aspecte turistice ale regiunii bucovina

8/15/2019 ASPECTE TURISTICE ALE REGIUNII BUCOVINA

1/12

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din BUCURE TI Ș

FACULTATEA DE RELA II ECONOMICE INTERNA IONALEȚ Ț

PROIECT

ASPECTE TURISTICE ALEREGIUNII „BUCOVINA”

Prof. Coord : Student :Asist.univ.dr.Kanovici Adrian Lucian Bezdedeanu Andreea-Ana

Burlacu Diana-Ionela

Bucure ti, 2 !"ș

CUPRINS


2/12

[Type text]

Introducere................................................................................................................................1

Capitolul IRo !nia" deficit turistic............................................................................................................#Capitolul IIBucovina $ aspecte turistice......................................................................................................%

&.1 Scurt istoric..............................................................................................................%&.& Analiza turis ului....................................................................................................'

Concluzii...................................................................................................................................11Bi(lio)rafie...............................................................................................................................1&


3/12

[Type text]

Intr#ducere

*uris ul a devenit +n ziua de ast,zi o activitate care este la fel de i portant, precucele care se desf, oar, i in alte sectoare care apar in econo iei ondiale co er "ș ș ț ța)ricultur, . Acest feno en este unul e/tre de )reu de conturat" deoarece antreneaz,)eo)rafi" econo i ti i psi0olo)i" feno enul apar in!nd infor ,rii de ordin interdisciplinar.ș ș ț

n condi2iile crizei econo ice actuale" foarte ul2i speciali3ti consider, turis ul cafiind unul dintre sectoarele cu cel ai ridicat poten2ial de a oferi cre3terea 3i dezvoltareaecono ic, la nivel interna2ional. n prezent" turis ul reprezint, unul dintre cele ai dina icesectoare econo ice" care +nre)istreaz, sc0i (,ri per anente 3i o evolu2ie ascendent,. n perioada cuprins, +ntre sf!r3itul celui de-al doilea r,z(oi ondial 3i p!n, +n prezent" turis ula evoluat de la o activitate cu di ensiuni relativ reduse" de o i portan2, li itat," devenind adoua are industrie de pe )lo( dup, cea a petrolului. Aceast, evolu2ie" care s-a desf,3urat pe parcursul a nu ai 45 de ani" este re arca(il, 3i ofer, posi(ilitatea de a ne i a)ina i portan2aindustriei turis ului +n ur ,torii 45 de ani" cu condi2ia" desi)ur" ca tendin2a +nre)istrat, p!n,+n prezent s, continue.1 *uris ul si (olizeaz, un feno en econo ico-social apar in!nd civiliza iei oderne" cuț țle),turi puternice in societate. n acest caz" tendin ele +nre)istrate +n dezvoltarea econo ieiț

ondiale e/pri ate prin sporirea produc iei i a (un,st,rii )enerale" prin crizele econo ice"ț șdezvoltarea s,r,ciei i deteriorarea ediului" au influen at considera(il aceast, activitateș țsti ul!nd orientarea +n spa iu.ț

6aptul c, turis ul este adresat celor ai ari se) ente ale popula iei i c, r,spundeț șa7orit, ii nevoilor popula iei" a avut o influen , a7or, asupra circula iei turistice. Lu!nd +nț ț ț ț

considerare diversitatea i con inutul s,u co ple/" turis ul are nu eroase i plica ii +nș ț țdina ica societ, ii i a econo iei" precu i asupra rela iilor interna ionale.ț ș ș ț ț

Ro !nia nu este perceput, ca o destina ie turistic, (ine definit,. Cauzele pentru careț

acest lucru se +nt! pl, au le),turi cu deficien ele +n ceea ce prive te ar8etin)ul )eneral alț șdestina iei" lipsa spri7inului )uvernului +n turis " neprofesionalitatea sectorului turistic dețafaceri" standarde ici ale serviciilor pentru turi ti" lipsa unei infrastructuri turistice.ș

Pro ovarea turis ului din Ro !nia" a zonelor de interes turistic i a punctelor ș principale de atrac ie" +n od cert pot aduce c! ti)uri supli entare +n viziunea ana)erilor ț șcare se ocup, de turis .

9rice sector apar in!nd turis ului" care este +n dezvoltare contri(uie eficient lațocuparea for ei de unc," la cre terea econo iei na ionale i poate avea un i pact asupraț ș ț ș

1 1 Croitoru, M., Economie teoretică şi aplicată, Volumul XVIII (2 11!, "o. # ($%2!, p. 11


4/12

(alan ei de pl, i. n acest od" turis ul an)reneaz, cre terea econo ic," ai ales in ,rile cuț ț ș țecono ii deficitare i poate fi un ele ent i portant +n di inuarea s,r,ciei.ș

C$%it#&u& !

R#'(ni$, de)icit turi*tic

Re)le ent,rile 3i nor ele din turis au adus Ro !niei locul % +n lu e 3i nota #" 1.Acest pilon al indicelui ia in calcul cerin2ele de viz, pentru scopuri turistice 3i desc0iderearespectivei 2,ri pentru acorduri (ilaterale de servicii de transport aerian. Infrastructura dinsectoarele turis 3i I*;C au pri it note de


5/12

[Type text]

Ro !nia are o are diversitate de resurse naturale care for eaz, o are parte din produsul turistic de (az, . Acestea includ litoralul ?,rii Ee)re" Dun,rea 3i r!urile" Carpa2ii3i alte lan2uri ontane 3i Rezerva2ia Biosferei Delta Dun,rii. >/ist, 1< Parcuri Ea2ionale 3i 1<Rezerva2ii Eaturale ce acoper, %F din suprafa2a 2,rii. >/ist, o are (iodiversitate cu ultespecii de flor, 3i faun, unice +n >uropa. Ro !nia are cea ai (o)at, varietate de specii de

a ifere ari din >uropa 3i este un culoar a7or pentru i)ra2ia p,s,rilor. ?aster Planul pentru Dezvoltarea *uris ului Ea2ional &55% - &5& 4 Ro !nia r, !ne +n )eneral o 2ar, preponderent a)ricol, cu nu eroase sate 3i cu un peisa7 rural atr,),tor" ce ofer, posi(ilit,2ie/celente pentru turis ul rural. 9 trei e din izvoarele naturale din >uropa sunt localizate +nRo !nia. >/ist, 11% localit,2i cu diferi2i factori terapeutici $ ap," n, ol" )aze etc. $ cereprezint, (aza de resurse pentru nu eroase sta2iuni din 2ar,. >/ist, & de sta2iuni dese nateca sta2iuni de i portan2, na2ional, 3i alte


6/12

• @e)eta ie parcurile na ionale sunt considerate un punct i portant de atrac ieț ț țca destina ie de vacan ," iar din punct de vedere social" favorizeaz, turis ul deț țodi0n, i recreereș

• 6aun, activit, ile piscicole reprezint, un avanta7 prin (o), ia i varia iaț ț ș ț

speciilorG avanta7ul cre te e/ponen ial +n cazul +n care e/ist, specii rare sau peș țcale de dispari ieț• Rezerva ii naturale prezint, o i portan , co)nitiv," fiind o (az, de turisț ț

profesional .


7/12

[Type text]

C$%it#&u& II

Buc#.in$ 3 $*%ecte turi*tice

2 ! Scurt i*t#ric

Bucovina este o re)iune istoric, i portant, i cuprinde o +ntindere ce acoper, zona continu, așora elor Suceava" @atra Dornei" R,d,u i" C! pulun) ?oldovenesc" Cern,u i. Acest teriroriuș ț țeste locuit de ro !ni din cele ai vec0i ti puri i a facut parte din voievodatul ?oldoveiș G

ai tarziu" Austria l-a al,turat in 1%%4. n 1 1' se une te cu alte provincii ro !ne ti" iar apoi"ș șdupa cel de-al doilea raz(oi ondial" Rusia ocup, partea nordic," iar ai t!rziu a7un)!nd safac, parte din Hcraina.

Fi4ur$ nr ! 5 Buc#.in$ 0n $nu& !67! - re%$rti i$ $ e18rir i i'%8r ire$ $d'ini*tr$ti.8ț ș ș ț "

Incep!nd cu ad inistrarea 0a(s(ur)ic," denu irea de Bucovina este official adoptat," cutoate c, o vre e" s-a continuat utilizarea +n paralel i a denu irilor vec0i" cu ar fiș ara deȚSus " Țara ?oldovei " Cordun iș Ar(oroasa .

% Băican, Vasile. "Aşezările omeneşti din partea de vest a Moldovei în perioada anilor 1773-179 ." Lucrările Seminarului Geografic" Dimitrie Cantemir" 11.11-1! 199#$.


8/12

n ti pul ad inistr,rii 0a(s(ur)ice" to i (irocra ii erau o(li)a i s, +nve e li (aț ț ț țro !n,. n 1% < s-a introdus +nv, , !ntul o(li)atoriu +n li (ile )er an, si ro !n," iar iț1'%4 s-a +nfiin at Hniversitateaț 6ranz Josef la Cern,u i.ț %

2 2 An$&i1$ turi*'u&ui

Hna din cele ai ari puncte de atrac ie din Bucovina este reprezentat, de ,n,stirilețcontruite de fo tii do nitori oldoveni.ș

Printre cele ai i portante" enu er, :

• ?,n,stirea Putna• ?,n,stirea Sucevi aț•

?,n,stirea @oroneț• ?,n,stirea u or • ?,n,stirea ?oldovi aț• ?,n,stirea Rasca

n cele ai ulte cazuri" aceste ,n,stiri au fost realizate ca loc al fa iliilor (o)ate pentru +n)ropare. De i se respectau pro)ra ele icono)rafice" fiecare pictor interpreta inș

oduri diferite. Pove tile (i(lice au fost reprezentate de culori precu Al(astru de @oroneș ț "Ro u de u or ș i ș @erdele de Ar(ore .

n ulti a perioad, de ti p" s-a aplicat presiune pentru continuarea dezvolt,rii turistice a

re)iunii. uvernul si ana)erii +n turis i-au luat an)a7a ente +n ceea ce prive teș șdezvoltarea econo ic, (azat, pe turis .Resursele re)iunii +n ceea ce prive te turis ul in Bucovina sunt reprezentate de natur, iș ș

de o tenirea culturala" asa cu en ionat ai sus. 6,r, nicio +ndoiala" cre terea industrieiș ț ș (azat, pe turis are un i pact pozitiv asupra econo iei re)iunii" i plicit a ,rii. Sectorulțreprezentat de o tenirea cultural, prezint, un avanta7 co petitiv a7or fa , de alte re)iuniș țale Ro !niei.

>ste necesar, o se) entare de pia , corespunz,toare din foarte ulte otive. 6iecarețse) ent are diferite cerin e de ar8etin) i caracteristici specifice" fiind nevoie de oț ș pro ovare corect, cu infor a ii vala(ile i atractive" adresate catre un )rup int, specificț ș țfiecarui se) ent.

n ur a unui studiu realizat de Car en > ilia C0a ovsc0i" erd assel ann i 9tiliaș ș?aria Bordeanu" s-a constatat c, principalele otive pentru care turi tii viziteaz, Bucovinașsunt reprezentate de activit, i specifice re)iunii


9/12

[Type text]

Fi4ur$ 2 - Ti'%u& %etrecut in Buc#.in$ 7

n ceea ce prive te or)anizarea c,l,toriei in Bucovina" 4&"< F din participan ii la studiu i-auș ț șor)anizat pe cont propriu" iar ET EGME"T TID" " T TEGIC M " GEME"T D; HJCDVI"

E TI" TID". Revista de turism - studii si cercetari in turism , "ort& merica, , un.2 11

# C= DV C=I, C., =E EFM "", G., HD EI "J, D., HJ= C, E.. " FK I D; TDJ I MMDTIV TID" TD: M >ET EGME"T TID" " T TEGIC M " GEME"T D; HJCDVI"

E TI" TID". Revista de turism - studii si cercetari in turism , "ort& merica, , un.2 11


10/12

Fi4ur$ - Or4$ni1$re$ c8&8t#riei in Buc#.in$

Dup, ce au vizitat Bucovina" turi tii au fost +ntre(ati +n ce od au preciat aceast, c,l,torie" iar ș

raspunsurile s-au concretizat +n ta(elul &. R,spunsurile au fost foarte +ncura7atoare +n ceea ce prive te industria turistic, a zonei.ș

T$+e&u& 2 - $%reciere$ .$c$n ei %etrecute 0n Buc#.in$ț*uris ul rural se concentreaz, +n 7urul zonelor @atra Dor ei" Putna" C! pulun)

?oldovenesc" ura u orului" in special +n zonele +nvecinate ,npstirilor. Hn factor c0eieeste reprezentat de )enerozitatea locuitorilor" aceasta fiind una din tr,s,turile definitorii aleacestora. Din cauza unui vast spa iu" posi(ilitatea ),zduirii turi tilor este una e/tre de areț și (ine definit,.ș

Printre principalele atuuri din punct de vedere turstic re),si sporturi dea)re ent ountain (i8in)" river-raftin) i z(oruri cu parapanta " peisa7e deose(ite cu aer șcurat i ape nepoluate" tradi ii nealterate esut" ol,rit i sculptat " turis (alnear" c!t i satulș ț ț ș ș

autentic (ucovinean caracterizat prin p,strarea ele entelor vec0i de civiliza ie rural,"țo(iceiuri str,vec0i i tradi ionale.ș ț


11/12

[Type text]

C#nc&u1ii

n opinia ea" re)iunea Bucovina reprezint, un se) ent turistic foarte i portant inRo !nia" +nzestrate de zone cu un poten ial econo ic e/traordinar. Din infor a iile revizuite"ț țo(serv c, politica din ara noastr, er)e pe pre isa c, turis ul din Bucovina nu are nevoiețde foart, ult, pro ovare" deoarece aceast, zon, dispune de puncte proprii de atrac ie"țo( inute prin o tenire i care teoretic se pro oveaz, prin nu e" iar efortul este ini .ț ș ș

Scopul propus de acest proiect este acela de a aduce la cuno tin , cititorului caș țBucovina este o zona de interes turistic ce poate avea posi(ilit, i neli itate de dezvoltare.ț

Consider c, odul de pro ovare al acestei zone se (azeaz, pe v!nzarea catre toat,lu ea a orice ine de puncte de atrac ie. Pot spune c, aceast, ten0nic, va distru)e cu ti pulț țcele ai i portante (unuri ale zonei" adic, tradi iile i peisa7ele rurale inc!nt,toare.ț ș

Rezultatele proiectului confir , faptul c, valorile centrale ale Bucovinei pot fiutilizate ca avanta7e a7ore fa , de alte zone turistice din Ro !nia" fac!nd referire +n odțspecial la natur, si cultur,. Consider c, se) entarea pie ei poate fi realizat, ult ai (ine"țadic, pe tiparul turistului (azat, pe criterii i portante cu ar fi venitul sau cultura acestuia.

Din c!te se o(serv," Bucovina nu este un produs ieftin de turis " iar ca vizitatorii s,revin," e/perien a tre(uie s, fie unic,. Consider c, ar tre(ui + (un,t, it, infrastructura"ț țcalitatea serviciilor" iar facilit, ile tre(uie s, fie dezvoltate +n favoarea turi tilor.ț ș

n concluzie" a(ordarea strate)ic, asupra dezvolt,rii turistice a Bucovinei ar tre(uiorientat, catre tipare de turi ti. *oate eforturile viitoare ar tre(ui (azate pe aceast, pre is, iș șar tre(ui folosite te0nici de ar8etin) +n vederea pro ov,rii" in od diferit fa , de )rupurilețint, astfel +nc!t a(ordarea sa rezulte +n dezvoltarea interesului asupra zonei.ț


12/12

aspecte turistice ale regiunii bucovina

Documents