atestat intreg2.docx
TRANSCRIPT
Capitolul I
Contabilitatea terţilor
1.1 Definiţii şi delimitări privind terţii
Contabilitatea terţilor asigura informaţia necesară pentru evidenţă datoriilor şi
creanţelor întreprinderii în relaţiile acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările şi
protecţie socială, bugetul statului, unităţile din cadrul grupului, asociaţii respectiv acţionarii,
debitorii şi creditorii diverşi. Informaţiile legate de scadenţă activelor şi datoriilor sunt utile
pentru evaluarea lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderii.
Întreprinderea trebuie să determine pe baza naturii activităţii sale modul de
prezentare a activelor curente şi imobilizate şi datoriilor curente şi pe termen lung că fiind
clasificări separate în bilanţ. În situaţia în care întreprinderea nu efectuează această
clasificare, activele şi datoriile sunt prezentate detaliat în ordinea lichidităţii, respectiv
exigibilităţii lor.
Activele curente cuprind: stocurile şi creanţele comerciale care sunt vândute,
consumate sau realizate că parte a ciclului normal de exploatare, chiar şi atunci când nu
se aşteaptă să fie realizate în 12 luni de la dată bilanţului.
Datoriile curente cuprind datoriile comerciale, datoriile către angajaţi se alte
elemente de natură costurilor de exploatare care sunt în totalitatea lor componente ale
fondului de rulment utilizat în ciclul normal de exploatare al întreprinderii.
Creanţele curente, componente ale activelor curente şi datoriile curente formează
categoria generică de terţi.
Din punct de vedere financiar-contabil, creanţele curente reprezintă valorile
economice avansate temporar altor persoane fizice sau juridice pentru care urmează să
se primească o prestaţie, numerar sau echivalente de numerar.
Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea economică
avansată şi care urmează să efectueze o prestaţie, să achite numerar sau echivalent de
numerar sunt delimitate generic prin noţiunea de debitori. Deci, debitorul reprezintă
persoană care a primit o valoare şi urmează să dea un echivalent valoric sau o
contraprestaţie.
Creanţele curente, că active, sunt prezente şi funcţionează din momentul naşterii
drepturilor faţă de terţi şi până în momentul stingerii lor.
2
Din punct de vedere financiar-contabil, datoriile curente exprimă resursele furnizate
de terţi pentru care întreprinderea trebuie să acorde o prestaţie, numerar sau echivalente
de numerar. Persoanele fizice şi juridice faţă de care intrepinderea are datorii sunt
delimitate generic prin noţiunea de creditori. Definit astfel, creditorul reprezintă persoană
care a avansat o valoare economică şi urmează să primească un echivalent valoric sau o
contraprestaţie.
Datoriile curente, că surse de finanţare, sunt prezente şi funcţionează din
momentul naşterii angajamentelor faţă de terţi şi până în momentul stingerii lor.
1.2. Structura generală a creanţelor şi datoriilor
Pentru realizarea obiectului lor de activitate, entităţile intră în relaţii cu diferite
persoane fizice şi juridice, care în contabilitate se numesc terţi.
Exemple: furnizori, clienţi, salariaţi, asociaţi, bugetul statului, diverşi creditori şi
debitori;
Aceste relaţii se reflectă în contabilitate sub formă datoriilor şi creanţelor, a căror
durata nu depăşeşte, de regulă, un an.
a) DATORIILE – reprezintă surse externe (străine) de finanţare, puse la dispoziţia
entităţii de către creditori. Creditorul este persoană care a avansat o valoare
economică şi urmează să primească un echivalent valoric sau o contraprestaţie.
Datoriile sunt reflectate în contabilitate din momentul creării angajamentelor până în
momentul stingerii (plăţii) lor.
b) CREANŢELE – sunt drepturi cuvenite creditorilor de a pretinde de la debitori
anumite sume de bani, bunuri sau servicii. Debitorul este persoană care a primit o
valoare economică şi urmează să dea un echivalent valoric sau o contraprestaţie.
Creanţele se reflectă în contabilitate din momentul creării dreptului faţă de terţi
până în momentul stingerii (încasării) lor.
Datoriile şi creanţele se pot grupa astfel:
Datorii şi creanţe comerciale faţă de furnizorii şi client;
Datorii şi creanţe faţă de salariaţi;
Datorii şi creanţe faţă de bugetul de asigurări sociale;
Datorii şi creanţe faţă de bugetul statului;
Datorii şi creanţe faţă de asociaţi;
Datorii şi creanţe faţă de diverşi creditori,respective, debitori.
3
1.3 Recunoaşterea şi evaluarea creanţelor şi datoriilor curente
Recunoaşterea elementelor în situaţiile financiare se realizează prin referinţă la
două criterii ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ:
Probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor (pentru active) respectiv a
unei ieşiri de resurse purtătoare de beneficii economice (pentru datorii) ;
Evaluarea să se poată realiza în mod credibil.
Astfel, o creanţă curentă este recunoscută în bilanţ în momentul în care este
probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere şi creanţă
curentă are valoare care poate fi determinată în mod credibil, iar o datorie curentă este
recunoscută în bilanţ atunci când este probabil că va rezultă o ieşire de resurse,
purtătoare de beneficii economice, din lichidarea unei obligaţii prezente şi când valoarea la
care se va realiza această lichidare poate fi determinate în mod credibil.
Evaluarea trebuie să fie înţeleasă că procesul prin care se determina valorile la
care creanţele şi datoriile curente vor fi recunoscute în situaţiile financiare. Această
presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.
În situaţiile financiare întocmite de către întreprindere sunt utilizate baze de
evaluare diverse şi combinaţii ale acestora: costul istoric, costul curent, valoarea
realizabilă (de decontare), valoarea actualizată.
4
Capitolul II
Organizarea contabilităţii privind decontările cu terţii
2.1 Sistemul de conturi privind creanţele şi datoriile curente
Planul de conturi general delimitează următoarele categorii de datorii şi creanţe
curente: datoriile şi creanţele comerciale; datoriile şi creanţele faţă de personal; datoriile şi
creanţele faţă de asigurările sociale şi protecţie socială; datoriile şi creanţele faţă de
bugetul statului; datoriile şi creanţele în cadrul grupului şi cu asociaţii; debitorii şi creditorii
diverşi; datoriile şi creanţele de regularizare şi assimilate; datoriile şi creanţele privind
decontările în cadrul unităţii; provizioane pentru deprecierea creanţelor.
Evidenţa datoriilor şi creanţelor curente se ţine cu ajutorul conturilor din clasa 4
din Planul de conturi general denumită ,,Conturi de terţi”,care cuprinde următoarele
grupe:
40 “Furnizori şi conturi assimilate”
41 “Clienţi şi conturi asimilate”
42 “Personal şi conturi asimilate”
43 “Asigurări sociale, protective socială şi conturi asimilate”
44 “Bugetul statului, fonduri special şi conturi asimilate”
45 “Grup şi asociaţi”
46 “Debitori şi creditori diverşi”
47 “Conturi de regularizare şi asimilate”
48 “Decontări în cadrul unităţii”
49 “Ajustări pentru deprecierea creanţelor”
Creanţele şi datoriile entităţilor economice se înregistrează în contabilitate la
valoarea lor nominală înscrisă pe documente.
Creanţele şi datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul
de schimb existent la dată efectuării operaţiunilor, cât şi în valută.
De regulă, contabilitatea angajamentelor şi creanţelor se va derula în două etape:
înregistrarea datoriei şi plata acesteia, respectiv, înregistrarea creanţei şi încasarea
acesteia.
În tabelul de mai jos este redată o caracterizare sintetică a conturilor, în care se
înregistrează datoriile şi creanţele faţă de terţi:
5
Funcţia
contabilă
Conţinutul
economic
Operaţia cu care se
debitează
Operaţia cu
care se
creditează
Exemple de
conturi
Conturi de
activ
Creanţe Crearea drepturilor
faţă de terţi
Încasarea
creanţelor
411; 461;
471; 456
Conturi de
pasiv
Datorii Crearea datoriei faţă
de terţi
Achitarea
datoriei
401; 421;
437; 444;
462; 457; 472
Conturi
bifunctional
e
Creanţe
şi/sau datorii
Achitarea sau
transferul de bunuri
şi valori
Primirea de
bunuri şi
valori
428; 448;
455; 473;
481; 482
2.2 Documentele financiar-contabile privind evidenţierea decontărilor
cu terţii
Documentele primare care reflectă creanţele şi datoriile faţă de terţi diferă în
funcţie de categoria în care se încadrează terţii (furnizori, salariaţi) şi de natură juridică a
relaţiilor economice (datorii sau creanţe).
În tabelul următor sunt redate cele mai frecvente datorii, precum şi documentele în
care se reflectă:
Categoria de
terţi
Natura datoriilor Documente privind
Angajarea datoriilor Plata datoriilor
Furnizori Datorii din
operaţiuni de
aprovizionare cu
bunuri, lucrări şi
servicii;
Factură fiscală, aviz
de însoţire a mărfii;
Ordin de plată, cec,
bilet la ordin, cambie,
chitanţă;
Clienţi Avansuri primite; Ordin de plată, cec, bilet la ordin, chitanţă,
factură fiscală
Personalul
entităţii
Salarii brute,
indemnizaţii
pentru concediul
Stat de salarii, listă de
indemnizaţii, listă
pentru plăţi parţiale,
Stat de salarii,
listă de
indemnizaţii,
6
de odihnă,
indemnizaţii
sociale, premii,
prime
reprezentând
participarea la
profit, diurne;
ordin de deplasare; listă pentru
plăţi parţiale,
ordin de
deplasare;
Asigurări si
protecţie
socială
Contribuţia la
asigurările sociale,
contribuţia pentru
asigurările sociale
de sănătate,
ajutorul se şomaj
Stat de salarii, listă de
indemnizaţii,
desfăsurătorul
indemnizaţiilor sociale;
Ordin de plată,
chitanţă;
Bugetul
statului
Impozit pe profit,
impozit pe salarii,
TVA de plată, alte
impozite şi taxe
Jurnal de cumpărări,
jurnal de vanzări, decont
privind TVA, stat de
salarii, situaţii de calcul;
Ordin de plată,
chitanţă;
Asociaţii şi
acţionari
Restituirea
aportului, dividend,
alte sume datorate
Notă de contabilitate,
situaţii de calcul;
Dispoziţie de
plată către
casierie;
În tabelul următor sunt redate cele mai frecvente creanţe, precum şi documentele
în care acestea se reflectă:
Categoria
de terţi
Natură creanţelor Documente privind
Crearea drepturilor Încasarea drepturilor
1 2 3 4
Furnizori Avansuri
acordate
Ordin de plată, cec, bilet la ordin, chitanţă, factură
fiscală;
Clienţi Creanţe din
operaţiuni de
livrare de bunuri,
lucrări şi servicii
Factură fiscală, aviz
de însoţire a mărfii;
Ordin de plata, cec, bilet
la ordin, cambie,
chitanţă;
Personalul
entităţii
Avansuri
acordate, salarii
plătite în plus;
Stat de salarii, listă
de indemnizaţii,
listă de avans
Stat de salarii, listă de
indemnizaţii, listă de
avans chenzinal,
7
chenzinal; chitanţe;
Asigurări
şi
protecţie
socială
Indemnizaţii
sociale;
Listă de indemnizaţii,
desfăşurătorul
indemnizaţiilor
sociale;
Ordin de plată;
Bugetul
statului
Impozite vărsate
în plus, TVA de
recuperat;
Jurnal de cumpărări,
jurnal de vânzări,
decont de TVA, stat
de salarii, situaţii de
calcul;
Ordin de plată;
Asociaţi şi
acţionari
Aport social
subscris
Declaraţie de
subscriere, act de
constituire;
Foaie de vărsământ,
chitanţă, proces-verbal
de predare-preluare
Capitolul III
8
Contabilitatea decontărilor cu personalul şi cu bugetul de
asigurări şi protecţie socială
3.1 Structura datoriilor şi creanţelor privind personalul şi bugetele de
asigurări şi protecţie socială
Alături de resursele materiale, forţă de muncă reprezintă un factor principal în
producerea de bunuri şi prestarea de servicii din cadrul entităţilor economice.
În schimbul muncii depuse, personalul angajat primeşte un salariu, care se
stabileşte prin negocieri între angajator şi salariaţi, reprezentaţi de sindicate. În urmă
negocierilor se încheie contracte colective şi individuale de muncă, prin care personalul se
obligă să efectueze activităţile prevăzute în contract, iar angajatorul se oblige să-I
remunereze pentru muncă prestată.
Atât entităţile care au salariaţi cu contract de muncă cât şi angajaţii respective
trebuie să suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigurările şi protecţie socială.
Cheltuieli salariale suportate de către angajatori
I. Fondul de salarii - reprezintă totalitatea salariilor brute suportate de angajator.
Salariul brut cuprinde următoarele elemente:
1) Salariul de încadrare – se stabileşte prin negocieri colective sau individuale între
patronat şi salariaţi sau reprezentaţii acestora. Salariul de baza se acordă în raport
cu timpul lucrat şi poate fi egal sau mai mic în raport cu salariul de încadrare;
Salariul de baza minim brut este de 850 de lei, pentru un program complet de 168
de ore în medie pe luna, reprezentând 5,059 lei/ora.
2) Sporurile – se acordă în următoarele cazuri:
Pentru condiţii deosebite de muncă: grele, periculoase, nocive, penibile,
izolare, stres;
Pentru muncă suplimentară: se acordă un spor e minimum 75% din salariul de
baza;
Pentru lucrul în timpul nopţii: se acordă un spor de 15% din salariul de baza;
Pentru vechime în muncă: se acordă minimum 5% pentru 3 ani vechime şi
maximum 25% la o vechime de 20 de ani, din salariul de baza.
Pentru exercitarea unei funcţii suplimentare;
9
Pentru folosirea unei limbi străine: dacă această nu este cuprinsă în obligaţiile
postului.
3) Adaosurile - la salariul de baza sunt:
Adaosul de acord;
Premiile acordate din fondul de premiere;
Primele de vacantă şi de sărbători;
4) Indexările – suma rezultată din aplicarea unor procente la salariul de baza, că
urmare a creşterii preţurilor.
5) Indemnizaţiile pentru concediile de odihnă
Dreptul la concediul de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor. Durata
minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare şi se acordă
proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.
Cuantumul indemnizaţiei se stabileşte astfel:
Salariu mediu zilnic*numărul de zile lucrătoare din concediu
Salariu mediu zilnic se stabileşte prin raportarea drepturilor salariale din ultimele 3
luni, anterioare celei în care se efectuează concediul, la numărul de zile lucrătoare din cele
3 luni.
6) Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă plătite din fondul de
salarii;
7) Avantajele în natură, constituie o parte a salariului stabilită sub formă de
bunuri sau sevicii.
Alte drepturi de personal:
Participarea salariaţilor la profit;
Tichetele de masă acordate conform legii.
II. Contribuţia entităţii la asigurările sociale (CAS) – în funcţie de ramură de
activitate, se calculează în următoarele cote, luându-se că baza de calcul fondul de
salarii realizat:
20,8% pentru condiţii normale de muncă;
25,8% pentru condiţii deosebite de muncă;
30,8% pentru condiţii speciale de muncă.
III. Contribuţia entităţii la fondul de şomaj (CFS) – care se calculează în cota de
0,5% din fondul brut de salarii în care se include şi indemnizaţiile pentru
incapacitate de muncă suportate de angajator.
10
IV. Contribuţia entităţii la fondul de asigurări de sănătate (CASS) – calculate în
cota de 5,2% din fondul de salarii în care se include şi indemnizaţiile pentru
incapacitate de muncă suportate de angajator.
V. Contribuţia pentru concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de
sănătate- calculate în cota de 0,85% din fondul de salarii realizat, din care se vor
suportă indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.
VI. Contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale – se datorează de
către angajatori, în cote stabilite de la 0,15% la 0,85% aplicate asupra fondului de
salarii brut lunar
VII. Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă- calculate astfel: 0,75%
din fondul de salarii realizat pentru completarea carnetelor de muncă sau 0,25% din
fondul de salarii realizat pentru verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilor.
Reţineri din salarii suportate de către angajaţi
Angajatorii au obligaţia legală de a reţine din salariile datorate personalului angajat
cu contract de muncă următoarele sume:
1. Contribuţia personalului la asigurările sociale – se calculează în cota de 10,5%
din salariul brut, în care se include salariul de încadrare şi sporurile reglementate
prin lege sau prevăzute în Contractul colectiv de muncă.
2. Contribuţia personalului la fondul de şomaj – se calculează în cota de 0,5% din
salariul de baza.
3. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate – care se
calculează în cota de 5,5% din salariul brut.
4. Impozitul pe salarii – stabilită în cota unică, de 16%, având că baza de calcul
salariul impozabil.
5. Alte reţineri datorate terţilor: rate, chirii, imputatii, amenzi, propiri, pensii
alimentare.
Achitarea drepturilor salariale se face, de regulă, astfel:
Avansul (chenzină I), după dată de 15 a lunii curente, în cota de 40-45% din
salariul de încadrare;
Restul de plata (chenzină a II-a), după dată de unu a lunii următoare.
Concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate
Potrivit reglementărilor actuale, salariaţii pot beneficia de următoarele drepturi
privind asigurările sociale de sănătate:
Concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă;
11
Concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate;
Concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav;
Concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal;
Concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea
capacităţii de muncă.
Stagiul minim pentru acordarea concediilor şi indemnizaţiilor sociale de sănătate
este de 6 luni realizate în utimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul
medical.
Pentru indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, beneficiarii datorează
contribuţia individuală de asigurări sociale (CAS 10,5%), care are la baza de calcul salariul
de baza minim brut pe ţară.
1) Concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă - se
plăteşte atât din fondul de salarii, cât şi din bugetul asigurărilor sociale de sănătate
(durata maximă de acordare este de 180 de zile pe an).
Cuantumul indemnizaţiei se stabileşte astfel:
Salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni*75%*numărul de zile lucrătoare din concediu
Salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni se calculează astfel: (suma salariilor brute
lunare din ultimele 6 luni) : (numărul total de zile lucrătoare din cele 6 luni).
2) Concediul şi indemnizaţia pentru maternitate - se suportă integral din bugetul
asigurărilor sociale de sănătate (126 zile calendaristice)
Cuantumul indemnizaţiei se stabileşte astfel:
Salariu mediu zilnic din ultimele 6 luni*85%*numărul de zile lucrătoare din concediu
3) Concediul şi indemnizaţia de risc maternal
Indemnizaţia se calculează în cota de 75% din media veniturilor lunare din ultimelor
10 luni (durata maximă de 120 de luni).
4) Concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav - se suportă
integral din bugetul asigurărilor sociale de sănătate (45 zile calendaristice)
Cuantumul indemnizaţiei se stabileşte astfel:
Salariu mediu zilnic din ultimele 6 luni*85%*numărul de zile lucrătoare din concediu
5) Indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de
muncă
În acest scop, salariaţii pot beneficia de următoarele tipuri de indemnizaţii:
a) Indemnizaţie pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din durata normală
12
b) Indemnizaţie de carantină
c) Tratament balnear
Aceste indemnizaţii se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Cuantumul indemnizaţiilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii
de muncă se stabileşte astfel:
Pentru cazul a) diferenţa dintre media veniturilor brute din ultimele 6 luni şi venitul
brut lunar obţinut în noile condiţii;
Pentru cazul b) : (salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni * 75% * numărul de zile
lucrătoare din concediu).
6) Concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului
Beneficiază de concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului:
Oricare dintre părinţii copilului;
Persoană care a adoptat copilul;
Persoană care a fost numită tutore.
Indemnizaţiile se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat şi se
plătesc de către primarii.
7) Alte concedii plătite . Legislaţia actuală prevede acordarea şi a altor concedii
plătite, precum cele de mai jos:
Căsătoria salariatului 5 zile calendaristice
Naşterea sau căsătoria unui copil al salariatului 3 zile calendaristice
Decesul soţului/soţiei sau al unei rude până la
gradul II
3 zile calendaristice
Tatăl copilului nou-născut, dacă solicitarea se
face în primele 8 săptămâni de la naştere
5 zile calendaristice
13
3.2 Determinarea salariului impozabil şi a impozitului pe venitul din
salariu
Determinarea salariului impozabil
Venitul brut din salarii reprezintă suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc
de realizarea venitului. Venitul impozabil din salarii se determina prin deducerea
(scăderea) din venitul brut a următoarelor sume:
Contribuţia personalului la asigurările sociale (10,5%), la fondul de şomaj (0,5%),
la asigurările sociale de sănătate (5,5%);
Cotizaţia de sindicat plătită conform legii;
Contribuţiile la schemele facultative de pensii ocupaţionale, astfel încât la nivelul
anului să nu depăşească echivalentul în lei a 200 de euro;
Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar
brut, pentru funcţia de baza, de până la 3.000 lei inclusiv, astfel:
250 lei, pentru salariaţii care nu au persoane în întreţinere;
350 lei, pentru salariaţii care au o persoană în întreţinere;
450 lei, pentru salariaţii care au 2 persoane în întreţinere;
550 lei, pentru salariaţii care au 3 persoane în întreţinere;
650 lei, pentru salariaţii care au 4 sau mai multe personae în întreţinere;
Pentru salariaţii care au venituri brute lunare pentru funcţia de baza cuprinse între
1.000 şi 3.000 lei, deducerile personale sunt degresive. Nu se acordă deduceri personale
pentru salariaţii care obţin venituri brute lunare mai mari de 3.000 lei.
Dacă din venitul brut din salarii se deduc sumele enumerate mai sus, se obţine
salariul impozabil, care se înmulţeşte cu cota unică de impunere pentru a se determina
impozitul pe salarii.
Venitul brut → Salariul impozabil*cota = Impozitul pe salarii
Stabilirea drepturilor salariale aferente angajaţilor se poate reprezenta, schematic,
astfel:
1 Salariu de bază
+ 2 Sporuri şi adaosuri
+ 3 Indemnizaţii
+ 4 Stimulente şi premii
+ 5 Avantaje în natură
+ 6 Indexări
14
= 7 Salariu brut (1+2+3+4+5+6)
- 8 Contribuţia personalului la asigurările sociale (salariu brut * 10,5%)
- 9 Contribuţia personalului la fondul de şomaj (salariu de baza * 0,5%)
- 10 Contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate (salariu brut * 5,5%)
- 11 Cotizaţia sindicală
- 12 Contribuţiile facultative pentru pensii
= 13 Venit net din salarii (7-8-9-10-11-12)
- 14 Deducere personală
= 15 Venit impozabil, adică baza de calcul pentru impozit (13-14)
- 16 Impozitul pe veniturile din salarii (venitul impozabil * cota unică de impozitare)
- 17 Avansuri acordate personalului
- 18 Alte reţineri datorate terţilor
= 19 Total reţineri (8+9+10+11+12+13+14+15+16+17+18)
= 20 Rest de plata (7-19)
Stabilirea drepturilor aferente colaboratorilor cu activitate desfăşurată în baza unei
convenţii civile, încheiate potrivit Codului Civil, se poate reprezenta, schematic, astfel:
1 Venit brut
- 2 Impozit pe venit (venitul brut - cheltuieli deductibile)
- 3 Avans primit anterior
- 4 Alte reţineri
= 5 Rest de plată (1-2-3-4)
Determinarea impozitului pe venitul din salarii
15
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani sau în natură obţinute de
către o persoană fizică care desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de
muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, inclusive indemnizaţiile pentru
incapacitate temporară de muncă.
La stabilirea venitului impozabil se au în vedere şi avantajele primite în scop
personal de către persoană fizică, cum ar fi:
Utilizarea oricărui bun din patrimonial afacerii, cu excepţia deplasării pe distant
dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;
Cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice;
Anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului;
Abonamentele şi costul convorbirilor telefonice;
Prime de asigurare plătite de suportator pentru salariaţii proprii, altele decât cele
obligatorii.
Drepturile salariale acordate în natură, precum şi avantajele acordate se
impozitează în luna în care au fost primate. Documentele referitoare la calculul
contravalorii veniturilor şi avantajelor în natură se vor anexă la “Statul de salarii”.
Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile:
Tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor;
Cadourile acordate copiilor minori ai angajaţilor cu ocazia zilei de 1 Iunie, şi a
sărbătorilor de sfârşit de an, precum şi salariatelor cu ocazia zilei de 8 Martie, în
limita unei anumite sume);
Sumele primate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare şi a
indemnizaţiei primate pe perioada delegării sau detaşării în altă localitate, în
interesul serviciului;
Compensaţiile acordate salariaţilor disponibilizaţi că urmare a concedierilor
colective;
Ajutoare sociale.
Impozitul pe venitul din salarii se reţine din veniturile salariale prin metodă
stopajului la sursă şi este virat la buget de către plătitorii salariilor până la dată de 25
inclusiv, a lunii următoare celei pentru care se plătesc salariile.
Impozitul pe venitul din salarii se calculează prin aplicarea unei cote unice de
impozit asupra venitului impozabil.
Calcularea venitului impozabil se face prin deducerea din venitul brut a următoarelor
elemente: CAS, fondul de şomaj, fondul de asigurări şi sănătate, cotizaţia de sindicat,
deducerile personale, contribuţiile facultative pentru pensii ocupaţionale.
16
3.3 Documentele privind evidenţa salariilor
Documentele primare care stau la baza stabilirii salariilor pentru fiecare angajat în
parte se pot grupa astfel:
Documente privind prezenţa la lucru şi volumul de muncă prestată: fişa de pontaj
(anexa nr.1), condica de prezenţa, foaie colectivă de pontaj (anexa nr.2), carnet
de pontaj, situaţia prezenţei şi a absenţelor.
Documente privind producţia obţinută: bon de lucru individual, bon de lucru
colectiv, raport de producţie şi salarizare, pontajul lucrărilor manual, pontajul
mecanizatorului.
Documente privind stabilirea salariilor: stat de salarii pentru angajaţi (anexa nr.3),
(anexa nr.4), stat de salarii pentru colaboratori, lista de avans chenzinal (anexa
nr.5), lista de indemnizaţii pentru concediul de odihnă, lista pentru plăti parţiale,
desfăşurătorul indemnizaţiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat, drepturi
băneşti - chenzină I, drepturi băneşti –chenzină a II-a, fişa de evidenţă a salariilor.
3.4 Conturi utilizate
421- ,,Personal salarii datorate”
După conţinutul economic este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după
funcţia contabila este un cont de pasiv, utilizat pentru evidenţă datoriilor faţă de personal
pentru salariile datorate acestuia, inclusiv sporurile, adaosurile, indemnizaţiile, avantajele
în natură achitate din fondul de salarii.
În credit se înregistrează:
Salariile şi alte drepturi cuvenite personalului (641).
În debit se înregistrează:
Reţinerile din salarii reprezentând contribuţia personalului la asigurările sociale
(4312);
Reţinerile din salarii reprezentând contribuţia personalului la fondul de asigurări
de sănătate (4314);
Reţinerile din salarii privind contribuţia personalului la fondul de şomaj (4372);
Reţinerile din salarii reprezentând impozitul pe veniturile din salarii (444);
Reţinerile din salarii reprezentând avansul chenzinal (425);
Reţinerile din salarii datorate terţilor (427);
Salariile nete plătite (5121, 5311);
Drepturile de personal neridicate (426);
17
Valoarea produselor acordate salariaţilor că plata în natură (345).
Soldul creditor reprezintă datoriile faţă de personal privind salariile de plătit.
427- “ Reţineri din salarii datorate terţilor”
După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia
contabila este un cont de pasiv, utilizat pentru evident reţinerilor şi popririlor din salarii,
datorate terţilor.
În credit se înregistrează:
Sumele reţinute personalului, datorate terţilor, reprezentând chirii, cumpărări cu
plata în rate şi alte obligaţii faţă de terţi (421, 423).
În debit se înregistrează:
Sumele achitate terţilor, reprezentând reţineri şi popriri (512, 531).
Soldul creditor reprezintă sumele reţinute, datorate terţilor.
Contabilitatea sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări şi protective socială
se realizează cu ajutorul grupei 43 ”Asigurări sociale, protective socială şi conturi
asimilate”, care cuprinde următoarele conturi:
431 “Asigurări sociale” –se desfăşoară pe următoarele conturi de gradul II:
4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale”
4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale”
4313.01 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”
4313.02 “Contribuţia angajatorului pentru indemnizaţiile de asigurări sociale de
sănătate”
4314 “Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”.
437 “Ajutor de şomaj” – se desfăşoară pe următoarele conturi de gradul II:
4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”
4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj”.
438 “Alte datorii şi creanţe sociale” – se desfăşoară pe conturile de gradul II:
4381 “Alte datorii sociale”
4382 “Alte creanţe sociale”.
Alte conturi specifice, utilizate pentru înregistrarea operaţiilor privind salariile,
asigurările şi protecţia socială: 444 “Impozitul pe venituri de natură salariilor”, 641
”Cheltuieli cu salariile personalului”, 6451 “Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”,
6453 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”, 6458 “Alte
cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”.
18
3.5 Operaţii privind decontările cu personalul şi cu bugetele de
asigurări sociale şi protecţie socială
1. O entitate de desfacere a mărfurilor cu amănuntul are un fond de salarii (salarii de
încadrare plus sporuri şi adaosuri permanente) în luna mai de 10.000 lei .
Cheltuielile salariale suportate de către entitate sunt:
Cheltuielile salariale Mod de calcul
Fondul de salarii realizat 10.000
Contribuţia entităţii la asigurările sociale 10.000*20,8% = 2080
Contribuţia entităţii la fondul de şomaj 10.000*0,5% = 50
Contribuţia entităţii la fondul de asigurări de sănătate
10.000*5,2%= 520
Contribuţia entităţii la indemnizaţiile de asigurări de sănătate
10.000*0,85%= 85
Contribuţia entităţii pentru accidente de muncă
10.000*0,546% = 55
Comisionul datorat ITM 10.000*0,75% = 75
2. Se calculează salariul (venitul) net impozabil, impozitul pe salarii şi restul de plata
pentru un angajat care are un salariu de încadrare de 900 lei plus un spor de
vechime de 100 lei, dacă acesta are în întreţinere soţia şi un copil minor. Cotizaţia
de sindicat este de 2% din salariul brut. La chenzină I a primit un avans de 400 lei,
iar la chenzină a II-a i se reţine o rată lunară la un credit, de 200 lei.
Salariul de incadrare 1 900
Spor de vechime 2 100
Salariul brut (rand 1+2) 3 1.000
Contributia la asigurările sociale 4 1.000*10,5% = 105
Contribuţia la fondul de şomaj 5 900*0,5% = 4,5
Contribuţia la asigurările sociale de sănătate
6 1.000*5,5% = 55
Cotizaţia de sindicat 7 1.000*2% =20
Venit net ( rând 3-4-5-6-7) 8 815,5
Deducere personală 9 450
Salariu (venit) impozabil (rând 8-9) 10 365,5
Impozit pe salarii 11 365,5*16% = 58,48
Avans primit la chenzină I 12 400
Rată lunară reţinută la chenzină a II-a
13 200
Rest de plata 14 157,02
19
Obligaţii patronale (ale angajatorului)
CAS 20,8%*1000 = 208
CASS 5,2%*1000 = 52
Fond şomaj 0,5%*1000 = 5
Fond accidente 0,546%*1000 = 5,46
Comision Camera Munca 0,75%*1000 = 7,5
Total 277,96
1) Înregistrare obligaţii patronale (angajator);
Analiza contabilă: 641, A+D 1000 421, P+C 1000
6451, A+D 208 4311, P+C 208
6453, A+D 52 4313, P+C 52
6452, A+D 5 4371, P+C 5
6458, A+D 5 4381, P+C 5,46
622, A+D 7,5 462, P+C 7,5
Formule contabile:
641 = 421 1000
6451 = 4311 208
6453 = 4313 52
6452 = 4371 5
6458 = 4381 5,46
622 = 462 7,5
2) Înregistrarea obligaţiilor salariale (angajaţi);
Analiza contabilă: 421, P-D 423
4312, P+C 105
4314, P+C 55
4372, P+C 4,5
427, P+C 200
444, P+C 58,48
Formula contabilă:
421 = % 422,98
4312 105
4314 55
20
4372 4,5
427 200
444 58,48
3) Închiderea conturilor de cheltuieli;
Analiza contabilă : 641, A-C 1000
6451, A-C 208
6452, A-C 5
6453, A-C 52
6458, A-C 5,46
622, A-C 7,5
121, A/P +D 1278
Formula contabilă:
121 = % 1278
641 1000
6451 208
6452 5
6453 52
6458 5,46
622 7,5
4) Plata salariilor in numerar;
Analiza contabilă: 421, P-D 5311, A-C 157,02
Formula contabilă:
421 = 5311 157,02
5) Plata prin virament a obligaţiilor patronale faţă de buget si alte organisme
publice.
Analiza contabilă: 4311, P-D 208
4312, P-D 105
4313, P-D 52
4314, P-D 55
4371, P-D 5
4372, P-D 4,5
4381, P-D 5,46
444, P-D 58,48
462, P-D 7,5
21
427, P-D 200
5121, A-C 701
Formula contabilă:
% = 5121 701
4311 208
4312 105
4313 52
4314 55
4371 5
4372 4,5
4381 5,46
444 58,48
462 7,5
427 200
Capitolul IV
Contabilitatea decontărilor cu personalul şi cu bugetele de
asigurări şi protecţie socială la SC Narcisel Prod SRL
22
SC Narcisel Prod SRLAdresa: Aleea Parcului, Bis nr.1, etaj 1, Micro 3Judeţul BuzăuStare societate: înregistrat din dată de 5 iulie 2002C.U.I: RO14734287C.I.F.: 14734287N.I.R.C: J10/363/2002Cod poştal :120253Capital social: 200.00 RonCaen (rev.2 2009): 1071Personal: 11 angajaţi
SC Narcisel Prod SRL este o societate comercială, cu răspundere limitată ocupându-se de comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare.
23
COD CAEN Principal 1071- Fabricarea pâinii, prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie
Grupa CAEN Grupa CAEN 107- Fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase
Diviziune CAEN Diviziune CAEN 10- Industria alimentarăSectiune CAEN C- Industria prelucrătoare