VIAŢA ŞI OPERA CELUI MAI MARE POET EPIC MAGHIAR

ARANY JÁNOS

• Arany János s-a născut la Salonta, la 2 martie 1817, fiind cel de al zecelea copil al unei familii sărace. Părinţii erau în vârstă, tatăl lui (Arany György) avea 55 de ani, iar mama (Megyeri Sára) 45.

• Din cei zece copii au supravie uit țpână la maturitate doar doi: Sára, primul copil şi János, ultimul născut.

• Această tragedie i-a determinat pe părin ii lui să aibă o grijă țdeosebită pentru cre terea i ș ședuca ia micu ului. ț ț

• Arany avea doar trei, patru ani, când tatăl lui - un om liniştit, serios, inteligent, spiritual - îl învaţă să citească cu ajutorul literelor desenate în cenuşă.

• Îşi începe studiile la şcoala din Salonta. Părinţii ar fi vrut să-l facă preot. Având stare materială precară, la 14 ani Arany obţine un post de învăţător suplinitor.

• Cu economiile făcute se înscrie la Colegiul Reformat din Debreţin. Duce cu el un bagaj de cunoştinţe obţinute din lecturarea poeziilor unor poeţi maghiari, ale tratatelor ştiinţifice şi ale Bibliei.

• Din cauza lipsei materiale, părăseşte colegiul şi este actor într-o trupă de teatru, cu care a colindat prin ţară (asemeni lui Eminescu), prilej cu care a încercat experienţe amare.

• Revine la Salonta, unde găse te numai necazuri: taică-său orbise, maică-sa șse prăpădi curând după sosirea lui.

• Lucrează ca suplinitor la şcoală, apoi ca ajutor de notar la primăria oraşului. Funcţia îl ajută să cunoască viaţa socială şi aspectele politice ale ţinutului.

• În 1840 se căsătoreşte cu Ercsey Julianna, orfana unui avocat şi duce o viaţă liniştită.

• Vor avea doi copii: Juliska (9 aug. 1841 – 28 dec. 1865) şi László (24 mart. 1844 – 1 aug. 1898), care va deveni cunoscut i ca poet i ș șculegător de folclor. Arany a fost foarte mândru de realizările fiului său.

• Cunoscând realităţile sociale ale vremii, Arany acţionează critic şi demascator faţă de ele. Starea lui de spirit se manifestă într-o lucrare, care îi aduce o timpurie glorie. Cu Constituţia pierdută (1846), o satiră împotriva nobilimii, câştigă premiul Societăţii Literare Kisfaludy din Budapesta.

• Obţine un mare succes cu epopeea Toldi (1847). În această epopee Arany a valorificat tradiţiile populare din Salonta, legenda despre acest erou popular. Prin publicarea acestei povestiri poetice, Arany devine cunoscut, preţuit şi considerat un mare poet naţional. Poetul Petőfi Sándor îl felicită entuziast printr-o poezie.

• Între ei se încheagă o prietenie, un caz excepţional de prietenie literară. Petőfi l-a vizitat pe Arany de mai multe ori la Salonta, prilej cu care a realizat şi cele două desene: despre Arany şi despre Turnul Ciunt.

• Această prietenie va fi dureros întreruptă prin moartea lui Petőfi pe câmpul de luptă de la Albeşti (lângă Sighişoara) (1849).

• Aceluiaşi erou Toldi Arany îi consacră o altă scriere Amurgul lui Toldi (1848).

• În timpul revoluţiei de la 1848 Arany redactează ziarul „Amicul poporului”. Se decide să participe mai activ la viaţa literară. Sprijină cauza revoluţiei cu poezii şi articole.

• Înfrângerea revoluţiei îi lasă un gust amar şi o profundă decepţie. O perioadă de timp se ascunde prin împrejurimi.

• Timp de câteva luni este învăţător la familia Tisza din Ghest.

• În toamna anului 1851 Arany János este numit profesor la Nagykőrös (Ungaria), unde va funcţiona timp de 9 ani. A predat literatură maghiară i șlatină. În această perioadă a scris primele balade, caracterizate printr-o mare concentrare de fapte, întâmplări, mijloace de exprimare.

• Pictură realizată de Barabás Miklós în anul 1856 despre poetul deja consacrat.

• La sfârşitul anului 1858 este ales membru al Academiei Maghiare de Ştiinţe din Budapesta.

• Peste nici doi ani este ales director al Societăţii Kisfaludy. Se mută împreună cu familia la Budapesta şi se dedică activităţii literare. Este redactor la „Observatorul Literar”, apoi la „Cununa”. Scrie Moartea lui Buda.

• Timp de 12 ani ocupă funcţia de secretar al Academiei Maghiare de Ştiinţe (1865-1877).

Fotografie de familie din 1863: Arany, soţia, fiica, fiul şi ginerele

• Fiica lui Arany, Juliska se îmbolnăve te foarte tare. Feti a ei, ș țSzél Piroska are doar ase luni, șcând Juliska se stinge din via ă, în țdecembrie 1865.

• A fost înmormântată în cimitirul din Salonta.

• Moartea fiicei sale îl marchează profund şi va influenţa negativ spiritul creator al poetului.

• Din 1868 nepoata va fi crescută de familia Arany, dar i ea va muri șde tânără (la doar 21 de ani).

• Traduce fără încetare, realizând tălmăciri din Aristofan, Shakespeare, traduceri care au rămas neştirbite de trecerea timpului.

• În 1867 apare ediţia integrală a poeziilor sale, în şase volume.

• Se izolează dezgustat de noua societate capitalistă, de spiritul negustoresc ce se impune pretutindeni. Poeziile sale din această perioadă trădează o deprimare sufletească adâncă.

• Este bolnav, obosit. Îşi petrece verile pe Insula Margareta, din Budapesta, se plimbă mult şi citeşte puţin, cruţându-şi ochii slăbiţi.

• În ultimii ani ai vieţii sale apare un ciclu de poezii lirice intitulate Brându e de toamnă ș (1877), în care îşi arată regretul faţă de ceea ce nu a putut realiza, acuzând împrejurările foarte puţin propice pe care i le-a oferit viaţa.

• Finalizează trilogia Toldi (1878), prin terminarea părţii intitulate Dragostea lui Toldi.

• La 15 octombrie 1882 se pregăte te șsă participe la festivitatea de dezvelire a statuii lui Petőfi din Budapesta, dar este foarte bolnav. Se stinge din viaţă în urma unei răceli puternice, în locuinţa sa de la Academie, la 22 octombrie 1882, la vârsta de 65 de ani.• A fost catafalcat în holul Academiei.• A fost înmormântat în cimitirul Kerepesi din Budapesta, în prezenţa unei delegaţii din oraşul natal.• Îşi doarme somnul de veci sub stejari, conform testamentului său poetic.

POEZII BALADE

• Cerc familiar• Turnul vechi• Răspuns lui Petőfi• Roman a albineiț• Ţăranul iobag• Gânduri de ziua onomastică• Alinare• Acasă• Casa părăsită• Dorinţă zadarnică• Spre toamnă• Las lira• Epilog• Fiicei mele

• Blonda Panni• Soţia lui Rákóczi• Martorul mincinos• Soţia lui Rozgonyi

• László al V-lea• Agnes• Mama lui Matia• Pajii lui Szondi• Barzii din Walles• Duel în noapte• Inaugurarea podului• Mărturia sângelui• Privighetoarea

TRADUCERILE LUI ARANY

• Poezii de Robert Burns, Byron, Goethe;

• Toate dramele lui Aristofan;

• Piese de teatru de William Shakespeare: Hamlet, Visul unei nop i de vară, țRegele Ioan;

• Proză: Mantaua de Gogol (după o edi ie în limba germană).ț

ARANY JÁNOS ÎN TRADUCERI

• Versurile lui Arany János au fost traduse în peste cincizeci de limbi.

• Începând cu anul 1877, au apărut traduceri în limba română în diferite publicaţii periodice.

• Cel dintâi traducător român al lui Arany János este considerat Miron Pompiliu, folclorist şi poet originar din Bihor. Prima traducere a lui Cocostârcul rob a văzut lumina tiparului în revista orădeană „Familia”, de sub conducerea lui Iosif Vulcan, remarcabil promotor al legăturilor literare româno-maghiare din secolul XIX. Traducerile din aceea perioadă aveau numeroase erori de interpretare, abateri de la ritm, inexactităţi de formă, dar meritele lor sunt indiscutabile.

• Cea dintâi traducere artistică în limba română este semnată de Şt. O. Iosif şi Dimitrie Anghel şi a apărut în revista „Sămănătorul” (1903) (balada Agnes) .

• Alţi traducători: Radu Boureanu, Emil Giurgiuca, Eugen Jebeleanu, Veronica Porumbacu, Haralambie Grămescu, Costa Carei, Petre Pascu, Petre Şaitiş.

• Petre Şaitiş a reuşit să redea atmosfera baladelor şi lumea de dincolo de cuprinsul concret al textelor lui Arany.

ARANY JÁNOS ÎN UNIVERS

• Din anul 2004, în catalogul interna ional al țasteroizilor (http://www.minorplanetcenter.net/iau/lists/MPNames.html) la numărul 89973 figurează numele lui Arany János, poetul maghiar cel mai cunoscut, cu cel mai bogat vocabular, o personalitate importantă a clasicismului universal.

•Imagini: Internet

Realizare: Rugină Irina

bibliotecar responsabil

Biblioteca Municipală „Teodor Neş” Salonta