SERIA IL --ANIIL M. No. 569. SId_I1Ia a treu JOI, 25 SEPTEMBRE 1897

NT.T MARUL 10 BA.NÏABONA IMENTELE

tincep la 1 II 15 ale fle -eArel )uni vi se Atometot -d'a -uns Inatnte

in Fhseure¢tl la Casa AdministratielIn j,4efe §i atreinätate prin mandate pe §tatsUn an ta tari 30 lei ; to streinatate 50 letTase )uni ... 15 » » » ?á »

res lunt . . B » » t3Un numar to strein!'itat. 30 ban)

MANU'SCRISELE NU SE INAPOIAZA

REDA CTIANo. It STRADA CI.EME1iTIF3 Ne. >w

ocTELEFON

NUMARUL 10 BANlANIINCIIIBILIE

ta Bneure¢ti ¢i judete as m'ixaeae auma.X le,Administratie

In streinätate, direci la adnainiairatie gi latoate oflciile de publicitate

Anuncinri la pag. IV 0.:,0 b. éitti+» p Ill 9.--- loi I.

» » II a: s

tnsertiile ¢i recl.rnels 3 ter rinc<1l

awalclr echia ?al

AI)!MINI9TllLATif twNo. V. f3R,lDA CLE!KE iTEl -- No 3

Primirea Tratatului de PacePartidul cel mai ticAlos

<Am arátat c4 jetai cor este : a in-«grona chestia nationale!.

<Am arátat cum guvernul e contro<lat in actele lut, de guvernul de laC Pesta, apre ruginea noastrá.

<Am arátat cä totul constitue un<complot urîcios vi o mare trádare decoram $i de lard.»

E de datoria noastrá sa spunem cäaceste cuvinte nu sunt ale noastre.Sturdza le pronunta la 2'5 Septembrie,1894.

hi contra cul ?In contra guvernulul conservator, care

facuse ca Regele sa nu se opreascä incälätoria Sa la Budapesta.

In contra guvernulul conservator, careprivia cu ocht simpatici avintul natio-nal din tara.

In contra guvernulul conservator, pecare tot Sturdza il denunta Ungurilorca un spion ordinar cum cä stipendiazäsi ajutoreaza scoalele romane, ziareleromine, comitetul national rominesc dinUngaria.

Ce am putea zice noi asta -z), malenergie si mal inflerätor omulul si par -tidulul care :

a trimis pe Rege la Budapesta;care a luat angajamentul de a ingropa

in realitate chestia nationalä;care a suprimat subventiile de la

scoall -ele romine de dincolo;care a oträvit pe actiunea lut, ori ce

avant national ?Ce nume meritä acest oro ? Ce partid

este acesta ?Voinla, pe atele vremurï, exploata

cele mal miel cuvinte cu caracter ostilale gazetelor ungurestl. Nu era o dare injudecata sas o persecutie in potrivavre -unul romin din Ungaria, care sä nufata obiectul a lungi si violente co-mentaril in lunghe si largite el coloane.

Astäzl, presa maghiarä este plana deaprecierile cele mat umilitoare asupravizitel Regelul, asupra atitudinel guver-nulul d -lui Sturdza.

Astäzl, gazetele romine de dincolo neaduc zilnic stiri despre persecutil groaz-nice, despre Intemnitarea a sute deRomani pentru pretextele cele mal co-pilärestl.

Si cu toate aceste, Vointa nu zitenimic, tace ca chilien!. Coloanele elsent umplute cil descoperirl noul inchestia culturel gindacilor de matase, satücu descrierea vre -anus sarpe de o specierara.

Despre gazetele ungurestl, despre Ro-tninit din Transilvania , nimic, abso-lut nimic.

Alt -ceva.E vadit lucru ça vizita Impäratuluf

G4rmaniel in capitala Ungariel, este incea mal strinsä legatura cu interesele tri-plet aliante.

Epte tot asa de vädit cä tripla alian-ta da fortä, prestigiú si autoritate po-iiticel interne a Ungariel si ça rezematipe tripla aliantä, din care fac parte,Unguril pot lua fära jenä ori -ce mäsurldraconice In contra Rominilor.

Acest tuera nu turbura acum, de tocpe Sturdza si pe partidul liberal.

Guvernul, din contra, a impins pe M.S. Regele sä intoarcä vizita impäratu-lul Franz -Iosef tocmal in o localitateonde, eu cite -va zile ïnainte, seful po-liti, al triplet aliante, Impäratul Germaniel, consacrase pe Ungari ca pe po-porul tel mal energie si cavalerese.

In 1894 ansa, Sturdza si liberalil eratgata sa renege tripla alianta, tocmalpentru motivul cä la umbra el, Ma-ghiaril pot sugruma in liniste pe Romani.

lata ce zicea D. Sturdza cu un an ma-inte de a veni la patere :

«Ast -fel, la umbra triplet aliante si a«päcel, Maghiaril aíü gäsit mijlocul sä«desfiinteze si, dupa credinta lor, in tel«mal scurt timp, natiunea romineascä«din Ungaria, nationalitatea cea mal«compacta, cea mal numeroasä, cea mal«calta, cea mal vie).

lar dupa multe desvoltäri si criticila adresa triplet aliante, D. Sturdza neinvinuia cA sunteni cu tripla aliantä, cuurmätoarele cuvinte :

«Arum cá et (conservatoria) cred cri«tripla alianí4 este un tnijloc de a su-«gruma neamul rominesc, boierit mor«de iubirea triplet aliante ».

lntrebäm acon] : oare de ce liberalilmor de iubirea triplet aliante ?

flare nu cum -va pentru motivul con-trar, adicä pentru cä tripla aliantä im-pedecá pe lIngurl de a sugruma peIiontf nl ?

Iatri omul !Iatä partidul !In toatä constiinta : ce meritä acest

oro ? Ce soartä merita acest partid ?Este eu putintä ca un pacatos, mal

ordinar de cit eel din urma escroc, sacontinue cu nernsinare a reprezentatara in näuntru si in afarä ?

Este admisibil ca partidul tel mal ne-rusinat din lume sä tie frînele guver-nulul ?

Un punga de strada e trimes imediatla puscärie numal cä a înselet pe cineva cu 10 ban).

lar unul politician, care a inselat seasemilioane de Rominl, eu cea mal marechestie nationalä, aceluia il este permissa continue a fi prior- ministru si primulconsilier al taret !

Shi ne inchipuim ca. un oro eu sentimente calde ar aplica o corectiune instrada omulul care indräzneste a -sl batejoc de tot ce tara are mal scunip.

Märturisim cä niste judecätorl consti-inciosl si demnl, ar trebui sä fie ;foart.eincureatl ce pedeapsä sä aplice delicu-entuluf.Violenta reprobabilä in toate ca-zurilear avea in cazul acesta un mobilasa de nobil, asa de dezinteresat, asade malt, in cit de sigur cä judecätorii,daca ar aplica pedeapsa, ar aplica -o cumoartea In inimä.

Poate ca impunitatea complecta a a-gresorulul ar produce murmure, dar nue mal putin adevärat ca si impunitatealui Sturdza, dupa cele ce a facut, con-stitue un mare, un colosal scandal moral.s

NU SE VA TOLERA

Pïizä acum douï ani, am avutwn partid care a agitai, in modcriminal, cestiunea Rominilor dinUngaria.

Aceasta politica a fost o adevä-ratä, nebunie. Tara, inelata, aspri,jint z-nsa aceastïa politi

Acum 'doui ani, am avut unguvern care s'a încercat sa dis-truga Iniscarea Rominilor din Un-garia.

Aceasta actiune a fost o erimä.Totufi tara a tolerat-o.

Azi, avem conlbinarea lui Stur-dza No. 1 ctc Sturdza No. 2.

Masalagiul de eri imbraca , inlocul pa.ztalonilor creti, uniformade jandarm unguresc.

In numele principiilor de la0rfeú. se face politica de la Buda-pesta.

Aceastä incercare de smintirea opiniunei publice aceastä sfi-dare a si1)lfului patriotic tara nule va tolera.

SiTUATIA DAN TEIEORIRAN

Ceea ce se petrece cu colectivistil dinTeleorman este foa' te caracteristic.

Impartiti in doua. tabere, colectivistildin Teleorman duc o luptä inversunatäunii in contra celor - l'alt), si nu le re-pugna chiar epitetele cele mal drastice.

Kiritopolu gäseste ca cel venitl In de-legatie contra lui sunt niste simpli pun-gasi.

Va inchipuitl ce spun «delegati)» incontra faimosulul Kiritopulo.

De alt -fel, crea ce se petrece la Te-leorman este icoana vie a adeväratelsituatil in care se gaseste marele partid.

In provincie, peste tot, avete acelaslucru.

La Giurgiü, lepurescu luptä pe fatacontra prefectulul Cristu, lar acesta ridede lepurescu.

La Galati, prefectul Zorilä da zor incontra primarulul Plesnila, care acuzape prefect de imbecil.

5i asa mal departe.L3 centru, acelas lucro. Se ;tia de

tot) amabilele epiteto de «trintori» si«asini» ce 'sl -aie aruncat unii allora,sturdzistil eu aurelianistil.

De ce dar nu s'ar Injura cel miei,cind cel marl fac acelas lucru ?

Clienti) d -lui Diaau se inteleg malbine.

ConvorbireC11

D. general Candiano -Popescu

Demisiunea generalulul Candiano-Popescu

Vestea despre demisia.anea generalulutCandiano-Popesou a produs o oare-care senzalie nu numat prin cercurilemilitare, ci si prin cercurite politice,date find simpatiile acestul militarpentru partidul liberal. Fire,ste decl, cätoatä lutina s'a intrebat $i se întreabádespre cauzele cari l'ait determinai sádemisioneze.

Unul din redactorif no)Ctri, solicitindo întrevedere cu d. general Candiano-Popescu, ca sa afle cauzele adevárateale demisiunel, a avili ert dupá a-miazl urmátoarea convorbire cu d-sa :

Da, am demisionat,,a ráspunsd. general la intrebarea redactorulutnostru, am dentisiortat inca de la 15Septembre.

,,Si vi s'a primit demisiunea ?Nu ; cit-va timp nu vtia niment

de aceastá dentisiune, cárt ministrulde rázboiü n'a comunieat-o nimánut.Chiar vi M. Sa &vele poate cá. numalaseará a aflat-o.

*oimul §i broasca

Intt dala vole sá vá întreb, carisunt cauzele demisia.cnet ?

'Mi-am dat demisiunea pentru«grave interese de familie». Dar aces,motiv'!e zumal un pretext.

adevára.tul motiv ?E laina inimel mele. Afará de

mine vi de Dumnezei, nimenl, dar ab-solut niaient nu ctie.

D-le general, luniea vorbeyte malte;apune cä v'ali dal demisiunea pentruruperea unul proees-verbal privitor lao regretabilá afacere eu d. colonel Dá-nescu din T.-Mágurele ; alfit spun cápentru motive cari aparlin domeniulutpicanteriilor...

Nimic, absolut nimic nu-f ade-várat !

Demisiunea d-voastrá e irevoca-bilá

pr

Dacä se respinge denisiunea, n'ovelt reînoi ?

prPrin cercurile ofilere,s't se comen-

teazá foarte mu!t demisiunea d-voastrá.Da ; uite, v'zt, abia aunt de 55

de ant ; iubesc armata, cuan iibavf.eomul pe amoreaxa sa ; o iub3s !, cácl eti-am consacrai toatá viola urea. Uitecolo pe perete tabloud care reprezintáscena luáril ßrivilel.,. A olo ant fostea vi de atuncl am vrüjma$t. Hal, cetimpurt frumoase ! Azt e vrrme de pace0 in o,stire se vede cá se cauta (manentde pace. Ea sunt náscut voim fi nupot sr ma t£rásc ca o broascá. Uite,afa s'a dus vi generalui Lahovari.... ceont, ce militar ! Ava pleo $i eu... altfelinj,elFg caz comandamentul. ,S'oimut vibroasca nicf odatä nu incap la untoc !

Sturdza si IYturdza

Lu»iea se miri, cá d, rnisionaltacum rand partidul liberal, pentru careavell simpatil, se afta la patere ?!

Et, vez), asta-1 ! Eiíi întîiú suntsoldat, sont militar, sunt romin. Ca mi-litar, pentru mine nu exista nict libe-rail, nit conservatori...

Poate v'aü cerut ceva liberali) PNu, n'ai îndráznit, Met gtii cá

nu incape cu caracterul mai de mili-tar. Eü sunt idealist ; ce tnt -e mie Stur-dza... Murdza... m,oft. Am tinta la ionBrátianu, ador memoria lut... in colo,nimio ! Am fost de 35 de ani, doctor indrept ,i: advocat ; atunci a izbucnit reIz-boiul. Mi -am párásit interesele, mi -amjertft averea ,;i am intra, in lupteI pen-tru ¡ara mea, pentru rominism.,i m'aandevotat armate) Crup vi sifflet. De a-tunef nid n'am votat ; de doué -zect deani eü nu ml -am dot votul pentru ni-ment, dar mi -am dit anima pentru ar-mata. Acum, chiar azl, má duo la ma-nevre i má doare inima cind má g£n-desc cä trebue sá má despart de amo -reaza mea, de armala. Mei mingfie unlucra : tuerez la istoria critica a ráz-boiulul.Are sá lie o lucrare serioasá...arivila... general Lahovari... oament, nugluma !

Ce are Ion sub caciulä `iDacá veI e ava de mull drag de

armata, de ce vä retragell ?Tafna, tatná mare !mä despart de

armata ca Romeo de Julieta tri nu do-

rest tarit mele, de cît sei aibá generalimat bunt ca Lahovari ca mine.

De ce se desparte modernul Ro-meo de Julieta ?

«,stie Ion ce are sub cáciulá !»Ce are?Un pietrol !

DEPRECIAREA GRANELOR IIOASTRE

Pietele noastre comerciale aunt visa emo-lionate ele o scádere survenitá grtnelor.Emoliunea este cu atit mat mare, cu citcauza atestes scádert se datorefte in mareparte une, campanil violente ce presa bel -gianá duce in contra grinelor noastre, $iin contra cáreia, pentru a -t micfora efec-tele, guvernul romín a fost sait eel sá pu-blice prin Monitorul Oficial un comunic-it,reprodus de noi.

Pentru ce presa belgiana critica asa felgrinele noastre ?

Rcispunsul nu -i greü de dal.Fiind dat cá faina grinelor anului a-

cesta nu este nict de cum inferioará fáinetgrinelor din snul trecut ,si proba cea maiperfecta este cá alit morale din tara cat ¢icele din Budapesta le apreciazá, cauzacampariet preset belgiene trebue s'o eau-tam in afarä de insäst calitatea grinelor.

Ziarele din Bruxelles ,si Anvers criticagrinele noastre ca sa-0 rázbune pe guver-nul romin, care a preferit Rotterdam, caport de legáturá cu Romania a serviciululnostru maritim, portulul belgian Anvers.

Cind Romania a hotárît infainfarea ser -viciulul maritim, a fost in adevár o mareluptá între lega iunile Belgiel fi Holan-dei, din Capitalá, pe lingá guvernul ro-min, pentru a obline, fie -care pentru tarasa, legátura cu serviciul nostru.

Daca informaÍtunile noastre sunt exacted. Saligny, directorul cáilor ferate, in pri-mal sáú raport fcicut asupra acestet ces-tiuni, a opinat cä trebue preferit portulAnvers, dar mal pe urmá ministerul nos-tru de lucrárt publica s'a oprit la portulolandez Rotterdam.

Cauta acestet preferinle ar fi cá prinRotterdam este mai u,?or a se incárcasteamerele rom£nestt eu cárbunil de pá-mint din Germania, necesarl cáilor ferateromine.

In adevár, statut rominesc a contractatcu sindicatul minier de cárbunt din WVest-falia, pe termen de arel ani, aproviziona-rea unei cantitäll de cdrbuni, trebuitoriatit direcfiet cáilor ferate cit Si serviciululmaritim.

Este posibil ca guve ^nut sá fi fácut obuná afacere intro cit priveste prelul cär-bunilor, preferind Rotterdam; dar u$or sepoate vedea cd inláturarea portulul Anversne aduce o ruana ele alte dezavantagil, carinu sstim dará sunt de trecut eu vedereatreta cu aventájele ce ne acordó portulRotterdam.

Chestiunea carbunilor s'ar putea consi-dera ca o chestie secundará fata eu gri-nele noastre, cari, pina azi, se desfacin cea mai mare parte in portul Anvers.

Iatá de ce Belgieniï s'an pus acumsá'0 is revansa: si loviturile ce se incearcásá na dea aú aval darul sá emolionezepiel ele noastre comerciale.

DIN STREINATATE

Noul minister spaniolFirul telegrafie ne -a adus §tires ca in fine

d. Sagasta, §eful partidului 1.beral spaniol, areu §it sa formeze cabinetul.

Cititoril no§tri atS putut vedea alcatuirea luila depe §ile de er) ale Agen)siet Romine.

Greutatea constituiret noulu! cabinet a rezi-dat in multiplele conditi) grelo in cari se git-se§te situatia politica a Spaniel, atit internacit §i externa.

Noui minister va fi silit mal cuti) sa dizolve actualele camere conservatoare.

A se face irisa alegarl generale, in conditiu-nile in cari se gase te azi Spania, n se agitatara, deja destul de agitata, sa so dea parti -detor carliste §i republicane ocaziunea §i mij-locol de a face o periculoasä campanie, iaticrea -ce de sigur nu -! va fi tocmal pe placuld -lui Sagasta.

Misiones nonlnl guvernCeea -co este sigur, e cil d. Sagasta, mal pre-

sus de toste, va fi novoit a da cestiunei cu-bane o solutiune conforma cu programul ce asustinut in opozitie Lrelativ la coloniile spa-niole.

Dupa acest program se va da Cubai, precum§i celor-l'alie coloni!, o desavirsita autonomielocali,, a §a cum o dorase §i coloni)

Mal intliìi va trebui sil fie rechemat genera.tul "Wyler, care va fi inlocuit probahil eu ma-resalul Campos sari eu mare §alut Blanco.

Plome rule cuban, dupa d. Sagaste,va fi con-patibil cif mentinerea suveranitatei spaniole §iconform, in acela§i timp, eu programul autono-mistilor cubant.

Partidul liberal se va ocupa mal eu osebirecif finantele pentru a face fata eheltuelelor ce-lar doua razboaie coloniale farli a agrava sar-cinile contribuabiliior.

Se impune de asemenea o adovaratit campa -nie in contra abuzurilor administrative.

In fine, In rolatiunile eu Statele- Unite, d. Sa-gasta va trebui sa evite complicatiile, dovedindel poste realiza spontanen autonomia cubantiPara ingerinte stiftine.

Foreign.

TRIBUNA LITERARA,,,. ................

Literatura Si curentul idealist

II

De la o vreme, ansa, vedem pe unii cri-titi lutndu -sl sartina de a lndreptati si dea Impinge la disperare toste aceste durer).

Aceastä tinta se atinge prin mi,jlocireaune) tactice bine cunoscute. Prin detep-tarea poftelor ln politica, prin atractia unorteoril materialiste In filosofie, prin farmeculobscuritatil ln arta, s'afa'putut In tot -d'a -unadobindi, pe I1nga cel stabl de Inger), suc-cese usoare dar efemere.

Cam prin arelar) fel de ademenire, printamterea slabiciunilor celor mal neertatese caute a se Injgheba o noua scoalä li-terara si a se tua in antrepriza «proletarilintelectuali », salutati ca vredniel reprezin-tanti al gindiril romane.

Dar care -i nolma acestor pretinse chinuri?Iifringerile patriel, triumfurile obraznice

ale forte), prapadenia mintil gioditorulul lnfata tainelor naturil, stingerea iluziunilorscumpe sani torturile amorulul ail smulsune -ora tipete de disperare poetilor, ori siIntemeiat tot d'a -una iosa vremelnic la po-poarele bine otelite o filosofie desnadäj-duita.

Dar nu de acestea e vorba la noi. Areaotravita literatura ce se da de sorbit po-porulul nostro, ar fi Indreptatitit, dupa spu-sele onora, de atea strtmtoare a conditiu-nilor de viats, de care ail avut a se jelialiti poeti, In toate vremurile si din carea räsarit, buna -oara In Franta, la Bohème,cea mal nostima si mal vesels scoalä deartisti ntlzdravani. Si acestia aú cunoscut«saracia ¡cu masa Intinsi », cum zice Creangä,si prigonirile creditorilor, si el si -acï bies-temat proprietarul fard a simti totusi ne-voie d'a acari pe Dumnezeü. Singurl ne -adpovestit pataniile lar ln limbi lor setntee-toare : ahonati mal adesea la ospátáriarábdärilor prájite, li s'a lntimplat des ca,In lipsa de pat de puf, sa se leagane In óra-tele lui Morfee, ori pe saltelele cracilor.El ne -ad spus cum, chut se incingea unpulii de ger si «flueravintu 1 In punga », seIncalzeatt la focul sacru al poeziel. Calicila punga, aveati fu anima comors de dra-goste pentru Muzette ori Mimi Pinson. De-gerind de f. ig, eral inffacarati pentru arta ;saraci lipiti, erafa bogatt in iluzil si nielunid diutr'insis _ nu stetea la Indoials caputerea geniulul saca va cuceri toate buna -Utile vietil si va revoluciona lomea artelor.

Vor fi indurtnd de sigur si la nos multeneajunsurl, stranepotil lui Murger. Nu neputem fusa impara eu ideia ca neamulnostru sa -s1 fi pierdut lutnr alita virtosia,in cit sa nu in colteasca ila noi de cit dis-perarea din aceleasi Imprejurari din cari,aiurea, a räsarit o literatura entuziasta.

De altminterl, chiar la noi, temperamen-tete mai otelite, ca Eminescu, Cosbuc, Ca-ragiale, Delavraucea, ali stiut `sa -si ridicemintile sp :e cugetari mas balte. VaicäretileCu earl se silese unii sa ne asurzeasca nusunt de cit suspinurile martirilor mediocri -tatil si victimelor sistemulul nostru de in-vittämint. Singurs, ln adevar, In Europa,scoala noastre, eu aceea din Grecia mo-derna, se Indeletuiceste eu meseria produ-cerii declasatilor, pe cita vreme Statut de lacare alma aceeasi scoalä eu o lipsa delogica neiertata sta surd la apelurile dis-perate ale victimelor sale.

Acestia pot fi dar räsadul unes fntoeniirigresite a sistemulul nostru de Invatamintsi a unor opinil filosofice straine de nos.El nu sunt Irisa redul sanätos al pamiutu-lui nostru. Clasele positive si muncitoareale poporulul, acelea cari nu se das tula-turi de la indeplinirea sarcinelor vietil, seImpotrivesc a privi pe aceste stirpiturl cape vrednicii reprezintanti al elites noastreintelectuale, clieniati a Intrupa energia noas-tre morali, a interpreta nazuintele neamu-lui nostru si o hotarî destinele poporululromín.

De aceea a si ramas aceastä literaturastraina de poporul nostru, cerula n'a fostIn stare sa tmpartasasca blestemul vieti).Narcoticul pesimismulul poate intoxica po-pulatiunile budiste ce vietuesc In piroteala pemalurile Gangelul ; el nu va auiurti Insu-sirile iuimoase ale Rominulul.

Mal rar nenni pe lumea asta, care sa fiindurat atitea rele cite a a suferit poporulnostru. Si totusi descurajarea nu -I a indoitsu fletul.

Cind il napädesc necazurile, el rauca sacite elullnd :

Doiná. sic, Doinä snspinTot cu Domes mä mal fin.Doinä cint, Doinä foptese,Tot cu Doiná vieluesc.

In cintecele lui de dor si de vitejie, intot -d'a -una el a,fost optimist.

El iubeste vista In deplina es vigoare sse Incinta de natura Inverzits. Mal toatecomparatiunile din poeziile lui sunt culesdin natura vie; mal toate cintecele el leIncepe Cu o invocatie la natura, prin cuevintele: foae verde. -

It place «omul verde", evoinicul Inalt cabradul, tare ca stejarul si rumen ca bu-jorul.

I P O C A

Natura ai ideia de viattf sunt dour no-taint pe cari el le cunfuudä :

Foae verde (ìe cicoareFrumoasä i lumea ca o floare.

D'aceea, nu el va cinta impreuna cu poe-tul din zilele_uoastre :

Sila deziva de aei.i teaal.l£ (le ziva de ,Whine

Din potrivä, poezia populara ne va laudaUtria ai Increderea RorInulul. Ceci, eu toatenevoile ce -1 copleaes', nevol nepotrivit malmarl ea mitile necazur! ale proletarilor in-telectuali, el nu se lass a fi limit de des -uadajduire.

C'astai (ara ospe(ie3",Tara dulce a veselief.

zice poesia popularä. Aceasta credin(anestrmutatä a sustinut neamul nostru.

Its locul descorajaril omulul slab, el simtebärbatie ; el se bucurä de viata In toatenevoile pe cari, de alt -fel, ,tie sa le In-vinga ; el erede in rasplata viitoare si infaptele vitrjestl, el stie sä iubeascä, sälupte ai sa cinte.

Mela+lcolia sa nu e pesimism. El a fáuritchiar un iuvant nrai dulce pentru a expri-ma o nuarlta a me!aucoliel, dorul.

Dorul nu coprinde desnadajduirea. In-tr'insul strabate tot -d'a -una o razä de spe-rante.

Din acest med:ü stint'tos al poeziel popu-lare anonime, iatä cä se inalta si un poieteu cuget de autor. Poezia lui Cosbuc incol-tita in acest ptimint manos, fecundate deacest izvor ;impede, Invietuita de roua iu-täritoare a diminetelor cimpiel näsäudene,e ca o emanatiune nemestesugit& a soh: -Jul nos!ru.

Credintele lui Iutucmese mal Inuit o staresufl.teascä de eft o filosofie sistematizatä.Intrebat o data ce crede despre pesi -mism, el raspunde ce n'a adincit cestiunea.In bogata salbä a poezilor sale se oglin-desc Para silä credintele nerumegate aleteranului. Priu stihurile sale se prefira a-dierea poeziel nemaiestrite ce Invälue na-tura.

Caracteristica acestel poezil e sänätatea.Procedeul : simplicitatea rustica. Inspiratia:o credintä spontanea. Tendinta : un idea-liser din fire.

Cu aceste simple unelte, Coabuc ne mitt-die acele fragede idile, acele zimbitoarepoesia ce dar] mintil agerimea ai credintittarin.

Aceasta sanatoasa Indrumare a poezielnoastre se inrudeste eu nouile tendinte cari,neat pretutindenl, incep a ,tapini literaturasi cari, de vor lasa urine si asupra alca -tuirilor noastre literare, nu ne vor silui, eelputin de data aceasta, por virile firestl.O cunoscuta revista eugleza, Athenaeom, a

eautat de curind a limpezi aceste tendiate.Spre acest sfirait, ea a a:zezat la o l'alta, In-tr'un tableü ce imbratiseaza Intreaga mia-care literara, parerile criticilor de frunte dindeosebite tari. Incheierea la care a fostast -fel condusa e cam eceasta : Criticul fran-cez ca ai eel Berman, criticul spaniol ca aieel danez, eu totil marturisesc apunerea na-turalismulul. Pretutindeni lumea pare satulade o pittura prea migaloasa a realitatilorzilnice, de o analiza psichologicä prea chi -nuitä, de o literatura pornita a da prece-dere spiritului critic asupra emotiunelsenzualitätil asupra sentimentulul.

Aceasta noua pornire a literaturel se ma-nifesta in Franta prin romanul psiclrologicsi In Rusia prin rornanul evanglrelic.

In Franta, prefacerea s'a sävirsit licett sipe nesimtite. Metoda a ramas aceeaal, atItanumal ca ai -a Itrtins felul de analiza la oalta lume. Zola triunfa alta data eu expe-rimentatiunile sale asupra lumei din afar;acum Paul Bourget e neintrecut In vivi -sectiunea ininrei omeneatl.

Dar ronranele lui Tolsiol ai Dostoitw-ski vin atunel §i ne smulg din pi ofunzin-mile In cari se afundase naturalis mulai ne ridice spre Inaltimile lunrii mo-rale. Se Intelege cä analiza ramine tot cre-dincioasä naturel, dar eroil romanulul numal sunt spiteril lui Flaubert ori burtäverzil lui Zola : suet niste natura primitivesi impulsive ; oament dospiti nu in carne :?iiu oase, ci, cum zice d. D, Voglié, In nervisi latrami. Patimile ce clocotesc in inimilefor sunt duse pînä la paroxism. Un puter-nie avant epic Insufletest.e fiintele acesteacari tot -d'a -una sunt stapinite de o maltaidee morale.

Asa dar, pria mijlocirea romanulul psi-etiologic, s'a savirait trecerea de la natura-lism la noul idealism, Intocmal dupa curar

lu prima ,jumatate a veaculul romanul psi -etiologic al lui Stendhal fusese veriga delegatur&dintre romanul idealist al lui GeorgeSand ai roinanul realist al lui Balzac.

Dar insemnatatea pe care a cäpätat -opsichologia mal are si altä urmare. Psiclro-logia impune in totd'a -una un examen decon:ìtiinta, care te Indrunreaz& spre cerce -tarea problemelor religioase.

Ast -fel se desluseate acea curiozitate ne-I inuritä ai misterioase, ce se observa Inzilele de azt, cu privire la menirea omului.Ast -fel se explicä acea nebiruita nezuintecatre problemele morale, acel stäruitor in-teres desteptat in mintea noastre, dupacestiunile religioase, pipa intr'attta, in citi out curent idealist sa se vada amenintateu cäderea In misticism. 1)e ad, acel senti-mentalism vag, care reinviaza romanul idea-list ai relnsufleteate poezia cu fanneculnunatulul ii cu reintoarcerea la poeticelenaive ale primitivilor.

Ast -fel, on In cotro al apuca, fie petarimul filozofiel, fie pe acela al stiietelsociale on al artelor, te indrumezi tot spreacela§ punit central, unde se iecruciaeazaCoate carerile :spre religie, isvorul necesaral credintelor nesoväitoare , al fapteloreroice, al inspiratiunel artistice.

N. Filipescu...----Litgr®, ArtiW,

GEOGRAFIA ROMANIEI

l'ARILOR LOC ULTE DE ROMANIDa

CONST4NTIN CALIlIUSCIII

Cartea aceasta nu are niel un merit deoriginalitate.» Asa incepe autorul prefatalucrärel sale si daca ne -am piropi atentiapurin numal asupa ei, atunci ar trebui sane Intreb &m : daca lucrarea n'are niel onota originala, atunci ce rost are aparitiael ? N'aveam destule manuale de geografia ?Raspunsul Il gaseati rasfoind numal cu pu-tina bagare de seamä :

Conceputa pe o temelie mult mal largade cit s'a obianuit a se face pina acum ingeografiile tarif noastre, cartes d -lui Cal -muschi Inseamna un pas mainte In dezvol-tarea invatamintuiui secundar. Metoadelecreate de celebril profesorl din Florenta,G. Marinelli Carlo di Stefan, precunrsi de francezil Lapparent, E. Levasseur,Vidal de la Blanche, etc., ,si -ail gasit o apli-care iuleligentä la terenul taril noastre, inlucrarea d -lui Calmuschi.

Dind o mal Intins& desvoltare cestiunilorgeologice, noua geografie se incepe, dupaobianuitele notiuni introductive, cu o expu-nere a cestiunilor de geogenie generala aispeciale, neaparat trebuincioase, apol vinnotiunile de hidrogenie, etc.

Este foarte interesante si bine expus&mal ales Demografia tarit noastre, studiulstarei fisice si materiale a poporulul nostru,starea lui sanitara, hrana, portul, starea tutmoralä, culturalä ai intelectuala.

Toate acestea, insotite de numeroaseplance, excelent executate, privitoare laobiceiurile noastre, la port, la locuinte, bi-serici, peisage remarcabile, etc.

O alta inovatie este part sirea veehiulaisistem de care se tineaü totl autoril nos-tri : anume de a Intemeia studiul fisiceconomic al taril pe Impartirea administra -tivä, care facea sa se piarda notiunea in-lantuiril generale a luerarilor.

Inca cova.Dorind se facä si mal placut ai mai a-

tragatoare citirea manualulul, d. Calmuskia pus In josul mal al fie -c &rei pagine pasa-gii literare, scoase din diferitii nostri, poetiiii prozatori. Se iutelege, aceasta dovedeatedin partea autorului 5,-i o intinsä culture li-terarä, ceea -ce nu -1 scuteste adese -orI de acädea ai fu exageratie, oare -cum intr'unfel de pedanterie .. literara. Asa ça sa nudam de dit o pilda, vedetn la pag. 108 ci-tat la Valea Siretului, poezia lui VasileAlexandri; Siretul. Ma rog, ce sens are ci-tatul acesta care tot aaa de bine poate fiintitulat Oitul sad Bramaputra ?

Dac& ar fi fost vr'o nota de culoare lo-cala, care ar fi fecut pe elevi sit prinda aimal bine unele carattere ale a( elei vai aSiretult i, atunci, de s&gur era bine- cuvin-tata, citatia. Dar aia ?

De ce atunel buna tiara, n'a pus cind avorbit de Mïnästirea 'l'ismana, oda lui A-

lexandrescu, care tot asa de bine putea sä

fie intitulatä Oda la Tananarive ?Llar, in sflrsit, exceptind aceste detali

externe ale geograliel, putero sa ne Intrebaro dupa scurta expunere fäcuta : ce excesde modestie a indemnat pe autor se seriela inceputul cartel sale ca lucrarea sa n'arenidi un merit de originalitate ?

Cartea sa este dea d'indi incercare inte-ligente vi meritorie de a introduce in ,coa-lele romtnesti metoda adevarat stiintilicä Instudiul geografiel tarel noastre. Este primulmanual de scoalä, la Inaltimea manualelorde geografie din sträinatafe. Si de aceea,pentru noi rominii, cartea d -lui Calmuschieste destul de originala.

Zara.411111.

IN F®B.1.A!rIICäIätoria M. S. Regelui la lad, spre

a azista la inaugurarea noului palatal Univcrsitafei de aco'o, hotdritä sia-nunf atä pentru ziva de 20 Olonrbre, afost aminatd pentru ziva de 21.

Consiliul comunal al Capitalel e con -vocat, in sesiune ordinare, pe ziva de

Septembre.

Se pare ca d. Stolojan n'a renuntatinca la ideia de a dezorganiza ministe-rul domeniilor.

Vroind sa dea o formala dezmintirezgomotelor räspindite in aceastu pri-vinta, d. Stolojan a publicat, prin Vo-infa Nafionalü de aseara, clriar nu-mele membrilor comisiunel. El suntd-nif: C. Manolescu, Rimniceanu, D. Do-brescu, M. Petrescu, Alinranesteanu siAntipa.

Inlocuirea d -lui Trandaflr Djnvara dinpostra de ministru plenipotentiar la Con -stantinopol va fl un fapt Implinit pestecite -va aile, eel mult pina la 15 Oc-tombre.

D. Barbu Delavrancea, in tinlpul cindfacea opozitie partiduluf conservator,interpelase guvernul d-lu! Lascar Catar-giu, asupra tolerarel in slu,jba a untilfunctionar politienesc, at:ume Nitzu-lescu.

Acest Nitzulescu, care continua a fimembru al clubulul conservatoe.din Te-leorman, se gaseste acum politaid alorasului Turnu-Mtigurele sub adminis-tratia luI Chintescu-Kiritopol.

Am dori sa vedem pe d. Delavran-cea refnoind interpelarea sa, de data,asta insu d-lui Ferekide, miuistru deinterne al partidulul liberal-national.

CO mal activf dintre functionari! Sta-tulul sunt d-nil Gr. Dianu, directorulpenitenciarelor si A. Stolojan, urini-strul domeniilor. '

Ambit se extenueaza in calutoril deinspectie si proecte de reorganizare.In fie-care zi, ziarele oficioase contininformatiuni asupra activitatel prodi-gioase a acestor doll! barbati.

Daca relevum faptul, o facem din-tr'un sentiment de urnanitate. Sanata-tea d-lor este prea pret?oasa adminis-tratiilor iu capul curora se gasesc, pen-tru ca sa nu 'I facem atenti asupr-asurmenajulul intelectual si fizic la carese supun.

D. Ion I. C. Brutianu, ministrul lu-crarilor publice, a í:ntreprins o nouacälätorie de agrement.

D-sa a plecat la Curtea de Arges. Deaici ministrul va trece prin TurnulRosu, la Sibin, de unde, prin pasul Gbi-mes, se va reintoarce in tara.

Se asigura sa nu numai agrementule scopul acestel nou! calutorif. D. I.Bratianu va vizita, cu prilPgiul acesta,lucrarile liniel de racordare a drumu-rilor noastre de fier cu liniile ungare.

If urám, ca Drapelul, «vrerne fru-moasa».

Intervlew-ExprF smAm {nt£lnit eri la Capp pe d. deputat

Kirifopol $i l'am %ntrebat :Te-ad trintit procopi$tiit : vine Bildi-

rescu prefect la Teleorman.A$ì, räspun(le cu un aer triumfri-

tor, land cä i-am regulat eft ; nu seschimbä nimic ; rämin lucrurile a¢a cumsunt.

Dar delegafia nu se lasä !Ce delegafie, domnule ? Mi-e ruine

mie de ru$inea lor. Auzi delegafie în nu-mele parti(lului liberal ! fitü (Yin cine secompote delegafia ? (rornescu, fost învä-fätor destituit, Ast slújbaf la C. F. R. des-tituit dat in judecatä pestru falys in actepublica si delapidarea unes sume de 37.000lei ; Iordonescu, fost sub-prefect destituitin cloud r£nduri ; Costovicï, fost deputatconservator $i acum lib;ral ; State Anghe-lescu, fost conservator p£nä la 1887, pecare aleg£nu-d eft' deputat, s'a /äcut libe-ral ; Alexandrescu, care a fost pälmuit deMänciulescu ; Popescu-Nec$esti, socialist,etc. Apo aceftia reprezintä partidul liberaldin Teleorman ? Nu 'mi-e Trial de el, cadsunt sifsfinut de d-na Brlltianu.

Milcarea armeanIn urma cererei polifiei din Galaft,

parchetul din Capitala a fäcut eri odescindere, in strada Sf. Vinert 28, lacomerriantarl armean Barighian.

Cupa o minufioasäperchizifiune, carenu a dat nidi -un rezultat, s'a luat unscurt interogatorill liti Barighian.

* **lata declarafiile sale :In cursul säptämînei trecute, a sosit

in Capitala, venind din Rusciuk, unoare -care Margar, tinär armean, cult

de buna condifie, care a stat in gazdäla el cit va timp.

La plecare, Margar a comunicai luiBarighian cä va sosi in curind, pe a-dresa lui, un pachet din Geneva.

Nu 't vet deschide, a spas Margarprietenului saú, ci '1 vet trimite, pe a-dresa mea, la Galafl, unde plec.

Cind pachetul a sosit, Barighian l'aexpediat la Galati, färä sä '1 deschidei,dup4 cum ii recomandase Margar.

Dupre cit se pare pachetul a atras de-osebita aten fie a potei din Gala f t, carea ïnstiinfat parchetul.

Proced£ndu -se la arestarea lui Margar, pachetul a fort sechestrat §i maiapoi deschi,. El coprindea numeroaseproclama f iuni ale comitet ulua armeanrevolutionar din Geneva, menite a fiexpediate räspindite printre Armeniadin Constantinopole, unde Margar aveasä piece, cu cel intiizi vapor, din Galati

***Din declarafiile comerciantului Bari

ghian, rezultd cä Margar nu era pen-tru dfnsul de cit o simplä cunogtinfä.Alte relafiuni, el n'a avut cu tinärularmean.

Margar este arestat in Galafl.

Avansiirile de la telegrafi l po.täDam asta -zi avansarile facute pe ziva

de 1 Octombrie, in corpul telegrafopo5tal :

Snb director general. D. §tefan Dimi-trescu I, actual inspector de circumscriptie.

Inspectors de circumscripfie. D -fil Ni-culae Constantinescu II si Alexandru Ar-gintoianu, actuall oficianti superiori de gra-dui I.

Oficianfi superiori cl. I. D -nil oficiantlsuperiori el. Il Lascar Baiardi, AlexandruBulgaru (In postul de ref de divine), Guil-laume Herfurt Grigore lorgulescu.

Oficianfi superiori cl. II. D -nil oficiantlsuperiori cl. III Ioan Valseinoiu, GeorgeDamian, Petre Petrescu, Nicolae Protopo-pescu si Constantin Vasilescu I (actual refde biuroü.

Oficianfï superiors cl. III (dupa con -curs). D -nil oficianti inferiori cl. I, Con-stantin Nitescu, Petre Conrarnescu, GeorgeRadovic! (in postal de ref de biuroü), IoanMateescu It si George Mircescu.

Oficianfi inferiori cl. I. D -nil oficiantlinferiori cl. II Vasile Dimitriu, GeorgelAn-

toneanu, tefan Dimitrescu II, ConstantinPopescu 1., Niculae l3räilescu, Mihail 'l'eo-doreanu, Dimitrie Dimitrescu I. si Constan-tin Vaicum.

Oflcianfs inferiori cl. II. D -nil oficiautlinferiori cl. III, Alexandru Dragon, GrigoreMoloc, Petre Dimitrescu I., Teodor Teodoru,Emanuel Gheorgbiade, Dimitrie C. Lëza-reana, George Virlanescu, Constantin Bus-

si Grigore Vasiliu.Oficianfi inferiori cl. III (dupa concurs),

D -nil elevi cl. I, Lazar Macovel, George A-nastasio I. (actual adjunct de archive), Au-gustin M. lluescu, Vasile Popa I, (actualadjunct de registratore), Constantin NicolaüIn, Alexandru Vardala, Nicolaü Antonin,Dimitrie *tefanov, erban Glierasinr si Ha-ralambie Raducanu.

Elevi cl. I. D nil elevi el. 11, D. Ver-de], M. Radulescu, Tr. Popescu, J. Otrocol,Ion Popescu III, Vasile Ionescu III, St. Con -stantinescu, George Ionescu VIII, DumitruDimitrescu V, Polichronie, Atanasiu si C.Postelnicescu.

Elevi cl. II. D -nil ion Ionescu IV, I.Atanasiade, N. Corfescu, C. T. Gtrleanu, C.Manoliu, N. Arghirescu, G. Pascal, SerbaiT. Ilusianu, C. Simionescu, N. Ifriun ai N.'1 ataru.

JudiciareInaintea Curtel cu Durati de ilfov, a

vent eri, procesul de calomnie priapresa intentat de d -na dentist Satino -var, in contra doctorulu! Oxemberg si ad -lui Al. Ionescu, fost redactor la «Lu-mea Noue », pentru un articol injuriosaptírut in sus mentionatul ziar, la a-dresa reclamantel.

Dezbaterile promis eati sa fie intere -sante si foarte picante si lume inulte.,foarte multa se gramadise in sala Curti!.

Ministerul public era repeezintat prind. procuror general Statescu.

In urina cerere! d -lui Al. Ionescu pen-tru introducerea in cauza a antorulul ar-ticolulul in cestiune d. Al. Georgescu,judecata afacerei s'a aminat pentru se-siunea viitoare.

* **

D. Jude - instructor al cabinetulul 3 adat eri ordonanta definitiva in afacereaPepi Rapaport, trimitind pe numita injudecata tribunalelor corectionale, pen-tru delictul de deturnare de minore.

E0OÜDÏBilantul esocietetei pentru Industria Tex

tila» din Bucureati, incheiat la 18 Iunie a-C., se soldeazä, la activ si pasiv, eu sumade 4,917,173 lei.

Comptul de profit si pierderi, la aceeaaldata, a fost de 297.344 lei.

In editura librarie! Storck & Mü, ler aapärut Särutul, o prea frumoas& romauta-preludiu eu cuvintele de Radulescu Niger, iarmusi a datoritä distinsulul compositor Os-car Spirescu.

A,ompaniamentul ronrantel formeazä unpreludiu separat pentru piano ; iar melodiae pentru mezzo soprano sail soprano.

Ctti -va elevi din anul al 1V -lea al s' -oa-lei de podurI rosele, ail format o asocia-tiune pentru a prepara pe coi doritori de aintra In anal I -ila Secfiunea Conducto-rilor.

Materiile se vor preda confor m programululcunostintelor cerute la concursul de admi-tere publicat in Monitorul Oficial din 10Iunie 1897.

Preparatiunile vor incepe la 15 Octom-brie a. c., si vor avea loe Martea, Joia siSiurbata, Intre orele 7 si 9 sears.

Iuformatiuni detaliate la d. V. Ionescu,secretarul asociatiunei, strada,Poiizu No. 40.

Primirea tratatuluï de paceAtena, 23 Septembrie. «Cantera de-

putafilor». Tofi min4trii sunt pe barulator. Publicul dei pufinä însemnatate Iu-crärilor adunärif.

D-nu Zaimis declara eä, ohmat deRege sä formeze un minister, a crezutde datoria sa sä primeascä. Sartinacabinetului este soluliunea cestiunei na-

Libraria SOCECiJ & Comprecomandä urmytoare'.e publicatiunl foul :

Pentru cursul primarOnn Ion I.--Patria mea, Geografia Rominiel 1.40

Povy(uitor la geografia Rominiel, gratuit.Scraba, Negnlescn vi Teodossin.Carte de citile

pentru cls. 4-a urb. ,vi cl. 4-a ,vi 5-a ruraly, 2.60Tocilescn.Istoria Romátlilor, pentru clllsa

4 a urbane, 4-a ,si 5-a ruraly . . . 0.75Zamflroln.Dessernn noü liu:ar, partea I-a

vi II-a, pentru cls. ta vi 2-a, a. 0.60Dessemn noü liniar, partea III-a ,viIV-a, pentru e1s. 3-a ,i 4-a, a . . 0,70

Pentru cursul secundarAdamescn. Chrestomatie la Istoria limbel

literaturel rornine In. 4.Cälinescn Econ.Gramat. rom. Etimolo-

gia (aprobata) . . . 3.< < Gramat. rom. Sintaxa,

pentru elasa II avi III-a secondary .4 1.50Grama L Gramatica latina pentru ils.

I-a secundara (aprobaty) . . . . 2.50Lanrian D. August. Economic) politica,

pentru class I-a secundare , . .

Leon Dr. N.--Fisiografia p. cursul secund. 2.l . Zoologia idem 3.R R Geologia idem e 2.

Veja LGeog fia, peutru clasa l-a so-cundary, curaurl in text aprobatä . < .-2

DR. STERIE N. CIURCUIX. Polikangasse No. 10. Viena

Consultatuni eu celebritatile medicale fi

Cu s ecialistil de la facultatea de medicinadin Viena.

De dat in exploatare hiar de Ileumydurea Gola-

sea situate la 7 km. de gara Scnitu Gole,7li, com-pusa din 1I3 atajar vi yie fag, vlrsta 80 ant. n-tindere 400 pogoane. Pentru detalil a seadresalu G. Nanu, proprietar, Cimpu-I.ung.

Institutul de bäeti Eniu BälteanuBucurestl. Str. Vintului, No. 6.

Autorisai de onor. Minister eu ordinul No.381139334 din 4 Iulie 1897.

Acest institut coprinde : curs primar, liceuclasic vi real eu '7 clase, preparatiuni de baca -laureat, etc.

Se prilnese elevi interni, externl vi semi - interni.Cincl minute departare de liceele : Matet Ba-

sarab, Mittel Bravul, girnnasiul *inci scoaleleade comert.

luscrierile se ineep la 1 August, la ori -ce oraProspecte se trimit la cerere.Preparatiunile de corigenta Incep la 15 August.

Director, DEM. M. POPESCIIProfesor, lioentiat in filologie.

Pllblicti.l.11ulleLa 9 Ootombrie 1897, se va VINDE la

Tribunalul din Giurgiu, pentru esirea dinindiviziune, MOIA COPACIU, din comunaCopaciu plasa Calnistea, a defuncte! Alexan-driva Hiottu.

Mosia este ca la vr'o 34 kilometri de Bu-curesti sad Giurgiu si are intindere ca la1500 pogdne din cari ca la 1300 pog. arabile,avine moarä de zidärie masivä cu loconto-bila stabila de 16 cal putere, ease i curteacompusä din gradina sistematicä ai alte di-ferite hnbunät&(iri, cari se pot citi in Mo-nitorul oficial, No. 101 pag. 3689, din 5August 1897.

Pentru informatiuni mai precise doritorirse pot adresa la d. Coast. Iliottu, str. Co-raina No. 10, sat la d. Jean M. Mitilineu,str. Stirbel -Vode No. 108 bis, precum ai lad nil Sarni & Arthur, strada CarageorgevicrNo 3, cari sunt in posibilitate de a facilitamodul depunerel pretulul.

Vin garantat natural$olu,, vechiil

Pntrn purltates sa 11 excelentnus t: Medalie de auk', baoureltt 1891o

Reoomandat amatorilcr de'Mud autentice SI si<nä-

t,)aue. A ee adresa :

SEMINTE SELECTIONATE

OatculescuR: alrat

EXTRA DEEXTRA

CerealeUNT PUR

AßBOII[ roditori ellol(i foarteripuropl vi foarte eft in

A se adresan aTIIi.FRf!TI. R..Särnt.

Cereale i plante furagereUNT PUR

ARBORI roditori altoit,)i fourteviUurogf si foarte eftinf

A se adresa :DATCIILESCII, R.-Srat.

Catalogul ilustrat se trimite, la cerere, aóri-cultorilor

FABBICADE

Ingrä§äminte chimice din Bra§ovRecomanda d-lor AGIRICIILTORI

tot felul deSUPERFOSFATE

pentru Yngrasarea pamintululInformatiunl la D-nu A. I. L 0 E

Bucure$ts, Str. Smïrdan No. 9sat In provincie la agen(il fabricei

Unicul in tara care vindefabulos de eftin

LA 1000 OE ARTICOLEVis -a -vis de Magasinul Uulversel (foot aulianu)

20,000 per. Gitete birb8teitl, booance, flume cu 11.9520,000 . . pentru darne, (ihewreaux, . 11.9530,000 duz. Ciorapi al d'eoosse, pereohla . 1.20,000 . 5020,000 but,. Cñn,S.vï barbülesti 2.7510,000 dz. Glier° olanda 8 dz.10,000 . Mansete 830,000 bucltr Flanele dr. Iaeger, ling purl, fa-

Lutes de eftin.20,000 per. MYinuti pentru Dame, extra -flue 2.7550,0110 baoiti Cravate reLabe de affin.Lingerie pentris Dante10,000 duz. () trepe de olandi, dash's 4.5010,000 . Baliste bord onion! 2. -10,000 oland9 Oar:ó 9.

Girfibiti-val !34, CALEA TICTORIIEI, 34

i. te-a-ele de Magaetnut Universel (fout ; su lana

Atm AMEOWNe feints que t.

PANAi.e uieIllenr de toa .

A

Dpplit () -1, l'rean$al . Comp.-- Baiareat.

PßIN FILTRUI.

Ü'H1,IliT()se ob4ine ap4 linlpede sllníiteasf+<

Autorizat de ivaltul consiliCl superior sanitarDepositul general la : SALTER & CIINO

Bucureei, Strada Col(tY, No. 31,vi la principalele magazine de narchitynie

7i portalflnärie

LEI

COKSDE UZINA 4 6

1000 kllograme 1 -a calitatetransporta l la domiclliú In sari

BRIQUETTE pentru sobe de portelan.CARBUNI de PIATRA din minele Pe-

trosanl si Cardif.COKS DE TOPIT.COKS DE FERARIECOKS MARUNT anume pentru sobe

paragine si belgiane. Lei 52 tona.ANTRACIT ENGLEZESC prima cali

tate pentru sobe Helios si Sirius. Lel 62tona.

Greutate GARANTAT IExpeditia en gros ,i en detail de la BrAila,

Constanta ;i Bucurevtt franco la ori -ce gara aCailor ferato routine.Deposital contrai : STR. SFINTI VOBVOZI, 6Telefon, CAROI. LÖ*ENBACII

LEI

Dr. D. TaituwescuBoale interne 3{i sifilitice

86, Strada ILomalliri, SOiutrarea grin sir. vorobantilor

Consultafiun4 de la 6 -7 sutra

EPOCA 3

lionale ,vi evacuarea Tesaliel. Pentru caguvernul set poatä ajunge la solufiuneadoritd, cere timp ,yi roagä Camera säamine lurrärile sale.

D -nu Delyannis declara cä partidulslfü va sprijini malsurile tinzind la osoluliune a crises nationale ,ii aprobäpropunerea am£närii lucrärilor Ca-more?.

D -nu Ziimis adaogd cä ministerulva prezinta mal t£hziü un plan de reor-ganizare desävtrtitd a tärif.

D nu Karaponos Deligeorgis, innumele partidelor tor, declara cd vorsprijini cabinetul.

, edinla se ridica. La eqire, generalui Smolenski este aclainat in mod fre-netic.

Atena, 23 Septem.Nou1 cabinet,socotiud cä1 I Camera a expri-mat deja i rerea sa asupra tra-tatulul preliminh rlllor ele pace,a notifient decanulul corpululdiplomatic ca este gata sis auga-,jeze negoelerl !ln privinta execu-táril articolulul 2 iii a decis sä1trimeala negoelatorl pentru adiscuta tratatul definitiv.

Aceste declaratinnl, constituindun tnceput de executare al tra-tatului preliminárilor de pace,aceptarea acestula se consideraca un rapt ludep1lnit, avind ca-racterul de autoritate trebuin-clos, prin votul de Yuvredere ob-tinut azi la Cameral.

sTIRI 11IARUNTE* Norocul continua a itrmari casa de

banca Evloghie Gheorgliieff, chier si dupamoartea fondatorulul el.

L't loterie functionarilor public!, aceastacasa a cûstigat 100 de lei.

De asemenea, casa de banca Halfoii dinCapitale. a eastigat 10.000 lel.

D. Cernavodeanu, fost primar In Doro-boit', a ciisligat la aceeas1 loterie 5.000 lel.

* Febra aftoasa, in descrestere In tara,continua totusi a mal bantu ie In unele judetedin nordul Moldovel.

Nuinarul vitelor cari an mal rainas bolnave se ridica la 3.192.

.111

l'LÎNGEILID. Al. V. Ionescu, fost primar al cornu-

nel inhane Filipesti' de lirg, din jud. Pra-hova, ne trimite o scrisoare prin care saplinge contra invatatoiulul din localitate,un anurne Stefan Oprescu, condamuat pen-tru falsuri ln acte publice de tribunalul dePrahova.

Plingerea d-lu! Ionescu consta In faptulcä avInd o fata in scoala, care a terminitauul trecut scolar cu succes luind si pre-mizc, anul acesta Invatatorul, pentru a serasbuna pe parinte, lasa pe fata tot in clasadin anul trecut, spuindu-i ca a ramas re-petenta.

D. Ionescu s'a plins d-lu! Sililearnir, se-cretarul general al ministerului de instruc-tie, care a promis sa ancheteze cazul, careinsa nu a filent nimic !Ana azl.

Cerem ministrului instructiuriel, diu par-te-ne, sä faca dreptate si sa puie la locullui pe un invatator-imoral, care useaza deaserneuea procedeurl mizerabile.

§tirl economice'['ragerea semestriala a scrisurilor fun-

ciare urbane, cari urmeaza a se scoate dincirculatie prin rambursare al pari, va aveatoc la 16 Octombrle 1897, la sediul socie-tatel, In prezenta consiliulta de administra-tie, a comisarulul guveruulul si a detento-rilor de scrisurl.

1)/VIL' JR, SDiN CAPITALA®s+

Argiutul vial ßi politia. 0 scena ciu-data s'a intimplat eri ditnineata in capitala.

Un servitor de drogherie, care trocea prinstrada Coltel cu uu borran plan eu argint vici,s'a impiedecat de o piatra si a cäzut ; in ca-dere, borcanul se facu tandarT si mercurul, li-ber, se Imprastie in o multime de globurelemiscatoate.

In imposibilitate de recules, servitorul plea-cä, ducind stapinulni drogheriel trista veste ancnorocireT sale.

Ce se intlmpla instiArgintul viti, caziud pe sinele tramwaiulul. a

fost trausportat la distante destul de marl, dola tucul aceidentulut.

Treeàtoril, InspaintíntatT de acest liquid intrebuintat de babe pentru fermece, Incep sa seadune in grupurT pe strada si cu surprinderesa discute, care cum se pricepea, asupra ori-ginel acestul mercur, care da de bannit.

Iata cite -va cuvinte surprinse din fogli, dinparodie une! octogenare babe :

Doamne, doamne ! Mare semn mal e sialtre. Uite, vrajitoarele aü veni' sa farmece ped. ministru Ione! Bratianu, ca am auzit mäicu-lita et a Inecat Galatil..

Am dat de euriozitate cele spuse de baba eupricina, dar asta nu e totul : bazul Incepe andpolitia intervine.

Fireste, o aglomeratie atti de mare nu puteafi imprästiata de cit eu força.

Seetia VI -a din Batiste, fu imediat Insciin-tala. Sosesc comisara, subalterna lor d'abiadupa o ora, argintul viti fu prins si dus lasectie ca vagabondind pe strada».

Lumea fu Imprastiata.Chestiunea losa se complica cind copiil ies

de la §conia Clementi!.DoritorT a prinde si el cite -va picaturi din a-

cest vagabou 1, Incep sa -st verse aticlele co cor-nealä si se. culeagt argintul viti,

Un convoill Intreg, din strada Colteti ni pinaIn Bultvard, se formeaza.

Strada 's! sehimbä aspeetul : iei colorata euroso, colo eu regru, lar mal in jos cu verde ;cerneala se ïmprasliase pe pietrele albe.

Rolul ponitier do alla data a fost nimicit. caelpietrele si injuräturile sbor asupra agentilor.

Intro tlrziti, eind ora era de relntors la scoala,dupa amiazT, de abis a point sa se linisteascastrada.

1[lrrll>1<rlle betifl. -Dupa un chef monstru,care a tinut din searä pina In spre ziva, indi -vizit G. Georgescu, Ilie Petrescu si Anton An-dreescu, Intr'o contplecta stare de be(,ie, a8dus eu totin la locuinta femeiT Ioana Pandeledin strada Sf. Spiridon gi as Incercat sa intreeu torta in casa. La refuzul femeiT de a le des -chide usa, betivil se Infurie si ru lovituri debastoane ail spart ferestrele easel undo locuiafemeia.

Inspäimintatä de aceasta scena salbateca, fe-meia cere ajutorul fiulul sai Zamfir, care dor-mea intr'o camera Inveeinatä.

Zamfir sera pe fereasträ inarmat eu un re-volver si esind in curte a tras mal multe focurTasupra betivilor cari !masera fuga.

Georgescu fiind lovit de un giunto, a cazutla parmint scäldat In singe.

La detunäturile arme!, politia venind la fataloculuT, a ridicat pe ranit si l'a transportat laspitalul Colentina.

Sectia respectiva cerceteaza cazul.Mnmi deuatnratä. E aproape o luna

de ciud femeia Veta Georgescu, a dat in ingri-jire un copil al salí, une! femol Anica Zahariu,din strada Laptari No. 8.

Din ziva in care a dat copilul, Veta Georgescus'a fäcut nevazuta.

Ingrijata de aceasta, femeia Zahuria a instiin-tat politia si s'ali tuceput cercetärile.

Mutua denaturata. care eu intentiune parasisecopilul, a fost descoperitä eri la Ploest1 :fi a-dusa la Bucuresti, unde se instrueste cazul.

DIN 7.4lIAmonosAccident nenoroelt. Corespondentul

nostru din Galati no serie ca un accident ne-norocit s'a intimplat unel fernet din Barbosi,in urmätoarele ímprejurari :

Pe ciud femeia se reintorcea spre Barbosi eulocuitorul V. Baroiu, acesta dindu -se jos din cä-ruta, s'a oprit la o circiurnä.

Cind insti an voit sa piece, haturile incur-cindu-se de o puscä ce era in cäruia, ata trascocosul care, sparglnd cansa, dose. rea puscaasupra temei, lasínd -o moarta pe loc.

Ajuns In Barbosi, Baroiu a Instiintat imediatparchetul, care a urdonat inmcrwintarea ca-davruluT, in urma convingeril ca la mijloc nuera de cit un accident.

DIN STREINATATEAtentat contra Tarulni. Ziarele din

Londra, publica o depesa din Varsovia, priacare se anunta deseoperirea pregätirilor a unuInoti complot contra Imparatulul Nicolae II petimpul seder ©l sale la Varsovia.

Iati cum s'a facut aceastä descoperire:In strada Novoe - Swiat, hicrätoriT din beraria

lung, lucrati la un drum subteran care conclu-cea de la berärie la biserica Sf Alexandru,care nu era departe. Lucrarea a fost diriguitade 4 din el cari eraa otiteri de rezervä din ar-mata germana. Secretul a fost bine pazit sistrada subterana era aproape ispravitä cindniste pietrarT polonezi cari ata luat si el partela aceasta lucrare, aü denuntat faptul printulutIrneritinsky, guvernorul general al Poloniel.

Guvernorul, In fruntea une! escorte, s'a dusimediat acolo si dupa o perchezitie fäcuta inatele Iocurt a arestat 1°10 de oamenT, totl ger-mani rail de origina germana.

Doni din ofiterii cari ae condes luerarea, aüincercat sa se sinucidä, dar n'au reusit.

De la aceasla data beraria a ramas inchisä.Imparatul, incunostiintat de aceasta, s'a mal -

tomit de a raspunde cu e stringere de umoriPara de a modifica programa cälätoriel sale. '

.111

Depe§ile de azï

(Serviciul (Agen(ief Romine)

Viena, 23 Septembiie.-- Contele Badeni,ministru-presedinie, a apärut de dimineatain parlament, eu bratul rant liber ; a fostsalutat In mod calduros de numerosi de-putati.

Viena, 23 Septembrie.Dupi; BudapesterCoi-respondenz, Camera deputatilor din Bu-dapesta va vota un compromis provizorit4de un an migre Ungarin s[ Austria.

Cettirge, 23 Septembrie.Printul Nicolaea plecat la A;x-les-B:.ins.

Berlin, 23 Septembrie. lomormintareaducelul de Mecklenburg s'a facut azi. Inasistenta s'aü remareat, Priutul Enric alPrusiel, mal multi priuti stre.ini si nial multiamiral'. I s'aü f&cut onorurile militare.

Madrid, 23 Septenlbrie. Se asigurä cad. Moret a decis sa aplice intr'un termenscurt mäsurile cuprinse in programul li-beral in privinla Antilelor.

D. Sagasta a declarat cd guvernul e (la-cis sa realizeze progranttcl säú de poli-ticä militará $i sä cheme inapof pe gene-raba Weyler, daca acesta nu fi-o da de-misia. Guvernul va lucra repede in Fi-lipine.

Petersburg, 23 Septembrie.Petersburgs-kája Gazeta anunta ca la Ternovo, lingäTeraspol, ad fost trigropati In ultimele zile6 cadavre de sectarl. Seful sectarilor Ko-walew a declarat ca ,stie cd citi-va sectarà:aú de bind sa se ingroape de vil, dar a re-fuzat a spune unde snot acestia.

Roma, 23 Septembrie. Capitanul Cioc-codicola, insareiirat sa reprezirrte Italia pe]inga Menelik, va pleca mime in Africa,avind toate instructiunile necesare.

Trakeluen, 23 Septembrie. Imp&ratulgermai' a plecat la Dautig.

ULTIME 1FORMATIUNICancannrl coleetiviste

Frolii Christopol din Giurgiel, cari aisdevenit guvernamentalf de and d. Epu-rescu s'a «parai pe guvern, din causaprefectului Christo, acum ars decis ali fatsopozilie cabinetuluf Sturdza.

Fratii Christo,, ol aunt înrudilf cu fra -fil Al. ,si Tr. Djuvara. Ori d. Tr. Djuvarava fi transferat de la Constantinopol qidegradai, iar d. Al. Djuvara in curind sa-crificat clin minister.

Aceste douci lucruri ars determinaifr-alif Christopol sä face opozilie.

Decf toit liberalif din Vlafca suntcontra guvernuluf.

Pe

in

**Aflärn cä d. G. D. Palladi a apostrofat

acum ,4 ease zile pe d. Ferechide, Talt fiindfi d. Gogu Cantacuzino, in urmätoriftermenf

Niel rezerva ce mi -ant impus'o fattide d -ta, d -le Ferechide, nu pot e'o maipastrez, din canea prostiilor pe cari lefaci zilnic I

Alitentic I

Deputalil Enescu ¢i Vasiliu, precumprimarul Ullea din Boto,vanf, an decla-

rat cä fac opozilie din cauzä cti guvernulsus(ine in judel pe vernescanf, pe cariaperä a-1 ci$tiga de la aureliani,stf.

Exc. Sa d. comite do Leyden, trimisextraordinar si ministru plenipotentiaral Germanici, fiind desemnat de Suve-ranul sau pentru o alta destinatiune di-plomatica, a fost primit, Luni, 22 alecurentei, la castelul Peles, in audientade congedii] de M. S. Regele, cäruia aavut onoarea a 'I remite scrisorile derechemare.

Am vorbit la timp de scandalul provo-cat astd yard de guvern, care a oprit in-trarea in tara a voluntarilor greci, rein-tout din räzboiïc.

Se vtie ca vapoarele comp. Courdji arïfost escortate crc torpiloare ale fiotilefnoastre de rì'i.zboiú pinsi la targui märef.

Aceaste'c 'nasard, a adus pagube compa-niel de navigatie Courdji, care a fost o-prita de a debarca fi märfurile ce avea.

Din aceastä cauzä, reprezentantul ei dinGalati, d. T.oizos, a inten'at proces Statu-lui, cerind 20.000 lei despagubirf.

Procesul a vend eri inaintea t.ribunalu-luf din Galalf.

Citi-va offen de ftotilä sunt chemalï camartori de ctre compania Courdji.

Procesul continua $i asta-zf.

Regia monopolurilor Statulus a liota-rït infiintarea unus serviciu de naviga-tiune pentru marfurl, intre Sulina si'I'urnul Severin.

Noul serviciu va incepe odata cu de-scliiderea navigatiunes pe anul viitor.

Directiunea acestul serviciu va fi inGalati, iar cu organizarea sa a fostsarcinat d. inginer N. Stefanescu de laserviciul docurilor__

Guvernatorul civil al Basarabiel, d.Alexandrovics, a sosit in Iasi însotit ded. dr. Giers, consulul Ru3iei in focali-tate; cl-sa a vizitat monumentele si ve-cinatatile orasulus.

Dupa cum am anuntat, miine, 25 Septem-brie, va avea toc o mare licitatie penturearendarea mosiilor Statulul, rämase nea-rendate la prima licitatie, din 28 August.

Numarul for se ridic& la 132.Licitatia se va tinea In tre! centre : Bu-

curestl, Iasi si Craiova, la ministerul domo -niilor si la prefecturile respective.

Interview- ÈxpressAm £ntilnit pe deputatul colectivist d.

Procopiii, care se lauda in urmätorif ter -meni

Am adus 61 delegali, toff alegatoriin colegiul I, ca sa protesteze in contraprefectuluf Chintescu, care nu e decit ounealtä a lui lïirilopol.

Dar aceftf delegati nu aunt ton libe-ralf, ci nurnaf antikirilopoliftf.

Apof, la nevoie, vom veni frei sute,dac4 nu vorn fi satisfacuff.

fi

O parte a delegaliei a ramas in Capi-tala. Prirnarul din Alexandria fi ajuto-rul de primar din Rosiorf an declarateri, in termeni foarte energici, ministrulufde interne, ca nu vor mal tolera in judetnicf un minnt pe prefectul Chintescu.

D. general Gandiano-Popescu si a re-tras demisia ce si o daduse pentru mo-iivele continute in interwiewul pe carel'a avut cu unul din reporteras nostri.

Ministerul instructiunel a lust hotarireade a recompensa zelnl si harnicia tnvata-torilor rurali cari aü scos, din scoalele tor,mal mutt de seapte absolvent' Si aü avutelevi inscrisl mal multi de tit prevede re-gulamentul.

In acest stop, un ondin circular a ceruttuturor revizorilor scolari de a face cunos-cut ministerulul numele invatatorilor carimerita a fi recompensatl.

Exemplul d -lui Gr. Giani, prefectul deIlfov, cure si -a luat ca administrator demosie, pe un comisar al polities dinBraila, a gasit imitatori.

D. Al. Velciu, consilier comunal inlast, are ca administrator almnosies saleMilita, din judetul Vaslui, pe un sub -comisar de politie, anume Gh. Sava.

Ast -fel ierarchia administrativa esterespectata : prefectul are ca vechil peun comisar, consilierul comunal pe unsub - comisar.

Cit priveste morala... n'am cantal -onici -odata la colectivista.

Colegiul al III -lea din Vasluiti a ale, erlca membru in consiliul general al ;t luijudet pe d. Dumitru Manariu.

Capitanul Rovinare, autorul furtului de laregimentul 33 'l'ulrea, va fi inaintat divizieldin Constante, pentru instruirea delictululce i se imputa.

La perchizitia faceta, aü g&sit asupra lui14.66(1 tel 41) han1, lar nu 20()() lei, cum dineroare s'a publient.

Asupra furtului din Tulcea, savirsit deadministratorul Rovinaru, aflam c& acest ad-ministrator a mal fost prins Inc& odatä cupungagii, pe chai era administrator la infir-meria militare. Teis, din Dimbovita.

Atunel, nu se stie prin ce imprejurarl,Rovinaru a fost achitat de consiliul de ras-boiìí si ministerul, drept pedeapsa, l'a pusin disponibilitate. Rechennat din non lu ser-viciü la Tulcea, Rovinaru nu si-a pierdutobiceiul, si a dat din noci de lucru autori-tatilor militare.

Dei d -na S. Macri, si -a dat 'dernisiuneadin postul de directoara a scoalel normalede institutoare din lasi, totusl In urma unelserisori personale din partes d -lut S. Haret,ministrul instructitine1 publice, d -sa va con-tinua a conduce mai departe aceastä insti-tutiune.

Tinem sa adaogim, cu aceastä ocaziune,ca nu este exacte. informatiunea data de onconfrate iesan, dupa care postul de direc-toare s'ar fi propus doamnelor Maria Xe-nopol, directoarea externatulul secundar dinlas!, si Ana Conta- Kernbach, profesoarä depedagogie la scoala de institutoare, si ca a-ceste doamne l'ar fi refuzat.

Adevarul e ca nie! una din aceste doamnen'a avut propuneri In privinta aceasta, dinpartea ministerulul. I). S. Haret e convinsca d na Macri mal poate Inca conduce cusucces sarcinile scoalei normale de institu-toare din Iasl.

Nouile chloicurl metaliceMal multi chioscari, vinzatori de ziare,

s'an prezentat la administratiunea noastr&rugindu -ne sä punem in vederea celor dela prinmrie ca nouile chioscurl nu pot corespunde destinatiunii ce se voieste a lise da.

In timp de vara, precum si In timp deiarne., un ora nu va putea sta 12 -14 oreinäuntru chioscului, din canza prea marcieälduri vara si a frigulni escesiv iarna,chioscurile fiind construite to fer.

Afar& de aceasta, locul rezervat elriosca-rulul este strimt, lipsit de lumina. Chioscaril sunt hotaritl sa cearä prim &riel ca ocomisiune, computa din un medie comunalsi un medie delegat de el, s& constate dacavederea In nouile chioscurl nu le va punesanätatea In pericol.

'l'rebuie sa mal adaogam ca chioscurilen'an de cif o singurä usa, in fat&, anevoiede deschis.

Pentru vinzarea ziarelor, aceste chioscurlnu pot conveni, de odre -ce nu se poate a-fila un anunt cu ar &tarea continutulu! zia-relor, ziarele cltier nu vor putea fi expusevederil publiculul.

Cu drept cuvant, ctriosearil mal sunt ne-multumiti si de faptul ca nouile chioscuri nuse instaleaza niel macar pe locurile andeeran vechile chioscurl si pentrn cari c hios-carii platesc chirii Insemnate primariel.

Ar fi atit tit interesul comunes cit si Ininteresul chioscariler si al ziarelor sa segaseascä mijlocul pentru a se evita acesteneajunsuri.

ITLTII/IA OUAProcesul Tribune!"

(Serviciul particular al Epocel ")Sibitü, 24 Septembrie. ora 1140 a.m.

D. Andreiii Balte,, redactorulresponsabil al Tribunel, a fost con -damnat azi la cinci han! temniíaordinara Si 500 fiorini amenda.

Verdictul j ura f flor a fost dat inunanimitate.

Procurorul, in pledoaria sa, aintrebuintat cele mai violente es-presti in contra Tribunel, numind'obarbara.

D. Andreiù Baltes a fost datin judecatei, dupa cuir se pen-tru doua dari de seara fäcutein Tribuna asupra mäcelurilor dinMehadica.

Ceea ce este mai curios, e catribunalul a refuzat cererea d -luiBalte, de a dovedi cele ce a scris.

Grand Etabissement HugoJol, 25 Septeibrie 1897, prima reprezin-

tatiune cu Teatru de Varletätl.Programul artistilor angajati :Paula Brebion de la Scala din Paris,

clntareat& a diction ; Carmencitta de la Fo-lies Bergère din Paris, Danseuse Espag-nole ; Aveline de la Cygale din Paris, ex-centrique ; Baronesa D'Avizard de la Pe-tite Casino, Paris, gommeuse ; Delaport,clnt&reat& engleza, intrare cu automobil ;Müller, c-int &reata excentricä de la CasinoParisien, Paris ; Martha Roger, cintareatagommeuse de la Casino d'Été, Bruxelles ;James lliomas, equiliblist pe sirma.

Avis importantDe oare -ee niel anul acesta nu se vor face

divisionare la liceele Statulul (din Buctrresti) side oare -ce elevi' e,,-it! din cíasele primara dinacest an nu pot lueapea in cl. I du la sus nu-mitele liceo, de aeeea noi am lust hotärirea dea prepara serios, in casa, elevit extern! de lael. 1 -IV gim. co preturi lunu -e si convenabile,lucru foarte avantagiot pentru pariutii, cari dincauzä de mijloace nu sr putea pissa pe copillor Io pensioane particulare.

NB. Asiguräm pe onor. pii, int1, el vorn punetoala silinta, ca sa dam copiilor lor instructianocesarä sci cerutä de regulamentul scolar, asaca se. -! putem presenta pentru examen la scoa-lele Statului.

Profesorl asocie ti si licentiati In licere si ma-tematici.

Str. Popa Snare, No. 43.

CUIIIPARCUMPAR ('UMPARtot feint de obiecte uzate de aur, argint si pio -tre fine, de briliante, diamante, perle, rubino,safire, smaralde, etc. Asemenea moneti vechT,decoration! comemorative de our. argint Pi a-rami, pietre sculptate, obieete de arta, platindpreturl mal bune de tit ori -undo.

La cerera mä voiü prezenta la domiciliuld -lor cumparttorT si vinzatorT.

Bijouterie, Horologerie & Argintar'eLEON WEISSBLUTH

40, Canea Victoriel, Bncure$t1Pentrn logodne lei nantiRecomand onor. Public si clientele! mele cä

Magasinul met' in tot -de -auna bine asortat cutot felul de objecte frumoase, lucrate In aur siargint, cu pietre fine, procura: brillante, dia-mante, rubino, safire, perle, Turcuoase.

Bogat asortiment in diferite aigintärii(Riolz) precum: SERVICII DE MASA COM-PLECTE, FRUCTIERE, SFESNICE, SERVICiUDE CEA!, DE CAFEA etc.

Bogat asortiment eu lanturl (numitePanter) de aur, argint, fasoanele cele mai nou!.

Mare depon de ceasornice de aur,argint si metal din cele mai bune fabric dinElvetia, garantind pentru exactitatea tor.

Atelier special pentru coitenzT si repa-raturT de bijuterie si ceasornicärie eu preturilacele ma! reduse.Primerfte in sclimb ori -ce obiecte

nzate

MVAMALIMPERM EABILE

ECELE MAY EFTINE

Vinde ca SpecialitateCasa de Ma$ini Agricole Ili Industriale

&ucurescf, str. SmQrdan, 2Staadecker Bräila, Bulevardul Cuza,17

Craiova, str. Cogalnicónu 10

Doctor VelescnDentist

Fost sef de clinica la Facultatea dentistica dinPhiladelphia (America)

Toate operatiunile fäcute eu aparate electricevitlnd absolut ori -ce durare

Consultaliunf : dirnineala de la 9 -12 fidupa ameazä de la 2 -5.

Strada BegalA, 10 (Etajul I)Evitalit de a bea apà nefiltratá

Dr. J. THOMA- THOMESCIJLaurent al Facultttci de Medicina

Vechiul intern al spitalelor din Parisprofesor la Universitate, etc.

s s MuTAT, 205, Catea Vletoriei, 205Consultafiuni de la 1 -2 fi 8 -7

Marea vi Sinibeita, consultatif gratuite

DOCTOR ARMINIU MARCELMedic al spitalulul Caritas

Bottle InterneConsultafiuni de la 2 -4.

63, Catea Vdedre,ll, 0$Dr. Jr. ]ßDi A UNS TE.IN

Ford asistent de Profesor lu VienaSpecialist pentru boalete Capnlul

Boale de Gît, Gera, Nas, UrechT eti OchTScoaterea neda(reroasä a Dintilor prin Atteste-sia (adormirea saü amortire) prin mijloa-e rte-

vätifrnätoare insri interzise Denti,stilorVINDECAREA MIROSULUI DIN GURA

Cortsultatiunf dela 8-11 a. m$i dela 2-5 peaStrada Collet, No. 14.

Doctor STEINHARTMedie de copil

33, («raila Carol, 35vis -à -vis de vechea locuinta

D. C[ocanelli, inginer, are in proprieta-t ile sele

De ÎNCB IBIA7Cde la Sf. Dumitru. urmätoarele :

Strada Crinulul, 6, un apartament rompusdin 7 camere pentru stapin, 3 p servitor!, baie,api, canal sistem tout à l'egoat. etajul 1. elegant.Un apartament compus din 5 camere p. stapir),2 p. servitor, bee, apa, canal, sonerie, eleg. parier.

Strada Sfl"tí, 41, una pravalie eu 2 ca-mera parier; un apartament de 4 camere, ele-gant, si un apartament de 2 camere, canal, apasistem tout à l'egotlt.

Strada Olten!, 50.61, in apropiere dePalalul Justitien si piati, mai inulte apartamentocu 2- 3, 4 -5 camere si dependints, canal, api'.

Strada Dndetti, ß, doua apartamento decite 7 camere, doua apartamente de cite 2 octalsi bucälarie, elegante, epa, canal.

Strada Ontani, 46 (vis-à-vis de biserica),*parlemente compuse din 4 camere. bucätarie,inträri separate, canal. apa; doua prìlveliT euodaile lor, in colt ; una pivnitä de vinurf, ca-pabild a primi 20,000 vedre vin, boita pe fier.

Strada Carol, 77. Una pravalie eu odaiael, pivnita bollite pe sine; doua apartamento lastrada, compuse din 3 camere, hucätarie ; douaapartamento In curte compose dan 5 camere.avind canal, ape. sistem tout- àlegotit. Telefon

Strada Cuza- Vodrt, 33, un apartamentcompila din 4 camere si bucatärie, canal, apte

A se adresa pentru Informatiuui, str. Stinti,42. Biurou In toste zilele del, 8 -12 R. ni. si dela 2 -5 p. m. onde vor putea vedea si pretinisi conditiunile.

Pädure de dat in herela mosia Policior, judetul Buzan,proprietatea d-luI N. Butculescu.A se adresa d-luI N. Ritdulesen

staada Biserica Amzi, 15. Bucuretl.

M OBILE

Lem' BergerMARE MAGASIN cu MOBILE

VÊNZAREA BSI N. RATEStrada Academiel, 4 (cassa Ovesa)

Dormitoare, Sufrageril, Biurourl, Gar -niturl complecte pentru Saloane, Divanuri,Otomana, Dormese, Oglinal, Paturl, Sifo-niere, Serine, Mese, Scanne, etc. etc.

SOBE CALORIFERE BELGIANEUnten speelalttate in fetzet lote;

Prin excelenta for ventilatiune aü devenit sistemul cel malhigienic, recomandate prin certificate de onor. domnil doctorl

generala Theodori, Mäldärescu, Var-I m, etc.

deesl ateletna a foal aprobatgi dnlrodece de Onor DtreefiaC. F. R. ry i Onor Minister deInterne.

Consumind putin material aü unfoc necontenit, care produce calduracea mal pläcuta Si neschimbätoare.

Vinzarea sohelor se face eu con -ditiune ca in cazul cind nu vor func-tiona bine sa se primeascä inapoi.

Tot in MAGASINUL meü se gä-sete un MARE ASORTIMENT de

I4 mpi pentru Petrolrúi.talpT pentru Gaz aeriaal

cu Bec AUERMartine de bileAtfirle

Sistem AmericanIIA! de Coate m rtlrnele, CL()SETE, etc.

SE PRIMESCE ORI -CE INSTALATIUNE

DIARCUS LITTMAN S-sor I. WAPPNER61, Ca1ea Victoriel (vis-it-vis de Episcopie).

111111111111MSR.111111WFITM1111111111115ONFERWMPrigkeff 1111gai5,

4 EPOCA

FOITA ZIARiJLUI IEPOCA,

lbIVAN TURGHENIEFF

UN CUIB OE BOERNAI

XXII

Lavretzky nu mal era ttnar ; nu se malputea lnaela mulla vreme asupra sentinlen-tulul pe care '1 inspira Lisa ; in ziva aceea,el dohtndi cu siguranta conviugerea ca oiubea. Si nu se bucurA de loc. vE eu pu-tinta, se gandea dinsul, ca la trei zeclduel de anl sA n'am alt-ceva de fácut derit sa-mi Incredintez unel femel sufletul ?Dar Lisa nu scatnanA cu cea-l'alta ; ea nu'rnlar fi pregatit o viata de umilire ; num'ar fi abätut de la lnd eletnicirile mele ;

chiar ea 'ml-ar fi insuflat o activitatetinstitä serioasA, ai am fi mers aurin-doul catre o tinta nobllA ? Da, toate aces-tea sunt foarte frumoase, dar ea n'o sä ur-rlleze calea aceasta d'impreuna eu mine.Nu mi-a spus t:A-I fae fricA ? Ce e drept,nu iubeate pe Pan$in... Trista mingtere.,

Lavretzky pleca la Wasilievskfle ; dar nuputu sa stea acolo mal mult de patru zile,urttul il goni. Aateptarea il chinuia ai eanu primea nid o scrisoare Si vestea datade Eduard trebuia adeveritä. Se duse laora* si petrecu seara la Kalitinl. Si 'I era

uaor sa bage de seanlA cl Maria Dmi-trievna era suparata pe el ; dar izbuti sao imbltnzeasca, pierzind cu ea cinci-spre-zece ruble la pichet.

Putu sa stea de vorba cu Lisa, ai Incaaproape o jumatate de cette, eu toate cabätrina mumA recomandase fiicei sale sa nuprea fie riait de familiars cu un ont cares'a Meut attt de ris., Observa la ea oare-care schimbare. PACea mai visatoare ca deobiceiü ; il niustra ca a lipsit ; apol '1Intreba daca a doua xi se va duce la bi-sericA. A doua zi era DumiuicA.

l-Iaide, 11 zise ea, mai Mainte ca sAaibA el timp sa rAspunzA : ne vom ruga 1m-preuna pentru sufletul sdic.

De ce ? Intreba Lavretzky.Fiind-cdi am inceput sa bänuesc ce

fel o sä fie hotarirea mea.sub cuvintul unel durera de cap, se

sui In camera sa, intinzindui cu un aerhotarit vlrful miciior sale degete.

A doua zi, Lavretzky se duse la bisericA :Lisa era deja acolo. Ea se ruga fierbinteprivitile-1 eraü pline de o stralucire bla-jina ; captt-a dragut se apleca ai se ridicaeu o miacare upara ?i inceatA. El, simteaca se roaga pentru dinsul sufletul i secufunda ititr'un fel de extas. Dar, pe lingsemotia aceasta dulce, IsI simtea constiintaturburata. Multimea adunata ti grava, ve-derea chipurilor prietene, armonia clntaria,mireama Simili, razele pieziae ale soaretul,intunecimea boltilor ai a paretilor, totul 11vorhea inimel.

Era multa vreme de ctnd el nu se du-sese la bis.ricti, de cind Intorsesefata catre domnul cbiar ai in aceastA cli-pA, niel o rugäciune nu-1 eaa dill gura ; nuse ruga niel chier in gind, dar i se proster-na. ca sa zic ast-fel, inima In pulbere. Siaduse aminte cA In copilarie nu'a1 sftraeanid odata rugaciunea pinA ce nu singeape frunte, ca o uaoarA sensatie, atingereaunel aripi nevAzute : era, se gtndeape atunci dinsul, ingerul sari pazitor carevenea sa-1 vaza ai sa-al arate multumircalui. I:11 ridica privirile asupra LiseL..

'ru m'al adus aicl, zise el ; atinge-mt ai tu sufletul eu aripa ta.

Lisa se ruga mereü lacet ; cbipul sAtl eralumillov, Lavretzky cerea de la sufletulacesta, frate cu al sAti, odihna si ertareapentru sufletul satï.

In Amovu se inlîlnira ; ea-I privi cu oveselie grava ai prietenoasa.

Soarele lumina earba din curtea biseri-eel, ai dedea mal multa strälucire vegmintelor deosebite si batistelor pestrite ale fe-meilor ; clopotele bisericel vecine resumatlIn vAzdult ; pAsarile ciripearï pe gardurilegradinilor. Lavretzky stetea cu capul golai cu ztmbetul pe buze ; o adee.re de vintse zbeguia In parut sad. El a,julA pe Lisa.sa se urce In trAsura cu Lenuaca, detetoti banil saracilor porni lacet a-casA.

XXIII

Atunci, Ineepurti zile dureroase pentru elIl chinuia un glnd. In fie -care dimineatase ducea la poatA, rupea cu o mina tnfri-gurata scrisorile handele de la ziare ;ai nu gasea nimie care sA -i coitrazicA saúsA -1 adevereasel vestea blestematA. Une orise tuspaiminta de sine insual. 'Cum nuIni -e ruaine sa aatept adeverirea mortil ne-vestil mele; cum corhul 'ai- aateaptaprada ?,9 i1 zicea el. Se ducea in tonte zilele la Ka-litini, fard ca sa se mal simtA nlultumit.StApIna cases, vadit cA era necrtjitä pe eli 1 primea cu toatá tnnaltimea mindriel

sale ; politeta lui Panain era exageratA ;Lemtn, prada a misantropiei lui, d'abia '1saluta, ai, ce este mal trist, Lisa parea cAse ferente de el. Cind, din lntimplare, rA-nríieaü singuri impreuna, in locul vecheiIncrederl, nu se mal gasea de o parte aide alta de cif Incurcaturä ; ea nu stia cesA -1 spuie i el se simtea turhurat. Lisa seschimbase In cite -ia aile ; se observa ne-potrivire in dispozitia sa, o otre -care agi -tatie secreta In voce, tu ris, In toate miaca-rile sale. Maria Dmitrievna, pe care o or-bea egoismul, nu vedes nimio ; dar MarfaTimofeevna incepea sa faca observatil asu-pra favorite! sale.

Lavretzky se cala de multe ori cA a a-ratat Lisel numArul ziarului ; nu putea sa-aiascunzA cA era Ceva jignitor pentru delica-teta until suflet curat in aceasta lmprejurare.Banuia cA schimbarea Lisci era pricinuitade lupia pe care ea o purta cu sine InsA1,pria aoväirite asupra naturii räspunsului de-finitiv lut Pansin. Intr'o zi 11 dete indaratun roman de Walter Scott, pe care i -1 tin-prumutase el.

Al cita cartea asta ?Nu ; nu mai mi -e gandul 1a cart!, ras

punse dinsa Si voi sa se departeze.

Aateaptá o clip, zise dtnsul ; e antavreme de cind n'am mai mai ramas singuri,l'ar'cä ti -ar fi teamA de mine.

Asa e.Dar de ce ? pentru nurnele cerulei !Nu atiü.

ky .

Spune -mtAcui,

erma dinsul, n'ai luat nielLavretz

o hotArlre ?Ce vrel sa spul ? tnglnA ea fard sa

,sa ridice ochi!.Nu mA intelegi ?

Fata Lizei se aprinse färA de veste.Nu mal ma Intreba, raspunse ea cu

vioiciune; nu atiü nimie ; nu ana Intelegnici chiar pe mine.

Si se departa numai de cit.A doua zi, Lavretzky, veli 1a Kalitini lïj

gasi pregatirl pentru un parastas.... La.vretzky statu Mntr'un colt...

Dupa rugaciune, nesimtindu -se mai multça ori ctud ne la locul eau, se retrase pliade eut tainice... Simtea ça era in sufletulLisel, un colt pe care nu -1 putea pätrunde.

Alta data, Lavretzky, pe taud stetea lnsalon ai asculta palavrele lui Ghedeonovsky,intoretnd pe negindite capul apre local ondesta Lisa suprinse, pironita pe el, privireaprofundä cercetAtoare a tiuerel fete.ToatA noaptea aceea n'a putut dormi. Iubea,dar iubirea lui nu era aceea a until copil ;

sa se mistue In oftärl zadarnice nu mai erapotrivit Cu versta sa, ai, de altminteri, Lisanu ar fi insuflat sentimentul acela; dar ¡obi -

rea are sbuciumari pentru toate virstele; gilui ii era ursit sA le indure pe toate.

(Va orma)

Dimitrie S. NenitescuAdvoeat

12, Strada h'ef¡alä, 12.t

r r 7r

CELE MAI FINE ,

STOFE iMODERNE

PENTRU

PAROESIiIRI, PALTOANEtf

COSTUMEDE

BARBATILA

BRON& C " "P

'16 STRADA LBIPSCANI'sColectiunile noastre se gasese la

totl croitoril bunt din tara.

Doctorul M. CODREANII2, Strada Stelea, 2

(;onsultaliuni dela ora 1--3 p. m.pentru sarac! gratis.

Alsonsmaagg

PAN AlULe meilleur de teuv

»opet G -ICreanga dc Comp: Bukarest.

Cel mal bun VACS Parisianpent ru tacaltaminte

TAPETESINGURUL DEPOSIT

CARE a,IN 1E El TISrada REGALA, No. 9smarsamaresomms

` xw,,.-a,

PODACRA PATREU1Vilt. E-7.

Bunt vindecate prin

Yl,

Sruri1e Granulate Eferveceitede LITàIINA

de CH. LE PER®RCEA.aLE PERDRIEL & Cie, Paris.

t'.5*,e:<.,rsrr'

Societate omînä, de Asigura,rï GeneraleBBAIIACapital kioelal, lei 3,000,000 dept n edreafI. Fond de orgamfrare 300,000

CONSILIUI. DE ADMIYISTSATIE :Prc(,cdinte, DIMITRiE A. FTIIRDZA.

VicepreiedinlT: Alexandra MaryAttowan, l:ioolae V. Perlea.MEMnRIt CONBILIEBi

Tache Anastasln, Deputat, mare proprletar, Ermont) Gentlill, Dlreotorul Generai al Prl-Tecaoln. met SootetitT austrlaoe de Asigurirl GeneraleG. Arman, Preisdlntele Camere! de Camerais contra Aooaaentelor, etc., eto.Baeuresol. Charles Glrlanner, Dlriginte1e ramure! deContaodornl Marco Sesso. Direotorul so transport le. Botletstea Aslcnraalonl Generall.

oletil 11 ¡.sieurazlonl Generalo, membru al Vittorio B. Mendt, kiefal Caselor L. M. ndt Co.Inalttutulni d'aotaarl dia Londra, eto. eto. Fratelli B. Meudt, mare comerolant arma -Maurloln Blank, total cuti de banda Mar- tor, Brilla.morose), Blank k Co., Buoureltl. Edmondo Riehettl, Beoretarnl general alT. Carnevall, mare oomerolant armator, in Boulet. Aasfuraziont Generalo, Triest.Brilla. Colonel G. Rosnovan, mare propr., Romor.Constantin O. Cochas, Deputat, Advocat, Zamtlr Zamfresco, mare propr., Brilla.Brilla. Paul Rottenberg & Co., klefal nase! deAdoltr Ereíng, Conan: German, Brilla. bandi Rottenberg k Co. Brilla.

Director, IiT(lO ASCOLI. Sub-director, D. Gerecoolel.

Societate Bombait de Asigurärl Generale din Braila, asigureii Incondifiuni liberale ,yi avantagioase in contra daunelor de :INCENDI UGliINDINATRANSPORT

pe apä (Fluvial §i Maritim) tri pe uscal.Asemenea da cea mal mare desvoltare operatiunilor in ramura

Viala, dupa combinatiunile cele mal noua Si mal convenabile.DIRECTI UiVEA.

N.B. Pentru ori -ce informatiuui a se adresa la sediul Societatei, InBraila, ,i la tonte sucursalele din tara.

iï

1:1 Proecte.- l;iurofi de constructie. Export--'

SOCIETATEAde Basait Artificial fi de Ceramica

De la CotroeenICapital social 2.500.000 intreg varsatSe aduce la cunostinta d -tor detentori

da aetiuni ale Societatet de Basalt, cacuponal de dividend No. 12 al exercitiu-lui 1896, so plate,te eu incepere de Lunt7 Aprilie 1897, eu cite lei E5 de fle -care,la casa de band. Ieschek 6c C -ie, stradaLipscani No. 1.

TEIRICH & C °-BUCURE*TI

A. Strada lE3erzel, D.INSTALATIUNI

DE

TELEGRAF OAZ §i APALumina incandescente

pentruGl-a,z aerian

ölparat® de gazLgE3gete toate sisternele

SALON DE EXPOSITIE

Cea mai buna calitate existentádecotes

DE USINA DE GAZvi se furniseaza la domicilia, ln savitona de 1000 kgr. grentatea garantata

46 1 e i 16data va adresatl printr'o carte poltala

satt personal casaiA. GOLDSlTEIIIF

9, STRADA DECEBAL, 9BUCUREgTI Telefon No. 66.

Tot scolo se afla in deposit: Focamarunt pentru sobe Parigine ti Bel -giane, lei 64 tona. Coca de Fonderie.Coca do Ferarie. CArbonl din mi-nets englezeatl de Kardiff, Antracitenglezesc prima calitate, pentru sobeRelies, Briquette, etc.

Expeditimn en gros ti en detail dinBucuresti, Constants ti Braila la ori -cestatiune a tailor ferate.

Doctorul ION NANUFost medic secundar al spit. din Bucure,ti

atabilit In CAMPULUNGda consultati! pe timpul versi

MEDICA1ttIENT PHOSPHATICvI1 DE VIALVINUL DE VIA' este un modificator pu-

ternie al organismulul in casurile de :ebdilitate generata, crescerea intArziata, con-

valescenta lunga, anemia, perderea ape-titulul, s fortelor slát iciunel nervoase.

Dosa este de un pähärel de lichior In-naintea mesel. El complecteazä nutritiu-nea insuficientä a bolnavilor Si a con-valescentilor.

Farmacia V/41, Lyon, rue Victor Hugo, 14 ti in toate farmaciile.

r

s,*iri .e -- 'l:srCea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este atea de la i

BREAZUIA I

Autorisatá de Stat.Premiatd, cu medalia de ala la exp. din Bucuresci 1894.

Recomandatä eu preferinta de D. ni i Medici.Efect prompt si sigur, dosa mid, gust plzcut.

Cerati dar numai

APA MINERALA DE BREAZUCare se gäseste la toti vánzatori de ape minerale din tara.

Propr. C. N. Paraschlvescn & Co. Deposit general: Fratti Kenya Jasi.IMIINN11411111111..1111111+jj4111+j0111114j..1114.e111.

AU PRIX FIXE1TFRATII HASAN EN GROS

BUCUUEKTI. 70, Str. LiPSCANI, 70. BUC1DREITIAvena onoare a informa numeroasa noastra clientela si onor. public ca

ari sosit deja NOTATILE pentru 4'esonul de ToamnA f11 IarnA,i anime : Flanelo. Pyrineé, Barcheturi to culor! ¢i desemn din cele maypout, calitat! superioare, Postavnrí de Jachete si Pelerine; Astrahan Cara -cule, Montaniaonri, Catifole de Lyon ti Velour de Nord, etc.

An sesit de asemenea: Linurl q+I Costume de roclll dupa ultimelejurnale din Paris. Bogat asortiment de MAtAsAril colori i negre, In totce e mai not pentru logodue i nuoti.Specialitate In eovoare de Salon alt eu met.rnl.

Presuri, Cocos, Linoleum, Stofe de Mobile, Perdele, Storurt, Vitragiurl.Mare ASORTIMENT to Albitnrl precum : Olande Rumburg ti de Belgia,

Madipoloane, Chifoane, Indian, l'ercal, Linon, Batiste, etc.

pur PRETURI MODERATE d FIRE -414P. S. Rugam a nota bine adresa de mal sus, spre a nu cufunda Maga -zinul nostru cu alte firmo.

....r..... As ., .,. .-....-..,W.., n .., ......:, ..........,...-..,..

1

OMITUN MARE

A $pSORTIIAENiDE

SOBE CALORIFEREIGIENICE, NICHELATE, SMALTIIITE li SIMPLE

sisteal belgian, din cea mai renumita fabricaDSCUENE Oz Comp.

pentru incälzit camere, salóne, apar-tamente, präs álii, cafenele, berte,

Iteo1T, etc. etc., cu Incepere de la100 pilait' la 475 metri cubi

Aceste SOBE calori Pere, cari tonte sunt cuZiddrie de C.I1 LPIIZÌ Refraelare,sont construite ïnadins pentru arderea deCOKs Antracit (cärbuni de piaträ)sazc LEMNE.

Ele întrunesc conditinnile de igie-nji., cnrátenie §i economie de combus-til tai sînt d'o eftinátate remarcabilá

11IA.D,E DEPONde tot felul de

MIA !INE de BUCATESpecialitati de tot felul de SOBE de l'onta de tablli fier, sisteln austriac,etc.

Onor. Public este eu insistants rugat de a onora Magasinul mea eu visitaD -Xor, apre a se convinge de cele zise. Cn stima

ELLAS S. ISARCIIE7'21, Cales VàeAreltl, 21.

WATSON áz YOUELLMWNÌ AGRICOLE INDUSTRIALE

BUCURESCt. Strada Academiel, 14 (fost Raya)Galati, Strada Portnlul. Brilla, Strada RegaT a.

REPRESENTANTI GENERALI AI FABRICE!U. F. ECKERT Societate pe ActiuniPLUGURi DE OTEL pentru contra obic`nuitä cultura adinca

PLUGURI DE OTELpentru cultura de sfeoli.

PLUG1UIi.I DE OTELou 2, 3 ¢t mal multe brizdare.

PLUGiURI DE OTEI.pentru oaltivat pamioturT vlrglne.

PI.UGiURI DE OTELpentru loourt muntoase

RARITE DE OTEL pentru PORUMB.Grideinl, Bârsa, Cormana, Roatele, in fine tot corpnlpingnlnl ECKERT este lncrat din OTEL.mur Semainátöre 9n latBF,IttOLINA" seivand8óre in rZndurfTOT FELUL DE MAIINÏ AGRICOLE

Calaloaae dlaaatlrale pralin sed /1asaeo.

RiT('iTRESTI - Tipografia EPOCA Strade rlapr,lal 3. F3IJCITRETIr-.,..... .... ........ .. .. ...... . .... .. _. .. .-... ,.. .,..,,.......