biochimie generala-curs dr. leonard vasilescu.pdf

COMPONENTE STRUCTURALE

CELULARE

PROTEINELE

AMINOACIZII

DEFINIIE:

- AMINOACIZII PREZINT N STRUCTURA LOR O

FUNCIE CARBOXIL I O FUNCIE AMIN LA CARBONUL 1

SAU .

- AU FORMULA CHIMIC GENERAL:

R C1 COOH

NH2

H

AMINOACIZII

STRUCTUR:

- AMINOACIZI SE DIFERENIAZ NTRE EI PRIN

STRUCTURA RADICALULUI R CARE POATE FI DE NATUR

HIDROCARBONAT ALIFATIC, AROMATIC SAU UN

HETEROCICLU.

- RADICALUL POATE CONINE O GRUPARE FUNCIO-

NAL ADIIONAL (-COOH, -NH2, -OH, -SH).

- N STRUCTURA PROTEINELOR, PRIN RADICALUL R,

SE DIFERENIAZ 20 DE AMINOACIZI (INDIFERENT DE

ORIGINEA ACESTORA: VIRAL, BACTERIAN, VEGETAL

SAU ANIMAL).

AMINOACIZII STRUCTUR:

AMINOACIZI ALIFATICI:

GLICINA SAU GLICOCOLUL:

ALANINA SAU ACIDUL -AMINOPROPIONIC:

VALINA SAU ACIDUL -AMINOIZOVALERIANIC:

CH3 C COOH

NH2

H

H

COOH

C

C

CH3

NH2

CH3

H

H C COOH

NH2

H

AMINOACIZII

STRUCTUR:

AMINOACIZI ALIFATICI:

LEUCINA SAU ACIDUL -AMINOIZOCAPROIC:

IZOLEUCINA SAU ACIDUL AMINO- -METILVA-LERIANIC:

COOH

C NH2

CH3

CH3

CH2

HC

H

HC CH3

CH2

C NH2

COOH

CH3

H

AMINOACIZII

STRUCTUR:

AMINOACIZI ALIFATICI CU O GRUPARE HIDROXIL N RADICAL:

SERINA SAU ACIDUL -AMINO- -HIDROXIPROPIO-NIC:

TREOINA SAU ACIDUL -AMINO- -HIDROXIBUTIRIC:

COOH

C

HC

CH3

NH2

OH

H

COOH

C

H2C

NH2

OH

H

AMINOACIZII

STRUCTUR:

AMINOACIZI CONINND SULF SAU TIOAMINOACIZII:

CISTEINA SAU ACID -AMINO- -TIO-PROPIONIC:

METIONINA SAU ACID -AMINO- -METIL-S-METIL-TIOBUTIRIC:

COOH

C

H2C

NH2

SH

H

H3C S CH2 CH2 C

H

NH2

COOH

AMINOACIZII

STRUCTUR:

AMINOACIZI DICARBOXILICI I AMIDELE LOR:

ACIDUL ASPARTIC SAU ACIDUL AMINOSUCCINIC, ASPARAGINA SAU ACIDUL -AMINO- -AMIDOSUCCINIC:

ACIDUL GLUTAMIC SAU ACIDUL -AMINOGLUTARIC, GLUTAMINA SAU ACID -AMINO- - AMIDOGLUTARIC:

HOOC CH2 C

H

COOH

NH2

C CH2 C

H

COOH

NH2O

H2N

CH2 C

H

COOH

NH2

CH2HOOC CH2 C

H

COOH

NH2

CH2C

O

H2N

AMINOACIZII

STRUCTUR:

AMINOACIZII BAZICI:

LIZINA SAU ACIDUL - -DIAMINO-CAPROIC:

ARGININA SAU ACIDUL -AMINO- -GUANIDINO-

VALERIANIC:

CH2 CH2 CH2 C

H

NH2

COOHN

H

C

NH

H2N

H2N CH2 CH2 CH2 CH2 C

H

NH2

COOH

AMINOACIZII

STRUCTUR:

AMINOACIZII BAZICI:

HISTIDINA SAU ACIDUL -AMINO- -IMIDAZOLIL-PROPIONIC (FORME TAUTOMERE):

C

N

HN CH2 C

H

NH2

COOH C

N

N CH2 C

H

NH2

COOH

H

AMINOACIZII

STRUCTUR:

AMINOACIZII AROMATICI:

FENILALANINA SAU ACID -AMINO- -FENILPRO-

PIONIC:

TIROZINA SAU ACID AMINO- -(PARA HIDROXI-

FENIL):

CH2 C COOH

NH2

H

CH2 C COOH

H

NH2

HO

AMINOACIZII

STRUCTUR:

AMINOACIZII AROMATICI:

TRIPTOFANUL SAU ACIDUL -AMINO- -INDOL-PROPIONIC.

IMINOACIZI:

PROLINA SAU ACIDUL PIROLIDIN-2-CARBOXILIC.

C

NH

CH2 C

H

COOH

NH2

C COOHN

H

AMINOACIZI

- STEREOIZOMERIA AMINOACIZILOR

ALANINA CU UN SINGUR ATOM DE CARBON ASIMETRIC

SE PREZINT SUB FORMA A DOI STEREOIZOMERI OPTIC

ACTIVI.

ACETIA SE DEOSEBESC NTRE EI PRIN SENSUL N CARE

ROTESC PLANUL LUMINII POLARIZATE (PROPRIETILE

FIZICE I CHIMICE FIIND IDENTICE).

STEREOIZOMERI D PREZINT GRUPAREA AMINO SITUAT

LA DREAPTA IAR STEREOIZOMERI L AU GRUPAREA AMINO

SITUAT LA STNGA, FR A AVEA VREO LEGTUR CU

SENSUL ROTIRII PLANULUI LUMINII POLARIZATE, SPRE

DREAPTA SAU SPRE STNGA.

AMINOACIZI

- STEREOIZOMERIA AMINOACIZILOR

PRIN CONVENIE CEI DOI STEREOIZOMERI AI ALANINEI

(DAR I PENTRU FIECARE DINTRE CEILALI AMINOACIZI)

AU FOST DESEMNAI PRIN D (DEXTRO) I L (LEVO).

C NH2

COOH

H

CH3

H2N

C H

COOH

H2N

CH3

D-Alanina L-Alanina

COOH

H NH2

C

CH3

HC

CH3

COOH

AMINOACIZI

- PROPRIETI ACIDOBAZICE

TOI AMINOACIZII POSED CEL PUIN 2 GRUPE

IONIZATE, GRUPAREA CARBOXILIC I CEA AMINIC.

AU CARACTER AMFOTER, CARBOXILUL ACIDULUI

POATE CEDA UN PROTON I DEVINE ANION, GRUPAREA

AMIN POATE FIXA UN PROTON I FORMEAZ UN

CATION.

AMINOACIZI

- PROPRIETI ACIDOBAZICE

UNII AMINOACIZI CA LIZINA, ACIDUL GLUTAMIC, ACIDUL

ASPARTIC CUPRIND N RADICAL GRUPRI ACIDE SAU

BAZICE ADIIONALE.

N SOLUII, N FUNCIE DE pH ACESTEIA, SARCINA NET

VA FI POZITIV SAU NEGATIV CU FORMARE DE

CATIONI SAU ANIONI.

PEPTIDELE

SUNT STRUCTURI REZULTATE DIN LEGAREA A DOU SAU

MAI MULTE MOLECULE DE AMINOACIZI DE FORMA:

aa1+aa2+aa3+aa4+...aan aa1-aa2-aa3-aa4-...-aan

REZULTND DIPEPTIDE, TRIPEPTIDE... POLIPEPTIDE.

PEPTIDELE

EXEMPLE DE PEPTIDE CU ROL BIOLOGIC IMPORTANT:

- OXITOCINA.

- VASOPRESINA.

- BRADIKININA.

- ANGIOTENSINA II.

- ACTH.

PROTEINELE

- SUNT MACROMOLECULE CU STRUCTUR POLIPEPTIDIC.

- PREZINT O MARE DIVERSITATE MOLECULAR I SPECIFICITATE:

- DE SPECIE.

- DE INDIVID.

- DE ESUT. - DE CELUL.

PROTEINELE

- LEGTURILE CHIMICE CARE DETERMIN STRUCTRA MACROMOLECULAR:

LEGTURILE DE SULF (PUNILE DE SULF, LEGTURILE DISULFURICE) - LEGTURI CHIMICE COVALENTE. LEGTURILE IONICE - LEGTURI CHIMICE ELECTROVA- LENTE.

LEGTURILE DE HIDROGEN - LEGTURI CHIMICE NECO- VALENTE STABILITE NTRE ATOMI CU UN DUBLET DE

ELECTRONI NEPARTICIPANT (O, N).

LEGTURILE HIDROFOBE - LEGTURI CHIMICE NECOVA- LENTE (van der WAALS) STABILITE NTRE RESTURILE DE

aa CU RADICALUL R HIDROFOB SAU NEPOLAR (ex. Ala, Val,

Leu, Ile, Phe).

PROTEINELE

- CONFORMAIA MACROMOLECULAR:

STRUCTURA PRIMAR: - REPREZINT SECVENA I NUMRUL DE AMINOACIZI DIN LANUL POLIPEPTIDIC CONFORM IN-

FORMAIEI GENETICE CONINUTE N MACROMOLECULA DE ADN.

- ESTE DETERMINAT DE LEGTURILE PEPTI-DICE STABILITE NTRE RESTURILE DE AMINOACIZI.

PROTEINELE - CONFORMAIA MACROMOLECULAR: STRUCTURA SECUNDAR:

- N -HELIX, DETERMINAT DE LEGTURILE DE HIDROGEN CE SE STABILESC NTRE GRUPRILE ATO- MICE PARTICIPANTE LA LEGTURA PEPTIDIC (CO I NH) LA O DISTAN DE 4 aa.

- -STRUCTURA DETERMINAT DE LEGTURI- LE DE HIDROGEN CE SE STABILESC NTRE GRUPRILE ATOMICE PARTICIPANTE LA LEGTURA PEPTIDIC (CO I NH) DE LA DOU LANURI POLIPEPTIDICE.

- -STRUCTURA DETERMINAT DE LEGTURI- LE DE HIDROGEN CE SE STABILESC NTRE GRUPRILE ATOMICE PARTICIPANTE LA LEGTURA PEPTIDIC (CO I NH) DE LA TREI LANURI POLIPEPTIDICE.

PROTEINELE

- CONFORMAIA MACROMOLECULAR:

STRUCTURA TERIAR:

- REZULT CA URMARE A INTERVENIEI LEG- TURILOR CHIMICE COVALENTE I NECOVALENTE CE SE STABILESC NTRE RESTURILE DE aa DIN LANUL POLIPEP- TIDIC ORGANIZAT N STRUCTUR SECUNDAR.

STRUCTURA CUATERNAR:

- REZULT DIN ASOCIEREA UNUI NUMR PAR DE LANURI POLIPEPTIDICE ORGANIZATE N STRUCTUR TERIAR, IDENTICE SAU DIFERITE, PRIN ACELEAI INTER- ACIUNI CHIMICE DESCRISE LA CONFORMAIA SECUNDA- R I TERIAR.

PROTEINELE CONTRACTILE

- ENERGIA CONINUT N LEGTURILE MACROERGICE ESTE IMPLICAT NU NUMAI N DESFURAREA REACI-

ILOR METABOLICE DAR I N DETERMINAREA MICRII COORDONATE:

ACTIVITATEA CILILOR I A FLAGELELOR, FORMAREA FUSULUI DE CROMOZOMI I DIVIZIUNEA

CELULAR, DEPLASAREA MACROMOLECULELOR DE ARN N CAD-

RUL SINTEZEI PROTEICE,

MOBILITATEA SPERMATOZOIZILOR DIN CAVITATEA VA- GINAL SPRE TROMPELE UTERINE,

TRANSPORTUL DE MATERIE TRANSMEMBRANAR, CONTRACIA MUSCULAR.


- ESUTUL MUSCULAR SCHELETIC ESTE UN ESUT ACTIV CARE DETERMIN I CONTROLEAZ MOBILIZAREA STRUCTURILOR OSOASE.

- SISTEMUL CONTRACTIL CARE ASIGUR MICAREA COORDONAT A COMPONENTEI OSAOSE ESTE CONST-ITUIT DE FILAMENTE PROTEICE - MIOFIBRILElLE.

- ENERGIA NECESAR CONTRACIEI MUSCULARE ESTE FURNIZAT DE ATP.

- HIDROLIZA ATP-ului ESTE DETERMINAT DE CONCEN-TRAIA I ELIBERAREA IONILOR DE CALCIU DIN CISTERNELE RETICULULUI SARCOPLASMATIC.


- MIOFIBRILELE SUNT DISPUSE N MNUNCHIURI PARA-LELE CU AXA DE CONTRACIE.

- AU UN DIAMETRU DE 1 m FIECARE I SUNT NCONJURATE I SEPARATE DE UN LICHID INTRACE-LULAR VSCOS SARCOPLASMA.

- SARCOPLASMA CONINE GLICOGEN, ATP, ADP, AMP, FOSFAT, FOSFO-CREATIN, CREATIN, ENZIME GLICOLI-TICE, ELECTROLII, AMINOACIZI, POLIPEPTIDE ETC.


- ULTRASTRUCTURA MIOFIBRILEI:

MICROSCOPIA ELECTRONIC DISTINGE O MULIME DE DETALII STRUCTURALE ALE MIOFILAMENTELOR:

ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE ACESTORA SE REPET DE-A LUNGUL FIBREI AXIALE LA FIECARE 2.3 m.

ACESTE ELEMENTE CONSTITUTIVE REPREZINT UNI-TATEA MORFO-FUNCIONAL A FIBREI MUSCULARE DENUMIT SARCOMER.


- ULTRASTRUCTURA MIOFIBRILEI:

SARCOMERUL APARE SUB FORMA UNEI SUCCESIUNI DE BENZI LUMINOASE I NTUNECATE, CARE SE NTRE-PTRUND,

ACESTE FILAMMENTE FORMEAZ APARATUL CONTRA-CTIL,

BENZILE LUMINOASE SAU CLARE SE NUMESC BENZI I (SUNT OPTIC IZOTROPE),

BENZILE NTUNECATESE SE NUMESC BENZI A SAU ANIZOTROPE (PREZINT PROPRIETATEA DE DUBL REFRACIE SAU BIREFRIGEREN),

SARCOMERELE SUNT DELIMITATE PRIN AA NUMITELE BENZI Z.

PROTEINELE CONTRACTILE - ULTRASTRUCTURA MIOFIBRILEI:

PE O SECTIUNE TRANSVERSAL MICROSCOPIA ELEC-TRONIC DISTINGE DOU TIPURI DE MIOFILAMENTE ALE APARATULUI CONTRACTIL MUSCULAR:

MIOFILAMENTE GROASE DE 100-150 DIAMETRU CE CONIN MIOZIN, PROTEINELE M I C,

MIOFILAMENTE SUBIRI CE AU N COMPONEN: AC-TINA, TROPOMIOZINA, I TROPONINA,

BANDA LUMINOAS I CONINE FILAMENTELE SUBIRI,

BANDA LUMINOAS A CONINE FILAMENTELE GROASE CARE SE INTERPTRUND CU MIOFILAMENTELE SUBIRI.

GLUCIDELE

DEFINIIE

COMPUI POLIHIDROXICARBONILICI CARE CONIN N

FORMULA CHIMIC CARBON, HIDROGEN, I OXIGEN N

PROPORIE 1/2/1.

UNELE GLUCIDE PREZINT N STRUCTUR I AZOT I

FOSFOR.

CLASIFICARE

MONOZAHARIDELE SAU OZIDELE AU STRUCTURA

FORMAT DINTR-O SINGUR UNITATE POLIHIDROXICAR-

BONILIC.

DUP NATURA GRUPRII CARBONILICE POT FI ALDOZE

SAU CETOZE.

DUP NUMRUL ATOMILOR DE CARBON DIN MOLECUL

SUNT TRIOZE, TETROZE, PENTOZE, HEXOZE, HEPTOZE I

OCTOZE.

CLASIFICARE

OLIGOZAHARIDELE SUNT GLUCIDE FORMATE DIN DOU

PN LA ZECE UNITI MONOZAHARIDICE.

POLIZAHARIDELE SUNT GLUCIDE CARE PREZINT N

STRUCTURA LOR SUTE I MII DE UNITI MONOZAHARI-

DICE LEGATE COVALENT.

STEREOIZOMERIA MONOZAHARIDELOR

MONOZAHARIDELE (CU EXCEPIA CETOTRIOZEI) PREZIN-

T N MOLECULA LOR UN ATOM DE CARBON ASIMETRIC

CARE DETERMIN FORMAREA A DOI STEREOIZOMERI OP-

TIC ACTIVI NUMII ENANTIOMERI.

NUMRUL TOTAL DE STEREOIZOMERI OPTIC ACTIVI PEN-

TRU UN COMPUS CU N ATOMI DE CARBON ESTE 2N.

PRIN CONVENIE ENANTIOMERII AU FOST GRUPAI N

DOU SERII STERICE - D I L.

PRIN BIOSINTEZ NATURAL (ANIMAL SAU VEGETAL)

REZULT NUMAI UNA DIN CELE DOU FORME IZOMERE.

STEREOIZOMERIA

MONOZAHARIDELOR

L-gliceraldehid D-gliceraldehid

C H O

C

C H 2 O H

H O H

N H 2

C H

C H O

C H 3

C N H 2 H

C H O

C H 3

C H O

C

C H 2 O H

O H H

STRUCTURA CICLIC A MONOZAHARIDELOR

STRUCTURILE CICLICE ALE MONOZAHARIDELOR IAU NATERE CA URMRE A INTERACIUNII DINTRE GRUPAREA CARBONIL CU GRUPAREA HIDROXIL DIN POZIIA 4 SAU 5 SAU 6.

STRUCTURILE CICLICE REZULTATE CU 5 ATOMI DE CAR-BON AU FOST NUMITE FURANOZICE IAR STRUCTURILE CI-CLICE CU 6 ATOMI DE CARBON AU FOST NUMITE PIRANO-ZICE.

N URMA PROCESULUI DE CICLIZARE A MONOZAHARIDE-LOR CARBONUL CARBONIL DEVINE CARBON ASIMETRIC I DETERMIN EXISTENA A NC DOI STEREOIZOMERI DEFINI I - DUP POZIIA HIDROXILULUI SEMIACETA-LIC.


C

C O

C

CC OH

OH

OH

OH

H

CH2OH

H

H

H

H

-D-glucopiranoza

C

OHH

CH

C HHO

C OHH

CH

CH2OH

O

OH


C

C O

C

CC

OH

OH

OH

OH

H

CH2OH

H

H

H

H

C

HO H

CH

C HHO

C OHH

CH

CH2OH

O

OH

-D-glucopiranoza


C

C O

C

CC OH

H

H

OH

H

H

OH

OH

H

CH2OH

-D-fructopiranoz

CH2OH

C

C HHO

C OHH

CH

C

H2

OH

O

OH


C C

C

O

H

CH2OH

OH H

H OH

CH2OH

OH

-D-fructofuranoz

CH2OH

C

C HHO

C OHH

CH

CH2OH

HO

O

OLIGOZAHARIDELE

SUNT GLUCIDE FORMATE DIN 2-10 UNITI MONOZAHA- RIDICE.

DIZAHARIDELE SUNT GLUCIDE FORMATE DIN DOU UNITI MONOZAHARIDICE LEGATE DICARBONILIC SAU MONOCARBONILIC.

OLIGOZAHARIDELE SUNT GLUCIDE FORMATE DIN MAI MULT DE DOU UNITI MONOZAHARIDICE; SUNT COMPO-NENTE ALE GLUCOPROTEINELOR.

DIZAHARIDE

Dizaharid dicarbonilic

C

C OHH

C HHO

C OHH

CH

CH2

O

OH

HC

C OHH

C HHO

C OHH

CH

CH2

O

OH

H

O

DIZAHARIDE

Dizaharid monocarbonilic

H

OH

O

CH2

H C

H OHC

HO HC

H OHC

C

O

O

C

C OHH

C HHO

C H

CH

CH2 OH

H

DIZAHARIDE

Maltoza

C

C O

C

CC

OH

OH

H2C OH

O

OHH2C

OH

OH

OH

C C

C

OC

C

OH

DIZAHARIDE

Lactoza

C

C O

C

CC

OH

OH

H2C OH

O

OHH2C

OH

OH

OH

C C

C

OC

C

OH

DIZAHARIDE

Zaharoza

C

C O

C

CC

OOH

OH

OH

H2C OH

CH2

CH2OH

OH

OH

O

C

CC

OH

POLIZAHARIDELE

SUNT GLUCIDE FORMATE DIN SUTE I MII DE UNITI MONOZAHARIDICE LEGATE NTRE ELE PRIN LEGTURI GLICOZIDICE -(1-4) I -(1-6).

AMIDONUL ESTE FORMA DE DEPOZIT A GLUCIDELOR N REGNUL VEGETAL, IAR PENTRU OM REPREZINT UN NU-TRIMENT IMPORTANT.

GLICOGENUL REPREZINT FORMA DE DEPOZIT A GLUCI-DELOR N ORGANISMUL UMAN (LA NIVEL HEPATIC, MUS-

CULAR).

ROLUL BIOLOGIC AL GLUCOZEI

SURS DE ENERGIE PRIN OXIDARE (GLICOLIZA).

BIOSINTEZA DE PENTOZE COMPONENTE ALE NUCLEOTI-DELOR I SURS DE NADPH NECESAR N REACIILE DE BIOSINTEZA REDUCTIV (CALEA METABOLIC A 6-FOSFO-GLUCONATULUI).

BIOSINTEZA ACIZILOR URONICI, PRECURSORI AI PRO-TEOGLICANILOR.

BIOSINTEZA DE AMINOACIZI NEESENIALI, TRIGLICERIDE, FOSFOLIPIDE, COLESTEROL (PRIN INTERMEDIARI REZUL-

TAI DIN CATABOLISMUL GLUCOZEI).

GLICOLIZA

REPREZINT ELIBERAREA ENERGIEI CONINUTE N MO-LECULA DE GLUCOZ PRIN DEGRADAREA OXIDATIV A ACESTEIA LA ACIDUL PIRUVIC.

ENERGIA ELIBERAT N TIMPUL GLICOLIZEI ESTE STO-CAT SUB FORM DE ATP. GLICOLIZA ARE LOC N CITOSOL I PRESUPUNE MAI

MULTE ETAPE:

FOSFORILAREA GLUCOZEI SUB FORM DE GLUCOZ 6-FOSFAT:

Glucoz Glucoz-6-fosfat

C

C O

C

CC OH

OH

OH

OH

H

CH2OH

H

H

H

H

C

C O

C

CC OH

OH

OH

OH

H

CH2OPO32-

H

H

H

H

GLICOLIZA

REACII BIOCHIMICE NECESARE SCINDRII HEXOZEI N DOU TRIOZE:

Glucoz Dihidroxiaceton- Gliceraldehid-

3-fosfat 3-fosfat

+

CH2OH

C O

CH2OPO32-

CHO

CHOH

CH2OPO32-

C

C O

C

CC OH

OH

OH

OH

H

CH2OPO32-

H

H

H

H

GLICOLIZA

REACII BIOCHIMICE NECESARE FORMRII ACIDU-LUI PIRUVIC DIN GLICERALDEHID-3-FOSFAT:

Gliceraldehid- Acid piruvic

3-fosfat

C

C

CH3

O-

O

O

CHO

CHOH

CH2OPO32-

GLICOLIZA

N CONDIII DE ANAEROBIOZ GLICOLIZA CONTI-NU CU FORMAREA DE ACID LACTIC:

Acid piruvic Acid lactic

C

C

CH3

O-

O

O

C

CHOH

CH3

O-

O

GLICOLIZA

ENERGIA ELIBERAT N TIMPUL GLICOLIZEI I STOCAT SUB FORM DE ATP, REZULT N URMA REACIILOR DE FOSFORILARE LA NIVEL DE SUBSTRAT:

CONVERSIA 1,3-DIFOSFOGLICERATULUI LA

3-FOSFOGLICERAT.

CONVERSIA FOSFOENOLPIRUVATULUI LA PIRUVAT.

OXIDAREA COMPLET A GLUCOZEI LA CO2 I H2O PRESUPUNE DECARBOXILAREA OXIDATIV A ACIDULUI PIRUVIC CU FORMAREA DE ACETIL-CoA, PARCURGEREA

REACIILOR DIN CICLU KREBS I TRANSFERUL ECHIVA-LENILOR REDUCTORI N LANUL RESPIRATOR.

DECARBOXILAREA OXIDATIV A ACIDULUI PIRUVIC

ESTE UN PROCES BIOCHIMIC COMPLEX CARE PRESU-

PUNE PARTICIPAREA A TREI ENZIME I CINCI COENZIME:

PIRUVAT DECARBOXILAZA.

LIPOIL REDUCTAZ TRANSACETILAZA.

LIPOAT DEHIDROGENAZA.

TIAMINPIROFOSFATUL.

ACIDUL LIPOIC.

COENZIMA A.

FAD.

NAD+.

DECARBOXILAREA OXIDATIV A ACIDULUI PIRUVIC

REACIA GLOBAL A DECARBOXILRII OXIDATIVE A ACIDULUI PIRUVIC ESTE:

CH3-CO-COOH + NAD+ + CoA CH3-CO-S-CoA + NADH + H

+ + CO2

GLUCONEOGENEZA

REPREZINT POSIBILITATEA ORGANISMULUI DE A

SINTETIZA GLUCOZA N ANUMITE STRI METABOLICE:

APORT INSUFICENT DE GLUCOZ PENTRU ESU-TURILE GLUCODEPENDENTE.

DIET SRAC N GLUCIDE, INANIIE.

EPUIZAREA REZERVELOR DE GLICOGEN HEPATIC.

CA URMARE A INTENSIFICRII LIPOLIZEI SAU A ACUMULRII DE ACID LACTIC.

REACIILE GLUCONEOGENEZEI AU LOC PREPONDERENT N ESUTUL HEPATIC I CORTEXUL RENAL I DECURG, N GENERAL, N SENS NVERS REACIILOR GLICOLIZEI.

GLUCONEOGENEZA

PRECURSORII GLUCOZEI, N REACIILE GLUCONEOGE-NEZEI SUNT:

AMINOACIZII GLUCOFORMATORI.

GLICEROL FOSFATUL.

INTERMEDIARI AI CICLULUI KREBS (ACIDUL

OXALACETIC, ACIDUL -CETOGLUTARIC, SUCCINIL-CoA).

ACIDUL LACTIC.

GLUCONEOGENEZA

REACIILE NEOGLUCOGENEZEI PRESUPUNE PARCUR-GEREA URMTOARELOR ETAPE:

CONVERSIA PIRUVATULUI LA FOSFOENOLPIRUVAT.

FORMAREA FRUCTOZEI 6-FOSFAT DIN FRUCTOZ 1,6- DIFOSFAT.

CONVERSIA FRUCTOZEI 6-FOSFAT LA GLUCOZ 6-FOSFAT.

HIDROLIZA GLUCOZEI 6-FOSFAT I ELIBERAREA GLUCOZEI.

GLICOGENOGENEZA

REPREZINT CALEA METABOLIC PRIN CARE ORGANIS- MUL DEPOZITEAZ EXCESUL DE GLUCOZ SUB FORM DE GLICOGEN.

REACIILE GLICOGENOGENEZEI SUNT REACII DE FOR- MARE A UNOR LEGTURI CHIMICE COVALENTE DE TIP 1,4- GLICOZIDICE I 1,6-GLICOZIDICE, NTRE MOLECULELE DE GLUCOZ.

GLICOGEN SINTETAZA ESTE ENZIMA CARE CATALIZEA-

Z FORMAREA LEGTURILOR 1,4-GLICOZIDICE. AMILO-1,4-1,6-TRANSGLICOZIDAZA SAU ENZIMA DE RAMI-

FICARE CATALIZEAZ FORMAREA LEGTURILOR 1,6-GLI- COZIDICE.

GLUCOZA INTR N REACIILE GLICOGENOGENEZEI SUB FORM DE UDP-GLUCOZ.

GLICOGENOLIZA

REPREZINT PROCESUL METABOLIC PRIN CARE ORGA-NISMUL I ASIGUR NECESARUL DE GLUCOZ DIN GLICO-GEN.

CONST N HIDROLIZA LEGTURILOR 1,4-GLICOZIDICE I LEGAREA GLUCOZEI DE ACID FOSFORIC, CU FORMARE DE

GLUCOZ 1-FOSFAT. REACIA ESTE CATALIZAT DE 1,4-GLUCAN-FOSFAT GLUCOZIL TRANSFERAZA.

LEGTURILE 1,6-GLICOZIDICE SUNT HIDROLIZATE LA GLU-COZ, DUP CE, LA O DISTAN DE PATRU UNITI GLICO-ZIDICE DE RAMIFICAIE, O COMPONENT TRIZAHARIDIC ESTE TRANSFERAT PE CATENA LINIAR A GLICOGENULUI SUB ACIUNEA CATALITIC A AMILO-1,4-1,6-GLUCAN TRAN-SFERAZA SAU ENZIMA DE DERAMIFICARE.

LIPIDELE

LIPIDELE DEFINIIE:

LIPIDELE FORMEAZ UN GRUP HETEROGEN DE COM-

PUI CHIMICI CU PROPRIETATEA COMUN DE A FI INSO-

LUBILI N AP I SOLUBILI N SOLVENI ORGANICI.

CLASIFICARE:

LIPIDE SIMPLE SAU LIPIDE SAPONIFICABILE:

GLICERIDE.

FOSFOGLICERIDE.

SFINGOLIPIDE.

CERURI.

LIPIDE COMPLEXE SAU LIPIDE NESAPONIFICABILE:

STEROIZI.

TERPENE.

CAROTENOIZI.

ACIZII GRAI

SUNT ACIZI MONOCARBOXILICI CU CATEN LINIA- R, SATURAT SAU NESATURAT, CU NUMR PAR DE ATOMI DECARBON (4-26).

SUNT DESCRII I ACIZI GRAI CICLICI, CU CATEN RAMIFICAT, CU NUMR IMPAR DE ATOMI DE CARBON SAU CUPRINZND I ALTE GRUPRI FUNCIONALE.

NUMEROTAREA ATOMILOR DE CARBON AI ACIZILOR

GRAI (SATURAI SAU NESATURAI) NCEPE CU CARBO-

NUL CARBOXIL, CARE ESTE ATOMUL NUMRUL 1 SAU I

CONTINU PN LA CARBONUL METIL - CH3 - CARE ESTE

NUMRUL N. DUBLA LEGTUR N CAZUL ACIZILOR GRAI

NESATURAI ESTE INDICAT PRIN NUMRUL PRIMULUI

ATOM DE CARBON AL DUBLEI LEGTURI SAU DUBLA

LEGTUR POATE FI MARCAT PRIN LITERA .

ACIZII GRAI

ACIZII GRAI SATURAI AU FORMULA CHIMIC

GENERAL: CH3-(CH2)N-COOH.

CH3-(CH2)14-COOH

Acidul palmitic (C16)

ACIZII GRAI NESATURAI DATORIT LEGTURILOR

CHIMICE DUBLE PREZINT IZOMERIE CIS/TRANS.

PRIN BIOSINTEZA NATURAL REZULT NUMAI

FORMELE IZOMERE CIS.

CH3

COOH

CH3

COOH

ACIZII GRAI

ACIZII GRAI NESATURAI AU FORMULA CHIMIC

GENERAL: CH3-(CH2)N1-CH=CH-(CH2)N1-COOH (N=N1+N2).

CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-COOH

trans

cis

Acidul oleic - C18:1(9)

CC

CH3COOH

H

H

C

CH3COOH

C

HH

GLICERIDELE

REPREZINT FORMA DE DEPOZIT A LIPIDELOR N

ORGANISM.

DIN PUNCT DE VEDERE CHIMIC SUNT ESTERI AI

GLICEROLULUI CU ACIZI GRAI (ACID OLEIC, ACID PALMI-

TIC, ACID PALMITOLEIC, ACID STEARIC).

DUP NUMRUL ACIZILOR GRAI ESTERIFICAI SE

DIFERENIAZ:

MONOGLICERIDE:

CH2 O C R1

O

CH

CH2 OH

OH

1

2

3'

1-( )-acilglicerol

CH2 OH

CH

CH2 OH

O

R2CO

'

2-( )-acilglicerol

3

2

11

2

3'

3-( ')-acilglicerol

O C R3

OOH

CH2

CH

OHCH2

GLICERIDELE

DIGLICERIDE:

TRIGLICERIDE:

O C R2

OHCH2

CH

CH2

O

R1CO

O

OH

O C R3

O

CH2

CH

CH2

O

R1CO

1,2-( , )-diacilglicerol 1,3-( , ')-diacilglicerol

1

2

3'

1

2

3'

O C R2

O

O C R3

O

CH2

CH

CH2

O

R1CO

triacilglicerol

GLICERIDELE

FOSFOGLICERIDELE

SUNT FOSFOLIPIDE DERIVATE DIN ACIDUL FOSFATI-

DIC.

SUNT COMPONENTE STRUCTURALE IMPORTANTE

ALE MEMBRANELOR CELULARE, TECII DE MIELIN, SUR-

FACTANTULUI PULMONAR (FOSFATIDILCOLINA).

PARTICULARITILE STRUCTURALE LE CONFER

CARACTER AMFIIONIC I AMFIPATIC.

O C R2

O

OCH2

CH

CH2

O

R1CO

O-O

O-

P

Acid fosfatidic

GLICERIDELE

FOSFOGLICERIDELE

FOSFATIDILCOLINELE SAU LECITINELE:

O C R2

O

OCH2

CH

CH2

O

R1CO

OO

O-

PCH2 CH2

N+(CH3)3

GLICERIDELE

FOSFOGLICERIDELE

FOSFATIDILETANOLAMINELE SAU CEFALINELE:

O C R2

O

OCH2

CH

CH2

O

R1CO

OO

O-

PCH2 CH2

N+H3

GLICERIDELE

FOSFOGLICERIDELE

FOSFATIDILSERINELE SAU SERINCEFALINELE:

O C R2

O

OCH2

CH

CH2

O

R1CO

OO

O-

PCH2 CH

N+H3

COO-

GLICERIDELE

FOSFOGLICERIDELE

FOSFATIDIINOZITOLII SAU INOZITOLFOSFATIDELE:

O C R2

O

OCH2

CH

CH2

O

R1CO

O

O-

P

OH

OH

OH

HOHO

O

GLICERIDELE

SFINGOLIPIDELE

SUNT LIPIDE CARE AU N STRUCTUR UN AMINO-

ALCOOL SUPERIOR SFINGOZINA SAU DERIVATUL HIDRO-

GENAT DIHIDROSFINGOZINA, DE CARE ESTE LEGAT AMI-

DIC UN ACID GRAS.

SUNT PREZENTE N MAJORITATEA ESUTURILOR CU

EXCEPIA ESUTULUI ADIPOS.

SFINGOLIPIDELE CARE CONIN FOSFOR AU

CARACTER AMFIIONIC I AMFIPATIC.

CH3 (CH2)14 CH2OH

NH2

CH

OH

CH

Dihidrosfingozina

CH3 (CH2)12 CH CH CH

OH

CH

NH2

CH2OH

Sfingozina

GLICERIDELE

SFINGOLIPIDELE

SFINGOLIPIDELE SE MPART N:

- SFINGOMIELINE CARE CUPRIND N STRUCTUR

RESTURI FOSFATIDIL.

GLICOSFINGOLIPIDE CARE CUPRIND N STRUCTUR

RESTURI GLICOZIL. DUP NATURA RESTULUI GLICOZIL

ACESTEA SUNT:

CEREBROZIDE (GLICOLIPIDE NEUTRE).

GANGLIOLIPIDE (GLICOLIPIDE ACIDE).

GLICERIDELE

CERURILE

CERURILE SAU CERIDELE SUNT ESTERI AI ACIZILOR

GRAI SUPERIORI (CU 30-40 ATOMI DE CARBON).

AU CARACTER PRONUNAT HIDROFOB I FORMEA-

Z LA NIVELUL TEGUMENTELOR UN STRAT PROTECTOR

MPOTRIVA PIERDERILOR DE AP.

GLICERIDELE

LIPIDELE NESAPONIFICABILE

SUNT LIPIDE COMPLEXE CARE PRIN HIDROLIZ NU

SE DESCOMPUN N PRILE CONSTITUTIVE.

DIN ACEAST CATEGORIE FAC PARTE:

STEROIZI.

TERPENE.

CAROTENOIZI.

GLICERIDELE

STEROIZII

DIN PUNCT DE VEDERE CHIMIC AU O STRUCTUR

CARE CUPRINDE TREI NUCLEE CICLOHEXANICE I UNUL

CICLOPENTANIC.

DIN ACEAST CATEGORIE FAC PARTE:

COLESTEROLUL.

HORMONII CORTICOSTROIZI.

ACIZII BILIARI.

HORMONII ESTROGENI.

HORMONII ANDROGENI.

GLICERIDELE

COLESTEROLUL

ESTE COMPONENT AL MEMBRANEI CELULARE CU

ROL IMPORTANT FLUIDITATEA MEMBRANAR, AL TECII DE

MIELIN, AL LIPOPROTEINELOR PLASMATICE.

ESTE UN PRECURSOR N BIOSINTEZA:

HORMONILOR CORTICOSTROIZI.

ACIZILOR BILIARI.

HORMONILOR ESTROGENI.

HORMONILOR ANDROGENI.

ColesterolHO

12

34

56

7

89

10

1112

13

14 15

1617

18

19

2021 22

23

24

2526

27

GLICERIDELE

TERPENELE

N ACEAST CATEGORIE AU FOST DESCRISE:

VITAMINELE K.

VITAMINELE E.

UBICHINONA SAU COENZIMA Q.

O

O

CH3

(CH2 CH2 C

CH3

(CH2 CH2 CH

CH3

CH2)3 H

Filochinona (vitamina K1)

-tocoferol (vitamina E)

87

65 4

3

21O

CH3

H3C

HO

CH3

CH3

(CH3)3 CH

CH3

(CH2)3 CH

CH3

(CH2)3 CH CH3

CH3

O

O

CH3

H3C

HO

CH3

CH3

C

H2

H

CC

H2

C

CH3

56

78

10

Ubichinona (Coenzima Q)

GLICERIDELE

CAROTENOIZII

SUNT HIDROCARBURI NESATURATE DIN CLASA PO-

LIENELOR CARE AU SUFERIT O CICLIZARE LA UNA SAU LA

AMBELE EXTREMITI AU FOST DESCRII:

-CAROTENII.

-CAROTENII.

-CAROTENII.

CRIPTOXANTINA

(CH

CH3

H3C CH3CH C

CH3

CH)2 CH CH (CH C

CH3

CH CH)2

H3C

H3C CH3

-caroten -carotenul

(CH

CH3

H3C CH3CH C

CH3

CH)2 CH CH (CH C

CH3

CH CH)2

H3C

H3C CH3

-Carotenul

CH3H3C

CH3

(CH

H3C

H3C

CH)2CH

CH3

C(CHCHCHCH)2

CH3

CCHCH3H3C

H3C

CH)2CH

CH3

C(CHCHCHCH)2

CH3

CCH(CH

CH3

H3C CH3

CH2OHCriptoxantina

GLICERIDELE

CICLUL KREBS

GLICERIDELE

CICLUL KREBS

REPREZINT O ETAP METABOLIC INTERMEDIAR

COMUN STRUCTURILOR ENERGOGENE N DEGRADAREA

ACESTORA LA CO2 I H2O.

ESTE CUNOSCUT I SUB NUMELE DE CICLUL ACIZI-

LOR TRICARBOXILICI SAU CICLU ACIDULUI CITRIC.

CICLU KREBS, PRIN INTERMEDIARII METBOLICI FUR-

ZAI, CONSTITUE I O CALE DE INIIERE ANABOLIC.

STRUCTURILE ENERGOGENE PTRUND N REACIILE

CICLULUI KREBS SUB FORM DE ACETIL-CoA.

PRIN OXIDAREA ACETIL-CoA REZULT 2 MOLECULE

DE CO2 I 4 DE ECHIVALENI REDUCTORI (3 NADH + 3 H+

I 1 FADH2), CONFORM REACIEI GLOBALE:

CH3CO~SCoA + 3 NAD+ + FAD + GDP + H3PO4 + 2 H2O CoA-SH + GTP + 3 NADH + 3 H

+ + FADH2 + 2 CO2.

GLICERIDELE

CICLUL KREBS

ESTE DESCRIS PRIN 8 REACII BIOCHIMICE CARE AU

LOC INTRAMITOCONDRIAL:

1. CONDESAREA ALDOLIC A ACIDULUI OXALACETIC CU ACETIL-CoA:

+

CoASH

HOH

HOOC CO

CH2COOH

H2C COOH

CHO COOH

H2C COOH

H CH2 CO~SCoA

citrat

sintetaza

Acetil-CoA Acid oxalacetic Acid citric

GLICERIDELE

CICLUL KREBS



2. IZOMERIZAREA ACIDULUI CITRIC LA ACID IZOCITRIC:

aconitaza

HOH

C COOH

HC COOH

H2C COOH

HO

H

HC COOH

C COOH

H2C COOH

H2C COOH

CHO COOH

H2C COOH

aconitaza

HOHHOH HOH

Acid citric Acid cis-aconitic Acid izocitric

GLICERIDELE

CICLUL KREBS



3. OXIDAREA I DECARBOXILAREA ACIDULUI IZOCITRIC:

izocitrat

dehidrogenaza

NAD+NADH +H+

+ CO2

C COOH

H2C

H2C COOH

O

C COOH

HC COOH

H2C COOH

HO

H

Acid izocitric Acid -cetoglutaric

GLICERIDELE

CICLUL KREBS



4. OXIDAREA I DECARBOXILAREA ACIDULUI -CETO- GLUTARIC:

NADH + H++

CO2

CoASH+NAD++

H2C

H2C

CO~SCoA

COOHC COOH

H2C

H2C COOH

Ocetoglutarat

dehidrogenaza

Acid -cetoglutaric Succinil-CoA

GLICERIDELE

CICLUL KREBS



5. FORMAREA ACIDULUI SUCCINIC:

+ + CoASH++H2C

H2C

COOH

COOH

GTPH3PO4GDP+H2C

H2C

CO~SCoA

COOHsuccinil CoA

sintetaza

Succinil-CoA Acid succinic

GLICERIDELE

CICLUL KREBS



6. OXIDAREA ACIDULUI SUCCINIC:

Acid fumaricAcid succinic

CH2

CH2

COOH

COOH FAD FADH2

CH

HC

COOH

HOOC succinatdehidrogenaza

GLICERIDELE

CICLUL KREBS



7. FORMAREA ACIDULUI MALIC:

Acid malic

HOHHOH

COOH

CH OH

CH2

COOH

fumaraza

Acid fumaric

CH

HC

COOH

HOOC

GLICERIDELE

CICLUL KREBS



8. OXIDAREA ACIDULUI MALIC LA ACID OXALACETIC:

Acid oxalaceticAcid malic

COOH

C O

CH2

COOH

COOH

CH OH

CH2

COOH

NAD+NADH +H+

malat

dehidrogenaza

GLICERIDELE

ACIZII NUCLEICI

GLICERIDELE

ACIZII NUCLEICI

SUNT MACROMOLECULE CU STRUCTUR CHIMIC

RELATIV SIMPL CARE CONIN I TRASMIT INFORMAIA GENETIC.

SUNT DOU CATEGORII DE ACIZI NUCLEICI:

ACIDUL DEOXIRIBONUCLEIC, PRESCURTAT ADN. I

ACIDUL RIBONUCLEIC, PRESCURTAT ARN.

DIVIZIUNEA I MANIFESTAREA ORGANISMELOR VII

SUNT CA URMARE A TREI PROCESE:

REPLICARE.

TRANSCRIERE.

BIOSINTEZ PROTEIC.

GLICERIDELE

STRUCTURA ACIZILOR NUCLEICI

ACIZII NUCLEICI SUNT FORMAI DIN NUCLEOTIDE

LEGATE NTRE ELE PRIN LEGTURI FOSFAT-DIESTERICE:

ADN-ul REZULT DIN NLNUIREA DEOXIRIBONU- CLEOTIDELOR, I

ARN-ul REZULT DIN NLNUIREA RIBONUCLEO- TIDELOR.

DEOXIRIBONUCLEOTIDELE I RIBONUCLEOTIDELE

AU N STRUCTURA LOR:

O BAZ AZOTAT PURINIC,

O BAZ AZOTAT PIRIMIDINIC,

O PETOZ, I

O MOLECUL DE ACID FOSFORIC.

GLICERIDELE


BAZELE AZOTATE PURINICE ADENINA I GUANOZI-

NA AU O STRUCTUR ASEMNTOARE PURINEI:

IAR,

BAZELE AZOTATE PIRIMIDINICE CITOZINA, TIMI-

NA I URACILUL AU O STRUCTUR ASEMNTOARE PIRIMIDINEI:

Purina

N

N N

H

N7

89

1

23 4

56

N

N1

2

3 4 5

6

5

Pirimidina

GLICERIDELE


RIBOZA DIN COMPONENA DEOXIRIBONUCLEOTI-

DELOR ARE STRUCTURA -D-2-DEOXIRIBOFURANOZEI:

IAR,

RIBOZA DIN COMPONENA RIBONUCLEOTIDELOR

ARE STRUCTURA -D-RIBOFURANOZEI:

O

C

OH

H

OH

H

OH

HH

CH2OH

-D-riboza

1

23

4

5

5

4

3 2

1

-D-2-deoxiriboza

O

C

OH

H

H

H

OH

HH

CH2OH

GLICERIDELE


NUCLEOZIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT

DINTR-O BAZ AZOTAT PURINIC SAU PIRIMIDINIC I PENTOZ:

-D-riboza

Adenina

Adenozina

9

O

C

H

OH

H

OH

HH

CH2OH

NH2

CH

NC

CNN

HC

NC

1

GLICERIDELE




O

C

H

OH

H

OH

HH

CH2OH

C

NC

C N

CH

O

NC

H2N

HN

9

-D-riboza

Guanina

Guanozina

1

GLICERIDELE




Citidina

Citozina

1

1 -D-riboza

O

C

H

OH

H

OH

HH

CH2OH

OC

NH2

CH

CHN

NC

GLICERIDELE




O

C

H

H

H

OH

HH

CH2OH

CH3

OC

O

C

CHN

HNC

Timidina

-D-2-deoxiriboza1

1Timina

GLICERIDELE




1

O

C

H

OH

H

OH

HH

CH2OH

OC

O

CH

CHN

HNC

-D-riboza

1

Uracil

Uridina

GLICERIDELE


NUCLEOTIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT

PRIN ESTERIFICAREA NUCLEOZIDELOR CU ACID FOSFO-

RIC:

OP

O

O-

-O

CN

HCN N

C

C N

CH

NH2

CH2

HH

OH

H

OH

H

C

O5

1

9

Adenozin-5-fosfat

Adenina

-D-riboza

GLICERIDELE




RIC:

1

Guanozin-5-fosfat

Guanina

-D-riboza

9

C

NC

C N

CH

O

NC

H2N

HN

5OP

O

O-

-O CH2

HH

OH

H

OH

H

C

O

GLICERIDELE




RIC:

Citidin-5-fosfat

Citozina

1

1 -D-riboza

OP

O

O-

-O

CN

NCH

CH

NH2

CO

CH2

HH

OH

H

OH

H

C

O5

GLICERIDELE




RIC:

Timidin-5-fosfat

-D-riboza1

1Timina

5OP

O

O-

-O

CHN

NCH

C

O

CO

CH3

CH2

HH

OH

H

H

H

C

O

GLICERIDELE




RIC:

1 -D-riboza

1

Uracil

Uridin-5-fosfat

5OP

O

O-

-O

CHN

NCH

CH

O

CO

CH2

HH

OH

H

OH

H

C

O

GLICERIDELE



LEGATE NTRE ELE PRIN LEGTURI FOSFAT-DIESTERICE:

ADN-ul REZULT DIN NLNUIREA DEOXIRIBONU- CLEOTIDELOR, I

ARN-ul REZULT DIN NLNUIREA RIBONUCLEO- TIDELOR.

GLICERIDELE



LEGATE NTRE ELE PRIN LEGTURI FOSFAT-DIESTERICE.

ADN-ul PREZINT 2 LANURI POLIDEOXINUCLEO- TIDICE DISPUSE HELICOIDAL N JURUL UNUI AX COMUN.

ARN-ul PREZINT UN SINGUR LAN POLIRIBONU- CLEOTIC:

O

O

PO

-O

O

C

H

OH

HHH

CH2

NH2

CH

NC

CNN

HC

NC

O

CN

NCH

CH

NH2

CO

HH H

H

C

OCH2

OHO

-O

OP

O

O

C

H

OH

HHH

CH2

O

HN

H2NC

N

O

CH

NC

CN

C

A

C

G

GLICERIDELE

ENZIME

GLICERIDELE

ENZIME

ENZIMELE SUNT CATALIZATORI BIOLOGICI CARE

PERMIT DESFURAREA CU VITEZ MARE A REACIILOR

CHIMICE NECESARE VIEII I MULTIPLICRII CELULARE.

NALTA SPECIFICITATE A ENZIMELOR EVIT FORMA-

REA PRODUILOR SECUNDARI DE REACIE.

NUMRUL ENZIMELOR EXISTENTE N NATUR ESTE

FOARTE MARE DEOARECE FIECARE COMPUS DIN LUMEA

VIE PREZINT CEL PUIN O ENZIM CARE CATALIZEAZ

SINTEZA I DEGRADAREA SA METABOLIC.

GLICERIDELE

CLASIFICAREA ENZIMELOR DIN PUNCT DE VEDERE STRUCTURAL ENZIMELE POT

FI:

1. ENZIME DE NATUR EXCLUSIV PROTEIC.

EXIST PUINE ENZIME CARE ELIBEREAZ PRIN

HIDROLIZ EXCLUSIV AMINOACIZI:

RIBONUCLEAZA.

TRIPSINA.

LIZOZIMUL.

2. ENZIME DE NATUR HETEROPROTEIC:

MAJORITATEA ENZIMELOR CUNOSCUTE PREZINT

N STRUCTURA LOR:

O COMPONENT PROTEIC APOENZIMA.

O COMPONENT NEPROTEIC COFACTOR.

GLICERIDELE

CLASIFICAREA ENZIMELOR

DIN PUNCT DE VEDERE FUNCIONAL ENZIMELE POT

FI:

1. OXIDOREDUCTAZE ENZIME CARE CATALIZEAZ

REACII DE OXIDO-REDUCERE.

2. TRANSFERAZE ENZIME CARE CATALIZEAZ TRAN-

SFERUL UNEI GRUPRI DE ATOMI DE PE UN SUBSTRAT PE

ALTUL.

3. HIDROLAZE ENZIME CARE CATALIZEAZ SCINDA-

REA UNEI LEGTURI CHIMICE N PREZENA APEI.

GLICERIDELE


DIN PUNCT DE VEDERE FUNCIONAL ENZIMELE POT

FI:

4. LIAZE ENZIME CARE CATALIZEAZ REACII DE

SCINDARE A UNEI LEGTURI CHIMICE.

5. IZOMERAZE ENZIME CARE CATALIZEAZ FORMA-

REA DE STRUCTURI IZOMERE.

6. LIGAZE ENZIME CARE CATALIZEAZ REACII DE

FORMARE A UNEI LEGTURI CHIMICE.

GLICERIDELE


SPECIFICITATEA ENZIMATIC:

1. SPECIFICITATE DE SUBSTRAT:

ABSOLUT.

DE GRUP.

LARG.

2. STEREOSPECIFICITATEA.

GLICERIDELE

COENZIME

TIAMINPIROFOSFATUL TPP

ROL N:

DECARBOXILAREA ACIDULUI PIRUVIC, CETOGLU-

TARIC.

N BIOSINTEZA NICOTINAMIDEI.

TRANSFERUL DE GRUPE CETOL.

ACTIVITATEA COENZIMATIC NECESIT PREZEN-

Ca2+, Mg2+, Fe3+.

N

NH3C

CH2

NH2

N+ C

HC C

S CH2 CH2 O

CH3

P O P O-

O-O-

O O

Tiaminpirofofatul (TPP)

GLICERIDELE

COENZIME

FLAVOENZIMELE FMN I FAD

ROL N:


Flavin-adenindinucleotid - FAD

N

NH2

N

CH2 CH

OH

CH

OH

CH

OH

CH2 O P O-

O

O

P

O

O O-

CH2

OHOH

O

N

O

O

H3C

H3C NC

NHC

N

N

N

HH

Flavinmononucleotid - FMN

CH2 CH

OH

CH

OH

CH

OH

CH2 O P O-

O-

O

O

O

H3C

H3C NC

NHC

N

N

GLICERIDELE

COENZIME

NICOTIAMIDELE NAD I NADP

ROL N:


Nicotinamidadenin dinucleotid (NAD+)

5'

4'

3'2'1'

5

4

3 2

1

N

NH2

N

N

N

O

HH

O

C

OHOH

CH2

H H

H H

N+

CONH2

HH

OHOH

P

O

O P

O

O CH2

OHOH

O

GLICERIDELE

COENZIME

NICOTIAMIDELE NAD I NADP

ROL N:


5'

4'

3'2'1'

5

4

3 2

1

N

NH2

N

N

N

O

HH

O

C

OHOH

CH2

H H

H H

N+

CONH2

HH

OOH

P

O

O P

O

O CH2

OHOH

O

P

O

O-

O-

Nicotinamidadenin dinucleotid (NADP)

GLICERIDELE

COENZIME

COENZIMA A

ROL N:

REACII DE TRANSFER DE GRUPE ACIL (R-CO-).

Coenzima A

NN

N

NH2

O-O

O-

P

H H

O

H

OH O

H

CH2 ON

P O P O

OHOH

O O

COCH2CH2NHCO

OH

CH

CH3

CH3

CCH2

NH

CH2

CH2

SH

GLICERIDELE

COENZIME

PIRIDOXAL 5-FOSFATUL

ROL N:

REACII DE TRANSAMINARE, DECARBOXILARE,

RACEMIZARE, DESFACERE ALDOLIC.

N

HO

H3C

CH2

CHO

O P O-

O-

O

Piridoxal 5-fosfat

12

34

5

6

GLICERIDELE

COENZIME

ACIDUL TETRAHIDROFOLIC

ROL N:

REACII DE TRANSFER DE GRUPE METIL, METILEN, METENIL, FORMIL, FORMIMINO.

2

34

Acid tetrahidrofolic (THFA)

N

C

N

N CH2 NH

H

HOH

H

H

H

H2N

(CH2)2

COOH

COOH

CHNHCO109

87

65

1

GLICERIDELE

COENZIME

BIOTINA

ROL N:

REACII DE TRANSFER DE GRUPE CARBOXIL.

GLICERIDELE

COENZIME

VITAMINELE B12

ROL N:

REACII DE BIOSINTEZ,

TRANSMETILARE

CN - ciancobalamina

OH - hidroxicobalamina

5'deoxiadenozil - deoxiadenozilcobalamina

CH3 - metilcobalamina

D C

BA

CH3

C NH2CCH2CH2

CH3

CH3

CH

CCH2CH2

NH2CCH2H3C

N

N

Co+

N

C

C

CH3

N

CH2 CH2 C

H3C

H3C

CH2CH2N

CH2CH2N

CH3CH2

CH2

OC

NH

NH2

O

O

NH2

O

O

O

O

CH2

CHH3C

O

P-O

HH

O

H

OHO

H

CH2

HO CH3

CH3N

N

O

N

Vitaminele B12

GLICERIDELE

COENZIME

ACIDUL ASCORBIC

ROL N:

REACII DE OXIDARE.

REACII DE REDUCERE.

REACII DE HIDROXILARE.

Acid dehidroascorbic

O

OO

C CH2OH

OH

H

Acid ascorbic

O

OHHO

C CH2OH

OH

H-2 H+

+2 H+

biochimie generala-curs dr. leonard vasilescu.pdf

Documents