VII PE ROD GENERALlTATI Dupa cum s-a aratat deja, mana, fainarea ?i putregaiul s unt trei dintre bolile cele mai periculoase dar si foarte frecvente in culturile de vita de vie. Celelalte boli sunt fie cvaziincurabile, fie sunt combatute de aceleasi substante recomandate pentru mana, fainare si putregai. A?a cum este cu noscut de foarte mult timp, cuprul administrat de obicei sub forma de saruri, es te un dusman redutabil al manei atat la vita de vie dar si la multe alte plante expuse acestui atac. Desigur, cercetarile indelungate au condus la brevetarea mu ltor tehnologii moderne de sinteza fapt ce a condus la aparitia pe piata a unei game impresionante de fungicide si insecticide. o mare parte dintre acestea au f ost omologate pentru utilizare in Romania si activitatea de omologare continua. Trebuie retinut insa ca sulfatul de cupru ramane inca cel mai ieftin fungicid cu efecte excelente in combaterea manei. Ar fi o greseala sa afirmam ca intr-un an am scapat de sub control atacul de mana, deoarece am administrat sulfat de cupr u si nu Ridomil sau Sandofan sau Miikal sau oricare alta substanta citata in tab elele de tratament. In aceasta situatie poate fi mai degraba vorba de insuficien ta numarului de tratamente, de nerespectarea calendarului de aplicare, de neglij area celorlalte masuri agrotehnice necesare etc. Pantru combaterea fainarii, ele mentul chimic ce s-a impus de mult timp este sulful. Administrat sub forma de pr af sau sub forma de solutie cu "pulbere umectabila este foarte eficient. Pentru combaterea fainarii au fost sintetizate o multime de substante dintre care pana in 1996 au fost omologate pentru utilizare in Romania, un numar de 36 fungicide. Toate acestea sunt expuse in tabelul de tratamente. In prlvinta combaterii daun atorilor exista doua grupe importante de substante pentru combatere: insecticide si acaricide. Insecticidele din punct de vedere chimic, sunt de mai multe felur i si anume: organoclorurate, organofosforice, carbamati, piretroizi de sinteza, biologice si amestecuri. In tabelele cuprinse in prezenta lucrare au fost inscri se substantele omologate pana acum pentru fiecare daunator in parte. Reamintim c a procesul de omologare este in curs de derulare si ca nu toate substantele au f ost testate pentru toti daunatorii. In concluzie trebuie retinut ca, de regula, un insecticid administrat in dozele prescrise are efect asupra unei game extinse de .daunatori. Literatura de specialitate recomanda alternarea insecticidelor a dministrate intr-un ciclu de vegetatie pentru eliminarea riscului aparitiei unei rezistente sporite la un anumit insecticid. Acaricidele sunt produse in vederea combaterii acarienilor, desi multe insecticide actioneaza si impotriva lor. Gru pa acarienilor cuprinde toate speciile de paianjeni (brun, rosu etc.). In tabele le sinoptice anexate sunt descrise un numar de zece tratamente in cazul vitei de vie. Trebuie inteles ca sunt necesare in totalitate numai in situatii cu totul exceptionale (atacuri concentrate puternice, ani cu clima capricioasa etc.). In situatii normale se va acorda atentie deosebita urmatoarelor tratamente: - comba terea bolilor si daunatorilor in perioada de repaus vegetativ reducand considera bil numarul de tratamente in vegetatie: - administrarea unui amestec de insectofungicide in perioada de dinainte de inflorit, atunci cand frunzele de pe lastar i au marimea unei monede, are efect in combaterea fainarii si moliilor din gener atia I. - dupa inflorire se mai aplica un tratament cand bobitele sunt in formar e cu un amestec ce contine si o substanta pentru combaterea putregaiului cenusiu , acesta fiind considerat un tratament important. In continuare, tratamentele de vin oportune dupa ploi si la aparitia primelor semne de atac din partea bolilor sau daunatorilor. In orice caz, dupa intrarea in parga este necesar un tratament cu sulfat de cupru, o substanta impotriva fainarii si una impotriva putregaiulu i cenusiu care chiar daca pana acum nu si-a facut simtita prezenta, poate ataca masiv strugurii copti, producand pagube asupra recoltei la nectar, cat si asupra calitatii vinurilor obtinute din struguri partial atacati. BOLILE VITEI DE VIE Viroza vitei de vie (Scurtnodarea) Virusul ce produce aceasta imbolnavire este c ontractat adeseori, in timpul altorii sau atunci cand sunt atinse radacinile pla ntei (in timpul extragerii, trapsportului, plantarii, etc.). Viroza se manifesta prin cresterea foarte apropiata a nodurilor pe Iastar, frunze mici si incretite ce au o suprafata patata ,,mozaic", anumiti lastari sunt slab dezvoltati si dis pusi in zig-zag pe lungime si dau vitei bolnave un aspect de tufa supraramificat

a. Boala poate conduce la transformarea strugurilor in carcei sau la dezvoltarea strugurilor cu ciorchini foarte piperniciti. Coarda vitei bolnave are lungimi r eduse cu pana la 7o-75% fata de cele normale. De la vitele bolnave viroza se poa te extinde prin intermediul nematozilor care, hranindu-se din radacinile unei vi te bolnave, prin migrare catre radacinile unei vite sanatoase o pot imbolnavi si pe aceasta. . Mozaicul nervurian Se manifesta prin aparitia unor benzi de culoa re verde deschis de-a lungul nervurilor principale ale frunzelor. Este o viroza destul de raspandita dar efectele sale negative sunt foarte reduse. Marmorarea S e caracterizeaza prin tendinta de pipemicire a lastarilor si decolorarea in verd e pal difuz in vecinatatea nervurilor secundare ale frunzelor. Nu produce pagube inseminate. Boala lemnului striat Se manifesta prin aparitia unor umflaturi pro eminente in zona punctului de altoire si striuri longitudinale la suprafata lemn ului, sub scoarta. In verile secetoase pe tulpini apar multe crapaturi care pot conduce la uscarea plantei, in afara defaptul ca aceste crapaturi devin adapostu ri bune pentru ciuperci, bacterii sau insecte. Rasucirea frunzelor Marginile fru nzelor bolnave se rasucesc inspre dosul frunzei, iar frunzele ingalbenesc premat ur cu exceptia unor benzi de-a lungul nervurilor principale care isi pastreaza c uloarea normala. Strugurii se coc mai greu, culoarea boabelor este neuniforma ia r continutul de zahar mai scazut decat la strugurii sanatosi. Ingalbenirea aurie Se recunoaste pr:in aspectul.galben-metalic al frunzelor. Culoarea este mai int ensa in zona nervurilor. Viroza determina o fragilitate ridicata a lastarilor si a ramificatiilor ciorchinilor, maturarea incompleta si neuniforma a coardelor, deprecierea productiei. Cancerul bacterian (Ariceala) Agentul patogen este Agrob acterium tumeteciens care determina aparitia de excrescente (tumori) atat pe but uc cat si pe coarde. Are o virulenta sporita la temperaturi mai scazute si pe so luri umede si compacte. Tumorile se dispun ca niste siruri neregulate de margele si la sfarsitul fiecarui ciclu vegetativ, putrezesc. In anul urmator isi face d in nou aparitia s.a.m.d. In urma acestor succesiuni de aparitii-putreziri, tesut ul plantei este serios afectat, ducand la necrozare. Productiile sunt serios afe ctate in mod proportional cu extinderea bolii. Soiurile care opun o rezistenta c eva mai sporita la atacul cancerului bacterian sunt: Muscat Otonel, Feteasca Reg ala, Coarna neagra, Chardonnay, Pinot gris, Riesling, Zghihara, etc. Foarte .exp use sunt soiurile: Merlot, Muscat de Hamburg, Afuzali, ltaliana, Cabemet Sauvign on, etc. In legatura cu aceasta boala a vitei de vie suntem obligati sa va infor mam ca odata ce isi face aparitia masurile de combatere sunt aproape inutile. In atare situatii desfiintarea culturii este pe deplin recomandata. Reinfiintarea culturii se poate face dupa o pauza de 3-:-4 ani, interval in care se recomanda cultura de graminee sau lucema. Pentru culturile de vita de vie reinfiintate se recomanda administrarea de ingrasaminte cu azot in doza redusa fata de cele de p otasiu si fosfor care pot fi administrate in doze normale. Momentele in care pot fi depistate mai usor simptomele bolilor virotice sunt urmatoarele: - mozaicul galben, scurtnodarea, mozaicul nervurian, marmorarea si strierea lemnului, catre sfarsitul infloritului si inceputul legarii boabelor; - simptomele de rasucire a frunzelor, ingalbenire aurie, apar mai clar in faza de coacere a strugurilor, cand se accentueaza si simptomele bolii lemnului striat, cancerului bacterian si altor boli virale; - in timpul caderii frunzelor se accentueaza simptomele inga lbenirii aurii, rasucirii frunzelor si pot fi indepartate mai bine defectele ind use de scurt-nodare. Reamiritim inca o data ca virozele plantelor nu se pot trat a, iar in cazuri de extindere periculoasa se va trece fara intarziere la distrug erea vitelor bonave prin ardere. Excorioza (Guinardia baccae, forma Flaccida) Bo ala poate avea o evolutie lenta sau rapida in functie de factorii de mediu. Mani festarile bolii pot fi observate pe lastari, ciorchini si pe boabe, dar adeseori si pe butuci. Astfel, daca la punctul de insertie al lastarului cu coarda apar pete, negricioase cu forme diferite sub care se percepe o degenerare a tesuturil or vii, poate fi vorba de excorioza. In general boala se dezvolta numai la nodur ile irferioare ale coardei netrecand de nodul al 7 -lea. Atacul pe frunze se man ifesta prin vestejirea acestora, uscarea si caderea. La inceput pe frunze se for meaza pete ovale uscate, colorate pe margini in galben, la soiurile albe si in r osu la cele rosii. Ciorchinii atacati de excorioza prezinta pete ovaIe, de culoa re de la brun la roscat, la insertia ramificatiitor principale. Boabele atacate

prezinta, inainte de maturate una sau doua pete rotunde proeminente, punctate cu negru. Atacul asupra butucilor (mai ales cei,batsani) se manifesta prin depuner ea pe scoarta a unui putregai prafos, de culoare alb-cenusie, care apare toamna tarziu si iarna. Agentul patogen, care este o ciuperca, ierneaza sub forma de mi celiu. Fainarea (oidiumul) Ciuperca ce provoaca imbolnavirea (Uncinula necator) poate ataca din primavara pana in toamna pe toate organele vitei. Atacul pe vita se manifesta cu precadere pe fata superioara a frunzei pe care se observa pete albicioase acoperite de o pulbere cenusie cu un miros specific de peste. Atacul poate debuta chiar de la inceputul lunii m ai. l.astarii atacati capata o culoare bruna si se acopera la suprafata de o pas ta alb- cenusie. Atat frunzele, cat si lastarii atacati se necrozeaza si cad. At acul pe ciorchinii tineri se manifesta prin acoperirea lor cu o pulbere albicioa sa, apoi prin uscarea acestora. Boabele atacare nu se dezvolta, ci raman mici si acre, iar pe suprafata lor se remarca o pasta alb-cenusie sub care pielita se b runifica. Boabele bolhave, cu timpul crapa expulzand samburii. Pe langa combater ea chi-mica ce va fi descrisa la capitolul respectiv, importante sunt si lucrari le agrotehnice aplicate vitelor si solului, taierile corecte si la timp, plivitu l, copilitul, aratul intre randuri si sapatul pe randuri etc. Caldura, umezeala si lumina insuficienta sunt factori favorizanti. Mana vitei de vie (Plasmopara v iticola) Este poate cea mai periculoasa dintre bolile vitei de vie. Pe langa pie rderile inregistrate In anul atacului si care pot atinge 80% din recolta, plante le se pot debilita, iar perioada de refacere poate dura cativa ani. Ciuperca ce poate provoca mana este Plasmopara viticola, care ierneaza sub forma de spori de pusi pe frunze uscate. Primavera in conditii de temperatura si umiditate adecvat e, acestia germineaza si, urmand .un ciclu de dezvoltare destul de complicat, aj ung sa dezvolte micelii pe organele verzi ale plantei. Frunzele tinere atacate p rezinta pe fata superioara niste pete verzi-galbui cu contur neregulat. Odata cu evolutia bolii, pe fata inferioara a frunzei apar in dreptul petelor verzi-galb ui, pete albicioase acoperite de un praf fin. Cu timpul, in centrul petelor verz i-galbui, apar flrisoare negricioase care sunt de fapt zone moarte ale frunzei. Dinspre centru spre margine, culoarea petelor va deveni brun-roscata. Frunzele s e usuca, se rasucesc si cad. Atacul ciorchinilor tineri sau a inftorescentelor i i poate distruge in intregime. Atunci cand boabele au ajuns la un anumit grad de dezvoltare, pe suprafata lor apar pete vinetiii, adancite. l.ucrarile agrotehni ce necesare pentru prevenirea manei sunt cele descrise in cazul fainarii. Infeci ia primara se produce cand temperatura solului si a apei a depasit 11 C si cand v ita are deja organe verzi. Urmeaza o perioada de incubatie care este mai scurta sau mai lunga, in functie de temperatura. lnfectia secundara se produce la peste 11C, in prezenta apei pe frunze. Odata instalata, boala nu mai poate fi combatut a. Tratamentele indicate sunt preventive, nu curative. Putregaiul cenusiu (B otr yotinia fuckeliana) Aceasta boala pune ln pericol, mai ales strugurii in parga, in toamnele reci si ploioase. In cazul atacului, pe frunze apar pete, la inceput de culoarea galben-pal, care mai apoi devin roseate. Atat pe fata superioara ca t si pe cea inferioara, in dreptul petelor apare un putregai de culoare cenusie. Frunzele bolnave se rasucesc si cad, Atunci cand ciuperca ataca lastarii, nodurile acestora se acopeia de mucegai cen usiu. cel mai pagubitor ramane atacul boabelor de struguri, care poate surveni d e la intrarea lor in parga si pana in timpul culesului. Boabele atacate prezinta pe suprafata lor pete de culoare galben-cenusiu, care se dezvolta si la suprafa ta si in profunzimea bobului. Apoi suprafata boabelor este acoperita in Intregim e de putregai cenusiu, care se extindede la un bob la altul, putand cuprinde cio rchinele in intregime. DAUNATORIl VITEI DE VIE Filoxera (Phyloxera vestratix) ln sectele Phyloxera vastratix forma radicicola ataca radacinile vitei de vie. Pe r adacinile intepate apar .tuberozitati in cazul radacinilor mai groase si .nodozi tati in cazul celor mai subtiri. Efectele atacului de filoxera sunt multiple si pot conduce la uscarea vitei. Astfel, pe langa faptul ca daunatorul suge seva pl antei, prin intepaturile provocate introduce in radacina o substanta toxica ce p roduce necrozarea tesuturilor. Toamna tarziu, femelele depun oua pe corzi. lmpup eaza in pamant si au o singura generatie pe an. Acarienii (Tetranychus, Eotetran ychus, Penonychus ulmi) Sunt cunoscuti si sub denumirea de paianjeni, iar cei ma

i des intalniti .sunt: paianjenul rosu comun, paianjenul galben si paianjenul ro su, Paianjenul ierneaza ca femela adult sub solzii mugurilor dela baza coardelor si in crapaturile scoartei si butucilor. Primavara patrund in muguri si apoi in frunzele din varful lastarilor. Se inmultesc pana in toamna cand acarienii din generatiile II si III se retrag pentru iernare. Intepaturile acestor daunatori p roduc atrofierea lastarilor, avortarea inflorescentelor, stagnarea cresterii las tarilor. Frunzele atacate capata pete mari, ce au la inceput culoarea cenusie ap oi rosiatica. La vitele atacate pe dosul frunzelor se observa usor atat adulti, cat si oule depuse. MoIia strugurilor (Lobesia botrana) Larvele din generatia Ia se hranesc cu bobocii florali, care in urma atacului se usuca si cad. Larvele din generatia a II-a se hranesc cu bobitele verzi ale strugurilor, iar.cele din generatia a III-a cu boabele in faza de coacere. Prin ranire, boabele se innegre sc si putrezesc. Daunatorul iemeaza sub forma de pupa in crapaturile scoartei, i ar odata cu incalzirea apar adultii care incep sa populeze planta. Ei depun oua pe bobocii florali, pe frunze si pe boabele de strugure. Molia vitei de vie (Spa rganothis pilleriana) Are o singura generatie pe an, ierneaza ca larva in cocon matasos, sub scoarta exfoliata a butucilor sau sub frunzele cazute pe sol. Prima vara larvele migreaza pe vita, hraninduse cu frunze, lastari florali sau cu boabe, infasurand cu fire matasoase organele atacate. In luna mai-iunie se transforma in crisalide. La inceputul lu nii iulie, apar adultii cu zbomoctum. Fluturii femela depun oua in grupe de 1o-1 5 pe dosul frunzelor. Larvele se hranesc pana toamna tarziu, cand se retrag la i emat. Este de la sine inteles ca daca atacul acestor daunatori ,,secundari" - da ca putem sa-i numim astfel - se suprapune cu atacul ,,consacratilor", iar substa ntele recomandate sunt comune ambelor grupe, acestea vor avea efect asupra tutur or. Astfel se vor aplica tratamente suplimentare sau, in solutia preparata pentr u ansamblul mana-fainare-molii-putrgai, se va adauga si substanta recomandata pe ntru boala sau daunatorul aparut. Se va urmari compatibilitatea sau incompatibil itatea de amestec a substantelor care, de regula, este semnalata in instructiuni le de folosire .ale substantelor de combatere . Erbicidarea viilor Starpirea bur uienilor din plantatiile de vita de vie are o importanta majora in prevenirea at acurilor de boli si daunatori. Retete minime pentru aplicarea tratamentelor la v ita de vie Fie ca este vorba de 10-15 vite nobile plantate undeva in apropierea casei, fie ca este vorba de cateva hectare de vie, proprietarul va trebui sa se aprovizioneze inca din iarna cu urmatoarele substante chimice de combatere: -un fungicid de contact pentru combaterea manei (sulfat de cupru sau Turdacupral sau Dithane sau altul dintre cele inscrise in lista completa). - un fungicid sistem ic sau pe baza mixta pentru combaterea manei (Labilitte70WP, Ridomil etc.); - un fungicid de contact pentru cormbaterea fainarii (sulf muiabil etc.). . - un fun gicid sistemic sau de baza mixta pentru combaterea fainarii (Tilt; Bavistan etc. ); - un fungicid pentru combaterea putregaiului (Ronilan 50W P); - un insecticid (ex. Fastac).si un acaricid (ex. Mitac). Tratamentele se vor aplica conform ind icatiilor din carte, alternand folosirea substantelor de contact cu cele sistemi ce. Cand strugurii se apropie de intrarea in parga se adauga obligatoriu si subs tanta pentru cornbaterea putregaiului, mai ales atunci cand condltiile atmosferi ce sunt prielnice atacului. In fiecare tratament cu fungicide se va utiliza si u n insecticid, ales in functie de speciile prezente in acel moment. Calendarul ap licarii tratamentelor este, pe scurt, urmatorul: . 1. larna sau la inceputul primaverii, intr-o zi cu temperaturi pozitive si fara vant se va aplica un tratament cu zearna bordeleza si un acaricid (Mitac) mai al es in situatia in care in anul precedent s-au semnalat atacuri de excorioza, ant racnoza, cancer bacterian, paduchi testosi si lanosi, cotar. In situatii normale acest tratament nu se impune. 2. Cand frunzele au marimea unei monede (Iastarii au lun-gimi In jur de 20 cm) se aplica primul tratarnent de baza. In aceasta fa za se recomanda fungicidele sistemice impotiva manei si fainarii (de. ex. Ridomi l + Tilt) si un insecticid sau acaricid daca situatia din teren impune acest luc ru. . 3. Inaite de inflorit se repeta tratamentul cu Ridomil, Tilt si Fastac. . 4. Dupa inflorire se aplica un tratament cu sulfat de cupru, var si sulf muiabil + un insecticid. La 100 I apa se dizolva 1 kg piatra vanata, 2 kg var stins, 3400 g sulf muiabil si 8 ml Fastac. In continuare sunt indicate tratamente impotr

iva manei si fainarii, precum si a daunatorllor, cam din doua in doua saptamani. Aceasta perioada poate fi extinsa daca nu exista conditii favorabile atacurilor (situatie in care, pe total, numarul de tratamente va fi mai redus) sau poate f i scurtata in cazul persistentei factorilor favorizanti (umiditate si caldura). Se vor altema fungicidele de contact cu cele sistemice. 5.Tratamentul la intrare a strugurilor in parga trebuie aplicat neaparat. EI vizeaza in primul rand putre gaiul cenusiu si fainarea si, mai putin mana. Cum din momentul intrarii in parga si pana la cules mai trece o luna sau chiar mai mult este posibil sa fie nevoie de inca un tratament sau doua in special impotriva fainarii si putregaiului. St rugurii sunt mnenintati in acest interval de mai multi daunatori fara a mai vorb i de pasari. Se vor folosi insecticidele indicate fara a face abstractie de inte rvalul P.Z. ai fiecaruia