SCOALA POSTLICEALA SANITARA ALBA IULIA

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE CERTIFICARE A

COMPETENTELOR PROFESIONALE

ABSOLVENT:

BOIAN I.ANISIA

2012

SCOALA POSTLICEALA SANITARA ALBA IULIA

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL

IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU

INTOXICATIE ETANOLICA

COORDONATOR STIINTIFIC : COORDINATOOR IN ARIA CLINICA:

DR . MICLEA GABRIELA AS.MED.NITESCU CRISTIAN

CUPRINS

MOTIVATIA ALEGERII TEMEI

CAP .I NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A INTOXICATIILOR

CAP.II PREZENTAREA TEORETICA A INTOXICATIEI ETANOLICE

II.1 DEFINITIE

II.2 ETIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE

II.3 ANATOMIE PATOLOGICA

II.4 CLASIFICARE

II.5 SIMPTOMATOLOGIE

II.6 DIAGNOSTIC POZITIV SI DIFERENTIAL

II.7 COMPLICATII SI SECHELE

II.8 EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

II.9 TRATAMENT

II.10 PROFILAXIE

CAP.III ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA SI TRATAREA BOLNAVULUI CU INTOXICATIE ETANOLICA

III.1 INTERNAREA BOLNAVULUI SI ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALIZARE

III.2 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EXAMENUL OBIECTIV

III.3 ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE SI GENERALE A PACIENTULUI

III.4 PREGATIREA, ASISTAREA SI EFECTUAREA RECOLTARII DE PRODUSE BIOLOGICE

III.5 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EXPLORARILE PARACLINICE

III.6 POZITIA BOLNAVULUI IN PAT , URMARIAREA FACIESULUI

III.7 URMARIREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE

III.8 ALIMENTATIA PACIENTULUI

III.9 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EFECTUAREA TRATAMENTULUI

III.10 EDUCATIE PENTRU SANATATE SI PROFILAXIA BOLII

III.11 EXTRENAREA PACIENTULUI

CAP.IV PLANURI DE INGRIJIRE

CAZ I Intoxicatie cu barbiturice

CAZ II Intoxicatie cu ciuperci

CAZ III Intoxicatie cu alcool etilic

TEHNICA I - SONDAJUL GASTRIC

TEHNICA II – PUNCTIA VENOASA

TEHNICA III – ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE PARENTERALA

ANEXA 1 -RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE

ANEXA 2 – EXECUTIA INJECTIA INTRAMUSCULARA (i.m.)

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Motto:

“Actul medical nu este altceva decat o intalnire dintre o incredere si o constiinta”

(Gh.Scripcaru)

MOTIVATIA ALEGERII TEMEI

Intoxicatiile ,ca si stare patologica a organismului uman,vor fi descrise si analizate in detaliu in acest proiect ,la fel ca si partea dedicata tehnicilor specifice corespunzatoare asistentei medicale pentru bolnavii intoxicati.

Subiectul tratat este structurat in capitole si subcapitole ,cu intentia de a reliza o expunere clara si in acelasi timp riguroasa, atat a manifestarilor patologice aparute in urma intoxicatiei, cat si a manevrelor standardizate de interventie sanitara in astfel de cazuri.

Din motive de sinteza , respectand rolul introducerii ,acela de scurta prezentare a unei lucrari ,as vrea sa subliniez in cateva cuvinte de ce intoxicatiile sunt tema acestui proiect si de ce cred ca o cunoastere in profunzime a acestui fenomen poate fi interesanta si mai mult , chiar necesara.

Ceea ce m-a impresionat foarte mult este faptul ca in toate statisticile actuale, referitoare la acest subiect ,procentul de intoxicare voluntara depaseste cu mult pe cel de intoxicatie involuntara si este in continua crestere , in special in randurile persoanelor cu varsta cuprinsa intre 15 – 40 ani.

Oricare ar fi cauzele unei intoxicatii voluntare ,intr-un pat de spital avem de fapt un bolnav debilitat fizic dar mai ales cu o suferinta psihologica ,care depaseste competenta unui asistent medical, dar care nu poate fi ignorata ca si cum nu ar exista ,din contra un comportament de intelegere ,rabdare si participare la suferinta bolnavului ,poate demonstra nu numai umanitate si caritate dar mai ales o buna pregatire profesionala.

CAP.I NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A INTOXICAŢIILOR

Intoxicatia este o stare patologica aparuta ca urmare a patrunderii in organismul uman a unei substante toxice .Prin substanta toxica se intelege orice fel de substanta care,introdusa in organism,provoaca tulburari functionale sau leziuni organice.

I.1 Clasificare

a)Clasificare dupa natura toxicului

-Substanta toxica poate patrunde in organism prin diferite cai : aeriene,digestive,transcutanate,prin mucoasa conjunctiva,nazala sau vaginala

.Intoxicatiile produse in acest mod se numesc exogene.

-Intoxicatiile endogene apar datorita unor boli care determina acumularea de produsi toxici in corp cum ar fi: uree in insuficenta renala,bilirubina in bolile hepatice,corpii cetonici in diabet.

b)Clasificare dupa modul de producere

-Accidentale –(70-80% din totalul intoxicatiilor acute)

-Profesionale-(5-10% din totalul intoxicatiilor acute)

-Intentionate,cu scop suicidar - (10-15% din totalul intoxicatiilor acute)

c)Clasificare dupa evolutia clinica

-Acute

-Subacute

-Cronice

I.2 Tratament general

a)Profilactic

Educarea populatiei prin furnizarea de informatii asupra substantelor toxice de uz casnic cu care pot veni in contact si modul corect de manipulare a lor. Pregatirea alimentelor in conditii igienice pentru a preveni toxiinfectiile alimentare.Combaterea abuzului de medicamente si automedicatia. Respectarea stricta a normelor protective a muncii in cazul noxelor profesionale.

b)Curativ

Este cel care salveaza viata bolnavului.Intoxicatiile reprezinta o urgenta medicala majora.Respectarea regulilor de tratament conform schemelor standard este cea mai sigura cale de salvare a vietii intoxicatilor.

●Asigurarea functiilor vitale in urmatoarea ordine de lucru:

› › Controlul cailor aeriene si eliberarea lor de corpii straini sau secretii.Pacientul se aseaza pe spate,pe plan dur.Se face extensia gatului si se trage mandibula inainte si in sus.

› › Respiratia artificial ,poate fi facuta in sistemul: gura la gura,gura la nas,prin masca cu balon Ambu sau intubatie.Uneori,in edemul glotic, este necesara efectuarea traheotomiei de urgenta. Ritmul este de 20 respiratii artificiale pe minut.

› › Reanimarea cardiocirculatorie.Se aplica atunci cand se constata:absenta pulsului,pierderea constientei,apnee sau respiratii agonice,absenta zgomotelor cardiace la auscultatie,colorarea cianotica a tegumentelor.Masajul cardic extern se face cu o frecventa de 80 apasari pe minut la adult si 90 la copil.

› › Montarea unei perfuzii(cale de acces venoasa)la intoxicatii inconstienti care prezinta tulburari de ritm cardic cu risc letal , pentru a se putea introduce rapid medicamentele necesare in ciculatia sanguina.

● Diminuarea absorbtiei toxicului in organism

› › Daca poarta de intrare este digestiva se aplica una sau mai multe din urmatoarele metode : provocarea varsaturilor,spalatura gastrica, aspiratia prin sonda a continutului gastric ,provocarea de diaree,spalatura intestinala.

Contraindicatii: nu se provoaca varsaturi la intoxicatii cu acizi sau baze,agenti spumanti(detergenti), la cei inconstienti, pentru ca exista riscul de a agrava leziunile sau de aspira lichidul in plamani.

› › Daca poarta de intrare este prin tegumente,se spala intoxicatul cu multa apa(eventual sub dus) ,se indeparteaza hainele, se fac spalaturi oculare. Daca intoxicatia s-a produs prin injectii intramusculare sau subcutanate,se leaga un garou desupra locului injectarii.Se aplica pungi cu gheata,se pot face infiltratii locale cu adrenalina sau excizia depozitului toxic.

› ›Intoxicatiile prin inhalare:se scoate pacientul din mediul toxic si se instituie oxigenoterapie sau respiratie artificiala,la nevoie

● Eliminarea accelerata a substantei toxice di organism prin diureza fortata,dializa,exsanguinotransfuzie.

● Terapie cu antidoturi

Antidoturile sunt substante capabile sa inactiveze toxicele sau sa antagonizeze efectele acestora

Pot fi clasificate in:

-Antidoturi specifice , care reactioneaza cu un singur toxic sau cu un grup foarte restrans de toxice,carora le modifica structura chimica,avand ca rezultat diminuarea sau pierderea toxicitatii lor.(exemple Naloxona (Narcantil +) in intoxicatia cu morfina, Acetilcisteina in intoxicatia cu paracetamol)

- Antidoturi fiziologice , care au capacitatea de a anula efectele toxicelor absorbite la nivelul unui aparat sau sistem,dar nu modifica structura chimica a toxicelor.(exemple albusul de ou, uleiul de parafina)

● Prelevarea de produse pentru identificarea toxicului ( resturi alimentare, tablet, capsule, lichid de varsatura, pahare,sticle)

Cap .II PREZENTAREA TEORETICA A INTOXICATIEI ETANOLICA

II.1 DEFINITIE

C u n o s c u t d i n c e l e m a i v e c h i t i m p u r i s u b d i v e r s e d e n u m i r i – „ a p ă d e viaţă”, „licoare divină”, „spirit subtil”, „mercur vegetal”, „apa care arde” etc. -a l c oo lu l e t i l i c s e p r ez in t ă s ub fo rma unu i l i ch id i nco lo r , vo l a t i l ( punc tu l de f i e rbe re 78 ,3 °C) , i n f l ama b i l , m a i u ş o r decâ t apa (de ns i t a t e : 0 , 789 g / cm 3 ) şi miscibil cu aceasta în orice proporţie, cu gust arzător şi miros caracteristic; este componenta esenţială a băuturilor alcoolice.

Intoxicatia cu etanol(alcool etilic) se recunoaste de la primul contact cu bolnavul dupa halena de alcool.

Atentie ! INTOXICATIA POATE FI MIXTA : CU BARBITURICE,TRANCHILIZANTE

II.2 ETIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE

Cauze - substantele toxice patrund in organism prin ingestie, prin inhalare, prin injectare sau prin absorbtie prin piele sau mucoase. Intoxicatiile acute constituie un procentaj ridicat de spitalizari, fie ca sunt accidentale (casnice sau profesionale), fie voluntare (toxicomanie, tentativa de sinucidere)

Intoxicatiile cronice sunt legate in mod deosebit de activitatile profesionale (mai ales in industrie) si de poluarea mediului. Gravitatea unei intoxicatii depinde de toxicitatea produsului in cauza, de modul de introducere in organism, de doza absorbita, de rezistenta organismului si de varsta subiectului. Adesea imprevizibila, ea justifica recurgerea sistematica la interventia medicului. Mortalitatea rezultata in urma intoxicatiilor este actualmente mai mica de 1% la adulti si de 0,5% la copil.

II.3 ANATOMIE PATOLOGICA

●La nivelul aparatului digestiv, alcoolul etilic determina:

1. Tract gastrointestinal Aproximativ 30% din alcoolul ingerat stagneaza o ora la nivelul tubului digestiv. La mai mult de 10% dintre consumatori are un efect iritant la locul de stagnare cu aparitia unui edem. Se produce turgescenta vaselor si apar hemoragii, iar tesutul muscular devine lax. 15-20% dintre consumatori prezinta inhibarea secretiei gastrice, cu evidentierea gastritei alcoolice (prin precipitarea mucusului protector) care in timp se cronicizeaza. La consumatorii cronici este afectat transportul intestinal cu instalarea malabsorbtiei, ce va determina la randul ei denutritie si hipovitaminoze.

2. Ficat Contactul dintre etanol si ficat dureaza intre 30 secunde si 6 minute. Este afectat metabolismului lipidic cu acumulare de lipide si degenerescenta grasa a ficatului. Clinic, in afara de steatoza, mai poate apare hepatita, ciroza si necroza hepatica.

Hepatita alcoolica subacuta reprezinta forma anatomo-clinica tipica pentru alcoolism. Din punct de vedere clinic, simptomatologia este saraca si necaracteristica: - inapetenta, - greata, varsaturi, - scadere ponderala,- apare hepatomegalia si, consecutiv, dureri in loja hepatica.

Ciroza hepatica de etiologie etanolica poate fi considerata ultima etapa in evolutia acestui proces indelungat ce se poate intinde pe perioade intre 10 si 40 de ani, in functie de diversi factori constitutionali, de frecventa consumului, felul bauturilor si cantitatile ingerate. Clinic se manifesta prin:- anorexie marcata,

- sindrom hipovitaminozic, - dureri abdominale difuze sau colici violente,- probele hepatice sunt profund alterate, - in final poate sa apara ascita si icterul.

3. PancreasAfectarea pancreatica se manifesta prin:- hipersecretie pancreatica,- pancreatita (prin precipitarea proteinelor in canalele pancreatice),- cancer de cap de pancreas, cu evolutie rapida spre deces.● La nivelul sistemului nervos central si periferic Deprimarea incepe cu scoarta cerebrala si se continua pana la bulb. Inhibarea centrilor superiori cu functii de coordonare si control (sistemul reticulat activator) antreneaza si relaxarea centrilor inferiori ce determina efectul stimulator (aparent) al bauturilor alcoolice (neuronii inhibitori prezinta o sensibilitate mai mare la efectul deprimant al alcoolului).La nivelul celulei neuronale apar: - modificarea stratului lipidic membranar, cu fluidizarea membranei neuronale si efect deshidratant (mecanism implicat in instalarea dependentei alcoolice),- perturbarea biosintezei neurotransmitatorilor (GABA, catecolamine) - explica de asemenea dependenta alcoolica,- aparitia de falsi neurotransmitatori cu aparitia dependentei alcoolice,- carente vitaminice (B1, B6, B12, PP, acid folic),- polinevrite (polineuropatii).

● La nivelul aparatului cardiovascular:Consumul cronic de etanol poate sa determine:- insuficienta cardiaca,- hipertensiune arteriala,- tahicardie,- tulburari de ritm, - cardiomiopatie alcoolica.

Consumul de cantitati mici, repetate, de alcool reduce riscul de boli coronariene prin efect antiagregant si antiaterogen, efect supranumit "paradoxul francez".

● La nivelul sangelui si organelor hematoformatoare: Alcoolul etilic poate determina:- anemii de tip megaloblastic sau sideroblastic (este slab antagonist al acidului folic), - hemoliza prin acidoza, - trombocitopenie, - leucocitoza,

- scaderea migratiei leucocitelor in zonele inflamatorii si inhibarea formarii pseudopodelor care duce la o slaba rezistenta la infectii (aceasta fiind insa doar o explicatie partiala).

● La nivelul aparatului renal:Rinichiul consumatorilor sanatosi nu este afectat: se spune ca „rinichiul ignora alcoolul".

● Metabolismul electrolitilor este influentat astfel:- scaderea nivelului de Mg creste riscul aparitiei cancerului,- scaderea concentratiei de Zn duce la eliminarea protectiei antioxidante a organismului,- cresterea nivelului de Fe favorizeaza aparitia stresului oxidativ indus de alcool.

● La nivelul musculaturii striate:La doze mici totalul lucrului mecanic este crescut, in special ca urmare a scӑderii senzatiei de obosealӑ. Consumatorii fac febra musculara la efort mic datorita acumularii acidului lactic.

● La nivelul ochilor:- implicarea ADH-ului in biotransformarea etanolului explicӑ amauroza etilica (prin deficit de vitamina A, deoarece ADH-ul transforma printre altele si retinolul in retinal) cu reducerea partiala sau totala a vederii,- poate produce midriaza, nistagmus, nevrita optica bulbara.

● La nivelul urechilor:Alcoolul are efect ototoxic.

● Imunitate.Alcoolul are o actiune imunosupresoare.

● La nivel endocrin. La acest nivel au loc urmatoarele modificari:- sindrom pseudo-Cushing,- inhibarea MAO care explica sinergismul alcool-tranchilizante (clorpromazina), alcool-hipnotice,- infertilitate prin inhibarea spermatogenezei si deficit de Zn,- hipogonadism,- ginecomastie,- cancer de san,- deshidratare datorata faptului ca alcoolul este un inhibitor al AVP (arginin-vasopresina),- cetoacidoza metabolica,- osteoporoza.

● La nivelul embrionului.

Alcoolul si CH3CHO traverseaza bariera placentara si prezinta efecte teratogene. Pot sa apara:- "sindromul alcoolic fetal",- "embriopatie alcoolica",- "embrio-fetopatie alcoolica" (EFA) care se caracterizeaza prin: retardarea dezvoltarii pre si postnatale (lungime, greutate si circumferinta capului), dismorfism cranio-facial, anomalii ale membrelor si articulatiilor, anomalii cardiace, deficit psihic si retardarea dezvoltarii motorii).

Toxicitatea alcoolului este potentata de:- barbiturice,- hipnotice,- tranchilizante,- fenacetina,- compusi ai Hg, Pb, As,- CS2, anilina, benzen, CHCl3, nitroderivati,- ciuperca Coprinusatramentarius, unele sulfoniluree, disulfiram.

II.4 CLASIFICARE SI SIMPTOMATOLOGIE

Intoxicatia cu alcool etilic este structurata in :

Intoxicatie acuta

Doza toxica letala in cazul intoxicatiei acute cu etanol, este de 5-8g/kg, iar in cazul copiilor de 3g/kg.

Alcoolul etilic are actiune deprimanta asupra sistemului nervos central si in prima faza asupra sistemului reticulat activator ascendent. Primele afectate de etanol sunt gandirea si dispozitia, apoi apar tulburarile de vedere, de echilibru si coordonare motorie.

Intoxicatia acuta cu alcool etilic poate fi:

1. Usoara - corespunzatoare unei alcoolemii de 0.5-1 g la mie.

Este caracterizata de: - scaderea inhibitiilor, - tulburari vizuale usoare, - scaderea vitezei de reactie, - cresterea increderii in propria persoana.

2. Medie - corespunzatoare unei alcoolemii de 1.5—3g la mie.

Este caracterizata de:- ataxie,- tulburari de vorbire, - scaderea performantelor motorii, - scaderea atentiei,- diplopie,- alterarea perceptiei, - tulburari de echilibru.

3. Severa - alcoolemie de 3-5g la mie.

Prezinta:- alterarea vederii, - tulburari grave de echilibru, - stupor.

4. Coma - se instaleaza la o alcoolemie mai mare de 5 g la miePredomina insuficienta respiratorie si circulatorie, hipotermia grava (35ο C), cu instalarea colapsului si deces

Intoxicatie cronica

Alcoolismul este diferit de abuzul de alcool.

Alcoolismul (dependenta la alcool) prezinta patru simptome: craving, pierderea controlului, dependenta fizica, toleranta.

Abuzul de alcool este un pattern al "bautului", fiind asociat cu una sau mai multe situatii pe o perioada mai scurta de 12 luni:- neindeplinirea sarcinilor la serviciu, la scoala sau a responsabilitatilor casnice;- consumul de alcool in situatii care din punct de vedere fizic si legal sunt periculoase, cum ar fi conducerea de automobile sau utilaje,- probleme legale legate de consumul de alcool (de exemplu arestare pentru conducere sub influenta alcoolului);- continuarea consumului de alcool in ciuda problemelor relationale.

Alcoolismul se instaleaza in timp, descriindu-se patru faze:

1. Faza prealcoolica, cu o durata de la 2-3 luni pana la 3 ani. Este faza in care subiectul cauta diverse pretexte pentru a putea consuma alcool, iar toleranta fata de alcool creste.

2. Faza de alcoolizare, cu o durata cuprinsa intre 6 luni si 4 ani, se caracterizeaza prin aviditate fata de alcool si consum in secret; in aceasta faza, apar tulburari de memorie, situatii conflictuale.

Consumatorul va manifesta urmatoarele simptome:

- Amnezie;- Consum de alcool pentru efectul in sine;- Ascunderea alcoolului;- Preocupare fata de alcool;- Sorbirea cu sete a primului pahar;- Sentiment de vinovatie privind alcoolul;- Evitarea conversatiei pe tema alcoolului;- Amneziile apar dupa aproape fiecare consum.

3. Faza de alcoolism cronic reprezinta un stadiu mai avansat in care apare necesitatea fizica de a bea; in plus, apar treptat modificari de caracter si comportament, iar clinic se constata tremorul mainilor si hepatomegalia.

Alcoolicul manifesta urmatoarele:

- Pierderea controlului: consum pana la betie, ebrietate, intoxicatie, coma.- Rationalizare si Justificare.- Cresterea presiunii sociale: compensatie pentru pierderea respectului.- Comportament de grandoare.- Comportament agresiv.- Remuscare si vina persistenta.- Lipsa consumului de apa.- Modificarea modelelor de comportament.- Intreruperea relatiilor sociale.- Pierderea serviciului.- Consumul de alcool devine de importanta centrala in comportament.- Limitarea ariei de interese.- Re-interpretarea relatiilor personale.- Auto-compatimire marcata.- Evadare geografica.

- Resentiment irational.- Protejarea bauturii.- Neglijarea hranei.- Prima spitalizare.- Gelozia alcoolica.- Scaderea capacitatii sexuale.- Consum matinal de alcool.- Schimbarea activitatilor in familie.

4. Faza de alcoolomanie , caracterizata prin consumarea motivata a bauturii, starea de ebrietate in timpul zilei (incepand cu dimineata) si perioade de betie prelungita. In aceasta faza scade toleranta fata de alcool, apare lezarea hepatica, se accentueaza tremorul mainilor, iar modificarile psihice evolueaza spre psihoza alcoolica.

Mecanismele instalarii dependentei alcoolice

Consumul cronic de alcool induce alterari la nivelul majoritatii sistemelor sistructurilor creierului. Alterarile neuropatologice la nivelul mezencefalului si structurilor corticale sunt corelate cu afectarea proceselor cognitive. Dupa consumul prelungit de alcool, afectarea functiilor cortexului prefrontal, din cauza lezarii neuronale, poate compromite mecanismul luarii deciziilor si al controlului emotiilor, inducand perturbari ale judecatii si pierderea controlului in ceea ce priveste reducerea consumului de alcool.

Actiunea alcoolului asupra sistemelor de neurotransmitatori

Consumul cronic de alcool are urmatoarele efecte neurochimice:

- scade activitatea serotoninei la nivel sinaptic;- scade activitatea opioidelor endogene in creier, afecteaza structura moleculara si legaturile de hidrogen ale encefalinelor, creste numarul receptorilor opioizi;- inhiba eliberarea de dopamina in zona cerebrala a recompensei si creste metabolizarea dopaminei, reducand astfel nivelul acesteia la nivel sinaptic, fapt care are ca rezultat o crestere a numarului de receptori dopaminergici, conducand la cresterea craving-ului pentru alcool;- scade nivelul GABA din creier, conducand la cresterea starii de anxietate si iritabilitate. Experimental s-a dovedit dezvoltarea atat a tolerantei acute la alcool, cat si a tolerantei cronice.

In mod obisnuit toleranta fata de alcool este cronica, fiind consecinta ingerarii repetate, in timp, a unor cantitati moderate de alcool. Este descrisa si o toleranta innascuta la alcool, dar de regula aceasta este dobandita.

Alcoolul etilic produce diverse tipuri de toleranta:

- comportamentala - care se refera la procese adaptative de invatare pentru a depasi unele dintre efectele alcoolului;- metabolica - se dezvolta ca rezultat al inducerii enzimelor de biotransfomare, avand drept consecinta cresterea cantitatilor ingerate sau a frecventei consumului pentru a obtine efectele dorite.

Dezvoltarea tolerantei la alcool justifica existenta la alcoolici a unor nivele sanguine mari, fara ca acestia sa manifeste semnele specifice intoxicatiei etilice.

Alcoolismul este caracterizat atat prin dependenta fizica cat si psihica.

Astfel dependentii pot fi:- psihici (nu ajung la betia totala),- fizici (nu se pot opri pana nu ajung la betia totala), - periodici sau "dipsomani" - ingera cantitati mari de alcool in timp scurt, dar la intervale mari de timp (ocazional). In acest caz avem de-a face cu "alcoolismul exploziv",- mai poate fi citat si "alcoolismul de week-end".

Dependenta psihica - reprezinta impulsul psihic irezistibil, pe care il au alcoolicii cronici, de a continua consumul alcoolului. Sub influenta alcoolului apare o impresie de satisfactie, de relaxare, de simplificare a unor preocupari sau dificultati, ceea ce duce la dorinta repetarii consumului, si in final la dependenta psihica. Modificarea functiilor psihoafective sub influenta alcoolului tine insa si de factori constitutionali, sociali sau educationali.

Dependenta fizica evolueaza paralel cu dezvoltarea tolerantei, fiind consecinta mentinerii permanente a unei concentratii de alcool in sange. Dependenta fizica se dezvolta treptat, in interval de zile, saptamani sau luni, constand in necesitatea de a continua consumul, pentru a evita tulburarile uneori grave, ce apar la intreruperea administrarii.

Conform DSM IV se precizeaza ca dependenta fiziologica (fizica) de alcool este indicata de dovezi de toleranta sau simptome de retragere. Sindromul de abstinenta la alcool se caracterizeaza prin dezvoltarea simptomelor de retragere (care, in general, sunt ameliorate prin reluarea consumului de alcool, doar 5% dintre subiecti dezvoltand delir si convulsii), la aprox. 12 ore de la reducerea consumului dupa ingestie prelungita, excesiva de alcool. O data dezvoltat modelul de consum compulsiv, indivizii dependenti petrec perioade semnificative de timp pentru

a obtine si consuma bauturi alcoolice. Acesti indivizi adesea continua consumul de alcool in pofida consecintelor adverse psihice sau fizice (ex. depresie, afectiuni hepatice etc).

Gravitatea sindromului de retragere (abstinenta) la alcool este influentata de:- cantitatea de alcool consumata, - frecventa consumului, - durata si istoricul consumului.

Sindromul de retragere in cazul alcoolismului se manifesta prin:- transpiratii, - greata, voma,- tahicardie sau hipertensiune,- agitatie psihomotorie,- cefalee,- insomnie, - slabiciune, - halucinatii sau iluzii vizuale, tactile, auditive tranzitorii, - convulsii de tip grand mal, - tremor al limbii, pleoapelor, mainilor intinse.

Sindromul de retragere la alcool se poate complica prin dezvoltarea unei stari denumite delirium tremens, caracterizata prin agitatie severa, hiperactivitate autonoma, halucinatii si iluzii.

II.5 DIAGNOSTIC POZITIV SI DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Diagnosticul pozitiv de intoxicatie etilica se pune pe baza a trei factori:

-anamneza;

-tabloul clinic;

-analiza de laborator si explorari functionale;

II.6 COMPLICATII SI SECHELE

Din punct de vedere farmacocinetic, alcoolul se absoarbe aproape in intregime si se metabolizeazǎ in ficat in proportie de 90%; rata de metabolizare este de 7-10 g pe orǎ, iar aceasta scade in cazul afectiunilor hepatice. Instalarea efectelor psihosomatice secundare consumului

cronic de etanol (toleranta si dependenta) este direct proportionalǎ cu durata consumului si cantitǎtile consumate.

In ceea ce priveste complicatiile somatice si fiziologice datorate consumului de alcool, in practicǎ se remarcǎ urmǎtoarele:

·  la nivel SNC pot apǎrea convulsii, stǎri confuzionale, psihoze toxice, sindrom Korsakoff, encefalopatia Wernike-Kosakoff, polinevrita perifericǎ, nevrita opticǎ;

·  la nivelul aparatului digestiv apar gastrite toxice, ulcere, pancreatitǎ, hepatitǎ cronicǎ, cirozǎ hepaticǎ, deficiente vitaminice complexe, hipoproteinemii, absenta vitaminei B1 responsabilǎ de encefalopatie, crize hipoglicemice, anemie secundarǎ, deficit proteic;

·  efecte cardiovasculare-cardiomiopatie;

·  alterarea functiilor imunitare, risc crescut de cancer, accidente vasculare, TBC;

·  traumatisme cranio-cerebrale;

·  susceptibilitate la infectii mult mai mare;

·  sindromul alcoolic fetal – consumul excesiv de alcool influenteaza greutatea copilului la nastere, greutatea placentei, numarul de copii nǎscuti morti.

Semnele somatice au in vedere un facies hiperemic, transpiratii, tremurǎturi ale extremitǎtilor, tahicardie, hipo sau hipertensiune arterialǎ, febrǎ, greturi, vǎrsǎturi, diaree, tegumente si mucoase deshidratate, semne de polineuropatie.

Consumul de alcool are consecinte nefaste si la nivel psihologic, accentuand trǎsǎturile personalitǎtii antisociale, anxioase, depresive si se asociazǎ personalitǎtii de tip borderline, unei disforii labile, suspiciozitǎtii violentei. Aceste complicatii se referǎ la:

·  crizele convulsive de sevraj care pot fi de sine stǎtǎtoare, sau pot apǎrea in cadrul sindromului de sevraj. Acestea pot apǎrea intr-o perioadǎ de la 24-72 de ore de la incetarea consumului;

·  tulburǎri psihotice, cum este halucinoza alcoolicǎ Wernicke;

·  tulburǎri amnestice persistente induse de alcool – sindromul amnestic;

·  dementa alcoolicǎ;

·  paranoia alcoolicǎ;

·  sindromul alcoolic fetal;

·  depresia care poate fi expresia unei tulburǎri de dispozitie ca reactie la consecintele dependentei de alcool pe plan social, familial, profesional;

·  tulburǎri de personalitate organicǎ care sunt de fapt tulburǎri comportamentale: violentǎ, agresivitate, scǎderea capacitǎtii de control al instinctelor;

·  tulburǎri organice de dispozitie;

·  tulburǎri anxioase;

·  tulburǎri psihotice;

·  tulburǎri psihice asociate: deteriorarea personalitǎtii, comportament suicidar, scǎderea functiei sexuale (disfunctii erectile, ejeculare intarziatǎ), gelozia patologicǎ, halucinoza alcoolicǎ.

La aceste tulburǎri psihosomatice se adaugǎ o serie de simptome de naturǎ psihosocialǎ cum ar fi izolarea si retragerea din relatiile interpersonale, aparitia unui sentiment general de deznǎdejde, culpabilitate, cresterea criminalitǎtii globale (violuri, molestarea copiilor, tentativǎ de crimǎ sau chiar crime), cresterea numǎrului de accidente rutiere, cresterea numǎrului de tentative de suicid.

II.7 EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

În functie de nivelul alcoolemiei:

la o alcoolemie de 0,5 - 1,5%o - faza de excitatie euforica

- stare de euforie, logoree

- comportament necontrolat

- capacitati fizice si intelectuale diminuate

Aceasta stare de "excitatie" este rezultatul actiunii deprimante a alcoolului asupra centrilor superiori, care scapa de sub controlul activitatii centrilor inferiori.

- modificari:- cardiovasculare: (vasodilatatie cu senzatii de caldura)

- gastrointestinale: (creste secretia acida de suc gastric)

- renale: (cresterea diurezei)

 la o alcoolemie 1,5 - 2,5%o - starea de betie alcoolica

- dizartrie idei confuze, incoerente

- diminuarea sensibilitatii

- tulburari de vedere, auz

- tulburari de echilibru

- tulburari de comportament

- greturi, varsaturi (datorate gastritei acute alcoolice)

la o alcoolemie de peste 2,5%o - coma alcoolica

(ca urmare a actiunii deprimante profunde a alcoolului asupra SNC)

- anestezie generalӑ, cu abolirea reflexelor osteotendinoase

- pupile normale sau midriatice

- rar convulsii (determinate de hipoglicemia indusa de alcool, mai ales de copii)

Ingestia concomitenta de alcool etilic cu metanol prelungeste perioada de latenta si alterneaza severitatea simptomatologiei si evolutiei.

II.8 TRATAMENT

a)Tratamentul intoxicatiei acute

Nu exista un antidot specific in intoxicatia cu etanol, masurile terapeutice bazandu-se in principal pe sustinerea functiilor vitale, mai ales combaterea deprimarii respiratorii (daca pacientul este in coma), reechilibrarea hidroelectrolitica (datorita efectului diuretic marcat al alcoolului) precum si administrarea de tonice si vitamine, in special a celor din complexul B, cum ar fi vitamina B1 (Tiamina) si vitamina B6 (Piridoxina). Se recomanda, de asemenea, administrarea de glucoza intravenos 50% si de naloxona + vitamina B1 (administrarea lor face parte din protocolul de tratament al tuturor intoxicatiilor ce afecteaza si sistemul nervos central).

Daca pacientul este in coma, se recomanda intubarea orotraheala in vederea combaterii deprimarii respiratorii, precum si pentru a preveni aspiratia secretiilor (in special gastrice - regurgitatii sau voma) care pot determina, odata ajunse in plamani, aparitia unor bronhopneumonii deosebit de agresive, ce pot duce chiar la moartea pacientului.

Intubarea propriu-zisa presupune montarea in interiorul traheei a unui tub scurt si flexibil, realizat din material plastic. Tubul ajunge cu capatul terminal sub corzile vocale, iar la exterior este conectat la un aparat special ce asigura respiratia pasiva a pacientului. Varful tubului de

plastic are un mic balon in jurul sau, care se umfla si solidarizeaza astfel capatul tubului la suprafata interna a traheei.

Astfel se realizeaza 2 lucruri esentiale:- impiedicarea aerului pompat de aparat sa se piarda in cavitatea bucala si directionarea lui catre plamani- oferirea de protectie pulmonara impotriva lichidului de varsatura, nepermitand continutului gastric ajuns in gura (deosebit de periculos datorita sucurilor digestive acide) sa treaca mai departe, prin trahee, in plamani, unde poate duce la aparitia pneumoniei de aspiratie sau chiar poate determina moartea pacientului prin asfixie.

Dupa acordarea masurilor de prim ajutor si daca intoxicatiei nu ii coexista complicatii majore, pacientul poate fi externat. Insa, datorita implicatiilor majore de ordin medico-legal si social, majoritatea spitalelor au reguli stricte privind monitorizarea intoxicatilor cu alcool, pe care ii tin de cele mai multe ori sub observatie pana cand concentratia de alcool din sange scade sub valoarea de 100 mg/dl.

b)Tratamentul intoxicatiei cronice

Tratamentul dependentei de alcool cuprinde doua etape: - Detoxifierea (realizarea sevrajului): se face apel la tratamentul medicamentos pentru diminuarea simptomelor de abstinenta.- Reabilitarea (combaterea dependentei de alcool): se instituie tratament medicamentos si psihosocial pentru a ajuta pacientii sa ramana abstinenti. Orice consum "ocazional", orice paharel "nevinovat" aduce cu sine recidiva si reluarea consumului, agravarea dependentei. In lumea specialistilor dar si a celor care au beneficiat de tratamentul alcoolismului si sunt abstinenti se stie: CONSUMUL sau BAUTUL CONTROLAT pentru un dependent de alcool NU ESTE POSIBIL!

Terapia medicamentoasa a sevrajului alcoolic urmareste prevenirea delirului si a aritmiilor.

In cadrul detoxifierii se utilizeazӑ benzodiazepine deoarece acestea reduc simptomele sindromului de retragere (abstinenta). Oxazepamul este benzodiazepina de electie la alcoolicii cu atingere hepatica, avand o rata de acumulare scazuta si fiind convertit in metaboliti hidrosolubili, inactivi. Diazepamul se foloseste in starile confuzionale acute sau subacute, avand si proprietati anticomitiale si prevenind eventualele crize din timpul sevrajului. Pot fi utilizate, de asemenea, anticonvulsivante precum carbamazepina, deoarece previn convulsiile si instabilitatea nervoasa asociate sindromului de retragere.

In cadrul combaterii dependentei alcoolice, cel mai frecvent utilizat este disulfiramul (Antalcool,

Antabuse, Aversan, Abstinil), acesta fiind insa eficient doar pentru pacientii JH puternic motivati sa renunte la consumul de alcool. Asociat cu alcoolul, disulfiramul inhiba biotransformarea acestuia la stadiul de acetaldehida, care se acumuleaza in organism si produce efecte adversede tipul celor:- respiratorii (dispnee, tuse), - digestive (greturi, varsaturi), - circulatorii (hiperemia tegumentelor, senzatia de caldura, tahicardie, HTA), - nervoase (cefalee pulsatila). Asocierea repetata (zilnic sau la 2 - 4 zile) permite stabilirea unui reflex conditionat negativ, util in tratamentul alcoolismului.

Dat fiind profilul farmacocinetic al disulfiramului (absorbtie gastrointestinala rapida si completa, o rata lenta de biotransformare si eliminare, aparitia efectului dupa 3-4 ore - in medie si atingand intensitatea maxima dupa 12 ore), fenomenele de intoxicatie acetaldehidica pot sa apara dupa consumul de alcool, la 4-5 zile de la administrarea disulfiramului.Disulfiramul este contraindicat persoanelor cu afectiuni:- cardiace,- renale, - hepatice,- gastrice, - neuropsihice,- epilepticilor, - femeilor insarcinate.De asemenea, nu se administreaza in caz de ebrietate sau fara consimtamantul persoanei.

Antidepresivele, ca de exemplu sarurile de litiu au eficienta moderata in terapia adictiei etilice si sunt indicate ca terapie adjuvanta la pacientii adictivi la care se identifica simptome din gama anxios-depresiva, subiacente adictiei.

In modele experimentale animale si in studii clinice s-a demonstrat eficienta antagonistului opioid naltrexon ca terapie adjuvanta in tratamentul alcoolismului, deoarece reduce efectele subiective pozitive ale alcoolizarii.

II.9 PROFILAXIE

Eficienta tratamentului medicamentos al dependentei alcoolice este crescuta de asocierea psihoterapiei si de masuri active de reintegrare socio-economica si familiala.

Terapia de familie

A inceput sa fie discutata in 1950 si recunoscuta ca mijloc de combatere si terapie in alcoolism incepind cu anul 1960. Desi metodele alese pentru "terapia de familie" a alcoolismului depind de conceptiile psihoterapeutului, factorul important il constituie stabilirea unui model de comunicare intre membrii familiei, acceptarea de catre fiecare dintre acestia a telului comun.

Terapia de grup

O serie de metode utilizate in terapia individuala au fost aplicate la grupuri de alcoolici. Psihoterapia de grup are la baza conceptia ca anomaliile comportamentului social rezulta din dificultatile relatiilor interpersonale. Grupurile cuprind in general 7-12 membri, sub conducerea unui psihoterapeut, dar fiecare membru este sub controlul intregului grup si deci, puterea este difuza si nu individuala. Un beneficiu al acestei terapii pare sa fie depasirea izolarii alcoolicului si reinsertia lui in viata sociala si de familie. Prin metodele de terapie in grup au fost obtinute rezultate interesante, castigandu-se increderea alcoolicilor in posibila lor vindecare.

Terapia de grup reprezinta o forma inca controversata de tratament, nu numai in privinta tehnicilor si metodelor de lucru, dar si datorita lipsei unei cercetari adecvate si a unor rezultate precise care sa tina seama de tipul de alcoolic (primar sau reactiv).Totusi terapia de grup este o forma de tratament care merita sa fie luata in considerare,mavand o serie de avantaje ca obtinerea unei apropieri si coeziuni intre membrii sai, asemanatoare solidaritatii de familie. In cadrul grupului, indivizii sunt mai receptivi la masurile educative si la asimilarea experientelor, fiind pregatiti pentru reintegrarea sociala.

"Alcoolicii anonimi" reprezinta o organizatie de tratament a alcoolismului foarte bine cunoscuta in SUA. Capacitatea acestei institutii de a distribui responsabilitatile in randul membrilor sai, formand astfel o adevarata retea de supraveghere si indrumare terapeutica, are drept efect antrenarea alcoolicilor in activitati avand ca scop final recuperarea.

CAP. III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA SI TRATAREA BOLNVULUI CU INTOXICATIE ETANOLICA

Asistenta medicalӑ ,cadru de baza cu pregӑtire de specialitate , in timpul programului sau de lucru are cel mai indelungat contact cu bolnavul . Din acest ,motiv atributiile ei sunt complexe si rolul sau in ingrijirea bolnavului este deosebit.Pentru a raspunde acestor obligatii,asistenta medicala trebuie sa intruneasca anumite conditii : sa posede o pregatire temenica pe specialitate si sa manifeste permanent dorinta de a-siperfectiona cunostintele;sa iubeasca oamenii si sa dovedeasca devotement in ingrijirea lor ; sa fie calma,rabdatoare ,ingaduitoare fata de bolnavi ; sa aiba spirit de observatie ,orientare profesionala si operativitate in activitatea de ingrijire si supraveghere a bolnavilor;sa manifeste spirit de daruire in indeplinirea misiunii sale nobile,sa fie buna gospodina.Sunt doar cateva din cele mai importante calitati pe care asistenta medicala trebuir sa si le cultive necontenit,intrucat far acestea risca sa aiba insatisfactii.

Printre atributiile specifice asistentei medicale amintim : sӑ primesca bolnavii veniti la consult sau pentru internare ;sa-i ajute sa se acmodeze la conditiile oferite de unitatea saniatera ;sa-i informeze despre regulile de comportare in spital;in cadrul ingrijirii in spital sa participle,obligatoriu, la vizita medicului;sa-si noteze sis a execute intocmai indicatiile acstuia in privinta explorarilio,tratamentului,regimului alimentar si de odihna al bolnavilor;sa vegheze sau sa administreze personal medicamente bolnavului conform indicatiilor medicului;sa supravegheze permanent starea bolnavilor,inregistrand in foaia de observatie datele cele mai importante ale functiilor vitale (temperature,puls,tensiune arteriala,respiratie,diureza,scaun) notand modificarile intervenite in evolutia sanatatii acestora si aducandu-le oparativ la cunostinta medicului;sӑ programeze bolnavii,conform indicatiilor medicului,pentru efectuarea examenelor de specialitate si paraclinice si sa-i insoteasca in aceste locuri;sa recolteze probe biologice (sange,urina,materii fecale,sputa) si sa le transporte la laborator;sa ajute pe medic pregatind cele necesare la efectuarea punctiilor pleurale,abdominal,hepatice;asigurand trimiterrea probelor la laborator conform indicatiilor medicului; sa inscribe in foaia de obserevatie rezultattele analizelor si explorarilor ;sa raspunda prompt si fara comentarii la solicitarilor bolnavilor ; sa participe la distibuirea maselor sau la alimentarea unor bolnavi;sa schimbe lenjeria de pat si de corp a bolnavilor;sa-i ajute atunci cand este cazul la efectuarea igienei personale;sa asigure sis a raspunda de curatenia in saloanele in care lucreaza,precum si de aplicarea tuturor normelor de igiena si antiepidemice;sa asigure sis a pregateasca instrumental necesar injectiilor,efectuarii Tubajelor,clismelor,sa se ingrijeasca de intretinere si folosirea mobilierului si inventarului existent in saloane;sa se integreze in programul de munca al unitatii,iar la iesirea din tura sa predea in scris,asistentei care preia activitatea,planul de investigarii si tratament ce trebuie urmat etc.

III.1 INTERNAREA BOLNAVULUI SI ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALIZARE

Internarea in spital constituie pentru fiecare bolnav o etapa deosebita in viața sa, deoarece se realizeaza in scopul vindecarii sale, dar se intrerup legaturile permanente cu munca, familia si prietenii sai.

In cadrul serviciului de primire bolnavul are primul contact cu spitalul la biroul de internari, unde : se identifica bolnavul, se verifica biletul de internare ( sau de trimitere ), se inregistreaza datele personale in registrul de intrari/iesiri din spital si se pregateste bolnavul pentru examenul medical.

De la serviciul de internare bolnavul e condus la sectia interne unde medicul hotareste salonul in care va fi internat bolnavul, ținȃnd seama de diagnostic, stadiul si gravitatea bolii,sex.

Asistentei ii revine ca sarcinӑ :

- ajutorul acordat bolnavului la dezbrӑcare si imbrӑcare

- ajutorul la efectuarea ingrijirilor igienice.

Identificarea si cunoasterea adresei pacientului sau a celui mai apropiat apartinator au o importanta pentru a se instiinta membrii familiei in caz de agravare a bolii sai deces.

La internare pacientul va primi echipamentul spitalului, hainele acestuia vor fi inventariate, inregistrate si pastrate intr-o incapere destinata acestui scop. Bolnavilor sau apartinatorilor li se inmaneaza un bon pe baza caruia se restitue imbracamintea la externare. In cazul in care persoanele venite la internare prezinta paraziti, se va efectua deparazitarea lor si a efectelor acestora, inainte de depozitare.

Asistenta medicalӑ preda foaia de observatie la registratura sectiei si conduce bolnavul in salon, unde il va prezenta celorlalti bolnavi si il va ajuta sa isi aranjeze obiectele personale in noptiera

-Asigurarea conditiilor de spitalizare

Scopul spitӑlizӑrii e vindecarea bolnavilor, de aceea trebuie create conditii care cresc capacitatea de vindecare a organismului, forta de apӑrare si scoaterea bolnavuluide sub eventualele influențe nocive ale mediului in care traieste.

Saloanele trebuie sa fie luminoase, bine aerisite, fara curenti de aer. Temperatura salonului trebuie sa fie de 18-20 ºC. Aerul trebuie sa fie umidificat.

Asistenta isi va petrece timpul in care nu are sarcini concrete de ingrijire printre bolnavi ; discuta cu ei incercȃnd sӑ le castige increderea si sӑ stabileascӑ o relatie de comunicare cu bolnavii. Aceasta apropiere de bolnav o va ajuta la indeplinirea sarcinilor de ingrijire, incurajȃnd bolnavul si inlӑturȃnd anxietatea pe care bolnavul astmic o are.

III.2 Participarea asistentei medicale la examenul obiectiv

Examenul medical al bolnavului poate avea loc in conditii ambulatorii sau la spital;indiferent insa de loc,se efectueazӑ dupa o anumita metodologie care este unica pentru toate specialitӑțiile medicale.Aceasta constӑ in aplicarea celor cinci metode clinice de investigație,si anume:interogatoriu (discuția medicului cu pacientul),inspecția(folosirea analizatorului vizual),palparea(folosirea simțului tactil),percuția(combinație intre simțul tactil si analizatorul auditiv)si ascultația.La examenul clinic,pentru obiectivitate si completare,se adaugӑ examenele paraclinice ce constau din analize de laborator si explorari:radiologice,cardio-vasculare,respiratorii,endoscopice. Examenul clinic are doua etape distincte : cea a informӑrii medicului prin date subiective,rezultate din discuția cu bolnavul(anamneza) si examenul obiectiv fizic efectuat prin :inspecție,palpare,percuție si ascultație.

● Examenul fizic : Inainte de a trece la examenul obiectiv propriu-zis ,asistenta medicalӑ trebuie sӑ cantareasca si sӑ mӑsoare bolnavul in inaltime(talia),notand ca atare datele obtinute in rubrica respectivӑ a foii de observație.

Inspecția se face in maniera generalӑ,dar si pe segmente,aparente,etc.Acesta urmarește talia si tipul constitutional al bolnavului,faciesul(expresia fetei imprimatӑ de boala,pe care o are bolnavul care sta la pat) ,aspectul tegumentelor si mucoaselor(culoare normal,icterica,palida,cianolica,hiperpigmentata,etc.),existența unor formațiuni papiloase,cruste,cheloide etc., aspectul palmelor,plantelor(tӑlpilor) si al unghilor,relieful anatomic al muschilor,oaselor,articulatiilor,eventuale aspect anormale depistate prin examenul segmentar si cu aparate ( cavitatea bucala , buze ,limba ,dinti ,faringe) ,regiunea gatului –mai ales partile antero-laterale -,aspectul toracelui (static si dynamic , miscӑrile respiratorii),aspectul regiunii precordiale, (sediul socului varfului inimii :bombarii ,retractii) forma si dimensiunile abdomenului (miscarile acestuia in raport excursiile respiratorii,hernia,asimetrii,semne de interventie chirurgicala ,vergeturi)

In timpul inspectiei bolnavului,asistenta medicalӑ trebuie sa ajute pe medic ,fie susținȃnd si pozitionȃnd pacientul ,fie dezbracandu-l pe acesta,in functie de regiunea examinata.Cu aceste ocazii ea poate observa unele detalii a caror evolutie este bine s-o urmareasca pe parcurs.

Palparea este o metodӑ veche de examinare clinicӑ bolnavului ,iar datele culese prin palparea metodicӑ si adaptatӑ fiecӑrei regiuni,segment ,formațiune normal sau patologicӑ,integrate in contextual simptomatologiei subiective si al inspecției ,el poate ajuta pe medic in afirma sau infirma unele concluzii diagnostic. Prin palpare se poate constata : temperaturӑ ridicatӑ ,uscӑaciunea ,umiditatea,elasticitatea,amplitudinea miscӑrilor respiratorii ,vibratiile vocale(fremӑtul pectoral), trasmise pereților toracici in timpul rostirii expresiei utilozat in clinica :” trei zeci si trei” ,sediul limbii –unele vibratii patologica la nivelul proiectiei pe torace a acesteia ; dimensiunile ,sensibiloitatea si consistența ficatului si splinei ; sensibilitaea zonei colecistice ,a diverselor zone de pe abdomen (puncte dureroase specific pentru unele organe) ca: stomac,dupen, colecist ,pancreas.

Percuția s-a dezvoltat ca metodӑ clinic mult mai tȃrziu in comparație cu celelalte metode clinice prezentate mai sus ,acesta avȃnd , ca orice lucru nou , atȃt adversary cȃt si adepți care au dezvoltat-o.

Iniția ,percuția se facea direcrt cu palma sau ce degetele mȃinii incovoiate , cu care se loveau zonele de percutat; a fost metoda imediatӑ . Prin așa zisa metodӑ digito-digitatlӑ ,medical plaseaza ferm fața palmarӑ a mȃinii stȃngi pe suprafața diverselor regiuni sau zone ale corpului ,cu degetele ușor rӑsfrȃnte ,executȃnd succesiv percuții cu pulpa degetului medius de la mȃna dreaptӑ ,incovoiat ca un ciocan , pe cea de-a doua falangӑ a mediusului mȃinii stȃngii.

Ascutația este o metodӑ tot atȃt de veche ca si medicina, dar la inceput se fӑcea direct ,prin aplicarea urechii medicului sau a asistentei pe zona de ascutație.Incepȃnd cu prima jumӑtate a secolului al XIX –lea s-a descoperit stetoscopul. Cu ajutorul stetoscopului pot fii ascultate zone inaccesibile sau mai greu accesibile urechii. Ascultația aparatului respirator poate pune in evidențӑ zgomotul de fond al plӑmȃnului normal ,numit mumur vesicular , iar in condiții patologice : suflul tubar , suflul pleuretic, precum si zgomotele supraadӑugate ca : raluri crepitante , frecӑturi pleurale.

In continuare se examineazӑ reflexele osteotendioase ,formațiunile cutanate ,pupilare ;se apreciaza orientarea temporo- spatial a bolnavului .

Avȃnd cunoștințe elementare de anatomie si fiziologie ,precum si de tehnicӑ a ingrijirii bolnavului , asistenta medicalӑ poate si trebuie ,fie sӑ ia atitudine corespunzӑtoare atributiilor si cunoștințelor sale , aplicȃnd ea insӑși unele mӑsuri si manevre de tratament ,fie sӑ avertizeze medicul .

O datӑ cu terminarea examenului clinic,medicul stabilește – in raport cu suferința pe care o considerӑ de primӑ importanțӑ – programul de examinӑri paraclinice pe care le inregistreazӑ in foaia de observație ,iar asistenta urmӑreste ,rӑspunde si participӑ direct la efectuarea unora dintre acestea .

III.3 ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE SI GENERALA A PACIENTULUI

III.3.1 Pregatirea patului si a accesoriilor lui

In conditiile spitalizӑrii, patul reprezintӑ pentru fiecare bolnav spatiul in care isi petrece majoritatea timpului si i se asigurӑ ingrijirea.

Accesoriile patului sunt : salteaua, 1-2 perne, patura, cearceaful, doua fete de perna, musama, aleza sau traversa.

Atȃta patul cat si accesoriile lui se vor pastra in conditii de curatenie.

Tehnica pregatirii patului :

Tehnica poate fi realizata de 1-2 persoane.

III.3.2 Schimbarea lenjeriei de pat

Materialele necesare pentru schimbarea lenjeriei de pat sunt : cearceaful de paturӑ, fețe de pernӑ, cearceaf de pat, aleza, mușama, sac de rufe murdare.

III.3.3 Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului

Prin igiena bolnavului se ințelege ansamblul de tehnici si proceduri utilizate in scopul intreținerii curateniei, mucoaselor, tegumentelor si fanerelor, ceea ce reprezintӑ, in fond, si o modalitate de apӑrare a organismului impotriva bolilor.

III.3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului

In efectuarea toaletei se va tine cont de anumite reguli si conditii :

- ferestrele si usile incӑperii sa fie inchise.

- temperatura incaperii sa fie de circa 18-20 ºC.

- toaleta se face inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a mancat.

- se evita baia prelungitӑ si prea obositoare.

- protejarea lenjeriei de pat ( daca toaleta bolnavului se efectueaza la pat ).

Pӑrul trebuie sa fie curat, unghiile sa nu contina murdarie si sa fie taiate, conductul auditiv extern, nasul sa nu contina rinoree, cruste.

III.4 PREGATIREA, ASISTAREA SI EFECTUAREA RECOLTARII DE PRODUSE BIOLOGICE

Recoltarea sangelui :

Sȃngele se recolteaza pentru examinari hemotologice. Biochimice, serologice, bacteriologice, parazitologice.

Recoltarea sangelui se face prin :

-        intepare - la adult pulpa degetului sau lobul urechii, iar la copii fata plantara a halucelului sau calcaiului.

-        punctie venoasa.

1.Recoltarea sangelui capilar prin ințepare

Recoltarea se efectueazӑ pentru examenele hematologice : hemoleneograma, dozarea hemoglobinei, determinarea timpului de sangerare si coagulare, pentru examen parazitologic.

Materiale necesare : manusi de cauciuc sterile, tava medicala curata, solutii dezinfectante ( alcool 70º ), ace sterile, tampoane de vata, camera umeda ( cutia Petri), lame uscate si degresate, pipete Potain.

Tehnica : Bolnavul va fi asezat in pozitie sezanda cu mana sprijinita. Se aseptizeaza pielea degetului inelar sau medius cu un tampon cu alcool 70º. Se evita congestionarea prin frecare puternica si prelungita. Se asteapta evaporarea completa a alcoolului. Cu un ac steril se inteapa cu o miscare brusca pielea pulpei degetului, in partea laterala a extremitatii, perpendicular pe straturile cutanate. Cu un tampon steril uscat se sterge prima picatura. Se lasa sa se formeze o picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau lama. Se sterge cu un tampon cu alcool 70º.

2.Recoltarea sangelui prin punctie venoasa

Recoltarea se efectueaza pentru examene de laborator, biochimice, hematologice, serologice si bacteriologice.

Locul punctiei : venele de la plica cotului, bazilica si cefalica, unde se formeaza

un M venos prin anastomozarea venelor antebratului ; venele de pe fata dorsala a mainii, venele femurale, venele subclaviculare, venel maleolare interne, venele jugulare si epicraniene ( la copii ).

Materiale necesare : perna tare elastica pentru sprijinirea bratului, musama mica, aleza mica, alcool sau benzina iodata sau tinctura de iod, instrumente si materiale steril, ace sterile de 25-30 mm si diametrul de 6/10, 10/10 mm, seringi,pense, manusi de cauciuc, tampoane de vata, garou de cauciuc, sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, fiole cu solutii medicamentoase, solutii perfuzabile, tavite renale.

Pregatirea bolnavului : Bolnavul e asezat intr-o pozitie confortabila. Se examineaza cavitatea si starea venelor avand grija ca hainele san u impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului. Se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie, se dezinfecteaza tegumentele, se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astefel incat sa se opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera. Se recomanda bolnavului sa stranga pumnul, venele devenind turgescente.

Tehnica : Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza vis - a - vis de bolnav. Se fixeaza vena cu policele maini stange la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupara tesuturilor vecine. Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus in mana dreapta intre police si restul degetelor. Se patrunde cu acul, traversand in ordine tegumentul in pozitie oblica, apoi peretele venos, invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. Se schimba directia acului cu 1-2 cm in lumenul venei. Se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratii cu seringa. Se continua tehinca in functie de scopul punctiei venoase, injectarea medicamentelor, recoltarea sangelui. In caz de sangerare ( emisie de sange ), se prelungeste acul cu un tub de polietilena care se introduce in vasul collector, garoul ramanand strans pe brat. Se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului. Se

aplica tampon imbibat cu solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului. Se retrage apoi brusc acul. Se comprima locul punctiei in 1`-3`, bratul fiind in pozitie verticala.

Dupa tehnica se face toaleta locala a tegumentelor, se schimba lenjeria daca sa murdarit, se pregateste sangele pentru trimis la laborator si se reorganizeaza locul de minca.

Procedeul de recoltare e stabilit in functie de analizele ce urmeaza sa se efectueze.

III.5 Participarea asistentului medical la explorarile paraclinice

Concomitent cu examinarea clinica, medicul stabileste ,in prezenta asistentei ,atat planul investigațiilor paraclinice,cat si pe cel terapeutic.

Dintre activitӑțiile zilnice ale asistentei,foarte inportantӑ este notarea in caietul de activitate proprie a planului de explorӑri pentru fiecare pacient in parte.Ea trebuie sa aducӑ la cunostința medicului rezultatele analizelor de laborator si al explorarilor diverse ,sӑ-i insoteasca pe bolnavi la unele explorari sau sa participle in salon la unele menevre executate de catre medic,asigurandu-i acestuia ,din timp, instrumentul necesar ,in conditiile corespunzatoare.In fiecare dimineata,sau atunci cand stabileste medicul, asistenta medicalӑ va trebui sa preleveze unele produse biologice (sange ,urinӑ ,sputӑ,materii fecale) si sa le ducӑ personal la laborator,consemnȃnd in foaia de observație data prelevӑrii si notand pe ticheta probei numele bolnavului,numarul salonului ,al patului ,sala recoltӑrii,felul analizei cerute .De precizat ca,pentru unele prelevӑri de produse biologice,asistenta trebuie sa respecte anumite reguli si tehnici.De asemenea ,ea trebuie sa execute direct unele explorari si manevre ca:tubaje gastrice ,duodenale ,clisme,cateterisme uretro-vezicale,etc.

III.6 POZITIA BOLNAVULUI IN PAT ,URMARIAREA FACIESULUI

La majoritatea afectiunilor de baza cea mai convenabila pentru bolnav e cea semisezanda. Acest lucru nu trebuie fortat si daca starea bolnavului nu contrazice, alegerea pozititei trebuie lasatӑ la alegerea lui. In toate cazurile insa el va fi indemnat sa-si schimbe pozitia cat mai des pentru a evita complicatiile hipostatice.

Bolnavului i se va explica ca pozitia sezand da la marginea patului, cu toracele impins inainte, cu mainile pe langa corp, favorizeaza o buna oxigenare, deoarece el are impresia ca se sufoca.

Pozitia bolnavului trӑdeaza nu numai o anumita stare patologicӑ, ci si gradul de severitate a imbolnavirii. Astfel daca intr-o imbolnavire usoara bolnavul ramane activ, intr-una grava intalnim pozitie pasiva ( musculature fara tonicitate, absenta miscarilor active ). Expresia fetei poate traduce unele stari ca : anexitate, durere, anorexie, deprimare.

Ea se manifesta in functie de starea generala a bolnavului, si de aceea, expresia fetei trebuie urmarita permanent.

La pacientii cu intoxicatii faciesul exprimӑ spaima si sete de aer ( bolnavul are senzatie de asfixiere ). Ei stau cu gura intredeschisa, sunt cianotici la fata, tegumentele sunt palide, cenusii, acoperite de transpiratii reci.

In mod normal, acesti pacienti se pot mobiliza singuri cu greutate, in functie de tipul de reactivitate a pacientului.

III.7 URMARIREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE

Una dintre cele mai importante sarcini ale asistentei e supravegherea functiilor vitale si vegetative si noatarea acestora in foaia de observatie, iar in cazul modificarii bruste a acestora se anuntӑ medicul.

Modificarile functiilor vitale reflecta starea generalӑ a bolnavului, precum si evolutia bolii.

Miscӑrile respiratorii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice, iar frecventa normala a respiratiei e de 16-18 resp/min., putand insa varia dupa varsta si sex

Tulburari respiratorii vor constitui un indice important in stabilirea diagnosticului si aprecierea evolutiei bolii. Ajuta sӑ recunoastem precoce, eventualele complicatii si la formularea unui prognostic. Din acest motiv, e foarte important ca asistenta sӑ urmareasca si sӑ noteze respiratia pacientului in foaia de temperature cat mai précis. Pe foaia de temperatura notarea respiratiei se face cu un pix verde unindu-se apoi cu valoarea anterioara. Curba respiratorie se obtine prin unirea valorilor obtinute la fiecare masuratoare, dimineata si seara. Pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socoteste o resp/min. Asistenta medicala va urmarii inspiratiile timp de 1 minut.

III.8 ALIMENTATIA PACIENTULUI

Alimentatia activӑ se face in sala de mese sau in salon pe o masa sau la pat.

Alimentatia pasiva se face persoanelor imobilizate la pat, in pozitie sezand, sprijinit. In acest caz se foloseste o masutӑ speciala care se fixeaza deasupra patului.

Un rol al asistentei medicale e supravegherea alimentatiei bolnavului. La servirea mesei bolnavul e incurajat, i se explicӑ importanta nutritiei in procesul de vindecare.

Alimentele permise pentru consum la bolnavul cu intoxicatie sunt :

-        legume diferite-        preparate cu cantitati mici de grasime neprajita-        fructe crude, compoturi-        supe de legume-        paine neagra-        lapte proaspat cand nu determina manifestari alergice

III. 9 Participarea asistentului medical la efectuarea tratamentului

In sarcina asistentei medicale intrӑ si aplicarea in cea mai mare parte a tratamentului prescris de medic si mai ales urmӑrirea respectӑrii administrӑrii medicamentelor .Unii bolnavii, deși instruiți de cӑtre medic și/sau asistenta medicalӑ ,fie nu respectiv secvențialitatea administrӑrii medicamentelor ce le-au fost prescrise ,fie renunțӑ voluntar la ele . Din acest motiv supravegherea tratamentului de cӑtre asistentӑ are o mare importanțӑ. In unele cazuri asistenta , avȃnd contact mai indelungat cu bolnavul ,poate surprinde unele reacții adverse la medicamente (reacții alergice ,anafilactice), situație in care ea poate sӑ intrerupӑ medicația din proprie inițiativӑ sau dupa caz, sӑ anunțe medical pentru ca el sӑ hotӑrasca ce trebuie fӑcut .In același sens asistenta are rol important si in urmarirea bolnavilor cu transfuzii si perfuzii ,precum si in alimentația bolnavilor.

III.10 EDUCATIE PENTRU SANATATE SI PROFILAXIA BOLII

Alcoolul este un tip de drog, o substantӑ psihoactivӑ si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa constӑ in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreazӑ cresterea vitezei de reactie si slabirea atentiei, Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, poate diminua sentimentele de inferioritate.

Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate).

Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur. Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza cresterea vitezei de reactie si slabirea atentiei, Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, poate diminua sentimentele de inferioritate.

Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate).

Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur. Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din necesarul de energie al unui barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza cresterea vitezei de reactie si slabirea atentiei, Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, poate diminua sentimentele de inferioritate.

Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate).

Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur. Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii

III.11 EXTRENAREA PACIENTULUI

Momentul in care bolnavul s-a vindecat si rupe contactul cu spitalul si personalul medical se numeste externare.

Externarea se face pe baza biletului de externare semnat si parafat de catre medicul care a ingrijit pacientul.

Imediat dupa externare incepe perioada de covalescenta in care pacientul trebuie sӑ continue o perioadӑ tratamentul pentru vindecarea completӑ.

Medicul si asistenta de ingrijire sfatuieste pacientul in privinta regimului de viata, facandu-se educatia pentru sanatate, foarte importanta in viitorul pacientului.

CAZURI CLINICE

CAZ I

Plan de ingrijire

I Date fixe

Numele si prenumele : S.V

Nationalitatea :romanӑ;

Limba vorbita : romanӑ;

Religie : ortodoxӑ ;

Varsta : 33 ani;

Sexul : feminin;

Diagnostic :Intoxicatie acutӑ medicamentoasӑ (tentativa de suicid)

II Date variabile

Domiciliu :str .Avram Iancu ,localitatea Unirea

Ocupatia:functionarӑ;

Relatii cu familia : bune;

Relatii cu pietenii : retrasa ;

III Istoricul bolii

In urmӑ cu cateva ore ingerӑ in scop suicidal

un numar nedeterminat de tablete de Fenobarbital ,dupӑ care pacienta se prezintӑ la serviciul de urgențe al spitalului județean Alba Iulia pentru dureri abdominale ,slabiciune muscularӑ,dificultate in vorbire,somnolentӑ alternatӑ cu agitație ;

IV Anamneza asistentei medicale

-tegumente si mucoase : palide;

-tesut conjuctiv adipos: normal reprezentat;

-sistem ganglionar : ganglion superficiali nepalpabili;

-sistem muscular : normoton,normokinetic;

-sistem osteo articular : integru,articulatii mobile,nedureroase la miscari active si passive;

-aparat respirator: torace normal conformat,miscari respiratorii ritmice,simetrice;

-aparat cardio vascular:nu sunt modificari,TA 130/80 mmHg,AV=98;

- aparat digestiv: abdomen sensibil la palpare,greata;

-ficat ,splina,cai biliare: nu sunt modificari;

-aparat renal:lojile renale libere,nedureroase la palpare,rinichi nepalpabili,mictiuni fiziologice;

-aparat genital: organe genital externe de aspect normal;

-sistem nervos si organe de simt : reflexele osteoteridinoase (ROT) prezente, egal bilateral.Stare deperesiva

V Anamneza medicala

- Heredo colaterala :neagӑ luesul,TBC –ul,SIDA ,alte boli cornice in familie;- Personale fiziologice :dezvoltare fizicӑ in raport cu varsta;- Personale patologice : apendicectomie la 12 ani,boli ale copilariei;- Factori de risc legati de modul de viat ӑ : fumӑtoare,bӑutoare de cafea,alcool

ocazional;- Medicatia de fond administrate inaintea intern ӑrii: nu a avut;

Situatia la internare :

Inaltime: 178 cm;

Greutate : 80 kg;

T.A.=130/80mmHg;

P=98/min;

T= 36,2° C;

R=26/min ;

Vaz= bun; Auz = bun;

NEVOI FUNDAMENTALE DEFICITARE

SURSE DE DIFICULTATE MANIFESTARI DE DEPENDENTA

DIAGNOSTIC DE NURSING

1) Nevoia de a respira si a avea o buna circulație

- Usor dispneic- Usor tahicardic

dependent-- Senzatie se

sufocare-tegumente si mucoase palide

-dispnee manifestatӑ prin respiratia usor ingreunatӑ datoritӑ scaderii capacitatii de expansiune pulmonarӑ

2) Nevoia de a manca si a bea

-dureri abdominale ,posibilӑ afectare a mucoasei gastrice- greatӑ

- dependent

inapetentӑ-anxietate-slӑbiciune

Durere abdominalӑmanifestatӑ prin gemete datoritӑ ingestiei excesive de medicamente

3)Nevoia de a elimina

- oligurie Dependent- Eliminari

renale diminuate

Eliminare inadecvata cauzata de dezechilibrul metabolic manifestat prin oligurie.

4)Nevoia de a dormi,de a se odihni

- Mediul spitalicesc dependent

somn agitat-insomnie-obosealӑ-iritabilitate

Somn inadecvat calitativ si cantitativ cauzat de disconfortul creat de mediul spitalicesc ,cat si de efectul medicamentelelor ingerate.

5)Nevoia de a avea o buna postura

- Postura modificatӑ- datoritӑ starii generale

modificata

dependent

-postura inadecvatӑ-stare generala adecvatӑ- Incoodonare motorie

Dificultatea de a-si asuma o posturӑ functionalӑ din cauza pierderii echilibrului.

6)Nevoia de a mentine temperatura in limite fiziologice

Independent

7)Nevoia de a fii curat

- Nu isi poate efectua singur ingrijirile igienice

dependent

aspect neingrijit

Dificultatea in a-si acorda ingrijiri de igiena.

8)Nevoia de a evita pericolele

- Adinamic,confuzie dependent

9)Nevoia de a comunica

- Comunicare ineficienta la nivel afectiv datorita intoxicatiei

dependent

anxietate-neliniste

Percepere inadecvata de sine

10)Nevoia de a practica religia

- ortodox independent

12)Nevoia de a se recreea

- nu poate avea activitati recreative datorita starii generale alterate

dependent

13)Nevoia de a se reliza

stare generalӑ alteratӑ dependent

14)Nevoia de a invata

- necesitӑ educat in vederea aderӑrii la un stil de viatӑ sӑnatos

dependent

OBIECTIVE DE INGRIJIRE

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALEAUTONOME DELEGATE

EVALUAREA INTERVENTIILOR

-pacienta sa prezinte o buna respiratie-mentinearea unei circulatii adecvate

-linistesc pacienta-asez pacienta in pozitie semi-sezanda pentru ai usura respiratia-determin valoarea pulsului la nivelul arterei radiale-determin valoarea T.A.-asigur conditii de microclimate-administrez oxigen-administrez medicatia prescrisa de medic-educa pacienta sa renunte la fumat-pregatesc

-administrez la indicatia mediculuiglucoza 5%,1000 ml ser fiziologic, vitamina B1,B6 fII

- Pacienta prezintӑ dispozitie amelioratӑ si prezinta o respiratie normalӑ

-pacienta sӑ prezinte diminuarea durerii-pacienta sӑ beneficieze de un mediu de sigurantӑ farӑ accidente in timp de doua zile

-pacienta sӑ fie echilibrata hidro-electrolitic si acido- basic-sӑ prezinte un transit intestinal fiziologic

pacienta psihic in vederea oricarei tehnici la care va fi supusa

-Informez si stabilesc impreunӑ cu pacienta un plan de recuperare a starii de sӑnatate- ajut pacienta sӑ isi recunoscӑ anxietatea-ajut pacienta sӑ se mobilizeze pentru a se feri de eventualele tentatii sinucigase-se recolteazӑ sange in vederea realizӑrii analizelor caracteristice simptomelor prezente

-am facut bilantul ingesta-excreta ,pentru a calcula aportul hidric necesar pacientei pe 24 ore-am asigurat o riguroasӑ igiena corporalӑ a pacientei efectuandu-i toaleta pe regiuni-am schimbat lenjeria de pat si de corp de cate ori

-administrez tratamentul prescris de medic-particip la efectuarea lavajului gastric

- Am administrat la indicatia medicului Furosemid 2 f ; ser fiziologic

-pacienta incӑ mai prezintӑ dureri abdominale care nu au cedat la administrarea medicamentelor-obiectiv partial atins

-in urma administrarii a 2 fiole de Furosemid cantitatea de urinӑ emisӑ pe 24 ore a crescut de la 500 ml la 900 ml ,cantitate care acrescut din ziua a –II –a de internare datoritӑ aportului crescut de lichide administrate.

-pacienta sӑ aiba un somn corespunzator calitativ si cantitativ-pacienta sӑbeneficieze de confort fizic si psihic

-pacienta sӑ aiba o pozitie adecvatӑ care sӑ-i favorizeze respiratia,circulatia sangelui-pacienta sӑ fie echilibratӑ psihic sis a aiba tonusul muscular adecvat

a fost nevoie-pentru a stimuli eliminarea de urina am pus bazinetul cald sub pacienta sau am lasat apa de la robinet sa curga-am colectat urina emisa destinata diverselor examene clinice si bacteriologice

-Am invatat pacienta sӑefectueze tehnici de relaxare,inspiratii adanci inainte de culcare in fata geamului deschis-i-am aerisit salonul in fiecare zi (dimineata si seara) creand o atmosfera placuta-am incercat sa inlatur sursele care genereaza starea de discomfort si iritabilitate a pacientei-am observant I notat atitudinea pacientei

-am instalat pacienta in pat,respectandu-i pozitiile anatomice ale diferitelor segmente al

1500 ml ; glucoza 5 % 1500 ml

-administrez medicatia prescrisӑ

-Din urmatoarea zi starea pacientei a inceput sӑ se amelioreze ,numarul orelor de somn a crescut, pacienta simtindu-se dimineata odihnitӑ.

Pacienta nu mai prezinta problema de mobilitate.

-pacienta sa aiba o igiena corespunzatoare

-pacienta sa fie echilibrata psihic si sa folosesca mijloace de comunicare adecvate stӑrii sale.

corpului-am incercat sa-i asigur un confort cat mai ridicat-datorita dispneei ,am incercat sa-i ridic capul pentru a nu favoriza aspirarea secretiilor

- am efectuat o riguroasa toaletӑ corporalӑ a pacientei-am schimbat lenjeria de pat si de corp ori de cate ori a fost nevoie-am creat un mediu ambient linistitor,salon aerisit

-am stabilit o comunicare adecvata a pacientei cu echipa medicala pentru a asigura reusita tehnicilor medicale ce vor fi efectuate.-am creat un mediu de siguranta care sa linisteasca pacienta-am invatat pacienta tehnici de afirmare de sine,tehnici de comunicare,tehnici

- administrez la indicatia mediculuiglucoza 5%,1000 ml ser fiziologic, vitamina B1,B6 fII ; arnetin

-

Pacienta prezintӑ in momentul externarii tegumente si mucoase integre.

Pacienta se simte mai bine,au aparut dificultati de comunicare la nivel afectiv,care din pacate s-au mentinut pana in momentul externarii si dupa.

de relaxare

Investigatii de laborator: Medicatia pentru pacientul S V Arnetin 1 fiola i.m.No-spa 1 fiola i.v.Glucoza 5 % flacon de 1000 ml i.v.Lavaj gastric 3 litri

Data26 01 2011 Hemoleucograma

UreeaCreatininaAcid uricColesterolTGPTGO

Ex neurologic

Examen psihiatric

Hemoglobin 14,5 %Hematii 4.100000Leucocite 8.900/mmᶟ

0,25 mg%0,75mg%2,50 mg%135mg%12 ui19 ui

Semne neurologice normaleStare depresiva,necesita internare

14 % - 16 %4-4,5 milioane/mmᶟ4000-8000/mmᶟ

0,20-0,40 mg %0,6-1,3 mg %3-5 mg %150-200 mg %4-13 mg %5-17 mg %

Epicriza si recomandari

Pacienta in varsta de 33 de ani,se interneaza pentru supraveghere medicalӑ dupa ingerare medicamentoasa.Au fost facute urmatoarele investigatii si examene paraclinice: hemoleucograma farӑ modificari ,uree,creatinina,acid uric,TGP,TGO.Ex urina =fara modificariTratamentul : Arnetin, no-spa, glucoza5 %Se externeaza cu recomandari :Va merge la serviciul psihiatric in vederea examenului,regim alimentar de protectie a mucoasei gastrice.

CAZ II

Plan de ingrijire

I Date fixe

Numele si prenumele : M.C

Nationalitatea :romanӑ;

Limba vorbita : romanӑ;

Religie : ortodoxӑ ;

Varsta : 37 ani;

Sexul : masculin;

Diagnostic :Intoxicatie acuta cu ciuperci

II Date variabile

Domiciliu :str .Mihai Viteazu,localitatea Teius

Ocupatia:muncitor calificat;

Relatii cu familia : bune;

Relatii cu pietenii : o persoana agreabila ;

III Istoricul bolii

Pacientul se prezinta la serviciul de urgent pentru dureri abdominale,greata,gust amar, meteorism ,paresteza ale membrelor superioare si inferioare de aproximativ de 12 ore ,durere musculara ,deficit motor .Simptomele s-au instalat cu cateva zile in urma,dupa ingestia de ciuperci.Se interneaza in vederea investigatiilor si tratamentului adecvat.

IV Anamneza asistentei medicale

-tegumente si mucoase : palide;

-tesut conjuctiv adipos: normal reprezentat;

-sistem ganglionar : ganglion superficiali nepalpabili;

-sistem muscular : normoton,normokinetic;

-sistem osteo articular : integru,articulatii mobile,nedureroase la miscari active si passive;

-aparat respirator: torace normal conformat,miscari respiratorii ritmice,simetrice,sonor normal,murmur neregulat;

-aparat cardio vascular:nu sunt modificari,TA 120/60 mmHg,AV=80, zgomote cardiac ritmice,vase periferice permeabile;

- aparat digestive: greata,jena dureroasa in epigastru si loja dreapta,varsaturi;

-ficat ,splina,cai biliare: fiact cu dimensiuni marite,3.5 cm sub robozul costal;

-aparat renal:lojile renale libere,nedureroase la palpare,rinichi nepalpabili,mictiuni fiziologice;

-aparat genital: organe genital externe de aspect normal;

-sistem nervos si organe de simt : parestezii,deficit motor la nivelul membrelor inferioare,orientat tempo-spatial

V Anamneza medicala

HEREDO COLATERALE :neaga luesul, TBC –ul,SIDA ,diagnosticat cu hepatita cronica

PERSONALE FIZIOLOGICE : dezvoltare fizica in raport cu varsta

PERSONALE PATOLOGICE:operatie hernie de disc la 26 ani,boli ale copilariei

FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:fumator,bautor de cafea;consummator de alcool

MEDICATIA DE FOND ASMINISTRATA INAINTEA INTERNARII:nu a avut

Situatia la internare :

Inaltime: 168 cm;

Greutate : 70 kg;

T.A.=120/60mmHg;

P=80/min;

T= 37,9° C;

R=26/min ;

Vaz= bun; Auz = bun;

NEVOI FUNDAMENTALE DEFICITARE

SURSE DE DIFICULTATE

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

DIAGNOSTIC DE NURSING

1) Nevoia de a respira, si a avea o buna circulatie

- Senzatie se sufocare

- murmur neregulat-

DependentUsor dispneic-tegumente uscate

Dificultatea de a respira manifestata prin senzatie de sufocare.

2)Nevoia de a manca si a bea

-cantitate mare de alimente toxice(ciuperci) ingerate

Dependent-gust amar-dureri abdominal,posibila afectare a mucoasei gastrice

Dificultatea de a manca manifestata prin ingerarea cantitativa si calitativa de ciuperci.

3)Nevoia de a elimina

-alimentatie necorespunzatoare

- manifestari prin stare de disconfort- eliminari renale diminuate si dureroase.

Dificultatea de a elimina manifestata prin starea de disconfort.

4)Nevoia de a se odihni si de adormi

-teama pentru sanatatea sa periclicitata de ingestia toxica de cuiperci

-somn agitat-insomnie-anxios-scaderea puterii de concentrare

Dificultatea de a se odihni manifestata prin insomnia relativa

5)Nevoia de a se imbraca

-paresteziilor Dependent- Deficit motor

6) Nevoia de a avea o buna postura

-postura modificata datorita starii generale modificata

-miscari greoaie Dificultate in a –si mentine postura fizica normala, datorita starii alterare de sanatate.

7) Nevoie de a mentine temperatura in limite fiziologice

-dereglari functionale date de ingestia de ciuperci

-transpiratii abundente-stare generala alterata

Dificultatea in a-si mentine temperature si starea generala intr-un interval normal

8)Nevoia de a fii curat

-nu isi poate efectua singur ingrijirile igienice

-aspect neplacut-haine neingrijite

Dificulatea in a-si efectua o igiena corespunzatoare

9)Nevoia de a evita

pericolele10)Nevoia de a comunica

-deficit de cunostinte -stare generala alterata,anxios-neliniste

Dificultatea de a comunica manifestata prin frica fata de interventiile ce vor fii aplicate

11)Nevoia de a practica religia

Independentortodox

12)Nevoia de a se recrea

-stare generala alterata DependentNu poate avea activitatii recreative

13)Nevoia de a se realiza

-stare generala alterata dependent

14)Nevoia de a invata

Neadoptarea unui stil de viata sanatos

Dependent Necesita educat in vederea aderarii la un stil de viata sanatos,care sa excluda total substantele toxice.

OBIECTIVE DE INGRIJIRE

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

AUTONOME DELEGATE

EVALUAREA INTERVENTIILOR

Pacientul sa-si imbunatateasca ritmul respirator

Pacientul sa cunoasca si sa respecte principiile unei alimentati corecte in decurs de 48 ore

-Pozitionare in pat-aeriresc camera in mod constatnt- urmaresc circulatia prin masurarea pulsului si tensiunii arteriale-observ deprinderile de arespira ale bolnavului-instruiesc bolnavul sa faca exercitii respiratorii

-explic pacientului principiile unei alimentatii corecte-invat valoarea nutritive a alimentelor-explorez gusturile si obiceiurile alimentare si in functie de acestea ii intocmesc un regim

Administrez tratamentul prescris de medic

-administrea medicamentatia prescrisa de medic impotriva senzatiei de greata- pefuzii cu glucoza 5 % ,1500 ml/zi

-pacientului isi restabileste ritmul respirator in intervalul normal

-pacientul a inteles necesitatea regimului alimentar si principiile unei alimentatii corecte -a ingerat in 24 ore 1.500 ml si a

Pacientul trebuie sa aiba un transit intestinal in limite fiziologice (24 ore)

Pacientul sa aiba un somn normal,conform necesitatilor sale sis a dispuna de un program de odihna

alimentar-stabilesc cu pacientul un orar de mese regulate-fac bilatul lichidelor ingerate si al celor eliminate

Determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide-servesc pacientului ceai neindulcit,caldut ,supa de morcovi in asa fel incat in primele 24-48 ore sa aiba o alimentatie lichide-sfatuiesc pacientul sa evite alimente bogate in fibroase-urmaresc si notez in foaia de observatie cantitatea eliminarilor

-intocmesc un orar corespunzator de odihna si somn -educ bolnavul pentru practicarea metodelor de relaxare si destindere-ii diminuez inconfortul ,asigurandu-I un mediu adecvat cat mai aproape de obiceiurile peacticate la domiciliu-ii ofer o cana cu lapte cald seara inainte de culcare

-aerisesc camera

- algocalmin 3 fiole/zi-vitamina B1,B6 cate 2 fiole /zi

Am administrat la indicatia medicului Furosemid 2 f ;

Administrez medicamentatia prescrisa

eliminat 1.200 ml-respecta dieta adecvata de protective a ficatului

In urma administrarii tratamentului prescris diureza s-a redresat la o valoare normal cantitativ de 1300 ml

-Pacientul a invatat tehnici de relaxare-pacientul are somn linistit ,neagitat fara vise

- Pacientul sa ramana in 24 h la temperature normala

-Pacientul sa fie curat,ingrijit sis a-si recapete igiena tegumentelor in 24 ore

Pacientul sa-si invinga teama,sa stie si sa fie informat despre procedurile ce ii vor fii aplicate

-asigur imbracaminte lejera,usoara si curate-schimb lenjeria ori de cate ori este nevoie-fac bilantul intre cantitatea de lichide ingerate si eliminate

-Recomand pacientului baia generala-asigur temperature camerei si a apei -explic importanta igienei personale si pericolul de imbolnavire-asigur lenjeria curate si uscata

-Ajut pacientul sa-si recunosca si sa-si invinga anxietatea-il invat tehnica de relaxare

Administrez pacientului tratamentul prescris de medic

Pacientul prezinta o stare generala favorabila.

Pacientul intelege importanta igienei personale-el devine preocupat de propria imagine

Pacientul a invatat sa-si invinga teama-este mai optimist,mai linistit,mai putin anxios-a invatat tehnici de relaxare-a inteles necesitatea de a comunica cu cei din jur

Investigatii de laborator: Medicatia pentru pacientul M C Ser fiziologic 500ml cu vit.B1,B6Arnetin 1/12 oreAlgocalmin la nevoieGlucoza 5% 1 flacon /ziMilgamma 1 fiola searaRinger 1/ziCefort 2 g

Hemoleucograma

UreeaCreatininaAcid uricCholesterolTGPTGO

Ex neurologic

Hemoglobina 13,4%Hematii 3.900000Leucocite 9.200/mm^3

0,25 mg %0,75 mg%2,50mg%135 mg %12 ui19 ui

Examenul neurologic:mers impasibil,plasticitate muscular la nivelul coapselor, dureri muscular.Bolnavul relateaza ca in urma cu o luna a fost muscat de o capusa.Se efectueaza encefalogramaDiagnostic:plimiozita,in observatie boala Lyme.Se recomada :Solumendrol 59 mg/zi

14%- 16%4-4,5 milioane/mm^34000-8000.mm^3

0,20-0,40 mg%0,6-1,3 mg%3-5 mg %150-200 mg%4-13 mg%5-17 mg%

Epicriza si recomandariBolnavul in varsta de 37 ani,consummator de alcool,se interneaza cu stare generala alterata ,greata,meteorism postprandial,astenie fizica,mialgii,mers impasibil.Pacientul sustine ca simptomele s-au instalat in urma ingestiei de alcool cu ciuperci,se observa o supranutritie usoara,dureri la palparea maselor muscular,abdomen sensibil in epigastru si loja dreapta,ficat cu dimensiuni modificate.Se efectueaza investigatii de laborator ,tratament perfuzabil cu glucoza,ser fiziologic ,antibiotic ,cortizonice,hepato-protectoare.Se externeaza cu urmatoarele modificari:tratament conform retetei prescrise ,regim alimentar,evitarea alcoolului,stresului,efotului fizic si control periodic la medicul de familie.

CAZ III

Plan de ingrijire

I Date fixe

Numele si prenumele : B.E.

Nationalitatea :romanӑ;

Limba vorbita : romanӑ;

Religie : ortodoxӑ ;

Varsta 32 ani;

Sexul : masculin;

Diagnostic :Intoxicatie cu alcool etilic

II Date variabile

Domiciliu :str .Lousie Pasteur,localitatea Turda

Ocupatia:sofer taxi;

Relatii cu familia : bune;

Relatii cu pietenii : o persoana agreabila ;

III Istoricul bolii

Se interneaza in vederea investigatiilor si tratamentului adecvat.

Pacientul este adus de catre familie ,la serviciul de urgente al spitalului ,deoarece prezinta mers titubant ,sensibilitate diminuata ,varsaturi,scaderea capacitatii de coordonare a miscarilor,evidentiata prin dificultati in mers ,in statul in picioare si in mentinerea echilibrului.

IV Anamneza asistentei medicale

-tegumente si mucoase : palide;

-tesut conjuctiv adipos: pupile dilatate;

-sistem muscular : pierderea coordonarii muschilor si a capacitatii de reactie.

-sistem osteo articular : Reflexe osteo-tendinoase sunt abolite

-aparat respirator: torace normal conformat, respiratie cu frecventa redusa,superficiala

-aparat cardio vascular:tendinta de hipotensiune;

- aparat digestiv: secretia sucurilor digestive crescuta , creand o senzatie de foame. Iritarea continua a peretilor gastrici poate produce gastrita (o inflamatie cronica a mucoasei stomacului).

-ficat ,splina,cai biliare: Suprasolicitarea cronica a celulei hepatice prin consum exagerat de alcool poate duce la ciroza hepatica

-aparat genital: organe genital externe de aspect normal;

-sistem nervos : Avand un efect sedativ si depresiv, el incetineste activitatea creierului, impiedicand atat obtinerea de informatii cat si stocarea lor in memorie. Cantitatile mari ajunse la nivelul creierului produc halucinatii si chiar coma

V Anamneza medicala

HEREDO COLATERALE :nega luesul, TBC –ul,SIDA ,

PERSONALE FIZIOLOGICE : dezvoltare fizica in raport cu varsta

PERSONALE PATOLOGICE:boli ale copilariei

FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:fumator,bautor de cafea;consummator de alcool

MEDICATIA DE FOND ADMINISTRATA INAINTEA INTERNARII:nu a avut

Situatia la internare :

Inaltime: 182 cm;

Greutate : 98 kg;

T.A.=110/60mmHg;

P=80/min;

T= 38,6° C;

R=20/min ;

Vaz= deficitar; Auz = deficitar;

NEVOI SURSE DE MANIFESTARI DE DIAGNOSTIC DE

FUNDAMENTALE DEFICITARE

DIFICULTATE DEPENDENTA NURSING

2) Nevoia de a respira, si a avea o buna circulatie

-efectul toxinei pӑtrunse in sange

-respiratie superficiala-frecventa redusa a respiratiei-tahicardie

Dificultate in a avea o respiratie normala( ca frecventa si ca ritm)

2)Nevoia de a manca si a bea

-secretia sucurilor digestive crescuta

- senzatie de foame(in prima faza)-stare de voma

Dificultate in a mentine un raport eficient si echilibrat in cadrul aportului alimentar

3)Nevoia de a elimina -scaderea capacitatii de coordonare a musculaturii

-pierderi de urina si fecale

Dificultate in a-si controla mulsculatura sfincterelor.

4)Nevoia de a se odihni si de adormi

-agitatie,hiperactivitate cauzatӑ de consumul alcoolic mare

-somn agitat-halucinatii-pupile dilatate

Dificultate in a avea un somn linistitor .

5)Nevoia de a se imbraca

-lipsa de echilibru- lipsa de coordonare a miscarilor

-este incapabil sa se imbrace singur

Dificultatea in a deprinde tehnicile de urmat in procesul de imbracare.

6) Nevoia de a avea o buna postura

- pierderea coordonarii muschilor

-dificultate in mers-pierderea adeseori de echilibru

Dificultatea in a se mentine in pozitie dreapta .

7) Nevoie de a mentine temperatura in limite fiziologice

-cantitate toxica marita in sange

-febra ( 37,8 -38-9)-frison

Dificultate in a avea o temperatura optima

8)Nevoia de a fii curat -starea generala alterata

-aspect neingrijit-miros urat-exala halena alcoolica

Dificultate in a avea o prima aparenta pozitiva.

9)Nevoia de a evita pericolele

Pierderea capacitatii de reactie

10)Nevoia de a comunica

-alterarea memoriei -vorbire incoerenta Dificultate in a se exprima corect cat lipsa de plasarea a cuvintelor in mediul contextual.

11)Nevoia de a practica religia

independent

12)Nevoia de a se recrea

-stare generala alterata este dezorientat,comfuz

13)Nevoia de a se realiza

-stare generala alterata -poate realiza scandaluri,acte violenta,furturi

14)Nevoia de a invata - scaderea capacitatii de a gandii limpede

-altereaza gandirea si discernamantul.

OBIECTIVE DE INGRIJIRE

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

AUTONOME DELEGATE

EVALUAREA INTERVENTIILOR

Pacientul sa prezinte o respiratie in limite normale( sau in apropierea acestora)

Pacientul sa consume cantitatea necesara de lichide si alimente in vederea atingerii nivelului caloric optim in situatia prezenta.

Pacientul sa constientizeze actiunea in momentul eliminarii.

Pacientul sa aiba un

--Pozitionare in pat-aeriresc camera in mod constatnt- urmaresc circulatia prin masurarea pulsului si tensiunii arteriale-observ deprinderile de arespira ale bolnavului

-aduc la cunostinta pacientului alimentele benefice pentru sanatate-se stabileste un orar al meselor-se noteaza daca pacientul are orice fel de aversiune fata de anumite alimente-sfatuiesc pacientul sa consume o cantitate semnificative de lichide

-se efectueaza igiena pacientului ori de cate ori este nevoie-se pastreaza lenjeria de pat si cea de corp curata-se recurge la metode utile de pastrare a patului si lenjeriei curate (prin utilizarea de pampersi)-se face raportul ingesta-excreta

-invat pacientul

-administrez glucoza 5 %;

- Se administreaza medicamentatia prevazuta in cazuri de greata

- Se efectueaza sondajul gastric

-administrare de

Pacientul are o respiratie corespunzatoare.Obiectiv atins.

Pacientul incepe sa prezinte semne de acomodare la alimentatia normala,starea de greata, urmata de voma ,fiind redusa.

Pacientul incepe sa prezinte mictiuni fiziologice controlateObiectiv partial atins.

Numarul orelor de

somn benefic.

Pacientul sa aiba o imbracaminte curata.

Pacientul sa prezinte o buna postura , echilibrata.

metode de relaxare, respiratii adanci in fata geamului deschis-aerisirea camerei inainte de culcare

-schimb imbracamintea pacientului ,ori de cate ori este nevoie-ajut pacientul sa isi reia deprinderile pentru a se imbraca, ulterior acestea fiind facute de pacient cu mai putin ajutor din partea cadrului medical

- capatarea posturii corecte ,carecterizara prin echilibru se va face in momentul in care cantitatea de alcool din sange va fi in cote nule.

posibile sedative pentru linistire

-se administreaza medicamentatia indicata de medic si prevazuta pentru aliminarea alcoolului din sange si organism.

somn creste semnificativ , dar mai ales pacientul prezinta un somn calitativ.

Pacientul este curat,datorita schimbarii frecvente de lenjerie.

Pacientul prezinta stari de constienta ,urmate de mentinerea corecta si echilibrata a posturii.

Investigatii de laborator:

Medicatia pentru pacientul B.E. - Vitamina B6 intravenos,pana la 500 mg- Diazepam 1-2 fiole; - Perfuzii cu glucoza 5 %; - Hidrocortizon 1- 2 fiole;

Epicriza si recomandari

Pacientul in varsta de 32 ani este adus de catre familie ,la serviciul de urgente al spitalului ,deoarece prezinta,sensibilitate diminuata ,varsaturi,scaderea capacitatii de coordonare a miscarilor,evidentiata prin dificultati in mers ,in statul in picioare si in mentinerea echilibrului.

Se efectueaza investigatii de laborator ,tratament perfuzabil cu glucoza,ser fiziologic .

Se externeaza cu urmatoarele modificari:tratament conform retetei prescrise ,regim alimentar,evitarea alcoolului,stresului,efotului fizic si control periodic la medicul de familie.

TEHNICI

Tehnica I

Sondajul gastric

Definitie : sondajul sau tubajul gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc –sonda gastric Faucher sau Einhorn prin faringe si eofacg in stomac.

Scop :

Explorator :- recoltarea continutului stomacal in vederea evaluarii functiiei chimice si secretorii- pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului

Terapeutic :

- evacuarea continutului stomacal toxic- curatirea mucoasei de exudates si substante straine depuse- hidrarea si alimentarea bolnavului- introducerea unor substante medicamentoase

Indicatii: in gastritele acute sau cornice,boala ulceroasa

Pregatirea materialelor de protective:

- doua sorturi din material plastic- musama si aleza- prosoape

Materiale sterile :

- sonda Faucher sau Einhorn- doua seringi de 20 de ml- casoleta cu manusi de cauciuc- pense hemostatice- eprubete

Materiale nesterile:

- tavita renala- tava medicala- pahar cu apa aromata- pahar cu apa pentru daca e cazul- recipient pentru colectare- medicamente la indicatia medicului

Pregatirea pacientului :

a) Psihic :- Se informeaza pacientul si I se explica necesitatea tehnicii- Este rugat se respevte indicatiile date in timpul sondajului

b) Fizic :- Se aseza pacientul pe un scaun cu speteaza cu spatele cat mai drept- Se protejeaza cu sortul de cauciuc sau material plastic- I se indeparteaza proteza dentara si se aseaza intr-u pahar cu apa- Se aseaza tavita renala sub barbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din

cavitatea bucala- Este solicitat sa mentina tavita in aceasta pozitie- Pacientul nu va manca in dimineata efectuarii examenului

Executarea tehnicii:

- Asistenta se spala pe maine cu apa si sapun- Imbraca sortul de cauciuc- Isi pune manusile sterile- Umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag

- Se aseaza in dreapte bolnavului si ii fixeaza capul cu mana stang, tinandu-l intre mana si torace

- Prinde cu mana dreapta extremitatea rootunjita a sondei ce pe un creion- Cere pacietului sa deschida larg gura,sa respire adanc si introduce capatul sondei

pana la peretele posterior al faringelui,cat mai aproape de radacina limbii,invitand bolnavul sa inghita

- Prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa foarte atent spre stomac- Verifuca prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului stomacal cu ajutorul

seringii - Se fizeaza sonda la nivelul tegumentului cu leucoplast- Aseaza la extremitatea libera a sondei balonul Erlemneyer sau aspira sucul gastric cu

seringa- Pentru a favoriza golirea stomacului pacietul este rugat sa-si contracte peretii

abdominali- Extrage sonda printr-o miscare hotarata cu prudent dupa comprimarea ei cu o pensa

hemostatica pentru a impiedica scurgerea continutului in faringe- Cand capatul liber al sondei ajunge in gura pacientului se prinde cu mana stanga si se

indeparteaza sonda- Goleste continutul sondei in vasul collector- Aseaza sonda in tavita renala

Ingrijirea ulterioara a pacientului :

- I se ofera un pahar cu apa aromata sa isi clateasca gura- Se sterg mucozitatiile de pe fata si Barbie- Se indeparteaza tavita si sortul de cauciuc- Se aseaza pacientul in pozitie comoda

Pregatirea produsului pentru examenul de laborator:

- Se determina cantitatea evacuata- Se completeaza formularele de recoltare- Se trimit probele etichetate la laborator

Notarea in foaia de observatie: se noteaza tehnica,data,cantitatea si aspectul macroscopic al sucului gastric extras .

Se reorganizeaza locul de munca

Tehnica II

Punctia venoasa

DefinitiePunctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie.

Scop

Explorator - recoltarea sangelui petru examenele de laborator precum cele biochimice,hematologice, sreologice si bacteriologice

Terapeutic

o administrarea unor medicamente sub forma injectiei si a perfuziei intravenoase

o recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale

o executarea tranfuziei de sange sau derivate ale sangelui

o sangerare in cantitate de 30-500 ml in edemul pulmonar acut, hiperteniune arteriala

Locul punctiei

venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),in locul unde se formeaza un "M"  prin anastomozarea lor

venele antebratului

venele de pe fata dorsala a mainii

venele subclaviculare

venele femurale

venele maleolare interne

venele jugularei si epicraniene (de regula se executa la sugar si copil mic)

Fig. Pliul cotului,antebrat,dosul palmei

Pregatirea punctieiMateriale necesare - Pentru protectie se foloseste o perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama si alezaPentru a dezinfecta locul unde va fi executata punctia se foloseste alcool medicinal si tampoane.Se utilizeaza ace de 25-300 mm,diamentrul 6/10, 7/10, sau 10/10 (in fuctie de scop), seringi de capacitate, pense, manusi chirurgicale.Toate aceste materiale sunt de unica folosinta.Pacientul se asaza intr-o pozitie confortabila atat pentru el cat si pentru cel care executa  punctia (in decubit dorsal).

Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului.Bratul pacientului se asaza pe pernita si musama in abductie si extensie maxima, se dezinfecteaza tegumentele si se aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra locului unde se va executa punctia, strangandu-l astefel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera.Este recomdat ca pacientul sa stranga pumnul, venele devenind astfel devind turgescente.

Executia punctieiAsistentul medical imbraca manusile sterile si se asaza vizavi de bolnav.Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor.Se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul - in directie oblica,unghiul sa fie de 30 de grade, apoi peretele venos - invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol.In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa.

Se continua tehnica ij functie de scopul punctiei venoase - precum injectarea medicamentelor, recoltarea sangelui sau perfuzie.In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in vasul colector, garoul ramanand legat de bratDupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului si a pumnului.Se aplica tamponul imbibat in solutie  dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul din vena.Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie verticala.

AccidenteIn timpul punctiei pot aparea cateva efecte adverse sau se pot declansa accidente

Hematom (infiltrarea sangelui in tesutul perivenos).Asistentul trebuie sa intrevina si sa retraga acul, apoi sa comprime locul punctiei timp 1-3 minute

Strapungerea venei (perforarea peretului opus).Se retrage acul in lumenul venei

Ameteli, paloare, lipotimie

Tehnica III

Administrarea medicamentelor pe cale parenterala

Definitie: Calea parentala in intelesul strict al cuvantului ,reprezinta calea care ocoleste tubul digestiv.Dat fiind faptul ca in afara injectiilor si alte cai ocolesc tubul digestiv (ex. calea respiratorie ),notiunea de cale parenterala a fost reconsiderata ,pastrand in sfera ei numai calea injectabila de administrare a medicamentelor.

Avantajele caii parenterale :-dozarea precisa a medicamentelor-obtinerea unui efect rapid-posibilitatea administrarii medicamentelor la pacientul inconstient,cu hemoragie digestiva varsaturi

Scopul injectiilor :explorator :-care consta in testare sensibilitatii organismului fata de diferite substante terapeutic-administrarea medicamentelor

Locul injectiilor il constituie tesuturile in care se introduc medicamentele:grosimea dermului - injectie intadermica sub piele ,in tesutul celular subcutanat - injectie subcutanatatesutul muscular - injectie intramusculara in vasele sangvine - injectia intravenoasa si injectia intraarterialain inima - injectia intracardicain interventia de ugenta - in maduva rosie a oaselorinjectia intraosoasa - in spatiul subarahnoidaian

Pregatirea injectieimateriale - seringi sterile cu o capacitate in functie de cantitatea de sol medic.medicamentul prescris se poate prezenta :a) ca medicament direct injectabil,in fiole sau flacoane cu doza unica sau mai multe doze ,inseringa gata de intrebuintareb) ca medicament indirect injectabil -pudre sau produse liofilizate in fiole sau flacoanecu dop de cauciuc,insotite sau nu de solvent-alte materiale : -tampoane sterile din vata si tifon ,solutii dezinfectante ,pile din metal pentru deschiderea fiolelor ,lampa de spirt ,tavita renala garou din cauciuc,pernita ,musama

Pregatirea psihica a pacientului :

-se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventuale reactii pe care le va prezenta in timpul injectiei -pregatire fizica -se aseaza in pozitie confortabila ,in functie de tipul si locul injectiei

Incarcarea seringii :-se spala pe maini cu apa curenta ,se verifica seringa si acele-capacitatea si termenul de valabilitate al sterilizarii-se verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor eticheta ,doza termenul de valabilitate ,aspectul solutiiei-se indeparteaza ambalajul seringii,se adapteaza acul pentru aspirat solutia ,acoperit cu protectorul si se aseaza pe o compresa sterilaa) aspirarea continutului fiolelor:-se goleste lichidul din varful fiolei prin miscari de rotatie-se dezinfecteaza gatul fiolei prin flambare sau prin stergere cu tamponul imbibat in alcool-se flambeaza pila de otel si se taie gatul fiolei-se deschide fiola astfel:se tine cu mana stanga iar cu policele si indexul mainii drepte protejate cu o compresa sterila se deschide partea subtiata a fiolei-se trece gura deschisa a fiolei prin flacara -se introduce acul in fiola deschisa ,tinuta intre policele mainii drepte si avand grija ca bizoul acului sa fie permanent acoperit cu solutia de aspirat;fiola se rastoarna progresiv cu orificiul in jos;-se indeparteaza aerul din seringa,fiind in pozitie vericala cu acul indreptat in sus ,prin impingerea pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin ac;-se schimba acul de aspirat cu cel folosit pentru injectia care se face;b) dizolvarea pulberilor :-se aspira solventul in seringa -se indeparteaza capacelul metalic al flaconului se dezinfecteaza capacul de cauciuc,se asteapta evaporarea alcoolului;-se patrunde cu acul prin capacul de cauciuc si se introduce cantitatea de solvent prescrisa-se scoate acul din flacon si se agita pentru a completa dizolvarea;c) aspiratia solutiei din flaconul inchis cu dop de cauciuc :-se dezinfecteaza dopul de cauciuc ,se asteapta evaporarea alcoolului-se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce urmeaza a fi aspirata;se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon,pana la nivelul dopului si apoi se introduce aerul;-se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului in seringa sub presiunea din flacon;-acul cu care sa perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru injectie;

Anexa 1

Recoltarea sangelui pentru examene biochimice

-se efectueaza prin punctie venoasa(prezentata la Tehnica II) ,dimineata,bolnavul fiind “ a jeune”;

- se recolteaza 5-10 ml sange simplu,pentru a detremina :

Felul analizei

Uree sanguineAcidul uricCreatininacolesterolul

Modul de prelevare

5-10 ml p.v.“““

Interpretarea rezultatelor

0.20-0.40 gr/1000 ml2-6 mg %0,6-1,20 mg %1.80 -2.80 gr %

Anexa 2Injectiile -executie

Injectia intramusculara (i.m.)

Scop – terapeuticLocul injectiei – muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri imortante de vase si nervi : reg sup-ext a fesei ; fata ext a coapsei in 1/3 mijlocie ; fata ext a bratului, in muschiul deltoidSolutii administrate : - sol izotone; sol uleioase ; sol coloidale cu densitate mare.Resorbtia – incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr sol uleioase.

Locul injectei il constituie muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri imortante de vase si nervi,a caror lezare ar putea provoca accidente.in muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic :-cadranul super extern fesier -rezulta din intretaierea unei linii orizontale ,care trece prin marginea superioara a marelui trohanter,pana deasupra santului interfesier ,cu alta vericala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale-cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy (punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter;punctul Barthelmy este situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne aunei linii care uneste splina iliaca anteroposterioara cu extremitatea santului interfesier)-cand pacientul este in pozitie sezand ,injectia se poate face in tota regiunea fesiera,deasupra liniei de sprijin;

Pregtirea injectiei :materialele:-se incarca seringapacientul :-se informeaza

-se recomanda sa se relaxeze musculatura-se ajuta sa se aseze comod in pozitie decubit ventral ,decibit lateral,ortostatism,sezand(pacienti dispneici)

Executarea :-asistenta isi spala mainile-dezinfecteaza locul injectiei -se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta,cu acul montat la seringa-se verifica pozitia acului prin aspirare-se injecteaza lent solutia -se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul-se maseaza usor locul injectei pentru a activa circulatia,favorizand resorbtia

Ingrijirea ulterioara a pacientului :-se aseaza in pozitie comoda ,ramanand in repaus fizic 5-10 minute De stiut:injectia se poate executa si cu acul detasat de seringa,respectandu-se masurile de asepsiepozitia acului se controleaza ,in cazul solutiilor colorate,prin detasarea seringii de la ac, dupa introducerea acului in masa muscularainfiltratia dureroasa a muschilor se previne prin alternarea locurilor injectiilor

Concluzii

Medicina nu este o meserie ci o profesie , o activitate deosebit de complexa si in exercitarea ei s-au cerut intotdeuna multiple calitati.

Faptul ca medicului si asistentei medicale I se incredinteaza viata unui om,necunoscandu-i-se in acelasi timp dreptul de “a decide”anumite masuri in scopul vindecarii si al promovarii sanatatii individului,instituie pentru aceasta profesie importante cerinte.

Cred ca este important sa reamintesc cateva dintre aceste cerinte ,prevazute de altfel si de un Cod International de etica nursing:

Responsabilitatea fundamental a asistentei medicale este intreita : sa pastreze viata,sa inlature suferinta si sa promoveze sanatatea

Asistenta medicala trebuie sa mentina tot timpul standard ridicate de ingrijire nursing sis a respecte anumite reguli de conduit profesionala;

Asistenta medicala nu trebuie sa fie bine pregatita numai din punct de vedere practice ,ci trebuie sa-si mentina cunostiinte teoretice si priceperea la un nvel foarte inalt;

Nursa are obligatia de a pastra secretul professional , nu numai informatiile furnizate de pacient ,dar si cele de importanta medicala accumulate de catre asistente in cursul muncii lor;

Asistenta trebuie sa recunosca nu numai respomsabiltaile,ci si lmitele functiei,rtecomanda saub da un tratament fara reteta medicala numai in urgent si raporteaza fiecare actiune unui medic cel mai devreme posibil

Asistenta medicala are obligatia de a indeplini ordinele medicului in mod constent ,loial si intgeligent si sa refuze sa participle la o procedura care se abate de la etica ( de exemplu la efectuarea unui avort ilegal )

Asistenta trebuie sa cooperteze si sa mentina o relatie armonioasa cu membrii altor profesii si cu colegii sai

Asistenta medicala trebuie sa participle sis a imparta responsablitatile cu akti profesionisti si sanatatii,in promovarea eforturilor de a intalni nevoile de sanatate ale oamenilor

Ingrijirile asistentului medical trebuie sa urmareasca intotdeauna promovarea sanatatii,prevenirea imbolnavirilor ,satisfacerea nevoilor in vederea recapatarii independentei cat mai curand posibil,alinarea suferintelor.Este adevarat ca mare parte din atributiile unei asistente medicale sunt legate strict de activitatea desfasurata in spital dar nu trebuie lasat in oplan secundar faptul ca prevenirea imbolnavirilor si promovarea sanatatii se pot realize in orice moment al vietii de zi cu zi.Dace ne gandim de cate ori am intalnit un vecin care amana mereu reparatia centralei de gaz, o cunostinta care intr-un mment dificil din voata recurge la barbiturice pentru a se “linisti” sau la multi ,chiar foarte multi ,cetateni sub inflienta alcoolu;ui intalnti pe strada ;probabil constientizam faptul ca un cuvant ,cum ar fi preventia ,are un semnificat mult mai amolu decat cal definit de vocabularu limbii romane.De aici si concluzia ca medicina si sanatatea sunt complementare si ca daca medicina se practica doar in spital ,pentru promovarea sanatatii nu exsta limite temporal sau spatial.Astfel , pe viitor sigur ca va fii posibnil sa evaluam anticipat o situatie cu risc de intoxcatie si ca recunoasterea prmelor simptome n va da posibilitatea de a intervene cel putin cu un avertisment sau cu un simplu sfat de a merge pentru o vizita medicala la cel mai apropiat cabinat medical.Un astfel de comportament responsabil si constiincios denota nu numai o buna pregatire profesionala si o buna capacitate de valuare a riscurilor dar in special o mare sensibilitate personala, cu satisfactia de a putea fii de folos si in afara orelor de serviciu.

A fii asistenta medicala nu sete doar o profesie,este in primul rand o modalitate de “a fi ” personala ,unde fiecare exprima cum stie ,mai bine toate acele calitati si cunostinte care au constituit motivatia si impulsul de allege aceasta meserie.Toate acestea pot fi exprimate intr-un singur cuvant ,pasiune sau vocative ,ceea ce inseamna a avea o meserie pe care ti-ai dorit-o dar in special pentru care esti “destinat” si stii ca in afara de rezultatele obtinute vei avea intotdeauna constiinta si multumirera de a fi indeplinit menirea ta .

In imaginea anterioara se poate vedea cum se modifica creierul unui alcoolic in timp.

Bibliografie

“Urgentele medico-chirurgicale” Lucretia Titirca ,Editura medicala,Bucuresti ,1989“Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali”Lucretia Titirca ,Editura Viata medicala romaneasca ,Bucuresti ,2005

“Medicina interna ”Anton Dan Niculescu si Traian Carciumarescu,Editura Didactica si Pedagogica ,Bucuresti ,2007