1 puleamistui nici pe el (Caragiale), nici pe Erninescu,.la Junimea". Caragiale a zis odat tare in prezenlalui Alecsandri, la cetirea unor versuri de Etni-nescu: zeci de mii de galbeni set fi dal, nu ai ftgasil in literatura romcineascd, inainte de Erni-nescu, versuri avi de de frumoase". (Ctici un altulzise mai inainte: sate de galbeizi s'ar fi platit inliteratura ronaineascd mai veche pentru asemeneaversuri. Alecsandri zambise semnificaliv la vorbeleacestea. Atunci Caragiale Jam cu glas fare replicade mai sus).

Iar agalnicul V. Pogor, autorul tuturorf arselor i al nazbatiilor dela Junimea", cutot respectul ce-1 purta bardului dela Mir-ceti, nu se putea reline de a nu calificapoeziile lui Alecsandri, exclamand:

Inspiratie burgheza"!Alecsandri, clasicul, nu savura textul lui

Caragiale pentru anumite consideralesne de inteles; deaceia inteo scrisoarecatre 1. Chico, el scrie; Scena miliaria aincaput pe mana unor foti sufleori".

Maiorescu in Insemnarile" sale, retinandfaptul acesta noteaza

Junimea" ca mare discutie literara, Ca-ragiale agresiv i nepoliticos cu Alecsandri".Adnotarea lui Maiorescu este astfel inter-pretata de $erban Cioculescu:

Aprccierile lat Maiorescureflectcl o sensibilitateperfecta de gazdt, preveniloare, NO de un oaspe

www.dacoromanica.ro

46 DUPA 25 ANI

asa de distins, fireste, care nu se cuvenea cat depufin indispus.

Not judeatm altf el atitudinea lui Caragiale. Inea saluterm reacfiunea curagioasti contra until poetde valoarea mui Eminescu.

In scrisoarea datata Cfirligi, 6 Septembrie1910. Zarifopot Ii scria lui Caragiate, evo-and astfel pe Stefan Nei, fratele fostuluirector al UniversitAtii iesne, Neculae Cu-lianu, membru ca i acesta al vechiuluicerc junimist din Iasi:

Caci, daca imi dau seama bine, vad coamenii depe locurile acestea sunt foarte vioi. Ia-ta-1, de pilda, pe mowl Stefan Nei! Il aud plim-bandu-se in odaia de alturi cu pai mArunti

poate delicali a implinit acum dou5 sapta-mAni 80 (zi: opt-zeci). Aa slabut cum arat5, nu'iiinchipui ce pasionat e de politicA. Cand vorbeticu dnsul de Take lonescu, se cutremurA ca denecuratul i trntete furios batista pe mask.; bu-cali Pa5 face pe diavolul, de Pa5 avea inainte! SiD-ta probabil nu banueti cu ce 1-a suparat, maiales, eful d-tale pe veneratul meu mo! D-ta nupoll bAnui nimic pentru ca nu tii ce le-a spusAlowl Nei. Dumnealor, la toli", de atatea ori, inimprejurari solemne ca i in cele din toate zilele.Dumnealui le-a spus acest mare adev5r: in laranoastr tot rata vine de acolo c avem mai multepartide politice, pe cAtfi vreme e a de clar cfi in

i

e

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 47

aceast tara nu :neap, dup raliune de cat unsingur partid, etc.".

Se stie ea pe atunci Caragiale era parti-

PAUL ZARIFOPOL

zanul politic al lui Take lonescu, pe care,,Stefan Nei, junimistul, 11 combatea teore-tic, fiind un spirit conservator.

** *

Caragiale despre el Insusi in prima scriea fairnosului su Mafia( Rumen" (1893):

T.4

' . ,Ai:i;,.=-;;;q:.

www.dacoromanica.ro

48 DUPA 25 ANI

Particularitati: Meloman! Ureche, memo-He i gust muzical bine desvoltat!"

Ca o dovadd eclatanta c spiritul i sa-tira lui Caragiale au avut o inraurire a-supra lui Zarifopol mai citam unnatoarelestrofe scrise de el catre Caragiale, in limbagermana. 0 ream in panda traducere fade frumuselea i armonia originalului:

Ploioasti vrerne, certuiePosomoritti reverie,Ce s fac sit scup de ea?

Vinul minunat de RhinAlungii, (rate ori ce chiraLa barometru nu cilia:$i de vremea vremuiesteBea, inlituntru te'nccilzeste!

* *

In revista Convorbiri Critice". de subdirectia prof. M. Dragomirescu, Caragiale,a publicat o serie de minunate fabule sati-rice, semnate Un mare anonim". I-a fostins cu neputinta lui Caragiale s ramaeanonim, caci dela primele sale fabule, apa-rute dup rascoalele taraneti, cercurile lite-rare au sezizat de indata eine este autorulfabulclor. Ba, a urmat chiar in aceasta pH-vinta, o delicioash polemical intre ziareleOpinia" i Liberalul" din Iai, reproduseapoi in intregime i in Convorbiri Critice",

*

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 49

polemicA, care a avut darul s'as identificedefinitiv c marele anonim", este Cara-giale (1907).

Iata ea in corespondenta sa cu Paul Zari-fopol, gAsim alte chteva stihuri, unele cucaracter epigramatic i altele, avhnd unpronuntat gen fabulistic, cum este de pildd,urmiltoarea Fa buld dernocratica"

MOTTO:Pe lona l'a inghititSpune Biblia, un chitFiind greu de mistuitInapoi l'aZise lona zeipticit;

Cum reinidnem insfdrfit?Chitul zice: Suntem chit!"

N4te ciocoi au inghititPe Bade, unul dela noi.Dar le-a fost greu de hanipsit,Si jumatate mistuitII aruncara inapoi.Pe Bade rein I-a suparatAcest afront neasteptatSi, nespalat, numai deck,El pe noi toli ne-a convocat.Noiloti I-am mangaiat pe rand:Nu fii mahnit pana'nteatat!Vine pedeasa lor curand.Si, sicut cunis, iar la voiSe vor Intoarce acesti ciocoi!"El Ins zise amarat:

4

asudrlit.

www.dacoromanica.ro

50 DUPA. 25 ANI

Eu stiu ce vreti s spuneti voi:Dar orisicum si orisicat,Eu . . . cum I-Milan".

Mora/a:Ciocoi... urat!

Aceasta fabula are urmatorul talc po-litic :

Ca fost partizan al lui Take lonescu careinfiiMase atunci partidul conservator demo-crat, Caragiale biciueste pe conservatori careau manevrat politica pe asa maniera, incatAl. A. Boldetrgu (pomenit si in fabula demai sus: Bade rim") a fost nevoit sa demi-sioneze din demnitatea de ministru al justi-liei, dand locul sau defunctului D. A. Gre-ceanu.

lath* o alta fabula al carui talc il vor lute-lege cetitorii:

Din Focsani s'a anuntatCa Manua, un avocat,S'alt armean, tot avocat,La duel s'au provocat.Data' focuri s'au schimbatFara nici-un rezultatPe urma s'au impacat.Mana amical si-au datAvocat la avocat.Si impreuni au mfincatDuna uzul consacrat...

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 51

Si inch o fabulft scrisa in dialectica luilui Marius Chico Rostogan, unul din ridi-culii eroi ai lui Caragiale:

Barometrul se tot lasVezi nurna cum vremuete...S'apoi? parch' mie'mi pasfi?Inca un pocal! Noroc.SA se lase cat poftete,Ca eu nu ma las gheloc!Si ghe-i vorba de lasare,Apoi lasa-ke pe mine!SA se lase el cat poake,Eu tot tiu ca l'am ramas:C5, & ma dau ghe ruinePana'n pinmila ma las!La el consecvenja nu eCfi'z cum vremea i s'arataCand se las, cfind se sue.Pe cand eu ma rog frumos.Hack' m'am lasat odata,Singur nu ma scol ghe jos!

Din aceeai lucrare, pe care $erban Cio-culescu a da'ruit-o literaturii nalionale, maiextragem chte ceva, din spumoasa vervA alui Caragiale: o felicitare trimisgi cu prilejulAnului Nou, prietenului sdu Paul Zarifopol.

Anul Nou sa v5 gaseascaPetrecand cu muljumire!Bine sA va daruiascaSi deplina fericire!Hoch! familiile amice

www.dacoromanica.ro

52 DUPA 25 ANI

Zarifopolu i Gherea!Curgi viala lor fericeSi mai dulce cleat mierea!

semnnd aceste stihuri Un poet Daco-ro-man".

Iat i o poezie improvizat ad-hoc, avndtotusi un caracter de fabul :

De ieri seara, dila nouAPlouA, c'oane, piouS, plouS..$i eu singur, singurel.Tot ma lupt c'un pfiArelDusmanA soarta meCA nu am cu sine be:CA mai vreme di Mut,Di bAut i pitrecutDe cAndu's n'am mai vAzut.

Al rnataleCARAGIALE

Iat si un catren epigramatic: o piatanemteascS, vzuta prin prizma unuL.. betiv:

Cutremure s'entAmplA'n lumeCu grozavii fArS de nume,Da grozdviile din HarzLe fac pe toate marli!

Si o deviza a slujnicilor din Lipsca. precumarat $. Cioculescu in comentariile d-sale:

Apa, dac'o vreai curatS,Cana sA-li fie spalatli

ee-i

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 53

Si z, cand ke-ai adgpatBogdaproste cu-i a dat...Apa spal toake sale,Fail doar ghe vorbe rale.

CARAGIALE si JUNIMEA"Gage # gdge"

In prea interesantele scrisori adresate deDuiliu Zamfirescu lui Maiorescu, gAsim unadatat 20 Mai 1892, din care detasam acestcaracteristic pasaj referitor la Junimea".

Vid cii cel dint5i, Caragiale a tinut o conferinlGage i gdge literare" in care pare ea' s'a ocupatde decadenta Junimii". In adevAr ar fi ciudat dea asculta o asemenea disertatie orintologica tinutide o p5rere asa de curioasA cum e Caragiale. Eusocot ca pe el I-a indemnat numai imperechiereaIntre aceste dou vorbe gaste si gAste si se lege delume, fiindca alminteri, dacfi decadenta exist, arfi trebuit s'o constate mai luta la el".

Precum se stie, Caragiale a intrat inJunimea" dela Iasi in al cfirui mediu cul-tural si-a cetit operele teatrale, precum arato.i Maiorescu in In3emnarile" sale; deaceea,el nu se prea imp dca cu Junimea" noucldin Bucuresti, unde nu mai g6sea entuzias-mul animator si vechea spiritualitate juni-mistk iar grupul literar de aci, ii fdceaimpresia, cum se spunea pe vremuri,

www.dacoromanica.ro

54 DUI% 25 ANI

i cum se mai spune si astazi intre literatiunei bisericute".

Pentru a nu utiliza acest termen, Cara-giale l'a inlocuit prin cuvantul gasch" sideaceea, si-a intitulat conferinta de carevorbeste Duiliu Zamfirescu, atat de afectatdin cauza ironiei lui Caragiale, Gaste igage literare".

Pentru istoriografia noastra, e necesar s5amintim ch, Caragiale a debutat mai intai,,6 talentul ski de conferentiar, la Cerculde studii sociale" al vechiului partid socialdemocrat, pe and redacta prima serie aMoftului Roman", avand ca prim redactorpe Anton Bacalbasa, sufletul miscarii socia-liste. Ulterior, Caragiale a conferentiat laAtheneul Roman din Bucuresti, la TeatrulNational din Iasi, punand in discu(ie pro-bleme literare sau culturare, de mare interes.Chiar and a inceput sh activeze pe terenpolitic propriu zis, Caragiale a tinut cuvan-tali in intruniri publice, cum a fost preafrumoasa sa cuvantare rostita la Ias'i, inanul in care Take lonescu a pus bazelep artidului conservator-democratic 14) .

**

In conferinta sa Gafte si geiste literare",caragiale a vizat noua Junime" din Bucu-

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 55

curesti, ceeace n'a putut fi pe placul luiDuiliu Zarnfirescu, care in sus amintita sascrisoare continua:

Firea I-a inzestrat bine i viata la tentat cu toateprefacatoriile i bunurile ei: a fost bogat, a fostsfirac; a avut slujbe, le-a pierdut; o fi iubit i pro-babil o fi fost iubit dar niciodata nu i-a uitatmenirea, pe care ea 1-a zamislit, se pare cfi i-a su-flat-o in ureche dup ce 1-a gAtit zicndu-i, cu un,picior In spate: du-te i sfi fii trivial!"

Scriind aceste cuvinte, Duiliu Zamfirescu,in pasagiul citat, comite el insusi, poate in-voluntar, o trivialitate fatg de caragiale i.fat de sine Insusi, cnd de un desavrsitpuritanism in ce priveste arta scrisului salt,asterne atari cuvinte...

** *

Dar decadenta lui Caragiale, si child?Inainte de a fi scris minunatele sale Mo-mente", Kir Ianulea" s'i toate schitele si nu-velele sale adunate ulterior In volumeleAbu Hasan", .,Reminiscente", etc.?

Scrisoarea e datata in Mai 1892, cndcaragiale parea di a rupt-o definitiv cu lite-ratura. Toatrt lumea il nechj ea si-1 tachinaca sa mai dea eeva teatrului rornnesc.

www.dacoromanica.ro

56 DUPA 25 ANI

Pentru a incheia acest capitol in caren'am epuizat toate cuvintele de duh si despirit ale lui Caragiale ), " ne vom ocupadespre beneficiile sale, ca autor. In aceastprivinta, alaturam aci dou facsimile caredateaza de acum patru decenii si din carese vede cat de... modeste au fost veniturilesale ca autor.

WA' cum suna textul Invoelii" pe care aincheiat-o la 20 Octombrie 1894, cu librariifratii Saraga din Iasi, cei dintai editori cariau pus in circulatie operele marilor scriitori,inteo edilie populara, denumita Colectia*araga", ce se vindea cu un leu volumul.Iata cuprinsul acestui document.

INVOIALA

Subsemnatul I. L. Caragiale, publicist do-miciliat in Bucurepi ci Frafii 5araga lib-rari editori, domiciliafi in Iasi, am con-veldt:

1. Eu Caragiale am vcindut d-lor FrafiiSaraga dreptul de a edita i tipri operelemele intitulate Nuvele", con finand: Pa-cat", Faclia de Paste", Poveste", Rilzbu-nare", etc. 0 Mofturi" din articolele meledin Moltul Roman" in condifiunile urmatoare:

D-nii 6araga vor edita ;i tipri scrierilesus aratate in cloud volume cu tillurileurmatoare: Un volum intitulat Nuvele",

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 57

G7;,0-44pe. .r. Cfriit.-- 1.7;f- .6

64:14, 4'4- 14,4, .474, 4 a44 444 .56,,,%44_ /eabe..- WwynfraegY444::,;, 14,..

danS . 4WAI , 4-02).,..A'444. ay As

-hin.a., WNW ,Y,C.4a.,44-4 -frepi.6 N:49,c_ endt

47;Zfist4c.04.401_,. an, 4'4144'. ,174,64 '4

4112/ 'e't'an2,44 , t,e0 44 644, fax_

41ry.p/ed.. Graar, d. ;444, -414-eui.04 .1f 4,4-4 ocir,

ri.ot . el 44,0 ataita;tc.fieatest, tiara, , ,447a4t 7.44 ;,.; /44.,

4ch "4.441', /*,, wity-- ew.. ...A' avf..

I. 74.491L, rAk.. 44, 4. Qi4-aak 4-al,' r;

y epr4 0,, 4 '04 4,4' ,' 44_ 4 .44,, vet- 4Ptar4 .....4.4,..

a 4. 4,0/.4 44_444.:: 4 t, 4.44 41,44_44,44.4-4: ed., 04/,'Ir 4ele

orb 1.r."-.1c4 44k ua44 ;,,,,4*.-;.frz;G4., ;47, jp,,, k 41,.

4 frAcia bp,)4a fee ,pr.,14.4 .13,4%x u44.., 4., a 414.41,

za Nr211,- ..e441...y. wear *.t Mt,. 4 aft .4;4,4 4

)41444 74,41,kg,. eN.v794._

. 94e-44444,4 Va4.'"( ,arr, 1.44, ap-444 r.; ,Apfata:-.114W ,

lax,:gas.

.

A./ . 7.,04.,41 ,e4.?,- ,z7.:

_E"."e.k.4;.

4.10. Y..:4 4.44.:;;;Z

trAG.,

Asewv4drop*

I:. vre/S444 f-4

.4.4. Crfr.a

61,4ra ;,, tr.0.

:4 ; ,*141:. .4,744,-, , er,iciye.;;Ii

.-o 1., 76,(..o-oo 4,2,

eat,.V4

To:,,,.

.4; '/P

(.

45,,,,x.- 3reessAS..1'

ef,-,skri,

wA A4.#0.4

e, ..-4244.

-4

AtS- 6...e4

01.44 1 a...4 4.4.4,4.v li.1.44-" -,- .44

'4'4..14 4101 4.. oft14. Aga, A

446., I.,v4 AK, t-4,,,,

.

44. .4,

4. 47'7 44/44, ,44. 42/4,

af,4 ,..c..,14.44.4,

.14 '1-4 4.4 A'"44.tu.v, 4-0.,0744A )44.

4,-41 . tw. PI

4/ 19 / 44..,4 ,4!>*44.- '4,

;6'4.,r40, 4 e,4.4

.,setC.:".ert,r444. t;44414.4.4-

A",

,

v.

www.dacoromanica.ro

58 DUPA 25 ANI

altul Mofturi", in ate 6000 (sase mii) ex-emplare.

2. Preful edifiei I-a de cafe 6000 (saseexemplare I-am prilnit in strata de

500 (cinci stile) lei la facerea acestei in-voeli i mit oblig a acorda in aceleasi con-difiuni d-lor Saraga prelungirea indefinitela invoielit de Niel, ori de cede oriuor cere, pltindu-mi anticipat pentrufiecare uolum cafe 250 lei (cloud sufrcinci zeci lei( la punerea in vanzare aunei nouel edifiuni tot de 6000 (sase mii)de exemplare. Fr atilt inuoialci !titrenoi, eu Caragiale mat oblig a nu mai dadrept editurd a acestor opere nimanui inIi mba romernii, nici in far& nici in striii-ruitate.

Manuscrisul l-am predat $araga sima oblig a face corectura cuuenitii.

3. Noi frafii $araga ne obligiim a tri-mite d-lui Caragiale, din fiecare uolum, lafiecare edifie, cate 25 exemplare.

Feicut azi in Bucuresti la 20 Octombrie1894,

1. L. CaragialeStr. Collet 78 Bucuresti

Volumul Nuvele" a aphrut. Al doilea vo-lum n'a mai aphrut.

In locul acestuia, librarii *araga au HO.-rit comediile lui Caragiale.

Cum se vede i din textul acestui contract,Caragiale punea pe atunci un interes deo-sebit pentru ingrijirea corecturei. Este tiut

mt-o

d.lor

www.dacoromanica.ro

80 DUPA 25 ANI

Stimate d-le 5araga,O Noapte Furtunoasti" rdmeme cu dedi-

cafie cdtre D. T. Maiorescu.Prefafa lui Maiorescu nu se mai pune.La d'ale Carnavalului" i la Soacra"

(pe care o chiamd Fifina", iar nu Tifinaca in Evenimeulul Liierar") nu trebuenici o dedicalie.

La Soacra" ureau o coreclurd s'o faceu, ar fi preferabil sii am coreclura intdia.

Ce facem cu afacerea Tealrului?Salulare

Caragiale

In ce priveste afacerea Teatrului", desprecare pomeneste Caragiale la sfArsitul acestuirdvas al ski, credem a sti ca fiind atunciain mare sthmtoare baneascA, Caragiale segandea sa-si cesioneze librarilor aragaeventualele tantieme ce i s'ar fi cuvenitdela Teatrul National din Iasi, care ii re-prezenta mai in fiece stagiune, opereleteatrale.

Dar, aceast afacere", nu s'a mai inche-iat, iar cu multi ani mai tarziu, Caragialea trimis o scrisoare Teatrului National dinIasi, in care aratase cA-si retrage piesele, cai*.i- nu mai fie reprezentatepe scelM iesanfi.

Ne oprim la aceste reminiscente sumaristorisite pentru a demonstra cd autorul,,Momentelor" a fost un umorist din tempe-rament. Dar cnd admiratorii si prietenii il

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 64

felicitau uneori pentru spontana sa satira,Caragiale protesta i obiecta spunand:

Ma, degeaba vorbiti voi, eu nu suntsatiric, sunt un sentimental, i avea drep-tate.

Faptul acesta ne aminteste urmatoareaanecdota ramasa celebra:

Gaud marele satiric rus N. Gogol si-a ter-minat romanul sau Suflete moarte". ne-avand incredere in valoarea operei sale, els'a dus sa o citeasca poetului Puskin. Acesta,urmarind cu atentiune desvoltarea satireilui Gogol, s'a induiosat inteatata, incat aexclamat in culmea admiratiei:

Vai, ce trist e Rusia noastrlAidoma i cu Caragiale. Arare in rasuI

sau ca i in verva sa spumoasa se ascun-deau lacrimi amare, ceiace a consemnatinteun frumos portret scriitorul P. Locus-teanu, vorbind de Caragiale:L'am vtzut odatei pe Caragiale la Moartea ci-

Juca Novel li. Era scena cnd Corrado Alminipovestea cum a scdpat din inchisoare.Toatei lumeaavea lacrimi in ochi, numai Caragiale rezdea paeceicu loate trdseiturile matte ale bogatei lui expresii.$i incordarea aceasta de rds a fefei crestea mereu,peind ce marele scriitor a isbucnit in hohote nest&pdnite. Atunci abia am belgat de seamil c si Cara-giale pleingea".

Nu numai oamenii de stiinta au sustinut

villi".

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 59

cazul pe care 11 facea Caragiale child i sestrecura vreo eroare de tipar. In aceast pri-vinta Scrutator, in volumul Douiiconferinte" istoriseste cateva interesantereminiscente.

Reproducem mai la vale un document dincare se vede grija ap5s5toare ce o aveaCaragiale i oroarea de a nu i se strecuraerori de tipar.

lath' inteadevhr urmatoarea scrisoare pecare Caragiale o trimite librarilor 5aragadin Iasi.

huh_ ea5A_.

6 /)6!)k-444.MA,,,,b.i.-* c..64,--) -010.7.,_

-cr- (AA --haAoFeda., -4. de males&s) ' lie_arAq v /au,- ' ,044CO2COX. (*At 0 (44.041---

ar nu .(77-*4., ca- :Seem..,,,Aa 44:).4xi 444t.*halo

tr,ek- M..- 42 p41 14,4,4stcrer eu. cokeho4. *4n-it

Cc /tr. (XCer)4_ FeeZA 4C

Okze.,,ej

el-n-ho. ate CP-

I

# ri-4,s7a. ar")fat/i,CALM, .

-Z..Of' .47

g:h:er.ro

alar4m-

sau:

div

www.dacoromanica.ro

62 DINA 25 ANI

cu dovezi convingatoare ca dela rs la planseste o trecere usoara, o simpla ondulare su-fleteasca. Acest fapt psiho-fiziologic, 1-a con-semnat i marele Shakespeare in celebrelesale tragedii, iar uriasul romancier rus Dos-

doevschi a spus: Umorul este culmea in-ventiva a unei profunde sensibilitati".

De n'ar fi asa, Caragiale u'ar fi scrisimpresionanta sa schita dramatica 0 fa-clie de Pasti" i puternica sa drama Na-pasta" de un misticism specific taranesc,care totusi a fost, pe vremuri, comparatacu sguduitoarele drame din romanele luiDestoevschi. Cu privire la marea sensibili-tate a lui Caragiale, catcva cuvinte:

Se stie c intre prieteni, and Ii deschideainima, Caragiale se plangea adesea ca afost un om fara noroc, cum e reminiscentacu portocala cumparata laolalta cu Vldhufd.

In anii cand a inchis ochii pentru vecie,In primhvara lui 1912, pe cand se afla Incala Berlin, si se &idea sa mai revie in tail,pentru revedea prietenii, SocietateaScriitorilor Romani" intentiona sa-1 sarba-toreasca la Bucuresti pentru cea de a 60-aaniversare a nasterci sale. Printre initiatorise aflau Vleihufei i Delavrancea preculn sisubtilul critic Paul Zarifopol, cei mai apro-piali prieteni ai si. Iniiatorii i-au trimislui Caragiale la Berlin invitatiunea de a

a-si

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 63

accepta aceasta sarbatorire, dar el a refit-.zat-o categoric, fail motiv si. fail nici oexplicatie.

Cu multi ani mai tarziu, in corespondentakasita la Paul Zarifopol, s'a descoperit mo-tivul refuzului lui Caragiale, care 1-a con-cretizat prin urmatoarea fabula 6 scrisa de el:

LUI A. VLAHUTAA lost odatil un Mat0 secdturei, un stricat...Fray, mama, II nesocoteau,.$i mici si mari 11 huiduiauBa, uneori, II # bateau.0 vieafti 1-au tot umilitPlin'ce stricatul oropsitDin casa miSii a fugiL.lateun tdrziu f i-au amintitDe-acel copil nepricopsit.De-acel bun de nimic, de-actlFugar pribeag, de acel misel$i mild le-a venit de el...La ziva lui I-au cam iertat,Acasci, veseli, I-au chemat.5i cu dulcefi I-au indopat...Pein'ce stomahul si-a stricall

MORALADupd prea amarti viecifilNu fi lacom la dulceafd.

Talcul fabulei, nu reclam prea multelamuriri. Ea, fabula, concretizeaza in cele

www.dacoromanica.ro

64 DUPA 25 ANI

chteva stihuri, c marele satiric, nu preas'a bucurat In viala de pe urma operelorsale, asa ea proectata sarbatorire nu-I inantadeloc, ceiace a confiat numai vechiului sAuprieten A. Vlatzufa, trimit'andu-i sus citatafabul.

Pentru incheierea anecdoticei vom maipomeni o strol epigramatica, care dateazadin timpul cnd Caragiale nu intrase Incin posesiunea mostenirii, care i-a inlesnitexpatrierea la Berlin. Caragiale era pe a-tunci plin de datorii i o ducea foarte greu,cu toate ca era in plin activitateiat definitia lui epigramatic6 in calitateasa de debitor:

Penteo datorie vecheEii fudul de-o ureche;Penteo datorie noueiEti fudul de anthridoui.

Raporturile pe care Caragiale le-a avutcu Junimea" din Iasi, au continuat si InJunimea" din Bucuresti, unde frecventa lainceput reuniunile literare din casa lui Maio-rescu.

Cfind a cetit in str. Mercur minunata sasatird teatralA O scrisoare pierdut6", toata

literaril:.

* * *

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALV 65

asistenta a rilmas extaziat. Carp care a ur-inal-it lectura interpretativd a piesei, jucattoat de insui autorul ei, nu s'a putut re-line de a exclama, adresAndu-se lui Cara-giale :

Am crezut pada' astdzi crt eu sunt celmai mare om din Romania, acum vild ca'eti tu!"

Departe de a fi o ironie sau un paradox,in felul acesta i-a exprimat P.P. Carp toatiladmirajia pentru O scrisoare pierdutri", re-cent reprezentat cu mare succes la Praga,in traducere cella i elogiat de Intreagapres6 cehoslovacd.

La premiera ei, care a objinut un succesformidabil, au asistat mai toti junimitii.Maiorescu era incfintat. Regina Elisabeta(Carmen Sy Iva) a onorat cu prezenta Eitoat reprezentatia, iar autorul, care de asth-data fusese indelung ovationat de salii, aavut prilejul sa nu mai fie superstijios, cdcipremiera a avut loc inteo sear de Martii inteo zi de 13 a lunii Octombrie.

** *

Interesant este de tiut, precum arat de-functul profesor 1. Suchianu 16, un foarte bunprieten al lui Carageale, & acesta din urmAnu gasise desnodilmntul adic6 solutia fi-nald a satirei sale politico-sociale .1 In a-

5

www.dacoromanica.ro

64 131.713A 25 AM

ceasta privinta Caragiale a avut un schimbde pareri cu cativa prieteni. Intrebandu-icine dintre personagiile piesei sale sil fieales, in actul al patrulea, solutiile au fostImp Artite:

P. Missir, pe ale carui opinii Caragialepunea un pret deosebit, a opinat: Eu suntpentru Calavencu, cad ar fi pticat ca o ca-nalie at'al de politicastr sa nu reuseasca inalegeri!

Julian, marele comedian al societatii dra-matice din Bucuresti, a opinat:

Eu sunt pentru Farfuride, pentruc6asa prost cum este, ar fi regretabil sh nureuseasca*".

Prof. I. Suchianu, care descric aceasta con-sultatie ce a avut loc in beraria Coman dinBucuresti, a exprimat urmatoarea solutie:

Eu sunt pentru amandoi, adicti si pen-tru Catavencu si pentru Farfuride!"

Caragiale insk dupa mult chibzuiala, a ga-sit solutia, introduand in pies5 pe mull hi-lariantul Agamit Dandanache si i-a spusbunului salt prieten I. Suchianu:

Am ales pe amndoi, cum ai spits tuin zeflemea, dar intr'o singur persoank peAgamit Dandanache, mai prost ca Farfu-ride si mai canalie decal Catavencu. Asta-iculminatie de teatru, asta-i desnodmntul

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 67

de surpriza, dui-A care am umblat dou lunii nu-1 puteam plait- It)

Maiorescu, dupii lectura piesei, a oblinutca autorul s'o ceteascA i Reginei Carmen

CARMEN SYLVA

Sy Iva. Aceastd lectura a fost cea mai fru-moash seratd la Palat, iar dupii actul final,Regina 1-a felicitat clduros pe Caragiale,pentru acest desnodamnt al actiunii, solu-tie pe care Regina-Poet 1-a apreciat unevraie frouvaille".

www.dacoromanica.ro

68 DUPA 25 AM

Cine 1-a ascultat vorbind sau cetind, a-cela si-a putut da seama despre tempera-mentul esentialmente artistic al lui Cara-giale.

Avea un dar unic in a accentua ideile,simPnintele, expresiile, nuantndu-le sar-castic sau tragic, in genul artei lui Novel li,de care era indrgostit. Deaceia in miceconversa tie cu prietenii, cu cunoscutii saunecunoscutii, Caragiale vibra artistic ca in-teo causerie. Dialectica sa intrece pe ceimai maH maestri ai rostirii interpretate.Exprima dialectele romAnesti ale tuturorregiunilor noastre, Vorbea exact ca ardele-nii, ca muntenii, ca moldovenii, ca basara-benii, ca dobrogenii, pronunta caracteristicca grecul, Ca turcul, ca ovreiul, ca tiganul,etc. si imita dialectica lui Kogeilniceanu,Dimitrie Breitianu, i a altor personalifatiilustre. Deaceia el a creiat tipuri vii i le-aprezentat asa cum le vedea prin prizmaartei sale, in cele mai caracteristice tea' s-turi. Adesea dacA-1 observai bine, iti caecaimpresia ca interpreteaz6 ca un mare actor,child intr'o profundrt stare sentimentalri saudramaticA, i atunci 11 ineca plansul,eand Inteun moment de sarcasm si cinism,cAnd i se contractau fetii transmi-land i altora humorul ski viguros sau amarasa ironic.

moszhii

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 69

Geneza dramei sale rurale Mpasta", tra-dusd in limbile germand si francezd, repre-zentat in Germania si Franta:

Fachnd intr'o zi o excursiune cu chtivaamici spre Curtea de Arges, turista s'auoprit la un fel de han, iar and au intratin satul Tigveni de pe malul Topologului,ei au zhrit un grup de flchi, Caragialeapropiindu-se de ei, le spuse :

Mai flacai, da frumoasa fat avetivoi la cfirciuma voastra.

Unul dintre fracAi ii rdspunse, oarecurnmiscat de aceast admiratie spontanA a luiCaragialc:

EL boerule, pentru fata asta o s'a sefac6 moarte de om!"

I. Suchianu care a luat parte la aceastscena dramatic, notnd clipa ce I-a inspi-rat pe Caragiale de a scrie Niipasta", a-daoga :

Acest scurt dialog, e origina Ndpastei".El, om de teatru a si Vgzut in vorbele fla-caului tema unei drarne dela tara".

In premiera N5pastei", Aristizza Roma-nescu a interpretat pe Anca, eroina dra-mei, Grigore Manolescu pe Dragomir si C.Nottara pe Ion, nebunul.

FiindcA am ardtat geneza dramei, este dereamintit faptul eh pe vremuri Caragiale afost acuzat cii a primit influenta lui Dosto-

www.dacoromanica.ro

70 DUPA 25 ANI

eumkg i a altor scriitori rui, child a scrisdrama eminarnente tardneascA, in limba icaracterul laranimii noastre.

Relatarea genezei inspiratoare, inlAturddeabinelea atari supoziliuni.

Fiindca ne-am ocupat aci de opera sateatral, mai spicuim din amintirile lui I.Suchianu, urmatorul interesant pasaj, refe-ritor la comedia O noapte furtunoas".

In Noaptea furtunoasa", a taiat un act intreg;piesa in prima ei forma se Incepea cu un foc ladepozitul de cherestea al lui jupan Dumitrache.Aici Rica Ventureanu, ca reporter al gazetei lui, areocazie sa vaza pe Zila i ca june craiu i publicistcearca s'o incante, cum se spunea odata la mahala,dar jupan Dumitrache vegheaza, etc.Tot actul acestae inlocuit cu scena I din actul I, dialogul dintrejupfin Dumitrache i Nae Ipingescu.

Cum insa o parte a actiunii nu-i placea, atuncitot dupa un percept al lui Boileau: Hatez vous len-tement (festina lente al lui Horatius), se grabeaincet".

Caragiale a fost sarbhtorit cnd a impli-nit 25 de ani de activitate literar. Era prinanul 1901 cilnd nu-I copleiser inch' atateadeceptii i deziluzii i cand inch' in pragul

anturat de atalia admiratori, Ca-tineretii,

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE 71

ragiale n'a putut Infrange o atare spontaniimanifestatie de simpatie i de dragoste ne-Ormuit. L-au srbtorit scriitori, societ-tile drarnatice i admiratorii, printr'un ban-

CARAGIALE VAZUT DE ISER.Araturea de maestru, tipul lui Catavencu

chet lipsit de orice oficialitate, banchet pre-zidat de Petre Greidifteanu, care a tinutprimul discurs i cfiruia i-au succedat princuvnthri vibrante, Take lonescu, care eraministrul instructiei, Delavrancea, pe atunciprimarul Capitalei, C. Mille, . a.

Take lonescu in cuvntarea sa I-a carac-terizat pe Caragiale, proclamandu-1 Mo-

www.dacoromanica.ro

72 DIJPA 25 ANI

Here al Romniei". Depe atunci Caragiale'Area a se fi indep5rtat cu totul de Juni-mea" si Convorbiri", cad la banchet n'aluat parte nici bunul ski prieten P. Missiri nici lacob Negruzzi cu care a colaboratscriind operetele nationale Hatmanul Bal-tag" si Beizadea Epaminonda".

A doua sarbAtorire, cand a implinit varstade 60 ani, Caragiale, precum am vazut, arefuzat-o categoric, desi initiativa era aa scriitorilor si cu deosebire a lui Alexan-dru Vlahufii bunul salt prieten.

* *4

Mitic!Iat unul dintre eroii hilarianti pe care

i-a creiat Caragiale pe acel Miticg, de oinepuizabila verv6 sau de un cinism grotesc,descris in atatea anecdote si mofturi".

Precum a creiat tipuri neperitoare in co-mediile sau in schitele si nuvelele sale, totastfel el a dat literaturii o sumedenie decaricaturi ca ridicolul pedagog Marius Chi-chos Rostogan, Grrtacoff sau expresii caGazometru", etc. Toate acestea apartinandde rigoare, specificului humor romnesc.Multi dintre cunoscutii sai mai intimi aufost porecliti cu denumiri caracteristice, cucare au devenit celebri in mediul lor.

www.dacoromanica.ro

I. L. CAIIAGIAL8 11

PLISTUL WI I. L. CARAGIALL

.cAGIALE:

www.dacoromanica.ro

DITA 25 ANI

Cuvfintul Gherdop", cum zicea Caragiale,circuli i azi prin Bucuresti, pentru carac-terizarea anumitor localuri de consum si dechefuri.

Precum a creiat o adevrirat terminologieIn botezarea eroilor ski cu nume i pronumecaracteristice, tot astfel, aragiale prin dia-lectica sa atAt de bogat, a statornicit anu-mite cuvinte, schilodite sau intrebuintate caatare in limbajul popular, ceiace a displAcutcu desavArsire estetului poet si artist DuiliuZamfirescu.

Acel care o via tri intreagfi a luptat impo-triva tuturor vicisitudinilor ei; acel care si-atorturat sufletul In nrizuinta ideal de fru-mos si adevkr, acel care a indurat atAtde mult pentru a descreti fruntile semenilorski; acel care ca un neintrecut giuvaergiu"a slefuit cu mestesugul artei sale limbaliteratura national, inzestrndu-le cu opereneperitoare marele satiric si dramaturgI. L. Caragiale, a inchis ochii departe detara, in propriul sku exil din Berlin, innoaptea de 10 Iunie 1912, acum un pktrarde secol.

C. SATEANU

74

. .

si

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI LA I. L. CARAGIALE1. Eduard Caudella fost prof esor si director al

Conservatorului de Muzica din Iasi. Compozitor slautor al mai multor piese muzicale.

2. Vezi in aceasta privinti capitolul despre Emi-nescu in volumul Figuri din Junimea" de C. Siteanw

3. Vezi textele glumete ale lui Jacob Negruzzi involumul Figuri din Junimea" de C. Steauu.

4. C. Mamuleanu, fost societar al Teatrului Natio-nal din Iasi, caruia unii dintre colegi, ii spuneau pesleau: Mama Ileana, de unde sustineau ei, ci s'a for-mat numele de Mamuleanu.

5. Vezi Anuarul Liceului Petru Rares" din PiatraNeamt pe 1934-1935, articolul lui D. Hcgea I. LCaragiale la Piatra-Neamtz" pagina 74.

6. Scrisoarea este publicata in monumentala operaculturali consacrati societatii Junimea", Studii sidocumente literare", de I. E. Toroutiu.

7. Cumnatul lui Maiorescu i sotul scriitoarei MiteKremnitz.

8. Comunicata m ie de prof esorul universitar PaulBujor prieten intim al lui Caragiale, Vlahuti, Dela-vrancea, Tony Bacalba;a, etc.

9. Faptul mi-a fost comunicat de prof. Traian Bratu.10. Ana Conta Kernbach, in volumul ei Boabe de

margean".11. C. C. Bacalbasa, in opera sa Bucuresti de alt.&

data".

www.dacoromanica.ro

76 DUPA 25 ANI

12. N. Petraqcu, in conferinta sa Un Criciun acum45 ani", rostit la microfonul Bucurestii in seara de27 Decembrie 1936.

13. AceastA convingere a lui Paul Zarifopol desprearta si estetica operii lui Caragiale, mi-a fost comu-nicat de citre profesorul 5i criticul literar OctavBotez.

14. Rezumatul acestei frumoase cuvAntiri tinute laIasi, se giseste in volumul Orasul Amintirilor" ad-lui prof, Eugen Herovanu.

15. I. Suchianu. In volumul ,,Diverse insemnAriamintiri". Editura ziarului Universul" 1933.

16. Vezi in aceasta privinta, capitolul despre Cara-giale in volurnul meu Carnaval literar".

27. Volurnul Diverse insemnituri si amintiri" deI. Suchianu, pagina 72.

www.dacoromanica.ro

Pretul Lei 25

r-

,

/

, s I

,

I

,

1

1 ) \"./

1

1,

5 I

.

r

r -. , ' [\ r4 , 0) .V/I ,) S, I II

N,r

r. 4.0- V

s

ikn

A 7

s r

'-ss

1

4www.dacoromanica.ro