82

CAPITOLUL 6. MANAGEMENTUL DEŞEURI

6.1. Consumul şi mediul înconjurător Dezvoltarea economică nu poate fi separată de consecinţele activităţii umane

asupra mediului. Efectele consumului şi utilizării resurselor, asupra mediului sunt în creştere. O

problemă de însemnătate decisivă este aceea a nivelului şi a ritmului dezvoltării economico-sociale.

Ca urmare a creşterii economice generale, a progreselor obţinute în toate domeniile vieţii economice şi sociale, omenirea dispune astăzi de mijloace tehnice atat de perfecţionate, încât consumă cantităţi imense de resurse naturale regenerabile şi neregenerabile, exploatând tot mai intens factorii de mediu şimodificând natura in ritm rapid. Fără a impune un control adecvat şi conştient asupra acţiunilor sale, omul lasă cale liberă dezlănţuirii unor dezechilibre economice, cu efecte negative atât asupra calităţii vieţii sale cât şi asupra evoluţiei biosferei.

Devine tot mai evident faptul că, în condiţiile unui mediu puternic degradat şipoluat, un standard de viaţă materială fie el şi foarte ridicat îşi pierde orice sens, nemaiţinând seama de influenţa negativă a acestui mediu asupra evoluţiei în perspectivă a fenomenelor naturale şi biologice, asupra creşterii economice înseşi.

Din aceste considerente, s-a format treptat convingerea că, in condiţiile civilizaţiei contemporane, activitatea economică presupune nu doar preocuparea de a spori volumul şi calitatea bunurilor materiale şi a serviciilor prin asigurarea în mod curent a unei eficienţe economice ridicate, ci şi o grijă crescândă de a proteja mediul înconjurator, aceasta constituind condiţia materială de bază a creşterii economice.

Consumăm tot mai mult din resursele naturale şi punem în pericol sistemele de mediu (apa, solul şi aerul). Aceasta nu poate continua la nesfârşit, cu atât mai mult cu cât populaţia lumii continuă să crească.

Protejarea factorilor naturali se impune astfel ca o cerintă fundamentală acontinuităţii vieţii economice şi sociale.

In acest context, se impune elaborarea şi adoptarea unei politici economice de largă perspectivă, în care să-şi găsească locul o strategie ecologică concretizată în acţiuni speciale de protejare a mediului înconjurator, integrate în programe de dezvoltare economică, crearea unor mecanisme economico-sociale de realizare a acestor programe, implementarea unui cadru legislativ şi instituţional adecvat. Activitatea de protejare a mediului ridică nivelul calităţii acestuia,. dar prevenirea degradării mediului este mai puţin costisitoare decât cea de reparare a daunelor.

Ca urmare a celor arătate, apare necesar ca desfaşurarea producţiei să aibăloc în aşa fel incât materia sa fie utilizată, dacă este posibil, până când se epuizeazăcăile de introducere, în circuitul economic cu respectarea regulilor ecologice a oricărui deşeu sau efluent, restul final urmând dacă nu poate fi evitat să fie redus la minimum. Printr-un consum responsabil putem face loc pădurilor în locul păşunilor pentru animale care încep să ocupe o suprafaţă tot mai mare, putem încuraja biodiversitatea şi protejarea speciilor pe cale de dispariţie, putem micşora efectul de seră şi ceilalţi factori poluanţi, pe scurt, ne putem oferi o viaţă calitativ mai bună.Consumatorul nu risipeşte numai resursele limitate dar contribuie şi la agravarea problemelor mediului.

83

6.2 Resursele materiale şi deşeurile

Activitatea de producţie este caracterizată ca fiind un proces în care are loc schimbul permanent intre om şi natură, desprinderea resurselor din natură pentru prelucrarea lor în produse folositoare şi restituirea în mediul natural a materialelor sub forma finală de deşeuri. În general, utilizarea resurselor şi generarea de deşeuri continuă să crească, intrucât dezvoltarea economică se bazează incă foarte mult pe resursele naturale. Consumul ridicat de resurse creează presiuni asupra mediului, care includ epuizarea resurselor neregenerabile, utilizarea intensivă aresurselor regenerabile, transporturile, emisii mari în apă, aer şi sol provenite din activităţi miniere, precum şi producţia, consumul şi producerea de deşeuri. Dupăunele estimări, aproximativ o treime din resursele utilizate sunt transformate în deşeuri şi emisii. Deşeurile reprezintă o pierdere de resurse naturale (cum ar fi metalele sau alte materiale reciclabile pe care le conţin sau potenţialul acestora ca sursă de energie). După un anumit timp, cu o intârziere mai mică sau mai mare, o parte din deşeuri sunt integrate în circuitul biologic, iar altă parte, in circuitul economic. Prima formă de integrare se numeşte reciclarea naturală care are loc mai cu seamă cuajutorul agenţilor biologici, iar cea de-a doua reciclarea artificială, care se face de către om. Problema este de a păstra la proporţii cât mai reduse cantităţile de reziduuri evacuate în natură, şi anume în limita potenţialului de care dispune mediul natural de a le recicla fără urmări defavorabile de tipul dezechilibrelor ecologice. Aceasta se poate realiza, pe de o parte, prin desprinderea din natură a unor cantităţirezonabile de resurse şi prelucrarea eficientă a acestora, fără să rezulte cantităţimari de deşeuri, iar pe de altă parte, de a capta şi colecta în proporţii crescânde aceste deşeuri, incepând de la insăşi sursa lor de producere, şi a le supune prelucrării in procesele de productie.

Prin urmare, buna gestionare a deşeurilor poate proteja sănătatea publică şicalitatea mediului, în acelaşi timp susţinând conservarea resurselor naturale. O scurtă prezentare a datelor şi informaţiilor referitoare la acest domeniu, aferente anului 2010 arată astfel: cantitatea de deşeuri municipale generată este de aproximativ 157966,044 tone, iar cantitatea eliminată prin depozitare este de aproximativ 154812,1tone.

Centralizarea informaţiilor transmise de autorităţile administraţiei publice locale privind monitorizarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje generate de populaţie în anul 2010, prezintă următoarea situaţie:

• cantităţi de deşeuri de ambalaje colectate şi predate spre valorificare, (tone): hârtie-carton – 875,961; mase plastice – 629,886, sticlă –852,997; metal – 168,1; lemn – 627

� numărul de locuitori arondaţi serviciului de colectare selectivă: 298482 persoane

Raportând cantitatea valorificată la cea generată, rezultă un coeficient de valorificare de numai 2%, faţă de minim 15% cerut prin Legea 167 din 14 iulie 2010 cu referire la Fondul pentru mediu. Dacă se ia în considerare populaţia judeţului rezultă că fiecare cetăţean aruncă în medie 310 de kg de deşeuri menajere pe an şiaceastă cifră este estimată a creşte, conform cu Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) Maramureş. Având in vedere cele de mai sus, considerăm că seimpune îmbunătăţirea eficienţei resurselor în vederea reducerii utilizării în ansamblu a resurselor naturale neregenerabile şi a impacturilor aferente utilizării de materii prime asupra mediului, precum si utilizarea resurselor naturale regenerabile la o

84

rată care să nu depăşească capacitatea de regenerare a acestora. La această datăse recunoaşte insuficienta studiere a relaţiilor şi a cerinţelor de ordin economic pentru prevenirea sau redresarea unor factori de mediu, a unor efecte negative precum şi lipsa unui sistem de evaluări economice ale resurselor naturale suficient inchegat, de cuprinzator, de eficient şi fundamentat teoretic, sistem care să fie pus în slujba economisirii resurselor naturale şi a conservării factorilor de mediu. Cea mai eficientă cale de acţiune este prevenirea formării deşeurilor, deoarece în lipsa acestora se elimină şi ameninţările la adresa mediului. Deşi prevenirea are cel mai mare potenţial pentru reducerea presiunilor asupra mediului, politicile de reducere a generării de deşeuri au fost rare şi, adesea, nu foarte eficiente.Valorificarea deşeurilor presupune prelucrarea unui deşeu, căreia dorim să-i creştem durata de viaţă în circuitul economic. Pe de altă parte trebuie remarcat faptul că valorificarea deşeurilor necesită consum de energie, poluează mediul, implică costuri de colectare selectivă, transport, prelucrare (recuperare), pe când evitarea formării deşeurilor nu introduce astfel de costuri, fiind din acest motiv calea preferată.

6.3 Gestionarea deşeurilor

Strategia modernă a managementului deşeurilor a pus bazele unei ierarhizări a acţiunilor şi anume:

� Prevenirea apariţiei deşeurilor � Tratarea deşeurilor la sursa de generare � Promovarea conceptului de reciclare, refolosire, producere de compost � Optimizarea metodelor de eliminare finală (depozitare în rampe de deşeuri,

incinerare, co-incinerare) pentru tipurile de deşeuri pentru care nu existătehnologii de valorificare.

Recuperarea deşeurilor prin colectare selectivă, sortare şi reintroducerea în circuitul productiv (reciclare) este o activitate economică ce este luată în considerare din mai multe considerente :

� recuperarea unor materiale care se produc greu prin procese de fabricaţie costisitoare şi de multe ori poluante;

� reducerea volumului mare al activităţilor de neutralizare prin depozitare sau incinerare şi implicit reducerea suprafeţelor de teren afectate de depozitarea deşeurilor;

� epuizarea resurselor naturale; � reciclarea deşeurilor elimină măsurile de siguranţă şi protecţie care trebuie

luate în timpul depozitării acestora, reducându-se astfel pericolul contaminării factorilor de mediu cu substanţe poluante conţinute de deşeuri;

Principiile Managementului Integrat al Deşeurilor constituie baza politicii şi

legislaţiei europene în domeniul gestiunii deşeurilor. Directivele europene, asa cum sunt reflectate în legislaţia din România, se concentrează pe asigurarea disponibilităţii unei reţele integrate de mijloace de tratare şi depozitare a deşeurilor, promovând reducerea volumului de deşeuri, refolosirea, reciclarea şi recuperarea lor, precum şi reducerea treptată a volumului deşeurilor biodegradabile depozitate.

Ierarhia Gestiunii Deşeurilor se află la baza politicii europene de gestiune a deşeurilor şi indică prioritatea diferitelor opţiuni de management al deşeurilor

85

Fig. 6.3.1. Principiile Managementului Integrat al Deşeurilor

� Reducere -prin evitarea sau reducerea la minim a deşeurilor � Refolosire – folosirea obiectelor pentru a întârzia intrarea în fluxul deşeurilor � Reciclare – reprocesarea materialelor în noi materiale şi produse brute � Recuperare – recuperarea energiei din deşeuri � Depozitare – la un înalt standard de performanţă în domeniul protecţiei

mediului

Protecţia mediului, în contextul dezvoltării durabile, se concentreză pe combaterea fenomenelor de poluare inerente unor activităţi umane, prevenirea deteriorărilor posibile, asimilarea, adaptarea şi aplicarea cerinţelor de mediu, realizarea unor proiecte internaţionale comune pentru protejarea biodiversităţii şi azonelor umede, monitorizarea calităţii apelor şi a stării pădurilor, a efectelor fenomenelor ecologice de anvergură globală, soluţionarea unor probleme acute, cum sunt cele ale diminuării şi valorificării deşeurilor şi ecologizării agriculturii, promovarea tehnologiilor curate, transformarea aşezărilor umane în localităţidurabile.

Dezvoltarea durabilă include protecţia mediului, iar protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă. Managementul deşeurilor ocupă un rol important în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă, deşeurile constituind şi oimportantă sursă de materii prime secundare nu doar o potenţială sursă de poluare.

În baza prevederilor Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi aConsiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și a altor reglementări comunitare, următoarele definiţii prezintă interes:

� „deșeuri” înseamnă orice substanță sau obiect pe care deținătorul le aruncăsau are intenția sau obligația să le arunce;

� prin „producător de deșeuri” se înţelege orice persoană ale cărei activitățigenerează deșeuri (producător inițial de deșeuri) sau orice persoană care efectuează operațiuni de pretratare, amestecare sau de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compoziției acestor deșeuri;

� „deținător de deșeuri” înseamnă producătorul deșeurilor sau persoana fizicăsau juridică care se află în posesia acestora;

� „comerciant” înseamnă orice întreprindere care acționează în nume propriu pentru cumpărarea și pentru vânzarea ulterioară a deșeurilor, inclusiv acei comercianți care nu intră fizic în posesia deșeurilor;

86

� „broker” înseamnă orice întreprindere care se ocupă de valorificarea sau eliminarea deșeurilor în numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intrăfizic în posesia deșeurilor;

� „gestionarea deșeurilor” înseamnă colectarea, transportul, valorificarea șieliminarea deșeurilor, inclusiv supervizarea acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse de un comerciant sau un broker;

� „colectare” înseamnă strângerea deșeurilor, inclusiv sortarea și stocarea preliminară a deșeurilor, în vederea transportării la o instalație de tratare

� „reutilizare” înseamnă orice operațiune prin care produsele sau componentele care nu au devenit deșeuri sunt utilizate din nou în acelașiscop pentru care au fost concepute;

� „tratare” înseamnă operațiunile de valorificare sau eliminare, inclusiv pregătirea prealabilă valorificării sau eliminării;

� „valorificare” înseamnă orice operațiune care are drept rezultat principal faptul că deșeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop, sau faptul că deșeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv, în întreprinderi sau în economie în general.

� „reciclare” înseamnă orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică și conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de umplere;

Planurile de gestionare a deșeurilor cuprind o analiză a situației actuale a

gestionării deșeurilor pe teritoriul geografic în cauză, precum și măsurile care trebuie luate pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu în cazul pregătirii pentru reutilizare, reciclare, valorificare sau eliminarea deșeurilor precum și o evaluare a modului în care planul va ajuta la punerea în aplicare a obiectivelor și dispozițiilor directivei.

Planurile de gestionare a deșeurilor conțin informaţii referitoare la: (a) tipul, cantitatea și sursa deșeurilor generate pe teritoriu, deșeurile care

ar putea fi expediate de pe sau pe teritoriul național, precum și o evaluare a evoluției viitoare a fluxurilor de deșeuri;

(b) schemele existente pentru colectarea deșeurilor, principalele instalații de valorificare şi eliminare, orice aranjamente speciale pentru uleiurile uzate, deșeurile periculoase sau fluxurile de deșeuri abordate de legislația comunitarăspecifică;

(c) o evaluare a necesarului de noi scheme de colectare, închiderea instalațiilor de deșeuri existente, infrastructura suplimentară pentru instalațiile de deșeuri și, dacă este cazul, investițiile legate de acestea;

(d) informații cu privire la criteriile de identificare a amplasamentului și la capacitatea viitoare de eliminare sau de operare a instalațiilor majore de valorificare, dacă este cazul;

(e) politici generale de gestionare a deșeurilor, inclusiv tehnologii șimetode planificate de gestionare a deșeurilor sau politici privind deșeurile care ridică probleme specifice de gestionare.

87

Civilizaţia umană se bazează pe producţie şi consum, respectiv generare de deşeuri, rezultate fie din procesele de producţie, fie la încheierea ciclului de viaţă al fiecărui produs, când acesta devine impropriu scopului căruia i-a fost destinat. Cantitatea de deşeuri va continua sa crească odată cu creşterea nivelului de viaţă.Lipsa educaţiei şi implicarea într-o mică măsură a celor responsabili cu privire la o gestionare corectă a deşeurilor, face ca deşeurile care ar putea fi reutilizate, reciclate sau valorificate energetic şi material prin co-procesare în fabricile de ciment, să fie aruncate la întâmplare sau eliminate prin depozitare la depozitele de deşeuri. Comunicarea eficientă cu toţi factorii de interes în vederea creşterii nivelului de educaţie şi conştientizare asupra problemei naţionale de gestionare a deşeurilor, modalităţile de realizare a acesteia şi mai ales care sunt beneficiile aduse societăţii prin aplicarea acestor modalităţi trebuie mediatizate prin campanii de comunicare eficiente. Reducerea cantităţilor de deşeuri municipale depozitate reprezintă o mare provocare pentru România, având în vedere că obligaţiile asumate sunt destul de îndrăzneţe. Prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, România şi-a asumat o serie de obligaţii în ceea ce priveşte gestionarea de-şeurilor, între acestea regăsindu-se şi cele referitoare la:

• Atingerea ţintelor de colectare, reciclare şi valorificare pentru deşeurile de ambalaje, de 55 % în anul 2011 şi respectiv 60% din cantitatea totală de ambalaje introdusă pe piaţa naţională,până în anul2013; • Colectarea a minimum 4 kg de deşeuri de echipamente electrice şielectronice/locuitor/an; • Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate, pânăîn 2016, la 35% din cantitatea totală produsă în anul 1995; • Reducerea cantităţilor de deşeuri provenite din construcţii şi demolări.

Deşeurile menţionate se regăsesc în deşeurile municipale, care sunt gestionate prin serviciul public de salubritate şi pentru care autoritatea publică locală are responsibilitatea exclusivă potrivit Legii serviciului public de salubrizarea localităţilor. Prin modificările aduse OUG nr. 196/ 2005 privind Administraţia Fondului pentru Mediu, începând cu data de 1 iulie 2010 a fost introdusă contribuţia de 100 lei/tonădatorată de unităţile administrativ teritoriale în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile, colectate şitrimise spre depozitare. Plata se face pentru diferenţa dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual de diminuare şi cantitatea corespunzătoare obiectivului efectiv realizat prin activităţi specifice de colectare selectivă şivalorificare. Această plată a fost gândită ca o măsură de constrângere în vederea diminuării cantităţilor de deşeuri municipale depozitate şi nu ca o măsură fiscală prin care Administraţia Fondului pentru Mediu să realizeze venituri. Rolul acesteia este de a determina pe cei responsabili să reducă anual cantităţile de deşeuri municipale colectate şi depozitate cu 15% prin valorificarea acestora. În cazul în care acest obiectiv anual de 15% nu este realizat, cei responsabili sunt penalizaţi cu suma de 100 lei/tona de deseuri municipale. Aceasta se plăteşte anual, numai în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile trimise spre depozitare, raportat la cantitatea totală de deşeuri municipale şi asimilabile colectată.

88

6.4 Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului

Toate elementele unui sistem de gestionare a deşeurilor pot avea un impact potenţial asupra mediului. Un sistem modern de management al deşeurilor eliminăsau reduce considerabil posibilitatea apariţiei acestora până la un nivel acceptabil din punct de vedere al mediului şi social. Depozitarea în spaţii neadecvate a deşeurilor, mai ales în mediul rural, a determinat apariţia de depozitări necontrolate pe străzi sau la marginea aşezării rurale. Pe lângă aspectul inestetic, există un impact economic reprezentat de o slabă dezvoltare în domeniul turismului. Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor poate cauza înfundarea sistemelor de drenare şi apariţia inundaţiilor.

În depozitele de deşeuri, deşeurile biodegradabile se descompun, producând gaze şi levigat. Dacă nu sunt captate, gazele generate de depozitele de deşeuri contribuie în mod semnificativ la efectul de seră, deoarece acestea constau în principal din metan, care este de 23 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon în ceea ce priveşte efectul asupra schimbărilor climatice în perspectiva orizontului de 100 de ani luat în considerare de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC). Înainte de adoptarea Directivei privind depozitele de deşeuri, emisiile de metan generate de depozitele de deşeuri reprezentau 30% din emisiile antropice globale de metan în atmosferă. În ipoteza că toate ţările ar respecta dispoziţiile Directivei privind depozitele de deşeuri, chiar dacă va avea loc o creştere a cantităţii de DSM, se estimează că, în 2020, emisiile de metan exprimate în echivalent CO2 vor fi cu 10 Mt mai mici decât în 2000. Dacă nu este colectat în conformitate cu dispoziţiile Directivei privind depozitele de deşeuri, levigatul poate contamina apele subterane şi solul. De asemenea, depozitele de deşeuri pot avea un impact negativ asupra zonelor învecinate, deoarece acestea genereazăbioaerosoli, mirosuri şi afectează negativ aspectul zonei din imediata apropiere. Un alt efect negativ al depozitării deşeurilor este acela că aria de teren utilizată este mai mare decât cea necesară altor metode de gestionare a deşeurilor. Depozitarea deşeurilor biodegradabile nu prezintă aproape niciun avantaj, cu posibila excepţie a capacităţii de „stocare” a carbonului sechestrat în deşeurile pretratate

şi a unei

cantităţi foarte reduse de energie generată de gazele provenind de la depozitele de deşeuri, dacă respectivele depozite de deşeuri sunt gestionate în mod corespunzător. Implementarea dispoziţiilor Directivei UE privind depozitele de deşeuri va duce la reducerea principalelor efecte negative ale depozitării deşeurilor, însă acestea nu vor fi complet eliminate. De asemenea, depozitarea deşeurilor echivalează cu pierderi irecuperabile de resurse şi de teren. Pe termen mediu şilung, aceasta nu este considerată ca fiind o soluţie sustenabilă de gestionare a deşeurilor şi, drept urmare, nu este recomandată.

Întreţinerea necorespunzătoare a vehiculelor de colectare a deşeurilor duce la emanarea unor nivele ridicate de gaze de eşapament, fiind eliberate de asemenea, lichide şi odoruri. Transportul deşeurilor în mijloace auto fără să fie acoperite permite pierderea unei cantităţi din deşeuri.

Levigatul format în depozitele de deşeuri menajere influenţează negativă apele de suprafaţă şi cele subterane. Solurile din vecinătatea depozitelor pot fi contaminate cu metale grele şi alţi poluanţi toxici.

Emisiile necontrolate de biogaz contribuie la formarea gazelor cu efect de seră.Reziduurile depozitate pe rampele de deşeuri menajere pot constitui vectori

importanţi în răspândirea infecţiilor. Reziduurile provenite din diferite surse conţin o gamă diversificată de microorganisme printre care şi agenţi patogeni. În condiţii

89

prielnice, agenţii patogeni pot trăi în reziduuri timp îndelungat (zile, săptămâni, luni) de unde pot pătrunde în sol, apă de suprafaţă, pânză freatică, putând provoca astfel infecţii şi prin contact direct. Reziduurile pot asigura crearea unor condiţii favorabile pentru înmulţirea insectelor şi rozătoarelor, ele fiind cunoscute ca purtătoare de boli infecţioase.

Reziduurile necorespunzător tratate cât şi produsele lor de descompunere, fiind spălate de ape de precipitaţii, se împrăştie şi pătrund în sol. Se poate polua astfel suprafaţa solului pe întinderi mari, după care particulele de sol contaminate şi de materii poluante, prin apele din precipitaţii, pătrund în apele freatice sau în apele de suprafaţă din apropiere.

Reziduurile provenite din procesele de curăţare şi spălare din gospodăriile individuale, dar mai ales reziduurile proceselor industriale pot ajunge în mediul înconjurător şi prin circulaţia schimbului de materii. Depozitarea şi tratarea necorespunzătoare a deşeurilor solide menajere pot conduce la poluarea atmosferei. Descompunerea reziduurilor cu conţinut de substanţe organice este însoţită de degajarea unor gaze urât mirositoare (metan, amoniac, hidrogen sulfurat) Vântul şimişcările de aer antrenează praful din grămezile de reziduuri, poluând atmosfera. Produsele de ardere (fum, funingine, cenuşă) apărute în urma autoaprinderii incomplete a reziduurilor la locurile de depozitare poluează mediul înconjurător pe întinderi foarte mari. Aspectul deprecierii estetice a cadrului natural este un alt factor de impact al depozitelor de deşeuri.

Depozitele de deşeuri menajere existente în judeţ nu dispun de amenajări şidotări precum: folie geosintetică de etanşare, folie de etanşare din polietilenă cudensitate mare, sisteme de captare şi monitorizare a levigatului, sistem de captare şipompare a biogazului.

Iazurile de decantare, haldele de steril minier, haldele de zgură şi cenuşă afectează mediul înconjurător sub diferite aspecte:

• scoaterea unor mari suprafeţe de teren din activitatea sectorului agro-silvic • distrugerea solului vegetal, a florei şi faunei de pe suprafeţele ocupate • pericol posibil de alunecare şi pierderea stabilităţii haldelor, pericol de a

provoca alunecări de teren • distrugerea suprafeţelor scufundate, inclusiv a construcţiilor şi lucrărilor de

artă• pulberile şi praful acoperă şi înăbuşă vegetaţia având urmări nefavorabile

datorate compoziţiei lor chimice sau reacţiilor la care dau naştere in contact cu umezeala şi atmosfera; degradează aspectul natural al regiunii şi murdăresc clădirile, influenţează negativ posibilităţile de recreere şi turismul.

Datorită grosimii mari a haldelor şi a depozitelor din iazuri nu mai este posibilă oregenerare naturală, terenurile ocupate de aceste materiale sunt şi rămân pustiuri artificiale.

Reziduurile minerale şi substanţele toxice din acestea, depuse pe sol, sunt foarte greu şi foarte puţin degradabile de microorganisme sau prin dizolvare, deci solul spre deosebire de ape şi atmosferă, nu are putere de dispersare, iar degradarea lui se produce imediat şi ireversibil.

Exfiltraţiile de la iazurile de decantare distrug sau modifică nefavorabil flora bacteriană şi fauna solului.

Sterilele rezultate în urma prelucrării minereurilor în uzinele de preparare sunt transportate prin intermediul sistemelor de hidrotransport şi depozitate în iazuri de decantare, care realizează o epurare mecanică şi în unele cazuri, în amestec cu apele de mină şi o epurare chimică.

90

În ceea ce prive�te bateriile �i acumulatorii, din cauza substanţelor pe care le conţin (metale grele cum ar fi mercurul, plumbul, nichelul, litiul şi cadmiul), bateriile reprezintă un pericol pentru mediu şi pentru sănătatea noastră. Ajunse la groapa de gunoi, bateriile portabile se oxidează şi eliberează metalele grele care ajung în sol, intră în pânza freatică şi ajung apoi în apa de la robinet sau de la fântână.Incinerate, bateriile portabile degajă în fum aceste substanţe toxice şi polueazăaerul. Mercurul conţinut într-o baterie tip pastilă, dintre cele folosite la ceasuri sau la calculatoarele portabile, poate polua cinci sute de litri de apă sau un metru pătrat de sol pe o perioadă de cincizeci de ani.

Bateriile auto se degradează într-o perioadă lungă de timp, iar substanţele eliberate prin degradare poluează solul, apele şi aerul. Ele conţin plumb sub formăde ioni solubili. Expunerea la plumb poate duce la intoxicaţii grave.

Bateriile auto conţin acid sulfuric, substanţă care produce arsuri dacă este vărsată accidental. Schimbarea bateriilor auto este o activitate periculoasă, care necesită personal autorizat şi competent. Depozitarea bateriilor auto uzate trebuie făcută în containere speciale, rezistente la coroziune. În cayul vehiculelor scoase don uz, uleiul de motor ars conţine: funingini, răşini, acizi organici proveniţi din oxidarea parţială a uleiului, clor, compuşi aromatici, fenoli şialte substanţe chimice periculoase. Uleiurile uzate sunt puţin degradabile şi reuşesc să distrugă flora şi fauna dacă sunt deversate fără discernământ. Ars în spaţiu deschis, uleiul de motor degajă hidrocarburi extrem de poluante pentru aer şi cu impact cancerigen asupra oamenilor. Ars în aer liber, uleiul de motor uzat poate elibera gaz clorhidric, extrem de poluant pentru atmosferă. Folosit la vopsirea gardurilor din lemn este periculos pentru sănătatea oamenilor. După ploaie, substanţele conţinute de ulei ajung în sol şi contaminează pânza freatică.

6.5 Presiuni

Depozitele de deşeuri menajere existente în judeţ nu dispun de amenajări şidotări precum: folie geosintetică de etanşare, folie de etanşare din polietilenă cudensitate mare, sisteme de captare şi monitorizare a levigatului, sistem de captare şipompare a biogazului.

Iazurile de decantare, haldele de steril minier, haldele de zgură şi cenuşă afectează mediul înconjurător sub diferite aspecte:

• scoaterea unor mari suprafeţe de teren din activitatea sectorului agro-silvic • distrugerea solului vegetal, a florei şi faunei de pe suprafeţele ocupate • pericol posibil de alunecare şi pierderea stabilităţii haldelor, pericol de a

provoca alunecări de teren • distrugerea suprafeţelor scufundate, inclusiv a construcţiilor şi lucrărilor de

artă• pulberile şi praful acoperă şi înăbuşă vegetaţia având urmări nefavorabile

datorate compoziţiei lor chimice sau reacţiilor la care dau naştere in contact cu umezeala şi atmosfera; degradează aspectul natural al regiunii şi murdăresc clădirile, influenţează negativ posibilităţile de recreere şi turismul.

Datorită grosimii mari a haldelor şi a depozitelor din iazuri nu mai este posibilă oregenerare naturală, terenurile ocupate de aceste materiale sunt şi rămân pustiuri artificiale.

91

Reziduurile minerale şi substanţele toxice din acestea, depuse pe sol, sunt foarte greu şi foarte puţin degradabile de microorganisme sau prin dizolvare, deci solul spre deosebire de ape şi atmosferă, nu are putere de dispersare, iar degradarea lui se produce imediat şi ireversibil.

Exfiltraţiile de la iazurile de decantare distrug sau modifică nefavorabil flora bacteriană şi fauna solului.

Sterilele rezultate în urma prelucrării minereurilor în uzinele de preparare sunt transportate prin intermediul sistemelor de hidrotransport şi depozitate în iazuri de decantare, care realizează o epurare mecanică şi în unele cazuri, în amestec cu apele de mină şi o epurare chimică.

6.6 Tipuri de deşeuri

6.6.1 Deşeuri municipale

• Cantităţi şi compoziţie Literatura de specialitate defineşte deşeurile urbane ca fiind constituite din: � deşeuri menajere – provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu

acesta, (inclusiv deşeurile periculoase pe care le conţin), care pot fi preluate cu sistemele de precolectare sau colectare utilizate în localităţi)

� deşeuri asimilabile cu deşeurile menajere – deşeuri provenite din industrie, din comerţ, din sectorul public sau administrativ, care prezintă compoziţie şiproprietăţi similare cu deşeurile menajere şi care sunt colectate, transportate prelucrate şi depozitate împreună cu acestea

� deşeuri din servicii municipale – provenite din grădini, parcuri, pieţe, spaţii verzi, deşeuri specifice căilor de circulaţie publică, din depunerea de substanţe solide din atmosferă (deşeurile stradale sunt constituite din pământ, praf, nisip, frunze,crengi, hârtii, deşeuri rezultate în urma curăţirii gurilor de canal şi alte resturi provenite din activitatea de curăţenie căi publice).

Cantităţile de deşeuri colectate şi raportate de operatorii serviciilor publice de salubritate în judeţul Maramureş, în perioada 2002 – 2009 sunt prezentate în tabelul 6.6.1

92

Tabelul6.6.1.1

Tipuri principale dedeşeuri 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Deşeuri menajere şiasimilabile, Total dincare:

127545 129023 154672 199030 269123 158360 194794 154272,04

Deşeuri menajere �i

asimilabile colectateîn amestec, de lapopulaţie, din comerţ,industrie, instituţii, etc

127545 127516 152296 195850 266568 157040 160718 142456

Deşeuri menajerecolectate selectiv 0 247 404 610 2480 1240 18239 1003,54

Deşeuri voluminoasecolectate separat 0 1260 1972 2570 75 80 15837 10822,5

Deşeuri din serviciimunicipale, Total 51217 50858 48507 65711 78246 30430 22681 19465,39

Deşeuri din grădini,parcuri, spaţii verzi 3390 533 747 1710 5512 5380 10955 6353,04

Deşeuri din pieţe 6800 6284 6267 8991 1428 1060 1846 2778,35Deşeuri stradale 41027 44041 41493 55010 71306 23990 9880 10334TOTAL deşeurimunicipale 178762 179881 203179 268191 351128 193280 217475 173737,43

93

Fig. 6.6.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri menajere şi asimilabile în perioada 2002-2009

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Can

titat

edeşe

uri,

tone

deseuri menajere si asimilabile Din servicii municipale

Fig. 6.6.1.2. Evoluţia cantităţilor de deşeuri menajere şi asimilabile �i a de�eurilor din servicii municipale în perioada 2002-2009

Tabel 6.6.1.2 - Repartizarea tipurilor de deşeuri colectate selectiv (%)

Deşeuri voluminoase

Hârtie carton Sticlă Metale Plastic Lemn

Deşeuri Inerte

10145,5 (85,78%)

458,55 (3,877 %)

63,75 (0,539 %)

10,65 (0,09 %)

387,59 (3,27 %)

83 (0,701 %)

677 (5,72 %)

94

������������������

������ ����������������

�����������

�������������������

����

�����������

Fig. 6.6.1.3 - Repartizarea tipurilor de deşeuri colectate selectiv (%)

• Deşeuri biodegradabile

Conform prevederilor Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, „bio-deșeurile” sunt deșeuri biodegradabile provenite din grădini și parcuri, deșeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de catering sau din magazine de vânzare cu amănuntul șicompatibile cu deșeurile provenite din uzinele de prelucrare a produselor alimentare;

În România, materia biodegradabilă din deşeurile municipale reprezintă ocomponentă majoră. în această categorie fiind cuprinse: deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică, deşeuri vegetale din parcuri, grădini, deşeuri biodegradabile din pieţe, componenta biodegradabilă din deşeurile stradale, nămol de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, hârtia. Din punctul de vedere al Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, hârtia face parte din materialele reciclabile si nu va fi inclusă în categoria biodegradabilelor, excepţie făcând hârtia de cea mai slabă calitate, ce nu poate fi reciclată.

Pentru deşeurile biodegradabile, HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, care transpune Directiva 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor, prevede necesitatea scăderii cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, astfel:

• reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, până în anul 2006;

• reducerea cantităţii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, până în anul 2009;

• reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, până în anul 2016.

Soluţiile de recuperare/reciclare si de reducere a materiilor biodegradabile trimise spre depozitare finală, disponibile la acest moment, sunt:

• compostarea (degradare aerobă) – cu producere de compost utilizabil;

95

• degradare anaerobă cu producere de gaz utilizabil; • tratare mecano-biologică(degradare aerobă) – cu producere de deşeuri stabilizate, depozitabile.

Pentru a se utiliza în mod eficient procesul de compostare, este necesară ocolectare separată a deşeurilor biodegradabile. Trebuie evitată compostarea deşeurilor municipale colectate în amestec, datorită conţinutului lor ridicat în metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn).

Colectarea separată a materiei biodegradabile poate fi realizată în toate regiunile în care populaţia locuieste în „zone verzi”, gospodării cu grădini. Un volum însemnat de deşeuri biodegradabile se generează în mediul rural, în aceste zone fiind recomandabil să se realizeze compostarea individuală(reutilizarea materiilor biodegradabile în propriile gospodării).

In condiţiile situaţiei existente, în România este recomandată introducerea colectării separate a materiei biodegradabile în mediul urban mai puţin dens, în zonele verzi ale marilor oraşe şi în unele zone rurale, acestea reprezentând 25– 35% din populaţie.

Conform Raportului Agenţiei Europene de Mediu „Managementul deşeurilor biodegradabile municipale”, în mediul urban ponderea este de 69% iar în cel rural 60%.

În prezent, în judeţul Maramureş nu se realizează o colectare separată, la sursă a fracţiei de deşeuri biodegradabile din cele menajere. Nu există instalaţii de compostare.

Implementarea proiectului „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” măsura ISPA 2003/RO/16/P/PA/013-06 prevede: • construirea a 2 Centre de Management Integrat al Deşeurilor (extravilan-

comuna Recea şi extravilan - comuna Rozavlea) • construirea a 2 Staţii de transfer a deşeurilor în Sighetu Marmaţiei şi Tg Lăpuş• 7 centre de colectare a deşeurilor voluminoase amplasate în oraşele Baia Mare,

Tg Lăpuş, Şomcuta Mare, Sighetu Marmaţiei, Seini, Borşa, Vişeu de Sus • Construirea a 2 Staţii de compostare (în comuna Recea, cu o capacitate de

compostare -15000tone/an, iar în comuna Rozavlea, capacitate de compostare - 7000t/an. ,

• Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Prin HG nr. 349/2002, act normativ subsecvent OUG nr. 78/2000 privind deşeurile, au fost preluate prevederile Directivei 94/62/CE privind ambalajele şideşeurile de ambalaje, ale Deciziei 97/138/CE privind sistemul de raportare şiDeciziei 97/129/CE privind sistemul de identificare a materialelor pentru ambalaje.

În vederea transpunerii în totalitate a prevederilor Directivei, HG nr. 349/2002 a fost completată şi modificată prin HG nr. 621/2005, respectiv HG nr.1872/2007. Aceste acte legislative se referă la toate tipurile de ambalaje introduse pe piaţă,precum şi la deşeurile de ambalaje generate în activităţile economice, administrative, în sectorul serviciilor, în gospodării. Implementarea acestor prevederi legislative impune o serie de responsabilităţi agenţilor economici, administraţiei publice locale, consumatorilor.

Monitorizarea gradului de îndeplinire a obiectivelor naţionale privind valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje, stabilite în legislaţia specifică, serealizează prin analiza statistică anuală. privind modul de gestiune a ambalajelor şideşeurilor de ambalaje de către producători/importatori de ambalaje,

96

importatori/producători de produse ambalate, consilii locale, agenţi economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare/valorificare a deşeurilor de ambalaje, în conformitate cu O.M. nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje.

Centralizarea informaţiilor transmise de autorităţile administraţiei publice locale privind monitorizarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje generate de populaţie în anul 2010, prezintă următoarea situaţie • cantităţi de deşeuri de ambalaje (tone): hârtie-carton – 875,961; mase plastice –

629,886, sticlă – 852,997; metal – 168,1; lemn – 627 � numărul de locuitori arondaţi serviciului de colectare selectivă: 298482 persoane

La nivelul judeţului Maramureş există un număr de 13 operatori economici care

deţin autorizaţie de mediu pentru activitatea de colectare, direct de la generatori persoane juridice şi/sau persoane fizice, a deşeurilor de ambalaje, şi anume: SC Herodot Grup SRL, SC Remat Maramureş SA, SC Coreserv SRL SC, SC Ecovira SRL, SC Metcolia Grup SRL, SC Drusal SA, SC Calex SRL, SC Romsalserv SRL, SC Cesare Construct SRL, SC Remat Satu Mare SA – punct de lucru Seini, SC Amantea PET SRL, SC Nav 79 Impex SRL; SC Silnef MG SRL Brasov, punct de lucru Baia Mare.

Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectate şi predate spre valorificare pe parcursul anului 2010, în funcţie de materialul utilizat, sunt prezentate în tabelul 6.6.1.3

Tabelul 6.6.1.3 Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectate şi valorificate

Deşeuri de ambalaje din Cantitate preluată Cantitate valorificatăSticlă 2124,73 2021,61 Plastic 3942,143 3810,905

Hârtie �i carton 4552,326 4081,89

Aluminiu 18,627 20,27 Oţel 1109,2 1103,85

Lemn 1923,79 1802,6 (Sursa: Inventarul anual privind ambalajele – 2010)

97

Fig. 6.6.1.4. Colectarea deşeurilor de hârtie-carton la SC Remat Maramureş

Fig. 6.6.1.5. Instalatie de măcinare / ambalare a deşeurilor de mase plastice la SC Calex SRL Baia Mare

98

Fig. 6.6.1.6. Colectare, presare şi balotare deşeuri PET la SC Drusal SA Baia Mare

Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

Depozitele de deşeuri municipale aflate în operare în judeţ nu dispun de

instalaţii de compostare a deşeurilor; de asemenea, nu există în prezent staţii de transfer, staţii de tratare mecano-biologică. Judeţul Maramureş nu dispune de instalaţii de tratare termică a deşeurilor municipale, respectiv nu se realizeazăeliminarea deşeurilor municipale în instalaţii de incinerare.

Implementarea proiectului „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” măsura ISPA 2003/RO/16/P/PA/013-06 prevede următoarele obiective:

• construirea a 2 Centre de Management Integrat al Deşeurilor (extravilan- comuna Recea şi extravilan - comuna Rozavlea). CMID- Recea compus din 3 celule cu o suprafata totala de depozitare de 8,16 ha si statie de sortare cu o capacitate de procesare de 15000t/an CMDI- Rozavlea compus din 3 celule cu o suprafata totala de depozitare de 5,45 ha si statie de sortare cu o capacitate de procesare de 10000t/an

• construirea a 2 Staţii de transfer a deşeurilor în oraşele Sighetu Marmaţiei şi Tg Lăpuş. Acestea vor fi dotate fiecare cu un număr de 6 containere, cu dimensiunile: 7x2.5x2.5 şi o capacitate de stocare de 32 mc

• 7 centre de colectare a deşeurilor voluminoase, DEEE, deşeuri periculoase din deşeuri menajere amplasate în oraşele Baia Mare, Tg Lăpuş, Şomcuta Mare, Sighetu Marmaţiei, Seini, Borşa, Vişeu de Sus. Fiecare amplasament va avea suprafata de 1000mp, dotat cu câte un container pentru colectarea deşeurilor periculoase provenite din deşeuri menajere şi alte 4 containere de câte 10 mc fiecare.

99

• Construirea a 2 Staţii de compostare ( în comuna Recea, având o capacitate de compostare de 15000t/an respectiv în comuna Rozavlea, staţia de compostare având o capacitate de 7000t/an.

Tabel 6.6.1.4 Capacităţi de reciclare funcţionale în judeţ în anul 2010 Denumirea instalaţiei Facilităţi Capacitate Deţinător Instalaţie de prelucrare a plasticului măcinat şi de obţinere a granulelor de plastic tip EREMA

Instalatie pentru tratarea termică a deşeurilor de plastic 0,25 t/ora

SC Calex SRL Baia Mare

Staţie de sortare şirecuperare a deşeurilor reciclabile

1: presa de balotat deşeuri de plastic tip PP 120 2: presa de balotat deşeuri de plastic tip PP-H-40 3: presa de balotat deşeuri de hartie/carton tip - KNL 100 4: tocător de sticlă - CFS

1 :0,8 t/ora 2: 0,8 t/ora

3: 1,2 t/ora

4: 0,6 t/ora

SC Cesare Construct SRL Vişeu de Sus

Instalaţie de sortare a deşeurilor reciclabile

presa de balotat deşeuri de plastic tip - PP 1208 STRAUTMAN 0,15 t/ora

SC Drusal SA Baia Mare

Instalaţie de sortare a deşeurilor reciclabile

presă de balotat deşeuri de hârtie tip- PRESONA 8 t/ora

SC Remat Maramures SA Baia Mare

Turnătorie şi secţie de fabricare confecţii metalice

Prelucrare deşeuri metalice 1000 t/an SC Cozmircom SA Baia Mare

Eliminarea deşeurilor municipale

Criteriile de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare, pe baza listei naţionale de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri sunt stabilite de Ordinul MMGA nr. 95/2005.

Din cele 8 depozite de deşeuri municipale din judeţ, 7 au fost cuprinse în HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, calendarul de închidere stabilit pentru aceste locaţii fiind redat în tabelul 6.6.1.5

Tabel 6.6.1.5. Calendarul de închidere a depozitelor de deşeuri municipale

Nr.crt. Nume depozit / Localitate An sistare depozitare 1 Valea Tisei - Cavnic 2009 2 Seini 2010 3 Rohia – Târgu Lăpuş 2012 4 Arinieş – Borşa 2013 5 Vişeu de Sus 2014 6 Tepliţa - Sighetu Marmaţiei 2017 7 Satu Nou de Jos - Baia Mare 2017

100

Pentru depozitele de deşeuri municipale Vişeu de Sus, Tepliţa – Sighetu Marmaţiei, Rohia – Târgu Lăpuş, Satu Nou de Jos – Groşi, au fost emise noi autorizaţii de mediu având în vedere că a actele de reglementare emise anterior au avut termen de valabilitate 31.12.2009. .

Consiliul Judeţean Maramureş prin adresele nr.119/19.02.2010, nr.4914/13.09.2010 a notificat APM Maramures cu următoarele informaţii:

1. în SF „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Menajere în judeţul Maramureş" - Asistentă Tehnică pentru Pregătirea de Proiecte în Domeniul Deşeurilor România, Măsura ISPA nr. 2003 RO 16P PA 013-06, depozitul Seini va fi relocat pe un alt depozit neconform care urmează sa fie închis în perioada următoare;

2. ARPM Cluj Napoca va emite un singur act de reglementare (Acord de mediu), obligaţiile de mediu la închiderea depozitelor şi monitorizarea post închidere fiind obiect al actului de reglementare.(informaţii furnizate Instituţiei Prefectului Judeţul Maramureş în documentul comun nr. 2134/10004/10.11.2010 întocmit de GNM-CJ Maramureş şi APM Maramureş)

Pentru depozitul de la Cavnic a fost emis Aviz de închidere la încetarea activităţii, pe acest amplasament fiind sistată depozitarea deşeurilor încă din anul 2006, autoritatea teritorială pentru protecţia mediului luând decizia parcurgerii procedurii simplificate de avizare. În acest sens a fost emisă NOTIFICAREA de tip B pentru proiectul „Închidere depozit de deşeuri nepericuloase – Valea Tisei.

Ulterior închiderii tuturor spaţiilor de depozitare din mediul rural, primăriile au încheiat contracte cu firme licenţiate/depozite autorizate de deşeuri, pentru asigurarea serviciului de colectare transport şi depozitare a deşeurilor menajere. Teritoriul administrativ al judeţului cuprinde 13 oraşe şi 63 de comune, deşeurile colectate de la populaţie şi agenţi economici, instituţii publice fiind eliminate prin depozitare pe următoarele amplasamente:

o Satu Nou de Jos – 6 oraşe ; 25 de comune; o Tepliţa – Sighetu Marmaţiei – 2 oraşe; 31 de comune o Rohia – Tg.Lăpuş – 1 oras; 1 comunăo Arinieş – Borşa – 2 oraşe; o Vişeu de Sus – 1 oraş;o Depozitul din Cehu Silvaniei (jud. Sălaj) – 1 oraş; 6 comune

TTaabbeell 66..66..11..66 DDeeppoozziittee ddee ddeeşşeeuurrii mmuunniicciippaallee –– ddaattee ggeenneerraallee

Proprietar Primăria Comunei Groşi

Primăria Sighetu Marmaţiei

Primăria Vişeu de Sus

Operator depozit SC Drusal SA SC Herodot Grup SRL SC Herodot Grup SRL

Localizare depozit

Satu Nou de Jos Tepliţa Vişeu de Sus

Zona deservita Baia Mare, CoaşBaia Sprie, ColtăuŞişeşti, Cavnic, Recea, Tăuţii Măgherăuş, Tăuţii de Sus, Şomcuta Mare, Remetea Chioarului, Cicârlău, Săcălăşeni, Satulung, Ardusat, Cerneşti, Dumbrăviţa,

Sighetu Marmaţiei Moisei, Vişeu de Jos, Săliştea de Sus, Leordina, Săcel, Rozavlea, Strâmtura, Poienile Izei, Petrova, Bistra, Ieud, Repedea, Ruscova, Poienile de Sub Munte,Giuleşti, Şieu,Bîrsana, Deseşti,

Vişeu de Sus,

101

Bogdan Vodă, Botiza, Onceşti, Vadu Izei Ocna Şugatag, Călineşti, Budeşti, Sarasău, Cîmpulung la Tisa, Remeţi, Săpânţa, Rona de Sus, Rona de Jos, Bocicoiu Mare

Distanţa faţă de ape de suprafaţă / zona locuită,m

700 / 1000 1500 / 500 150-200 / 200

Tip depozit / Amenajari

Clasa „b” / Canal de gardă, foraje de monitorizare a apelor subterane

Clasa „b” / Canal de gardă, foraje de monitorizare a apelor subterane, drenaj levigat, împrejmuire

Clasa „b” / Canal de gardă, foraje de monitorizare a apelor subterane, drenaj levigat, împrejmuire,

An deschidere/ inchidere

1962 / 2017 1970 / 2017 1973 / 2014

Suprafaţaocupată la 31.12.2009 (ha)

15 5,1 Cca 2

Capacitate iniţială,m3

2.200.000 2.000.000 140.000

Capacitate ocupată la 31.12.2009 ,m3

1.846.891 1.390.000 109.850

Cantitate totalăde deşeuri depozitate, tone

1292824 973000 76895

Proprietar Primăria Borşa Primăria Tg.Lăpuş

Primăria Seini

Operator depozit Primăria Borşa Primăria Tg. Lăpus Serviciul Dezvoltare Publică Locală

Serviciul Public Seini

Localizare depozit

Borşa - Arinieş Rohia Seini, Nord-Vest Stadion

Zona deservita Borşa, Baia Borşa, Dragomireşti

Târgu Lăpus Dămăcuşeni, Rogoz, Rohia, Răzoare

Seini, Viile Apei, Săbişa

Distanţa faţă de ape/ faţă de zona locuită, m

250 / 3000 750 / 2000 --- / 200

Tip / Amenajari Clasa „b” / foraje de monitorizare a apelor subterane

Clasa „b” / Canal de gardă, foraje de monitorizare a apelor subterane, împrejmuire

Clasa „b” / neamenajat

An deschidere/ inchidere

1982 / 2013 1977 / 2012 1992 / 2010

Suprafaţaocupată la 31.12.2009 (ha)

1,3 1,3 1,0

102

Capacitate iniţială,m3

750.000 140.000 50.000

Capacitate ocupată la 31.12.2009 ,m3

165.352 125.357 31.514

Cantitate totalăde deşeuri depozitate, tone

115746 87750 22060

(Sursa: Anuarul MEDIUS 2009 – chestionare GD – TRAT)

Tabel 6.6.1.7 - EEvvoolluuţţiiaa ccaannttiittăăţţiiii ddee ddeeşşeeuurrii ddeeppoozziittaattee îînn iinntteerrvvaalluull 22000033 –– 22000099CCaannttiittaatteeaa ddee ddeeşşeeuurrii ddeeppoozziittaattăă îînn iinntteerrvvaalluull 22000022 –– 22000088,,mmiiii ttoonnee

Denumire depozit

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Baia Mare – Satu Nou de Jos

110,0 135,7 126,3 122,5 100,27 91,229 102,824

Vişeu de Sus 3,45 11,41 13,803 45,5 34,313 12,672 12,672 Borsa - Arinies 7,32 2,36 8,81 11,55 20 22,5 20,800 Cavnic-ValeaTisei 2,702 1,20 2,08 ***** Seini-Nord Stadion 2,59 2,62 4,81 4,26 4,36 1,921 2,059 Sighet-Teplita 23,96 30,05 30,58 32,72 34,567 33,00 48,400 Tg. Lapus-Rohia 4,33 4,86 7,46 5,71 5,713 5,026 3,750 Baia Sprie - Mires ***** Total 154,7 188,2 193,84 222,24 199,22 166,348 190,505

(Sursa: Anuarul MEDIUS 2009 – chestionare GD – TRAT)

*** din anul 2003, activitatea de depozitare a fost sistată pe depozitul de deşeuri, ca urmare a contractului de concesionare încheiat între Primăria Baia Sprie şi SC Drusal SA Baia Mare, deşeurile colectate fiind depozitate la rampa Satu Nou de Jos ***** din anul 2006, activitatea de depozitare a fost sistată pe depozitul de deşeuri, ca urmare a contractului de concesionare încheiat între Primăria Cavnic şi SC Romsalserv SRL Baia Mare, deşeurile fiind depozitate la rampa Satu Nou de Jos Tabel 6.6.1.8. Populaţia deservită de serviciile publice de salubritate

2002 2003 2005 2007 2008 2009

Total populaţie, la 1 ianuarie

531253 519057 515642 513903 512560 511093

� mediul urban 284964 274841 304042 302400 301615 300702

� mediul rural 246289 244216 211600 211503 210945 210391

Total populaţie deservită de serviciile de salubritate din care

224987 198538 303224

248638

318616 416363

� mediul urban 224987 197538 256174 157161 200310 255082

� mediul rural - 1000 47050 91477 118306 206281

o Rata de acoperire cu servicii de salubritate în mediu urban din judeţ - 84,82 o Rata de acoperire cu servicii de salubritate in mediu rural din judeţ - 96,17

103

o Rata de acoperire cu servicii de salubritate total din judeţ - 90,26

Tabel 6.6.1.9. FFrreeccvveennţţaa ddee ccoolleeccttaarree aa ddeeşşeeuurriilloorrAgentul de salubritate Frecvenţa de colectare

SC Drusal SA Baia Mare Populaţie -4 ori / săpt. (recipienţi de 4 mc) --zilnic (recipienţi de 1.1 mc) - săptămânal (case de locuit), Agenţi economici - comandă

SC Romsalserv SA Baia Mare Populaţie -4 ori / săpt. (recipienţi de 4 mc) --zilnic (recipienţi de 1,1 mc) - săptămânal (case de locuit),Agenţi economici - comandă

Primăria Tg. LăpuşServiciul Dezvoltare Publică Locală

Autocompactorul: 1-2 / săptămână, (anotimp) Autocontainer: 1-3/ săptămână

Primăria Seini - Serviciul Public Agenţi economici - săptămânal Populaţie - de 2 ori / săptămână

Primăria Borşa Agenţi economici - de 2 ori / săptămânăPopulaţie - de 2 ori / săptămână

SC Herodot Grup SRL - punct de lucru Sighetu Marmaţiei

Agenţi economici – 1 – 2 zile Populaţie - de 2 ori / săptămână

SC Herodot Grup SRL - punct de lucru Vişeu de Sus

Populaţie - de 2 ori / săptămânăAgenţi economici – la solicitare

Primăria Şomcuta Mare Agenţi economici - săptămânal Populaţie - de 2 ori / săptămână

Primăria Groşi, Cerneşti, Copalnic Mănăştur, Coroieni, Gârdani,

Populaţie – 1 dată / săptămână

Primăria Oraş Ulmeni Agenţi economici - săptămânal Populaţie - de 2 ori / săptămână

SC Glod Sal SRL Populaţie – 1 dată / săptămână

Implementarea unui sistem fezabil şi eficient prin lanţuri de colectare diferenţiată şi deci posibilitatea de valorificare a deşeurilor reciclabile, este realizatădoar pe anumite locaţii în aria de colectare a deşeurilor menajere. Cu toate eforturile financiare întreprinse de operatorii serviciilor publice de salubritate pentru implementarea unui sistem de colectare diferenţiată a deşeurilor de hârtie, carton, mase plastice, sticlă şi PET-uri, încă ajung la depozitele de deşeuri municipale cantităţi însemnate de astfel de deşeuri. Centre de colectare şi/sau valorificare de deşeuri reciclabile (hârtie/carton, mase plastice, PET, baterii şi acumulatori auto, deşeuri metalice feroase/neferoase), funcţionează în Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Seini, Baia Sprie, Vişeu de Sus, Borşa, Tg. Lăpuş.

Administraţia publică locală are stabilite prin lege responsabilităţi în ceea ce priveşte salubrizarea localităţilor, amenajarea de puncte pentru colectarea selectivăa deşeurilor de ambalaje, la nivelul fiecărui consiliu local fiind emisă Hotărâre a Consiliului Local privind modul de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor menajere.

Colectarea şi transportul deşeurilor la depozitele de deşeuri menajere se realizează cu utilaje specifice cum ar fi: autogunoiere compactoare, autotransportoare cu containere, tractoare cu remorcă, autobasculante.

104

Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale În prezent nu se realizează o colectare selectivă a deşeurilor periculoase din

deşeurile municipale, chiar dacă această prevedere este menţionată şi în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor.

Implementarea proiectului „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” măsura ISPA 2003/RO/16/P/PA/013-06 prevede:

• construirea a 2 Centre de Management Integrat al Deşeurilor (extravilan- comuna Recea – Lăpuşel şi extravilan - comuna Rozavlea)

• construirea a 2 Staţii de transfer a deşeurilor în oraşele Sighetu Marmaţiei şi Tg Lăpuş

• 7 centre de colectare a deşeurilor voluminoase, DEEE, deşeuri periculoase din deşeuri menajere, în oraşe cu peste 10.000 locuitori, respectiv în oraşele Baia Mare, Tg Lăpuş, Şomcuta Mare, Sighetu Marmaţiei, Seini, Borşa, Vişeu de Sus. Centrele de colectare vor avea suprafaţa de 1000mp fiecare, vor fi dotate cu câte un container pentru deşeurile periculoase din deşeuri menajere si alte 4 containere de 10 mc fiecare. Gestionarea deşeurilor din construcţii şi desfiinţări

Tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări care fac obiectul raportului sunt

următoarele:

Tabel 6.6.1.10 Tipuri de deşeuri din construcţii şi demolări Cod deşeu (conf. HG 856/2002) Tip deşeu

17 01 01 Beton 17 01 02 Cărămizi 17 01 03 Ţigle şi materiale ceramice 17 01 06* Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle,

sau materiale ceramice altele decât cele specificate la 17 01 07

17 02 01 Lemn 17 02 02 Sticlă17 02 03 Materiale plastice 17 02 04* Sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut de/sau

contaminate cu substanţe periculoase 17 04 01 Cupru, bronz, alamă17 04 02 Aluminiu 17 04 03 Plumb 17 04 04 Zinc 17 04 05 Fier şi oţel 17 04 06 Staniu 17 04 07 Amestecuri metalice 17 04 09* Deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase 17 04 10* Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe

periculoase 17 04 11 Cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10*

105

Informaţiile furnizate de operatorii serviciilor de salubritate privind cantitatea de

deşeuri din construcţii şi demolări generată la nivelul judeţului nu reprezintă decât în parte valorile reale de generare. Prin urmare, este necesară proiectarea şigestionarea unei baze de date pentru deşeurile din construcţii şi demolări.

Conform datelor statistice la nivel european, indicatorii de generare a deşeurilor din construcţii şi demolări sunt de ordinul sutelor de kilograme/loc./an.

Principalele măsuri care se pot întreprinde pentru gestionarea corectă aacestor tipuri de deşeuri sunt:

� Colectarea separată de la locul de generare, pe tip de material şi pe categorii: periculoase şi nepericuloase;

� Promovarea reciclării şi reutilizării deşeurilor din construcţii şi demolări; � Asigurarea de capacităţi de tratare/sortare a acestora; � Asigurarea depozitării controlate a deşeurilor ce nu pot fi valorificate,

conform reglementărilor în vigoare. Există inventariate următoarele cantităţi de deşeuri din materiale de construcţii

şi deşeuri de la demolări pentru intervalul 2005-2009, prezentate în tabelul 6.6.1.11. Tabel 6.6.1.11

Tipul de deşeuri 2005 2006 2007 2008 2009 Deşeuri din materiale de construcţii şidemolări, tone/an

3450 3684 3170 16304 12965,78

(Sursa: Anuarul MEDIUS 2009 – chestionare GD – MUN)

În schema de mai jos se prezintă principalele moduri de gestionare a deşeurilor (în special moloz) rezultate de la demolări.

Moloz de la demolari

Eliminare Reutilizarea:

• Direct la locul de producere (de exemplu la renovari sau reabilitari);

• La constructia depozitelor; • Depozitare in subteran; • Altele

Statii de tratare/sortare

Valorificare• In constructii civile; • In constructii de

drumuri; • altele

Reziduuri

Materiale de constructii reciclate

Fig. 6.6.1.7. Moduri de gestionare a deşeurilor de la demolări

106

6.6.2 Deşeuri industriale

6.6.2.1. Deşeuri de producţie periculoase Pentru definirea deşeurile periculoase, cele mai multe ţări au reglementări

naţionale, dar aceasta se poate face şi pe baza prevederilor Convenţiei de la Basel, privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora care, la Anexa I, conţine cele 45 de categorii de deşeuri periculoase ce fac obiectul acestor reglementări.

Prin Legea nr. 6/1991 România a aderat la această Convenţie, iar prin Legea nr. 265/2002 a acceptat amendamentele la Convenţie.

Tipurile de deşeuri periculoase generate din activităţile economico-sociale sunt cuprinse în Lista privind deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, aprobată prin HG nr. 856/2002.

Prin natura lor, deşeurile periculoase au cel mai mare potenţial impact asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei. Ţinând cont de proprietăţile lor specifice (ex. inflamabilitate, corozivitate, toxicitate), este necesar ca activităţile de gestionare a acestor deşeuri să fie abordate într-un mod riguros.

Din activităţile industriale şi de prestări servicii desfăşurate în judeţul Maramureş, rezultă o gamă largă de deşeuri, care se încadrează atât în categoria deşeurilor valorificabile (deşeuri de metale feroase şi neferoase, baterii uzate, sticlă,hârtie etc.), cât şi din categoria deşeurilor depozitabile (nisipuri de turnătorie, şlamuri minerale sau organice, nămoluri de galvanizare, gudroane, resturi de vopsele şiuleiuri).

Tipurile şi cantităţile de deşeuri periculoase generate şi gestionate în anul 2009, conform datelor raportate de operatorii economici, în cadrul aplicaţiei MEDIUS - 2009 sunt prezentate în tabelul 6.6.2.1 Tabelul 6.6.2.1 Tipurile şi cantităţile de deşeuri periculoase generate, tone

Cantitate, tone Denumire deşeu Cod deşeu generată valorificată eliminată

Deşeuri lichide apoase cu conţinut de adezivi şi cleiuri şi solvenţi organici sau alte substanţe periculoase

08 04 15* 0,57 0,57

Zguri de la topirea primară şisecundară

10 04 01* 28613.156 23726,989

Deşeuri solide de la epurarea gazelor

10 04 06* 1067,5 1067,5

Deşeuri de la smălţuire cu conţinut de metale grele

10 12 11* 1,84 1,84

Acizi de decapare 11 01 05* 28 28 Nămoluri şi turte de filtrare cu conţinut de substanţepericuloase

11 01 09* 10,7 10,7

Lichide apoase de clătire cu conţinut de substanţepericuloase

11 01 11* 27,93 27,93

Uleiuri minerale hidraulice neclorinate

13 01 10* 1,843 1,843

107

Alte uleiuri hidraulice 13 01 13* 0,46 0,46 Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere

13 02 05* 8,903 8,903

Uleiuri sintetice de motor, de transmisie şi de ungere

13 02 06* 7,412 7,412

Alte uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere

13 02 08* 0,635 0,635

Alţi solvenţi şi amestecuri de solvenţi

14 06 03* 0,026 0,026

Filtre de ulei 16 01 07*- 0,703 0,703 Echipamente casate cu conţinut de componente periculoase

16 02 13*- 3,185 3,185

Baterii cu plumb 16 06 01* 3,607 3,607 Ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţepericuloase

15 01 10 * 1,414 1,414

Tuburi fluorescente 20 01 21 * 3,607 3,607

Operatorii economici din judeţ care deţineau autorizaţie de mediu pentru transportul deşeurilor industriale periculoase, la finele anului 2010, erau următorii: SC Maravet SRL Baia Mare, SC Rotmit SRL Baia Mare, SC Epicentrum SRL Baia Mare, SC Rongo Impex SRL Baia Mare, SC Bio Pack SRL Baia Mare, SC Cozmircom SA Baia Mare.

6.6.2.2. Deşeuri de producţie nepericuloase

Activităţile economice de bază la nivelul judeţului Maramureş sunt metalurgia

neferoasă prelucrătoare, industria alimentară (prelucrarea laptelui, prelucrarea cărnii, fabricarea băuturilor) prelucrarea lemnului, industria uşoară (pielărie, textile, încălţăminte), construcţii, electronică şi electrotehnică, fabricarea produselor ceramice. Extracţia şi prepararea minereurilor, ramură economică ce a deţinut o pondere deosebită la nivelul judeţului, în anul 2007 a fost complet sistată,realizându-se doar activitate de închidere, ecologizare şi monitorizare a iazurilor de decantare şi a perimetrelor miniere.

În urma procesului de restructurare a activităţii miniere, bazat pe epuizarea rezervelor de resurse minerale, exploatare nerentabilă din punct de vedere economic, începând cu anul 1998, în conformitate cu mai multe acte legislative, în judeţul Maramureş a început procesul de închidere a unor perimetre miniere care au aparţinut Companiei Naţionale a Metalelor Preţioase şi Neferoase REMIN SA Baia Mare şi SC Cuarţ SA Baia Mare, respectiv Companiei Naţionale a Uraniului Bucureşti şi SC Transgex SA Oradea.

Fondurile pentru execuţia lucrărilor de închidere a perimetrelor miniere au fost asigurate de la bugetul de stat sau prin împrumuturi de la Banca Mondială (zona Borşa) precum şi printr-un proiect olandez (lucrări de ecologizare la iazul de decantare Mălăini – Cavnic).

Specificul activităţilor socio-economice desfăşurate în judeţ a determinat generarea unor deşeuri tipice acestora (sterile de la exploatarea minereurilor

108

metalifere, sterile de flotaţie, deşeuri de la exploatarea şi prelucrarea lemnului, deşeuri de construcţii şi demolări, deşeuri urbane). Cantităţile de deşeuri solide produse şi calitatea acestora, metodele de eliminare şi tratare în vederea depozitării diferă în funcţie de activitatea generatoare.

Tipurile de deşeuri industriale nepericuloase generate şi gestionate în anul 2009 la nivelul judeţului Maramureş sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabelul 6.6.2.2 Tipurile de deşeuri industriale nepericuloase generate şi

gestionate Cantitate, tone Denumire deşeu Cod deşeu generată valorificată eliminată

Deşeuri de la tăierea şişlefuirea pietrei

01 04 13 1370 1370

Deşeuri de ţesuturi animale 02 01 02 12,75 12,75 Dejecţii animaliere 02 01 06 1708,5 1708,5 Deşeuri de ţesuturi animale 02 02 02 296,7 296,7 Materii care nu se preteazăconsumului sau procesării

02 02 03 507,638 50,62 457,018

Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii

02 02 04 41,2 41,2

Deşeuri de la distilarea băuturilor alcoolice

02 07 02 469,16 469,16

Rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândură şi furnir

03 01 05 67142,7 64819,4 1886,99

Alte deşeuri nespecificate 03 01 99 6,49 6,49 Deşeuri de la materiale compozite

04 02 09 2,002 1,5 0,502

Deşeuri de la fibre textile procesate

04 02 22 62,353 3,77 58,583

Nămoluri apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri

08 01 16 28,113 4,799 23,314

Deşeuri de la îndepărtarea vopselelor şi lacurilor

08 01 18 13,387 13,387

Cenuşă de vatră, zgură şi praf de cazan

10 01 01 52,381 27,518 24,863

Zgură de topitorie 10 09 03 15 15 Miezuri şi forme de turnare 10 09 08 370 370 Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii

10 12 13 4,1 4,1

Deşeuri de la prepararea amestecurilor anterior procesării termice

10 12 01 32,04 32,04

Forme şi mulaje uzate 10 12 06 50,2 45,9 Deşeuri ceramice, de cărămizi, tigle sau materiale de construcţie

10 12 08 41,4 41,4

Nămoluri şi turte de filtrare, altele decât 11 0109

11 01 10 1,44 1,44

Lichide apoase de clătire, 11 01 12 2950 2950

109

altele decât 11 01 11 Zinc dur 11 05 01 58,6 48,99 Cenuşă de zinc 11 05 02 57,25 55,57 Deşeuri de ambalaje (hârtie şicarton, materiale plastice, lemn, metalice, amestecate)

15 01 01 509,443 509,443

Ambalaje de materiale plastice

15 01 02 85,806 85,806

Ambalaje de lemn 15 01 03 37,05 37,05 Ambalaje metalice 15 01 04 5,874 5,874 Ambalaje amestecate 15 01 06 25,878 25,878 Anvelope scoase din uz 16 01 03 5,484 5,484 Metale feroase 16 01 17 388,492 388,492 Metale neferoase 16 01 18 94,888 94,888 Materiale plastice 16 01 19 42,925 42,925 Sticlă 16 01 20 0,614 0,614 Cupru, bronz, alamă 17 04 01 0,01 0,01 Aluminiu 17 04 02 0,027 0,027 Fier şi oţel 17 04 05 76,981 76,981 Medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08

18 01 09 0,431 0,431

Nămoluri de la tratarea fizico-chimică, altele decât cele specificate la 19 02 05

19 02 06 396 396

Deşeuri biodegradabile de la bucătării şi cantine

20 01 08 18,8 18,8

(Sursa: Anuarul MEDIUS 2009 – chestionare GD – PRODES) Activitatea de prelucrare primară a materialului lemnos în instalaţii de

capacitate redusă a generat de-a lungul anilor apariţia a zeci de depozite necontrolate de rumeguş pe malurile cursurilor de ape, constituind o potenţialăsursă de afectare a calităţii apelor de suprafaţă, a florei şi faunei acvatice. Există în judeţ instalaţii de brichetare a rumeguşului, firme care utilizează rumeguş ca material combustibil, în centrale termice. Valorificarea deşeurilor rezultate de la procesarea lemnului s-a realizat şi prin vânzare către populaţie, obţinere de tocăturăcare se livrează la societăţi producătoare de PAL .

110

Fig. 6.6.2.2 Instalaţie de brichetat SC Plimob SA Sighetu Marmaţiei Prin amplasarea geografică a judeţului Maramureş, agricultura şi zootehnia

sunt mai puţin dezvoltate. În zonele de deal se practică viticultura şi horticultura. Din prelucrarea în sistem gospodăresc a fructelor, rezultă deşeuri lichide cu încărcare organică deosebit de mare, care parţial se valorifică sub formă de hrană pentru animale. În unele situaţii, borhotul rezultat este deversat direct în cursuri de apă de munte, cu debit mic de diluţie, cu un impact negativ asupra calităţii apei, florei şifaunei acvatice.

Deşeurile agricole rezultate din gospodăriile individuale sunt gestionate de către deţinătorii de animale, prin utilizarea lor la fertilizarea naturală a terenurilor agricole. Stocarea dejecţiilor de animale în gospodăriile individuale până la împrăştierea acestora pe câmp, reprezintă o potenţială sursă de poluare a pânzei de apă freatică, utilizată în multe cazuri ca singura sursă de apă potabilă. În categoria deşeurilor agricole sunt incluse:

o deşeuri de ţesuturi de natură animală,o deşeuri de ţesuturi de natură vegeta, o dejecţii animaliere o materiale care nu se preteaza consumului sau procesării, o deşeuri de la distilarea băuturilor alcoolice

O suprafaţă de peste 5 hectare de teren este utilizată pentru depozitarea deşeurilor rezultate de la fermele de creştere a animalelor.

6.6.3. Deşeuri generate din activităţi medicale Ordinul nr. 219/2002 al ministrului sănătăţii şi familiei modificat şi completat

prin OM nr. 997/2004 respectiv OM nr. 1029/2004, stabileşte Normele tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale pe baza metodologiei de culegere a datelor privind deşeurile rezultate din acest domeniu. Desfăşurarea activităţii medicale (diagnostic, prevenţie, tratament, monitorizare şirecuperarea stării de sănătate) presupune utilizarea intrumentelor medicale, a

111

materialelor sanitare şi a medicamentelor rezultând astfel o cantitate de deşeuri ce trebuie gestionată corespunzător pentru a nu duce la contaminarea mediului şiafectarea stării de sănătate a populaţiei.

Deşeurile rezultate se clasifică în următoarele tipuri:

� deşeuri nepericuloase - deşeuri asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico–medicale, administrative, de cazare, a blocului alimentar şi a oficiilor de distribuţie a hranei. Materialele care se includ în categoria deşeurilor nepericuloase sunt: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au ajuns în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice, hârtia, resturile alimentare (cu excepţia celor provenite de la secţia de boli infecţioase) sacii şi alte ambalaje din material plastic, recipienţi din sticlă.

� deşeuri periculoase constituite din: � Deşeuri infecţioase – deşeuri care conţin sau au venit în contact cu

sângele ori cu alte fluide biologice, precum şi cu viruşi, bacterii, paraziţi, toxinele microorganismelor, seringi, mănuşi, sonde şi alte materiale de unică folosinţă, comprese, pansamente, materiale de laborator folosite, recipiente care au conţinut sânge sau alte lichide biologice;

� Deşeuri înţepătoare-tăietoare, reprezentate de ace (ace spinale, ace vacutainer, ace de la trusele de perfuzie), catetere, seringi cu ac, microperfuzoare, pipete, sticlărie de laborator spartă sau orice altăsticlărie care a venit în contact cu material infecţios.

Colectarea deşeurilor se realizează la locul de producere, acolo fiind sortate pe

categorii. Ambalajul utilizat pentru colectare, venind în contact direct cu deşeurile periculoase, este de unică folosinţă, fiind eliminat odată cu conţinutul. Colectarea deşeurilor se face în două tipuri de ambalaje:

� Saci de culoare neagră – pentru deşeurile nepericuloase asimilate celor

menajere � Saci de culoare galbenă, marcaţi cu pictograma „Pericol biologic” – pentru

deşeurile periculoase infecţioase.

Fig. 6.6.3.1 Imagini reprezentând stocarea primară în camerele de tratament

112

Fig. 6.6.3.2 Imagini reprezentând stocarea intermediară

Deşeurile a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor (îmbrăcăminte, aparate gipsate, lenjerie, scutece, îmbrăcăminte disponibilă), sunt depozitate în comun cu deşeurile menajere pe rampele de deşeuri municipale ce deservesc oraşele unde funcţionează aceste unităţi spitaliceşti. Resturile alimentare provenite din secţiile de boli infecţiose se colectează în saci autoclavabili facându-se autoclavare înainte de a fi preluate de serviciul de salubritate.

Unităţile spitaliceşti, cabinetele medicale de medicină generală, cabinetele stomatologice, laboratoarele de analize medicale, policlinicile, centrele de dializă au încheiate contracte de prestări servicii cu firmele SC Bio Pack SRL Baia Mare, IF Dragos Stana Baia Mare, SC IF Tehnologii SRL Cluj Napoca, în vederea colectării şi transportului deşeurilor medicale. Eliminarea deşeurilor medicale se realizeazăprin incinerare la SC IF TEHNOLOGII SRL Cluj Napoca, SC PRO AIR CLEAN SA Timişoara, respectiv sterilizare prin metoda aburului la SC ECO SERVTRANS SRL Sibiu, IF Dragoş Stana SRL Baia Mare, Spitalul de Pneumoftiziologie Baia Mare.

Fig. 6.6.3.3 Imagini preluarea deşeurilor în vederea transportului Cantitatea totală de deşeuri spitaliceşti generată în anul 2010 a fost de 106,99

tone, din care 57,92 tone reprezintă deşeuri periculoase, corespunzătoare codului 180103 din HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor.

113

Instalaţiile de ardere existente pentru eliminarea deşeurilor periculoase provenite din activităţi medicale din judeţ au fost închise în intervalul 2005-2006, cu respectarea prevederilor art. 5 din HG nr. 268/2005 pentru modificarea şicompletarea HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor precum şi aAngajamentelor asumate de România în Tratatul de Aderare – Capitolul 22 Mediu Lunar sunt raportate la ANPM informaţiile rezultate din prelucrarea datelor privind cantităţile de deşeuri raportate de unităţile medicale, respectiv de firmele din judeţautorizate pentru colectarea şi transportul deşeurilor specifice acestui sector.

6.6.4. Fluxuri de deşeuri

6.6.4.1 Gestionarea bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari

În vederea monitorizării stadiului de implementare a Planului Naţional de eliminare a echipamentelor şi materialelor cu conţinut de PCB/PCT, s-a actualizat inventarul echipamentelor care conţin compuşi desemnaţi în concentraţii de minimum 50 ppm la un volum de peste 5 dm3 , au fost aprobate planurile de eliminare a echipamentelor cu conţinut de PCB-uri, depuse la autoritatea teritorialăpentru protecţia mediului. Au fost efectuate acţiuni pentru verificarea modului în care respectă agenţii economici prevederile legislaţiei specifice, privind depozitarea, etichetarea, modalitatea de eliminare a acestor echipamente, în vederea aprobării planurilor de eliminare.

Urmare a inventarierii echipamentelor cu conţinut de PCB aferentă anului 2010, situaţia în judeţul Maramureş, la 31 decembrie 2010, se prezintă astfel: total echipamente - 867 bucăţi, din care: • echipamente scoase din uz: 20 buc. Conform prevederilor legislative în

vigoare, echipamentele scoase din uz trebuiau eliminate până la sfârşitul anului 2010;

• echipamente în funcţiune: 847 buc.

Conform inventarului deţinut de APM Maramureş, următorii agenţi economici mai sunt inventariaţi ca deţinători de echipamente cu con�inut de PCB: SC Electrica Transilvania Nord SA, CNMPN Remin SA, SC Tehnomin SA, SC Ramira SA, SC Plastunion Grup SRL, SC Acaterm SA, SC Cozmircom SA, SC Rinela SRL, SC Agecom SA, SC Wekothatec SRL. 6.6.4.2 Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori

Urmare a apariţiei Ordinului nr. 1399/2031/2009 pentru aprobarea Procedurii

privind modul de evidenţă a datelor referitoare la baterii şi acumulatori şi la deşeurile de astfel de echipamente, autoritatea teritorială pentru protecţia mediului a înştiinţat operatorii economici care deţin autorizaţie de mediu pentru desfăşurarea activităţii de colectare, tratare deşeuri de baterii şi acumulatori, asupra obligativităţii raportării datelor privind gestiunea acestor deşeuri conform prevederilor cuprinse în legislaţia menţionată, până la data de 28.02.2011.

A fost întocmită baza de date cu agenţii economici autorizaţi pentru activitatea de colectare deşeuri de baterii şi acumulatori auto uzaţi, prin centralizarea datelor cu cantităţile colectate în anul 2010, tipurile de deşeuri de baterii şi acumulatori colectate (cu Pb, Li, Ni), modul de gestionare al acestora, agentul autorizat să le trateze la care s-au predat.

114

Din informa�iile de�inute de APM Maramureş, în judeţ nu există agenţieconomici producători sau tratatori de deăeuri de baterii şi acumulatori auto. În prezent 5 operatori economici deţin autorizaţie de mediu pentru activitatea de colectare a deşeurilor de baterii si acumulatori auto şi industriali şi anume: SC REMAT MARAMUREŞ SA Baia Mare, SC TENET SRL Baia Mare, SC RE CONF MET SRL Baia Mare, SC CORESERV SRL Baia Mare, SC REMATINVEST SRL Cluj-Napoca – punct de lucru Baia Mare, SC SACALUL AUTO SRL Baia Mare, SC DIFLORA SRL Baia Mare, SC REMBIS CENTER GROUP SRL Târgu Lăpuş, SC TECOM MB SRL Baia Mare,SC EPITERRA SRL Baia Mare.

Cantitatea totală de baterii şi acumulatori colectată în anul 2010, din datele furnizate de aceştia, este de 354,889 tone. Deşeurile colectate sunt livrate ulterior societăţilor autorizate pentru tratarea şi fabricarea bateriilor şi acumulatorilor auto şianume la SC ROMBAT SA Bistriţa, SC NEFERAL SA Bucureşti şi SC MONBAT RECYCLING Bucureşti. Situaţia deşeurilor de baterii şi acumulatori colectaţiindividual la nivelul anului 2010 se prezintă în tabelul 6.6.4.2

Tabel 6.6.4.2 Situatia deşeurilor de baterii şi acumulatori Agent economic Colector

Tipul de deşeuri de baterii şiacumulatori*

Stoc la început de an, tone

Cantitate colectată,tone

Cantitate trimisăcătre alte puncte de colectare, tone

Cantitate trimisăcătre tratare, tone

Cantitate trimisăcătre export, tone

Stoc la sfârşit de an, tone

SC CORESEV SRL Baia Mare

3a

1,9

30,9 - 30 - 2,8

SC REMAT MARAMURES SA Baia Mare

3a

0,5

53,1 51,3 - - 2,3

SC TENET SRL Baia Mare

3a 3,7

26,75 - 27,95 - 2,5

SC RE CONF MET SRL Baia Mare

3a 3b

4,66 1

53

74

- - 2,66 0

SC REMAT INVEST SRL Punct de lucru Baia Mare

3a 12,061 208,785 67,86 127,02 22,488 3,478

SC NORD DEZMEMBRARI SRL

3a 0 0,02 0,01 - - 0,01

PRAKTIKER ROMANIA SRL

3a 0,214 0,744 0,958 - - 0

SC SACALUL AUTO SRL

3a 0 0,474 0,474 - - 0

SC DIFLORA SRL Baia Mare

3a 5,742 24,79 24,162 - - 6,37

SC REMBIS CENTER GROUP SRL

3a 1,37 0,901 2,171 - - 0,1

TECOM MB SRL Baia Mare

3a 0 0,105 0,105 - - 0

REAL HYPERMARKET

3a 0 0,32 0,32 - - 0

SC EPITERRA SRL Baia Mare

4a 0 114,17 98,54 - - 15,63

* 3a - pe baza de plumb si cadmiu, 3b - pe baza de litiu (Sursa: Inventarul anual - Baterii 2010 )

115

Fig. 6.6.4.2. Colectarea deşeurilor de baterii si acumulatori auto în containere antiacide, în vederea prevenirii scurgerii acidului.

Fig. 6.6.4.2 Colectare deşeuri de baterii şi acumulatori uzaţi la SC TENET SA

6.6.4.3 Nămoluri Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Staţiile de epurare reţin sub formă de nămoluri o mare parte din poluanţii din

apele uzate. Nămolurile rezultate din epurarea apelor uzate orăşeneşti, industriale sau din agrozootehnie, sunt alcătuite in general din:

o o fracţiune organică, putrescibilăo o fracţiune anorganică, minerală

Pătrunderea unor ape uzate insuficient epurate, conţinând substanţe organice, în apele de suprafaţă, poate provoca scăderea conţinutului de oxigen dizolvat, necesar activităţii piscicole, deranjând întreg ecosistemul acvatic.

116

Nămolul depus în platformele naturale de deshidratare, poate afecta calitatea aerului, datorită continuării procesului de fermentare, cu producere de amoniac, metan, hidrogen sulfurat. Aportul de ape uzate industriale poate influenţa calitatea nămolurilor care pot avea un impact negativ asupra solului şi apelor subterane, în zona platformelor de deshidratare şi a depozitelor finale.

Ordinul comun cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor Tehnice privind protecţia mediului şi in special a solurilor când se utilizeaza nămoluri de epurare în agricultură, transpune în legislaţia românească cerinţele Uniunii Europene, în acest sector de activitate.

Normele tehnice asigură suportul necesar valorificării potentialului agrochimic al nămolurilor de epurare, prevenirea şi reducerea efectelor nocive ale acestora asupra solurilor, apelor, vegetaţiei, animalelor şi omului, astfel incât să se asigure utilizarea corectă a acestora.

A fost realizat inventarul celor mai importante staţii de epurare care funcţionează pe teritoriul judeţului. Baza de date este constituită din 10 agenţieconomici care deţin staţii de epurare orăşeneşti.

În scopul valorificării potenţialului agrochimic al nămolurilor de epurare, trebuie efectuate analize chimice atât asupra nămolurilor cât şi asupra solurilor unde se doreşte aplicarea lor pentru fertilizare, având în vedere compoziţia complexă din punct de vedere chimic. Tabel 6.6.4.3.1 Inventarul staţiilor de epurare MUNICIPALE Denumirea staţiei de epurare

Tipul staţiei de epurare

Capacit. proiectată,mc/h

Capacit. utilizată,mc/h

Nr. locuitori deserviţi

Cantitate substanţă uscată,t/an

Observaţii

SC VITAL SA Staţia de epurare Vişeu de Sus

mecano-biologic 92,29 43,85 2100 0,15

5 tone nămol cu 97 % umiditate, stocat pe platforme de uscare

SC VITAL SA - Staţia de epurare Baia Mare

mecano-biologic 4860 1562 163300 849

28310 tone nămol cu 97 % umiditate, este pompat în Iazul de decantare Bozânta

SC VITAL SA - Staţia de epurare Sighetu Marmaţiei

mecano-biologic 1080 306 28400 224,5

286,3 tone rămas în stoc din 2008;umid. 66 %

Staţia de epurare Dragomireşti

mecano-biologic 87,5

Staţia de epurare este în conservare până la realizarea reţelei de canalizare

Staţia de epurare Ulmeni

mecano-biologic 4,16 3,6 6000 0,3

Instalaţie