biotehnologii in viticultura

8/18/2019 Biotehnologii in Viticultura

1/29

Grupul (tema): Tema01

Întrebarea 1.

Alegeţi din diferite feluri de biotehnologii prezentate compartimentul de biotehnologii moderne:

Variante de răspuns:

1. tehnologiile de ameliorare şi cultivare a culturilor agricole

2. enzimologia tehnică

3. tehnologiile păstrării şi prelucrării producţiei agricole

4. ingineria celular

Întrebarea 2.

Conform definiţiei OCDE (Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică biotehnologia ! ! !


1. ! ! ! este ştiinţa despre folosirea practică a realizărilor biologiei

2. . . . include orice tehnică ce presupune utilizarea unor organisme ii sau a unorcomponente ale acestora pentru a ob!ine" sau a modi#ica produse" pentru a ameliora planteori animale" sau pentru a produce microorganisme cu utilizări speci#ice

3. ! ! ! este domeniul biologiei aplicate" care elaborează tehnologiile noi" bazate pe folosirea potenţialului biosintetic al microorganismelor" celulelor vegetale şi animale" protoplaştilor"organitelor" moleculelor biologic active

4. ! ! ! include orice tip de tehnologie" legat de utilizarea sistemelor biologice" organismelor viisau derivatelor lor pentru fabricarea sau schimbarea produselor cu scopul utilizării lor concrete

Întrebarea $.

#umiţi principali consumatori ai produselor de biotehnologie:


1. agricultură şi sociologia

2. idustria uşoară şi medicină

3. medicină %i agricultură

4. agricultură şi idustria uşoară

Întrebarea &.

$n care perioadă a dezvoltării biotehnologiei au fost create plantele transgenice:


2/29


1. perioada apari!iei biotehnologiei moderne

2. perioada apariţiei biotehnologiei impirice

3. perioada primei %revoluţii verzi& 'n biotehnologia agrcolă

4. perioada apariţiei biotehnologiilor tradiţionale

Întrebarea '.

rimul AD# recombinant a fost creat:


1. 12

2. )*+,

3. )*-.

4. )*/0

Întrebarea *.

#otaţi rezultatele practice a primelor două părţi a biotehnologiei contemporane:


1. ob!inerea biogazului %i bioetanolululi

2. elaborarea tehnologiei micropropagării in vitro

3. crearea lniilor somaclonale a culturilor agricole

4. crearea soiurilor de plante transgenice

Întrebarea .

#umiţi ţara 'n care sunt obţinute cele mai valoroase rezultate practice 'n domeniul biotehnologiilor

moderne:


1. 1area 2ritanie

2. +,-

3. China

4. Elveţia


3/29

Întrebarea .

3amura biotehnologiei care include metodele şi tehnologiile de fabricare" păstrare şi prelucrare a producţiei agricole şi altei producţii" cu utilizarea plantelor" animalelor şi microorganismelornetransgenice 'n condiţii naturale (fireşti şi artificiale:


1. tehnologia cultivări culturilor agricole

2. biotehnologia moleculară (modernă

3. selecţia clasică

4. biotehnologia clasică

Întrebarea .

3amura biotehnologiei care include metodele ingineriei de genă şi celulară" precum şitehnologiei creării şi utilizării organismelor genetic modificate (plantelor" animalelor"microorganismelor" viruşilor 4 cu scopul intensificării fabricării şi obţinerii tipurilor noi de

produse de diferită destinaţie:


1. biotehnologia clasică

2. biotehnologia moleculară

3. biotehnologia industrială

4. biotehnologia enzimologică

Întrebarea 10.

2iotehnologia vegetală poate fi caracterizată:


1. ansamblu metodelor de cultură a meristemelor şi micropropagării in vitro şi ca ramură a

biologiei" care studiază fenomenele şi construirea eredităţii şi variabilităţii la plante

2. ca ramură a biologiei" care studiază #enomenele %i construirea eredită!ii %i ariabilită!iila plante %i ca o totalitate de manipulări arti#iciale cu planta sau păr!i din plante /na#ară deorganism (in vitro)

3. ca o totalitate de manipulări artificiale cu planta sau părţi din plante 'nafară de organism (invitro

4. ca ramură a biologiei" care studiază fenomenele şi construirea eredităţii şi variabilităţii la plante

Întrebarea 11.


4/29

#otaţi compartimentul" care n5are legătura cu istoria dezvoltării biotehnologiei moleculare:


1. istoria comercializării biotehnologiei moleculare

2.

istoria dezvoltării legislaţiei biotehnologiei moleculare3. istoria dezvoltării metodologiei biotehnologiei moleculare

4. istoria creării echipamentului a biotehnologiei moleculare

Întrebarea 12.

#otaţi anul 'nceputului erei plantelor transgenice 4 c6nd savanţii au creat prima plantă de culturărezistentă la antibiotici" tutun 4 ca product biotehnologic:


1. )*0.

2. )*+7

3. 12

4. )*0*

Întrebarea 1$.

Cine din savanţi au descoperit ('n anul )*+7 mecanismul de transfer a genelor din bacteriile desol din genul Agrobacterium 'n plante:


1. 8!9atson şi !;ric!;lein şi 1!romm

4. ar an ontagu %i . +hell

Întrebarea 1&.

?a perspectivele cele mai probabile de dezvoltare a biotehnologiei moleculare nu se referă:


1. creşterea semnificativă a productivităţii culturilor agricole prin crearea plantelor" rezistente ladăunători"

la infecţiile micotice şi virulente şi la acţiunile dăunătoare ale mediului ambiant

2. crearea microorganismelor" ce produc diferiţi compuşi chimici


5/29

3. posibilitatea tratamentului multor boli infecţioase şi genetice

4. mi%carea diersită!ii genetice /n natura datorită creării %i răsp3ndirii organismelormodi#icate genetic


Întrebarea 1'.

@ndicaţi cultura care poate fi inclusă 'n grupa obiectelor vegetale de izolare in vitro 'n funcţie detipul ţesuturilor:


1. cultura de suspenzie

2. cultura endospermilor

3. cultura de meristeme

4. cultura !esuturilor tumorale

Întrebarea 1*.

$nsuşirea celulelor de a realiza informaţia genetică a nucleului care asigră 'nmulţirea"diferenţierea şi dezvoltarea lor p6nă la regenerarea 'n cltură a unui organ sau a 'ntreguluiorganism se numeşte:


1. organgeneza

2. regenerarea

3. clonarea

4. totipoten!a

Întrebarea 1.

Care din tehnologiile celulare bazate pe metoda de cultură in vitro nu poate fi numită catehnologie nouă"

revoluţionară 'n domeniul ingineriei celulare:


1. hibridarea somatică

2. selecţia celulară

3. embriocultura

4. variabilitatea somaclonală


6/29

Întrebarea 1.

Care din tehnologiile celulare bazate pe metoda de cultură in vitro accelerează procesul de

obţinerea preparatelor farmaceutice:

Variante de răspuns:1. tehnologia micropropagării

2. crioconservarea

3. tehnologia ob!inerii substan!elor biologic actie /n condi!ii in vitro

4. cultura meristemelor

Întrebarea 1.

Care din tehnologii bazate pe metode 'n cultura in vitro este foarte larg folosită 'n practica

cultivării plantelor decorative 'n Olanda


1. crioconservarea

2. cultura anterelor


4. micropropagarea in vitro

Întrebarea 20.

$n care procese biologice se realizează fenomenul totipotenţiei 'n natură:


1. regenerarea

2. /nmul!irea egetatiă

3. diferenţierea celulelor

4. calusogeneza

Întrebarea 21.

>otalitatea metodelor folosite pentru creşterea microorganismelor" ţesuturilor şi organelor pe unmediu artificial 'n condiţii

aseptice se numeşte:



7/29

1. cultura celulelor

2. cultura moleculară

3. cultura in vitro

4. cultura ţesuturilor de calus

Întrebarea 22.

@ndicaţi condiţiile necesare pentru efectuarea metodei de cultură in vitro:


1. condi!ii aseptice %i mediile nutritie arti#iciale

2. condiţii aseptice şi soluţii de substanţe biologic active

3. mediile nutritive artificiale şi condiţiile de iluminare 4. temperatura programată şi mediile nutritive artificiale

Întrebarea 2$.

este c6te minute se va 'ncepe lucrul 'n laminarul boB după prelucrarea lui cu raze

ultraviolete:


1. direct după incadrarea luminei

2. n5are limită

3. după 1'420 minute

4. după o oră

Întrebarea 2&.

Care p trebuie să aibă mediul nutritiv artificial ca să fir garantată obţinerea consistenţei solidă a

mediului agarizat:


1. p 05*

2. p F5.

3. p .5-

4. p5 '4*

Întrebarea 2'.


8/29

Originea agarului:


1. din substanţe minerale

2.

din alge uscate3. din calusul uscat

4. din trestie de zahăr

Întrebarea 2*.

entru sterilizarea obiectului de cultivare in vitro nu se permite folosirea substanţei toBice:


1. apa oBigenată

2. mercaptoetanol

3. hipocloritul de natriu

4. sublimatul curasiv

Întrebarea 2.

entru sterilizarea mediilor nutritive 'n autoclav trebuie să fie aprovizionat următorul regim:


1. ) atm! 'n decurs de . ore

2. ,!- atm! 'n decurs de ., minute

3. (0.'41) atm. /n decurs de 20 minute

4. F atm! 'n decurs de ), minute

Întrebarea 2.

rocedura" care nu se foloseşte pentru efectuarea corectă a tehnologiei cultivării celulelor şiţesuturilor

in vitro:


1. creşterea culturii 'n condiţii controlate

2. pregătirea mediului nutritiv

3. /ncălzirea e6plantului p3nă la to 4*0o7 /nainte de sădirea pe mediul nutriti arti#icial


9/29

4. manifestarea aseptică asupra materialului iniţial

Întrebarea 2.

Echipamentul" care este folosit pentru sterilizarea mediului nutritiv:


1. etuve la temperartura de ),-oC

2. băi5marine

3. agitator magnetic

4. autocla

Întrebarea $0.

Camera pentru lucrările sterile cu fluBul aerului steril vertical sau orizontal se numeşte:


1. boBul microbiologic

2. laminarul4bo6

3. camera de crioconservare

4. dulapul pentru evaporarea substanţelor toBice

Întrebarea $1.

=oluţia5stoc de macroelemente pentru mediul nutritiv 1urasighe5=


10/29

1. m!n! #/

2. m!n! 2-

3. m.n. urasighe4+oog

4. m!n! de 9hite

Întrebarea $$.

Din lista reglatorilor de creştere folosite 'n pregătirea mediilor nutritive notaţi fitohormonul careinduce

şi intensifică dezvoltarea rădăcinilor la plantele regenerante 'n condiţii in vitro:


1. acid abscizic

2. citochinine

3. gibereline

4. au6ine

Întrebarea $&.

=terlizarea veselei" materialelor şi a instrumentelor se poate efectua 'n etuve la tmperatura:

Variante de răspuns:1. )-,5)0,oC 'n decurs de )!- ore

2. F,,5FF,oC 'n decurs de ), ore

3. -,5/,oC 'n decurs de ) oră

4. 1'0410o7 /n decurs de 242.' ore

Întrebarea $'.

entru accelerarea proceslui de sterilizare a seminţelor se foloseşte:


1. agitator magnetic

2. frigider

3. termostate

4. băi5marine

Întrebarea $*.


11/29

Calus prezintă:


1. G masiv cellular" cu cellule 'n proliferare" din care ulterior rezultă toate celealte categorii deţesuturi

2. Gstructura embrionară care precede formarea embrionului sau faza iniţială de diferenţiere acelulelor" ţesuturilor" 'ntr5o formaţiune similară embrionului

3. 8!esut neorganizat #ormat din cellule di#eren!iate sau nedi#eren!iate care se dezoltă lalocul rănirii sau /n cultura 9in itro

4. G ţesut care se dezvoltă 'ntr5un organism prin 'nmulţirea continuă anormală a celulelor" caresunt lipsite de capacitatea de a da 'nceput structurilor organizate (organogeneza şi embriogenezasomatică

Întrebarea $.

>ransferarea celulelor" ţesuturilor" organelor etc! de pe un mediu nutritive pe altul este numită:


1. sădirea

2. subcultiarea

3. transplantarea

4. transferarea

Întrebarea $.

>ip de cultură 'n care celule sau agregate celulare cresc şi se multiplică suspendate 'n mediulichid se numeşte:


1. suspenzie celulară

2. cultura celulelor meristematice

3. cultura protoplaştilor

4. cultura celulelor izolate!

Întrebarea $.

@nducţia calusului 'n condiţii in vitro se efectuiază cu scopul:


1. prelungirii procesului diferenţierii celulelor

2. fr6nării procesului de creştere a plantei


12/29

3. restabilirii /nsu%irilor de totipoten!ă a celulei somatice

4. obţinerii %tumorilor chimice&

Întrebarea &0.

#otaţi denumirea fazei ciclului de creştere a ţesuturilor de calus 'n care se remarcă cea mai mareheterogenitate a populaţiei celulare şi 'nceputul sintezei substanţelor secundare:


1. lag5faza

2. faza liniară

3. faza staţionară

4. #aza diminuării cre%terii

Întrebarea &1.

#umiţi tipul de calus" 'n consistenţa cărora sunt incluse focare meristematice bine evidenţiate:


1. calus compact

2. calus lignificat

3. calus af6nat

4. calus de consisten!ă medie

Întrebarea &2.

entru a obţine cloni monocelulari a fost elaborată şi folosită următoarea metodă:


1. metoda !esutului 9dădacă

2. selecţia celulară şi mutageneză

3. metoda microclonării in vitro

4. cultura suspenziei de acumulare

Întrebarea &$.

Celula vegetală cu toţi constituenţii a cărei perete celular a fost eliminat pe cale mecanică sauenzimatică se numeşte:


1. protoplast


13/29

2. profag

3. procariot

4. proembrion

Grupul (tema): Tema0$

Întrebarea &&.

na din căi prin care poate să se dezvolte celula de calus după dediferenţierea ei:


1. citogeneza

2. histodiferenţierea (histogeneza

3. di#eren!ierea secundară a celulelor de calus pentru ob!inerea plantelor4regenerante /ncondi!ii de cultură 9in itro

4. diferenţierea celulei de calus" care se specializează asupra sintezei unor produse (vitamine şial!

Întrebarea &'.

1orfogeneza 'n cultura ţesuturilor nu poate să se manifeste 'n formă de:


1. rizogeneză

2. embriogeneză somatică

3. organogeneză

4. embriogeneză zigotică

Întrebarea &*.

@ndicaţi unul din factori eBtern" care reglează morfogeneza %in vitro&:


1. aparţinerea eBplantului la un anumit organ sau ţesut

2. componen!a mediului nutriti

3. genotipul plantei iniţiale

4. starea de ontogeneză

Întrebarea &.

rocesul de difereţiere şi de dezvoltare a tulpinii să numeşte:


14/29


1. caulogeneză

2. organogeneză

3. calusogeneză

4. rizogeneză

Întrebarea &.

Cale de formare a structurilor morfologice" care duc spre formarea mugurilor de lăstari şi a celorflorali" a rădăcinilor şi a plantelor 'ntregi 'n cultura de calus" se numeşte:


1. organogeneza indirectă

2. embriogeneza somatică indirectă

3. embriogeneza somatică directă

4. organogeneza directă

Întrebarea &.

>ipul de manifesrare a diferenţierii secundare a celuler de calus cu regeneraţia ulterioară a plantelor 'ntregi se numeşte:


1. citogeneza

2. fenomenul de deprindere

3. diferenţierea secundară

4. mor#ogeneza in vitro

Întrebarea '0.

redispoziţia celulelor ţesutului cultivat pentru anumite căi de dezvoltare 'n condiţii in vitro poate să depindă de următorul factor intern:


1. factorii fizici

2. componenţa mediului nutritiv

3. durata de cultivare

4. 3rsta #iziologică


15/29

Întrebarea '1.

rocesul de formare a structurilor similare a embrionilor (embrioizii 'n cultura ţesuturilor şi acelulelor" după felul asemănător embriogenezei zigotice normale se numeşte:


1. embriogeneză

2. proembriogeneză

3. embriocultivare

4. embriogeneza somatică

Grupul (tema): Tema0&

Întrebarea '2.

entru a obţine forme celulare cu facultatea genetică determinată spre supersinteza unor anumitesubstanţe se foloseşte următoarea cale:


1. izolarea şi fuzionarea protoplaştilor la plantele valoroase

2. folosirea selecţiei celulare şi mutagenezei

3. alegerea plantelor" !esuturilor %i organelor corespunzătoare" care posedă cea mai mare

/nclina!ie spre sinteza %i acumularea produsului necesar

4. obţinerea culturii celulelor isolate la plantele valoroase

Întrebarea '$.

nul din etapele programului de producere a metaboliţilor secundari 'n cultura %in vitro&:


1. selec!ia liniilor celulare /nalt productie

2. producţia substanţelor biologic active 'n cantităţi mici 'n condiţii de laborator

3. obţinerea unei colecţii de meristeme

4. selecţia celulelor rezistente faţă de factori de stress

Întrebarea '&.

otenţialul biosintetic a culturilor celulare se intensifică prin:


1. microclonarea %in vitro&


16/29

2. prelucrarea celulelor cu mutageni %i prin radia!ie

3. creşterea culturii cellulelor 'n suspenzii

4. crioconservare

Întrebarea ''.

otenţialul biosintetic a culturilor celulare se păstrează prin:


1. micropropagare %in vitro&

2. calusogeneză

3. biotransformare

4. men!inerea culturilor celulare prin pasage pe mediile proaspete

Întrebarea '*.

Denumirea metodei" care se bazează pe capacitatea celulelor vegetale de a transforma substanţeleinduse 'n mediul cultural" 'n anumite produse:


1. transgeneza

2. biotransplantarea

3. biotrans#ormarea

4. transformarea genetică

Întrebarea '.

Conţinutul de serpentin 'n masa celulară din Catharanthus roseus 'n comparaţie cu conţinutuldin plantă 4 este mărit:


1. de ), de ori

2. de .,,, de ori

3. de ),, de ori

4. de 1000 de ori

Întrebarea '.

Alegeţi şi arătaţi denumirea producentului natural a culturii celulelor" care a găsit aplicare 'n producţie industrială pentru obţinerea vitaminei %ubihinon-10&:


17/29


1. tutun

2. 3auvolfia

3. dracilă

4. mărgeluş

Întrebarea '.

#umiţi ţara unde sunt obţinute in vitro şi comercializate următoarele produse: H'i


18/29

Întrebarea *2.

3eproducerea pe cale aseBuată sau vegetativă a plantelor %in vitro& să numeşte:


1. amplificarea2. 'nmulţirea vegetativă

3. micropropagarea

4. microreproducerea

Întrebarea *$.

n avantaH principal al micropropagării %in vitro&:


1. posibilitatea apariţiei unor noi caractere sau combinaţii de caractere interesante la un singurregenerant" sau la nivelul 'ntregii populaţii de plante regenerante %in vitro&

2. coe#icientul /nalt de /nmul!ire %i ob!inere materialului săditor /nsănăto%it %i geneticomogen

3. garantează păstrarea stabilă şi 'ndelungată a proprietăţiilor genetice a obiectelor

4. permite păstrarea genofondului cu un spectru de obiecte destul de larg" de la protoplaşti

izolaţi p'nă la embrionii şi seminţele plantelor

Întrebarea *&.

1icropropagaea %in vitro& constă din:


1. / etape

2. & etape

3. F etape

4. . etape

Întrebarea *'.

1eristema apicală se utilizează ca obiectul principal pentru obţinerea plantelor libere de viroze pentru că:


1. ţesuturile meristematice să 'nmulţesc foarte rapid

2. ţesuturile meristematice sunt identici după stuctura cu calusul


19/29

3. !esuturile meristematice ale plantelor nu con!in irus

4. ţesuturile meristematice să cultivă foartă uşor 'n condiţii %in vitro&

Întrebarea **.

#umiţi ţara unde *7K din toată producţia culturilor decorative este obţinută prin metodaţesuturilor izolate:


1. @talia

2.


20/29

1. microscopia electronică

2. metoda cu utilizarea plantelor indicatoare

3. metoda >?@+-4tehniAue

4. metoda serologică

Întrebarea 0.

entru anumiţi viruşi s5a stabilit" că inactivarea lor se asigură numai prin 'mbinarea:


1. metodei de cultură in vitro %i termoterapiei

2. metodei de cultură in vitro şi microscopiei electronice

3. metodei de cultură in vitro şi E?@=A5tehniMue 4. metodei de cultură in vitro şi analizei serologice

Întrebarea 1.

1etoda micropropagării in vitro a plantelor care se bazează pe diferenţierea din celulelesomatice a structurilor embrionare zigotosimilare" se numeşte:


1. metoda induc!iei embriogenezei somatice2. embriocultura

3. caulogeneza

4. metoda diferenţierii mugurilor adventivi 'n ţesutul de calus primar

Întrebarea 2.

Din patru etape a micropropagării plantelor 4 micropropagarea propriu5zisă" c6nd se atingeobţinerea

cantităţii maBimale de microclone 5 prezintă:


1. etapa a ) de micropropagare

2. etapa a 2 de micropropagare

3. etapa a 7 de micropropagare

4. etapa a . de micropropagare

Întrebarea $.


21/29

După 'nmulţirea materialului eliberat de viruşi" 'n scopuri comerciale se folosesc numai plantelecare au

trecut ţesuturi speciale de absenţa viruşilor 'n perioada decursului căruia virusul poate reveni laactivitate 4 'n decurs:

Variante de răspuns:1. de F7 luni

2. de ), luni

3. de / luni

4. de 1 luni

Întrebarea &.

lantele libere de virusuri" obţinute prin cultura meristemelor apicale" mai departe sunt 'nmulţite'n

condiţii in vitro cu aHutorul:


1. metodei de hibridare somatică

2. metodei de micro/nmul!ire microclonală

3.

metodei de transformare genetică 4. metodei de crioconservare

Întrebarea '.

$n lista avantaHelor micropropagării in vitro nu poate fi menţionată următoarea poziţia:


1. eliberarea plantelor de viruşi pe baza folosirii culturii meristemelor

2. prelungirea duratei perioadei de selec!ie

3. obţinerea materialului săditor genetic omogen

4. posiblitatea mecanizării procesului de cultivare

Întrebarea *.

Calculul economic al rentabilităţii 'nmulţirii clonale a plantelor decorative de herbera"comparativ cu

'nmulţirea prin butaşi" a arătat" că rentabilitatea producţiei se măreşte:



22/29

1. de ),5)F ori

2. de 1' ori

3. de F!- ori

4. de . ori

Întrebarea .

entru plantele ierboase corficientul de 'nmulţire in vitro este egal cu valoarea:


1. ),F5),.

2. ).-5),7

3. ),7

5),-

4. 10'410*

Întrebarea .

#umiţi tehnologia celulară care este folosită mai des pentru cultura viţei de vie:



2. fecundarea in vitro

3. micropropagarea in vitro


Întrebarea .

>oată generaţia a unui individ" obţinută 'n rezultatul 'nmulţirii aseBuate" se numeşte:


1. biotip

2. populaţia

3. colonie

4. clonul

Întrebarea 0.

Anul" 'n care 1orel şi 1artin au propus să se efectuieze 'nsănătoşirea plantelor cresc6ndu5le din

meristeme cultivate in vitro:


23/29


1. )*/0

2. 1'2

3. )*77

4. )*/)

Întrebarea 1.

$n )*7* ?imasset şi Cornuet au constatat că 'n multe cazuri" la plante nu conţin viruşi:


1. mezofilă

2. meristemă

3. parenhimă

4. elemente conducătoare

Întrebarea 2.

! #umiţi centrul ştiinţific 'n care elaborarea metodelor de 'nmulţire rapidă a viţei de vie permit dea

obţine dintr5un butaş cu un ochi 4 p6nă la + mii de plante timp de 7 luni:Variante de răspuns:

1. @nstitutul Viei %i Vinului 9agaraci" ,craina

2. @nstitutul de Jenetică şi iziologia lantelor AN 3!1!

3. Centrul Ntiinţifico5ractic orumbeni 3ep! 1oldova

4. @nstitutul de iziologie a lantelor %>imireazev& al AN din 3usia

Grupul (tema): Tema0*

Întrebarea $.

ariaţia manifestată de plante regenerate din culturi in vitro este numită:


1. variaţie celulară

2. variaţie ontogenetică

3. variaţie modificativă


24/29

4. aria!ia somaclonală

Întrebarea &.

nul din desavantaHele variabilităţii somaclonale este:


1. posibilitatea apariţiei unor noi caractere sau combinaţii de caractere interesante la un singurregenerant (sau la nivelul 'ntregii populaţii de plante regenerante in vitro)

2. variabilitatea somaclonală reprezintă o potenţială sursă suplimentară de variabilitate geneticăce determină caractere utile

3. la unele specii" frecvenţa mare a modificării unor caractere transformă variabilitateasomaclonală 'ntr5o sursă de mutante utile

4. unele caractere de interes economic nu sunt a#ectate de aria!ii

Întrebarea '.

Denumirea soiului a viţei de vie creat la Crimea din care au fost obţnute variantele somaclonale:


1. Bodaroc din agaraci

2. &rivet din 1agaraci&

3. 2F500 din 1agaraci

4. 2-52F din 1agaraci

Întrebarea *.

1etoda de evidenţiere a celulelor mutante şi a variaţiilor somaclonale se numeşte:


1. hibridare somatică

2. selec!ia celulară

3. transformare genetică

4. variabilitate somaclonală

Întrebarea .

ibridarea somatică la plante a devenit posibilă numai după ce au fost elaborate metode eficiente pentru obţinerea unui tip special de cellule" denumite:



25/29

1. celule somatice

2. gameţii

3. protopla%tii

4. celule de seB

Întrebarea .

ibrid" care a fost obţinut prin contopirea celulelor somatice" derivate din punct de vederegenetic:


1. hibrid epigenic

2. hibrid de seB

3. hibrid meristematice

4. hibrid somatice

Întrebarea .

Celulă 'n care eBistă doi sau mai mulţi nuclei diferiţi ca rezultat al fuziunii celulare se numeşte:


1. heterocarion2. heterocelulă

3. homocelulă

4. homocarion

Întrebarea 0.

Celulă 'n care eBistă doi sau mai mulţi nuclei identici ca rezultat al fuziunii celulare:


1. heterocarion

2. homocarion

3. heterocelulă

4. homocelulă

Întrebarea 1.

entru fuzionarea protoplaştilor actualmente se foloseşte:


26/29


1. metoda de electroporare

2. metoda de electroforeză

3. metoda de microinHectare

4. metoda de bombardare cu microbile

Întrebarea 2.

#umiţi factorul selectiv care se adaugă nemiHlocit 'n substratul mediului nutritiv cu scopulefectuării selecţiei celulare la rezistenţa la aciditate:


1. patotoBine

2. concentraţiile de săruri

3. alorile ;oase ale p5ului

4. valorile osmotice

Bartea 2 $0C: Dumăr de /ntrebări 4 '&" (2"&C).


Întrebarea $.

entru păstrarea genofondului vegetal 'n condiţii %in vitro&să utilizează:



2. tehnologia subcultiării periodică (cre%terea lentă)

3. tehnologia selecţiei celulare

4. tehnologia micropropagării %in vitro&

Întrebarea &.

Cultivarea %in vitro& a polenului şi a anterilor se 'nfăptuieşte cu scopul:


1. obţinerii plantelor tolerante la factori de stress

2. obţinerii substanţelor biologic active

3. ob!inerii plantelor haploide pentru procesul de ameliorare


27/29

4. obţinerii hibrizilor somatici

Întrebarea '.

Dezvoltarea unui organism numai din nucleul gameţilor mascul" fără participarea nucleuluiovulului să numeşte:


1. ginogeneza

2. embriogeneza

3. partenogeneza

4. androgeneza

Întrebarea *.

entru dezvoltare a microsporilor 'n condiţii %in vitro& sunt utilizate:


1. doi #eluri de tehnologii

2. cinci feluri de tehnologii

3. patru feluri de tehnologii

4. trei feluri de tehnologii

Întrebarea .

Embriocultura 4 este:


1. formarea celulei zigoto5similare din celulele de calus pe cale aseBuală

2. formarea celulei zigoto5similare aseBuali din celulele nucelusului" care 'nconHoară sacul

embrionar

3. creşterea seminţelor %in vitro& pentru obţinerea mlădiţelor sterile

4. cre%terea embrionilor zigotice pe mediul nutriti arti#icial

Întrebarea .

Cultura embrionilor izolaţi să foloseşte cu scopul:


1. micropropagării %in vitro&

2. transformării genetice


28/29

3. /nigerei repaosului semin!elor

4. hibridării somatice

Întrebarea .

entru cultivarea reuşită a embrionilor izolaţi nu este necesar de ţinut cont de următorul factor:Variante de răspuns:

1. mediul nutritiv

2. apartinenţa botanică a genotipului plantei5donor

3. durata zilei

4. temperature de F- 4 ., C

Întrebarea 100.

Cultura embrionilor hibrizi este mai des folosită 'n cazul:


1. hibridării paraseBuale

2. hibridării /ndepărtate

3. hibridării somatice

4. hibridării de seB

Întrebarea 101.

$n ce constă specificitatea tehnologiei de embrioculură a viţei de vie (:


1. plasarea embrionului izolat a pe mediul nutritiv

2. dezmembrarea embrioizilor somatici din muguri adventivi a 3. inducţia embrioizilor somatici 'n calusul a frunzelor

4. plasarea păr!ilor a semin!elor VV cu embrionul pe mediul nutriti

Întrebarea 102.

Crioconservarea genofondului materialului vegetal se efectuiază:


1. 'n colchicină

2. /n azotul lichid (41*o7)


29/29

3. 'n gheaţa(5/* oC

4. 'n azotul solid (5)*/oC

Întrebarea 10$.

Denumirea tehnologiei celulare prin utilizarea căruia se poate 'nvinge incompatibilitatea seBualăşi sterilitatea ce se manifestă 'n cadrul hibridărilor interspecifice şi intergeneice:


1. transgeneza


3. #ecundarea 9/n itro

4. biotransformare

Întrebarea 10&.

Cum se numeşte metoda obţinerii haploizilor 'n vitro prin folosirea culturii embrionilor haploizi:


1. metoda 9bulbozum

2. metoda hibridării somatice

3. metoda de sincronizarea

4. metoda %dădacă&

Întrebarea 10'.

Cea mai eficientă cale de creştere lentă a colecţiilor constă:


1. 'n maHorarea temperaturii de cultivare

2. 'n maHorarea umidităţii 'n camera de cultivare

3. /n mic%orarea temperaturii de cultiare

4. in transfrerarea a ei 'n condiţii 'ntunecate

biotehnologii in viticultura

Documents