Nr.

Crt.

Coperta 1 Autor Titlu Editura Oras Anulaparitiei

Nr. de pagini

Pret RON

Coperta 2

A. Carti autori romani

1 MinulescuMihaela

Introducere in analiza jungiana

Trei Bucuresti 2001 252 16,90 Pe cât putem noi discerne, unicul sens al existenţei umane este să aprindă o lumină în tenebrele fiinţării în sine..."C. G. Jung,Amintiri, vise, reflexiiMihaela Minulescu, doctor în psihologie şi poetă consacrată, este profesor la Catedra de Psihologie a Universităţii Titu Maiorescu şi a Universităţii Bucureşti, titular al cursurilor Tehnici proiective,Psihodiagnoză şi Terapie analitică.Practică psihoterapia analitică în cadrul Centrului Medical de Diagnoză şi Tratament Ambulatoriu Bucureşti.Formată în terapia analitică în cadrul Institutului C. G. Jung, introduce pentru prima dată la Universitatea Bucureşti şi la Universitatea Titu Maiorescu disciplinele Psihologie analitică, Analiza de simbol, Terapia analitică.Din decembrie 2000 fondează Asociaţia Română de Psihologie Analitică, afiliată Asociaţiei Internaţionale de Psihologie Analitică şi iniţiază modulul formativ post-universitar în terapia analitică.Alături de creaţia literară – ultimul volum de versuri, "Obiecte stranii" a apărut în 2000 la Editura Eminescu – scrie şi publică lucrări importante pentru psihologia românească precum, "Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică", "Evaluarea psihologică în selecţia profesională", "Tehnici proiective". În curs de apariţie eseul psihologic "Arhetipurile feminităţii".

2 MinulescuMihaela

Tehnici proiective

Titu Maiorescu

Bucuresti 2001 296 Introducere in tehnici proiectiveTehnica asociativ-verbalaTehnica petelor de cernealaTehnica reproducerii gestaltuluiTehnica aperceptiei tematiceTehnica frustrariiTehnica analizei destinuluiTehnica analizei culorilorTehnica desenuluiTehnica constructiei

B Carti Carl Gustav Jung

3 Jung Carl Gustav

Psihologia analitica. Temeiuri Puterea sufletului. Antologie. Prima parte

Anima Bucuresti 1994 188 Adaptare, alchimie, arhetip, arta, astrologie.Basm, Buddha.Complex, Criminalistica.Descantec, dragoste, Dumnezeu.Echlibru psihic.Freud.Inconstient, instinct.Magie, mase, motiv mitic.Refulare, revelatie, rit de initiere.Schzofrenie, symbol, stiinta a naturii.Vis

Carl Gustav JungPUTEREA SUFLETULUIAntologie in patru volume:

I. Psihologie analitica. Temeiuri.II. Descrierea tipurilor psihologiceIII. Psihologie individuala si socialaIV. Reflectii teoretice privind natura

psihismului.

4 Jung Carl Gustav

Descrierea tipurilor psihologice. Puterea sufletului. Antologie. Partea a doua

Anima Bucuresti 1994 228 Artist, atitudine, aferct, aperceptie.Character, civilizatie, collectivism.Darwin, destin.Fantezie.Gandire.Ideee, intellect, intuitie, isterie.Kant.Libido, logica.Neurastenie, persponalitate, profet.Sentiment, senzatie, spirit.Vointa.

Carl Gustav JungPUTEREA SUFLETULUIAntologie in patru volume:

I Psihologie analitica. Temeiuri.II Descrierea tipurilor psihologiceIII Psihologie individuala si socialaIV Reflectii teoretice privind natura psihismului

5 Jung Carl Gustav

Psihologie individuala si sociala. Puterea sufletului. Antologie. Partea a treia

Anima Bucuresti 1994 160 Batranete, bolshevismCultura.Democratie.Educatie, epidemie psihica, Europa.Familie, Fanatism, frica.Gregaritate.HitlerIstorie, iubire.MJasificare, morala.Nemurire.Popor, posedat.Revolutie.Stat.Vocatie.

Carl Gustav JungPUTEREA SUFLETULUIAntologie in patru volume:

I Psihologie analitica. Temeiuri.II Descrierea tipurilor psihologiceIIIPsihologie individuala si sociala

IVReflectii teoretice privind natura psihismului

7 Jung Carl Gustav

Reflectii teoretice privind natura psihismului. Puterea sufletului. Antologie. Partea a patra

Anima Bucuresti 1994 120 Astrologie.Constient colectiv, constelatie, complementaritate.Drepturi, dubla personalitate.Fizica atomica.Hegel.I Ching, imaginatie active, inflatie nationala.Mana, mandala.Paracelsus, parapsuhologie, Pauli, Prag al constienteiScintillae, Sincronicitate.Telepatie.Zen, zodiac.

Carl Gustav JungPUTEREA SUFLETULUIAntologie in patru volume:

I Psihologie analitica. Temeiuri.II Descrierea tipurilor psihologiceIII Psihologie individuala si sociala

IV Reflectii teoretice privind natura psihismului

8 Jung Carl Gustav, Kerenyi Karl

Copilul Divin. Fecioara Divina

Amarcord

Timisoara 1994 288 0.32 Draga domnule profesor,Faptul ca v-ati unit fortele - pe taram stiintific – cu Jung, mitologia cu psihologia, deci, reprezinta un eveniment foarte ciudat, imbucurator si profund caracteristic pentru momentul spiritual de azi. Am primit la timp Copilul Divin.Este o carte extrem de interesanta – nu-i de mirare ca e atat de fascinanta, de vreme ce la ea au conlucrat doi cunoscatori de talia dumneavoastra (...) De mult sunt un adept al acestei combinatii: mitologia cu pasihologia. Reunirea acestor doua mi se pare a reprezenta lumea viitorului, un tip de umanitate, binecuvantat de spirit si din „adancul cel de jos”. Al dumneavoastra THOMAS MANN (Scrisoare adresata la 18 februarie 1941 lui K.Kerenyi)

acum capitol din Arhetipurile si Inconstientul colectiv, Teora 2003

9 Jung Carl Gustav

Amintiri, vise, reflectii (consemnate si editate de Aniela Jaffe)

Humanitas

Bucuresti 1996 416 Cartea autobiografica a lui Jung – una dintre cele mai tulburatoare piese memorialistice ale secolului – este saraca in fapte de viata exterioara: schita copilariei intr-o familie de pastori, o trecere in revista a practicii de medic psihiatru, intalnirea cu Freud, construirea turnului de la Bollingen, cateva calatorii in locuri exotice (Africa, India).Dar pe fundalul acestor sumare evenimente exterioare se deseneaza conturul viguros al unei alte vieti, de infinita bogatie. Treptele ei cronologice sunt intuitia, la o varsta incredibil de mica, a unei entitati psihice autonome, formidabila coliziune cu inconstientul, tarzia lui autorealizare („Viata mea, spune Jung de la bun inceput, este povestea unei realizari de sine a inconstientului“). Aceasta „a doua“ viata, cea launtrica, s-a exprimat in vise, viziuni, calatorii in spatii extramundane, experienta nemijlocita a lui Dumnezeu – marturisite public de Jung, alaturi de premonitiile sale asupra viitorului umanitatii si gandurile cele mai intime despre religie, numai in Amintiri. Si din aceleasi experiente launtrice s-a nascut originala opera jungiana.Considerandu-le incompatibile cu contributia sa stiintifica, Jung nu si-a inclus Amintirile in corpusul Operelor complete. Si totusi aceasta carte autobiografica ramane cea mai buna introducere in psihologia analitica jungiana: aici pot fi gasite originea si semnificatia conceptelor ei fundamentale – de la „inconstient colectiv“ si „arhetipuri“ pana la „individuatie”.

10 Jung Carl Gustav

Psihologie si alchimie.Vol 1 Simboluri onirice ale procesului de individuatie.

Teora Bucuresti 1996 254 Introducere in problematica psihologico-religioasa a alchimieiSimboluri onirice ale procesului de individuatieVisele initialeSimbolistica mandaleiMandala in viseViziunea ceasului cosmicDespre simbolurile sinelui

11 Jung Carl Gustav

Psihologie si alchimie. Vol 2Reprezentari ale mantuirii in alchimie.

Teora Bucuresti 1996 302 Conceptele fundamentale alchimiceNatura fizica a operei alchimiceOperaMateria primaParalela lapis-ChristusSimbolica alchimica in cadrul istoriei religiilor

12 Jung Carl Gustav

Personalitate si transfer

Teora Bucuresti 1997 312 “Psihologia lui Jung nu este o metoda analitica in sensul obisnuit al termenului, cu toate ca nu se abate de la premiselel medicale, stiintifice si nici de la cele pe care experienta tuturor cercetatorilor in domeniu le-a confirmat. Este un «mod de vindecare» in dublul inteles al cuvantului. Intruneste toate conditiile pentru a-l vindeca pe om de suferintele sale psihice si psihogene. Are toate uneltele pentru a putea indeparta si cea mai mica dereglare psihica, punctul de plecare al nevrozelor, cat si pentru a preveni cu success cele mai complicate evolutii sufletesti ale bolii, cu cele mai grave urmari. Dar, in afara de asta, ea cunoaste drumul si beneficiaza de mijloace pentru a-l conduce pe fiecare individ spre «vindecare», spre acea recunoastere si acea desavarsire a propriei personae care a fost dintotdeauna scopul si telul tuturor nazuintelor indreptate asupra spiritului. Aceasta cale se sustrage, prin natura sa, oricarei explicatii abstracte. Pentru ca, prin intelegere si explicatie teoretica, constructia de idei a lui Jung nu poate fi apreciata decat pana la un anumit punct.” Jolande Jacobi – Die Psychologie von C.G.Jung (1940)

13 Jung Carl Gustav

Tipuri psihologice

Humanitas

Bucuresti 1997 544 Opera capitala a lui Jung, cuprinzand forma definitiva a teoriei sale tipologice si fundamentarea ei istorica, Tipuri psihologice apare in prima sa versiune romaneasca integrala.Tipologia jungiana este, probabil, cea mai putin reductiva si mai echilibrata din cate s-au construit in psihologie. Cele opt tipuri care o compun sunt rezultatul combinatiei a patru „tipuri functionale“ cu doua „tipuri de atitudine“. Primele departajeaza oamenii dupa functia psihologica pe care o folosesc de preferinta spre a se orienta in lume (gandirea, simtirea, senzatia ori intuitia), in vreme ce „tipurile de atitudine“ – extravertit si introvertit „ diferentiaza indivizii dupa ponderea conferita „obiectelor“ lumii exterioare (lucruri si semeni) in raport cu evenimentele launtrice.Interesul Tipurilor psihologice depaseste cadrul ingust al psihologiei clinice. In erudita incursiune pe urmele „problemei tipurilor“ intreprinsa de Jung de-a lungul istoriei ideilor, cititorul de astazi va descoperi dimensiunea culturala a acestei carti, iar in descrierea propriu-zisa a tipurilor –dimensiunea ei profund umanista, caracteristica de altfel pentru intreaga psihologie analitica jungiana.

14 Jung Carl Gustav

Psihanaliza si astrologie

Aropa Bucuresti 1999 126 "Psihanaliză şi astrologie" este cartea care explică pentru prima oară, apelînd la serviciile psihanalizei, care este motivaţia inconştientă a atracţiei lui Jung pentru astrologie. Ce legătură poate exista între psihologia profunzimilor şi astrologie? Dar între astrologie şi complexul lui Oedip? Într-adevăr, ideea că între dragostea lui Jung pentru astrologie şi complexul lui Oedip ar exista o legătură pare, la prima vedere, de neconceput. Dar numai pentru cei care nu cunosc psihanaliza şi afirmaţiile ei consecutive experienţelor din cîmpul afecţiunilor nevrotice dar şi al vieţii normale, afirmaţii care, adeseori, au provocat reacţii ostile în rîndul oamenilor de cultură. Printre aceste afirmaţii se numără şi cea care arată cum anumite conflicte psihice din fiinţa umană se pot regăsi în judecăţi, raţionamente, convingeri şi atitudini intelectuale..."

15 Jung Carl Gustav

Imaginea omului si imaginea lui Dumnezeu

Teora Bucuresti 1997 352 Sunt constient ca cei mai multi oameni cred ca stiu tot ce se poate sti despre psihologie, caci ei cred ca psihologia nu este altceva decat ceea ce stiu despre ei insisi. Dar psihologia este cu mult mai mult. Avand prea putin de a face cu filosofia, ea se ocupa mai ales de realitatile empirice, dintre care cele mai multe sunt greu accesibile experientei curente. Intentia mea este sa ofer cateva pareri generale, cel putin in privinta

felului in care psihologia practica se confrunta cu problema religioasa. E de la sine inteles ca amploarea problemei arc ere mult mai mult decat trei conferinte, caci necesara aprofundare a detaliilor concrete ar solicita in egala masura timp si explicatii. Primul capitol va fi un fel de introducere in problema psihologiei practice si a relatiilor ei cu religia. Al doilea se ocupa de acele fapte care demonstreaza existenta unei veritabile functii religioase in inconstient. Al treilea capitol trateaza simbolistica religioasa a proceselor inconstiente. CG Jung – Imaginea omului si imaginea lui Dumnezeu

16 Jung Carl Gustav

Psihanaliza fenomenelor religioase

Aropa Bucuresti 1998 208 "Într-un interviu acordat televiziunii BBC în anul 1959, Jung răspundea senin la întrebarea "credeţi în Dumnezeu" cu un "Nu am  nevoie să cred, acum ştiu". El lăsa astfel împresia că nu se îndoieşte de existenţa lui Dumnezeu, că, într-un fel sau altul, s-a convins de existenţa Lui şi că, prin urmare, nu are nevoie să creadă. Credinţa,  pentru Jung, este afirmarea unui adevăr dogmatic şi nicidecum garanţia unei experienţe nemijlocite a adevărului afirmat. Dacă Jung ştia că Dumnezeu există, trebuie să înţelegem, aşadar, că "ştiinţa" lui nu era expresie unei convingeri metafizice sau religioase, că Dumnezeu sau prezenţa sacralităţii Lui i se va fi revelat în cursul experienţei sale de psiholog al profunzimilor. "

17 Jung Carl Gustav

Analiza viselor

Aropa Bucuresti 1998 152 "Jung a afirmat adeseori că visele preludiu - visate la începutul curei psihanalitice - descriu evoluţia psihică ulterioară a pacientului. Studiul acestor vise ne oferă o serie de informaţii - ca nişte balize de orientare - în privinţa sensului pe care îl va căpăta viaţa pacientului într-un an, doi, zece, sau pentru totdeauna. Adeseori, un vis mare de acest gen ne urmăreşte încă din copilărie şi numai la vîrsta adultă, ca prin farmec, îi înţelegem sensul."

18 Jung Carl Gustav

Psihologie si alchimie. Simboluri onirice ale procesului de individuatie. Reprezentari ale mantuirii

Teora Bucuresti 1998 491 7.50 Stiinta s-a preocupat pana de curand doar de aspectul istorico-chimic al alchimiei si numai in mica masura de latura filosofica si istorico-religioasa a acesteia. Insemnatatea alchimiei pentru istoria dezvoltarii chimiei e de la sine inteleasa. Insa semnificatia ei istorico-spirituala este inca atat de necunoscuta, incat pare aproape imposibil a descrie in putine cuvinte in ce consta ea. (...) Alchimia se formeaza ca un subcurent fata de crestinismul care domina la suprafata. Aceasta se comporta precum un vis fata de constiinta si, asa cum acesta compenseaza conflictele constiintei, tot

in alchimie., Opere Complete 12

astfel alchimia incearca sa umple golurile lasate de incordarea contrariilor din crestinism.

19 Jung Carl Gustav

Studii despre reprezentarile alchimice, Opere Complete 13

Teora Bucuresti 1999 376 8.00 Alchimia si-a piedut substanta ei vitala propriu-zisa in clipa in care unii dintre alchimisti s-au mutat din “laboratorium” in “oratorium”, iar ceilalti au procedat in sens invers, unii pentru a se rataci intr-un misticism tot mai vag, ceilalti pentru a descoperi chimia. Ii compatimim pe cei dintai si ii admiram pe cei din urma, si nimeni nu se intreaba de soarta sufletului, care a disparut cu aceasta ocazie in adancuri pentru mai multe secole. C.G.Jung

20 Jung Carl Gustav

Simboluri ale transformarii (vol I)

Teora Bucuresti 1999 256 3.00 Cercetatorul psiholog si-a orientat pana acum interesul in principal catre analiza unor probleme psihologice individuale. Dar in situatia prexenta mi se pare ca devine o cerinta mai mult sau mai putin inevitabila extinderea problemelor individuale prin atragerea unui material istoric, asa cum a incercat deja Freud in scrierea sa “Leonardi da Vinci”. Caci tot astfel cum cunostintele psihologice pretend intelegerea unor modele istorice, materialele istorice pot, la randul lor, sa arunce o lumina noua Asupra Contextelor psihologice individuale. Aceste consideratii si altele asemanatoare m-au determinat sa-mi indrept mai mult atentia catre factorul istoric, in speranta de a castiga de acolo intelegeri noi ale principiilor psihologiei. C.G.Jung

21 Jung Carl Gustav

Simboluri ale transformarii( vol II)

Teora Bucuresti 1999 368 4.20 Cel mai nobil dintre toate simbolurile libidoului este personajul uman ca demon sau erou. Cu acesta, simbolistica paraseste taramul obiectual, potrivit imaginii astrale si meteorice, si primeste forma umana, adica forma existenmtei care se transforma din suferinta in bucurie si din bucurie in suferinta, care sta cand la zenit, ca soarele, cand este cufundata in noapte-adanca pentru ca tocmai din aceasta noapte sa rasara intr-o noua stralucire. C.G.Jung

22 Jung Carl Gustav

Mysterium Coniunctionis, Opere complete 14/I

Teora Bucuresti 2000 225 14.50 In cadrul cuprinzatoarei creatii a lui C.G.Jung “Mysterium Coniunctionis” este cea mai importannta opera a sa de maturitate. Dupa cum el insusi spunea odata, a fost indurerat intotdeauna de faptul ca in psihologia abisala exista necesitatea interioara de a te ocupa de atatea domenii ale culturii spirituale, incat nu poti ajunge niciodata la o totalitate in domeniul stiintific strict al specialitatii tale. Totusi el a gasit in alchimie, conform propriei sale marturii, un taram in

care merita sa se cufunde cu totul. Caci traditia alchimica ii permitea sa asocieze eperientele si opiniile sale dobandite prin “coborarea in inconstient”, personala si directa, cu un material paralel obiectiv existent, facand posibila totodata reprezentarea lor prin acest material, care facilita raportarea opiniilor sale la radacinile istorice ale evolutiei spiritului European.

23 Jung Carl Gustav

Mysterium Coniunctionis, Opere complete 14/II

Teora Bucuresti 2000 330 18.00 Nici un caz individual – din experienta mea – nu este atat de general incat sa prezinte toate aspectele si sa poata fi considerat prin urmare o viziune de ansamblu. Cine ar vrea sa incerce o prezentare cazuistica ar procesului de individuatie ar trebui sa se multumeasca cu un mozaic de fragmente fara inceput si sfarsit, iar in ce priveste intelegerea ar depinde de un confrate tot atat de experimentat pe acelasi taram. De aceea, alchimia mi-a facut un serviciu de nepretuit, oferindu-mi materialul ei, in cuprinsul careia experienta mea gaseste suficient spatiu, si mi-a dat astfel posibilitatea sa descriu procesul de individuatie in aspectele lui esentiale.

24 Jung Carl Gustav

Arhetipurile si inconstientul colectiv

Teora Bucuresti 2003

25 Jung Carl Gustav

Psihologia fenomenelor oculte

Teora Bucuresti 2004

26 Jung Carl Gustav

Amintiri, vise, reflectii (consemnate si editate de Aniela Jaffe)

Humanitas

Bucuresti 2004 478 Cartea autobiografica a lui Jung – una dintre cele mai tulburatoare piese memorialistice ale secolului – este saraca in fapte de viata exterioara: schita copilariei intr-o familie de pastori, o trecere in revista a practicii de medic psihiatru, intalnirea cu Freud, construirea turnului de la Bollingen, cateva calatorii in locuri exotice (Africa, India).Dar pe fundalul acestor sumare evenimente exterioare se deseneaza conturul viguros al unei alte vieti, de infinita bogatie. Treptele ei cronologice sunt intuitia, la o varsta incredibil de mica, a unei entitati psihice autonome, formidabila coliziune cu inconstientul, tarzia lui autorealizare („Viata mea, spune Jung de la bun inceput, este povestea unei realizari de sine a inconstientului“). Aceasta „a doua“ viata, cea launtrica, s-a exprimat in vise, viziuni, calatorii in spatii extramundane, experienta nemijlocita a lui Dumnezeu

– marturisite public de Jung, alaturi de premonitiile sale asupra viitorului umanitatii si gandurile cele mai intime despre religie, numai in Amintiri. Si din aceleasi experiente launtrice s-a nascut originala opera jungiana.Considerandu-le incompatibile cu contributia sa stiintifica, Jung nu si-a inclus Amintirile in corpusul Operelor complete. Si totusi aceasta carte autobiografica ramane cea mai buna introducere in psihologia analitica jungiana: aici pot fi gasite originea si semnificatia conceptelor ei fundamentale – de la „inconstient colectiv“ si „arhetipuri“ pana la „individuatie“.

27 Jung Carl Gustav

Opere complete. vol. 1, Arhetipurile şi inconştientul colectiv

Trei Bucuresti 2003 462 39,90 Opera lui Carl Gustav Jung, una dintre personalităţile cele mai importante ale secolului XX, este încă puţin cunoscută în România. Deşi în ultimii ani s-au publicat câteva din cărţile sale, cea mai mare parte a celor 18 volume care-i alcătuiesc opera, însumând mai mult de 8.000 de pagini, rămân inaccesibile cititorului de limbă română.Psihiatru, psihanalist, discipol şi disident al lui Freud, personalitate interdisciplinară de vastă cultură apreciată în mod deosebit de Mircea Eliade, un alt mare erudit, receptiv la fenomenele marginalizate de ştiinţa oficială, cum ar fi astrologia, alchimia, ocultismul în genere, Jung a ştiut, poate ca nimeni altul, să preţuiască simbolul şi să găsească drumuri de acces spre înţelesurile sale profunde.Contribuţia sa principală rămâne însă descoperirea inconştientului colectiv cu arhetipurile sale. Acesta este motivul pentru care deschidem ediţia operelor complete ale lui Jung cu volumul dedicat arhetipurilor inconştientului colectiv, tratate în studii esenţiale publicate între 1933 şi 1955, în cea mai mare parte inedite în România. Printre cele mai cunoscute idei ale lui Jung se numără cea referitoare la arhetipuri şi corelatul lor – inconştientul colectiv. Pentru Jung, inconştientul colectiv, care reprezintă al doilea sistem psihic al omului, are, spre deosebire de conştiinţă, un caracter colectiv, impersonal. Ca bază moştenită a psihicului, inconştientul colectiv constă din forme preexistente – arhetipurile.

28 Jung Carl Gustav

Opere complete. vol. 2, Psihologia fenomenelor oculte

Trei Bucuresti 2004 256 24,90 Sunt fenomenele oculte, astrologia, alchimia incompatibile cu ştiinţa? Lucrarea de doctorat a lui Jung, care constituie principala piesă a celui de-al doilea volum, conţine un net răspuns negativ. Manifestările stranii ale mediului spiritist de cincisprezece ani şi jumătate primesc de fiecare dată o surprinzătoare explicaţie psihologică.

Încă înainte de a-l cunoaşte pe Freud şi opera sa, Jung schiţase o concepţie despre inconştient. Termenul "complex", a cărui paternitate îi aparţine, menit unei glorioase cariere în interiorul şi în afara psihanalizei, apare chiar în scrierile sale timpurii. Tot aici întâlnim şi câteva din leit-motivele operei jungiene: toate ideile noi şi creativitatea spirituală în genere îşi au originea în inconştient.*"În pofida opiniei comune, care tratează fenomenele oculte cu un zâmbet dispreţuitor, strădania mea prezintă numeroasele lor legături cu domeniile medicinei şi psihologiei, precum şi numeroasele întrebări pe care le ridică pentru noi acest domeniu necercetat", scria Jung în principalul studiu al prezentului volum, dedicat analizei unei experienţe spiritiste.

Aşa cum Freud a reabilitat nevroza şi visul ca surse pentru cunoaşterea psihicului sănătos, Jung arată interes ştiinţific nu numai pentru spiritism şi fenomenele "oculte", ci şi pentru alte domenii marginalizate de ştiinţa oficială a epocii, cum ar fi astrologia şi alchimia. De asemenea "nebunia" (psihoza) devine pentru psihiatrul şi psihanalistul elveţian sursa principală a descoperirii inconştientului colectiv.

29 Jung Carl Gustav

Opere complete. vol. 3, Psihogeneza bolilor spiritului

Trei Bucuresti 2005 328 35,00 Deşi studiile reunite în acest volum sub titlul sugestiv „Psihogeneza bolilor spiritului" par să se adreseze doar specialiştilor (psihologi, psihiatri, psihoterapeuţi), în măsura în care abordează schizofrenia sub diferite aspecte, totuşi interesul lor cultural este considerabil. Căci descoperirea arhetipurilor şi a inconştientului colectiv este indestructibil legată de activitatea psihiatrică a lui Jung. Aşa cum Freud a descoperit inconştientul personal pornind de la nevroze, Jung a descoperit inconştientul colectiv bazându-se pe tratamentul psihozelor. În articolul sintetic din 1958 dedicat schizofreniei, Jung o declară expres: tipul

asociaţiilor şi formaţiunile observabile la psihotici i-au sugerat pentru prima dată posibilitatea existenţei unui inconştient suprapersonal, ale cărui elemente (arhetipurile) au un caracter universal, asemeni motivelor mitice.[…]Aşa cum Freud a demonstrat că nevrozele sunt tulburări funcţionale, Jung se străduieşte să ne convingă că psihozele nu sunt expresii ale îmbolnăvirii creierului şi polemizează cu psihiatria materialistă. Astfel, halucinaţiile nu sunt expresia îmbolnăvirii celulelor creierului, ci manifestări ale conţinuturilor inconştiente proiectate în exterior. Boala spiritului, cum numeşte Jung psihoza, nu trebuie echivalată în boala creierului. Deşi admite participarea factorilor organici la declanşarea psihozei, Jung accentuează importanţa factorilor psihici. Astfel, psihoza „este o stare a spiritului în care elementele mai înainte inconştiente au luat locul realităţii". Psihogeneza psihozelor deschide posibilitatea tratării lor prin mijloace psihice, Jung situându-se astfel în avangarda abordării schizofreniei pe calea psihoterapiei.Vasile Dem. Zamfirescu***De la Leibniz încoace, le este cunoscut psihologilor faptul că elementele, adică ideile şi sentimentele, care formează conştiinţa – aşa-numitul conţinut al conştiinţei – sunt foarte complicate şi se bazează pe elemente mult mai simple, în întregime inconştiente; din unirea lor ia naştere conştiinţa. Leibniz amintise deja acele „perceptions insensibles", acele percepţii neclare pe care Kant le-a desemnat ca „reprezentări umbrite", care puteau ajunge în conştiinţă doar pe o cale indirectă. Filosofii de mai târziu au acordat inconştientului locul întâi ca bază a conştiinţei.[…]Mai demult, într-o epocă materialistă a psihiatriei, se credea că toate reprezentările delirante, halucinaţiile, stereotipiile etc. ar fi cauzate de o boală a celulelor creierului. Simpatizanţii acestei teorii au trecut cu vederea faptul că reprezentările delirante, halucinaţiile etc. apar şi la anumite tulburări funcţionale, şi nu doar acolo, ci şi la oamenii normali. Primitivii pot avea viziuni şi auzi voci, fără ca procesele lor psihice să fie câtuşi de puţin tulburate. A deduce asemenea fenomene dintr-o boală a celulelor creierului mi se pare superficial şi nejustificat. Halucinaţiile arată foarte clar

cum o parte a conţinuturilor inconştiente pot trece peste pragul conştiinţei. Acelaşi lucru este valabil pentru reprezentările delirante, a căror apariţie este ciudată şi neaşteptată pentru pacient.C.G. Jung

30 Jung Carl Gustav

Opere complete. vol. 6, Tipuri psihologice

Trei Bucuresti 2004 620 49,90 Cartea Tipuri psihologice se numără printre cele mai cunoscute contribuţii ale lui Jung la psihologie. Autorul îşi propune să delimiteze, pe baza experienţei sale clinice, câteva tipuri de structură şi de funcţionare a psihicului cu scopul de a oferi cititorului repere pentru a se înţelege mai bine pe sine şi pe ceilalţi oameni.Capitolul final al volumului conţine definiţiile principalilor termeni jungieni elaborate de chiar cel care i-a introdus în limbajul de specialitate.

„Această carte este rodul unei munci de aproape douăzeci de ani în domeniul psihologiei practice. Proiectul ei s-a închegat treptat, mai întâi din nenumăratele impresii şi experienţe legate de practica psihiatrică şi neuropatică, precum şi din contacte cu oameni aparţinând tuturor straturilor sociale, apoi din confruntările mele personale cu prieteni şi adversari, în fine, din critica particularităţilor psihologice care îmi sunt proprii. Mi-am propus să nu împovărez cititorul cu cazuistică, în schimb am ţinut să integrez, atât istoric, cât şi terminologic, fondului de cunoştinţe deja existent, ideile extrase din experienţă. Am întreprins această operaţie mai puţin din raţiuni de echitate istorică şi mai mult cu intenţia de a scoate experienţele specialistului în medicină din domeniul său profesional îngust şi de a le situa într-o serie de raporturi mai generale, raporturi ce îngăduie şi profanului cultivat să beneficieze de experienţele unei discipline anume. N-aş fi cutezat să procedez în acest mod, care ar putea fi lesne interpretat greşit ca intervenţie în alte sfere de preocupări, dacă nu aş fi convins că punctele de vedere psihologice înfăţişate aici au semnificaţie şi aplicabilitate generală şi că deci ele pot fi mai bine tratate într-un context general, decât sub forma unei ipoteze ţinând de un domeniu ştiinţific particular."[…]

„Extraversia înseamnă orientarea în afară a libidoului. Desemnez prin această noţiune o relaţie evidentă a subiectului cu obiectul în sensul unei deplasări pozitive a interesului subiectiv faţă de obiect. Cineva care se

află într-o stare extravertită gândeşte, simte şi acţionează în raport de obiect, şi anume într-un mod direct şi limpede perceptibil, în aşa fel încât nu poate exista nici o îndoială în legătură cu atitudinea sa pozitivă faţă de obiect. […]"

C.G. Jung

31 Jung Carl Gustav

Opere complete. vol. 9/2, Aion. Contribuţii la simbolistica Sinelui

Trei Bucuresti 2005 376 29,90 Arhetipul Sinelui (Selbst), care se referă la totalitatea integrată armonic a potenţialităţilor psihice ale individului, un adevărat arhetip al arhetipurilor, a focalizat preocupările lui Jung din ultimele decenii ale vieţii sale creatoare. Volumul de faţă, a cărui primă ediţie a apărut în 1951, îi este consacrat în întregime. Realizarea Sinelui reprezintă scopul dezvoltării fiecărui individ şi presupune confruntarea cu contrariile şi armonizarea lor, procesul de ajungere la Sine fiind denumit de Jung «individuaţie». Deşi unul dintre simbolurile Sinelui este Dumnezeu, ceea ce ar putea sugera ideea că inspiraţia conceptului este teologică, psihanalistul elveţian insistă ori de câte ori are ocazia asupra surselor sale empirice: psihiatrice, psihanalitice şi culturale.Vasile Dem. Zamfirescu

* * *

Mi s-a solicitat de atâtea ori cu insistenţă de către publicul meu cititor să dezbat relaţia dintre figura tradiţională a lui Cristos şi simbolurile naturale ale entităţii, adică ale Sinelui, încât m-am decis în cele din urmă să mă îndeletnicesc cu această sarcină. […] Cred şi că ştiu ce responsabilitate îmi asum atunci când, continuând într-o oarecare măsură procesul istoric de receptare, adaug numeroaselor amplificări simbolice ale figurii lui Cristos o alta, psihologică, sau chiar — aşa cum ar putea să pară — când reduc simbolul lui Cristos la o imagine psihică a totalităţii. Însă îl rog pe cititorul meu să nu uite că nu emit profesiuni de credinţă şi nici nu compun scrieri cu tendinţă, ci reflectez cum am putea sesiza unele lucruri din perspectiva conştiinţei moderne; şi anume lucruri pe care le consider demne de a fi înţelese şi care se află în mod evident în pericolul de a fi înghiţite de hăul incomprehensiunii şi al uitării; în sfârşit, lucruri a căror înţelegere ar veni

mult în ajutor dezorientării ce caracterizează concepţia noastră despre lume, printr-o limpezire a fundalurilor şi fundamentelor psihice.C.G. Jung

* * *

Cum simbolurile sunt singura modalitate de legătură între inconştientul colectiv şi conştient, este indispensabil să li se povestească copiilor basme şi legende, iar adulţilor să li se transmită cunoştinţe religioase; doar în felul acesta mesajul inconştientului poate fi integrat de către conştient. În caz contrar, energia inconştientului se investeşte în conţinuturi conştiente neînsemnate, accentuându-le intensitatea până la niveluri patologice. Astfel se nasc, după Jung, fobiile, obsesiile, idiosincrasiile, reprezentările ipohondrice, perversităţile intelectuale. De aici importanţa gândirii simbolice, vehicul al comunicării cu lumea inconştientă din noi, în cadrul căreia reprezentările religioase ocupă o poziţie centrală.Vasile Dem. Zamfirescu

32 Jung Carl Gustav

Opere Complete. vol. 14/1, Mysterium Coniunctionis. Separarea şi compunerea contrariilor psihice în alchimie

Trei Bucuresti 2005 336 29,90 „Prima parte a acestei lucrări este dedicată temei contrariilor şi a unificării lor, a doua parte prezentării şi comentării unui text alchimic care, editat evident de un cleric, aparţine probabil secolului al XIII-lea şi revelează într-un mod foarte specific o stare de spirit în care creştinismul şi alchimia se întrepătrund. El încearcă, cu ajutorul Cântării Cântărilor, să contopească ideile aparent heterogene de provenienţă creştină şi filosofică în forma unei avalanşe imnice. Acesta este textul aşa-numitei Aurora consurgens I (sau Aurea hora) care i-a fost atribuită dintotdeauna lui Thomas din Aquino."C.G. Jung

*

„Astăzi apar o mulţime de tendinţe care ar dori să elimine inconştientul încă nerecunoscut general, prin explicarea ipotezei acestuia ca prejudiciu personal al acelora care se servesc de această ipoteză. În mod ciudat, aici nu se iau în consideraţie dovezile prezentate din cauza prejudecăţii cunoscute că psihologia nu ar fi nimic altceva decât o părere subiectivă preconcepută. Trebuie să recunoaştem că în nici un alt domeniu nu există un pericol atât de mare

ca cercetătorul să cadă victimă presupoziţiilor sale subiective. Cu siguranţă el trebuie să rămână conştient în mare măsură de ecuaţia sa personală. Oricât de tânără ar fi psihologia proceselor psihice inconştiente, ea a ajuns totuşi la constatarea anumitor fapte care se bucură din ce în ce mai mult de recunoaşterea generală. Printre acestea se numără structura antagonică a psihicului pe care o are în comun cu toate procesele naturale. Cele din urmă sunt fenomene energetice care reies mereu dintr-o stare mai puţin probabilă de tensiune a contrariilor. Această formulare are chiar o semnificaţie specială pentru psihologie, căci conştiinţa ezită de regulă să vadă sau să recunoască antagonismul propriului său fundal, deşi tocmai de acolo îşi trage energia."C.G. Jung

*

„Cercetarea simbolisticii alchimice, ca şi preocuparea cu mitologia nu sunt mai îndepărtate de viaţă decât este anatomia comparată de anatomia omului viu. Dimpotrivă, alchimia ne serveşte drept o adevărată vistierie a simbolisticii a cărei cunoaştere este extrem de utilă pentru înţelegerea proceselor nevrotice şi psihotice. Invers, psihologia inconştientului poate fi folosită în acel domeniu ale istoriei spiritului în care este vorba de simbolistică. Tocmai aici apar întrebări a căror apropiere de viaţă şi intensitate vitală le depăşesc pe cele ale posibilităţii de utilizare terapeutică. Aici trebuie depăşite încă multe prejudecăţi."C. G. Jung

33 Jung Carl Gustav

Opere complete. Vol. 14/2: Mysterium Coniunctionis. Cercetări asupra separării şi unirii contrastelor sufleteşti în

Trei Bucuresti 2006 432 39,90 Cel care are chiar şi numai cunoştinţe sumare de literatură alchimică ştie că pe adepţi îi interesa o unire finală a substanţelor — oricum ar fi numit-o pe aceasta. Prin această legătură ei sperau să atingă ţelul operei, şi anume producerea aurului sau a unui echivalent simbolic. Conjuncţia este fără îndoială imaginea primordială a ceea ce numim astăzi legătură chimică.[…]Spre deosebire de idealul alchimiei care consta în fabricarea unei substanţe secrete, unui om, unei anima mundi sau unui Deus «terrenus» şi despre care s-a sperat că va fi un salvator din toate necazurile omeneşti, interpretarea psihologică (pregătită de alchimişti) duce la ideea totalităţii omeneşti. Această

alchimie idee are mai întâi o importanţă terapeutică, ea tinzând să cuprindă noţional acea stare psihică ce rezultă din depăşirea unei disocieri, şi anume a distanţei dintre conştiinţă şi inconştient. Compensarea alchimică corespunde integrării inconştientului în conştiinţă, proces prin care ambele sunt modificate. Conştiinţa cunoaşte o lărgire în special prin împingerea mai departe a orizontului ei, ceea ce înseamnă întâi o îmbunătăţire considerabilă a situaţiei psihice de ansamblu, tulburarea conştiinţei fiind înlăturată prin contrapoziţia inconştientului. În schimb, pentru că tot ce-i bun trebuie plătit scump, conflictul mai înainte inconştient este conştientizat şi astfel conştiinţa este împovărată cu o grea ipotecă, fiindcă acum soluţionarea conflictului este aşteptată de la ea. Pentru îndeplinirea acestei sarcini ea pare să fie înzestrată şi pregătită însă la fel de prost ca şi aceea a alchimistului medieval.[…]Ideea conjuncţiei constituie un alt exemplu pentru dezvoltarea treptată a unei idei de-a lungul mileniilor. Istoria sa decurge în două curente care sunt în mare parte independente unul de celălalt, unul aparţinând teologiei, celălalt alchimiei. În timp ce cea din urmă s-a stins de vreo două sute de ani încoace, în afara unor rămăşiţe minore, cea dintâi a cunoscut o nouă înflorire în dogma lui assumptio, de unde se poate vedea că fluxul dezvoltării nu s-a oprit încă nicidecum.

C.G. Jung

34 Jung Carl Gustav

Opere complete. Vol. 14/3: Mysterium Coniunctionis. Cercetări asupra separării şi unirii contrastelor sufleteşti în

Trei Bucuresti 2006 480 39,90 Printre acele texte care sunt semnificative aproape exclusiv din punct de vedere psihologic se numără tratatul nostru, Aurora consurgens, care reprezintă un unicat chiar şi în cadrul literaturii alchimice contemporane, din punct de vedere al conţinutului şi al stilului. JUNG a descoperit primul semnificaţia acestui tratat şi l-a prezentat pe scurt în Psihologie şi alchimie. În timp ce alte texte citau până acum doar pe-alocuri pasaje convenţionale ale Sfintei Scripturi, acest tratat este compus aproape în întregime din citate din Biblie, la al căror sens «alchimic» se face aluzie prin citate alchimice clasice întreţesute, astfel încât trebuie să presupunem că autorul, prin «alchimia sa», orice ar fi înţeles el prin acest termen, a încercat să descrie sau să prezinte o trăire religioasă sau — în formulare

alchimie. Volum suplimentar. „Aurora consurgens“

psihologică — o experienţă nemijlocită a inconştientului. Faptul că scrierea ar fi «blasfemiatoare» este o judecată a secolelor «iluministe» ulterioare — însă mie mi se pare neîndoielnic că autorul a vrut să exprime cu seriozitate şi foarte pătruns un «mysterium ineffabile».

«Profesorul C.G. JUNG a descoperit tratatul alchimic Aurora consurgens şi l-a adus din nou la lumină. Am primit de la el însărcinarea de a mă ocupa de ediţia prezentă şi mi-a pus la dispoziţie în acest sens fotocopiile manuscriselor şi în plus tot materialul său cuprinzător, aproape inaccesibil în biblioteci, despre alchimie. Pentru aceste lucruri şi pentru ajutorul şi stimularea în muncă doresc să-mi exprim în acest loc mulţumirile cele mai cordiale. În ceea ce priveşte ipoteza că textul ar reda ultimele cuvinte ale Sfântului TOMA D’AQUINO, trebuie să subliniez că m-am ocupat în primul rând de ordonarea alchimică şi psihologică a textului şi sunt conştientă că într-o asemenea întreprindere de hagiografie îmi lipsesc cunoştinţele mai temeinice — dar din păcate textul însuşi constrânge la acest procedeu transversal, datorită facultăţilor separate. De aceea nici în capitolul meu de încheiere nu este vorba de nimic altceva decât de expunerea unei ipoteze pe care o prezint cu speranţa că alte rezultate ale cercetărilor vor ajuta la clarificarea problemei.»

Dr. M. – L. von Franz

35 Jung Carl Gustav

Opere Complete. vol. 17, Dezvoltarea personalităţii

Trei Bucuresti 2006 248 29,90 Pentru cititorul celor şase volume ale seriei de Opere Complete ale lui Jung publicate deja de Editura Trei, prezentul volum, cel de-al XVII-lea, poate părea surprinzător. În timp ce volumele anterioare aveau un caracter marcat teoretic — principalele contribuţii psihanalitice şi psihologice ale lui Jung, respectiv teoria arhetipurilor şi teoria tipurilor psihologice, sunt conţinute în primul şi cel de-al şaselea volum —, Dezvoltarea personalităţii are un pronunţat caracter practic. Domeniul ales este cel al dezvoltării personale prin educaţie. Ca expresie a preocupării sale, Jung participă la mai multe congrese internaţionale pentru educaţie, unde îşi expune ideile legate de importanţa psihologiei analitice pentru dezvoltarea personală.În contextul mai larg al mişcării psihanalitice, interesul descoperitorului inconştientului colectiv pentru problemele pedagogiei nu constituie o excepţie.

Dimpotrivă, constatând că rădăcinile nevrozei adultului se află în disfuncţiile relaţionărilor (educative) intrafamiliale din copilărie, psihanaliştii perioadei începuturilor au considerat pe bună dreptate că profilaxia printr-o educaţie modificată în sens permisiv este preferabilă terapiei corective ulterioare. La Jung, perspectiva este mai generală, mai puţin specializată.Vasile Dem Zamfirescu

„… Este instituţia iniţierilor sau a consacrărilor virile; la vârsta pubertăţii, adolescentul este dus în casa bărbaţilor sau într-un alt loc de consacrare, unde este sistematic înstrăinat de familie. Totodată este iniţiat în tainele religioase şi este situat într-o lume complet nouă, nu doar în ce priveşte relaţiile cu totul noi, dar şi ca o personalitate nouă, devenită un «quasi modo genitus». Iniţierea este adesea legată de tot felul de torturi, nu rareori de circumcizie şi altele asemenea. Obiceiurile sunt fără îndoială străvechi şi au lăsat urme în inconştientul nostru, la fel ca multe alte trăiri primitive. Ele au devenit aproape un mecanism instinctiv, aşa încât şi fără o necesitate exterioară se reproduc mereu de la sine, ca în cazul «botezului studenţesc» sau în consacrările studenţilor americani care îl depăşesc pe acesta. Ele sunt îngropate în inconştient ca o imagine primordială, ca un «arhetip», cum spune Augustin."C.G. Jung

C Alti Autori36 Carotenuto

AldoUn triunghi psihanalitic. Sabina Spilrein între Jung şi Freud

Trei Bucuresti 2001 260 12.90 Cine se joacă cu focul riscă să se ardă!Dacă psihanaliza este, prin Sentimentele primitive şi extrem de puternice pe care le readuce la viaţă, o astfel de "joacă", atunci Jung este unul dintre analiştii care au căzut victimă, asemeni unui ucenic vrăjitor, forţelor obscure pe care le-au invocat. El a răspuns sentimentelor pe care le-a trezit în Sabina Spilrein, o foarte tânără şi foarte bolnavă pacientă, prin tratamentul psihanalitic pe care i l-a aplicat. De aici o mulţime de complicaţii printre care şi intervenţia lui Freud, unele dintre ele de-a dreptul dramatice, complicaţii pe care cititorul le poate cunoaşte în detaliu parcurgând pasionantele documente din carte. Deşi nefericită, totuşi iubirea şi-a dovedit şi în acest caz forţa tămăduitoare: nu numai că în urma relaţiei cu Jung Sabina se vindecă; ea reuşeşte cu brio să studieze medicina, devenind apoi psihiatră şi psihanalistă de

notorietate internaţională.Vasile Dem. Zamfirescu

37 Michel Cazenave

Jung. Experienta interioara.

Humanitas

Bucuresti 1997 216 In Amintiri, vise, reflectii, Jung afirma ca, de-a lungul intregii sale vieti, trairile launtrice au eclipsat intotdeauna evenimentele exterioare. Cartea lui Michel Cazenave isi propune sa clarifice sensul experientei interioare sub fascinatia careia s-a aflat Jung si sa descifreze relatia sa cu moartea, cu Dumnezeu, cu sacrul, cu sinele, cu inconstientul. Ceea ce ramasese obscur in Amintiri capata in aceste pagini o lamurire, in zona inexprimabila si misterioasa a lumii jungiene patrunde o raza de lumina. Michel Cazenave – eseist si romancier – este coordonatorul traducerii in franceza a Operelor complete ale lui C. G. Jung. A publicat cartea de fata in 1997.

38 Corbett Lionel

Functia religioasa a psihicului

IRI Bucuresti 2001 392 8,6

39 Corneau Guy

Exista iubiri fericite?

Humanitas

Bucuresti 2000 228 Ea este „femeia care iubeste prea mult“, el este „barbatul care se teme sa iubeasca“. El sufera de „sindromul funiei de gat“, ea de „sindromul lasoului“. Fara sa-si dea seama, fiecare aduce in intimitatea cuplului carentele relatiei saie din copilarie cu parintele de sex opus. Neintelegerile si conflictele lor isi au de obicei originea in trauma fetitei neglijate de tata si in neajutorarea baiatului supraprotejat de mama. Si totusi, iubirile noastre pot fi fericite, sustine autorul acestui bestseller international. Exista solutii pentru formarea unui cuplu viabil – solutii indraznete, la indemana noastra, dar greu de descoperit pe cont propriu.

40 Corneau Guy

Exista iubiri fericite?

Humanitas

Bucuresti 2006 208 17 "Ea este „femeia care iubeşte prea mult", el este „bărbatul care se teme să iubească". El suferă de „sindromul funiei de gât", ea - de „sindromul lasoului". Fără să-şi dea seama, fiecare aduce în intimitatea cuplului carenţele relaţiei sale din copilărie cu părintele de sex opus. Neînţelegerile şi conflictele lor îşi au de obicei originea în trauma fetiţei neglijate de tată şi în neajutorarea baiatului supraprotejat de mamă.

Şi totuşi, iubirile noastre pot fi fericite, susţine autorul acestui bestseller internaţional. Există soluţii pentru

formarea unui cuplu viabil - soluţii îndrăzneţe, la îndemâna noastră, dar greu de descoperit pe cont propriu..."Guy Comeau este un cunoscut analist jungian din Canada.Profeseaza la Quebec si tine in intreaga lume conferinte pe tema cuplului si a raporturilor familiale. Prima lui carte, Pere manquanti fils manque (1989), a fost tradusa in zece limbi si i-a adus celebritatea. Exista iubiri fericite? a devenit un bestseller absolut in Franta si are traduceri in cincisprezece limbi.

41 C o u p a l M a r i e

C u m s a - t i i n t e r p r e t ez i v i s e l e . D i c t i o n a r d e s i m b o l u r i o n i r i c e

Humanitas

Bucuresti 2000 472 Somnul si mai cu seama visul ne elibereaza de constrangeri si interdictii, punandu-si o amprenta hotaratoare asupra vietii noastre diurne. Scrisa sub forma unui dictionar de simboluri onirice, Cum sa-ti interpretezi visele este un ghid destinat oricui vrea sa-si analizeze visele in plan psihologic, psihanalitic, ezoteric sau mitologic. De formatie jungiana, specialist de renume in domeniu, Marie Coupal ofera nu numai cheia interpretarii viselor, dar si solutii simple pentru a ne modela viata onirica, esentiala in stabilirea echilibrului nostru mental si fizic.

42 Fordham Frieda

Introducere in psihologia lui C.G. Jung

IRI Bucuresti 1998 205 4.5 „Impresia de fascinanta bogatie a operei lui Jung vine de la extensiunea si diversitatea epicii sale mitologice si de la imensul travaliu de interpretare comparatista, ceea ce il situeaza mereu dincolo de granitele psihologiei. Depozitar al unor stocuri uriase de informatie privind filosofia, istoria religiilor, teologia, spiritismul, alchimia, magia, miturile si simbolistica mai multor culturi (a facut, in scopuri documentare, calatorii pe continentele unde putea fi studiata civilizatia primitiva), Jung – arata J. Brown – este mai degraba un metafizician, teoria sa fiind «mai mult un sistem metafizic decat o scoala de psihologie stiintifica». Aceeasi parere o impartaseste Curt Boenheim, care spune ca «Jung may be called the philosopher among modern psychologists». Cele cateva mari descoperiri ale sale sunt insa de ajuns spre a-i fixa un loc distinct in istoria psihologiei.

Dr. Leonard Gavriliu

43 Hopcke H. Robert

Nimic nu e intamplator. Coincidente si destin

Humanitas

Bucuresti 2002 256 „Sincronicitate“ este termenul introdus de C. G. Jung pentru a desemna acele coincidente stranii pe care toti le traim uneori, acele serii de evenimente neobisnuite ce ne transforma in personajele unei povesti misterioase si pline de sens – povestea vietii noastre.Pornind de la evenimente reale, Robert Hopcke exploreaza rolul sincronicitatii in toate domeniile si momentele–cheie ale unei existente: in iubirile pe care le traim si in viata noastra profesionala, in vise si in viata spirituala, in boala si in preajma mortii.Robert H. Hopcke este psihoterapeut si director al Centrului de Studii Simbolice din SUA. Nimic nu e intamplator, cea mai importanta scriere a sa, a devenit un bestseller national.

44 Hopcke H. Robert

Nimic nu e intamplator. Coincidente si destin

Humanitas

Bucuresti 2006 232 17 Sincronicitate este termenul introdus de C.G. Jung pentru a desemna acele coincidente stranii pe care toti le traim uneori, acele serii de evenimente neobisnuite care ne transforma in personajele unei povesti misterioase si pline de sens - povestea vietii noastre. Pornind de la evenimente reale, psihoterapeutul Robert H. Hopcke exploreaza in aceasta carte - devenita bestseller national in SUA, aflata la a doua editie romaneasca dupa ce a avut mai multe tiraje succesive - rolul sincronicitatii in toate domeniile si momentele-cheie ale unei existente: in iubirile pe care le traim si in viata noastra profesionala, in vise si in viata spirituala, in boala si in preajma mortii.

45 Jaffe Aniela

Aparitii de spirite si semne prevestitoare

Humanitas

Bucuresti 1999 252 Psihanalista, scriitoare si secretara a lui C. G. Jung, Aniela Jaffe studiaza si interpreteaza relatarile venite ca raspuns la ancheta revistei elvetiene Schweizer Beobachter privind fenomenele parapsihologice legate de aparitii de spirite, semne premonitorii, coincidente semnificative. Ca asemenea fenomene nu sunt tocmai rare o dovedeste numarul mare de reactii la ancheta: 1 200 de scrisori continand 1 500 de relatari care se constituie intr-un bogat material de studiu. Caracterul arhetipal al intamplarilor e dezvaluit de remarcabilele similitudini si constanta unor teme in povestirile cercetate. Legaturile intre anumite intamplari inexplicabile petrecute relativ recent si mituri, legende, experientele misticilor si reprezentarile alchimistilor ne apropie de inconstientul colectiv – concept central al psihanalizei lui Jung.

46 Mc Lynn Frank

Viata lui Jung (2 vol)

Lider Bucuresti 2000 800 47 Carl Gustav Jung este considerat drept unul dintre filozofii cei mai de seama, un guru al miscarii New Age, o sursa de modele de gindire alternative care au fascinat generatii de-a rindul si care capteaza interesul cititorilor din ce in ce mai mult. Cartea lui Frank McLynn, cea mai completa biografie a lui Jung, abordeaza in profunzime viata si opera marelui filozof care pentru mult timp a fost protejatul lui Freud, iesind mai tirziu din umbra mentorului sau, urmare a unei celebre dispute ce i-a marcat intreaga viata. Scrierile sale, controversate datorita vederilor de dreapta si unor abordari originale ale sexualitatii, l-au impus ca un ginditor novator. Printre altele, acestea dezvaluie simboluri universale, ca subconstientul colectiv (in opozitie cu cel individual) si semnificatia viselor. Ca urmare a teoriei sincronismului si a interesului sau pentru mit si religie orientala, pentru alchimie si astrologie, opera lui Jung reprezinta o antiteza evidenta a gindirii freudiene si are o influenta covirsitoare in intelegerea conceptelor de psihanaliza si subconstient. Frank McLynn, care se dovedeste a fi un biograf desavirsit, intricind viata lui Jung cu cea a lui Freud, a realizat, dupa aprecierile unanime ale criticii de specialitate, cea mai buna lucrare despre titanul gindirii Carl Gustav Jung.

47 Palmer Michael

Freud şi Jung despre religie

IRI Bucureşti 1999 304 10.5 Cartea lui Michael Palmer, prestigios „academic tutor” la Scoala de teologie de la Westminster College (Oxford)), ne ofera o paralela extrem de revelatoare, euristica am spune, intre conceptiile despre religie ale celor doi mari protagonisti ai psihanalizei, Freud si Jung, prilej pentru autor de a expune analitic doua sisteme de gandire care si-au pus amprenta pe cultura intregului secol XX.

Leonard Gavriliu

48 Samuels Andrew, Shorter Bani, Plaut Fred

Dictionar critic al psihologiei analitice jungiene

Humanitas

Bucuresti 2005 316 24 De la moartea lui Carl Gustav Jung, in 1961, psihologia analitica s-a dezvoltat incontinuu, acest dictionar urmarind felul in care ipotezele si teoriile sale au fost adoptate, amendate sau respinse. Fiecare disciplina isi creeaza propria ei terminologie, psihologia analitica nefacand exceptie de la aceasta regula. Scopul dictionarului este de a explica intelesurile ascunse in jargonul analizei jungiene, de a da viata unui limbaj abstract. El imbina acuratetea istorica si eruditia cu o atitudine critica emulativa.Limbajul scrierilor lui Jung, si al psihologiei analitice in

general, este uneori dificil de inteles, dictionarul fiind primul ghid in acest domeniu. Apeland la intreaga lor experienta de analisti, profesori si scriitori, autorii au cuprins in dictionar: termeni si idei create si elaborate de Jung; termeni si idei ce apartin terminologiei generale, dar care au fost utilizate de Jung cu un sens aparte; cuvinte obisnuite folosite de Jung intr-o forma neobisnuita; termeni importanti creati de alti psihologi analitici; termeni psihanalitici care au fost adaptati sau dezvoltati de catre Jung.Dictionarul se va dovedi un instrument de neinlocuit pentru cei care se pregatesc sau practica psihologia analitica, pentru psihiatri, psihanalisti, psihoterapeuti si indrumatori sociali. El va fi de mare ajutor si pentru savanti, cercetatori si pentru toti cei care studiaza opera lui Jung.

49 Souzenelle Annick de

Simbolismul corpului uman

Amarcord

Timisoara 1996 409 7 O carte senzationala, care ne redescopera propriul corp, invatandu-ne sa-l citim si descifram ca pe o noua limba: limba straveche a arhetipurilor.O anatomie simbolica, asa cum au descris-o si inteles-o CartileTraditiei: Vedele, Biblia, Evangheliile, Coranul.Traducere de Margareta Gyurcsik Timisoara 1996

50 Souzenelle Annick de

Oedip interior. Prezenta logosului in mitul grec

Amarcord

Timisoara 1999 174 8.2 Unul dintre cei mai mari specialisti in lectura simbolica si spirituala a textelor biblice, Annick de Souzenelle, odata cu Simbolismul corpului uman, opera sa de baza, afirma ca toate marile mitologii ale lumii sunt purtatoare de Logos divin.Convinsa de acest lucru, ea indrazneste sa intre in miezul miturilor grecesti si, in primul rand, al celui ce a stat la baza psihanalizei: Oedip. Fara a nega expierienta fundamentala a freudismului, autoare3a reia povestea mitologica si ii urmareste prelu8ngirile pana in opera lui Sofocle. Destinul lui Oedip, departe de orice fatalitate si de orice interpretare determinista, se imbogateste cu o lumina mistica in care omul e chemat sa se insoteasca cu “sora-mama” sa, symbol al “fenimismului sau interior”,k sis a parcurga etapele successive ale initerii ultime.Pentru a preciza sensul unei asemenea lecture total novatoare a mitului oedipian, Annick de Souzenelle ne invita san e amintim de povestea lui Tezeu – acest “erou” prea grabit ale carui numeroase fapte ascund o fuga de orice explorare interioara – si de aceea a Europei, symbol al unei civilizatii a carei prima vocatie este regasirea propriului Orient.La ora “construirii Europei”, a carei finalitate pare multora atat de obscura, Annick de Souzenelle semneaza astfel una dintre cele mai angajate carti ale sale sin e invita sa

regasim sensul profound al dublei noastre mosteniri, cea a Atenei si pe cea a Ierusalimului.

51 Souzenelle Annick de

Egiptul interior sau cele 10 plagi ale sufletului

Amarcord

Timisoara 2001 200 3,8 In lumina psihologiei adancurilor, a traditiei crestine si a bogatiei minunate a limbii ebraice, cartea Exodul, care nu era pentru multi decat relatarea legendara a iesirii din Egipt a poporului evreu, se descopera in lucrarea de fata ca o adevarata carte a vietii. Numerele devin simboluri, cuvintele si numele isi desfasoara bogatiile de sens si cele 10 plagi care se abat succesiv asupra tarii lui Faraon, pentru a-l determina sa dea voie poporului evreu sa plece, sunt tot atatea incercari propuse omului pe calea eliberarii sale si a pastelui sau launtric. Parcurgand aceasta lectura vie a unei carti biblice, eliberat de interpretarile banalizante, memoralizante si istoriciste, Annick de Souzenelle ne invita sa redescoperim patrimoniul nostru sacru.

52 Stevens Anthony

Jung Humanitas

Bucuresti 1996 192 Inconstient colectiv, arhetip, introversiune–extraversiune, individuatia Sinelui sunt cateva dintre conceptele fundamentale jungiene care au transgresat domeniul „psihologiei analitice“, intrand in marea istorie a ideilor acestui veac.La fel de innoitoare au fost conceptiile lui Jung privind miturile, religia sau alchimia, teoriile sale despre „etapele vietii“ ori „tipurile psihologice“, principiile de interpretare a viselor sau insasi practica analitica pe care a instituit-o.Dar ideile lui Jung – consemnate in lucrari erudite si vizionare, insumand in editia de Opere complete douazeci de volume groase –raman prea putin cunoscute neinitiatilor.Anthony Stevens, psihiatru si analist de scoala jungiana, propune cititorului nespecialist o prima initiere in opera „maestrului“ sau. Si pentru ca ideile lui Jung au crescut din experiente proprii, intretesandu-se cu viata autorului lor, ele sunt prezentate si interpretate pe fundal biografic. Nu lipseste din aceasta biografie episodul prieteniei Jung–Freud urmate de despartirea lor si nici acela care i-a adus lui Jung acuzatia de pro–nazism.

53 Stevens Anthony

Jung Humanitas

Bucuresti 2006 192 15.20 Inconstient colectiv, arhetip, introversiune-extraversiune, individuatia Sinelui sunt cateva dintre conceptele fundamentale jungiene care au transgresat domeniul "psihologiei analitice", intrand in marea istorie a ideilor acestui veac. La fel de innoitoare au fost conceptiile lui Jung privind miturile, religia sau alchimia, teoriile sale despre "etapele vietii" ori "tipurile psihologice", principiile de interpretare a viselor sau insasi practica analitica pe care a instituit-o. Dar ideile lui Jung - consemnate in lucrari erudite si vizionare, insumand in editia de Opere complete douazeci de volume groase - raman prea putin cunoscute neinitiatilor. Anthony Stevens, psihiatru si analist de scoala jungiana, propune cititorului nespecialist o prima initiere in opera maestrului sau. Si pentru ca ideile lui Jung au crescut din experiente proprii, intretesandu-se cu viata autorului lor, ele sunt prezentate si interpretate pe fundal biografic. Nu lipseste din aceasta biografie episodul prieteniei Jung-Freud urmate de despartirea lor si nici acela care i-a adus lui Jung acuzatia de pro-nazism.

54 Wehr Gerhard

C.G. Jung Teora Bucuresti 1999 176 5,5

55 Wehr Gerhard

Doi giganti. Jung si Steiner

Trei Bucuresti 2002 248 9,90 Caracterul enigmatic al marilor oameni ai istoriei spiritului, în măsura în care sunt contemporani între ei, constă adesea în aceea că, pe de o parte, nu duc lipsă de o diagnosticare temeinică a epocii lor, pe de altă parte însă nesocotesc uneori total importanţa opozantului lor. Nu rareori se întâmplă ca unii contemporani profilaţi să trăiască vieţi paralele, trecând unul pe lângă celălalt deşi ei s-ar putea completa reciproc în privinţa obiectivului lor, ba poate chiar s-ar putea corecta şi impulsiona.Steiner şi Jung nu s-au aflat niciodată în timpul vieţii într-un schimb de idei direct, deşi – între 1875 (anul naşterii lui Jung) şi 1925 (anul morţii lui Steiner) – au fost contemporani o jumătate de veac şi au lucrat în apropiere geografică. Antroposoful şi psihologul

abisurilor vorbesc câte o limbă care, fireşte, îi este reprezentantului celeilalte orientări străina. Acestei realităţi i se adaugă elemente evident surprinzătoare

rubrica realizata de Petra Cristoloveanu & Daniela Prilipcianu