atestat adriana turismul religios

8/17/2019 Atestat Adriana Turismul Religios

1/40

Argument

România deţine atât elemente care au însemnătate pentru turism cât şi o multitu -dine de

mijloace care pot facilita activităţile specifice acestui domeniu. Răspândirea acestora în

teritoriu este diferită existând pe de-o parte aglomerări de obiective ce au condiţionat şi

concentrări de modalităţi şi resurse de punere în valoare a acestora, iar pe de alta spaţii largi în

care toate acestea sunt dispiate. Mai mult în prima categorie evoluţia locală, regională este

variată în contextul impunerii unora spre anumite tipuri de activităţi turistice, unele re

-cunoscute pe plan naţional şi internaţional în raport de altele care dispun de obiective la fel

de însemnate dar puţin cunoscute şi unde mijloacele de valorificare sunt reduse.

entru a avea o ba!ă într-un program complex de organi!are şi de!voltare turistică a ţării şi a

oricărui teritoriu trebuie să se plece de la inventarierea corectă a tot ceea ce există şi la

diferenţierea de unităţi care să se poată înscrie într-un sistem ierar"ic. #omponentele de

ordine diferite vor abvea o anumită alcătuire şi funcţionalitate dar şi legături care să asi- gure

intercondiţionarea şi prin aceasta unitatea sistemului.entru turism importanţă are sta- bilirea

de unităţi taxonomice precise care pe de-o parte fiecare reflectă un anumit nivel de resurse

potenţiale iar pe de altă parte un minim de dotare $mijloacele% posibile la un mo- ment dat,

pentru valorificarea acestora. &acă prima componentă poate fi privită ca relativ fixă $mai ales

în ca!ul elementelor specifice cadrului natural%, cea de a doua are un caracter dinamic în

sensul unei evoluţii sau involuţii în funcţie de politicile economice aplicate.

'cara ierar"ică normală, cel puţin pentru evaluarea potenţialului turistic o constituie( punctul

turistic, localitate $cu valenţe turistice%, centru turistic, axă turistică, !onă turistică, regiune

turistică la care în ca!ul României se poate adăuga provincia turistică.

'tudierea turismului în România serveşte întregirii imaginii fenomenului turistic cu

particulari!area pentru România. 'e urmareşte cunoaşterea etapelor de de!voltare, pentru ca

în comparaţie cu fenomenul turistic european şi global să poată fi apreciat obiectiv facându-

se abstracţie de perioadele de regres legate de factori de natură social-economică sau politică.

)biectivele esenţiale ale studiului de faţă constă tocmai în cunoaşterea patrimoniului turistic,

a materiei prime neprocesate, sau parţial amenajate care se constitue ca factor fundamental,

1


2/40

fără de care turismul ca fenomen şi mai ales activitate economică majoră nici nu poate fi

conceput.

*n alt obiectiv este cel de a surprinde tendinţele aparent aleatoare stimulate de noile

orientări, de impactul cu procesul de privati!are şi legislaţie, dar mai ales cele legate deiniţiativele particular-familiare, mai ales în mediul rural care dă consistenţa şi spaţialitate şi

aferă noi posibilităţi şi direcţii de expansiune.

+nali!a de!voltării in timp a ba!ei materiale şi legatura cu infrastructura general aparţinând

altor domenii de activitate evidenţia!ă o altă caracteristică a turismului, aceea de ramură de

sinte!ă şi cu sprijinire logistică reciprocă.

#unoaşterea amenajărilor turistice, ca şi volum şi dimensiune, tipologie şi repartiţie spaţialăreflectă gradul de utili!are turistică şi raportarea la intensitatea, caracteristicile, regimul şi

provenienţa fluxurilor turistice.

oate acestea se vor constitui ca argumente în evidenţierea corelaţiei între diversitatea

potenţialului şi amenajărilor turistice, calitatea serviciilor şi gradul de eficienţa a acestora

reflectată atăt în volumul cererii, stimulate de ofertă a pieţei turistice şi mai ales în

categoriile de turism $ a tipurilor şi formelor de turism practicate şi practicabile%.

a nivel regional spaţial sunt surprinse caracteristici care individuali!ea!ă entităţi ce permit

emiterea de progno!e şi tendinţe de de!voltare.

n perioada actuală, turismul este de mare importanţă atât pe plan naţional cât şi internaţional,

repre!entând unul dintre cele mai complexe fenomene ale civili!aţiei contemporane nu numai

prin proporţiile impresionante ale populaţiei globului care-l practică, dar mai ales prin

implicaţiile sale.

&enumirea de /turism0 a căpătat în !ilele noastre sensuri ce reali!ea!ă o mare complexitatede situaţii, de la necesitatea firească de a cunoaşte, de a vedea sau de a descoperi, până la

cerinţele reconfortării fi!ice sau intelectuale.

ermenul generic de /turism0 înmănunc"ia!ă gusturile şi însuşirile de a călători, pedestru,

ciclist, cu automobilul, trenul, vaporul sau avionul, de placere sau pentru îngrijirea sănătăţii.

)biectul imediat al oricărei forme de turism îl constituie aspectele mai mult sau mai puţin

/artistice0 ale naturii locurilor, natura cu toate însuşirile aerul, pământul, vegetaţia sau apa.

&ar oricât de spectaculoase vor fi asemenea însuşiri, ele pot da deplinătate numai în măsuraasocierii lor /civili!aţiei0, componentelor realităţilor sociale, istorice, economice privite ca

2


3/40

atare, dar mai ales pe firul metamorfo!elor lor în timp şi spaţiu.

1om atinge idealul turistic ori de câte ori, călătorind, vom avea prilejul să ne bucurăm de

/natură0, aşa cum este ea, dar mai ales în manifestarea armonioasă cu munca şi inteligenţa

omenească.

&in punct de vedere etimologic, conform dicţionarului arousse, termenul /turism0 ar

proveni din latinescul /turnus0-/voiaj în circuit0, care a fost preluat de limba france!ă /tour0

2călătorie, plimbare. e de altă parte, unele dicţionare susţin originea engle!ă a cuvântului,

provenit din /tour0 şi /to tour0 2/călătorie în circuit0 $'3i!e3sc4i, 5677%.

8xistă o serie de definiţii ale turismului care sau remarcat de-a lungul timpului.

&efiniţie elaborată de '3i!e3sc"i şi )ancea $5677% consideră turismul un fenomen social-

economic de masă, caracteristic civili!aţiei industrial-urbane ce se deplasea!ă in cadrul

relaţiilor interdependente dintre mediul geografic şi societate. 8l constă în consumarea

produsului turistic pe diferite arii geografice şi unităţi de timp, ca urmare a deplasărilor banale

ale indivi!ilor în afara activităţilor productive sau a obligaţiilor de serviciu, având ca re!ultat

regenerarea forţei de muncă, refacerea sănătăţii îmbogăţirea ori!ontului cultural $inclusiv

satisfacţii spirituale%.

3


4/40

1.Turismul în România

1.1Evoluţia turismului în România

)rgani!aţia Mondială a urismului $).M.. 2 ce îşi are sediul la Madrid% defineşte

turismul ca fiind / activităţile reali!ate de persoane sau grupuri de persoane pe durata călătorii

-lor şi şederii acestora în locaţii diferite de spaţiul obişnuit traiului cotidian. #onform determi-

nărilor turismul este 9activitatea cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitoreşti dintr-un anumit punct de

vedere:. +ctivitatea turistică poate fi considerată una din cele mai vec"i ocupaţii ale omului

încă pe timpurile când nomadismul era modul de viaţă al unei colectivităţi umane.

e parcursul evoluţiei societăţii umane, omul în permanenţă a avut şi activităţi turistice,

care au fost impuse de anumite situaţii, nevoi, necesităţi şi poate nu în ultimul rînd pentru

ceea ce numim noi astă!i agrement. uriştii care se deplasau dintr-un loc în altul au fost în de-

cursul timpului printre primii şi cei mai dinamici purtători de informaţii. n condiţiile lipsei

telecomunicaţiilor succesele de de!voltare în toate activităţile umane erau difu!ate şi prin

turişti. #u certitudine se poate afirma că turismul a existat în toate epocile istorice, ceea ce s-a

nodificat în timp a fost doar formele de deplasare a turiştilor, scopurile acestora. entru unii

turismul este o distracţie sau o formă de menţinere sau de refacere a sănătăţii, iar pentru alţii o

activitate profesională, o necesitate vitală.

România, cu o experienţă de peste ;


5/40

explicată doar prin experienţa istorică sau prin originalitatea condiţiilor geografice, climatrice,

tradiţiilor, obiceiurilor, artei, culturii etc.

n ultimii ani, România a devenit o destinaţie preferată pentru mulţi europeni $mai mult de

= dintre turiştii străini provin din ţările membre *8%, rivali!ând şi fiind la concurenţă cuţări precum ?ulgaria, @recia, Atalia sau 'pania.

'taţiuni precum Mangalia, 'aturn, 1enus, Beptun, )limp şi Mamaia $numite uneori şi

Riviera Română% sunt printre principale atracţii turistice pe timp de vară. n timpul iernii,

staţiunile de sc"i de pe 1alea ra"ovei şi din oiana ?raşov sunt destinaţiile preferate ale

turiştilor străini. entru atmosfera lor medievală şi pentru castelele aflate acolo, numeroase

oraşe transilvănene precum 'ibiu, ?raşov, 'ig"işoara, #luj-Bapoca sau ş au devenit nişte

importante puncte de atracţie pentru turişti. &e curând s-a de!voltat şi turismul rural ce se

concentrea!ă asupra promovării folclorului şi tradiţiilor . rincipalele puncte de atracţie le

repre!intă #astelul ?ran, mânăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din

ransilvania ori #imitirul 1esel din 'ăpânţa. +lte atracţii turistice importante din România

sunt cele naturale precum &elta &unării,orţile de Cier , eştera 'cărişoara şi încă alte câteva

peşteri din Munţii +puseni.

urismul în România se concentrea!ă asupra peisajelor naturale şi a istoriei sale bogate,având de asemenea o contribuţie importantă la economia ţării. n ; din totalul locurilor de muncă%. &upă comerţ, turismul este cea de-a doua ramură

importantă din sectorul de servicii. &intre sectoarele economice ale României, turismul este

unul dinamic şi în curs rapid de de!voltare, fiind de asemenea caracteri!at de un mare

potenţial de extindere. &upă estimările Gorld ravel and ourism #ouncil România ocupă

locul D în topul ţărilor care cunosc o de!voltare rapidă a turismului, cu o creştere anuală a

potenţialului turistic de E> din ;


6/40

otenţialul turistic constituie o componentă esenţială a ofertei turistice şi o condiţie

indispensabilă a de!voltării turismului. rin dimensiunile şi diversitatea elementelor sale, prin

valoarea şi originalitatea acestora, el repre!intă motivaţia principală a circulaţiei turistice.

8valuarea corectă a componentelor sale, anali!a posibilităţilor de valorificare eficientăa acestora presupune elaborarea unui sistem naţional şi categorial adecvat care să permită

conturarea unei strategii coerente a de!voltării activităţii turistice. +tracţia turistică este

motivul fundamental şi imboldul iniţial al deplasării către o anumită destinaţie turistică. )

!onă sau un teritoriu pre!intă interes în măsura în care dispune de elemente de atracţie a căror

amenajare poate determina o activitate de turism. &in această perspectivă, potenţialul turistic

al unui teritoriu poate fi definit la modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie

ca atracţii turistice şi care se pretea!ă unei amenajări pentru vi!itarea şi primirea călătorilor.'copul lucrării este de a pre!enta potenţialul turistic al României respectând următoarele

criterii( - identificarea componentelor patrimoniului naturalH - identificarea componentelor

patrimoniului antropicH - descrierea formelor de turismH - pre!entarea itinerarilor specifice

Maramureşului istoric.

a% Relieful 2 este cel mai variat şi important element de potenţial turistic atât prin valoarea

peisagistică cât şi prin posibilităţile largi de practicare a turismului pe care le oferă.

rincipalele atracţii ale reliefului sunt generate de(

- treptele şi formele de relief $relieful glaciar, carstic, vulcanic%H

- stâncile cu formă bi!arăH

- fenomenele geologice.

Relieful se constituie atât ca atracţie turistică de sine stătătoare, stimulând practicarea

drumeţiei, alpinismului, odi"nei şi recreerii, speoturismului cât şi în suport pentru alteelemente de potenţial $"idrografic, floră, faună%.

b% Clima 2 contribuie la crearea ambianţei favorabile călătoriei prin(

- regimul pricipitaţilorH

- temperatura şi umiditatea aeruluiH

- nebulo!itatea atmosfereiH

6


7/40

- bri!ele montane şi marineH

#lima constituie o condiţie de ba!ă pentru practicarea unor forme de turism( I sporturile de

iarnă prin pre!enţa, consistenţa şi menţinerea stratului de !ăpadăH I cura "eliomarinăH I

climatoterapia.

c% Hidrografia 2 contribuie la sporirea atractivităţii unei !one turistice prin pre!enţa

următoarelor elemente de potenţial turistic(

- râuri, fluvii, lacuri naturale şi antropiceH mări, delte şi estuareH ape minerale şi termominerale

şi favori!ea!ă practicarea turismului de sfârşit de săptămână, de pescuit, de cură "eliomarină,

de practicarea a sporturilor nautice, de tratament balnear.

d% Vegetaţia 2 repre!entată prin păduri, pajişte, arborete pre!intă(

- o atracţie turistică în sine( parcuri naturale ca destinaţii de vacantă, parcuri dendrologice,

re!ervaţii ştiinţificeH

- un element care sporeşte atractivitatea celorlalte componente ale potenţialului turistic.

8a pre!intă un interes deosebit pentru turismul de odi"nă, recreere, agrement.

e% Fauna - pre!intă din punct de vedere turistic o importanţă( - cinegetică şi piscicolă -datorită bogăţiei şi variaţii speciilorH

- estetică 2 contribuind astfel la creşterea atractivităţii !onelor vi!itateH

- ştiinţifică 2 datorită existenţei unor specii rare sau pe cale de dispariţie protejate în

re!ervaţii şi parcuri !oologice şi constituie o motivaţie pentru practicarea turismului de

vânătoare şi pescuit sportiv, ştiinţific, de cunoaştere.

f% Rezervaţiile naturale 2 pre!intă importanţă( - sub aspect estetic 2 ca element de

atractivitateH - cognitiv 2 ştiinţific ca ba!ă a turismului profesional şi de cunoaştere.

România dispune de un bogat şi valoros potenţial antropic, re!ultat al existenţei şi

istoriei de peste două milenii a poporului român în acest spaţiu geografic. #omponentele

potenţialului turistic antropic, care se evidenţia!ă prin atractivitatea şi valoarea lor, se

grupea!ă în(

• Potenţialul cultural – istoric(

7


8/40

I 1estigii ar"eologice şi monumente istorice şi de artăH

I 8lemente de etnografie şi folclorH

I Anstituţii şi evenimente cultural 2 artisticeH

Potenţialul tehnico – economic

Potenţialul socio – demografic

Patrimoniul cultural – istoric

1estigii ar"eologice si monumente istorice si de arta. 1estigiile ar"eologice existente pe

teritoriul României sunt numeroase, de mare valoare atât pentru istoria, cultura si civili!aţia

poporului nostru, cat si pentru cele universale. &intre acestea pot fi enumerate(

- cetăţile dacice( 'armi!egetusa, de la #osteşti si ?lidaru din munţii )răştieiH

- cetăţile daco 2 romane( Monumentul triumfal ropaeum raiani de la +damclisi, &robeta,

unde se afla si ruinele podului raian, &ierna )rsovaH Bapoca $#luj Bapoca%, otaissa

$urda%H

- cetăţile medievale( 'ig"işoara, Beamţ, 'uceava, #urtea 1ec"e 2 alatul 1oievodal din?ucureşti, +lba Aulia, argovişteH

- cetăţi ţărăneşti fortificate( &epresiunea ?raşovului, 9ara ?ârsei0 Râşnov, ?od, Celdioara,

rejmer, eliu Maierus.

Monumentele istorice si de artă de o mare varietate reflectă evaluarea culturii şi

civili!aţiei auto"tone, dar şi influentele diferitelor culturi ale lumii cu care a intrat în contract

intre cele mai repre!entative se număra(

- mănăstirile ?ucovina- 'uceviţa, Moldoviţa, 1oroneţ, Jumor, utna, +rbore, &ragomirna,

Beamţ 2 +gapia, 1aratec, Beamţ, )ltenia 2 ismana, Jore!u, @ovora, #o!iaH

- bisericile( ?iserica Beagra din ?raşovH 9?iserica rei Aerar"i0 din AaşiH

- bisericile din lemn din MaramureşH &ragomirestiH Ro!avleaH

- castele şi palate ca( ?ran, eles, #orvineştilor 2 Junedoara, Mogoşoaia, #otroceniH

8


9/40

- monumentele de artă( +nsamblul 'culptural al lui ?râncuşi de la Mărăşeşti, urnul #"indiei

de la ârgovişte si altele.

8lementele etnografice si folclorice( caracteri!ate prin originalitate, bogăţie si varietate,

repre!intă o atracţie inedita a ţării noastre. +cestea includ(

- ar"itectura si te"nica populara specifica, cele din !onele ?ucovinei, arii Moţilor,

Maramureş, &ornelorH

- creaţie artistică, producţia mestesugarească şi arti!anul se remarcă prin centrele de ceramica

de la Jore!u, #orund, )boga, Marginea si alteleH

-centrele de prelucrare a lemnului, încondeierea ouălor, ţesutul covoarelor, cojocaritulH

- obiceiuri, tradiţii populare exemplu( ârgul de Cete de pe Muntele @ăina, Cestivalul

datinilor si obiceiurilor de iarna de la 'ig"etu MarmatieiH

- costumele populare din !onele +rgeş, Muscel, Moldova, )ltenia, ransilvania.

• Anstituţiile si evenimentele cultural 2 artistice reflecta intensitatea vieţii spirituale,

tradiţia si modernismul in cultura.

- edificiile unor instituţii culturale ca( +teneul roman, )perele din ?ucureşti, imişoara, #luj,

alatul #ulturii din Aaşi, ?ibliotecile din )radea, +lba Aulia, #asa 'fatului din ?raşovH

- mu!eele si casele memoriale cu profile diverse( ştiinţele naturii, istorice, ştiinţa şi te"nica

etnografica si artaH

- evenimente culturale de tipul festivalurilor mu!icale( @eorge 8nescu, #erbul de +ur, ale

filmului, ale teatrului, expo!iţii si târguri, serbări $'erbările Marii, 'erbările Kăpe!ii%H

- #ase memoriale Apoteşti, Mirceşti, 'tupcaH

- Mu!ee( Mu!eul ?ru4int"al 2 'ibiu, Mu!eul 9+ntipa0 'uceavaH

- alate( alatul #ulturii 2 AaşiH - ?iblioteci( biblioteca ?at"Laneum 2 +lba AuliaH - 'ate

turistice( Rucar, ?ran, Cundata, ?ogdan 2 1odăH

- 'ate cu tradiţii folclorice( Juda, #erte!e, rislop.

Potenţialul tehnico – economic include(

9


10/40

- baraje de acumulare( A!vorul Muntelui, 1idra, 1idraru, orţile de CierH

- poduri( odul de la #ernavodaH

- ransfagarasanul si alte elemente te"nico 2 economice care pot constitui atracţii.

Potenţialul socio – demografic cuprinde(

- oraşele care sunt atractive prin ar"itectura specifica, prin valorile de arta pe care le

adăpostesc sau evenimentele pe care le gă!duiesc( ?ucureşti, #luj Bapoca, imişoara, +lba

Aulia, )radea, 'ig"işoara, Aaşi, ?istriţa.

- localităţile rurale care pe lângă aceste valori oferă si condiţii naturale deosebit de atractive

pentru petrecerea timpului liber.

România dispune de un bogat şi complex potenţial turistic. 8l este alcătuit mai întâi

dintr-o varietate de forme de relief, i!voare cu apă minerală şi termală, lacuri folosite pentru

agrement, nataţie şi pescuit sportiv, un valoros fond cinegetic concentrat în păduri de foioase

şi conifere, peisaje diverse de la cel al crestelor montane de!voltate la peste ;


11/40

2.Zona ucovinei

2.1. Cadrul natural și istoric al zonei

?ucovina este situată în partea de nord a României, în nord-vestul Moldovei.

Regiune montană pitorească, cu tradiţii etnografice ce dăinuie nealterate, ?ucovina se

remarcă printr-o activitate turistică dinamică, datorată în primul rând mânăstirilor .

#ele cinci mânăstiri cu pictură exterioară, intrate în patrimoniul turistic mondial, îşi

păstrea!a frumusetea după mai bine de DF< de ani.

11

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bisericile_pictate_din_nordul_Moldoveihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bisericile_pictate_din_nordul_Moldovei


12/40

ucovina este printre cele mai atractive si frecventate !one turistice de pe "arta

României. Bu intamplator de altfel, această !onă, vestită astă!i în întreaga lume, a fost

distinsă în anul 567F cu premiul internaţional /omme d)r0 de către Cederaţia

Anternaţională a Kiariştilor şi 'criitorilor de urism, iar multisecularele monumente de

ar"itectură cu fresce interioare şi exterioare din acest colţ de ţară au fost trecute de

*B8'#) in lista monumentelor de artă universal. 'paţiu încărcat de istorie şi trăiri însemnate de-a lungul timpului pentru toţi

românii, ?ucovina este o regiune de un pitoresc unic, fiind de la un capăt la altul o

succesiune de peisaje patriar"ale, conservate cu grijă, care vorbesc de la sine şi bucura

nespus oc"iul şi sufletul trecatorului.#ele mai repre!entative monumente din perioada

medievală sunt concentrate în ?ucovina. +ceste monumente în ansamblul lor

constituie un limbaj specific, un limbaj de imagini. #aracterul acestui limbaj este, ca sicel al întregii culturi medievale, religios, iar temeiul lui il constituie tradiţia creştină.

12


13/40

?ucovina este cunoscută pentru folclor, costume, mobilier, olărit, tapiţerii şi covoare.

Meşterşugarii continuă tradiţiile moştenite din generaţie în generaţie. Măşti, costume

tradiţionale, ouă vopsite, obiecte din lemn sculptate, broderii şi covoare care sunt încă

elemente al vieţii cotidiene.

?ucovina este un loc care te răsplăteşte la fiecare pas, în orice perioadă a anului.

ădurile adînci şi apele cristaline sub cerul de un albastru pur fac din această !ona o

poartă spre Rai. oţi experimenta esenţa României, dacă încetineşti, respiri o gură de aer

curat, şi mergi, pe jos, pe drumurile spre mănăstirile pictate, din inima Moldovei. uţine

sunt locurile din România unde cultura, istoria şi religia se împletesc mai bine şi mai

frumos decît aici. #ultura istorică şi tradiţiile, frumuseţea naturii, satele autentice şi

oamenii prietenoşi, toate fac parte din mo!aicul ?ucovinei. ?ucovina, ?u4o3ina, ?uc"en3ald este ţinutul în care basmele sunt înca aievea.

#ând spui ?ucovina, te gândeşti fără să vrei la manastirile pictate, care au dus faima

locurilor până departe. uţini sunt cei care nu au au!it măcar de albastrul de 1oroneţ, de

utna, unde se află mormântul lui Ntefan cel Mare, sau de 'uceviţa, o adevarată cetate, nu

doar o manastireO &ar există încă atâtea locuri minunate, atâtea alte atracţii care merită

luate în seamă, satele pitoreşti, pajiştile pline de verdeaţă, mireasma pădurilor de brad,

stânele i!olate şi turmele de oi, agricultura tradiţională, costumele populare, obiceiurile şimeşteşugurile, arti!anatul. ?isericile şi mănăstirile sunt fascinante, dar oc"iul şi sufletul

obosesc repede şi caută altceva.

@ospodăriile ţărăneşti au case mari, cu faţade sculptate în lemn sau piatră, cu

acoperişuri colorate, cu porţi lucrate manual. +ici, există posibilitatea gă!duirii turiştilor,

acestora oferindu-li-se camere aranjate şi mobilate în stil bucovineantradiţional, cu

elemente folclorice de o valoare deosebită. &emn de reţinut este faptul că turiştii au oca!ia

să fie serviţi cu produse alimentare naturale. ) altă caracteristică a turismului rural

din ?ucovina este valorificarea în întregime a produselor reali!ate în gospodarie. uristul

are posibilitatea să guste din preparatele culinare şi băuturile specifice !onei, unele dintre

ele fiind unice. Mulţi turişti se reântorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reântâlni cu

aceste mâncăruri delicioase.

Kona ?ucovina, ca unitate turistică, este proiectată ca un model dinamic de de!voltare şi

se înscrie în procesul de înnoire calitativă prin preocuparea de punere în valoare, la un

nivel din ce în ce mai înalt, a bogatelor resurse de care dispune.

13


14/40

?ucovina este un spaţiu cultural tânăr şi nealterat, un spaţiu cu vocaţie culturală

europeană, o promisiune de excelenţă a culturii române. 'unt, în România, spaţii culturale

care au obosit. #are nu mai pot aduce nimic nou în cultură, care respiră numai prin nările

trecutului. ?ucovina poate aduce, la masa culturii române, anvergura şi excelenţa unui

spaţiu care, din destin periferic, şi-a păstrat aerul tonic al tinereţii cultu-rale. ?ucovina nu

a avut vreme să fie macerată de malaxorul care destramă eroi şi tradiţii. +ici, cultura

română respiră tânăr şi liber, fără in"ibiţii, fără 9eroi civili!atori0, fără 9modele0 culturale

autoritariste.

n vi!iunea de mar4eting turistic, potenţialul turistic face parte integrantă din oferta

turistică, una din cele două laturi, alături de cererea turistică, ale pieţei turistice.

ntregul cadru natural al ?ucovinei constituie un adevărat monument al naturii, ceîndeamnă la odi"nă şi drumeţie. )di"nitor, însă fără a fi monoton, armonios, şi

prietenesc, el dispune de o serie de obiective de mare interes turistic şi ştiinţific,

unele ocrotite de lege, altele prin bunul simţ al oricărui turist adevărat.

roporţionalitatea, etajarea formelor naturale pe verticală, tipologia ecosistemelor,

armonia peisagistică a teritoriului justifică până la un punct, definirea lui ca sinte!ă a

geografiei pământului românesc. #u excepţia caracterului concentric, toate acestea

reeditea!ă principalele particularităţi ale cadrului natural al ţării.

2.2 Potenţialul turistic al !onei ucovina

'ituarea geografică face ca în limitele acestui teritoriu să-şi dea întâlnire elemente biomorfologice specifice centrului, estului şi nordului continentului european.

Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul se suprapune parţial

#arpaţilor )rientali şi odişului 'ucevei. &e la vest la est, relieful înregistrea!ă o scădere

treptată în altitudine, tipurile de forme orientându-se în fâşii cu direcţia nord-sud şi în

general, paralele între ele.

n ansamblu, teritoriul cuprinde două importante unităţi de relief( regiunea

muntoasă, ce repre!intă ;PQ din suprafaţa totală şi regiunea de podiş, în proporţie de 5PQ.

14


15/40

Regiunea muntoas" se include #arpaţilor )rientali. 8ste alcătuită din masive,

grupe de masive şi complexe de culmi, separate între ele prin culoare adânci şi arii

depresionare( masivele 'u"ard şi #ăliman, )bcinele ?ucovinei, masivele @iumalău-Rarău,

Munţii 'tânişoarei, &epresiunea &ornelor, culoarul depresionar 1atra &ornei- #âmpulung

Moldovenesc- @ura Jumorului.

Munţii care alcătuiesc masivul 'u"ard se desfăşoară sub forma unui triung"i prelung,

situat la vest de ?istriţa +urie şi dominat de mai multe vârfuri care depăşesc altitudinea

de 5=


16/40

denudaţionale, culoare morfologice de vale. #ompartiment al odişului Moldovei, odişul

'ucevei $D=< m- denumit astfel după apa 'ucevei, care îl străbate prin mijloc% a fost

studiat cu interes de mai mulţi geografi, printre care şi 1. ?ărcăuanu în lucrarea sa

Podişul Moldovei- natură, om, economie 8l consideră că cele mai importante subunităţi

de relief din această regiune sunt(

)ealurile (iemontane %arginea*+iungi se întind la poalele )bcinelor spre est,

până în albia majoră a 'ucevei. 8ste partea de podiş cea mai fragmentată şi cea mai

erodată, ca urmare a apropierii de munte şi a adâncirii reţelei "idrografice. #ota maximă

este în dealul #iungi $=6; m%.

)e(resiunea R"d"uţi este aşe!ată între râurile 'uceava şi 'uceviţa, în faţa

)bcinelor. 8a corespunde treptei celei mai coborâte a odişului 'ucevei, cu o altitudine

medie de Q=< m.

Podi&ul ,uceava*'"lticeni, subunitate înaltă a podişului 'sucevei, este de formă

asemănătoare cu masivul deluros &ragomirna, dar de dimensiuni mai mari. 'e întinde

între culoarele văilor Moldova şi 'uceava-'iret, are altitudine de F;E m.

Podi&ul )ragomirna este cea mai tipică parte a podişului 'ucevei prin toate

caracteristicile geomorfologice proprii odişului Moldovenesc( monoclin cu forme

structurale $cueste şi platforme%, înălţimea medie DF< m, cota maximă este F;E m $1f.

eişoara%. 8ste cuprins între culoarele văilor 'uceava şi 'iret.

)e(resiunea -iteni este situată în B8 odişului Călticeni, în ba!inul superior al

Nomu!ului Mare. +re o altitudine de Q;< mH văi largi cu fund mlăştinos, cu alunecări de

teren şi forme structurale.

+âm(ia (iemontan" aia este situată în lungul văii extramontane a Moldovei

+uloarul "ii ,iretului are în ţinutul 'ucevei =-E 4m lăţime, iar în !ona de

confluenţă cu râul 'uceava ia aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare cu o lăţime

de peste 5; 4m. #ea mai înaltă dar şi cea mai fragmentată subunitate de relief o

constituie dealurile piemontane Marginea-#iungi, în timp ce culoarul 1ăii 'iretului,

16


17/40

#âmpia piemontană ?aia, &epresiunea Rădăuţi repre!intă forme de relief neted, uneori

terasat şi cu altitudinile cele mai coborâte.

+nali!ând modul cum se îmbină componentele mediului, regiunea ?ucovina se

caracteri!ea!ă printr-un inedit indiscutabil( aici se desfăşoară unul dintre cele mai

spectaculoase sisteme de culmi muntoase paralele între ele $)bcinile ?ucovinei%H aici se

întâlnesc interesante sisteme ecosisteme depresionare, cu turbării şi ape subterane

minerali!ate $&epresiunea &ornelor%H aici se află cele mai pitoreşti depesiuni de contact

dintre unităţile muntoase şi cele deluroase $&epresiunea Rădăuţi, #acica, 'olca% $B. op,

567Q%

2.3Dezvoltarea durabilă a turismului în zonă

?ucovina, are o faimă turistică pe care doar litoralul românesc o întrece. 8a a fost creatăîn primul rând de numeroasele monumente ctitorite cu mai bine de F


18/40

celor mai repre!entative reali!ări ale umanităţii, din cele mai vec"i timpuri si până

astă!i.

8ste un reflex firesc care marc"ea!ă grupuri tot mai mari de persoane si care

determină astfel intrarea în circuitul cunoaşterii, prin turism, a unor noi destinaţii şiobiective. +cestora li se adaugă şi calitatea de atractivitate turistică, care deşi

complementară sau derivată $faţă de funcţia sau destinaţia iniţială% poate deveni dominantă

şi cu efecte benefice multiple.

Antrarea în aria de interes şi apoi în circuitele turistice consacrate este marcată în

România încă din a doua parte a secolului al A-lea, când aşe!ăminte şi unele localităţi

devin puncte de interes pentru turismul elitist. Cenomenul se accentuea!ă în perioada

interbelica şi mai ales in ultima jumătate a secolului trecut, cu un dublu impact( intrarea

în aria de interes a tot mai multor categorii de obiective antropice $cetăţi feudale, mănăstiri

fortificate, biserici cu valoare artistică, monumente comemorative , mu!ee, case memoriale,

instituţii de cultură şi artă% şi implicarea unui număr tot mai mare de persoane, aparţinând la

categorii umane variate. +ceasta componentă importantă a potenţialului turistic si-a adus

astfel o contribuţie esenţială la individuali!area turismului de masă, o altă caracteristică a

timpurilor actuale.

+tractivitatea turistică a obiectivelor de natură antropică are o conotaţie complexă. n

primul rând, se impune mai ales prin componentele aparţinând timpurilor istorice, prin

simbolistică determinând impactul emoţional pentru reali!ări ale trecutului , care nu

repre!intă decât jaloane în formarea civili!aţiei româneşti actuale. n al doilea rând ,

obiectivele în sine repre!intă reali!ări efective cărora, caracteristicile lor structurale precum

dimensiunea şi materialul de construcţie utili!at, stilul, forma, culoarea, ornamentele le

atribuie calităţi cum ar fi unicitatea sau originalitatea, ineditul. 8le re!ulta fie din soluţiile de

edificare sau pre!entare fie din modul de amplasare intr-un context natural sau antropic

care le evidenţia!ă valenţele. *n atribut deloc neglijabil este şi acela al vec"imii, al

apartenenţei la o anumită epocă social istorică, deoarece este ştiuta o alta trăsătura a

omului modern. 8a constă în faptul de a găsi adeseori suport moral în evadarea într-

un trecut considerat ca ideal sau sursa de inspiraţie de creaţie sau cunoaştere.

ntregul ansamblu al obiectivelor de natură antropică alcătuieşte un potenţial

valorificabil din punct de vedere turistic, în mod diferenţiatH ca intensitate sau modalitate.8l ţine de civili!aţia materială, de cultură, de esenţă spirituală, reali!ate în mod treptat

18


19/40

în condiţii social istorice diferite, toate dând adevărata măsură a valorilor autentice ale

societăţii.

+. cultural $religios%H

- balnearH

- ruralH

- de tran!itH

- pentru vânătoare şi pescuitH

- pentru ec"itaţieH

- pentru sporturi de iarnăH

- pentru sporturi extremeH

- de congrese şi reuniuniH

- de recreere, odi"nă şi agrementH

- ecoturism

+. urismul şi pelerinajul religios

Sinuturile ?ucovinei înglobea!ă pagini de istorie, tradiţii şi obiceiuri străvec"i,

monumente unice şi mesteşuguri specifice, ctitorii medievale care atestă o permanenţă

spirituală şi istorică a locuitorilor acestor meleaguri.

Kona este presărată pe toată întinderea ei cu biserici şi mănăstiri renumite pentru picturile

exteriore şi interioare edificii unice în lume $au primit în 567F premiul 9Mărul de +ur0

acordate de *niunea Anternaţională a Turnalistilor şi 'criitorilor din urism%. Mănăstirile au

fost ridicate aproape toate în secolele 1 2 1A în timpul domniei voievo!ilor Ntefan cel

Mare şi etru Rareş. Ciecare dintre acestea are o culoare dominantă $9albastrul de 1oroneţ0,

9verde de 'uceviţa0 etc.% şi pre!intă scene unice prin compo!iţia lor grafică, scene care

descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria 8uropei

$#ucerirea #onstantinopolului la Jumor, @ene!a la 1oroneţ.

19


20/40

?. 1ânătoarea şi pescuitul

1ânătoarea şi pescuitul şi-au găsit din totdeauna condiţii, datorită varietatii formelor de

relief, desimii reţelei "idrografice, gradului mare de împădurire a suprafeţei judeţului.

'uceava detine cel mai mare fond de vânatoare din ţară(

- Munţii ?istriteiH

- RarăulH

- @iumalăulH

- #ălimanulH

- 'u"ardul.

n podis, se vânea!ă $pe lângă unele răpitoare%, iepurele şi în ultima vreme fa!anul

$atrauţi%. Tudeţul participă cu peste 5E> la planul de carne de vânat pe ţară.

#. +groturismul

urismul rural$agroturismul% detine o pondere considerabilă. +cesta este concentrat în

jurul !onelor 1atra &ornei, #âmpulung Moldovenesc, utna, @ura Jumorului şi în general în

localitaţile învecinate mănăstirilor.

urismul rural din judeţul 'uceava se caracteri!ea!ă prin mai multi factori

determinanţi( dintre cei mai importanti factori am putea aminti(#alitatea peisajului natural şi numeroasele obiective turistice de factură religioase. a acestea

se adaugă calitatea aerului şi a apelor, mai ales a vestitelor i!voare cu apă minerală. *n

element c"eie este ospitalitatea oamenilor, aceasta trasatură fiind definitorie pentru

bucovineni.

&atorită unui exces de spatiu în gospodăriile ţărănesti $mai ales în !ona de munte a

judeţului% există posibilitatea ga!duirii turiştilor în gospodărie, acestora oferindu-se camere

aranjate şi mobilate în stil bucovinean tradiţional, cu elemente folclorice de o valoaredeosebită.

&emn de reţinut este faptul că în cadrul gospodăriilor agroturistice sucevene, turiştii au

oca!ia să servească produse alimentare 5


21/40

obiectivelor turistice $manastiri, biserici, mu!ee, etc.%. +ceasta forma de turism comportă o

latură informaţională, turişti fiind motivaţi de ideea de învaţa şi de a cunoaşte lucruri noi

despre aceste locuri.urismul de pelerinaj, practicat în majoritatea ca!urilor de turisti români.

+cestia sunt motivati de considerente spirituale si se manifesta mai ales cu oca!ia sarbatorilor

religioase traditionale $asti, #raciun, "ramuri bisericesti%.

8. urismul sportiv

1ânătoarea şi pescuitul şi-au gasit din totdeauna condiţii, datorită varietăţii formelor de relief,

desimii reţelei "idrografice, gradului mare de împădurire a suprafeţei judetului.

'uceava detine cel mai mare fond de vânatoare din tara(

- Munţii ?istriteiH

- RarăulH

- @iumalăulH

- #ălimanulH

- 'u"ardul.

n podiş, se vânea!ă $pe lângă unele răpitoare%, iepurele şi în ultima vreme fa!anul

$ătrăuţi%. Tudeţul participă cu peste 5E> la planul de carne de vânat pe ţară.

Râurile judeţului oferă condiţii deosebit de favorabile pentru pescuit. n apele demunte, locul principal îl ocupă păstrăvul şi lipanul, iar în cele de podiş cleanul, mreana,

crapul, avatul şi ştiuca.

#ălăria se practică la "erg"elia din localitatea Rădăuţi, situată pe strada ?ogdan 1odă.

1i!itatorii pot încerca valoarea cailor de rasa în manejul amenajat în incintă. e "ipodromul

de lângă crescătorie se organi!ea!ă concursuri "ipice.

'porturile de iarnă se practica pe tot cuprinsul !onei, dar in special in statiunea balneo-climaterica 1atra &ornei, care fiind avantajata de po!itia sa $la o altitudine de E


22/40

localităţilor( oiana #osnei, &orna #andrenilor, oiana Begrii, 1atra &ornei, )rtoaia, 'aru

&ornei, anaci, @lodu, &ârmova, ?roşteni. 'e mai cunosc surse de ape minerale la oiana

'tampei, &ornişoara, Beagra 'arului si &răgoiasa.

*n factor natural care a contribuit si contribuie din plin la de!voltarea oraşului 1atra&ornei şi a tinutului înconjurător îl constituie patrimoniul forestier, care numai în !ona

oraşului acoperă peste 5


23/40

la c"iar DE de metri adâncime în interiorul salinei. +scunse de lumina !ilei se află lacul sărat, peştera piticilor şi imensa sală de dans, ca şi altarul 'f. ?arbara, sfânta ocrotitoare alucrătorilor în adâncuri. +ici jos domneşte constant o temperatura de D grade #.

#acica, localitatea cu cea mai semnificativa comunitate polone!ă din ?ucovina oferăga!duire şi 9Mu!eului Minorităţilor0. 5F august este o dată care trebuie reţinută, pentru căatunci este sărbătorită cu mare fast.

/. ,tudiul de ca! %"n"stirile din ucovina

/.1 %"n"stirile $ucovinene*scurt" (re!entare

)riginalitatea ?ucovinei o formea!ă locaşurile sfinte, alese drept locuri de

veşnica odi"nă de domnitorii Moldovei, refugii ale credinţei, repre!entând în acelaşi timp

autentice opere de artă în care cunoscătorii au găsit o sinte!ă a inspiraţiei de origine

bi!antină cu influenţa Renaşterii occidentale din secolele 1-lea şi al 1A-lea. 8le pot fi

considerate şi deţinătoarele multor relicve de artă $manuscrise cu miniaturi strălucite,

23


24/40

giuvaeruri, piese de îmbrăcăminte brodate, obiecte religioase de mare preţ aduse de la

Muntele +t"os% din vremurile cele mai înfloritoare ale voievo !ilor moldoveni.

Regiunea istorică ?*#)1AB+, al cărei teritoriu se întinde astă!i peste !ona din

apropierea oraşelor 'uceava, #ampulung Moldovenesc si Rădăuţi din Romania şi !ona #ernăuţidin Republica *craina, împreună cu nordul Moldovei a fost denumită şi 0ara de 'us0. +ceastă

!onă oferă privelişti de o rară frumuseţe, la care se adaugă un şirag de mănăstiri ctitorite de foşti

mari domnitori şi boieri moldoveni de-a lungul timpului $Muşatinii , +lexandru cel ?un ,Ntefan

cel Mare, etru Rareş, Ntefan omşa, +lexandru ăpuşneanu, Camilia Movileştilor % fiecare cu

culoarea sa specifică , 1oroneţ $albastru% , Jumor $roşu% , 'uceviţa $verde%, Moldoviţa $galben% şi

+rbore $combinaţie de culori%.

+ceste monumente au fost incluse de *B8'#) printre capodoperele de artă ale lumii şi

de asemenea Cederaţia Anternaţională de urism a Turnaliştilor şi 'criitorilor $CAT8% le-a

decernat remiul internaţional 9 Pomme d# or 0 $567F%. &emne de amintit sunt ( Mănăstirea

1oroneţ $5DEE%, #titoria lui Ntefan cel Mare, ?iserica +rbore$5F


25/40

(0numai un popor de pă!tori munteni$%& a putut nă!coci o a!tfel de minune arti!tică,

!ocotită azi ca una dintre cele mai ale!e realizări arti!tice populare ale 'uropei0

+lte mănăstiri vi!itate şi apreciate de turişti sunt Mănăstirea &ragomirna $5=


26/40

a 'uceava în cadrul celor câteva !eci de biserici se remarcă bisericile Mirăuţi, 'fântu

@"eorg"e, 'fântul &umitru, Kamca.

?ucovina cuprinde 9 un !o"or de locaşuri !finte0, dove!i ale evlaviei românilor căci

toate au fost întemeiate de voievo!i, preoţi, negustori, sau ră!eşi români. rimul care a cercetatnumărul mănăstirilor şi sc"iturilor în ?ucovina a fost +aron umnul, conform Condului

Religionar din ?ucovina $5E=F%. 8l a ajuns la conclu!ia că în acest ţinut şi-ar duce existenţa ;Q

de mănăstiri şi sc"ituri.

?ucovina înseamnă pentru fiecare turist în parte o experienţă extraordinară şi în

acelaşi timp o călătorie obositoare, care se recomandă a fi făcută în timp. +cest circuit

nu poate începe decât din oraşul 'uceava.

)raşul 'uceava, oraş reşedinţă de judeţ este un oraş vec"i, mândru de trecutul său.

9 (cea!tă "ătrâna cetate de !caun, după ce a cuno!cut !trălucirea, a a)un! un fel de târg

de intere! mai mult local care pă!trează din trecut numai "i!ericile şi ruinele cetăţii .0 +stfel

caracteri!a 8nciclopedia României din 56QE, oraşul 'uceava, devenit astă!i un important

centru turistic şi recunoscut datorită obiectivelor sale de mare atractivitate turistică, dar şi

datorită binecunoscutei ospitalităţi bucovinene.

#el mai însemnat edificiu religios, vi!itat de numeroşi turişti români şi străini este

Mănăstirea 'fântul Aoan cel Bou, unde se găsesc moaştele 'fântului Aoan cel Bou de la

'uceava aduse de la ?iserica de la Mirăuţi. Jramul bisericii este 9*fântul +eorge0 $;Q

aprilie%, dar sărbătoarea propriu-!isă care atrage mii de turişti, este scoaterea sfintelor

moaşte pe ;D iunie. Mănăstirea se află c"iar în centrul oraşului. Kidirea ei a durat opt

ani fiind începută în 5F5D de către fiul lui Ntefan cel Mare, ?ogdan al AAA-lea cel )rb

şi terminată de Ntefăniţă, $5F;;%.

#lădirea este impunătoare, repetând cu mici deosebiri forma şi stilul bisericii

lui Ntefan cel Mare de la Mănăstirea Beamţ. Bu lipsesc decorul policrom, reali!at prin

cărămi!i şi discuri smălţuite, însă apar şi decorul prin frescă. &eşi podoaba picturală a

exteriorului $reali!ată în 5FQD% s-au păstrat urme doar pe peretele sudic. n sc"imb, în

interior se păstrea!ă pictura originală, care actualmente se află în lucrări de restaurare.

'unt remarcabile frescele din altar şi naos, care au fost curăţate fără a fi refăcute. &eosebit

de valoros este tabloul votiv şi în special portretul lui Ntefăniţă 1odă. icturile din pronaos

26


27/40

şi din pridvor sunt mai puţin valoroase, suferind de pe urma spălării şi fiind pe alocuri

repictate.

n interiorul bisericii se află racla moaştelor 'fântului Aoan cel Bou, împodobită

cu 5; plăci de argint gravate, aşe!ate pe lemn de c"iparos din secolul al 1-lea.@ravurile înfăţişea!ă, ca şi frescele mai noi din pridvor, scene din viaţa 'fântului Aoan cel

Bou.

n 'patele parcului central al oraşului, înconjurată doar de construcţii noi, se află ?iserica

nvierii, !idită în 5FF5, de 8lena Rareş. 8a este o copie a bisericilor orăşeneşti cu plan

mixt din epoca lui Ntefan cel Mare, $'fântul Aoan din iatra Beamţ%. +re însa o formă

mai greoaie şi este reali!ată cu materiale inferioare.

ot în centrul oraşului, c"iar pe locul unde s-au aflat curţile domneşti din 'uceava,

se află iserica )omniţelor cu "ramul 'fântul Aoan ?ote!ătorul $7 ianuarie%. 8a a fost

!idită în 5=DQ de 1asile upu ca paraclis a palatului domnesc. #onstrucţia are proporţii

mici, dar armonioase fiind încoronată de o turlă !veltă. 8a este ridicată pe un plan simplu,

dreptung"iular, interiorul este tratat unitar, împărţirea tradiţionala în pronaos, naos şi altar,

fiind mai mult simbolică. #lopotniţa, lipită pe partea nordică, dăunea!ă aspectului general

al monumentului.

Mai spre vest nu departe de locul #urţii &omneşti se afla #titoria lui etru Rareş,

iserica ,fântul )imitrie $;= octombrie !iua în care se sărbătoreşte "ramul%. #onstrucţia

a durat doi ani $5FQD-5FQ=%, o prima clădire dărâmându-se din motive necunoscute. +re un

plan triconic şi seamănă cu o alta clădire a lui etru Rareş, Moldoviţa, doar că la

'uceava pridvorul este înc"is. ?iserica are o construcţie monumentală( Q= metri lungime şi

5= metri lăţime. Caţadele au fost acoperite în întregime cu fresce dar nu s-au păstrat decât

parţial pe turlă. Momentan se afla în lucrări de restaurare în ceea ce priveşte picturainterioară. #atapeteasma a fost lucrată în foiţă de aur. n partea de răsărit a bisericii se

află un masiv turn de clopotniţa. 8l a fost construit în 5F=5 de +lexandru ăpuşneanu şi

înălţat cu un etaj în secolul al A-lea, când a fost folosit ca foişor de foc. +cum se află

şi el într-un program naţional de restaurare iniţiat de Ministerul #ulturii şi #ultelor.

e o străduţa care se îndreaptă din centrul oraşului spre #etate se află iserica

%ir"uţi, numită astfel fiindcă aici erau unşi 9mireuţi0 voievo!ii Moldovei. rima construcţie

a fost ridicată probabil în secolul al A1-lea de etru Muşat, biserica existând în 5D


28/40

când s-au adus la 'uceava moaştele 'fântului Aoan cel Bou. 8a a fost reconstruită în

totalitate în secolul al 1AA-lea, iar la sfârşitul secolului al A-lea ea a fost restaurată de

U.+. Romstorfer.

%"n"stirea*cetate Zamca se situea!ă în !ona armenească a oraşului dincolo de piaţacomerciala a oraşului. #onstrucţiile actuale datea!ă de la începutul secolului al 1AA-lea , o

inscripţie pe turnul intrării indicând anul 5=


29/40

în programul “ Bucovina de aur “ iniţiat de Ministerul urismului din anul ;


30/40

demult destinaţie de pelerinaj. 8xtraordinarele lăcaşe aflate în patrimoniul *B8'#),

mănăstirile 1oroneţ, 'uceviţa, Moldoviţa, +rbore, Jumor sau robota nu încetea!ă să

uimească cu frescele exterioare ce datea!ă de aproape F


31/40

maicile stareţe sau de maicile-g"i!i, care s-au orientat după numărul de bilete vândute

sau după însemnările din cartea de impresii.

n general media anuală a turiştilor care vi!itea!ă mănăstirile din ?ucovina este de

5


32/40

)rice turist primeşte din partea mănăstirii adăpost şi mâncare pentru maxim trei !ile. entru

o perioadă îndelungată, turistul trebuie să plătească o suma de ;


33/40

entru Mănăstirea Moldoviţa după 566< s-a permis construirea unei gospodării a

mănăstirii în care vieţuiesc maicile mai tinere, se cresc animale, se pregăteşte mâncarea. n

aceeaşi gospodărie există 9#asa pentru înc"inători0 ce se reduce la doua camere cu câte 5;

paturi. ângă această gospodărie există o vilă cu doua etaje destinată vi!itatorilor de

seamă, cum a fost ca!ul vi!itei recente din luna mai ;


34/40

0 *uceava-.ragomirna-Rădăuţi-Putna-Marginea-*uceviţa-Vatra Moldoviţei-Câmpulung

Moldovene!c-Vatra .ornei-4ugreni-5roşteni-Pa!ul 6arniţa-Voroneţ-Mănă!tirea

Humorului-*tupca-*uceava /789 2m3

7 *uceava-*tupca-Mănă!tireaHumorului-Voroneţ-+ura Humorului-Mălini-5aia-Fălticeni-

Pro"ota-*uceava /089 2m3

: *uceva-Fălticeni-5aia-Mălin-+uraHumorului-Voroneţ-Mănă!tirea Humorului-*tupca-

*uceava /1 2m3

; *uceava-*tupca-Mănă!tirea Humorului-Voroneţ-Câmpulung Moldovene!c-Rarău-

4ugreni-Vatra .ornei-Câmpulung Moldovene!c-Vatra Moldoviţei-*uceviţa-Marginea-

Putna-Rădăuţi-(r"ore-Cacica-.ragomirna-*uceava /:99 2m3

1 Fălticeni-Râşca-5aia-Mălini-Voroneţ-Mănă!tirea Humorului-*uceava-Fălticeni /099

2m3

ucina-Vatra .ornei-4ugreni-Rarău-Câmpulung Moldovene!c

/


35/40

7 Vatra .ornei-Pa!ul Me!tecăniş-Câmpulung Moldovene!c-*lătioara-Mănă!tirea

Humorului-Cornul >uncii / Mălini-*latina-5aia 3-Fălticeni-*uceava-.ragomirna +ura

Humorului-Voroneţ-?!tra-5roşteni-4ugreni-Vatra .ornei /779 2m3

+onclu!ie

n noianul de transformări produse în viaţa social-economică după al AA-lea ră!boi mondial

introducerea automati!ării, folosirea ciberneticii şi te"nicii de calcul în diverse sectoare deactivitate, industriali!area agriculturii, conturarea ştiinţei ca ramura de producţie,

35


36/40

moderni!area mijloacelor de transport, societatea omenească, indiferent de forma relaţiilor

de producţie, de sistemul social-politic existent, s-a industriali!at la scara planetară.

'ocietăţile industriali!ate, mai mult sau mai puţin de!voltate, au ca trăsătura definitorie o

importanta concentrare a populaţiei în centre urbane, în cadrul cărora, pe suprafeţerestrânse, se înregistrea!ă aglomerări ale locuitorilor de şcolari!are şi de munca, ale căilor

şi mijloacelor de transport, ale familiilor în blocuri de locuinţe.

'ocietatea industriali!ată oferă, prin organi!area ştiinţifică a producţiei şi a muncii, prin

te"nologia modernă şi concentrarea întreprinderilor producătoare, posibilităţi nelimitate de

creştere a productivităţii muncii, cu multiple efecte po!itive asupra membrilor societăţii,

între care( creșterea veniturilor şi a puterii de cumpărare, sporirea duratei timpului liber,

prin reducerea !ilei şi a săptămânii de lucru, prin mărirea concediilor, creşterea speranţei

de viaţă, de!voltarea şi moderni!area mijloacelor de informare.

nsă, în acelaşi timp, societatea industriali!ată are şi efecte negative asupra membrilor ei,

acestea manifestându-se sub forma agresivităţilor biologice $poluare, lipsa de mişcare%,

precum şi a celor de ordin nervos $stresul psi"ic, constrângerile din viaţa socială şi

profesională%.

&e aici, şi nu numai, dorinţa şi tendinţa oamenilor societăţii contemporane de a-şi petrece

timpul liber călătorind, căutând sau visând la colţuri liniştite din natura, vi!itând oraşe şi

sate pentru a cunoaşte oameni şi locuri, sau pentru a-şi îngrijii sănătatea. Ni cum numărul

populaţiei a crescut considerabil în majoritatea ţărilor, iar influenţa factorilor distanţa-timp

a fost diminuata simţitor prin moderni!area mijloacelor de transport, turismul ca

modalitate de petrecere plăcută şi utilă a timpului liber a cunoscut o :explo!ie: fără

precedent, constituind una din cele mai remarcabile trăsături ale epocii contemporane.

urismul repre!intă un fenomen economico-social specific civili!aţiei moderne, puternic

ancorat în viaţa societăţii, şi ca atare, influenţat de evoluţia ei. rin caracterul sau de masa

şi conţinutul complet, turismul antrenea!ă un vast potenţial material şi uman, cu implicaţii

importante asupra evoluţiei economiei şi societăţii, asupra relaţiilor internaţionale.

urismul pre!intă trăsăturile unui domeniu distinct de activitate constituindu-se, aşa cum

aprecia!ă unii autori, într-o ramură a economiei naţionale, ramură. care, prin specificul

sau, se integrea!ă în sectorul terţiar.

36


37/40

Referitor la rolul turismului în cadrul economiei naţionale, literatura de specialitate

evidenţia!ă faptul că el are :un impact considerabil asupra economiilor, societăţilor şi

culturilor diferitelor ţări de referinţă:.

urismul joacă un rol important în viaţa economică şi socială, acţionea!ă ca un elementdinami!ator al sistemului economic global, ca un mijloc de diversificare a structurii

economice, ca o pârg"ie de atenuare a de!ec"ilibrelor interregionale sau un mijloc activ de

educare, de ridicare a nivelului de instruire, cultură şi civili!aţie al oamenilor. urismul

pre!intă o complexitate în continuă creştere, în plan economic sinteti!ea!ă re!ultatele unui

mare număr de activităţi, în plan psi"o-social, se constituie ca o modalitate superioara de

organi!are a timpului

0-0#3RA'0E

5. 3eorge +ristea i %ihai )"ncuș ș 2 9 Maramure un muzeu viu @n Centrul 'uropeiș 0.

37


38/40

;. Pom(ei +ocean 2 +eografia turi!mului, 8ditura Cocul 1iu, ;


39/40

39


40/40

atestat adriana turismul religios

Documents