Conceptul de biodiversitate inglobeaza toate formele de viata de pe Terra,anialele,plantele si oamenii,cuprinzand o variet

Facultatea de Geografie si Geologie,Specializarea Geografia

Turismului,Universitatea.Al.Ioan Cuza,Iasi

Biodiversitatea regiunilor mediteraneene

Iasi 2011 Cuprins: 1.Ce este biodiversitatea? 2.Raspandirea pe Glob a climatului mediteranean

3.Caracteristici generale ale biodiversitatii din regiunilemediteraneene

4.Bazinul Marii Mediterane

4.1.Limite

4.2 Relief

4.3.Clima

4.4.Regim hidrologic4.5.Soluri4.6.Flora

4.6.1.Formatiuni vegetale primare-Padurile mediteraneene

4.6.2.Formatiuni vegetale secundare-Tufisurile mediteraneene

4.7.Fauna

4.8.Modul de utilizare si gradul de conservare a teritoriului 4.9.Menorca,rezervatie a biosferei 5.Biodiversitatea floristica si faunistica a regiunilor mediteraneene din America de Nord,Africa si Australia

6.Bibliografie.

1.Ce este biodiversitatea? Biodiversitatea defineste abundenta de entitati vii de pe Pamant,reprezentata de milioane de palnte,animale si microorganisme,genele pe care acestea le contin,precum si complexitatea ecosistemelor pe care le formeaza in mediul biologic.Joaca totodata,un rol fundamental in ansamblul vietii pe glob si in special pentru om,oferindu-i acestuia hrana,apa,adapost,tratamente impotriva bolilor,baza pentru diverse industrii si o valoare estetica si pedagogica. 2.Raspandirea pe Glob a climatului mediteranean:

Climatul mediteranean sau subtropical,se intalneste intre 30 si 40-45 de grade, fiind caracteristic in special teritoriilor din jurul marii Mediterane.Se regaseste totodata in America de Nord, in sudul statului Oregon si California,iar in emisfera sudica este prezent in Chile, pe coastele estice ale Africii de Sud si in Australia de sud-vest.3.Caracteristici generale ale biodiveristatii din climatul mediteranean:

Datorita verilor calduroase si secetoase si a iernilor blande si ploioase ce carcterizeaza toate aceste regiuni,vegetatia este compusa din arbori xerofiti,copacii find scunzi,cu coaja groasa si frunzele mici si cerate pentru a rezista la uscaciune.Acest lucru se datoreaza capacitatii plantelor de a-si inchide porii prin care vaporii de apa pot sa iasa.Dupa sezonul de seceta plantele isi reiau activitatea de fotosinteza.

Focul este un alt element des intalnit in climatul mediteranean,in special in paduri.Tufisurile isi formeaza crengute cu muguri dupa foc,astfel ele pot sa se regenereza mai repede dacat alte plante.Multe specii aflate in aceasta zona cu paduri sunt rezistente la foc,altele fiind chiar dependente de acesta, deoarece isi imprastie semintele sau germineaza doar dupa in incendiu.

4.Bazinul Marii Mediterane:

4.1.Limite:Climatul mediteranean din aceasta regiune,se regaseste in cea mai mare parte a Insulei Iberice(cu exceptia laturii de nord),sudul Frantei,Insulele din Marea Mediterana,cea mai mare parte a Insulei Italice,jumatatea sudica a Peninsulei Balcanice si coastei dalmate,vestul si sudul Asiei Mici.4.2.Relieful:

Relieful este preponderent munotos,alcatuit din munti tineri formati prin incretire in urma orogenezei alpine,cum sunt Pirineii,Apenii,Muntii Balcanici sau Dinarici. Climatul se remarca prin doua sezoane distincte: vara calda si uscata ce dureaza intre 4 si 6 luni,cu temperaturi de 20-25 grade Celsius si cu frecvente mase de aer tropical si o iarna umeda de 4-5 luni,cand se inregistreaza cea mai mare cantitate de precipitatii, sub forma de ploi torentiale (500-1.000 mm/anuale)si totodata racoroasa cu temperaturi medii de 5-10 grade si cu nebulozitate accentuata, facilitata de prezenta vanturilor de vest. Relieful predominant muntos diversifica aceste caracteristici o data cu cresterea in altitudine (scad temperaturile si creste cantitatea de precipitatii). Din munti se dezvolta vanturi locale ca mistralul din Franta ,sau bora din Croatia,care antreneaza aer rece. 4.3.Regimul hidrologic:

Referitor la regimul hidrologic, raurile prezente in aceasta regiune sunt scurte, au pante mari si o scurgere puternic influentata de modul de manifestare a precipitatiilor; se inregistreaza debite importante in sezonul ploios, cand sunt transportate torential cantitati insemnate de aluviuni, si debite mici in cel cald, cand multe dintre ele seaca. 4.4.Solurile: Solurile specifice regiunii mediteraneene sunt solurile roscat-brune de padure si terra rossa,cele din urma formandu-se numai pe roci calcaroase si fiind bogate in argile. Pe versantii muntilor se produc dezagregari vara, torenti si alunecari de teren. Se ajunge frecvent la crearea unui peisaj dezolant, cu o multime de ravene, torenti si suprafete pe care apar rocile in urma spalarii solului.Acestea se numesc "pamanturi rele" sau "badland-uri", intrucat nu mai pot fi folosite nici in agricultura si nici la impaduriri. 4.6.Flora:In ceea ce priveste vegetatia specifica bazinului mediteranean si a teritoriilor inconjuratoare,calificativele utilizate pentru padurile mediteraneene,respectiv sclerofile (in care arborii sunt distantati,majoritatea acestora apartinand stratului arborescent cu inaltimi sub 7 m),durisilvae(cu tesuturi mecanice dure si frunzr tari) sau xerofile,pun in evidenta caracteristicile majore ale speciilor vegetale:frunze mici,coriacee,adaptate unor condittii ecologice marcate de seceta,mai mult sau mai putin severa,pe timpul verii. Xerofilismul accentuat determina adaptari ale morfologiei si fiziologiei plantelor,din cadrul acestora mentionand tesutul mecanic dezvoltat,pozitia oblica a frunzelor fata de soare,astfel incat suprafata de reflexie a razelor solare sa fie mare si in acelasi timp,perioada de iradiere sa fie mai scurta,apoi,reducerea dimensiunilor aparatului foliar si aparitia tepilor,pentru a diminua evapotranspiratia,preluarea de catre tulpina a functiilor frunzelor si totodata,prezenta frunzelor pieloase,lipsite de perisori,acoperite cu un strat prorector de ceara(cum este in cazul maslinului,laurului,citricelor s.a). In cadrul vegetatiei mediteraneene,pot fi identificate doua tipuri de formatiuni vegetale si anume:padurile mediteraneene(formatie vegetala primara,al carei areal este in prezent foarte fragmentat)si tufarisurile mediteraneene(formatii secundare rezultate in urma degradarii padurilor prin activitati antropice).4.6.1.Padurile mediteraneene: Padurile mediteraneene sunt alcatuite din specii semperviriscente de foioase si conifere,pana la altitudini de 1400 m si arbori cu frunze cazatoare,dominante fiind speciile de quernicee. Din cadrul arborilor vesnic verzi tipici acestor paduri,mentionam stejarul vesnic verde sau stejarul de stanca (Quercus ilex) al carui areal se desfasoara in jurul Marii Mediterane,ajungand pana in sudul Frantei si Asia Mica.Ca prefrinte ecologice,este indiferent fata de factorul edafic si exigent fata de lumina(heliofil).

Stejarul de pluta(Quercus suber),alta specie regasita,urca mai putin in altitudine si prefera terenurile silicioase si umede. In cadrul coniferelor,Pinul de Alep are un areal asemanator cu cel al stejarului verde,fiind exigent fata de factorul termic.Poate constitui paduri secundare,atunci cand succede padurii de stejar verde distrusa de foc.Are un areal extins din Spania pana in Grecia, Maroc si Libia.

Pinul maritim(Pinus Pinaster),mai acidofil decat pinul de Alep si prin repartitie mai occidental decat acesta,formeaza paduri mai luminoase,cu trunchiuri zvelte,ocupand tarmurile occidentale ale Marii Mediterane si fiind sensibil la frig.Se adapteaza bine terenurilor nisipoase.

Pinul laricio apare in Muntii Corsicii si in provincia Calabria din italia,iar bradul Abies pinsapo in masivele muntoase din Sicilia,Grecia si Turcia.

Cedrul de liban(Cedrus libanotica) si cedrul de Atlas,au astazi un areal discontinuu,fiind intalnite in Liban,sudul Turciei si Muntii Atlas. In spatiul montan,pinul negru,cedrul si bradul,arbori de talie inalta,includ un numar mare de specii si subspecii.

Intrucat stratul arborilor prezinta o densitate redusa,in cadrul sau apar diseminate specii arbustive si subarbustive ca fisticul (Pistacia lentiscus),laurul(Laurus nobilis),cimbrul,stejarul de kermes(Quercus coccifera),cu cele mai spinoase frunze.Desemenea,se regaseste rosmarinul(Rosmarinus officinalis),artarul de Montepellier,iarba neagra(Calluna vulgaris),ienuparul(Juniperus oxycedrus).

Referitor la arborii cu frunze cazatoare,acestia sunt intalniti mai ales in zonele de tranzitie spre climatul temperat,preferand in general versantii mai umezi si regasindu-se adesea asociati stejarilor cu frunze semperviriscente.4.6.2.Tufisurile mediteraneene: Cea de-a doua categorie de formatiuni vegetale intalnite in regiunea mediteraneana,este dupa cum mentionam anterior,formata din tufarisurile mediteraneene.

Intr-un context climatic marcat de puternice contraste(seceta vara,ploi violente,vanturi puternice,inghet iarna,fenomene uneori fatale pentru speciile vegetale),defrisarile,incendiile,pasunatul turmelor de capre si ovine,au exercitat presiuni importante asupra ecosistemelor forestiere,deosebit de fragile.

In timp istoric,acestea au fost inlocuite pe mari suprafete de formatiuni vegetale secundare sau degradate,denumite generic tufisuri mediteraneene,in functie de localicarea geografica si compozitia floristica,acestea purtand denumiri diferite de la o regiune la alta: maquis,garrigue,frigana,tomillares.

Maquis-ul(denumire corsicana) este raspandit in Corsica si pe tarmul nordic al Mediteranei,unde urca pana la 400 de m altitudine,rezultand in urma defrisarilor succesive si a pasunatului intensiv.Pefera solurile bogate in siliciu.

Garriga(fr.Garrigue) reprezinta o formatiune de tufarisuri secundare scunde,situate pe roci calcaroase,dezvoltate mai ales in sudul Frantei.Speciile dominante includ stejarul de quermes,rosmarinul,uneori pe tarmul marii aparand palmierul pitic(Chamerops humilis). Frigana (denumire greceasca),este raspandit in Grecia,insula Creta,tarmul Asiei Mici,unde formeaza asociatii de arbusti cu tepi.Dintre speciile dominante amintim dafinul,leandrul,maslinul si plante spinoase,dominante fiind Genista acanthoclada si poterium spinosum. Tomilarele(sp.tomillares),sunt asociatii de arbusti cu inaltime mijlocie,in cadrul caruia domina specii din familia Labiatae:rosmarin,levantica(Lavandula sp.),cimbrul (Tymush sp.).

In prezent,in zona bazinului mediteranean arealul formatiunilor vegetale primare si secundare este puternic fragmentata ca efect al extinderii plantelor de cultura,in special citrice si masline,interferate cu culturile de cereale si vita de vie. Din cele 22.500 de specii de plante clasificate aici,aproximativ 11.700 de specii nu se mai gasesc in alta parte,cel mai mare nivel de endemism se intalneste in insule,peninsule si varfurile muntilor.4.7.Fauna:

Biodiversitatea faunistica din zona bazinului mediteranean prezinta adaptari specifice ale speciilor,determinate de temperaturile ridicate si lipsa apei.Astfel,unele isi desfasoara activitatea in timpul noptii,in timp ce altele prezinta o rezistenta ridicata la caldura si-si cauta hrana in timpl zilei.

Dintre speciile proprii zonelor mediteraneene mentionam sacalul,hiena,broasca testoasa de uscat(Testudo graeca),magotul(macacus inuus),singura specie de maimuta care traieste in Europa,in zona stramtorii Gibraltar,pisica salbatica(Felix sylvestris),salamandra,muflonul(Ovis musimo),capra ibex,paianjenul tarantula(Lycosa tarantula),jderul comun de copac(Martes martes),vipera cu corn s.a Totodata,se intalnesc specii care s-au extins din zona temperata,cum ar fi caprioara,mistretul,vulpea,iepurele,dropia, sau potarnichia comuna. 4.8. Modul de utilizare si gradul de conservare a teritoriului:

Bazinul Marii Mediterane este considerat leaganul civilizatiei europene,cea mai veche arie de locuire din Europa,prin urmare si prima regiune afectata de poluare din Europa.Peisajul din jurul Marii Mediterane este unul dintre cele mai transformate antropic de pe intreaga planeta. Aici au inflorit, din vechi timpuri, stralucite civilizatii (egipteana, iudaica, greceasca, romana, bizantina, s.a.),existand o mare concentrare de populatie si de asezari omenesti, si desfasoarandu-se activitati economice si manifestari cu cea mai mare presiune turistica de pe Glob.Mediul mediteranean a fost si este propice activitatilor antropice avand repercusiuni in alcatuirea si structura mediului natural. S-au inregistrat taieri abuzive de paduri, insotite de accelerarea proceselor de eroziune ce au dus la degradarea solurilor.De asemenea s-au impus medii intens antropizate atat in cadrul asezarilor urbane mari, cat si in lungul litoralului oceanic sau maritim. Aspectul general al coastelor Mediteranei au fost modificate mult in ultimele secole datorita actiunilor oamenilor,prin realizarea de canale,prin adancirea santului de navigare in porturi sau construirea de diguri.Din acest punct de vedere,Mediterana este cea mai intens tranzitata si totodata cea mai poluata mare.

Din suprafata totala a bazinului mediteranean de 2.085.292 km patrati,se pare ca doar 98.000 km patrati au ramas neatinsi de activitatea umana. Pe langa poluare,biodiversitatea este amenintata si de interesul economic deosebit exercitat asupra unor specii lemnoase ce au fost supuse exploatarii din cele mai vechi timpuri,acum fiind amenintate cu disparitia.Un exemplu elocvent este cazul cedrului de Liban,care in Antichitate ocupa vaste teritorii din Asia Mica,astazi gasindu-se doar in cateva areale protejate de lege,langa Liban.

Un alt expemplu,din cadrul biodiversitatii faunistice de aceasta data,este cel al focei sau a linxului,care sunt doua dintre speciile cele mai amentintate cu extinctia,ca urmare a poluarii,a pescuitului excesiv,sau a cresterii numarului de specii invazive,favorizata de incalzirea globala. Un raport recent al Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii(IUCN),arata totodata,ca peste 40 de specii de pesti ce traiesc in Mediterana ar putea disparea in urmatorii ani,15 specii find incluse in categoria celor cu risc maxim de extinctie.4.9.Menorca,rezervatie a biosferei:

Putem vorbi insa si de cazuri fericite,in care regiuni ale bazinului mediteranean,desi atrag multi turisti prin frumusetile sale,au reusit sa-si conserve intr-o mare masura elementele de biodiversitate.Intr-o astfel de situatie se incadreaza si Menorca,a doua insula ca marime din celebrul arhipelag Baleare,care datorita biodiversitatii sale importante a fost declarata de catre UNESCO rezervatie a biosferei.Turismul isi croieste cale din ce in ce mai vizibil si aici,insa cu toate acestea,50% din insula este alcatuita din natura virgina,pe care localnicii,in preponderenta agricultori,incearca sa o conserve.

Menorca este un loc linistit cu superbe plaje si locuri stancoase,uimind in special prin colorit.Datorita umiditatii ridicate,se intalneste o vegetatie luxurianta,asa incat intreaga insula este cunoscuta pentru pajistile verzi,casele albe din piatra,marea de azur si soarele auriu.

Specifice sunt lanurile de grane,pasunile pline de vaci si cai.De asemenea,sunt conditii propice dezvoltarii iepunerilor,maslinilor si multi alti arbusti.Aici,cresc totodata,o multime de plante medicinale,cum ar fi musetelul de Menorca si isi au casa numeroase specii de pasari.In prezent,insula adaposteste 19 zone importante din punct de vedere a biodiversitatii,areale protejate la cel mai inalt grad.5.Biodiversitatea floristica si faunistica a regiunilor mediteraneene din America de Nord,Africa si Australia: Formatiunile vegetale de tip mediteranean sunt formatii de padure care prin localizarea geografica in limitele climatului subtropical,prin modelul arhitectural si compozitia floristica,prezinta similitudini cu cele situate in jurul Marii Mediterane.

In America de Nord,ocupa litoralul californian al regiunii san Diego,la sud de Los Angeles,regiunea californiana Great Valley si contraforturile Muntilor Sierra Nevada.

In Chile,acestea se intind de la nord la sud pe o suprafata de 500 km,pe aliniamentul Valparaiso-Conception.

In Africa de Sud,formeaza un mic triunghi in Regiunea Capului,cuprinsa intre desertul Namib,semidesertul Karoo si coasta orientala umeda.

In sudul australiei,exista doua areala care cuprind vegetatia de tip mediteranean:Perth si Adelaide.

Formatiunile vegetale secundare,similare tufarisurilor mediteraneene propriu-zise,sunt reprezentate de:

Chapparal-intalnit in tinuturile uscate din vestul SUA,formata pe locul padurilor cu frunze persistente.Este de tipul maquis-ului si contine arbusti cu crestere lenta,ce rar depasesc 2 m inaltime.Dintre speciile dominante mentionam stejarul verde american(Quercus agrifolia),stejarul mic(Quercus dumosa),graminee(Bromus mollis si Avena fatua),precum si unele ericacee(plante xerofile cu frunze rasucite). Mattoral-ul este situat in partea centrala a statului Chile,intre 23-38 grade latitudine sudica.Este edificat de stratul arbustiv,in componenta caruia apar specii din genurile Boldo,Cryptocarya,Crinodendron.Acestea formeaza hatisuri cu densitate varialbila a arbustilor,presarate cu arbori xerofili ceva mai inalti,ca de exemplu Acacia cavena.Tot aici pot fi intalnite si unele specii de cactusi(cactusul chilian Cereus chilensis).

In Africa,formatiunile vegetale asemanatoare maquis-ului,poarta denumirea de fynbos si se intind pe o suprafata de 100 000 de hectare,ce a fost proclamata de catre UNESCO rezervatie a biosferei.Diversitatea plantelor este foarte ridicata,din cele 9000 de specii ce se regasesc aici,6200 fiind specii endemice,care nu se mai gasesc in vreo alta regiune a globului.O mare raspandire ocupa genurile gladioulus si lachenalia.

In Australia,vegetatia corespunzatoare maquis-ului corsican poarta denumirea de malee.Este o formatie arbustiva cu inaltimi de 2-4 m si densitate variabila a indivizilor vegetali.Speciile caracteristice sunt reprezentate de acacii,eucalipti si alti arbusti xerofiti.

Din punct de vedere a biodiveritatii faunistice,animalele regasite in aceste teritorii cuprind diverse specii de vulpi,hiene,sacali si in special reptile,cum ar fi vipera cu corn. Ca o concluzie a celor prezentate,biodiversitatea mediteraneana prezenta in diverse zone ale lumii,desi se afla sub influente nefaste exercitate de diferiti factori precum poluarea sau suprapopularea,prezinta o mare importanta prin bogatia speciilor pe care le inglobeaza,atat de ordin economic,cat si turistic si ecologic. Bibliografie:

1.Gabriela Manea-Elemente de biogeografie-Editura Universitara

Bucuresti,2008;

2.Cristina Muica,Mircea Buza,Mihaela Sencovici-Biogeografie(Compendiu)-Editura Universitara,Bucuresti.2009;3.Raul Calinescu,Alexandra Bunescu,Maria Nardin Patroescu-

Biogeografie-Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti-1973;4.Marea .Enciclopedie a Cunoasterii Nr.2-Stiinta si Progres-Traducere Graal Soft,Bucuresti Litera International Bucuresti,2009;5.Arborele Lumii(Animale si plante)-Editura Marshall Cavendish,2001;6.www.wikipedia.ro;7.www.referat.clopotel.ro;8.www.referat.ro; 9.www.unesco.org;10.www.mallorca-online.ro;11.www.blueplanetbiomes.org.